Lucrare cadastru

7/28/2019 Lucrare cadastru

1/57

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI

INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA: CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMA

ABSOLVENT:BUTURUGA

MUGUREL

2012

1


2/57

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI

INGINERIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA: CADASTRU

TEMA LUCRARII

Student: Indrumator:

BUTURUGA dr. ing.ERGHELEGIU

MUGUREL BOGDAN

2012

2


3/57

CUPRINS

CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU

I.1.Cadastrul - scurt istoric

I.2. Definitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu alte discipline

I.3. Aspectele cadastrului

I.4. Functiile cadastrului

I.5. Clasificarea cadastrului

I.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii

I.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor

si de identificare a constructiilor

CAPITOLUL II

CADASTRUL GENERAL

II.1. DefinitiiII.2. Retele geodezice

II.3. Lucrari de cadastru general

II.4. Culegerea datelor cadastrale

II.5. Planul cadastral

CAPITOLUL III

METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI

CADASTRAL

III.1.Generalitati

III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite

3


4/57

III.3. Metode de determinare a suprafetelor

III.4. Detasarea suprafetelor

CAPITOLUL IV

LATURA JURIDICA

IV.1.Generalitati

IV.2.Publicitatea imobiliara

CAPITOLUL V

INSTRUMENTE DE MASURAT

CAPITOLUL VI

STUDIU DE CAZ

CAPITOLUL VII

CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

BIBLIOGRAFIE

4


5/57

I. NOTIUNI GENERALE

I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC

Etimologia termenului cadastru"

Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind

aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din

cuvantul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de

registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert).

Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,,capitastrum",

care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul

familiei(,,capitatio"). Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico"

intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub forma ,,ilcotastro", apoi in Franta sub forma le cadastre" si Germania ,,der (das) Kataster".

In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma

actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru

funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara"

Inceputurile cadastruluiMasuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit

primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea

limitelor propietatilor funciare.

Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se

refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in

Mesopotamia si in Orientul Mijlociu.

InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar obligatiile fata

de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai

ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor

anuale si era necesara refacerea lor.

In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a

fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea

capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta.

5


6/57

In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor

pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din

patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru

marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor

drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma).In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe

baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor.

In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila,

capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat

nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor

germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania,etc..

Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din perioada Renasterii,

folosindu-se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie

locala.

Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au inceput lucrarile

de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca.

Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa

cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru

fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000.

Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon, de principateleitaliene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul

habsurgic.

Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai

gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600

sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800).

Evolutia cadastrului in RomaniaActivitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape:

> Etapa de mceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in mod diferentiat in

provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul XIX, astfel:

- Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austro-

ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub forma ,,Cadastrului concretual"(consta in

6


7/57

delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice

si a cailor de comunicatii);

- in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de

introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din

anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar (din anul 1818);- in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea

reformei agrare.

> Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a carei activitate s-a limitat

in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi

mondial. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut,

deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite

cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului.

Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie

stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei.

> Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit ,,Legea pentru

organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care reglementeaza pentru prima data

modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare

si elaborandu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice.

La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi inMoldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina.

In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,Legea pentru

unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet

Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru

restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se

executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din7


8/57

celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand

cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti.

Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru

impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista.

In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenitdesuete pentru regimul totalitar.

> Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se

legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,,evidentei funciare", un sistem care a servit la

comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea

drepturilor reale imobiliare.

A

Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru

13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii.

Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole se

prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie

folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii

premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara.

Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr.59, intocmindu-se

balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor

numai prin mostenire legala.

intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. 305/1972

privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si cartografica, precum si folosirea datelor si

documentelor rezultate din aceasta activitate.

Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul

topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale de

timp corespunzatoare, desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii.Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren

(agricultura, silvicultura, caii de comunicatii, sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea

suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.

> Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la

regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si privata, la dobandirea dreptului de propietate8


9/57

si la circulatia juridica a terenurilor.

Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991, in

Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si completata, in Codul civil si in Codul de

procedura civila, modificate si completate.

In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente aleinstitutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare la

propietatea publica si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si

ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor

detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica a terenurilor

nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere

nr. 1/2000.

Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il constituie Legea

cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea

unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii

istorice.

Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu

personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate in

subordinea Ministerului Administrate! Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.

Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii

lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate, la organizareafondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul

rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate.

Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe

masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori democratice. Sectorul privat va

creste ca importanta,dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.

Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile avansate de

culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii, la

gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.

