25.07.2012

CMYK

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

Anul II, nr.193, 12 pagini, Miercuri, 25 IulieAnul II, nr.193, 12 pagini, Miercuri, 25 Iulie 2 0 1 22 0 1 2

P r e ţ 1 l e uP r e ţ 1 l e u

În primele şase luni ale lui 2012,

Fiecare miner de la CNH Petroşania scos câte 140 de tone de huilă

Compania Naţională a Huilei din Petroşani a înregistrat, pe primele 6 luni aleacestui an, o productivitate de 142 de tone de huilă/angajat, ceea ce-i face pereprezentanţii societăţii huilei să estimeze că la finele lui 2012 productivitatea

muncii va fi mai mare decât anul trecut. <<< Pag. 3 Petrileni sacrificaţi.

Consilierii locali s-au ţinutcu mâinile de nas în timpulexcursiei la deponeul ecologicde la Râmnicu Vâlcea

Oparte a consilierilor de la Petrila nu a fost încântatăde vizita efectuată, luni, la deponeul ecologic de laRâmnicu Vâlcea, aceasta afirmând că „mirosea

îngrozitor” şi că funcţia de consilier local nu are o valoareaşa de mare încât să faci un proiect de care să-ţi pară răupeste ani. <<< Pag. 9

ApaServ mai vrea 100de milioane de europentru reabilitareamagistralelor de apă

Magistralele de apă din Valea Jiului ar putea fireabilitate, începând de anul viitor, conducereaApaServ declarând că există premisele ca până

la începutul anului viitor să se semneze un nou contract,în valoare de 100 de milioane de euro. Acesta reprezintăpartea a doua a proiectului de extindere şi reabilitare ainfrastructurii de apă şi canalizare. <<< Pag.5

Au rămas locuri la buget.

După prima sesiunede admitere, nu s-auocupat toate locurilefără taxă la Petroşani

După prima sesiune de înscrieri laUniversitatea Petroşani nu s-au ocupat toatelocurile la forma de învăţământ bugetată.

Cei mai puţini candidaţi au fost la Facultatea de Mineşi la cea de Inginerie, în timp ce la Stiinţe, majoritatealocurilor au fost ocupate.

Rezultatele slabe de la Examenul de Bacalaureat s-auresimţit în cadrul primei sesiuni de admitere laUniversitatea Petroşani. După centralizarea şi reparti-zarea candidaţilor pe locurile scoase la concurs, multelocuri la buget au rămas neocupate. <<< Pag. 2

Fost director general al CNH Petroşani, Ioan Stamin Purcaru:

„Eu nu voi apucaînchiderea minerituluidin Valea Jiului”

Fost director general al Companiei Naţionale a Huilei din Petroşani până în anul2005, Ioan Stamin Purcaru, nu vede punctul terminus când e vorba despreîncheierea activităţii de exploatare a huilei din Valea Jiului. <<< Pag. 3

Anchetă internă la PoliţiaAnchetă internă la PoliţiaLupeni: Un poliţist susţineLupeni: Un poliţist susţinecă a fost bătut de şeful săucă a fost bătut de şeful său

Oanchetă internă a fost declanşată la Poliţia Lupeni, după ce un poliţist a depus o plângereîmpotriva şefului său, Romeo Amurăriţei, acuzându-l că l-a bătut în sediul unităţii, însăAmurăriţei neagă acuzaţiile, spunând că a vrut doar să ia insigna şi legitimaţia acestuia,

pentru că fusese destituit. <<< Pag. 5

2222 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Miercuriţă Miercuri ,, 2255 iiuulliiee 22001122,, 2255 iiuulliiee 22001122

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Efectuez non-stop transport intern şi inter-aţional cu maşini MAN şi Mercedes de 3,5

t, 7,5 t şi 24 t la cele mai mici preţuri. Relaţii la telefon

0721749069 şi 0763633998.

Vând garsonieră în Petroşani, zona Hermes,în pate la Românaşul Vesel.Urgent, preţ

55.000 lei negociabil.Relaţii la telefon:

0766780360 sau 0761636888

Vând apartament cu 4 camere înIscroni, la Stradă,etajul 2 plus garaj la Parter. Preţ 75.000 lei

negociabil.Relaţii la telefon:

0766469519www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Prestări ServiciiPrestări Servicii

VânzăriVânzări

Profesorii hunedoreni aususţinut ultima probă aexamenului de definiti-

vare. Dascalii înscrişi la concurstrebuiau să obţină minim nota 7,motiv pentru care promovabili-tatea a depăşit cu puţin 50 deprocente.

Anul acesta, pentru prima dată, exam-enul de definitivare a fost organizat deInspectoratele Şcolare Judeteane. ÎnHunedoara s-au înscris peste 100 de can-didaţi, iar promovabilitatea a depăsit 50de procente.

“Acest examen a fost promovat deaproximativ 60 dintre cei peste 100 decandidaţi. Examenul de definitivare cer-tifică şi dă dreptul dascălului să obţinăstatutul de profesor cu drepturi deplineîn învăţământ, putând să acceadă în ace-laşi timp şi la tiltularizare. Deci, un pro-fesor care nu trece de examenul de de

difinitivat, nu poate să se titluarizeze înviitor în sistemul naţional de învăţământ.” spune Livia Vlad, Inspector ScolarI.S.J. Hunedoara

Pentru a participa la proba scrisă aexamenului de definitivat, dascalii tre-buiau să îndeplinească o serie de condiţiiprintre care să aiba studii superioare sisă obţină o medie de minim şapte la pro-bele din cadrul examenului de definiti-vare.

“Conditia principală era de a obţineminim nota şapte, atât pentru probascrisă, cât şi pentru prima etapă care aconstat în inspecţia la clasă. Cei care aufost prezenţi la proba scrisă erau deci ceicare au promovat prima etapă şi anumeinspecţia la clasă” mai spune LiviaVlad, Inspector Scolar I.S.J. Hunedoara

Profesorii care nu au promovat exam-enul de definitivare, pot fi angajaţi însistemul naţional de învăţământ preuni-versitar numai pe perioadă determinată,cu statut de profesor debutant.

Cristina Mîrza

Promovabilitate de50% la definitivare

După primasesiune deînscrieri la

Universitatea Petroşaninu s-au ocupat toatelocurile la forma deînvăţământ bugetata.Cei mai puţini candi-daţi au fost laFacultatea de Mine şi lacea de Inginerie, întimp ce la Stiinţe,majoritatea locurilorau fost ocupate.

Rezultatele slabe de laExamenul de Bacalaureat s-au resimţit în cadrul primeisesiuni de admitere laUniversitatea Petroşani.După centralizarea şi repar-tizarea candidaţilor pelocurile scoase la concurs,multe locuri la buget aurămas neocupate.

„S-au înscris 537 de can-didaţipe cel 625 de locuribugetare. Sigur că nu s-auocupat, dar este o medie pefaculate de 85,92%. Eu ziccă este un procentaj optimist,având în vedere ceea ce s-aîntâmplat la Bacalaureat.Astfel, 58,9% din locurilefără taxă s-au ocupat laFacultatea de Mine, 67,69%la Faculatea de InginerieMecanică şi 128,9 laFacultatea de Stiinţe.”, spuneAron Poanta, rectorulUniversităţii Petroşani

Conducerea Universităţiidin Petroşani este însă opti-mistă. Rectorul spune că dinexperienţa anilor precedenţi,în cea de-a doua sesiune sevor ocupa toate locurilebugetate, dar şi o mare partedin cele cu taxă.

„Situaţia a fost similară şianul trecut, iart dupăsesiunea de admitere dintoamnă nu am avut prob-leme, au fost foarte multesolicitări, ocupându-se multeşi din locurile cu taxă. Eusunt optimist din punctulacesta de vedere datorită fap-tului că avem şi experienţaanului anterior când a fostaceiaşi problemă cu

Bacalaureatul, dar dupăaceea problema s-a rezol-vat.”, mai spune AronPoanta, rectorul UniversitaţiiPetroşani

Cea de-a doua sesiune aconcursului de admitere laUniversitatea Petroşani vadebuta în perioada 10- 18septembrie cu înscrierea can-didaţilor, şi se va încheia în24 septembrie cu afişarearezultatelor. Cei care dorescsa urmeze studiile de licenţala alte specializari decat celeoferite de Universitatea dinlocalitate, se pot inscrie la ofacultate privata.

Cristina Mîrza

Au rămas locuri la buget.

După prima sesiune deadmitere, nu s-au ocupat toatelocurile fără taxă la Petroşani

3333GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122

Actual

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Compania Naţională aHuilei din Petroşania înregistrat, pe

primele 6 luni ale acestui an,o productivitate de 142 detone de huilă/angajat, ceeace-i face pe reprezentanţiisocietăţii huilei să estimezecă la finele lui 2012 produc-tivitatea muncii va fi maimare decât anul trecut.

