Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
Transcript of Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
1/76
1
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
2/76
PLANUL LUCRARII
PLANUL LUCRARII................................2
CAPITOLUL I. INTRODUCERE..........................................................................................4
I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA FUNCTIONALA A
TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA DETERMINATA DE EPIFIZITA
SCHEUERMANN.....................................................................................................................4
I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI.......................................................................7
I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)................................................8
I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII.............................................................9
CAPITOLUL II. BAZELE TEORETICE ALE LUCRARII.............................................10
II.1. ASPECTE ANATOMOFUNCTIONALE ALE COLOANEI VERTEBRALE....10
1.1. Anatomia coloanei vertebrale.................................................................................11
1.2. Biomecanica coloanei vertebrale............................................................................19
II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN.............................24
II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC.........................................................................27
CAPITOLUL III. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CERCETARII........................32
III.1. ORGANIZAREA CERCETARII........................................................................33
1.1. Locul de desfasurare si conditiile de baza materiala..............................................33
1.2. Esantionul de subiecti, durata si etapele experimentului........................................34III.2. METODOLOGIA DE LUCRU............................................................................35
2
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
3/76
CAPITOLUL IV. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT PRIN
KINETOTERAPIE. PREZENTAREA REZULTATELOR SI COMENTAREA
LOR.........................................................................................................................................37
IV.1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT
KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE KINETOTERAPIEI....................................38
IV.2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA APLICARII
TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC.....................................................................52
2.1. Fise de tratament.................................................................................................52
2.2. Interpretarea rezultatelor.....................................................................................66
CAPITOLUL V. CONCLUZII.............................................................................................69
CAPITOLUL VI. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................72
3
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
4/76
CAPITOLUL I
IMPORTANTA
4
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
5/76
I.1. IMPORTANTA KINETOTERAPIEI IN RECUPERAREA
FUNCTIONALA A TULBURARILOR DE STATICA VERTEBRALA
DETERMINATA DE EPIFIZITA SCHEUERMANN
Medicina moderna nu se mai multumeste numai cu rezultatul
tratamentului medical ci cauta sa redea pacientului capacitatea functionala
necesara unei vieti active.Terapeutica moderna cauta sa reduca la maxim pierderile patologice
prelungite sau definitive punand accent pe conservarea si recuperarea functiei
periclitata sau afectata de boala.
In activitatea de recuperare functionala un rol important ii revine
kinetoterapiei.
Terapia prin miscare intra in actiune concomitent cu celelalte mijloace
recuperatorii, in cadrul planului terapeutic general, fara a exclude alte terapii
Obiectivele kinetoterapiei in cadrul recuperarii finctionale sunt realizate
prin mijlocul sau de baza, exercitiul fizic.Exercitiul fizic este reprezentat ca o actiune voluntara, deliberat
conceputa si repetata sistematic in cadrul unui proces educational, in scopul
realizarii unor obiective concrete.
Kinetoterapia sub diversele sale forme, practicata in salile special
amenajate, are rolul principal de recuperare printr-un program sustinut si dozat,
adecvat afectiunii ce este de tratat.
Tratamentul tulburarilor de statica vertebrala determinate de epifizita de
crestere presupune o egala preocupare atat pentru corectarea morfologica, cat si
pentru recuperarea functionala a coloanei vertebrale.Calitatile morfo-functionale ale coloanei vertebrale trebuie raportate la
starea celorlalte componente toracice si de vecinatate (bazin, membre, etc.)
precum si sferei somato-functionale generale a corpului lucru de mare
importanta ce este rezolvat de kinetoterapie.
Tratamentul de recuperare functionala prin kinetoterapie are la baza
corectarea disfunctiilor statice si dinamice, care au ca urmari cel putin
diminuarea dezechilibrelor presiunilor, avand drept consecinta reducerea si
indepartarea algiilor rahidiene.
Kinetoterapia pe langa rolul sau curativ, influentand o serie de verigi
fiziopatologice, are de asemenea actiune preventiva, prin reeducarea staticii
locale.
5
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
6/76
tonificand si decontracturand masele musculare in cadrul unei reeducari
posturale si kinetice generale.
Mijloacele existente pentru aplicarea kinetoterapiei in afectiuniledeterminate de tulburarile de statica vertebrala, denumita si cifoza
adolescentilor, sunt extrem de variate.
Ceea ce am considerat mai important a fost alegerea lor, adecvate
cazurilor studiate, si asocierea acestora cu mijloacele din celelalte terapii:
hidroterapie, electroterapie si ortetica, pentru ca prin acest proces complex de
recuperare sa putem ameliora si indeparta tulburarile statice determinate de
Scheuermann.
6
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
7/76
I.2. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului
locomotor. De ea sunt legate celelalte segmente care alcatuiesc toracele si
bazinul si tot pe ea se insera membrele superioare si inferioare, de aceea oricemodificare structurala sau dezaliniere a unui segment vertebral va atrage dupa
sine o perturbare a simetriei corpului si directiei de miscare cu repercusiuni
uneori grave si asupra organelor interne: plamani, inima, etc. .
De aici apare necesitatea tratarii, atat preventiv cat si in cazul nostru
terapeutic, a dezalinierilor coloanei vertebrale, ce apar in maladia Scheuermann:
leziuni de crestere, de dezvoltare a punctelor epifizare ale corpurilor vertebrale
ca urmare a unor tulburari de metabolism osos. Aceasta afectiune apare destul
de precoce la varsta 12-18 ani si duce rapid la alterarea placilor cartilaginoase a
corpurilor vertebrale, impiedicand procesul de crestere a vertebrelor. Parteaanterioara ramanand in urma din cauza presiunii, corpul vertebral va deveni
cuneiform, prezentand hernieri ale discului in placile cartilaginoase si vor
aparea rapid tulburari de statica vertebrala, precum cifozarea coloanei dorsale
insotita de dureri locale.
Epifizita Scheuermann, ca boala a adolescentilor, cum mai este numita,
cand tesutul osos este in crestere, ne determina ca specialisti sa instituim cat mai
devreme un tratament kinetoterapeutic pentru a elibera partea anterioara a
corpurilor vertebrale de greutatea ce duce la deformarile vertebrale.
Prin prezenta lucrare s-a incercat gasirea unor modalitati de aplicare
precoce si sistematica a mijloacelor si procedeelor kinetoterapeutice prin care sa
oprim evolutia bolii si sa impiedicam eventualele deformari.
7
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
8/76
I.3. IPOTEZELE EXPERIMENTULUI (LUCRARII)
Lucrarea isi propune sa dovedeasca urmatoarele ipoteze:- in ce masura tratamentul kinetoterapeutic aplicat precoce odata cu aparitia
primelor algii sau dezalinieri vertebrale vor opri evolutia deformarilor
vertebrale;
- daca mijloacele si procedeele selectate si aplicate in cadrul programelor
kinetoterapeutice reusesc sa obtina o redresare a cifozei dorsale si inlatura
algiile vertebrale;
- daca aparatele ortetice (corsetele) reusesc sa contribuie la redresarea coloanei
vertebrale;
- daca recomandarile pentru acasa privind exercitiile de constientizare aposturii corecte a corpului in cadrul activitatilor zilnice si-au adus un real aport
la recuperarea functionala a afectiunii vertebrale;
- in ce masura sporturile ca: natatia, volei si baschetul isi aduc contributia la
redresarea coloanei si mentinerea si consolidarea rezultatelor obtinute prin
programele de kinetoterapie.
8
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
9/76
I.4. SCOPUL SI OBIECTIVELE LUCRARII
Scopul acestei lucrari a fost realizarea unor programe de recuperare
functionala care sa duca la redresarea coloanei vertebrale din pozitii corectoare
tinand cont atat de coloana dorsala ce este cifozata si trebuie redresata cat si de
celelalte curburi, cervicala si lombara care se postureaza corect pentru a nu le
accentua in timpul programului kinetic.
In acest scop, obiectivele cercetarii au fost:
- evidentierea disfunctionalitatilor prin examinarea functionala si radiologica a
esantionului de subiecti aflat in studiu;
- identificarea si selectarea celor mai adecvate metode, procedee si tehnici ce
pot optimiza procesul recuperator in functie de particularitatile subiectuluiprivind: varsta, sexul, starea de boala si posibilitatile fizice ale acestuia;
- structurarea programelor kinetoterapeutice pe etape in functie de evaluarile si
reactiile subiectilor.
9
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
10/76
CAPITOLUL II
BAZELE TEORETICE
ALE LUCRARII
10
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
11/76
II.1. ASPECTE ANATOMO FUNCTIONALE ALE COLOANEI
VERTEBRALE
1.1. ANATOMIA COLOANEI VERTEBRALE
Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului
locomotor. De ea sunt legate toate celelalte segmente care alcatuiesc trunchiul
(toracele si bazinul) si tot pe ea se insera membrele superioare si inferioare.
Profesorul E. G. Bywaters isi incepe astfel prefata la monografia lui R.
J. Francois Le rachis dans la spondylarthrite ankylosante (1976): Coloana
vertebrala ne diferentiaza pe noi oamenii si inca alte cateva specii animale decelelalte specii numeroase, dar mai putin dominante, cum ar fi viespile, viermii
si gargaritele. Coloana vertebrala ne confera simetria corpului si directia de
miscare. Ea inconjura si protejeaza sistemele noastre de comunicare si face
posibila atat mobilitatea, cat si stabilitatea noastra, datorita suprapunerii a mai
multor piese osoase provenite din tubul cartilaginos original. Astfel, ne asigura
sansa sa stapanim si sa dominam atat pamantul cat si cerul.
Segment complex, de o mare importanta functionala, coloana
vertebrala asa dupa cum arata sinteza statistica a lui Reinberg - este alcatuita
din 33 sau 34 de segmente osoase, 344 de suprafete articulare, 24 de discuriintervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte de insertie. Asupra
coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune
directa, la toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase (somatice si
vegetative), vasculare, etc.
Scheletul
Coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de piese osoase
suprapuse, numite vertebre. Vertebrele au o parte anterioara, denumita corp si o parte posterioara, denumita arc. Aceste doua parti inchid intre ele canalulvertebral (fig.1).