I.2.DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA,

LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE

Defmitie:

Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica

prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor9


10/57

corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Caracteristici: Cadastrul general are caracter:

* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia

sociala sau tehnica a acestuia ;

* unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice;* istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii);

* dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea unei intretineri

permanente);

* general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice;

* obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de bunuri mobile, persoane

fizice si juridice.

Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la:

* determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a destinatiei si folosintei lor;

* identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale;

* stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative;

* inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor;

* bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole;

* inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi

scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate.

Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati, in orice moment, date

reale si complete pentru:

* determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara;

* stabilirea impozitului funciar;

* cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia;

* intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si localitatilor;

* obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc;* alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale;

* folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa;

* amenajarea si exploatarea rationala a padurilor;

* protectia mediului;

* solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari;

* realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor

10


11/57

Importanta cadastrului general

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico- organizatorice

menite sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de

propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit ladovedirea si garantarea propietatii.

Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului,

capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor sectoare

interesate.

Legatura cadastrului cu alte discipline

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al continutului sicomplexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si

cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe

care se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la realizarea

cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter indisciplinar.

Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea documentatiei

cadastrale - hard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamental ca: geodezia,

topografia, fotogrametria, cartografia.

Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare:

pedologie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si

subcategorii de folosinta.

Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a posesoriilor si a propietatii,

la data introducerii cadastrului general.

Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in legatura cu domenii

auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia

mediului,etc..Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului mare de date din

masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este

nevoie de cunostinte de informatica, programare, etc.

11


12/57

1.3. ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte:

a) Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea

prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si

propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acesteasunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor.

b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor, precum si al caracteristicilor

calitative ale constructiilor.

* Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de

imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari).

* Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn),

dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de uzura, etc..

c) Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de propietate.

1.4. FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia.

a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari:

* stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative (comune,

orase, municipii);

* identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor,

* delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul

acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora;

* efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale;

* intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;

* numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu

administrativ comunal, orasenesc sau municipal;

* intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza;

* intretinerea cadastrului.Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt:

* dosarul lucrarilor de delimitate;

* planurile si hartile cadastrale;

* registrele si fisele cadastrale.

b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari:

* incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate; 12


13/57

* evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin lucrari de

imbunatatiri funciare;

* evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de

uzura,etc..

c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii siinscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si actului juridic pe care se

intemeiaza propietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe

teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

1.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI

Cadastrul general

Cadastral generaleste un complex de operatii tehnice, economice si juridice intreprinse in vederea

cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ sijuridic.

Fondul funciareste constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile

pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet,

al Romaniei etc.).

Cadastrele de specialitate

Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere

tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor

rationale.

Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa foloseasca

drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general,

> Cadastrul agricol

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si

subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de

calitate, venitul net.

> Cadastrul forestier

Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor

silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, precum si informatii

referitoare la sol, relief si clima. Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru

13


14/57

exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.

> Cadastrul apelor

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si

stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea,

folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiilede relief si clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru evidenta

cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si protectie a acestora.

> Cadastrul fondului imobiliar

Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati, specificand pentru

constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata,

dotarile, starea, etc.. Se executa de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

> Cadastrul retelelor edilitareSe ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare, termoficare, gaz,

electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile,

materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

> Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala

Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii autonome societati

comerciale,etc..

Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,instalatiilor si starii retelei feroviare;

Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,

instalatiilor si starii retelei de drumuri;

Cadastrul porturilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor,

instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, care

deservesc unitatile portuare;

Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrul energetic, Cadastrul

petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrul militar,etc..

Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc:

Cadastrul analitic

Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor

corpurilor de propietate.

Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:

14


15/57

- pentru intravilan 1:500, 1:1000,1:2000;

- pentru extravilan 1:2000, 1:5000;

Cadastrul sintetic

Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari,

prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza.Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000, 1:25000,1:50000 si sunt

obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale.

1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII

Generalitati

Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora

sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale.

Prin ,,detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate, persoane fizice sau

juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori

detinator precar.

Domeniul publicpoate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public

apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine

comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

Terenuri cu destinatie agricola (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, liveziile,

pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile,

rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile

impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile

piscicole, drumurile telinologice si de depozitare.

Terenuri eu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele caredeservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele

neproductive- stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, revene, torenti.

Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si

artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime

15


16/57

interioare si al marii teritoriale si continue.

Terenurile din intravilan (TDI)

In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate inperimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform

legislatiei in vigoare.