În aceste condiţii, conducereaCompaniei estimează ca la sfârşi -tul anului productivitatea munciiva ajunge undeva la 270 de tonepe angajat, mai mare decât ceaînregistrată în anul 2011 când aufost scoase 251 tone/angajat.

„Productivitatea muncii a cres-cut an de an”, declară reprezentan -ţii Companiei care recunosc căacest indicator creşte în condiţiileîn care nu au fost bani de investiţii,iar munca minerilor a devenit totmai grea.

De remarcat că, dintre cei circa

7.700 de angajaţi ai Companiei,doar undeva la 6.000 lucreazăefectiv în subteran.

Statistica existentă la nivelulCNH arată că în 2007 productivi-tatea muncii fizice a fost de 224,7tone pe persoană, în 2008 de 242,9tone/persoană, în 2009 de 201tone/persoană, în 2010 de 239,5tone persoană.

Anul trecut, atât sindicaliştii câtşi reprezentanţii Companiei afir-mau că s-a ajuns la cea mai bunăproductivitate/persoană din ultimii20 de ani.

La acest moment, potrivit repre -zentanţilor Companiei Naţionale aHuilei, media zilnică a huileiextrase din subteranele Văii Jiuluia ajuns la 6.800 tone.

Pentru că nu au fost investiţii înacest sector, deşi productivitatea acrescut producţia a scăzut. Astfel,din 2007, când s-au extras 2637,5mii tone de huilă, producţia a fosttot mai mică, ajungând în 2011undeva la 2.100 mii tone de huilă.

În primele şase luni ale lui 2012,

Fiecare miner deFiecare miner dela CNH Petroşanila CNH Petroşania scos câte 140a scos câte 140de tone de huilăde tone de huilă

Fost director generalal CompanieiNaţionale a Huilei

din Petroşani până în anul2005, Ioan StaminPurcaru, nu vede punctulterminus când e vorbadespre încheierea activităţiide exploatare a huilei dinValea Jiului.

„Eu nu voi apuca închidereamineritului din Valea Jiului”, aspus, marţi, Stamin Purcaru între-bat fiind în câţi ani crede cămineritul devine istorie pentruacest bazin carbonifer.

Mai mult, acesta – întors marţiîn Valea Jiului în calitate de direc-tor general al Conversmin – credeîn viitorul CNH (ca entitate carese va ocupa de exploatarea cărbu -nelui)

„Compania îşi duce viaţaetapizat, deci nu pot să comparsituaţia de astăzi a Companiei cucea în care am fost eu. Sunt sigurcă acum sunt specialiştii care s-auformat în timp. Astfel este demon-strat că evoluţia în orice companietrebuie să existe, nu să facă pasulînapoi. CNH nu a făcut niciodatăpasul înapoi, fiecare generaţie avenit cu specialişti ei şi s-a adap-

tat condiţii -lor specificeei din tim-pul respec-tiv. Aici segreşeştefoarte mult,când secomparăetapele, nufiecaremomentistoric areregulile luişi nu poate fi comparat cu cel dinurmă. Eu îi cunosc şi amîncredere că sunt nişte oamenideosebiţi”, spune Purcarureferindu-se la structura de spe-cialişti minieri de care beneficiazăacum mineritul din Valea Jiului.

Pe de altă parte, Purcaru e depărere că panoplia de ingineri careactivează acum în Valea Jiului vaputea să desăvârşească fără inter-venţia Conversmin închidereacelor trei mine incluse în progra-mul agreat de UE. Este vorbadespre unităţile miniere Petrila,Paroşeni şi Uricani.

„Dânşii nu pleacă de la o minăoprită, golită de funcţiile ei cumabordăm noi minele. Noi abordămo mină închisă, care nu are penimeni în ea, în care nu mai suntcăi de acces, sisteme de aeraj si -

gure, pe când dânşii îşi continuăun proces până la finalizare. Decidânşii merg cu finalizarea zăcă -mântului, şi sunt destul de specia -li zaţi din punctul ăsta de vedere”,a mai spus Ioan Stamin Purcaru.

Mai mult, fostul directorsusţine că există specialişti laCNH care au făcut cursuri realede perfecţionare pe acest segmentde activitate, în baza cărora aceş-tia pot derula programul în modeficient.

„Trebuie să vă dau exemple,acei oameni (care au făcut cursuri– n.r.) au fost bine şcoliţi şi a atinso ţintă dublă acest mecanism deformare profesională, foarte mulţidintre ei îi găsesc acum în program,lucrează în societăţi private,lucrează în calitate de asistenţătehnică sau ca diriginţi de şantierespecializaţi. Deci din punctul ăstade vedere aş putea spune că este opregătire profesională căutatăprintre ingineri minieri cu expe-rienţă”, subliniază Ion StaminPurcaru.

Stamin Purcaru a fost numitrecent în funcţia de director gene -ral al Conversmin, acesta lucrândtimp de 5 ani pe postul de directorde producţie la această societate.Purcaru a fost director general alCNH până în anul 2005, loculacestuia fiind luat de DanielSurulescu.

„Trebuie să înţelegem, activitatea de conservare până laînchiderea unei mine este atributul statului şi al opera-torului minier. Compania Naţională a asigurat aceastăactivitate de conservare a minelor până la închidereaminelor în contract cu ministerul. Practic ei au avutnevoie din timp de specialişti care să opereze cu noţiuninoi, termeni noi, abordări noi, fiind nevoie de creareaunor specialişti în timp. Fără să fie o ţintă, nu am vrutsă ajungem noi cu compania să închidem o mină. Văspun din propria experienţă, eu când trimiteam la cur-suri de specializare îi trimiteam pe cei din grupul deînchideri, care se ocupau de treaba asta” – StaminPurcaru, fost director al CNH.

Fost director general al CNH Petroşani, Ioan Stamin Purcaru:

„Eu nu voi apuca închidereamineritului din Valea Jiului”

CE Oltenia trebuie să fie ocompanie performantă înfiecare zi ! Declaraţia îi

aparţine preşedintelui ConsiliuluiJudeţean Gorj -Ion Călinoiu care maisusţine că trebuie eliminate clientela şipartizanatul politic, din noua entitate.

Autorităţile judeţene sunt preocupate, încontinuare, de ceea ce înseamnă sistemulminier şi energetic la nivelul Gorjului.Preşedintele Consiliului Judeţean Gorjtrage un semnal de alarmă si declară căsunt dezechilibre financiare înregistrate de-a lungul activităţii, care trebuiesc soluţio -nate doar lăsând la o parte interesele ce ţinde clientela politică. „Vorbim de o entitatecare trebuie să facă lumină în sistemulenergetic, zi de zi. CE Oltenia se compune

din companii la care sunt dezechilibrefinanciare înregistrate de-a lungul activită -ţii. Să se lase de o parte interesele ce ţin declientela politică, de grupurile de interese şisă predomine interesul pentru performan ţă”,a explicat Ion Călinoiu. În aceste condiţii,acesta consideră că prioritare sunt investiţi-ile la toate companiile ce fac parte din CEOltenia. Personalul stufos din noua entitateeste o altă problemă neacceptată. „De pemargine nu ai cum să te pronunţi, darorganigrama şi numărul de personal bat laochi. Se recunoaşte că este un personaltessa stufos şi s-au creat noi posturi înorganigramă”, a mai adăugat şefulConsiliului Judeţean Gorj. În atare condiţii,acesta consideră şi susţine că singurasoluţie o reprezintă auditul MinisteruluiEconomiei.

Costin SOARE

Călinoiu vrea performanţă la CE Oltenia

Ioan Stamin Purcaru

4444 Gazeta dGazeta de Dimineae Dimineaţăţă Joi 19 Iulie 2012Joi 19 Iulie 2012

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Bunuri de miliardede lei vechi aufost sechestrate,

într-o singură lună, de cătrereprezentanţii DirecţieiJudeţene a FinanţelorPublice, de la patronii careau uitat să îşi plăteascădatoriile către stat. Toate aufost scoase mai apoi la lici-taţie.

Finanţiştii gorjeni au avut oactivitate intensă de la începutulanului, ei sechestrând sute debunuri de la contribuabilii care auuitat sau nu au mai avut de undesă îşi plătească dările. Aşa se facecă zeci de instalaţii de tot felul,autoturisme, camioane şi chiarcase au fost puse sub sechestru şimai apoi licitate, pentru a strânge

bani la bugetul de stat. Conformpurtătorului de cuvânt al DirecţieiJudeţene a Finanţelor Publice, lasediile instituţiei s-au organizat şicâte 3 licitaţii într-o singură lună.Echipamentele folosite în indus-tria minieră au fost şi ele la marecăutare. Doar luna trecută, funcţio -narii direcţiei au aplicat 45 desechestre la mai mulţi operatorieconomici. Finanţiştii spun că lici-taţia este ultima măsură dintr-un şirlung de acţiuni menite să îiconvingă pe contribuabili, să îşiplătească dările. Când se ajungeaici, trebuie urmată o întreagă pro-cedură. Printre cele mai scumpebunuri scoase la licitaţie înaceastă lună se numără unexcavator al cărui preţ depornire a fost de 640 de milioa -ne de lei vechi fără TVA.