Fig. 1
Schema unei vertebre vazuta de sus
1. corp vertebral; 2. pedicul;
3. apofiza articulara;
4. apofiza transversa;
5. apofiza spinoasa;
6. lama;
7. orificiu rahidian.
11
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
12/76
Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui
cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) s i ocircumferinta. Cele doua fete ale corpului vertebral sunt alcatuite dintr-o lama
de tesut osos fibros, numitaplaca terminala.
Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta oapofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt catedoua apofizearticulare (in total, patru apofize articulare dispuse vertical). Intreapofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunilecare leaga arcul vertebral se numesc pediculi.
Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare dintre ele fiind
alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:
- regiunea cervicala: 7 vertebre;
- regiunea dorsala: 12 vertebre;
- regiunea lombara: 5 vertebre;- regiunea sacrococcigiana: 9 10 vertebre.
Vertebrele din fiecare regiune au caracteristice morfofunctionale legate
de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane :
functia de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si
functia de a asigura o mobilitate suficienta.
Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la
alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice. In regiunea cervicala si
in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional
mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale
acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie.
Vertebrele dorsale au corpul rotund, canalul vertebral ingust si circular,
apofizele spinoase mult inclinate inapoi. Apofizele transverse prezinta la varful
lor, pe fata anterioara, o fateta articulara pentru tuberozitatea coastei
corespunzatoare (fig.2).Fig. 2
Schema unei vertebre
dorsale vazuta din profil
1. corp;
2. fatete articulare pentru
coaste;
3. pedicul;
4. apofiza articulara
superioara;
5. apofiza transversa;
6. fateta articulara pentru
tuberozitatea costala;
7. apofiza articulara
inferioara;
cular 8. apofiza spinoasa.
12
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
13/76
Vertebrele lombare sunt cele mai voluminoase, au corpul usor latit
transversal, apofizele spinoase dispuse orizontal, iar apofizele transverse
atrofiate. Vazut din profil, corpul vertebrelor lombare este mai inalt la partea lui
anterioara decat la cea posterioara.
In afara acestor caracteristici regionale, fiecare vertebra prezinta sidiferentieri morfofunctionale individuale, rezultate din adaptarea specifica de-a
lungul evolutiei filogenetice.
ARTICULATIILE
Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in:articulatiile corpurilor vertebrale (intersomatice), articulatiile apofizelor
articulare, articulatiile lamelor vertebrale, articulatiile apofizelor transverse.
Articulatiile corpurilor vertebrale sunt amfiartroze perfecte.
Suprafetele articulare sunt date de fetele superioare si inferioare, usor
concave, ale corpurilor vertebrale. Intre aceste suprafete osoase se gasesc
discurile intervertebrale.
Discurile intervertebrale sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite
dintr-o portiune periferica fibroasa inelul fibros si una centrala nucleul
pulpos.
Inelul fibros periferic este alcatuit din lame de fibre conjunctive, care se
insera profund pe zona compacta osoasa, continandu-se cu fibrele colagene ale
osului. Ele sunt orientate oblic fata de vertebre si se incruciseaza intre ele.
Nucleul pulpos central este alcatuit dintr-o masa cu aspect gelatinos,
este oval ca o lentila turtita si este format dintr-un tesut fibros foarte lax, infiltrat
de lichid (75-90 %), din cateva celule asemanatoare condrocitelor si din resturi
de notocord.
Nucleul pulpos se comporta fizic ca un gel care pierde apa si isi
diminua fluiditatea in raport direct cu presiunea care se exercita asupra lui.
Cand gelul pierde apa, se dezvolta in interiorul lui o forta de inhibitie care cresteproportional cu cantitatea de apa pierduta, pana cand cele doua forte (presiunea
exercitata si forta de inhibitie) se echilibreaza.
In regiunea dorsala si lombara, nucleul pulpos este asezat la unirea
treimii mijlocii cu treimea posterioara, iar in regiunea cervicala ceva mai
inainte, chiar la unirea trimii anterioare cu treimea medie.
Vascularizatia variaza cu varsta. La embrion, in tesutul discului
intervertebral superior si inferior patrund prin lamele cartilaginoase cate 3
vase, care se obtureaza odata cu varsta, asfel ca la terminarea cresterii, discul nu
mai este vascularizat. Prezenta vaselor in discul adult este posibila numai in
13
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
14/76
conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin inhibitie, prin
lamele terminale ale suprafetelor articulare vertebrale.
Rolul discurilor intervertebrale este multiplu: a) contribuie, prin
rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei; b) favorizeaza, prin elsticitatealor, revenirea la starea de echilibru dupa terminarea miscarii; c) transmit
greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei si d)
amortizeaza socurile sau presiunile la care este supus fiercare segment in mod
special in cursul miscarilor sau eforturilor.
Menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente
reprezinta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si
in cursul luarii celor mai banale pozitii, cum ar fi de exemplu, statul pe scaun.
Cand speteaza este inclinata inapoi, lordoza lombara normala dispare, articulatia
coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor intervertebrale este maiimportanta. In mod corect se sade astfel incat lordoza lombara sa se mentina,
ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.
Desigur studiile se complica in timpul efectuarii miscarilor, dar
menajarea discurilor intervertebrale ramane indispensabila. Tehnica unui
exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult legile
biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale. Un
exemplu demonstrativ ni-l ofera tehnica corecta de ridicare a halterelor, in
cadrul careia succesiunea pozitiilor se conformeaza necesitatilor functionale de
menajare a discurilor intervertebrale.
Aparatul ligamentar este alcatuit din doua ligamente (ligamentul
vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care
formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale.
Ligamentele vertebrale, si in special cel anterior, dispun de o inervatie
alcatuita din trunchiuri nervoase amielinice si terminatii nervoase. De aceea,
atitudinea de flexie este cea mai comuna in majoritatea afectiunilor coloanei,
pentru ca in aceasta pozitie, ligamentele se destind.
Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla
alunecare a suprafetelor articulare una pe cealalta.
a) Suprafetele articulare sunt date de apofizele articulare. Suprafetelearticulare ale corpului vertebral subiacent privesc oblic in sus si in inapoi, iar
cele ale corpului vertebral supraiacent privesc oblic in jos si inainte.
b) Aparatul capsuloligamentar este alcatuit dintr-o capsula fibroasa
subtire, intarita in regiunea dorsala si lombara printr-un ligament posterior.
c) Sinoviala este foarte laxa si prezinta si unele prelungiri.
Daca nucleul pulpos joaca rolul unei bile pe care corpii vertebrali se
pot misca, articulatiile apofizelor articulare joaca rolul unor veritabili ghizi ai
miscarilor, limitand deplasarea excesiva a vertebrelor. In pozitia stand, aceste
articulatii preiau 20% din incarcatura vertebrala. Dar, in pozitia stand cu
14
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
15/76
trunchiul inclinat inainte, ele nu mai preiau nimic din incarcatura
vertebrala, lasand intreaga sarcina exclusiv discurilor intervertebrale
Articulatiile apofizelor spinoase. Ca si lamele vertebrale, apofizele
spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele
interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofizespinoase, iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei
vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine
dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala
externa; el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv
capul si gatul, pentru a nu se flecta inainte.
Articulatiile apofizelor transverse. Apofizele transverse sunt unite prin
ligamentele intertransverse.
Segmentul motor. La baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla ceea
ce Schmorl a denumit segmentul motor, alcatuit din discul intervertebral siligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si
apofizele spinoase cu ligamentele lor.
Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul
posterior. Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare
insertii musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva
a coloanei. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta
elementul principal motor al coloanei vertebrale.
VASCULARIZATIA MADUVEI SPINARII
Irigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si
cunoasterea ei este indispensabila intelegerii sindroamelor ischemice cu
deficitele lor de neurologice grave, care pot sa survina in urma diverselor
afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe artere importante, careprovin din arterele spinale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale
si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva lombara este irigata de artere
care provin din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de
arterele cervicale si lombare.
15
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
16/76
MUSCHII
Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un numar mare de
muschi, care se insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi
ai gatului si muschii abdominali.
Muschii gatului. Dintre muschii gatului amintim:
a) Sternocleidomastoidianul se insera proximal pe apofiza mastoida a
osului temporal, iar distal se insera prin doua capete: unul manubriul sternal, si
celalalt pe patrimea interna a claviculei. Sternocleidomastoidianul flecteaza
capul pe coloana, il inclina pe partea lui si il roteaza, indreptand barbia de partea
opusa. b) Muschii scaleni se intind de la apofizele transverse ale ultimelor
apofize transverse ale ultimelor sase vertebre cervicale la primele doua coaste.
Sunt trei muschi scaleni: anterior, mijlociu si posterior. Muschii scaleni inclina
de partea lor coloana vertebrala cervicala si sunt si muschi inspiratori.
Muschii prevertebrali sunt in numar de trei si se gasesc pe fata
anterioara a coloanei vertebrale.
a) Dreptul anterior al capului se insera proximal pe osul occipital, inaintea
gaurii occipitale; iar distal, pe tuberculii anteriori ai vertebrelor cervicale 3, 4, 5
si 6. Muschiul este un flexor al capului pe coloana cervicala si al primelor
vertebre cervicale pe celelalte.
b) Micul drept anterior al capului se insera proximal pe osul occipital,
inaintea gaurii occipitale, iar distal, pe masele laterale si pe apofizele transverse
ale atlasului; flecteaza capul pe coloana vertebrala.
c) Lungul gatului se intinde de la tuberculul anterior al atlasului pana la
corpurile vertebrale ale primelor trei vertebre dorsale; este flexor si rotator al
coloanei cervicale.
Muschii abdominali anterolaterali au un rol deosebit de important in
statica si dinamica coloanei cervicale. Se descriu: un muschi lung- marele drept
al abdomenului si trei muschi lati: marele oblic, micul oblic si transversul.a) Marele drept al abdomenului prezinta proximal trei langhete: externa,
mijlocie si interna. Aceste trei langhete se unesc si formeaza corpul muschiului.
