25394352 Kine Tot Era Pia in Afectiunile Cardiovasculare

7/30/2019 25394352 Kine Tot Era Pia in Afectiunile Cardiovasculare

1/11

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE

1. Kinetoterapia n cardiopatia ischemic (CI)

Cardiopatia ischemic este o boal care afecteaz arterele ce hrnesc inima arterelecoronare -care si micsoreaz calibrul, avnd drept consecint scderea cantittii de snge ceirig muschiul inimii -miocardul- pus astfel, n imposibilitatea de a-si satisface necesarul deoxigen, acizi grasi, glucoz.Fenomenul de reducere a fluxului de snge prin arterele coronarea fost numit n limbaj medical cu termenul de ischemie. Modificrile cardiace produse deischemie sunt desemnate de termenul cardiopatie.

Ischemia se exprim clinic prin durere la nivelul pieptului, zona precordial, durere cembrac mai multe caracteristici - angina pectoralObiective:1. Educarea bolnavului n vederea respectrii unui regim alimentar care s tind lanormalizarea greuttii corporale;2. Diminuarea prin autoeducare a efectelor nocive ale stresului cotidian;3. Intensificarea dozat a schimburilor metabolice;4. Intensificarea activittii sistemului de transport a O2 n vederea solicitrii dozate a

cordului;5. Mrirea fortei si rezistentei grupelor musculare ale membrelor si trunchiului;6. mbunttirea coordonrii n executarea diferitelor acte motrice.

Mijloace: gimnastic medical, mers, biciclet de camer sau de exterior, alergare, urcat pescri, elemente din sport fr caracter competitiv.

2. Recuperarea n infarctul miocardic acut (IMA)

Infarctul miocardic acut (IMA) reprezint evolutia grav a cardiopatiei ischemice.Aceast evolutie poate fi schimbat favorabil de o serie de factori ce tin de pacient saudoctor. Este o necroz miocardic produs prin scderea sever a fluxului coronarian ntr-oregiune miocardic (suprafata s fie de minin 1 2 cm pentru a putea fi identificat cu unIMA). Este un sindrom clinic, ECG si biologic caracterizat prin scderea brusc a fluxuluisanguin miocardic cu necroz miocardic consecutiv. Fr semne clinice siECG obligatorii, dar cu dovezi enzimatice prezente.Faza a I-a a infarctului miocardic debuteaz n unitatea de terapie coronarian intensiv,

coronarian intermediar si se termin la nivelul saloanelor obisnuite de spital. Treapta Incepe deja la cteva ore de la internarea bolnavului, n momentul n care durerea toracic adisprut, bolnavul este stabilizat hemodinamic si fr tulburri severe de ritm. nainteamobilizrii trebuie s ne asigurm de fiecare dat c frecventa cardiac de repaus nudepseste 120 bti/ minut (de preferat sub 100 bti/minut) si c tensiunea arterial sistolicdepseste 90 mmHg.Obiective:

1. S se asigure bolnavului capacitatea de autongrijire;


2/11

2. Obtinerea independentei n sensul deplasrii, n spital si nafara acestuia, fr ajutor dinpartea altor persoane;3. Limitarea efectelor generale ale decubitului;4. Combaterea repercusiunilor psihologice ale imobilizrii;5. Pregtirea functional a aparatului cardiovascular pentru trecerea la urmtoarea etap.Mijloace: - mobilizri pasive; mobilizri active analitice ale membrelor; mers; ADL-uri;exercitii de stretchingPerioada de trecere dintre faza I si faza a-II-a de recuperare (aproximativ 1-2 sptmni)Obiective:

1. Conservarea rezultatelor si nivelul de efort atins n timpul fazei intraspitalicesti arecuperrii;2. Instruirea familiei cu privire la atitudinea ce trebuie adoptat fat de bolnav;3. Instruirea bolnavului n vederea monitorizrii efortului prin Frecvent Cardiac (FC),intensitatea efortului (Scala Borg);4. Obtinerea efectelor psihice benefice;5. Instruirea privind reluarea activittii sexuale.Mijloace: - exercitiile fizice pe care bolnavul le-a efectuat n spital, de 2x/zi, 10-20 minute;

prestatii casnice, gospodresti: aspirat, clcat, activitti de buctrie, splat cu masina; mersulnesupravegheat.Faza a II-a de recuperare. Perioada de convalescent ncepe dup 36 sptmni de ladebutul infarctului si corespunde capacittii bolnavului de a urca un etaj fr semne deintolerant la efort. Dureaz 810 sptmni, interval dup care, dac evolutia estefavorabil, bolnavul si poate relua activitatea profesional. Aceast perioad este cea maiimportant n recuperarea fizic, deoarece urmreste s redea bolnavului maximul posibil dincapacitatea sa fizic, compatibil cu starea functional a cordului.Obiective:

1. Reducerea travaliului cardiac pentru un nivel dat de efort, prin ameliorarea utilizriiperiferice a O2;2. Cresterea capacittii de efort maximal (VO2Mx) prin aceeasi ameliorare a utilizriiperiferice a O2;3. Ameliorarea performantei cardiace maxime apreciate prin debitul cardiac maximal(optional);4. Dezvoltarea circulatiei coronariene colaterale;5. Obtinerea unor efecte psihologice favorabile, care s contribuie la recstigarea ncrederii nsine, alungarea ngrijorrii si anxiettii legate de reluarea activittii profesionale si derezolvarea problemelor complexe ale vietii.Mijloace: exercitii izometrice; exercitii de rezistent care angajeaz grupe musculare mari:alergarea pe loc, urcat pe scrit, bicicleta ergometric sau de exterior; jocuri recreative;exercitii analitice libere; contractii intermediare; plimbri; activitti zilnice curente.Faza a III-a de recuperare (faza de ntretinere), denumit sifaza de mentinere a recuperrii

fizice, are ca scop mentinerea si eventual ameliorarea conditiei fizice si a parametrilorfunctionali caracteristici obtinuti n faza a II-a. Se desfsoar n paralel cu terapiamedicamentoas cronic si msurile de profilaxie secundar a cardiopatiei ischemice,concurnd mpreun cu acestea la ncetinirea progresiei arterosclerozei sau la regresiaacesteia.Obiective:

1. Mentinerea si chiar, cresterea capacittii de efort maxim n raport cu severitateaafectrii;


3/11

2. Reorientarea profesional n raport cu capacitatea maxim de efort cstigat.Mijloace: mobilizri active; exercitii de rezistent la cicloergometru; elemente din jocurisportive si jocuri sportive dar fr caracter competitional

3. Kinetoterapia n angina pectoral stabil de efort.

Angina pectoral este o tulburare de irigare a miocardului; are ca semne: durerearetrosternal sau n regiunea precordial care iradiaz nspre gt, umeri si n lungulmembrului superior stng. Aceast durere apare ndeosebi n timpul unui efort fizic sauintelectual sczut.Obiective:

1. Reducerea ct mai mare din diferenta procentual dintre Deficitul AerobicMiocardic (DAM) si Deficitul Aerobic Functional (DAF), n sensul ideal al suprapuneriiacestora, prin reducerea DAF pn la valoarea DAM;2. n cazul bolnavilor cu DAM sever, nu se urmreste dect mentinerea capacittii de efort

existente.Mijloace: adaptarea antrenamentului fizic la nivelul capacittii functionale a pacientilor seface identic cu adaptarea post IMA; gimnastica igienic zilnic, care const din complexe deexercitii fizice sub forma miscrilor de trunchi si membre, de intensitate mic si medie, aexercitiilor de respiratie si de tonifiere a abdomenului (exercitii se pot executa din decubit,seznd sau stnd; ritmul lor va fi lent si coordonat cu respiratia); antrenament de rezistent;masaj al toracelui, n special al regiunii precordiale; activitti de agrement, plimbri.