Bunuri de miliardescoase la licitaţie

Absolvenţii care nuau promovat exa me -nul de bacalaureat

în sesiunea din iulie şi carese înscriu pentru sesiuneadin august vor fi examinaţiîn 8 centre de examen.

8 centre de examen vor fiorganizate pe raza judeţuluiHunedoara pentru absolvenţiicare vor susţine examenul debacalaureat luna viitoare, celemai multe, trei la număr urmânda fi în Valea Jiului.

Un centru de examen va fi la

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonidadin Petroşani. Aici vor susţineprobele scrise elevii care provinde la Dimitrie Leonida şiColegiul Tehnic CosntantinBrâncuşi din Petrila. Un alt cen-tru de examen va fi cel de laColegiul de Informatică CarmenSylva aici urmând a fi evaluaţiabsolvenţii de la ColegiulNaţional Mihai EminescuPetroşani, Colegiul EconomicHermes, Liceul Apollonius şiColegiul de Informatică CarmenSylva Petroşani. Ultimul centruva fi cel de la Colegiul TehnicMihai Viteazu Vulcan care vadeservi absolvenţii de la unitateade învăţământ şi de la cele douălicee din Lupeni, Liceul Teoreticşi Grup Şcolar Industrial Minier.

În Deva şi Hunedoara vor ficâte două centre de examen, iar înOrăştie unul.

Probele de competenţe lingvis-tice şi digitale, programate înperioada 20-24 august 2012, sevor susţine la şcoala de prove-nienţă.

Opt centre pentru sesiuneaexamenului de bacalaureatdin luna august

Reţetele folosite de firmele din ValeaJiului, care sunt un fel de 3 în 1 -adică şi asfaltează, şi fac rigole şi

anvelopează - îşi arată consistenţa imediatdupă finalizarea lucrărilor. Atunci cândtrec anii, vreo trei la număr, perioadă încare au mai avut loc nişte retuşuri, reţeteleîşi demonstrează rezistenţa.

Rigolele construite în cartierul petroşăneanBosnea de cei de la MontanCons, firma familieiBecuş, sunt dovada vie a modului în care se lucrea -ză în Valea Jiului. Cimentul s-a spălat, la fel cum sespală rufele de petele cele mai dificile. Prin subţie -rea ţesăturii. Pentru că au folosit mai multă piatrădecât ciment, rigolele, s-au spălat şi ele, iar din ţesă-tură au rămas doar bolova -nii. Bucăţile de ciment suntsuspendate deasupra pămân-tului care este şi el erodat deapă, cel mai mare debit alacesteia fiind însă în zilelecu precipitaţii abundente.

Reprezentanţii PrimărieiPetroşani recunosc deficien -ţele de la proiectul din car ti -erul petroşănean şi spun că,din cauza calităţii lucrărilorexecutate, constructorii luiBecuş nu mai prind lucrăriîn Petroşani.

„Li se cer recomandări dela lucrările efectuate. Păi,credeţi că le semnăm reco-

mandările când au avut numai deficienţe?”, spunreprezentanţi ai administraţiei locale.

Aceştia spun că lucrarea din Bosnea are o garanţiede 6 ani, şi că orice deficienţă trebuie remediată pebanii constructorului. Anul acesta însă, deşi repre -zen tanţi ai primăriei au „monitorizat” felul în carese prezintă lucrarea finalizată pe la finele lui 2009începutul lui 2010, niciun muncitor nu a fost prinzonă ca să remedieze problemele.

Proiectul de realizare a rigolelor şi cel de asfaltarea străzii din cartierul petroşănean au costat undevala 223 mii euro. Numai că, primul strat de asfalt afost decopertat la câteva luni de la finalizarea lucră -rii, iar rigolele au beneficiat şi ele, din nou, deatenţia minusculă a constructrorilor.

Rigole spălate de ciment în cei doiani trecuţi de la construcţia lor

5555wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

ActualGGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122


Oanchetă internă afost declanşată laPoliţia Lupeni,

după ce un poliţist a depuso plângere împotriva şefuluisău, Romeo Amurăriţei,acuzându-l că l-a bătut însediul unităţii, însăAmurăriţei neagă acuzaţiile,spunând că a vrut doar săia insigna şi legitimaţiaacestuia, pentru că fusesedestituit.

Un poliţist din Lupeni a depus,luni seară, la Poliţia din Petroşani,o plângere împotriva şefului său,Romeo Amurăriţei, despre caresusţine că l-a bătut în sediulPoliţiei.

"M-am dus la sediu, eracomandantul Poliţiei acolo(Romeo Amurăriţei - n.r.) şi mi-aspus că se face control să vadădacă avem legitimaţiile la noi.

I-am arătat-o şi a spus să o lasşi să-i arăt şi insigna. Pentru că deobicei nu le purtăm pe amândouă,insigna o aveam acasă. M-a trimissă o aduc de acasă. Am fost cucolegul Bolosin după ea. Am adusinsigna. I-am arătat-o acolo, înholul Poliţiei, şi mi-a cerut să i-odau. Am refuzat să i-o dau şiatunci s-a repezit la mine. M-aprins aşa cu braţele, de la spate,m-a imobilizat. Eu am vrut să măferesc şi cum ne-am ferit amintrat cu el cu tot în zid. Eu amintrat cu capul în zid, cu obrazul,şi cred că am şi dărâmat avizierulăla unde sunt chei. Atâta ştiu că a

mai venit şi Cornel Bolosin de laCirculaţie pe mine şi ăsta tot aveatreabă cu mâna mea că eu ţineamstrâns mâna cu insigna şi ăsta mătot ţinea. Ba m-au pus jos într-oparte, m-am zbătut, m-am ridicat,iar m-au pus pe jos. De mâna asta(dreaptă) mă ţinea Amurăriţei, demâna asta (stângă) mă ţineaCornel Bolosin. Ideea e că eu nudădeam drumul la insignă şi atuncim-am trezit cu lovitura", adeclarat, pentru GAZETA DEDIMINEAŢĂ, Iustinian Ivanciuc,poliţistul care acuză că a fostbătut.

Poliţistul reclamant s-a prezen-tat, luni seară, la spitalul dinLupeni, de unde a fost trimis cu oambulanţă la Petroşani, unitatemedicală în care a fost internat laNeurochirurgie.

Medicul de gardă NicolaeCiugulea a declarat pentru GAZE-TA DE DIMINEAŢĂ că poliţistula fost internat pentru investigaţiiamănunţite.

Ivanciuc avea obrazul drepttumefiat şi acuza dureri la mânastângă. Haina de poliţist era plinăde var, iar unul dintre epoleţi erasmuls.

Comandantul Poliţiei Lupeni,Romeo Amurăriţei, neagă acuza -ţii le, afirmând că voia de la poliţistdoar legitimaţia şi insigna, fiindcădin 19 iulie Iustinian Ivanciucfusese dat afară din Poliţie.

Purtătorul de cuvânt alInspectoratului de PoliţieHunedoara, Bogdan Niţu, a con-firmat pentru GAZETA DE

DIMINEAŢĂ că în data menţio -nată de comandant există un ordinal inspectorului şef prin careIustinian Ivanciuc este destituitdin Poliţie.

Totodată, Niţu a afimat căplângerea de lovire a fost depusăla Poliţia Petroşani, iar în paralella Poliţia Lupeni va fi începută oanchetă internă.

La rândul său, Ivanciuc a afir-mat că ştia că urmează să fie datafară din Poliţie, dar a adăugat căluni seară nu i s-a spus de vreunordin dat de şeful IPJ Hunedoara.

Pentru că este ofiţer, Amurăriţeiva fi cercetat de către Parchetulde pe lângă Curtea de Apel Alba,care are competenţă în acest caz.

Anchetă internă la Poliţia Lupeni: Unpoliţist susţine că a fost bătut de şeful său

Magistralele de apă dinValea Jiului ar putea fireabilitate, începând de

anul viitor, conducerea ApaServdeclarând că există premisele capână la începutul anului viitor să sesemneze un nou contract, în valoarede 100 de milioane de euro. Acestareprezintă partea a doua a proiec-tului de extindere şi reabilitare ainfrastructurii de apă şi canalizare.

„Noi (ApaServ - n.r.) suntem în poll-posi tion. Săptămâna viitoare o delegaţie dela Ministerul Mediului şi de la POS Mediuva veni în Valea Jiului să vadă ce s-ademarat în primul proiect şi ce propunempentru partea a doua a proiectului”, adeclarat Costel Avram, directorul ApaServ,după ce la sfârşitul săptămânii trecute a

fost prezent la o întâlnire la MinisterulMediului.

Potrivit sursei citate, cea de-a doua partea proiectului presupune continuareainvestiţiilor începute în prima etapă pentruextinderea reţelei de apă şi canalizare şireabilitarea staţiilor de tratare a apei, adicăeficientizarea operatorului prin schimbareareţelelor magistrale din interiorul localită ţi -lor.