Distal, muschiul se insera pe marginea superioara a corpului pubisului. Marele
drept al abdomenului coboara coastele, flecteaza toracele pe bazin si bazinul pe
torace si este solicitat in miscarile abdomenului
b) Marele oblic al abdomenului (oblicul extern) este cel mai superficial
muschi lat abdominal. Se insera proximal pe ultimele 7-8 coaste iar de aici se
raspandeste ca un mare evantai, indreptandu-se in jos, inainte si inauntru.
Marele oblic abdominal coboara coastele (muschi expirator), flecteaza toracelepe bazin si este si rotator al coloanei vertebrale.
16
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
17/76
c) Micul oblic al abdomenului (oblicul intern) este situat sub marele
oblic, dar fasciculele lui sunt orientate invers fata de ale acestuia. Se insera
distal pe treimea externa a arcadei crurale, pe spina iliaca anterosuperioara, pe
cele doua treimi anterioare ale crestei iliace, iar prin aponevroza posterioara a
micului oblic ajunge sa se insere pe apofizele transverse ale primei vertebresacrate si ale ultimelor vertebre lombare. Actiunea micului oblic este
asemanatoare celei a marelui oblic; cand se contracta de o singura parte, roteaza
coloana vertebrala de partea muschiului care se contracta.
d) Transversul abdomenului este alcatuit din fascicule dispuse orizontal.
Rolul principal al transvesului este de a comprima viscerele abdominale pe
coloana vertebrala. Secundar, actioneaza ca muschi expirator.
Muschii lomboiliaci sunt considerati tot muschi abdominali, deoarece
inchid posterior cavitatea abdominala. Acesti muschi se intind intre coloana
lombara la osul iliac si sunt in numar de doi: patratul lombelor si psoasul iliac.a) Patratul lombelor este un muschi plat, de forma patrata, situat pe
laturile coloanei lombare. Este alcatuit din trei grupe de fascicule: iliocostale,
iliotransversale si costotransvesale. Patratul lombelor este un coborator al
ultimei coaste, inclina coloana lateral, de partea muschiului care se contracta, si
inclina bazinul lateral pe torace.
b) Psoasul iliac, situat in partea posterioara a abdomenului, in fosa iliaca
interna si in partea anterioara a coloanei, este alcatuit din doua portiuni: psoasul
si iliacul.
Psoasul este fuziform si se insera proximal pe suprafetele osoase ale
unghiului alcatuit din fata laterala a corpilor vertebrali lombari cu apofizele lor
transverse. Corpul lui se indreapta in jos si in afara si se uneste cu tendonul
comun format atat din psoas, cat si din iliac.
Iliacul este dispus ca un evantai desfasurat in fosa iliaca interna, pe
care se insera proximal. Corpul lui se ingusteaza din ce in ce si se insera distal
pe tendonul comun, format din psoas si iliac.
Psoasul iliac are actiuni complexe: flecteaza coapsa pe bazin, coloana
si bazinul pe coapsa, imprima o usoara miscare de adductie si rotatie externa si
o rotatie de partea opusa muschiului care se contracta, este flexor al trunchiului
pe bazin.Muschii posteriori sunt reprezentati de numerosi muschi, de forme
foarte variate. Ne vom limita sa descriem pe cei mai importanti.
a) Trapezul, cel mai superficial dintre muschii spatelui, este lat si are o
forma triunghiulara. Prin baza lui se insera pe linia mediana, de la protuberanta
occipitala externa, pe ligamentul cervical posterior si pe apofizele spinoase ale
vertebrelor cervicale inferioare si ale vertebrelor dorsale. Prin varful lui trapezul
se insera pe cele doua oase ale centurii scapulare.
Trapezul mobilizeaza centura scapulara si umarul, ridicandu-le si
apropiind omoplatul de coloana.
17
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
18/76
b) Marele dorsal este tot un muschi plat si triunghiular, dar prin baza lui
se insera pe fata externa a ultimelor patru coaste, pe apofizele spinoase ale
ultimelor vertebre dorsale si ale vertebrelor lombare si pe buza externa a crestei
iliace.
Marele dorsal este adductor, proiector inapoi si rotator inauntru albratului si trage trunchiul spre brat.
c) Romboidul este un muschi lat si subtire, se insera median pe partea
inferioara a ligamentului cervical, pe proeminenta si pe apofizele spinoase ale
primelor cinci vertebre dorsale. Se indreapta oblic in jos si in afara si se insera
pe marginea vertebrala a omoplatului. Romboidul trage omoplatul inauntru si il
basculeaza, apropiind varful omoplatului de coloana, si trage coloana spre
omoplat.
d) Unghiularul se insera proximal pe apofizele transverse ale primelor
cinci vertebre cervicale, iar distal pe unghiul superointern al omoplatului.Unghiularul trage omoplatul inauntru si in sus, si inclina coloana cervicala de
partea lui.
e) Micul dintat posterosuperior este situat sub romboid, el se insera
proximal pe apofizele spinoase C5-D3, se indreapta in jos si in afara si se insera
distal pe coastele 2-5. Este un muschi inspirator.
f) Micul dintat posteroinferior se insera distal pe spinoasele D11-L3, se
indreapta in sus si in afara si se insera proximal pe ultimele patru coaste. Este
tot un muschi inspirator.
g) Muschii cefei sunt in numar de opt: splenius, marele complex, micul
complex, transversul gatului, marele drept si micul drept posterior al gatului,
marele oblic si micul oblic posterior al gatului. Prin actiunea lor combinata
contribuie la efectuarea miscarilor de extensie, de inclinatie laterala si rotatie a
capului.
h) Muschii spinali sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal, si
spinotransversalul si alcatuiesc la nivelul regiunii lombare inferioare, un corp
comun sacrospinalul. Sunt muschi extensori ai coloanei si au rolul important de
a mentine echilibrul intrinsec al coloanei vertebrale.
i) Muschii intertransversali si muschii interspinosi sunt muschi mici ,
subtiri, patrulateri, care unesc apofizele transverse intre ele si apofizelespinoase intre ele. Primii inclina coloana lateral de partea lor, ceilalti sunt
extensori ai coloanei.
18
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
19/76
1.2. BIOMECANICA COLOANEI VERTEBRALE
Miscarile coloanei, indiferent de amplitudinea lor, sunt miscari
complexe, in care intervin mai multe segmente vertebrale. Ele se realizeaza prin
cumularea usoarelor deplasari ale corpurilor vertebrale, care au loc la nivelul
discurilor intervertebrale, precum si la nivelul celorlalte articulatii. Aceste
miscari sunt limitate de rezistenta ligamentelor, forma articulatiilor
intervertebrale si de gradul de compresibilitate a tesutului fibrocartilaginos din
care este compus discul.
Goniometria normala.Coloana vertebrala prezinta miscari compexerezultate din micromiscarile cumulate ale tuturor articulatiilor intervertebrale:
flexie-extensie, inclinarea laterala, rotatia, si ca o rezultanta a acestora
circumductia. Amplitudinile medii normale, pe segmente si in totalitate, sunt
redate in tabelul urmator: (tabelul nr.1).
Segmentul Flexia Extensia Inclinarea Rotatia
CervicalDorsal
Lombar
7050
40
6055
30
30100
35
7540
5
Total 160 145 165 120
19
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
20/76
Miscarea de flexie ventrala. In miscarea de flexie, portiunea anterioara a
discurilor intervertebrale este comprimata, in timp ce ligamentul vertebralcomun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul
supraspinos si muschii spatelui sunt pusi sub tensiune.
In pozitia ortostatica, muschii care initiaza miscarea de flexie sunt cei ai
peretelui abdominal, mai ales dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac,
precum si muschii subhioidieni si sternocleidomastoidianul. Odata miscarea
initiata, grupul antagonist al extensorilor coloanei intra in actiune si gradeaza
flectarea trunchiului, invingand fortele gravitationale.
tabelul. nr 2
Miscarea de extensie. In miscarea de extensie, portiunile posterioare
ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, in timp ce ligamentul vertebral
comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocata in ultima faza de
Denumirea Insertie
Proximala Distala
Sternocleidomastoidian
Drept anterior cap
Mic drept anterior cap
Lungul gatului
Apofiza mastoida
Occipital
Occipital
Atlas
Stern-clavicula
Vertebre C3-C7
Apofizele
transverse ale
atlasului
Vertebre D1-D3
Mare drept abdominalMare oblic abdominal
Mic oblic abdominal
Cartilaje costale 5, 6, 7Ultimele 7-8 coaste
Ultimele 3-5 coaste; linia alba;
pubis
Corp pubisMarginea externa
a crestei iliace;
spina iliaca
anterosuperioara;
pubis; linia alba
Arcada crurala;
spina iliaca
anterosuperioara;
apofizele
transverse
lombosacrate
Psoas iliac Vertebre lombare; fosa iliaca
interna
Micul trohanter
20
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
21/76
intrare in contact a apofizelor articulare si in ultima instanta si a apofizelor
spinoase.
tabelul nr. 3
Miscarea de inclinare laterala. Muschii care fac inclinarea laterala sunt:
patratul lombar, psoasul, intertransversalii si dreptul lateral al capului. Impreuna
produc o miscare de inclinare laterala pura. Contractia unilaterala a grupului
flexor poate provoca, de asemenea miscarea. Mai pot interveni si muschii
santurilor vertebrale si in special sistemul transversospinos.
Denumirea Insertia
Proximala Distala
Spenisul capului
Mare complex
Mic complex
Mare drept posterior al
gatului
Mic drept posterior al gatului
Mare oblic posterior al
gatului
Mic oblic posterior al gatului
Occipital; apofiza
mastoida; apofizele
transverse ale atlasului
si axisului
-
-
-
-
-
-
Ligament cervical
posterior;
apofizele spinoase D1-
D5
-
-
-
-
-
-
Iliocostal
Lung dorsal Sacro-
Spinotransversal spinalul
Apofize spinoase,
apofize transverse,
coaste
Baza sacrului
Interspinosi Apofiza spinoasa Apofiza spinoasa
21
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
22/76
Denumirea Insertia
Proximala DistalaSternocleidomastoidian
Scaleni
Muschii cefei care fac si
extensie (+transversalul
gatului)
Trapez
Apofiza mastoida
Apofize transverse
cervicale
Protuberanta occipitala
externa; apofize spinoase
cervicodorsale
Stern-clavicula
Coasta 1 si 2
Clavicula; acromion;
spina omoplat
Mare oblic abdominal
Mic oblic abdominal
Ultimele 7-8 coaste
Ultimele 3-5 coaste; linia
alba; pubis
Marginea externa a
crestei iliace; spina iliacaanterosuperioara; pubis;
linie alba
Arcada crurala; spina
iliaca anterosuperioara;
apofize transverse
lombosacrate
Patratul lombar
Psoas iliac
Coasta a12-a; apofize
transverse L1-L5
Vertebre lombare; fosa
iliaca interna
Creasta iliaca
Mic trohanter
Intertransversali Apofiza transversa Apofiza transversa
tabelul nr. 4
Miscarea de rotatie este maxima in regiunea cervicala, unde atinge 75.