4. Kinetoterapia bolnavilor cu disritmii.

Un procent semnificativ al subiectilor cu cardiopatie ischemic si indicatie de includere nprograme de recuperare fizic prezint si tulburri de ritm supraventriculare sau, ndeosebi,ventriculare. Acest procent crescut al bolnavilor cu IMA si extrasistole ventriculare oblig,din ratiuni practice,economice si financiare, ca acestia s depun un efort fizic semnificativ ntimpul activittii cotidiene,indiferent dac este vorba de subiecti ce desfsoar activitateprofesional sau de pensionari (de vrst sau de boal). S-a dovedit c programele derecuperare fizic cresc nivelul efortului la care apare ischemiamiocardic sever sau disfunctia ventricular stng clinic manifest. Antrenamentul fiziceste benefic,Obiective:

1. Reducerea incidentei tulburrilor ventriculare de ritm n cursul efortului moderat;

2. Cresterea efortului maxim la care pot apare tulburri de ritm cu potential letal;3. Cresterea capacittii de efort prestate fr simptome;4. Verificarea absentei tulburrilor de ritm (puls, auscultatie, monitorizare EKG intermitentdar periodic si TE);5. Ameliorarea ischemiei miocardice de efort, respectiv ntrzierea aparitiei subdenivelrii STsi scderea amplitudinii acesteia, reducndu-se astfel sansa aparitiei tulburrilor ventricularede ritm n efort.


4/11

Mijloace: modalitatea de antrenament este identic cu cea din faza a II-a de recuperare IMA,cu un ritm de desfsurare obisnuit, zilnic, intraspitalicesc.

5. Kinetoterapia n cardiopatia ischemic silentioas.

Ischemia miocardic silentioas se refer la 3 categorii de subiecti:

I. Bolnavi cu infarct miocardic n antecedente, care n prezent sunt asimptomatici;II.Bolnavi cu angin pectoral, la care episoadele de ischemie dureroas alterneaz cuepisoade de ischemie (depistat EKG sau prin alte metode)neacompaniat de durere;III.Bolnavi total asimptomatici (clinic sntosi), la care, prin diverse metode si mijloacede diagnostic, se depisteaz ischemie miocardic sau stenoze coronariene severe.Intrarea n programele de recuperare fizic va fi precedat un test de stress, n urma

acestuia delimitndu-se aceleasi trei categorii de subiecti ca si n cazul anginei pectorale deefort. Metodologia practic este si ea superpozabil cu cea din angina pectoral de efort

stabil, fiind ndeosebi vorba de recuperarea ambulatorie.Spre deosebire de bolnavii cu angin pectoral, nivelul efortului care poate fi prestatpoate fi mai mare iar durata recuperrii propriu-zise, mai scurt. Avnd n vedere c bolnaviisunt, de cele mai multe ori bolnavi care se simt sntosi, se va pune accentul, de la nceputpe adugarea la antrenamentul propriu-zis, a unor activitti recreative, care s atrag bolnavulsi s creasc aderenta la tratament. De asemenea, antrenamentul propriu-zis va fi variat,evitndu-se monotonia. n momentul atingerii capacittii maxime de efort sau a capacittii deefort dorite, fr ischemie, se va trece n faza de mentinere, n careaccentul va fi pus pe activitatea de drumetie si jocuri colective. Se consider c bolnavii cucardiopatie ischemic silentioas au un beneficiu net de pe urma efortului fizic nu numai princresterea pragului de efort la care apare ischemia miocardic, ci si prin reducerea numruluiepisoadelor de ischemie silentioas pe parcursul activittii cotidiene.

6.Kinetoterapia n insuficienta cardiac

Insuficienta cardiac reprezint dezechilibrul care apare ntre nevoile de snge oxigenatale organelor si tesuturilor si eficienta cordului de a-l furniza, precum si imposibilitateacordului de a face fat hemodinamic, volumului de snge venos care se ntoarce la inim. nforma acut domin tulburrile proceselor biochimice de producere a energiei de contractiefr modificarea propriettilor contractile ale miocardului. n forma cronic, proceselebiochimice sunt normale, ns puterea de contractie a cordului este sczut, kinetoterapia

avnd scopul usurrii muncii miocardului.Tratamentul insuficientei cardiace este profilactic(urmrindu-se combaterea infectiilor reumatice, pulmonare, tratamentul hipertensiunii si alaterosclerozei); curativ (msuri igienico-dietetice, repaus n pozitiile asezat sau semiasezat, nfunctie de dispnee), regim alimentar hiposodat sau desodat, cu cantitatea de lichid strictlimitat, bogat n vitamina C si complex B.Obiective:

1. Ameliorarea si augmentarea mecanismelor periferice de adaptare la efort;2. Cresterea extractiei arterio-venoase a O2;


5/11

3. Ameliorarea vasodilatatiei arteriale;4. Cresterea capacittii deefort prin:a) eliberarea, n cursul efortului fizic, a unui factor relaxant din endoteliul vascular, carecontracareaz efectul vasoconstrictor simpatic, determinnd vasodilatatia si crestereadebitului muscular;b) intrarea ntrziat n functiune a mecanismelor centrale de adaptare la efort, crestereapresiunii n capilarul pulmonar va fi ntrziat si va apare la niveluri mai mari ale efortului, c)cresterea tardiv a nivelului sangvin al lactatului;5. mpiedicarea deconditionrii fizice a bolnavului peste limita impus de suferinta cardiac;6. Cresterea capacittii de efort, chiar ntr-o mic msurMijloace: antrenament de rezistent: mersul pe jos, jogging-ul; exercitii izometricen faza acut: Obiective:1. Evitarea stazei venoase n extremitti;2. Prentmpinarea formrii de flebotromboze de la care pornesc frecvent emboliile lacardiaci;3. Evitarea edemului pulmonar,solidarizarea diafragmului si a peretelui abdominal nmecanismul general al respiratiei.

Mijloace:pozitii de repaus n pat sub form de decubit, cu capul ridicat peste nivelulextremittilor (decubit dorsal, decubit cu capul ridicat, decubit sprijinit si asezat)hipertensiune periferic, determinnd o usurare a muncii ventricolului stng, exercitii ale

membrelor inferioare, n pat, exercitii de membre superioare corelate cu miscrile derespiratie.n faza cronic: - mijloacele kinetoterapiei se aplic diferentiat n stadiul compensat si n celdecompensat.a. Stadiul compensat: se instituie un regim activ, n care obiectivulprincipal este reducereacapacittii functionale a miocarduluiMijloace: exercitii de nclzire: programul contine 48 exercitii simple de trunchi si membre,legate de miscrile de respiratie, executate succesiv din decubit, asezat si stnd; masajulmembrelor superioare si inferioare; exercitii analitice cu efect circulator sub forma miscrilorde membre superioare si inferioare, executate sub form de pendulare si balansare, alternativcu circumductii si flexii; exercitii de respiratie legate de miscrile membrelor superioare,inferioare si ale trunchiului, exercitii de respiratie diafragmatic; exercitii de abdomen nspecial izotonice dar executate lent; exercitii cu obiecte portativeusoare; exercitii aplicative sub form de mers ritmic sau alte variante, terapie ocupationalsub form de activitti potrivite preferintelor si sexului, practicarea unor sporturi frurmrirea realizrii performantelor: ciclism de agrement, mers pe schiuri, vslit si unelejocuri sportive.b. Stadiul decompensat se instituie un regim pasiv relativ sau semiactiv,Obiective:

1. Usurarea si ajutarea muncii miocadrului;

2. Prevenirea stazelor venoase periferice, a flebotrombozelor si a cordului pulmonar acut sicronic;3. mbunttirea ventilaiei pulmonare prin restabilirea activittii diafragmului si amusculaturii toracice.Mijloace:pozitii de repaus cu accent pe odihn: decubit dorsal cu capul ridicat, decubitlateral drept, asezat rezemat, asezat si decubit dorsal cu membrele inferioare putin pestenivelul orizontal; exercitii de membre inferioare efectuate n pat sub form pasivo-activ cuamplitudine redus si fr ncordare muscular; exercitii de respiratie active usoare; exercitii


6/11

de respiratie diafragmatic din decubit sprijinit si asezat sprijinit; exercitii de relaxare atrunchiului si membrelor inferioare; masajul extremittilor, masajul spatelui n special altoracelui, n care predomin manevrele cu caracter relaxant (efleuraj, frictiuni, vibratii).