Terenurile cu destinatie speciala (TDS)

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere,

feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de

transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele

pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele,ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

1.7 CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A

CATEGORIILORDE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DE

IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR

Generalitati

Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele

parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de

celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor

fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta.

Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in

mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de

subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si

neagricole.

Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta

predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic.

16


17/57

De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie

agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent

mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, in intravilane, in categoria de folosinta curti-

constructii care este predominanta in cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa

suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc..Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului

Terenuri arabile (A)

In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani)

si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice

si industriale , plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se

includ : arabil propiu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadm'te,

capsunarii, alte culturi perene.Se fnregistreaza ca terenuri arabile:

a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri

insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la eel

mult 6 ani;

b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze;

c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau ,,rasadnite".

Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare se vor delimita

si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri,

debusee, benzi inierbate,etc. care au latimi mai mici de 2m, cu exceptia celor din propietatea Societatii

Nationale ,,Imbunatatiri Funciare"- S.A si Companiei Nationale ,,Apele Romane-S.A, care se vor inregistra la

categoria de folosinta curti-constructii.

Pasuni (P)

Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la

maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii defolosinta se inregistreaza:

a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa;

b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a

alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va

tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor

reprezinta un produs secundar; 17


18/57

c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie

forestiera, cu diferite grade de consistenta ;

d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

Fanete (F)

La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prinreinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate,

fanete cu pomi, fanete impadurite, f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.

Vii (V)

In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie:

a) vii altoite si indigene:

- viile altoite au la baza lor un portaltoi;- viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt

denumite si vii nobile;

b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi";

c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se include in aceasta

categoric de folosinta.

d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si

pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.

Livezi (L)

Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi:

a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si

anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure;

b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu

conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare;

c) plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de

dulceata,etc.;

d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol;

e) plantatii de duzi;

Paduri si alte terenuri (PD)

18


19/57

In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele

silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Se inregistreaza la aceasta categoric de folosinta:

a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha;

b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni

prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice;c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica-terenuri ocupate de

pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate

hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului

silvic;

d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite

roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor

de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele

pentru combaterea eroziunii;

e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime,

catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.;

Terenuri cu ape si ape cu stuf

In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care

dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categoric:

a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa,

paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare, privaluri,).La apele curgatoare se va

inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar daca

aceasta nu este in intregime si permanent sub apa.

De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri, care numai

la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele

mai joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la

neproductiv, ci la terenuri cu ape;b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de

precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor.In

aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui,

precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte

tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat;

c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de

19


20/57

baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare,

amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare

punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile

de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite

mai sus.Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor naturale si

artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice

elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC.

Caile de comunicatiirutiere (PR) si caile ferate (CF)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit

Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza:

a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri

nationale principale, drumuri nationale secundare;

b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de

municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeropouturi si alte obiective importante;

c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale:

d) strazile din localitatile urbane;

e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare;

f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje.

Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii,

ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

Terenurile activate cu constructii si curti (CC)

Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti,

fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale,cariere,exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de

sport, aerodromuri, diguri, taluze pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri ,cimitire, piete, rampe de mcarcare, fSsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce nu se

incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.

Terenuri desradate si neproductive (N)

Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt

lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte:

a) nisipuri zburatoare- nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc20


21/57

in altul;

b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand masive, ingramadiri

de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie;

c) rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite;

d) saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila;e) mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune, pe care nu se

instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor

neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf;

f) gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca

pentru diverse nevoi de constructii;

g) halde- terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si

exploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor - simboluri

Arabil A

Vii V

Livezi L

Pasuni P

Fanete F

Paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera PD

Ape curgatoare HR

Ape statoare HB

Cai de comunicatii rutiere DR

Cai ferate CF

Curti si curti cu constructii CC

Constructii C

Terenuri neproductive si degradate N

21


22/57

Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind:

- situatia juridica;

- domeniul public sau privat;

- destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii administrative,

constructii social- culturale, constructii industriale si edilitare, constructii anexe.

Destinatii ale constructiilor

- constructii de locuinte CL

- constructii administrative si social- culturale CAS

- constructii industriale si edilitare CIE

- constructii anexe CA

II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL

II. 1. Generalitati. Definitii

Cadastral general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducerea cadastrului reprezinta

masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea

documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza

careia se realizeaza publicitatea imobiliara.Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre

introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter

nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest

scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC.