Coloana dorsala se roteaza putin si numai daca se inclina lateral. In coloana
lombara miscarea de rasucire se executa cand coloana este in extensie, mai ales
in segmentul dorsolombar. Cand coloana este flectata, miscarea de rasucire din
segmentul lombar nu este posibila.Rasucirea se executa prin oblicii abdominali si prin intercostali, care
actioneaza folosind coastele drept parghii. Ei sunt ajutati de sistemul
spinotransvers al muschilor santurilor vertebrale. Rasucirea de aceeasi parte se
datoreste marelui dorsal, spleniusului, lungului gatului si oblicului mic
abdominal, in timp ce rasucirea de partea opusa se datoreste spinotransversului
si marelui oblic abdominal.
22
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
23/76
Denumirea Insertia
Proximala Distala
a) Rotatori de partea
muschiului
Lungul gatului
Mic oblic abdominal
Speniusul gatului
Muschii cefei
Atlas
Ultimele 3-5 coaste
Occipital; apofiza mastoida;
apofizele transverse ale
atlasului si axisului
Vertebrele D1-D3
Spina iliaca anterosuperioara;
apofize transverse
lombosacrate
Ligamentul cervical posterior;
apofizele spinoase D1-D5
b) Rotatori de partea
opusa muschiului
Sternocleidomastoidian
Trapez
Muschii cefei
Mare oblic abdominal
Psoas iliac
Apofiza mastoida
Protuberanta occipitala;
apofize spinoase
cervicodorsale
Ultimele 7-8 coaste
Vertebre lombare; fosa iliacainterna
Stern-clavicula
Clavicula; acromion; spina
omoplatului
Marginea externa a crestei
iliace; spina iliaca
anterosuperioara; pubis; linia
alba
Micul trohanter
tabelul nr.5
23
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
24/76
II.2. EPIFIZITA VERTEBRALA. MALADIA SCHEUERMANN
Descrisa de Scheuermann, in 1921, este o afectiune vertebrala a
adolescentului, al carei substrat anatomic este o leziune degenerativa a zonei de
crestere osteocartilaginoasa a platourilor corpurilor vertebrale, cu o dubla
consecinta: deformarea corpurilor vertebrale si constituirea de hernii discale
intraspongioase in corpul vertebrelor adiacente cu aparitia progresiva a unei
cifoze.
Boala Scheuermann trebuie deosebita de osteocondroza centrului
vertebral primar (vertebra plana calve) care afecteaza un singur corp vertebralcu colaps al acestuia.
Intalnita la 20 30% din adolescenti, boala este mai frecventa la baieti
(raport 7/1) si are uneori caracter familial.
Etiologia Epifizitei Scheuermann nu este bine precizata. Au fost
incriminate: tulburari ale cresterii encondrale limitate la coloana si atribuite
unor factori constitutionali, o dereglare hormonala, in sensul unei intarzieri,
particularitati statico-dinamice, activitate musculara deficitara, etc.
Morfopatologie. Localizarea cu predilectie a bolii este la nivelul
coloanei toracale superioara si medie, cu instalarea progresiva a unei cifoze,
constituind spatele rotund. Mai rar boala intereseaza segmentul toracal
inferior si primele vertebre lombare, cu stergerea lordozei lombare fiziologice si
chiar cifoza lombara.
In placa de cartilaj a platoului vertebral se formeaza fisuri prin care
tesutul discal, aflat sub presiune, patrunde in corpul vertebral, producand fie
hernii nucleare intraspongioase sau retromarginale anterioare, fie neregularitatea
platourilor. Herniile, situate de obicei anterior, produc o tulburare de crestere
care afecteaza partea anterioara a corpului (zona de crestere cea mai actiava,
rezultand in final vertebrele cuneiforme (Fig.3, Fig 4).
24
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
25/76
Patrunderea substantei discale prin placa de cartilaj se poate datora
unei supraincarcari excesive impuse epifizitelor vertebrale ale unui adolescent,
la care exista conditii ereditare si familiale.Epifizita lombara se instaleaza aproape intotdeauna fara dureri, iar
sechelele sunt descoperite de obicei la adult, fie intamplator cu ocazia unei
radiografii efectuate pentru un traumatism local, fie cu prilejul unei lombalgii de
origine statica legata de inversiunea vertebrala (deformarea cuneiforma a
uneia sau mai multor corpuri vertebrale lombare antreneaza stergerea sau
convexitatea posterioara a segmentului vertebral respectiv.
Tablou clinic. In desfasurarea Epifizitei Scheuermann au fost descrise
trei stadii:
- stadiul 1, apare la varsta cuprinsa intre 8 si 10 ani; este stadiulfunctional, fara dureri si limitarea miscarilor. Se poate observa doar un spate
ce-si mentine mai greu pozitia, fapt care poate sugera o boala Scheuermann
incipienta. Nu este insa obligator ca din acest stadiu sa se dezvolte o veritabila
Epifizita Scheuermann;
- stadiul 2, este stadiul florid cuprins de obicei intre 10 si 16 ani, in care se
constituie insidios o redoare localizata dorsal, dorsolombar sau lombar si,
progresiv, toate simptomele si semnele clinice si radiologice ale bolii. Cifoza
este partial fixata si adesea dureroasa cu exacerbari de oboseala, ortostatism
prelungit sau caratul de greutati; se dezvolta si se poate accentua pana la
incheierea procesului de crestere. In circa 20% din cazuri, cifoza se insoteste de
o usoara asimetrie scoliotica. Un numar mic de bolnavi 5 - 20% au dureri ce se
datoresc unei insuficiente miostatice si probabil unei suprasolicitari ligamentare.
Uneori apar, cand cifoza este dorsala, hiperlordoze lombare si cervicale cu
caracter compensator si cu dureri la palpare si percutia apofizelor spinoase;
-stadiul 3 este unul tardiv, dupa varsta de 18 ani, in care cifiza este de obicei
fixata si nu mai poate fi corectata nici activ, nici pasiv si mobilitatea
segmentului respectiv al coloanei devine limitata, durerile pot lipsi, iar
tulburarile ce apar se datoresc musculaturii insuficiente, unor entezopatii si
modificari degenerative ale tesutului braditrof, in special discal. Mai tarziu,
25
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
26/76
suferintei bolnavului i se aplica la consultatie diverse diagnostice: lombalgie,
lomboscitalgie, insuficienta miostatica, etc.
Examene paraclinice. Parametrii biochimici nu sunt modificati.
Examenul radiologic pune in evidenta o serie de modificari. In primul stadiu
aspectul radiologic este normal. Modificarile apar in stadiul florid, ca defectein teritoriul treimii anterioare a corpului vertebral si in special sunt evidente
aspectul cuneiform al corpului vertebrelor afectate si cifoza localizata de obicei
dorsal si mai rar dorsolombar. In acest stadiu se poate observa si o scolioza
asociata.
In stadiul 3, la toate semnele tipice ale Epifizitei Scheuermann se
adauga si modificari secundare de tip degenerativ, artrozic. Tipul si gradul de
distructie al corpurilor vertebrale apar mai bine in radiografiile de detaliu.
Uneori, herniile retromarginale anterioare sunt interpretate dreptpottice. Epifizele libere sunt considerate alteori ca o fractura parcelara a
marginii anterioare a platoului vertebral. Herniile intraspongioase sunt
inconjurate de o zona de osteoscleroza reactionala, hernia retromarginala fiind o
varietate a acestora. Modificarile radiologice nu se coreleaza intotdeauna cu
simptomatologia clinica.
Evolutia Epifizitei Scheuermann este lenta si se termina odata cu
cresterea, dar cu pretul cifozei reziduale, complicata cu o artroza intervertebrala,
adesea dureroasa si a unei statici defectuase.Prognosticul este in general favorabil; criteriile care fac prognosticul
mai rezervat sunt aparitia precoce a durerilor si a semnelor de decompensare.
Diagnosticul diferential. Epifizita Scheuermann trebuie diferentiata
de spondilartrite si de insuficienta dorsala dureroasa intalnita de obicei la femei
intre 18 si 40 ani, cu un maximum la 30 ani, in care intervine un factor
profesional prin pozitie vicioasa si interferenta unor factori statici, musculari,
artrozici si psihici. Cifoza din boala Scheuermann (rotunda, centrala) trebuie
diferentiata de cifoza inalta din SA si de cifoza angulara. Modificari intinse
ale corpurilor vertebrale de tip Epifizita Scheuermann pot sugera uneori
tulburari sistematice, asa-numitele disostoze encondrale.
26
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
27/76
II.3. EXAMINARE SI DIAGNOSTIC
In examinarea coloanei vertebrale ne-am folosit de schema data de
Decoulx.
Durerea este semnul esential al afectiunilor coloanei si ca sediu ea poate
fi: vertebrala, paravertebrala si rahidiana.