„Suntem pe un drum bun. Cred laînceputul anului viitor putem discutadespre semnarea pentru al doilea contract,undeva la 100 milioane de euro. Este unlucru benefic şi atunci putem vorbi şi deeficientizarea ApaServ”, a mai spus Avram.

În cadrul proiectului care acum este înimplementare, la Petroşani se va extindereţeaua de apă cu 9,6 kilometri, iar cea decanalizare cu 23,52 kilometri. În cadrulaceluiaşi proiect, Petrila va beneficia de oextindere a reţelei de apă extinsă cu 5,10

kilometri şi de una decanalizare mai lungă cu16,5 kilometri. Şi laAninoasa vom puteavorbi de o reţea de apăextinsă cu 4,3 kilomterişi de una de canalizareîmbunătăţită 7,18 kilo-metri.

În acelaşi proiect eprezent şi Vulcanul încare reţeaua de apă seva extinde cu 8,8 kilo-metri, iar cea de cana li -zare cu 15,9 kilometri.Tot în cadrul aceluiaşiproiect este vizată şiextinderea staţiei detratare a apei de laDănuţoni, şi reabilitareastaţiilor de la Jieţ şiValea de Peşti.

ApaServ mai vrea 100 de milioane de europentru reabilitarea magistralelor de apă

6666 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122

Actual wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Centrul civic al municipiului Petroşani, secolul XXI,anul 2012. O idee prinsă din zbor, venită (şi) dinpartea unor turişti ocazionali, a dat... o idee care s-a

materializat în acest sfârşit de iulie. O idee îmbrăţişată cu multă deschidere de către cei ce

răspund de Librăria „Şcolarului” (fostă „Ion Creangă”) de vis-a-vis de Teatrul Dramatic „I.D. Sârbu” din Petroşani. Nu depuţine ori, turistul venit la Petroşani de pe alte meleaguri, între-abă: „N-aveţi ceva, orice, vederi, cărţi, broşuri, pliante cu ValeaJiului?” Şi de fiecare dată răspunsul a fost unul negativ.

Iată însă că, recent, la iniţiativa subsemnatului şi a agreăriiideii de către Librăria „Şcolarului” din Petroşani, acest aspect aînceput să prindă viaţă. Cei de acolo au arondat un stand allibrăriei pentru lucrări apărute despre Valea Jiului, indiferent dince zonă a spectrului literar ar veni ele: documentaristic, poezie,sport, istorie. Există destui mânuitori buni ai condeiului în ValeaJiului, care pot să-şi prezinte şi în acest mod creaţiile, chiar dacăele nu sunt vândute en gros, dar care pot suscita interesul celorce doresc să cunoască Valea Jiului şi prin modul în care se scriedespre ea.

Mulţi dintre autorii de carte despre Valea Jiului au îmbăţişatacest demers.

„Formidabilă idee! Iată cum putem aduce mai aproape cartea

de cititorul dornic de a descoperi Valea Jiului, el, musafirultrecător pe aceste locuri. Subscriu în totalitate”, a spus scriitorulIon Dan Bălan.

Documentaristul Ioan Velica punctează: ”Este, într-adevăr, omodalitate de a arăta şi celor din afara Văii Jiului că existăm şialtfel...”.

Scriitorul şi dramaturgul Dumitru Velea a spus: ”Este foartebine că se poate deschide această fereastră către iubitorul decarte de aici şi din ţară. O idee binevenită, venită să nuanţeze cuproduse ale condeielor locale un palier comercial prea sărac înacest domeniu”. De altfel, domnia sa a pus la dispoziţie o seriede titluri de cărţi publicate la Editura Fundaţiei Culturale „I.D.Sârbu” din Petroşani, prin îngrijirea de către dânsul a acestorlucrări, în calitate de editor. Reţinem câteva titluri: „Fereastrăspre frumos” (Gicu Popa), o autobiografie şi culegeri de folclor,„Îngerul de pe cupolă” (Constantin Stanca), o istorie romanţatăa Văii Jiului, „Acţiunea Orizont 4” (George Negraru), un romanpoliţist, „Încotro, omule?” (David Maniu), un eseu de etică, pre-cum şi o serie de lucrări de publicistică ale lui I.D. Sârbu şipoezia lui Mircea Andraş, precum şi din creaţia proprie DumitruVelea.

Un loc extrem de important îl va ocupa cartea-document.Genu Tuţu propune câteva titluri: „90 de ani cu Jiul Petroşani –o iubire în alb-negru”, „Lupeni – 240 de ani de atestare docu-mentară”, „Vulcan 550”, „Uricani 175”, „Staţiunea Straja”,„Bisericile ortodoxe din Valea Jiului”, „Mânăstirea Lainici”,„Petroşani – oglinda timpului” etc. precum şi reeditarea cărţiilui Nicolae Pătrăşcoiu, „Bătălia de la Jiu”.

Alţi autori vin cu un panou bogat de lucrări: GheorgheDavidescu („Impresii de călătorie din Asia şi Europa”, „ValeaJiului şi şocul viitorului”, „Un drum atât de lung, eu şi căr-bunele” etc.).

Cu siguranţă, la idee pot adera şi alţi autori. Iată că s-a găsitaceastă nişă, unde autorii de carte din Valea Jiului au primit uncolţ al lor. Un lucru, am zice, firesc, în contextul în care destuivizitatori ai Văii Jiului au întrebat, nu o dată, unde ar putea găsicărţi a căror cuprins să descrie locuri şi fapte legate de aceastăzonă a ţării. Acum acest loc există!

Genu Tuţu

Special

Pentru prima oară în ValeaJiului, într-o librărie dinPetroşani s-a amenajat un standspecial numit “Carte de Valea Jiului”

Deşi la sfârşitul acesteisăptămâni se va con-suma etapa referen-

dumului, ecourile acestuiscrutin se vor oglindi în priori-tizarea poziţiilor pentru parla-mentare. Şi de aici începelupta.

Fiecare lider de grup local se vreastăpân pe situaţie în colegiul său.Unii - cei vechi care poartă deja unmandat de parlamentar - vor continu-itate, alţii – cei care se vor parlamen-tari - îşi negociază poziţiile. Care pe

unde poate şi cu cine-i ţine. Neşansacomunităţilor locale este că nu preaexistă resursă umană reală pretabilăla un post atât de serios care să ocupecu simţ al responsabilităţii un scaunîn Palatul parlamentului.

Vă vom prezenta, pe rând, fiecarevariantă discutată de grupurilepolitice locale până la momentul încare aceştia îşi vor anunţa oficialcandidatul. Pe colegiul de est al VăiiJiului, Petrila – Petroşani – Aninoasa,USL zice, la acest moment, că vamerge cu un reprezentant al PNL. Şipare-se potrivit ultimelor informaţii

că pe acest front parlamentar se va dalupta între doamne. Aşa se face căMonica Iacob-Ridzi ar putea să oaibă contracandidat pe Dorina Niţă,proaspătul viceprimar de laPetroşani. Între ele s-ar putea interca -la Haralmbie Vochiţoiu care nu ar fiexclus să iasă şi el în luptă pe acestfront de luptă. Acesta din urmă dinpartea PP-DD. Totul e discutabil,negocierile nu sunt bătute în cuie şiatât mai mult nu sunt validate de cen-tru. Încă, după numărătoarea referen-dumului se va pune şi DA-ul pentruparlamentare.

Lupta pentru parlamentare... faza pe partide

Monica Iacob Ridzi Dorina Niţă Haralmbie Vochiţoiu

În timp ce uniitrecători se bucurăcă au unde să se

oprească, alţii acuză cănu au pe unde trece.

Terasele de pe centrulcivic din municipiulPetroşani sunt din nousubiect de nemulţumirepentru unii dintre cetăţeni.Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi îi informează însă căacum ele funcţionează cucaracter temporar, iarîncepând de anul viitor vaanaliza situaţia astfel încâtsă împace pe toată lumea.

Administraţia publică dinmunicipiul Petroşani a per-mis patronilor de terase să-şi pună mesele şi scaunelepe zonele de pe centrulcivic, unde lucrările au fostfinalizate. Mămicile care iesseara cu micuţii la plimbaresunt nemulţumite, pentrucă, din cauza teraseloramplasate pe trotuarele demarmură, trebuie să traver -seze cu cărucioarele prinzona pavată cu piatrăcubică, iar acest lucru estedificil. Mai mult, spun ele,şi copilaşii abia se pot plim-ba cu maşinutele sau bici -cle tele.

“Vă rog să mă credeţi căam un copil mic, de un anjumătate şi toată vara, plim-barea de seară a fost unadevărat calvar. Până nu demult, tot centrul civic eraun şantier plin cu praf, iaracum când ne-am bucuratcă e aproape gata, au ieşitpatronii cu terasele şi numai avem pe unde trece.Domnul primar a promis căîi va pune pe piatra cubică,însă nu s-a ţinut de cuvânt.Noi mămicile am şi făcut osesizare în acest sens pesite-ul primăriei, dar nu amprimit niciun răspuns. Estefoarte greu să trecem cumicuţii pe piatra cubică şi

pentru ei e imposibil sămeargă pe biciclete sautrotinete. Sper să se iamăsuri!” spune o femeie.