> Unitati administrativ- teritoriale

In Romania unitatile administrativ- teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul. In

cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte: intravilanul siextravilanul.

Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din punct de vedere al

organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In cadrul

celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea

cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe

2989 teritorii cadastrale.


23/57

Intravilanuleste partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si

habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructive

social- culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele

edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si

terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane.Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac

numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate.

Extravilanuleste partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata

cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta

aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.

> Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale-cadastrale.

Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata de

detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral

grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral"

inlocuieste termenii ,,tarla" in extravilan si cvartal" in intravilan.

Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii.

Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi

proprietar.

Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine

stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari, in

indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O

subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa.

Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului generalsunt: parcela, contructia sipropietarul.

Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru

proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o

cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa.

Adresa este indentica cu cea a intrarii.

Proprietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului


24/57

real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.

Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau

cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari.

Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:* sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor

exteriori;

* intrarea separata in cladire;

* independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta

telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora.

II.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru

Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de indesire si ridicare se face

conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci conform standardului de stat STAS

4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si

semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate

sau omologate de ONCGC.

Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic

1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975.

Reteaua geodezica de sprijinpentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea

punctelor determinate in sisteme unitare de referinta.

Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru

executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general.

in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica

de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire.

Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie,triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii, intersectii

combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPS-

Global Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la

proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele:

Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru puncte din reteaua geodezica de

sprijin; punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si la marginea


25/57

acesteia; se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite.

Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a

eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.

Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de

indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o trasformare Helmert cu ajutorul aminim 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin.

Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 km in

extravilan si 1 punct/ km in intravilan.

Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare

masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina

prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS,

utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire.

Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa

lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure

determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a

celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1

punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte.

Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea

detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu

borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate

face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la nivelul solului,

asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare punct materializat se vor asigura

vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua

geodezica de sprijin.

Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua

de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire.

Abaterea standardde determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan,iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, 30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte.

Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si

ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda:

* memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate,

prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa

erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute;


26/57

* schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor);

* schema masuratorilor efectuate (schita vizelor);

fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/

numarul punctului de static, denumirile/ numerele punctelor vizate, directiile masurate,

distantele masurate);* descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi; inventarul de coordonate,

inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce denumirile punctelor, coordonate X,Y);

* tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV)

si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma compensarii retelei.

II.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor

cartografice existente

Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi

Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligatia sa

analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea

administrativ-teritoriala.

Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor cadastrale existente

in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ

sunt:

* procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitateade suprafata (km);

* calitatea suportului planurilor si hartilor;

* lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a acestora.

Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii

mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor

cadastrale cu situatia din teren.

Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de

introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului hartilor cadastrale se

pun la dispozitia executantului lucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice

existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 75% din suprafata

acestuia.

In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta si starea punctelor

geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii


27/57

administrativ-teritoriale.

Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificarile

constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor

estima in procente, in functie de suprafata afectata. Dupa determinarea procentului mediu de

modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurareabazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general: actualizarea

planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi.

Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele

cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport din hartie, material plastic, baza

tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in

forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-o

structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se

fac direct pe planul cadastral digital obtinut.

Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice, iar

datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale, intre ele

existand legaturi specifice.

Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia

oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara.

Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala sau in perioada

dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter

nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in

acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de OJCGC.

In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si

intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. Propunerile, insotite de justificarea acestora, se

transmit la ONCGC care stabileste solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii

lucrarilor de catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general.La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si

documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se realizeaza de executantul lucrarii numai

daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice.

Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor

cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general.

Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din


28/57

intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor

necesare actualizarii acestuia, astfel:

a) in extravilan:

* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau

ale grupurilor de parcele izolate;* masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/ corpurilor de

proprietate;

* intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate.

b) in intravilan:

* masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate;

* masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate;

* masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nou-

aparute;

In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de

50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent.

Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi

proprietar.

Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate.

Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de

pareare si de refugiu, zonele verzi, etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc)

constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare.

Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral,

pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal, categoriile

de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).

La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc:* schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul, parcelele din interior,

categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de

asemenea, numele si prenumele (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de

domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata se

indica directia nord. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastrale;

* fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se tnscriu datele cadastrale


29/57

care se introduc in baza de date a cadastrului general.

Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se

completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata

corpului de proprietate.

Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:

* schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure sau

pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi,

lacuri, exploatari miniere, cariere,etc.).