Examinarea pacientului se face prin aprecierea vizuala a atitudinii
corpului, a starii de nutritie, a formei si dezvoltarii musculaturii si stabilim
abaterile de la normal. Toate aceste date fiind inregistrate in fisa de tratament a
fiecarui pacient, in care mai sunt incluse si date personale culese de medic din
anamneza facuta pentru precizarea diagnosticului.Pentru o buna apreciere au fost necesare urmatoarele conditii:
- camera de examinare a fost luminoasa, lumina batand din spatele
examinatorului;
- distanta maxima fata de pacient 1,5-2m;
- pacientul fiind relaxat, egal sprijinit pe ambele picioare (picioarele
apropiate, avand patru puncte apropiate pe verticala: maleola interna, treimea
medie a gambei, genunchii, treimea medie a coapsei), pozitie anatomica;
- membrele superioare relaxate, apropiate de corp, usor indoite din
articulatia cotului;
27
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
28/76
- materiale necesare: cadran antropometric, fir cu plumb, creion
dermatograf (pentru punctare), echer, nivela (cu bula de aer) pentru aprecierile
gibozitatilor costale a reliefului hemitoracelui, ale perimetrelor si pentru alte
masuratori), taliometru pentru masurarea inaltimii si bustului, cantar de
persoane pentru aprecierea greutatii corporale, spirometru, dianometre,tensiometre.
Pentru precizarea diagnosticului descris in lucrare am folosit tehnicaevaluarii aliniamentului corporal din ortostatism, sezand si culcat. Aceasta
evaluare s-a completat cu examenul antropometric: masuratori, examinare
cinetica, examen radiologic (Fig. 5 si Fig. 6).
28
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
29/76
Examinarea cinetica cuprinde studiul adaptarii rahisului la schimbarea
pozitiei in asezat la mobilizarile coloanei in flexie, extensie, inclinare pentru a
aprecia posibiliatile de corectie a tulburarilor de statica vertebrala, cifoza in
cazul nostru si a gradului de deficienta.
Examenul radiologic permite obiectivizarea structurala a corpurilorvertebrale, vizualizarea gradului de curbura a cifozei, si-n cazul nostru, a
epifizitei vertebrale este examenul cel mai necesar in aprecierea
diagnosticurilor.
Postura corecta este influentata de actiunea gravitatiei, planul anterior
fiind unul de propulsie iar cel posterior de sprijin si static, corpul are o tendinta
de inclinare inainte cu 10 -20. O linie verticala ridicata din fata maleolei
peroniere ce trece posterior fata de spatele genunchiului, prin marele trohanter si
acromion, ajungand la varful mastoidei, va constitui axa gravitationala a
corpului. Aceasta axa care aliniaza segmentele de le glezne pana la crestet, va filinia de control a aliniamentului postural din profil.
Linia mediana de apreciere din fata este axa de simetrie si va trece prin
mijlocul nasului, apofiza mentoniera, manubriul sternal, linia alba a
abdomenului, mijlocul simfizei pubiene, spatiul inter condiliar al genunchilor,
spatiul talocrural. Axa de simetrie va corespunde celei functionale.
Linia de simetrie pentru aprecierea din spate va trece prin protuberanta
occipitala, apofizele spinoase ale lui C7 pana la S2 (pliu interfesier), spatiul
intercondiliar al genunchilor, spatiul tolocrural.
Dupa cum am precizat evaluarea alinierii segmentelor a fost facuta din
fata, din lateral si din posterior:
1. Din fata:
a. Umerii: se observa alinierea claviculelor; denivelarea lor este dovada
de asimetrie scapulara.
b. Torace: se observa malformatiile (in carena, in palnie,
infundibuliform, in butoi, evazat la baza, etc.).
c. Pelvis: se apreciaza cu rigla nivelul spinelor anterosuperioare pe
aceeasi linie sau prin fixarea cu policele testatorului a celor doua puncte, urmatade observarea nivelului celor doua police.
d. Membrele pelviene: se noteaza prezenta unui eventual genu valgum,dimensiunea lui (distanta intermaleolara in centimetri), simetria deviatiei; de
asemenea, prezenta unui genu varum, dimensiunea lui in centrimetri (masurataintre marginile mediale ale genunchilor, maleolele interne atingandu-se)
e. Degetele picioarelor: se pot observa un hallux valgus sau / si degetelein ciocan(Fig. 7).
29
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
30/76
2. Din lateral:
a. Capul: devierea anterioara este apreciata in raport cu linia gravitatiei
marcata de firul cu plumb.
b. Scapula: se poate observa proeminarea posterioara a unghiului
scapulei si a marginei ei vertebrale in cazurile de rotatie sau de inclinare inainte
a acesteia.
c. Coloana: se apreciaza prezenta cifozei, a spatelui rotund, a lordozei, a
cifolordozei.
La subiectii fara tulburari de statica vertebrala, cele doua puncte dorsal
si sacrat, se gasesc pe aceeasi verticala iar sageata lombara si cea cervicala au
valori aproximativ identice.
Fara ca valorile acestor sageti sa fie standard, ele modificandu-se odata
cu varsta si talia subiectului, la adultul de talie medie ele variaza intre 20- 30
mm, iar la unul cu talie mai mare, intre 40-45 mm, pe cand la copil in raport cuvarsta si talia acestuia, variatiile sunt 20 25 mm pana la 30- 35 mm. In cazuri
patologice exista cresteri sau scaderi ale acestor valori.
d. Abdomenul: relaxarea sau slabirea musculaturii abdominale face ca
abdomenul sa protruzeze; uneori, cute de grasime situate subombilical pot da
acelasi aspect sau sa-l exagereze.
e. Membrele inferioare: se observagenu recurvatum.f. Piciorul: privit dinspre fata interna se observa bolta antero
posterioara; se noteaza maleola interna, tuberculul osului navicular si locul unde
articulatia metatarsofalangiana a halucelui atinge podeaua toate aceste punctetrebuie sa fie pe o linie (linia Feiss), (Fig.8 si Fig. 9).
30
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
31/76
3. Din posterior.
a. Capul: aprecierea pozitiei drepte in cazul in care linia bilobulara (intre
lobii urechilor) este perpendiculara pe firul cu plumb.
b. Scapula: se apreciaza linia spinelor si a unghiurilor scapulare, caretrebuie sa fie orizontala; se apreciaza de asemenea gradul de abductie a
scapulelor prin distanta dintre marginea vertebrala a scapulei si coloana.
(Abductia este usoara la 5 cm, moderata la 7,5 8 si extrema la 10 cm).
c. Talia: se apreciaza unghiul lateral al taliei, care poate fi asimetric prin
scoliozarea coloanei.
d. Coloana: se noteaza deviatiile laterale ale coloanei, functionale sau
structurale; se apreciaza spatele plat.
e. Picioarele: linia tendoanelor ahiliene fuge in afara in cazul
picioarelor plate, in eversia calcaneelor (Fig. 10).
31
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
32/76
CAPITOLUL III
32
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
33/76
ELEMENTE
CONSTITUTIVE ALECERCETARII
III. 1. ORGANIZAREA CERCETARII
1.1 LOCUL DE DESFASURARE SI CONDITIILE DE BAZA MATERIALA
In lucrare am prezentat studiul cazurilor de Epifizita Scheuermann,
care au efectuat un tratament recuperator sub urmarirea mea personala si aechipei interdisciplinare din cadrul Centrului Medical Nicolina, Iasi.
33
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
34/76
Conditiile de baza materiala de care dispune Centrul Medical Nicolina,
Iasi, sunt cele de dotare din sectiile:
- balneoterapie (incluzand bazine cu apa sulfuroasa);
- electroterapie;
- crenoterapie (actiuni cu namol sulfuros);- sali de kinetoterapie si masaj.
Salile de kinetoterapie sunt dotate cu aparate de gimnastica: spaliere,
banci de gimnastica, scripeti, plansete de melacart pentru usurarea miscarii,
mingi medicinale, de cauciuc, gantere, saci cu nisip, benzi elastice, flexori
palmari, aparatura KETTLER pentru dezvoltarea fortei musculare, cat si alte
aparate mecanice pentru acelasi scop analitic.
Pentru explorarea si evaluarea pacientilor s-a folosit urmatoarea dotare:
cadran somatoscopic, taliometru, cantar, rigla, banda metrica, nivela, raportor,
fir cu plumb si fise speciale de inregistrare a datelor culese.La sectia de hidroterapie, pacientii au beneficiat de hidrokinetoterapie
in apa sulfuroasa si inot.
Pentru buna desfasurare a activitatii de kinetoterapie am urmarit si
modul de respectare a regulilor de igiena.
1.2. ESANTIONUL DE SUBIECTI,
DURATA SI ETAPELE EXPERIMENTULUI
Studiul l-am efectuat pe parcursul anului 2003, din luna aprilie pana in
luna decembrie, pe un lot de 7 pacienti dintre care 5 de sex masculin si 2 de sex
feminin.
S-a observat si din studiul cazurilor pe care le-am urmarit din statistica
cazuisticii Centrului Medical Nicolina ca Epifizita Scheuermann apare
predominant la sexul masculin. In cazul nostru raportul procentuar este de
71,4% la sexul masculin fata de 28,5 la cel feminin.
34
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
35/76
Varsta medie de aparitie a fost intre 1421 ani, deci la pacienti aflati in
perioada de crestere si adolescenta.
Pacientii au fost examinati initial si periodic la 3 luni, pentru a constata
tulburarile de statica vertebrala determinate de Epifizita Scheuermann si
eficacitatea tratamentului recuperator
Durata tratamentului a fost in medie de 8 luni, efectuandu-se cu o
frecventa de 3 sedinte pe saptamana.
III. 2. METODOLOGIA DE LUCRU
Pentru realizarea cercetarii am folosit urmatoarele metode:
a. Metoda colectarii a informatiilor:
- metoda documentarii;
- metoda studiului de caz;
- metoda observatiei;- metoda convorbirilor directe;
Nr
crt
Numele
si
Prenum
Sex Varsta Profesia Diagnl
clinico-
functional
Data
intrarii in
tratament
Data
iesirii din
tratament
1 A. L. M 15 elev Epifizita
Scheuermann
10. 04. 2003 20. 11. 2003
2 B.T. M 16 elev Epifizita
Scheuermann
10. 04. 2003 20. 11. 2003
3. D. G. M 15 elev Epifizita
Scheuermann
02. 05. 2003 09. 12. 2003
4. T. G. F 17 elev Epifizita
Scheuermann
23. 04. 2003 10. 12. 2003
5. B. R. F 16 elev Epifizita
Scheuermann
06. 05. 2003 12. 12. 2003
6. M. C. M 21 student Epifizita
Scheuermann
17.04. 2003 12. 12 2003
7. C. L. M 18 elev Epifizita
Scheuermann
14. 04. 2003 19. 12. 2003
35
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
36/76
- metoda experimentului;
- metoda testelor.
b. Metoda analizei;
c. Metoda grafica.