7. Kinetoterapia n hipertensiunea arterial (HTA).

Hipertensiunea arterial se poate considera presiunea sanguin, n clinostatism, ca avndvaloarea sistolic peste 140 mmHg si cea diastolic peste 90 mmHg. Ca simptomecaracteristice se consider: cefalee sub forma unei presiuni n regiunea occipital; ameteli,vjieli n urechi, senzatii nedefinite n regiunea precordial. n perioadele initiale HTA poatefi asimtomatic.Obiective:

1. Echilibrarea sistemului nervos si influentarea pozitiv a centrilor vasomotori;2.Favorizarea vasodilatatiei periferice si a decongestionrii unor segmente ale corpului;3. Atingerea si mentinerea unei greutti corporale optime;

4. Prevenirea fenomenelor de ateroscleroz;5. Obtinerea vasodilatatiei locale si scderea rezistentei periferice;6. Relaxare muscular si neuro-psihic;Mijloace: exercitii de membre inferioare din decubit cu capul ridicat, exercitii de trunchi subform de circumductii, exercitii de respiratie cu accent pe expiratie, exercitii de membresuperioare pentru derivarea circulatiei toracice, exercitii de mobilizare analitic a tuturorsegmentelor, contractii musculare analitice izometrice sau intermediare, exercitii derelaxare: balansri ale membrelor, scuturri de membre executate de pacient sau scuturripasive executate de ctre kinetoterapeut, rsucirile de trunchi sau unele pozitii cu rsucireatrunchiului, exercitii de relaxare neuro-psihic - metoda autotraining-ului a lui Schultz si a luiEdmund Jacobson, gimnastic colectiv relaxant recomandat de E. Gindler si NStoltze, metoda I. Parow, metoda A. Macagno, antrenamentul de rezistent: mersul,alergarea(jogging),urcatul scrilor si pantelor, bicicleta ergometric sau covorul rulant, notul npiscin n ap cald (termal sau mezotermal), sportul terapeutic.

8. Kinetoterapia n hipotensiunea arterial.Hipotensiunea arterial este starea n care presiunea sistolic este n permanent sub 100

mm Hg iar cea diastolic sub 60 mm Hg, fiind de dou feluri: forma esential si ortostatic.Hipotensiunea arterial esential (constitutional) este frecvent ntlnit la tipul constitutionalastenic. Semne: tahicardie, leucopenie, hipoglicemie.Mijloace: fizioterapie (hidroterapie stimulant), masaj general, exercitii libere (active,analitice si sintetice), exercitii cu obiecte usoare portative, exercitii aplicative, exercitii de

respiratie si de abdomen, plimbri de durat mai lung (60 90 min.), turism, not, schi.Hipotensiunea arterial ortostatic (scderea presiunii sanguine la ridicarea n ortostatism) areca semne: bradicardie, leucopenie, hipoglicemie si lipotimie la schimbarea pozitiei corpului,mai ales dimineata la ridicarea din pat sau la statul prelungit n picioare.Mijloace: gimnastic vascular, gimnastic abdominal, mobilizri active ale membrelorinferioare, efectuate din decubit si asezat, masajul general si al membrelor inferioare, formastimulant.


7/11

9. Kinetoterapia bolnavilor valvulari.

Valvulopatiile realizeaz un real impact medico-social, pe de o parte prin limitareafunctional indus de insuficienta cardiac generat de viciul valvular angorul asociat iarpe de alt parte, prin directiile evolutive ale bolii: sincope, aritmii grave, embolii periferice,accidente survenite n cursul tratamentului anticoagulant.a. Recuperarea valvularilor neoperati. n recuperarea bolnavilor valvulari pentruselectionarea cazurilor ce pot beneficia de rezultatele unui program de antrenament fizic, serecurge la un test de effort deliberat submaximal, definit ca un criteriu limitativ al probei:80% din FCMxt (frecventa cardiac maxim teoretic), TAS (tensiunea arterial sistolic) de200 mmHg.Obiective: Recuperarea valvularului poate antrena corectia unei conditii fizice precare, eanssi capabil s amplifice dispneea, prin deficitul de utilizare periferic a oxigenului. Prin:1. Ameliorarea conditiilor efortului muscular n periferie - se poate spera la o economie detravaliu cardiac si deci la restrngerea tahicardiei de efort;