* fisa corpului de proprietate

Conditiile de preciziepentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele:

* in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de

proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si + 20 cm pentrupunctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate.

* in extravilan : + 20 cm in zone de ses, + 30 cm in zone colinare + 50 cm in

zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale,

parcelelor sau corpurilor de proprietate.

Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive.

Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate.

Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii,

hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de

proprietate.

II.4 Culegerea datelor cadastrale

Generalitati

Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in :

* identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a

parcelelor componente;

* identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor;

* identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit

imobilul.

Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special in acest scop sau


30/57

concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/ persoanelor fizice sau

juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului.

Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din registrul permanent al

populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din

unitatea administrativ- teritoriala, conform evidentelor de la politic.

Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. Datele cu privire la identitatea

proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a propietarului. In situatiile in care proprietarul

refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul

consiliului local si al politiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politicnu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea,,proprielar neidentificat".

* In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal.

Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei,in cazul cand

acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit

dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric personal. La

inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii

corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza

unitatii administrativ-teritoriale respective;

* Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota de

proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si

constructie, dupa caz. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in

proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in

temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate, inscrierea

se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum si aunei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este

intr-un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil in litigiu" si se

nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului, felul

mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor.

La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei


31/57

juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului.

Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de

proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se pentru fiecare numarul de parti din intreg

care ii revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului.

In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire listaproprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelorca anexa la fisa corpului de proprietate. in

aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de

proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului

si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala

ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii

acestuia. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a

statului sau a unitatii administrativ-teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care

administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista

proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil.

La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt

de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si

regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand

titularilor de cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice

fiecarui domeniu de activitate.

Identificarea categoriilor de folosinta

Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru

general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a

culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate

de utilizarea ortofotogramelor.

Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan

si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile

simbolurilor categoriilor de folosinta. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmitepentru fiecare corp de proprietate.

II.5 Planul cadastral

Continutul planului cadastral

Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice

cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua

culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie.


32/57

Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral esteforma digitala.

Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele

de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter.

Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine prin generalizarea planului

cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ.

Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se

intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard

convenabila. De regula, este una dintrescarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000

Elementele de continutobligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt:

* denumirea unitatii administrativ- teritoriale;* padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;

* reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate;

* reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare,statatoare, canale

deschise, baraje, diguri);

* punctele care marcheaza hotarele administrative;

* limitele si denumirea intravilanelor;

* elementele de toponimie;

* punctele din reteaua geodezica;

* nordul geografic;

* scara planului;

Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu dispunerea foilor

componente.

Planul cadastral de baza

Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la

introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ- teritoriala si

cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.

Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma analogica, este:

* 1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea

detaliilor, pentru intravilane;

* 1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea


33/57

detaliilor, pentru intravilane;

* 1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane;

* 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii.

Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se

intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistemul deproiectie Stereografic 1970.

Elementele de continutobigatorii pentru planul cadastral de baza sunt:

* punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare;

* limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale

si pentru intravilanele componente;

* limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele

cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale

constructiilor cu caracter permanent.

* reteaua de drumuri;

* caile ferate;

* apele curgatoare cu sensul lor de curgere;

* apele statatoare;

* constructiile hidrotehnice;

* denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor,

ale obiectivelor industriale, social-culturale, care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale

in vigoare;

* numerele postale ale imobilelor din intravilane;

* codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale;

* scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si

incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie

Stereografic 1970, pentru planurile analogice.Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de

toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in

Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si

1:500" editia 1978, pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen

conventionale.


34/57

III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL

III.1 Generalitati

Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe si

indirecte.

Din categoria metodelor directe fac parte:

intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare;

intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice;

Din categoria metodelor indirecte fac parte;

intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza;

intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si

cadastrale vechi.Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de baza topografica

existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica, de

existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor,

de scara la care se intocmesc planurile, etc.

Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.(metode

clasice)

Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii categoriilor de folosintasi a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice). Acesta

va cuprinde:

volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi;

coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie;

volumul si obiectul lucrarilor de masurare;

metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor;

memoriul justificativ;

devizul estimativ;

Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in proiectie

stereografica 1970, pe plan secant unic. Executarea unor astfel de operatii se face prin metodele

prezentate la disciplined topografice si geodezie.


35/57

Metodele numerice de ridicare sunt:

* metoda drumuirii;

* metoda radierii;

* metoda absciselor si ordonatelor;III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte de

coordonate cunoscute si laturi cunoscute

A -Prelucrarea prin metoda clasica

YB

Figura 1.