Documentarea a reprezentat cautarea surselor bibliografice in care a fosttratata problema Epifizitei Scheuermann, consemnarea si selectionarea datelor
obtinute.
Studiul de caz l-am desfasurat prin consultarea fiselor medicale ale
pacientilor ce au efectuat tratament in cadrul Centrului Medical Nicolina in
ultimii 5 ani si a celor existente in prezent.
De asemeni am purtat discutii cu personalul medical ce ii avea pe
acesti pacienti in tratament, analizand cauzele afectiunii, comportarea acestora
pe parcursul tratamentului si a rezultatelor obtinute, la cei care au mai fost in
tratament, si modalitatile de planuri terapeutice eficiente.Observatia -fiind una din metodele de investigatie directa a realitatii, a
reprezentat punctul de plecare in obtinerea materialelor concrete care au
constituit apoi baza analizei.
Aceasta metoda am folosit-o la investigari somatoscopice, a precizarii
cauzelor de tulburare statica vertebrala, fiindu-mi necesara in sesizarea
aspectelor esentiale pentru a schimba programul de kinetoterapie atunci cand nu
corespundeau fiecarui caz in parte.
Conversatia directa cu cadrele medicale si cu pacientii s-a desfasurat
dupa un plan stabilit anterior, urmarind obtinerea datelor necesare despre
subiectii in cauza si evolutia lor precedenta cercetarii.
Experimentul a constat in verificarea ipotezei propuse privind eficientaunor factori cu care sa actionam potrivit scopului propus de recuperare
functionala a Epifizitei Scheuermann si indepartarea durerii.
Metoda testelor a urmarit obtinerea unor date exacte asupra
dezalinierilor vertebrale si a altor deficiente asociate provocate de Maladia
Scheuermann, date care au fost intregistrate in fisa de tratament.
Metoda analizei a constat in urmarirea individuala a recuperarii fiecarui
caz dupa aplicarea tratamentului prin kinetoterapie.
In final matoda grafica a fost folosita pentru a scoate in evidenta cat
mai clar nivelul de la care s-a pornit cu fiecare pacient si evolutia sa ulterioara.
36
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
37/76
CAPITOLUL IV
37
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
38/76
CONTINUTUL
PROGRAMELOR DETRATAMENT PRIN
KINETOTERAPIE.
PREZENTAREA
REZULTATELOR SICOMENTAREA LOR
IV. 1. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE TRATAMENT
KINETOTERAPEUTIC PRIN MIJLOACELE KINETOTERAPIEI
Programul de kinetoterapie aplicat in decursul desfasurarii cercetarii
a fost adaptat fiecarui caz in parte, specific afectiunii si cauzei care a
determinat-o.
Terapia prin miscare a facut parte integranta din programul complex derecuperare functionala in care au fost cuprinse si mijloacele fizioterapeutice
38
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
39/76
(electroterapie, hidroterapie, masaj) atunci cand a existat durere, masajul
precum si mijloace asociate din sport: volei, inot.
Principalele obiective ale tratamentului recuperator au fost:
a) combaterea durerii;
b) asuplizarea coloanei vertebrale si a centurii scapulare in zonele curigiditate crescuta;
c) invatarea si adoptarea posturii corecte in viata zilnica si profesionala,
precum si indepartarea factorilor mecanici iritativi;
d) tonifierea musculaturii hipotone paravertebrale in conditii de scurtare,
precum si a musculaturii abdominale si tonifierea in conditii de alungire a
musculaturii lombare si pectorale. De asemenea s-a avut in vedere si corectarea
dezechilibrelor musculare care perturba functia statica si dinamica a coloanei
vertebrale.
e) imbunatatirea functiei respiratorie, prin restabilirea unei mecanicirespiratorii functionale bazata pe un control bun al participarii costale si
amplificarea cursei diafragmatice;
f) constientizarea pozitiei corecte coloanei si a bazinului prin metodologia
scolii spatelui school back.
Pentru combaterea durerii s-au folosit urmatoarele mijloace:
- masajul: sub forma de efleuraj, frictiuni, framantat, vibratii, masaj transversalCyriax, presiuni statice.
Tehnicile de aplicare au fost manuale sau cu aparate vibratorii.
- electroterapia: s-a aplicat sub forma de curenti diadinamici, interferentiari,ionizari cu novocaina, ultra sunete,TENS pe zonele dureroase, in scop antalgic.
- hidroterapia: se foloseste in scop pregatitor pentru programele dekinetoterapie cat si ca forma de tratament recuperator, sub forma de inot.
- termoterapia locala sub forma de infra rosii a fost aplicata pentru calmareadurerilor.
Asuplizarea locala a zonelor cu rigiditate a fost blanda si riguroasa,
adaptata pacientului. Aceasta s-a realizat prin mobilizari pasive, stretching si
mobilizari active.
Pentru tonifierea musculaturii s-a recurs la exercitii cu ingreuere,
constand in obiecte tip haltera, banda elastica, aparate de forta si exercitiiizometrice.
Reeducarea posturala s-a facut in fata oglinzii si in diverse momente
fara control vizual prin: cunoasterea pozitiei defectuase, invatarea pozitiei
corecte, sustinerea acestora si folosirea lor in diverse activitati.
Intrucat Epifizita Scheuermann determina modificari structurale
osoase, discale si ligamentare, redoare accentuata si un potential evolutiv
marcat, reeducarea posturala este asociata cu purtarea corsetului ortopedic sau a
hamului de memorie.
39
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
40/76
Ca reguli de viata se indica evitarea activitatii fizice intense, a
ortostatismului prelungit si se indica combinarea activitatii zilnice cu repaus in
pozitii corijate.
Odihna se recomanda pe un pat tare, cu o perna mica sub cap cat sa
mentina lordoza cervicala, fiind adoptata fiecarui caz in parte, pentru a favorizacorectia relaxata a curburilor.
Pentru activitatile scolare sau profesionale se recomanda a se folosi
mobiliere confectionate in scopul unei tinute corecte.
Protocolul tratamentului kinetoterapeutic.
Tratamentul terapeutic s-a efectuat in 3 etape:
I etapa: - a constat in luarea la cunostinta a defectelor posturale,
reeducarea posturala si asuplizarea practicata in scop corector. Aceasta prima
etapa a durat 5-8 sedinte, insotite de relaxare si invatarea pacientului de a
pastra pozitiile corecte in viata zilnica.
II etapa: - este etapa corectiva. In acesta etapa un rol important il ocupa
asuplizarea si tonifierea musculara caracteristica deviatiilor, fiind in masura sa
mentina corectia. Se trece la tonifierea generalizata a musculaturii trunchiului si
a membrelor. Programul de kinetoterapie invatat la sala se continua si la
domiciliu.
III etapa: - este etapa de consolidare si readaptare. Aceasta este etapa in
care se tinde sa se fixeze rezultatele obtinute pana aici.
Reeducarea posturala in aceasta etapa, inglobeaza toate gesturile
obisnuite si vizeaza automatizarea pozitiei corecte.
Asuplizarea se efectueaza in vederea mentinerii supletii normale si au
loc in toate planurile.
Activitatea musculara generalizata se practica din ce in ce mai intens
orientandu-se spre o activitate normala.
Program de kinetoterapie
Programul kinetic ce se efectueaza este, in general de la mai multe luni
la cativa ani, in raport cu varsta si deformatiile prezentate, si va fi reluat in caz
de reusita. De asemenea, urmarirea subiectului tratat va fi facuta continuu, iar la
copii pana la sfarsitul perioadei de crestere.
40
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
41/76
Exercitii posturale
Subiectul va lua cunostinta de deficitul sau postural si a corectiilor
necesare, fie la o oglinda cu trei fete, ce permite sa fie vazut profilul fara rotatia
capului sau a trunchiului, fie in ortostatism cu spatele la un plan dur, fie dindecubit dorsal pe plan dur, permitand astfel sesizarea deficientelor.
1. In fata oglinzii: redresarea activa a segmentelor corpului
executate atat din fata cat si din profil.
2. In fata oglinzii: - in ortostatism, cu mainile impreunate pe crestetul
capului, toracele si lomba drepte: se realizeaza intinderea in ax contra usoarei
presiuni date de maini; se merge prin camera in aceeasi pozitie; coatele sunt
trase spre inapoi, dar fara sa determine cresterea lordozei.
3. Din ortostatism cu corectie locala, cu asocierea corectiilor intregiicoloane si mentinerea acestora cu purtarea unui sac pe cap.
Mobilizare: cu mentinerea saculetului pe cap, se efectueaza exercitii: extensie
pe varfuri si semiflexia membrelor inferioare.
4. Din aceeasi pozitie de mai sus, se mentine greutatea pe cap, in timp
ce se efectueaza unele exercitii mai generale: mers cu greutatea pe cap
normal, pe calcaie, pe varfuri; bratelor li se lasa libertatea de miscare; ridicarea
verticala a bratelor, cu haltere; se mentine corectia in pozitie aplecat inainte.
5. In ortostatism, langa un spalier, cu calcaiele la o distanta de 12 15
cm, se apleaca corpul spre inapoi, pana cand ceafa si spatele se sprijina de scara
fixa; lomba aplatizata; se flecteaza genunchii, alunecand in jos cu corpul pe
spalier, apoi genunchii se extind si trunchiul urca mereu pastrand contactul cu
scara. Se inclina corpul inainte pe glezne, pana se ajunge la verticala si,
mentinand pozitia dreapta de pe spalier, se merge prin camera.
Exercitiul se repeta dar cu mainile la ceafa si coatele trase inapoi.
6. Aceeasi pozitie in ortostatism, cu spatele la spalier, se efectueaza
retroversia bazinului, genunchii usor flectati la inceputul exercitiului spre a
avantaja retroversia, apoi intinsi. Urmeaza extensia axiala si retropulsia capului
si a gatului, la care se asociaza fixarea scapulara si ridicarea la verticala a unui
brat, apoi a ambelor brate. (fig.11)
41
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
42/76
7. Sezand cu piciarele incrucisate (pozitei mahomedana), cu mainile
intre coapse, coloana dorsala si lombara se mentin drepte:
- se flecteaza capul (barbia in piept), apoi se revine la pozitia verticala cu
intindere axiala
- idem, dar din flexie se trece direct in extensie, apoi in vertical;
- flectarea capului inainte, apoi flexie extensie, pe planul de 45 stang, apoidrept. Dupa fiecare miscare se trece prin pozitia verticala, cu intindere in ax;
- Circumductie a capului miscare lenta.