2. Antrenamentul fizic pe termen scurt - se urmreste mentinerea unei bune ventilatii si, prinaceasta, conservarea functiei pulmonare;3. Ameliorarea capacittii vitale si a VEMSului;4. Determinrea capacittii fizice a bolnavului valvular si/sau precizarea programului deintolerant functional (utilizarea testului de efort);5. Evitarea efectelor nocive ale sedentarismului, n ceea ce priveste deconditionareaaparatului cardio-vascular si locomotor;6. mbunttirea activittii motrice, asa nct ea s se desfsoare ntr-un mod economic, frcontractii musculare inutile, excesive, fr a impune cordului un efort prea mare;7. Realizarea unei activitti economice a cordului, circulatiei periferice si metabolismuluimuscular, pentru a putea executa eforturile fizice cu o solicitare ct mai mic a cordului;8. Dezvoltarea mobilittii articulare, a fortei musculare segmentare si a coordonrii motrice.Mijloace: - kinetoterapia respiratorie; exercitii fizice globale, exercitii analitice a tuturorsegmenelor corpului; elemente din diferite sporturi si jocuri sportive; masaj; tehnici derelaxare; antrenament de rezistent realizat prin efort prelungit sau cu intervale, pe bicicletaergometric, alergare sau elemente din sporturi.b.Recuperarea valvularilor operatiPregtirea preoperatorie.Obiective:1. Elementul recuperator esential n aceast etap l reprezint kinetoterapia respiratorie; 2.Asigurarea nu numai a unui drenaj bronsic eficient ci si nvtarea respiratiei diafragmatice;3. Corectarea respiratiei prin exercitii respiratorii;4. Furnizarea de informatii generale privind interventia chirurgical si modalittile de

recuperare postoperatorie.Mijloace: - gimnastic respiratorie, drenaj, gimnastic medicalPostoperator.Obiective:1. Asigurarea unei ventilatii corecte;2. Prevenirea complicatiilor decubitului;3. Readaptarea progresiv la efort;4. Obtinerea rapid a autonomiei functionale.


8/11

Mijloace: - exerctiile fizice de mobilizare a centurilor si a membrelor, exercitii pentrumobilizarea musculaturii respiratorii.Faza I intraspitaliceascObiective:

1. Profilaxia complicatiilor de decubit;2. Asigurarea permeabilittii cilor respiratorii.Mijloace: - mobilizare pasiv a membrelor inferioare; mobilizare activ a membrelorinferioare; exercitii respiratorii; mobilizri active ale centurilor; mers.Faza a II a convalescena - marcheaz trecerea de la perioada acut postoperatorie larevenirea la viata socio-profesional.

Obiective:

1. Cresterea capacittii de efort - precizarea programului de antrenament: intensitatea,frecventa, durata si tipul efortului muscular, n functie de particularittile evolutive simodalittile de repaus la recuperarea initial, n perioada anterioar;2. nvtarea msurilor de profilaxie si tratament(atentie la riscul carditei reumatice evolutive);3. Deprinderea, pe ct posibil, a tehnicilor de relaxare.

Mijloace: - exerctii respiratorii; exercitii fizice globale; mobilizri analitice; antrenament derezistent: cicloergometru, elemente si metode de relaxareFaza a III a sau de ntreinere.Intensitatea programului de antrenament ales va trebui s evite o tahicardie marcat sau oejectie sistolic important. De aceea, se apreciaz c o frecvent cardiac de antrenament de5070% din FC, calculat potrivit rspunsului la testul de efort, este optim. Exercitiile fizicenu difer de cele prevzute n programul de recuperare al coronarianului. Pornind de la opregtire fizic global se va continua cu gimnastica respiratorie si se va insista asupragrupelor musculare ce urmeaz a fi preferential solicitate prin profesie.