Elementele masurate pe teren:

i - unghiurile orizontale

i - media unghiurilor de panta

li - lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire

Etape de calcul:

I. Calculul distantelor orizontale

dij = lij * cos o ij

1. Calculul orientarilor

D X,Y

A(X,Y

1-2C=n X,Y,H

B=i X,Y,H

*l-2 6*2-3 Vl.n


36/57

a). Calculul orientarilor laturilor de spijin

AY

AXCD

b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire (transmiterea orientarilor)

0; = 00 +


37/57

> Metode numerice de calcul a suprafetelor

Elementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor

situate pe conturul suprafetelor.

a) Procedeul analitic

Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul

geometric. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui

triunghi pentru care se poate scrie:

x

0 y

Figura 2.

Se dezvolta determinantul dupa coloana 1:

2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys- Yi) + X3(Yi-Y2)

Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata:

2S= Xi(Yi+1 Yi-1 )

Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta:

2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2-

Xl)

sau scrisa prescurtat relatia este:

2S= Yi(Xi-1 Xi+1 )

Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care

X2Y2

X3Y3


38/57

margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in

diferite limbaje pentru automatizarea calculelor.

III.4 Detasarea suprafetelor

Defmitie : detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa ,,s"

dintr-o suprafata mai mare cunoscuta,,S",in anumite conditii date.

Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de detasare (coordonatele

extremitatilor ei sau directia si lungimea ei).

Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii:

a) conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din 5)b) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de detasare)

Situatii frecvente:

- dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in interiorul sau in

exteriorul acesteia.

- dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului

suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara");

- detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate impus (detasare

,,proportionala").

Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) si

aplicarea acestuia pe teren.

La birou se executa:

- determinarea suprafetelor;

- calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, unghiuri,

distante);

- efectuarea detasarii propiu-zise.Metode folosite:

1. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment);

b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la intersectie inainte cu

avantaj la aplicarea pe teren)

2. grafice -pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari

mari.


39/57

Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea proiectului pe teren.

Formula generala a detasarilor,, proportionate ",,paralele " si ,,perpendiculare " - procedeul

analitic

Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera patrulaterul oarecare

ABCD, din care se va detasa o suprafatas,print-o dreapta oarecare.

Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina aplicand relatiile

de la punct pe segment, astfel;

fXN = XD+/?2(XC -XD) |

YN=YD+A(YC-YD )'

Rapoartele pi si p2 sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma:

din care rezulta:

C - n . 9


40/57

A^n' "^ nnM ==Pt '


41/57

Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula generala a detasarilor

tinand seama de (1):

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre

zero, se va determina raportul I/pi, din ecuatia (2) impartita cu

A2

B (1)

a) in functie de pi:

A E B;B

Pl~E

") ** D S ' D

A- B

B,

'i y\

J.-A

A *A.B

b) in functie de

A 5-AB-E

A '

A

E

5 - E


42/57

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se

va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu

Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea

coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de

Detasarea "paralela"in trapez

A = Bsi pl= p2 = p ;

Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata radicalului, iar pentru

1/p semnul"+" in fata radicalului.

IV. LATURA JURIDICA

IV.l Generalitati

i-A.A.

/>-, E

1 5-A

2 B B-E rt-n saus-EA s

=5. ,

*A-B

Particularizari:

= 2-p -A -p 2 - EA 5-E


43/57

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea

propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea realizarii

publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin.

In Romania exista doua tipuri de propietate:

- privata (tine de domeniul privat);- comuna (tine de domeniul public).

Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate

folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare),

domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri,etc.).

Domeniul privat poate fi:

- al statului (bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere);

- al colectivitatilor( bunurile primariilor, consiliilor judetene);

- individual

In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se tree in

urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de

drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice.

In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. inscrierea lor

realizeaza publicitatea imobiliara.

IV.2 PUBLICITATEA IMOBILIARA

Publicitatea imobiliara se defineste ca un sistem de inregistrare a corpurilor de proprietate intr-un

registru, organizat de administratia cadastral- juridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale

unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti.

Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta

bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se constituie, transmit si modifica sau

se sting drepturile reale imobiliare. Acestea trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica);

sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la cunostinta tuturor

situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica);

sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice;

sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc

in situatia materiala, conform cu normele de sistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca


44/57

urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati.

In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de publicitate

al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat);

sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania, Banat si Bucovina).

In afara lor au mai functionat in diverse locuri sis

Lucrare cadastru

Documents

Transcript of Lucrare cadastru