8. Pozitie: asezat liber pe sol, genunchii indoiti, plantele pe sol. Se
cauta o lordoza corijata. Mobilizarea: extensie axiala a capului si gatului cu
coborarea barbiei.
9. Pozitia initiala: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu
plantele pe sol. Mobilizare: bascularea inapoi a bazinului, extensie si retropulsie a
gatului si capului. Asocierea celor doua corectii de mai sus si a fixarii scapulare.
Retroversia bazinului prin contractia simultana a abdomenului si fesierilor, curotatia externa a membrelor inferioare (fig. 12).
42
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
43/76
10. Cucat ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: redresarea
activa si pasiva a umerilor, capului, gatului si coloanei in atitudine corecta, prin
extensie a trunchiului.
11. Decubit ventral, cu bratele pe langa corp, fata privind in jos: se
ridica apoi capul cu vativa centrimetri de la sol si se executa intinderea axiala a
gatului; se roteaza capul din aceasta pozitie spre unul din umeri, continandu-se
intinderea axiala; se lasa capul in jos, sa atinga solul cu barbia si se revine la
pozitia initiala (cu fata in jos) cu relaxare. Se executa si in sens invers.
Exercitii de mers
43
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
44/76
1. Mers cu mainile la ceafa cu ducerea cate unui genunchi indoit la
piept.
2. Mers cu o minge medicinala pe cap, sustinuta din lateral, cu
ridicarea cate unui genunchi indoit la piept.
3. Mers cu ducerea bratelor prin inainte sus, cu arcuire, avand unbaston apucat de capete.
4. Mers cu mainile la ceafa, simultan cu extensia ampla a catre unui
picior.
5. Mers pe varfuri cu pasi mici, cu un baston la spate peste omoplati,
tinut intre coate.
6. Mers cu respiratie, ducand mainile prin inainte sus si coborandu-le
prin latera
Exercitii de asuplizare
Acestea se efectueaza in special in plan sagital si anume in timpul unor
mici expiratii pentru a oferi sistemului muscular un maximum de destindere.
A. Asuplizari ale coloanei dorsale.
1. Pozitie patrupeda. Alunecare in fata, coapsele verticale, bratele intinse
inainte, mainile la sol, trunchiul mult inclinat in fata, permitandu-se maximum
de actiune la D6 - D8. Mobilizare: miscare activa de impingere a pieptului pe
sol pe o expiratie relaxata.
2. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele cu plantele pe
perete, cu sau fara perna asezata la varful cifozei. Mobilizare: miscare
toracovertebrala efectuata de catre kinetoterapeut pe expiratii relaxate.
3. Pozitie: decubit dorsal, genunchii flectati, picioarele la zid, bratele de-a
lungul corpului cu haltere de 1- 2 kg in maini, mentinandu-se corectiile facute.
Mobilizare: ducerea bratelor inapoi, vertical, apoi in prelungirea trunchiului in
inspir; se revine in expir.Dificultatea exercitiului se va creste prin aplicarea unei pernite la nivelul
varfului cifotic.
4. Pacientul asezat in decubit dorsal pe un plan inclinat, executa asuplizari cu
capastrul al regiunii cervico- dorsale fig. 13).
44
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
45/76
5. Pozitie: semisuspensie dorsala cu picioarele pe sol, cu un contrasprijin,
o perna dorsala de la 1 cm deasupra maximului convexitatii dorsale, cu
mentinerea retroversiunii bazinului prin blocaj lombar in corectie, capul si gatul
retropulsate. Mobilizare; impingerea cu picioarele in timpul expiratiilor
relaxante.
6. Sezand pe scaun, cu spatele sprijint de spalier, picioarele departate la
nivelul coapselor cu plantele pe sol. Subiectul prinde banda elastica, de capete
apucat, si se executa asuplizari ale coloanei cervico- dorsale. Capul se mentine
lipit de spalier (fig. 14).
7. Asezat pe banca de gimnastica cu coloana cervico- dorso- lombara
lipita de scara fixa. Se efectueaza asuplizari cu ajutorul corzii si a capastrului
(fig. 15).
45
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
46/76
8. Pozitie: decubit ventral la capul mesei, cu picioarele pe sol, genunchii
indoiti, cu bratele incrucisate pe masa, cu o chinga plasata 1 cm dedesubtul
curburii maxime ca sa blocheze zona dorsala inferioara. Mobilizare; se
retropulseaza capul si gatul mentinute in corectie, cu impingerea concomitenta amainilor si antebratelor. Se actioneaza asupra partii superioare a cifozei dorsale
si a proiectiei anterioare a gatului. Exercitiul se recomanda in cifozele inalte
(fig. 16).
9. Banca de gimnastica, este spriginita la un capat de sipca a 6-a a
spalierului. Pacientul in decubit dorsal, pe banca, prinde cu mainile sipca de
46
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
47/76
care aceasta este sprijinita. Se efectueaza contractie izometrica pentru cateva
secunde si apoi se revine pentru relaxare (fig. 17).
B. Asuplizari ale coloanei lombare.
10. Pozitie: in genunchi semiasezat pe calcaie, bratele intinse inainte,mainile pe sol, subiectul relaxat. Mobilizare: impingere de catre kinetoterapeut a
sacrului in sensul retroversiunii bazinului si asupra coloanei lombare in sens de
alungire. Miscari active de retroveriune a bazinului.
11. Pozitie: decubit dorsal cu picioarele ridicate. Mobilizare: flexia
membrelor inferioare si apoi intinderea lor de catre kinetoterapeut, care
actioneaza in axul coapselor si apoi de catre pacientul insusi, care tractioneaza
cu bratele.
12. Pozitie: asezat pe sol, cu membrele inferioarea mai mult sau mai putin
intinse, cu mainile pe baza spalierului sau la glezne. Mobilizare: flexia
trunchiului pe membrele inferioare, pastrand corectia dorsala. Se tine cont deadaptare ca pentru exercitiul precedent.
Exercitii de tonifiere
47
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
48/76
Tonifierea musculaturii dorsale este deosebit de importanta, mergand
mana in mana cu fixarea scapulara. Se incepe cu activitatea de redresare a coloanei
dorsale si se continua cu tonifierea musculaturii scapulare. Exercitiile se vor
efectua din decubit ventral, decubit dorsal, din asezat si din ortostatism.
1. Decubit ventral, cu mainile prinse la nivelul feselor; se efectueaza
adductia puternica a scapulelor; mentinerea pozitiei, apoi revenire cu relaxare.
2. Decubit ventral, cu fruntea pe sol, mainile cu palmele in jos, in dreptul
urechilor: se adduc scapulele, ridicandu-se palmele de pe sol (coatele si pumnii
raman paralele cu solul); se mentine pozitia, apoi se revine cu relaxare.
3. Tot din decubit ventral cu o perna pneumatica sub abdomen: extensia
trunchiului cu ducerea bratelor oblic sus cu inspiratie, revenire cu expiratie.
4. Decubit ventral, bratele indoite la umeri cu cate o greutate in fiecare
mana: ridicarea greutatii de pe sol, bratele raman indoite din umeri.5. Decubit ventral la marginea mesei, capul in prelungirea corpului,
antebratele in sprijin pe masa. Pacientul executa extensia membrelor inferioare,
redresand intreaga coloana vertebrala (fig. 18).
6. Decubit ventral la marginea mesei, genunchii indoiti sub masa, bazinul
basculat se plaseaza o chinga dedesubtul maximului de curbura dorsala, capul in
prelungirea corpului, antebratele in sprijin pe masa in fata capului.Cu ajutorulbratelor, capul reculeaza puternic inapoi pentru a redresa intreaga curbura dorsala
superioara pana la nivelul chingii.
7. Aceeasi pozitie si acelasi exercitiu cu aplicarea unui sac de nisip a carui
greutate poate ajunge la 10 kilograme la nivelul cefei. Actiunea de tonifiere a
musculaturii este crescuta fata de exercitiul anterior, in functie si de greutatea
sacului.
8. Tot din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, cu miscari ale bratelor. Mainile
se aseaza la nivelul umerilor, mentinandu-se pozitiile de corectie, apoi antebratele
se indeparteaza lateral si in continuare in jos de-a lungul corpului.
48
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
49/76
9. Din decubit dorsal, dupa efectuarea tuturor corectiilor cap, gat, bazin,
bratele lateral, antebratele vertical, se executa retropulsia capului si a coatelor spre
a decola omoplatii in timpul unei inspiratii.
10. Din aceeasi pozitie si acelasi exercitiu, suprimand in mod progresiv
ajutorul bratelor. In raport cu supletea scapulara existenta, bratele pot lua diferitepozitii: lateral, de-a lungul corpului, la ceafa.
11. Mentinand pozitiile anterioare se efectueaza exercitii pentru musculatura
abdominala, cu respiratie ritmica, sub forma de: pedalaj, forfecare cu gambele
tinute la verticala, indepartarea gambelor.
12. Culcat dorsal pe banca de gimnastica, cu genunchii indoiti. De la nivelul
pieptului se face extensia bratelor ce tin un baston de capete apucat.
Kinetoterapeutul poate ajuta la mentinerea genunchilor indoiti (fig. 19).
13. Culcat dorsal, cu genunchii indoiti la piept, in lungul unei banci de
gimnastica: tarare prin tractiune simultana sau alternativa a bratelor la capatul
celalalt al bancii. Intre repetari se executa exercitii de respiratie.
14. Pozitie: sezand pe banca de gimnastica. bratele in prelungirea corpului.
Kinetoterapeutul ajutand la extensia bratelor si a trunchiului.
15. Sezand in pozitie mahomedana, bratele atarna libere pe langa corp se facrotatii ale umarului dinainte - inapoi, trunchiul ramane mereu drept.