10. Kinetoterapia n arteriopatiile periferice.

Ateroscleroza oblizerant reprezint 90% din arteriopatiile periferice. Trunchiurilearteriale cele mai frecvent interesate sunt aorta abdominal, iliac, femural si poplitee.Ateroscleroza obliterant a membrelor inferioare se caracterizeaz prin leziuni ateroscleroticedifuze n peretele trunchiurilor arteriale mari si mijlocii. Leziunile stenozante sau obstructivecu repercusiuni hemodinamice sunt segmentare. De obicei, stenozarea sau obstruarea uneiartere periferice produce simptome ischemice subiective numai ntimpul efortului fizic. Durerea apare dup o anumit cantitate de efort si dispare la repaus.Obiective:

1. Prelungirea considerabil a duratei efortului pn la producerea claudicatiei; 2.Dezvoltarea

circulatiei colaterale n teritoriile cu circulatie deficitar;3. Cresterea presiunii de perfuzie n timpul exercitiilor fizice;4. Mrirea dozat a hipoxiei n musculatura ischemiat;5. mbunttirea economiei actului motor;6. Prevenirea agresiunilor cutanate, mecanice, fenomenele de maceratie si infectiile de lanivelul piciorului;7. Cresterea fluxului sanguine n musculatura scheletic;8. Corectarea tulburrilor de mers


9/11

Mijloace: - contractii musculare de intensitate si durat corespunztoare; mobilizri active;exercitii musculare globale; exercitii cu rezistent dozat (gantere, halteer, extensor, mingimedicinale) ale membrelor superioare si trunchiului; msuri de protectie cutanat; masajul nsensul circulatiei arteriale sau venoase: (efleurajul superficial reflex, presiuni alunectoareprofunde, petrisaj); contractiile analitice de tip intermediar; gimnastica respiratorie comport miscri abdominale si diafragmatice; gimnastica de postur Burger; posturare pepatul oscilant 25 min; termoterapia; mecanoterapia; hidroterapia la 30C; mersul; bicicletaergometric, jocul cu mingea etc.

11. Kinetoterapia n afectiunile venoase

Obiective:

1. Reducerea stazei venoase si a consecintelor sale;2. Ameliorarea circulatiei de ntoarcere si a schimburilor gazoase la nivel pulmonar;3.Prevenirea si tratamentul insuficientei venoase cronice si a sindromului posttrombotic;

4. Stimularea circulatiei de ntoarcere prin punerea n functie a pompelor musculare.Mijloace: - masajul membrelor inferioare, evitnd traiectele venoase, n sens centripet;mobilizarea pasiv a membrelor inferioare si ridicarea acestora deasupra planului,mobilizrile active (sunt ns de preferat), gimnastica respiratorie, gimnastica de postur,masaj usor cu scop hiperemiant, mersul, stimulri galvanice, compresiuni pneumatice externeintermitente, n ritm de 5s/contractie, cu aparatul angiomat.

a. Tromboflebitele.Prin tromboflebit se ntelege stnjenirea circulatiei prin vene determinat de

inflamarea peretelui venos. Semne: - durere pe traiectul venei, accentuat n punct fix si lapalparea venei;- ven varicoas cu eritem inflamator pe traiect, vizibil pe piele, edem sicldur local.Obiective:

1. Aplicarea msurilor profilactice n scopul activrii circulatiei periferice;2.Prevenirea edemului;3. Activarea circulatiei venoase;4. Tonifierea musculaturii extremittilor inferioare.Mijloace: - pozitionarea membrului inferior n plan procliv, mobilizri pasive, pasivo-activesi active analitice a membrelor inferioare, exercitii respiratori, masaj cu scop hiperemiant lanivelul circulatiei superficiale a extremittii bolnave, mersn convalescent: masaj usor, progresiv, initial superficial apoi profund sub form de glisricu presiune si periaj de activare a stazei si edemului veno-limfatic; contractii statice simobilizri pasive ca n stadiul anterior, mobilizri active cu rezistent n decubit dorsal siventral sau n pozitia asezat, pentru extensia gambei pe coaps, prin aplicarea de greutti;

exercitii respiratorii; aplicarea bandajului elastic, instituindu-se mersul ca mijloc terapeuticde stimulare a circulatiei de ntoarcere, prin punerea n functiune a pompelor musculare.b. Insuficienta venoas cronic.