Pe de altă parte, alţitrecători nu sunt deranjaţide mesele de pe domeniulpublic.

“Nu cred că teraseleacestea deranjează pe cine-va. Mai mult, e chiar binecă le-au scos că are omulunde să bea o bere sai unsuc. Loc de trecut estedestul, dacă nici acum nueste...” mai spune un trecă-tor.

“Eu spun că sunt bineamplasate, şi parcă sunt maiestetice decât în anii prece-denţi. Cât despre locul pen-tru trecători, majoritatea aulăsat spaţii mari întremese”, adaugă un alt trecă-tor.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, spune că terasele depe centrul civic funcţio nea -ză în acest an cu caractertemporar, însă odată cufinalizarea lucrărilor, vapune în balanţă toatedoleanţele oamenilor şi vastabili un regulament pentruadministratorii acestorlocaluri în aer liber.

“Pentru anul acesta amadoptat o soluţie temporară,însă din toamnă, de cândaceste terase vor fi ridicatevom elabora Regulamentulde Urbanism pentru aceastăzonă. Atunci vom ţine contde toate părerile oamenilor.

Din păcate sunt păreriîmpărţite. Unii vor pe mar-gine, alţii pe mijloc. Vomavea discuţii şi până laurmă vom găsi soluţiacorectă”, spune TiberiuIacob-Ridzi, primarulmunicipiului Petroşani.

Momentan pe centrulcivic din municipiulPetroşani sunt amenajatepatru terase, iar chiria arămas neschimbată faţă deanii precedenţi.

Cristina Mîrza

Pro si contra teraselorde pe centrul civic


Infracţionalitatewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Un tânăr hunedorean s-a ales cu dosarpenal după ce nu s-a despărţit de cuţitulde bucătărie nici măcar la o manifestare

publică.Potrivit IPJ Hunedoara, poliţiştii din Ilia s-au sesizat din

oficiu cu privire la faptul că un tânăr din loclaitatea Zam areasupra lui un cuţit de bucătărie. Bărbatul, de 34 de ani, cuantecedente penale, se afla la o nedee, cuţitul ce îl aveaasupra sa având lama de 20 de centimetri.

Hunedoreanul este acum cercetat penal pentru port fărădrept al cuţitului într-un loc public.

Cuţitarul de la nedeie,Cuţitarul de la nedeie,identificat de poliţiştiidentificat de poliţişti

Un devean s-aoprit cu maşinaîntr-un cap de pod

Un hunedorean a scăpat cu răni uşoaredupă ce a fost implicat într-un accidentde circulaţie. Potrivit IPJ Hunedoara

evenimentul rutier s-a petrecut pe DN 7, peraza localităţii Mintia.

Un şofer de 54 de ani, din Deva, ce circula dinspreArad spre Deva nu a adaptat viteza la condiţiile de drum,a pierdut controlul volanului şi a lovit un cap de pod.

În urma accidentului a rezultat avarierea autoturismu-lui şi rănirea uşoară a conducătorului auto, care nu a rămasinternat în spital.

Poliţiştii din Gorj auaudiat 15 persoanede la Complexul

Energetic Oltenia în cazullegat de reţinerea buleti -ne lor minerilor pentru caaceştia să nu voteze la ref-erendum.

“La data de 24 iulie a.c.,urmare a aspectelor prezentateîn mass-media din care rezultafaptul că angajaţi ai unei unităţiminiere din judeţul Gorj nu îşivor putea exercita dreptul de aparticipa la referendum,întrucât persoane din conducerele-ar fi luat cărţile de identitate,ofiţerii Serviciului deInvestigare a Fraudelor dincadrul I.P.J. Gorj s-au sesizatdin oficiu şi au constituit un dosarpenal în care efectuează cercetări subaspectul infracţiunii de împiedicareprin orice mijloace a liberului exerci -ţiu al dreptului de a participa la refe -rendum. Poliţiştii Serviciului deInvestigare a Fraudelor Gorj s-audeplasat la unitatea în cauză, unde auprocedat la audierea a 15 angajaţi, din-tre care 3 cu funcţii de conducere”, adeclarat Daniel Tică, purtător decuvânt al IPJ Gorj. Totodată, la nivelulunităţii miniere a fost dispusă o

anchetă internă, rezultatul acesteiaurmând a fi pus la dispoziţia ofiţerilorde caz, în perioada imediat următoare.Preşedintele Consiliului JudeţeanGorj, Ion Călinoiu, susţine că şefii dinDivizia Minieră au strâns buletineleortacilor, iar presiunile asupra mineri -lor sau făcut în minele din zonaRovinari. Potrivit acestuia, şefii divizi-ilor cu afilităţi PDL au sarcină de par-tid să le transmită oamenilor să steaacasă. Mai mult, şefii ortacilor le-ar ficerut minerilor să îşi lase actele la ser-viciu până după referendum. Minerii

din Gorj se tem că îşi vor pierde loculde muncă şi au cerut liderilor PSD şiPNL din judeţul Gorj, care la rândullor cer organelor statului să intervină.În Complexul Energetic Olteniamajoritatea directorilor sunt aceeaşicare până nu demult au fost susţinuţide PDL. Marţi dimineaţă reprezentanţiComplexului Energetic Oltenia audeclarat că vor răspunde în scris laaceste acuzaţii însă până la închidereaediţiei CE Oltenia nu a răspuns solici -tării.

Costin Soare

Şefi din minerit audiaţide poliţie pentru că arfi vrut să împiediceminerii să voteze

Ion Călinoiu

Bătaie cu pumnii şi picioare. Scandalul aînceput imediat după ce au ieşit dintr-oşedinţă, iar de la ceartă la bătaie nu a

mai fost decât un pas. Doar poliţiştii locali aureuşit să-i despartă.

Cei doi angajaţi ai primăriei au participat la o şedinţăîn biroul viceprimarului. La un moment dat spiritele s-auîncins. Au ieşit din birou, iar la uşă s-au încăierat.Funcţionarii care s-au bătut sunt de la Biroul de Relaţiicu romii. "Ei au acolo neînţelegerile lor. Îmi pare foarterău. Dacă noi care suntem reprezentanţii rromilor dăm oastfel de dovadă, ce pretenţii să mai avem de la rromiinoştri din comunitate", a declarat viceprimarul AurelPopescu. Speriaţi de ţipete, dar şi de faptul că îşiîmpărţeau pumni şi picioare, colegii celor doi au sunatimediat după ajutoare. Poliţiştii au reuşit să îi despartăpe cei doi. "S-au precipitat puţin, s-au luat la scandal,dar totul s-a rezolvat. O să fie sancţionaţi pe Legea nr.61 pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice", a declaratpoliţistul Ion Istrate, de la Poliţia locală. În plus, condu -cerea primăriei a demarat o anchetă internă, iar cei doibătăuşi riscă să rămână fără loc de muncă.

Bătaie în primăria din Târgu-Jiu

Doi funcţionaripublici şi-auîmpărţit pumnişi picioare

8888 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122 22001122

Actual


wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Conducerea CE Olteniaîmpreună cu sindicatele sevor întâlni mâine pentru a

discuta pe marginea respectăriicontractelor colective de muncăale societăţilor care compunComplexul Energetic Oltenia.

În cadrul adresei înaintate conduceriiCE Oltenia, conducerea FNME a solicitatreprezentanţilor noii entităţi discuţii pemarginea respectării contractelor colectivede muncă ale companiilor ce au intrat încomponenţa noii entităţi, după cum a pre-cizat vicepreşedintele FNME – GheorgheEtăgan. În cadrul discuţiilor de mâine sevor avea în vedere subiecte precumprezentarea şi încadrarea posturilor create

în CE Oltenia, aplicarea prevederilor con-tractuale pentru drepturile salariale, şistabi lirea modului de lucru al comisiilordin CE Oltenia. În adresa înaintată, se maiarată că din comisia de negociere a FNMEvor face parte 11 lideri de sindicat.Preşedintele Sindicatului Minerul RovinariPinoasa, Marin Golea, a declarat că se vorstabili comisiile de negociere: „Contractulcolectiv de muncă are mai multe comisii,dar încercăm să le stabilim pe cele maiimportante – cea de personal, promovare şide negociere a contractului colectiv demuncă”, a mai precizat Marin Golea.Acesta a mai precizat că în momentul încare va fi aprobat bugetul se vor începenegocierile noului contract colectiv demuncă pe 2013.