16. Sezand in pozitie mahomedana, cu bastonul prins de capete la nivelul
omoplatilor, se ridica deasupra capului si apoi se aseaza inapoi in spate pe scapule.
17. Asezat, bazinul si spatele lipite de perete, bratele lateral, antebratele
inainte si perpendicular pe perete. Se efectueaza o retropulsie a capului si a
coatelor, decoland omoplatii in inspiratie.
18. Sezand pe un scaun: aplecarea trunchiului inainte cu extensia spatelui si
ducerea bratelor indoite la umar, coatele lipite de trunchi, izometrie 5 10
secunde.
49
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
50/76
19. Sezand pe banca de gimnastica si avand un baston de-a lungul coloanei
vertebrale, prins la un capat de banca iar de celalalt capat pacientul il apuca cu
ambele maini, (bratele indoite la nivelul cefei). Se executa usoare extensii ale
coatelor si implicit a trunchiului, mentinand contactul coloanei cu bastonul.
fig. 20
20. Stand cu fata la scara fixa apucat la nivelul umerilor: indoirea genunchilorcu arcuire (1, 2, 3) pastrand capul si gatul in extensie, revenire (4).
21. Din atarnat la spalier (cu fata, apoi cu spatele la acelasi aparat), se
flecteaza lent genunchii. Kinetoterapeutul facand presiuni la nivelul zonei dorsale.
fig. 21 fig. 22
50
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
51/76
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
52/76
Exercitii de constientizare a pozitiei corecte a coloanei
Kinetoterapia trebuie sa lase locul programului de kinetoprofilaxie
secundara, de prevenire a recidivelor, program ce poarta denumirea de scoalaspatelui (school back).
1.In ortostatism la spalier, cu calcaiele la 25 30 centimetri distanta de
scara fixa, apoi apropiindu-le treptat.
2. In ortostatism: o mana, cu palma in sus, la nivelul pubelui; a doua, cu
palma in jos, la nivelul xifoidului se exerseaza scurtarea si marirea distantei
dintre cele doua maini.
3. In ortostatism: flectarea la 90 a trunchiului, si mobilizarea bratelor. Se
execura rotari spre inapoi a acestora , extensii.4. In ortostatism: se executa genuflexiuni cu spatele sprijinit de spalier.
5. In sezand, pozitie mahomedana cu spatele lipit de spalier, tragerea inspre
volan a scaunului soferului.
6. Din sezand, cu sprijin pe maini la spate: se executa lordozari si
delordozari.
7. In sezand: ridicarea bratelor spre orizontala, apoi spre zenit, ridicarea
coapselor, abducerea lor.
8. Din pozitia patrupeda se executa extensii alternative ale bratelor
52
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
53/76
IV. 2. INTERPRETAREA REZULTATELOR OBTINUTE IN URMA
APLICARII TRATAMENTULUI KINETOTERAPEUTIC
2.1. FISE DE TRATAMENT SI ANALIZA CAZURILOR
Analiza cazurilor
Rezultatele obtinute in urma aplicarii programelor kinetoterapeutice le-am
prezentat in dinamica evolutiei lor, pornind de la valorile inregistrate la prima
examinare, odata cu intrarea in tratament a pacientului si de la celelalte examinari
periodice.
Analiza cazului I
Pacientul A. L., in varsta de 15 ani,sexul masculin, s-a prezentat la data
10.04.2003 cu diagnosticul de Epifizita Schoeuermann, zona dorsala; lordozalombara; glezne valg bilateral gr. I.
La inceputul tratamentului prezenta dureri in regiunea dorso-lombara si o
capacitate vitala redusa, in comparatie cu valorile normale. Toate aceste tulburari
s-au ameliorat simtitor in urma aplicarii tratamentului recuperator complex
constand in: masaj, kinetoterapie, electroterapie sub forma de TENS bai
sulfuroase precum si purtarea corsetului (ham de memorie).
Prin aplicarea masajului relaxator pe zona musculaturii pectorale,
cervicale si lombare, flexibilitatea coloanei dorso - lombare a crescut,
imbunatatind perametrii vertebrali ce erau exagerati de afectiune. Asuplizarile centurii scapulare si dorso lombare au fost blande,
executate pana la limita suportabilitatii.
Hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa a pregatit organismul satisfacator
pentru programul de kinetoterapie.
Capacitatea vitala a crescut simtitor prin exercitii si jocuri dinamice
(folosind mingea) si inot (crowl spate).
53
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
54/76
FISA DE TRATAMENT Nr. 1
Numele si prenumele A.L..Sex .. masc....
Varsta .....15..ani......
Data intrarii.10.aprilie.2004.. Data iesirii 20.noiembrie.2003Profesia elev.
Istoric depistat de medicul scolar datorita durerilor
Diagnostic epifizita sch. zona dorsala. Lordoza lombara.glezne valg bilateral gr.I
Tratamente asociate masaj, TENS, bai sulfuroase...EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
COLOANAVERTEBRALA
Profil
C 7 65 58 47Dorsal 0 0 0
Lombar 60 57 50
Sacrat 0 0 0
SPATE
Relief costo muscular
sup. - - -mijl. - - -inf. - - -
Suma reliefelor - - -
Devierea coloanei
sup. - - -
mijl. - - -
inf. - - -Echilibrul coloanei 0 0 0
Bazin N N N
STA
TICA
Dist. sp. il. sup.
mal. int. culc.dr. 71 71 71.5stg. 71 71 71.5
EXAMINARI
A
NTROPOMETRICE Talia 157 158 159
Bustul 72 72.5 73Greutatea 46 47 47
Elasticit. toracica 3 5 6
Genunchidr. - - -stg. - - -
Gleznedr. Valg gr. I Valg Tendinta valgstg. Valg gr. I valg Tendinta valg
Picior
dr. - - -stg. - - -
Spirometrie 2100 cm3 2700 cm3 2900 cm3Masaj + + +
Infrarosii
Ionizari cu novocaina
TENS +
54
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
55/76
TR
ATAMENT
MIJL.ASOC.
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului II
Pacientul B. T., in varsta de 16 ani, sexul masculin,s-a prezentat la data de
10.04.2003 cu diagnosticul de Epifizita Scheuermann si o atitudine cifotica C
stanga.
Tratamentul acestui caz a trebuit efectuat intr-un context mult mai larg
decat cel al corectarii Epifizitei Scheuermann, intrucat prezenta si atitudinea
scoliotica ce dezechilibra coloana vertebrala in plan frontal.
Elasticitatea toracica pentru varsta ce o prezenta era redusa datorita razeimare de curbura dorsala si a rigiditatii acesteia.
Tratamentul aplicat a constat in masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina,
hidrokinetoterapia in apa sulfuroasa, purtarea de corset.
Procedurile de ionizare cu novocaina au fost necesare datorita durerilor
accentuate in zona dorsala mijlocie.
Relieful maxim de curbura situat la nivelul zonei omoplatilor a
determinat desprinderea lor de cutia toracica, in mod evident, pentru care am pus
accent in cadrul tonifierii musculaturii spatelui si pe muschii romboizi care sa
ajute la fixarea acestora.Corectarea pozitiilor umerilor a fost mai anevoioasa datorita tonusului
muscular anterior al toracelui care era evident mai ridicata. Totusi s-au
rearmonizat curburile spatelui, pacientul reusind sa mentina o pozitie corecta mai
mult imp fara a fi obositoare.
55
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
56/76
FISA DE TRATAMENT Nr. 2
Numele si prenumele B.T...Sex .. masc...Varsta ....16.ani...
Data intrarii 10.aprilie.2003... Data iesirii20.noiembrie.2003.
Profesia elev.
Istoric ..depistat in familie...
Diagnostic ..epifizita sch.Atitudine scoliotica. Cstg
Tratamente asociate masaj, infrarosii, ionizari cu novocaina, bai sulfuroase..EXAMEN -DATA 10.04.2003 12.09.2003 20.11.2003
COLOANAVERTEBRA
LA
Profil
C 7 60 55 50
Dorsal 0 0 0Lombar 55 50 48Sacrat 0 0 0
SPATE
Relief costo muscular
sup. - - -mijl. - - -inf. - - -
Suma reliefelor - - -
Devierea coloanei
sup. S 6 S 4 0
mijl. S 8 S 6 0
inf. S 6 S 4 0Echilibrul coloanei S 8 0 0
Bazin N N N
STA
TICA
Dist. sp. il. sup.
mal. int. culc.dr. 78 78 79stg. 78 78 79
Talia 170 172 173Bustul 82 83 83
Greutatea 72 72.5 73Elasticit. toracica 3 5 7
dr. - - -
56
-
8/7/2019 Continutul Programelor de Tratament Prin Kine Toterapie
57/76
EXAMINARI
ANTRO
POMETRICE Genunchi stg. - - -
Glezne
dr. - - -stg. - - -
Picior
dr. - - -
stg. - - -
Spirometrie 2300 cm3 2800 cm3 3000 cm3
TR
ATAMENT
MIJL.ASOC.
Masaj + + +Infrarosii +
Ionizari cu novocaina + +TENS
Bai sulfuroase + + +
Analiza cazului III
Pacientul D.G., in varsta de 15 ani, sexul masculin, s-a prezentat la data
de 02.05.2003 prezentand: Epifiziat Scheuermann si picior plat bilateral gr II.
In acest caz cifoza dorsala a avut o valoare primara, lordozarea spatelelui
fiind mai redusa.
Tratamentul constand din : purtarea de corset, masaj TENS si bai
sulfuroase, au urmarit indepartarea durerii care era moderata localizata la nivelul
zonei dorsale mijlocii, asuplizarea coloanei, si tonifierea in conditii de scurtare a
musculaturii spatelui la nivel dorsal si tonifierea musculaturii abdominale.Gimnastica respiratorie a dus la modelarea posterioara a cutiei toracice si
imbunatatirea elasticitatii toracice si a capacitatii vitale.
Pentru corectia piciorului plat s-au efectuat exercitii de tonifiere a
musculaturii plantare. S-a recomandat purtarea de talonete.
Dupa aplicarea tratamentului recuperator s-a observat o inbunatatire
considerabila a pozitiei coloanei vertebrale si a piciorului plat, subiectul fiind in
perio