Rezultat al obstrurii venoase si al distrugerii valvelor. n cazul n care aceastinsuficient venoas cronic se manifest prin edeme, se folosesc urmtoarele mijloaceale kinetoterapiei: repaus la pat cu membrele inferioare ridicate n sprijin pe un suportmai sus dect restul corpului de 23x/zi. Aceast pozitie trebuie s fie obligatorie ntimpul noptii; masajul membrului inferior, manevre cu caracter circulator, executate


10/11

blnd deasupra regiunii bolnave pentru a usura circulatia de ntoarcere. Membrul care semaseaz se va mentine n pozitie decliv; se evit ortostatismul, fr miscare o perioadlung de timp; aplicarea de fese elastice sau ciorapi elastici dimineata, care se mentintoat ziua; practicarea notului. n cazul n care insuficienta venoas cronic nu semanifest prin edeme, se folosesc urmtoarele mijloace: exercitii active ale membrelorinferioare din pozitii n care acestea se gsesc peste nivelul trunchiului, n asa fel nct sfavorizeze circulatia de ntoarcere (decubit, patrupedie, asezat sprijinit); contractii sirelaxri ritmice ale grupelor musculare mari la nivelul membrelor inferioare; masajulmembrelor inferioare manevre cu efect circulator.c. Varicele.Varicele sau ectazia venoas const din dilatarea venelor determinat de insuficienta

valvulelor venoase. Semne: desen venos accentuat; oboseal sau dureri difuze n membre;crampemusculare, n special nocturne.Obiective:

1. Depistarea precoce a dilatatiilor;2. Limitarea ortostatismului;3. Instituirea unui regim de repaus cu membrele inferioare deasupra planului orizontal;

4. Favorizarea circulatiei de ntoarcere.Mijloace: exercitii de gimnastic vascular (gimnastica Brger), mobilizarea analitic amembrelor inferioare, mobilizri active ale membrelor inferioare din pozitii peste nivelulorizontalei, masaj

12. Kinetoterapia posttransplant cardiac

Particularitti ale pacientului cu transplant cardiac: FC de repaus la cordul denervat este,n general, mai crescut dect la cordul sntos; FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu maireflect la fel de fidel intensitatea efortului fizic iar revenirea la - FC de repaus este mai lent(pn la 20 de minute); la sfrsitul efortului maximal, transplantul are o FC inferioar celeimaximale teoretice; instalarea metabolismului anaerob este mai precoce; randamentulventilator este sczut; rejetul moderat impune reducerea intensittii antrenamentului iarrejetul sever implic oprirea antrenamentului.Faza a I-a -Preoperator.Obiective:

1. Furnizarea de informatii privind interventia chirurgical;2. Reducerea anxiettii.Postoperator.Obiective:1. Limitarea la maxim a efectelor nefaste unui decubit prelungit;

2. Realizarea unei toalete bronsice satisfctoare;3. nceperea treptat a antrenamentului fizic.Mijloace: - mobilizri pasive si active, drenaj bronhic, educarea si utilizarea unei tuseeficiente, exercitii de respiratie, bicicleta ergometric, mers prin salon, pe coridorFaza a II-a.Obiective:1. Ameliorarea capacittii aerobe;2. Adaptarea mai bun a debitului sanguin muscular la cererea muschilor activi;


11/11

3. Revenirea la o capacitate vasodilatatoare arteriolar normal;4. Limitarea atrofiei musculare si a demineralizrii osoase;5. Cresterea capacittii de efort;6. Cresterea capacittii aerobe;7. Scderea tensiunii arteriale diastolice si a frecventei cardiace la acelasiprag de efort.Mijloace: - exercitii izotonice, exercitii cu greutti mici, mersul pe jos, jogging-ul

25394352 Kine Tot Era Pia in Afectiunile Cardiovasculare

Documents

Transcript of 25394352 Kine Tot Era Pia in Afectiunile Cardiovasculare