Comisiile de negocieredin ComplexulEnergetic Oltenia

Între 26 august şi 2 septembrie, se va desfăşu-ra turneul litoralului, turneu internaţionalde şah cu participare a jucătorilor de şah

din, România, Rusia, Moldova, Germania.Din Valea Jiului vor participa 3 candidaţi, maestrul Mitrică

Octavian Dianu, Locul 3 laturneul litoralului din primă-vară ţinut tot la Eforie Nordşi locul 1 la Felix 2012.Seruban Gheorghe antrenorşi Manase Laurean, catego-ria 1.

Sperăm să venim cu rezul-tate frumoase a spus candida -tul maestru Mitrică OctavianDianu.

Judeţul Gorj continuă să seafle în atenţia procurorilordin cadrul Direcţiei de

Investigare a Infracţiunilor deCriminalitate Organizată şiTerorism – Structura Centrală.

Împreună cu ofiţerii de poliţie judiciarădin cadrul I.G.P.R. – D.C.C.O. şi I.G.P.F.procurorii au procedat la destructurareaunui grup infracţional organizat cu legăturitransfrontaliere, specializat în obţinereaunor importante beneficii financiare.

Peste 120 de persoane urmează a fiaudiate, ele fiind cercetate pentru consti-tuirea de grup infracţional organizat.

Conform comunicatului de presă, emisde structura centrală a DIICOT, cei încauză au obţinut sume importante de banica urmare a derulării unor operaţiuni deimport sau achiziţii / livrări intracomuni -tare de bunuri, neînregistrarea îndocumen tele contabile a operaţiunilor

realizate şi / sau înregistrarea de operaţiuninereale, în scopul obţinerii rambursării ile-gale de TVA.

Aşa se face că în curs de efectuare s-auaflat peste 250 percheziţii domiciliare, peraza municipiului Bucureşti şi a judeţelorGiurgiu, Argeş, Ilfov, Buzău, Gorj, Dolj,Timiş, Bihor, Constanţa şi Vâlcea.Structura centrală a DICOT a arătat încomunicatul remis că: “cercetările efectua -te până la această dată au concluzionatfaptul că, în perioada anilor 2010 – 2012,prin crearea unui circuit evazionist com-plex, prejudiciul cauzat bugetului de statdepăşeşte suma de 40 milioane de euroanual”.

La sediul D.I.I.C.O.T. – StructuraCentrală urmează a fi conduse, în vedereaaudierii, aproximativ 125 de persoane, faţăde care s-a început urmărirea penală pen-tru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat.

Afacerişti gorjenicercetaţi de DIICOT

Şah

Încă o luptă a pieselorde şah pe litoral


Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Curtea Constituţională adecis, marţi, că la referen-dumul din 29 iulie secţiile

de votare vor fideschise între orele 7 şi 23:00.

Curtea Constituţională adiscutat, marţi, sesizărilePDL cu privire la modifi -că rile aduse legii referen-dumului: prelungireaorarului de vot între orele7:00 şi 23:00 şi prevedereacă Guvernul va stabilidurata consultării popula -re. Curtea a decis că pre-lungirea orarului este con-stituţională, respingând

sesizarea PDL, astfel că secţiile vor fideschise între 7:00 şi 23:00.

În aceste condiţii, perioada de votarea fost majorată cu 4 ore.

Secţiile de votare,deschise de la 7 la 23:00

Oparte a consilierilorde la Petrila nu afost încântată de

vizita efectuată, luni, ladeponeul ecologic de laRâmnicu Vâlcea, aceastaafirmând că „miroseaîngrozitor” şi că funcţia deconsilier local nu are o valoa -re aşa de mare încât să faciun proiect de care să-ţipară rău peste ani. Alţii,oamenii PNL, susţin însăcă vor milita pentru cafiecare oraş să aibă un ast-fel de deponeu, dacă suntposibilităţi financiare, pen-tru că avantajele sunt maimari decât dezavantajele.

PC-iştii petrileni nu sunt„convinşi” de oportunita -tea investiţiei

Florin Ţurcaş, liderul PCPetrila, susţine că partidul nu s-aîntrunit în biroul politic pentru adiscuta despre construcţiadeponeului ecologic şi că, dinceea ce s-a văzut la RâmnicuVâlcea, deponeul ecologic nu echiar atât de ecologic. Mai mult,liderul PC, care totodată este con-silier local, spune că promisiunilecelor de la consiliul judeţean, îneventualitatea în care deponeul seva construi la Petrila, nu merităsacrificiul.

„Cei de la Deva, de la consiliuljudeţean, ne-au spus că ştiu că

suntem oraş de sacrificiu şi căpentru Petrila depozitarea gunoiu-lui va fi gratis. Pentru ce să fimde acord? Pentru o diferenţă depreţ să avem în oraş aer pe care sănu îl putem respira? Vreau cafamilia mea să trăiască în Petrila.Nu concep ca cele 69 de unităţiadministrative din judeţ să depunăgunoiul la Petrila. Ce am văzut laRâmnicu Vâlcea (la deponeulecologic - n.r.) nu ne-a convins.Mirosea. Poate că am nimerit noiîntr-o zi caniculară, dar miroseade se ţineau cu mâinile de nas.Gândiţi-vă că acolo (la depoenulde la Râmnicu Vâlcea - n.r.) sedepune gunoiul numai din oraş”,a declarat, marţi, pentru Gazeta deDimineaţă, Florin Ţurcaş.

Sursa citată a precizat că depo -neul ecologic nu este oportun şi

din cauza faptului că se doreşte caValea Jiului să devină o zonăturis tică.

„Noi vrem staţiune turistică,Petroşaniul vrea staţiune turisticăşi noi punem deponeu ecologic peMaleia iar atunci când bate vântulmirosul ajunge în oraş?”, a maispus consilierul.

Potrivit acestuia, populaţia dinPetrila a spus o dată că nu este deacord cu deponeul ecologic şi nucrede că oamenii îşi vor schimbapărerea. Ţurcaş mai declară că,până acum, asupra PC-ului nu s-aufăcut presiuni pentru a fi de acordcu deponeul, dar şi că dacă vorexista presiuni, postul de consiliernu merită părerea de rău de pestecâţiva ani.

„Probabil sunt presiuni. La noila PC nu sunt. Ce să ne facă? Nu

ne pot lua boii de la căruţă. Unpost de consilier local nu are ovaloare aşa de mare încât să faciun proiect de hotărâre de care săîţi pară rău peste 6-7 ani”, adeclarat Ţurcaş.

Unul dintre consilierii libe -rali vrea şi el în oraşdeponeu ecologic

Zoltan Benke, numit săptămâ-na trecută în funcţia de consilierlocal, a declarat că fiecare oraşare nevoie de un deponeu ecolo -gic.

„Pentru mine este un lucru (n.r.- deponeul ecologic) de care arenevoie fiecare oraş. Aş vrea săavem şi noi în oraş. Un deponeunu e pentru o zi, două şi eu îl văd

foarte util”, a declarat ZoltanBenke.

Acesta a precizat că a militapentru deponeu şi că va vorbi cuoamenii întrucât „avantajele suntmai mari decât dezavantajele”.Adică construcţia deponeului eco-logic va conduce la crearea delocuri de muncă, taxe mai mici lagunoi şi taxe la bugetul local. Totreprezentantul PNL susţine cădeponeul de la Petrila nu vadeservi tot judeţul, ci Valea Jiuluişi comuna Băniţa.

„Omul de rând nu ştie ceînseamnă deponeu, trebuie edu-cat”, a mai spus Benke.

Consilierii petrileni au fost,luni, la deponeul ecologic de laRâmnicu Vâlcea, unul ce seapropie de caracteristicile celuicare se vrea construit la Petrila.Diferenţa este că deponeul de laVâlcea este construit pe 10hectare şi deserveşte o localitate.Nu se ştie sigur pentru ce arealhunedorean va fi deserventdeponeul petrilean. Asta pentru căreprezentanţii PSD Petrila vorbescde o clauză prin care aici să sedepoziteze doar gunoiul provenitdin localităţile Văii Jiului. Colegiide alianţă, liberalii pluseasză şiadaugă şi zona Băniţa, în timp ceconservatorii spun că deponeul arurma să deservească tot judeţul.

Nici faptul că responsabilii cuproiectul au promis că la Petrilase vor folosi cele mai noitehnologii în domeniu nu a fostun argument destul de puternicîncât să-i convingă, încă, pe toţiconsilierii locali de oportunitateainvestiţiei.

Petrileni sacrificaţi.

Consilierii locali s-au ţinut cu mâinilede nas în timpul excursiei la deponeulecologic de la Râmnicu Vâlcea

Petrilenii care, din diversemotive, nu au acte de identi-tate, se pot adresa serviciului

de evidenţă a populaţiei din locali-tate inclusiv sâm-bătă şi duminică.Nu de alta, dar aşavor obţine docu-mentele necesarepentru a-şi puteaexprima votul la re -ferendumul din 29iulie.

La evidenţa populaţieiPetrila se va lucra inclu-

siv sâmbătă şi duminică, după un orar pre-lungit. Astfel, sâmbătă programul este întreorele 08:00 - 16:00, în timp ce duminicăorarul serviciului va fi de la 08:00 la 20:00.

Evidenţa populaţiei Petrila,program special în week-end-ul referendumului

11001100


wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122

Sport

Vinerea trecută s-adat startul ediţiei95, a Campionatului

Naţional de fotbal, organi-zat de Liga a 1-a subumbra F.R.F.

Ea are scopul de-a stabilicampioana naţională, cele patruformaţii ce vor participa laturneele de calificare în compe -tiţiile europene şi golgeterulcampionatului. Cele 306 me ciuridin 34 de etape, trebuie săridice calitativ, fotbalul româ-nesc să se ridice din rândul fot-baliştilor, jucătorii pentrunaţio nala şi şă-i facă fericiţi pespectatorii balonului rotund.

Etapa a 1-a de debut al noiiediţii de campionat s-a desfăşu-rat în condiţii climatice vitrege,din cauza căldurii excesive,influenţând calitatea meciurilorşi chiar a suprafeţelor de jocdin cauza secetei.

Totuşi a fost o etapă bună,cu multă „sare şi piper” care aridicat fotbalul calitativ, lanivel de spectacol.

• S-au jucat cele nouă parti -de ale rundei, din care trei aufost câştigate de echipelegazdă, trei victorii aleechipelor aflate în deplasare şitrei au fost remize, concluzio -nând că a fost o etapă echilibra -tă.

• Etapa a fost presărată demici surprize, petrecute pe sta-dioanele „Constantin Rădulescu”din Cluj, „Giuleşti din capita -

lă” şi municipalGalaţi. Formaţiile,Gaz Metan Mediaş,F.C. Vaslui şirespectiv F.C.Braşov, au reuşit săsmulgă un punctpeţios, din confrun-tările cu echipele,C.F.R. Cluj, Rapidşi ViitorulConstanţa. Însă aupierdut şi douăpuncte din cele 3care erau oferite devictorie.

• Primul lider, aletapei de debut, esteformaţia Petrolulcare a depăşit pringolaveraj celelalteechipe câştigătoare:Steaua, Pandurii,Dinamo, Oţelul şi Astra.

• S-a marcat un numărrecord de goluri, 33 dinultimele ediţii de campionat.Din acestea 20 au fost înscrisede gazde şi 13 de formaţiile dindeplasare. Echipele, învingătoa -re au marcat 18 goluri, celeînvinse 5 goluri şi 10 goluri aurealizat formaţiile ce au termi-nat la egalitate.

• Câteva performanţe, „Lupiigalbeni ai Petrolului” pregătiţide antrenorul Mircea Rednic,au înscris 5 goluri, Younes 3goluri şi câte unu Grozav şiSzukalo. Pandurii antrenaţi, dePetre Grigoraş, au marcat 6goluri, Ibeh 2, Viera, Răduţ,

Matulevicius şi Boutadjime,cate un gol. Deasemenea porta -rul, Petrolului a fost invinciil,în această rundă.

• Contraperformanţe, formaslabă a echipei U. Cluj, care afost înfrântă de Pandurii gor-jeni cu scorul de 6-2.

• Din cele 4 echipe promo-vate, 3 au fost învinse, C.S.Severin, C.S.M. Iaşi şi GloriaBistriţa, unica formaţie care areuşit un meci bun, finalizatprintr-o remiză a fost ViitorulConstanţa, cea mai tânărăechipă din Liga 1.

• Confruntarea dintre celedouă echipe, pretendente laobiectivele de performanţă

majoră ale campionatului,Rapid şi F.C. Vaslui din capita -lă, terminată printr-o remiză, aarătat ca sunt lipsuri la capito -lul omogenizare, dar şi cupregătirea fizică, la ambeleechipe.

• Campioana en-titre, C.F.R.Cluj, nu a scăpat de complexul„Mediaş”, realizând a 6-a remi -ză din întâlnirile lor bilaterale.

• Steaua a domninat partidacu Chiajna, dar ratările luiFlorin Costea, Adi Rocha şi audeterminat să-şi învingă adver-sarul, Chiajna cu singurafinalizare a atacantului, RaulRuşescu, scor 1-0 minutul 49,minutul marcări. Steaua fiind şivăduvită de 3 lovituri de la 11metri de arbitrul RobertDumitru.

• Cea mai tânără echipădebutantă în Liga 1, ViitorulConstanţa, antrenată de CătălinAnghel şi patronată de GheorgheHagi, din lipsă de teren a jucatla Galaţi, asistată doar de 300de spectatori. Surpriza tinerilorconstănţeni a fost că atacantulbraşovean Buga, în secunda 55a marcat primul gol după exe-cutarea impecabilă a unei lovi-turi libere acordată de arbitrulAdrian Cojocaru. După 20 deminute de joc copii lui Hagi, s-autrezit că sunt în Liga 1 şi auatacat poarta adversă. Golulegalării a venit în minutul 22,autor fostul stelist Rusu, ridicat

de Hagi. În repriza a douaacţiu nile primei reprize serepetă. Acelaşi Buga în minutul48 înscrie din centrarea luiViveiros. Constănţenii cu greupătrundeau în careul braşove-nilor. Intrat în repriza a doua,Cristea de 24 de ani, a profitatde ieşirea greşită a portaruluibraşovean şi printr-un lobînscrie golul egalării, 2-2, golprin care a constănţenii au sal-vat onoarea echipelor nou pro-movae în liga a 1-a. Peste 3-4etape echipa va putea juca peteren propriu, care acum esteîn proces de modernizare.

• Laureaţii partidelor: JhonIbem (Pandurii), IonelDănciulescu (Dinamo), Hamza(Petrolul), Ciprian Vasilache(G.M. Mediaş), Laurenţiu Iorga(Oţelul), Kehihde Fatai (Astra),Lopes Wesley (Vaslui), RaulRuşescu (Steaua), MugurelBuga (Braşov).

• Arbitrajul prestat de brigă -zile de arbitri, a fost unul bun,toate primind calificative bune.

• S-au acordat pentrucazurile de încălcări de regula-ment, 35 de cartonaşe din care32 au fost galbene şi 3 roşii.

• La cele nouă partide, des-făşurate au asistat 60.548 spec-tatori. Privind comportareaechipelor, nu au fost cazurinegative de comportament.

Aurel Slăbâi

Liga a 1-a ediţia 95, 2012 – 2013, cronică

Petrolul Ploieşti, primul lider alacestui Campionat Naţional

Viitorul Constanţa, cea mai tânără echipă din Liga 1

11111111GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Miercuriţă Miercuri ,, 2255 IIuulliiee 22001122,, 2255 IIuulliiee 22001122

Sport

Zvonuri care mai de caredădeau echipa Jiul ca şiterminată. O fi ceva cu JiulII (ar fi al treilea experi-ment eşuat...), cât despre„marea” echipă a Jiului dinLiga a III-a – Divizia „C”,nici vorbă.Chiar dacă nu toţi secunosc pe nume – „ăla mă,cum îi zice mă...” –, flăcăiilui Sedecaru, Militaru,

Ghiţan etc. etc. vin pe laantrenamente, îşi fac trea-ba şi aşteaptă cu înfrigu-rare (!) startul în noulsezon spre a cuceri culmilediviziei unde oamenii maiau şi serviciu.Au plecat vedetele (!?),zice-se – „... las` că vin eiînapoi când le-o fi foame...”–, din nou se încearcăîncropirea unei trupe

locale, Gigi Borugă, emi-nenţa din spatele luiSimota, a întors spatele (edoar o nuanţă), aşa că dedata asta, chiar se poatezice că avem doar produselocale.Să-i vedem la treabă azi cuHaţegul, sâmbătă cuUricaniul, poate o-m puteatrage niscaiva concluzii.Despre o echipă ce joacă pe

acest stadion de 30 de ani,(pe 1 august se va împlinimomentul) un aspect trecutcu discreţie de cei ceformează actuala grupare.Dacă Dinamo îi poateaduce pe Barcelona, ce-ar fica Jiul să încerce măcar cuInter Petrila sau StreiulBaru Mare. Mai e o săp-tămână până miercureaviitoare.

Henţ cuHenţ cumânamâna Cine-a zis că Jiul a murit?!


• Nici nu a început binecampionatul şi familia Prodan-Reghenkampf are probleme.

• Claudiu Niculescu,antrenorul lui „U” Cluj, s-asăturat de rality show-ul lui„cap de palmier”, iar după unchinuit 1-0 al Stelei cuConcordia Chiajna, Gigi Becalideja mârâie la adresa lui”Laur-iubi-ţuţu mic”.

• Ai noştri de prin ValeaJiului s-au rărit rău de tot prinLiga I: doar Ionuţ Popa,antrenor la CSMS Iaşi, CiprianPetre la Mediaş şi Pintilii laSteaua mai au amintireaechipei Jiul Petroşani.

• Start slab pentru nou-pro-movate, cu două înfrângeri peteren propriu şi un egal alViitorului Constanţa, 2-2 cu FCBraşov.

• Fulminant startul celor dela Petrolul Ploieşti şi PanduriiTg. Jiu, prima echipă părând aavea un cuvânt greu de spus înactualul sezon.

Amintiri din primadivizie. Etapa 1.

Dacă Jiul Petroşani a ruptcontactul cu Liga I din anul2007, iar Minerul Lupeni dinanul 1963, la fiecare comentar-iu al etapei respective, vomstrecura din scurt rememberlegat de etapa la zi a echipelornoastre în Divizia „A”.

Etapa 1, ediţia 1966-67.

7-0 din prima!În prima etapă a sezonului

1966-67, Jiul lua startul înDivizia „A” după o absenţă depatru ani. Mari ambiţii, un sta-dion (cel vechi) arhiplin, oechipă puternică la Petroşani,Steagul Roşu (actuală F.C.)Braşov, start fulminant: 7-0!Au marcat atunci Casandra (3),Martinovici (2), Peronescu (2).Jiul a folosit echipa: I. Vasile -Şerban, Al. Dan, T. Pop, Cazan– Stocker, I. Sandu –Martinovici, Libardi, Casandra,Peronescu.

O adevărată mentalitate deînvingători, inoculată deantrenorul Ştefan Coidum.

Fotbal. Liga I

Reghe, începe numărătoarea inversă!

Peronescu, Martinovisi si Casandra, trei pentru 7 goluri!

Ex-jiulistul Mihai Pintilii, desi a intrat mai tarziu in meciul Steleicu Chiajna, si-a facut datoriaInsigna Jiului in 1966

JiulPetroşanisusţine de

la orele 10:00pe terenul doial complexuluisportiv JiulPetroşaniprimul joc ami-cal, în ciudafaptului căechipa nu areun suficient program deantrenament. Deasemeni,lotul echipei JiulPetroşani încă cere să fiecompletat în momentulde faţă la antrenamentevedem doar juniori dinpropria pepinierăştiindu -se că „vedetele”din sezonul trecut aupărăsit echipa în umafaptului că nu şi-auîncheiat contractele sauunii acuzând faptul cănu au fost plătiţi înultimele trei luni.

Atrenorul principal ToniSedecaru cel care v-a conduce încontinuare (cel puţin deocam-dată...) echipa Jiul în acest sezon

2012-2013 speră într-o evoluţiebună în partida cu RetezatulHaţeg din liga a IV-a.

„Va fi un prim test al echipeimele formată din foarte mulţijucători tineri care în sezonul tre-cut au jucat la echipa secundă aJiului şi sper că vom găsi o ideecât de cât bună pentru omoge-nizarea turului de campionat alligii a III-a care va începe pe 18August. Am încredere în faptulcă jucătorii mei sunt conştienţică totuşi apără culorile unui clubcare merge spre suta de ani deexistenţă.”

În afară de partida cuRetezatul Haţeg, Jiul v-a întâlnisâmbătă 27 Iulie tot în acelaşiloc echipa Minerul Uricani carea intrat şi ea recent în fazapregătirilor de vara.

Fotbal. Pregătiri

Prima strigare

11221122 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă ţă MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122MMiieerrccuurrii,, 2255 IIuulliiee 22001122

Actual

CMYK


Precipitaţiile abundentecăzute în cursul zilei deluni în Masivul Şureanu au

favorizat stingerea incendiuluicare a izbucnit încă de la finelesăptămânii trecute.

Potrivit reprezentanţilorInspectoratului pentru Situaţii de UrgenţăHunedoara, incendiul izbucnit la vegeta -ţia de pe raza comunei Baru a fost stinsîn cursul după-amiezii de luni.

„Eforturilepompierilor delichidare aincendiului aufost favorizate şide condiţiilemeteo, în zonaafectată de arderecăzând, în după-amiaza zilei deluni, precipitaţiiabundente”, searată într-uncomunicat al ISUHunedoara.

Zeci de pom-pieri au lucratpatru zile la rând

pentru stingerea flăcărilor ce au cuprinsvegeteţia uscată, dar şi pinii dintr-o zonăa masivului Şureanu.

Pentru că focarul era situat la peste1000 de metri altitudine, pompierii autransportat apa cu bidoanele şi au folositpentru stingerea flăcărilor mături şi lopeţide cauciuc.

În cele patru zile focul a distrus vegetaţia uscată de pe aproximativ 30 dehectare de teren.

Natura i-a ajutat pe pompierii hunedoreni

30 de hectare arse30 de hectare arseîn incendiul dinîn incendiul dinMasivul Şureanu Masivul Şureanu

Compania Naţionalăa Huilei poateasigura şi în acest

an pentru perioada deiarnă, 1 octombrie 2012-31martie 2013, necesarul dehuilă pentru funcţionareaTermocentralei Paroşeni.

Guvernul se pregăteşte pentru

sezonul de iarnă, astfel că a calcu-lat necesarul de combustibil pen-tru perioada rece. Directorultehnic al Companiei Naţionale aHuilei, Cristian Nicolescu, adeclarat marţi, pentru Gazeta deDimineaţă, că huila necesară pen-tru Termocentrala Paroşeni înperioada de iarnă poate fi asigu-

rată. CNH nu poate asigura însănecesarul de huilă pentruTermocentrala de la Mintia.

„Compania Naţională a Huileipoate asigura circa 345 mii tonede huilă necesare pentruTermocentrala Paroşeni în cele 6luni de iarnă”, a declaratNicolescu.

Potrivit sursei citate, dacă înulimii ani ar fi fost efectuateinvestiţii în cadrul CNH,Compania ar fi putut asigura şinecesarul de huilă pentru Mintia.Dar cum investiţiile din mineritau lipsit cu desăvârşire, CNH nupoate acoperi câteva sute de miide tone necesare pentru Mintia.

Potrivit proiectului de hotărâreiniţiat de Ministerul Economieipentru asigurarea stocurilor decombustibili necesari în sezonulde iarnă, dacă huila nu poate fiasigurată din surse interne, se vaapela la import.

„În situaţia înregistrării unuiconsum maximal de cărbune, înlimita capacităţilor de depozitareşi corelat cu cantităţile de huilă ceurmează să fie livrate de cătreCompania Naţională a Huilei SA,conform contractelor, se va face oanaliză privind oportunitatea unoreventuale achiziţii de huilă dinimport, doar în situaţia în carecantitatea şi calitatea cărbuneluilivrat nu asigură o funcţionarecorespunzătoare a centralelorDeva şi Paroşeni”, se arată îndocumentul supus dezbaterii pu -blice de către MinisterulEconomiei.

În perioada de iarnă,

C N H p o a t e l i v r a h u i l a C N H p o a t e l i v r a h u i l a necesarănecesarăpentru pentru Te r m o c e n t r a l a P a r o ş e n iTe r m o c e n t r a l a P a r o ş e n i

Lucrările de decolmatare amalului drept al Jiului, de lapriza din apropierea

Sucursalei Energetice Rovinari,staţionează de zile bune. DirectorulServiciului de Gospodărire a ApelorGorj, Teodor Popescu a declarat cănu-şi explică de ce staţioneazălucrările, care au fost efectuate doarîn proporţie de 60%.

Ceea ce ar fi trebuit să fie un mare proiectde decolmatare şi refacere a Digului Jiului, aajuns un eşec. Acest lucru se întâmplă încondiţiile în care din cei peste 20,5 milioanelei, pe care Ministerul Mediului ar fi trebuitsă-i aloce pentru aceste lucrări, nu s-au mairepartizat decât o sumă mică. La nivelulServiciului de Gospodărire a Apelor Gorjdezamăgirea este mare, cu atât mai mult cucât suma alocată nu ajută cu foarte mult.Iniţial lucrările ar fi trebuit să prevadă reabi -litarea prizei de apă, însă, urmare a banilorinsuficienţi nu se mai poate efectua decât odecolmatare a malului drept al Jiului şi orefacere a digului. Lucrările, în zona termo-centralei Rovinari nu s-au realizat decât înproporţie de 60%, la care se mai adaugă fap-tul că nu s-a refăcut nici malul drept al Jiului

pentru readucerea la cotele proiectate. ”Baniis-au redus faţă de cât era planificat. Acolosunt utilajele celui care a câştigat licitaţia.Lucrările de decolmatare au fost realizatedoar în proporţie de 60%. Trebuie luat nisi -pul, dar şi refăcut malul drept al Jiului pen-tru readucerea lui la cota proiectată”, adeclarat şeful SGA Gorj. Cele câteva utilajeaduse pe malul Jiului stăteau staţionate,grămezile de nisip puse la uscat fiind dovadacertă a faptului că nu s-a mai muncit.Decolmatarea Jiului în zona SucursaleiEnergetice Rovinari se impunea în condiţiileîn care în perioadele în care debitul Jiuluiscădea, termocentrala avea probleme, fiindnevoită să recircule apa în vederea răcirii.

Lucrări deLucrări dedecolmatare, decolmatare, în aşteptareîn aşteptare

25.07.2012

Documents

Transcript of 25.07.2012