2.4.+ALTE+IZVOARE
Transcript of 2.4.+ALTE+IZVOARE
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
1/10
DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC I
Conf.univ.dr. Jana MAFTEI
UNIVERSITATEA „DANUBIUS”
DIN GALAŢI
FACULTATEA DE DREPT
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
2/10
2. IZVOARELE DREPTULUIINTERNAŢIONAL
2.4. ALTE IZVOARE ALE DREPTULUI INTERNAŢIONAL
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
3/10
Conținutul cursului
1. Noţiuni introductive de drept internațional public
2. Izvoarele dreptului internaţional public
3. Dreptul tratatelor internaţionale
4. Principiile fundamentale ale dreptului internaţionalcontemporan
5. Subiectele dreptului internaţional public
6. Teritoriul în dreptul internaţional
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
4/10
2. IZVOARELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL
PUBLIC
2.1. Consideraţii generale
2.2. Izvoare principale
2.3. Izvoare auxiliare (subsidiare)
2.4. Alte izvoare ale dreptului internaţional public
2.5. Codificarea dreptului internaţional public
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
5/10
ALTE IZVOARE ALE DREPTULUI
INTERNAŢIONAL PUBLIC
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
Acteleorganizaţiilor
internaţionale
Acteleunilateraleale statelor
Echitatea
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
6/10
ACTELE ORGANIZAŢIILOR
INTERNAŢIONALE
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
Nu sunt menţionate în art. 38 al Statutului Curţii Internaţionale deJustiţie.
Organizaţiile internaţionale emit următoarele acte: - Hotărâri
- Decizii
- Rezoluţii.
- Majoritatea autorilor consideră această categorie de acte ca reprezentând
un izvor secundar ( soft law, droit vert ), derivat al dreptului internaţional public, decurgând din faptul că organizaţiile internaţionaleguvernamentale sunt subiecte derivate de drept, fiind creaţia statelor.
- Izvor cu caracter limitat, aceste acte stabilind principii generale careurmează a fi precizate ulterior în tratate internaţionale.
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
7/10
ACTELE ORGANIZAŢIILOR
INTERNAŢIONALE
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
Exemple:
- actele constitutive ale organizaţiilor (Carta O.N.U., Statutul
Consiliului Europei etc.);
- rezoluţiile Consiliului de Securitate al O.N.U., care sunt
obligatorii pentru statele membre O.N.U.;
- decizii, regulamente, directive cu caracter obligatoriu
adoptate de organele Uniunii Europene;
- recomandări adoptate de Adunarea Generală O.N.U. şi
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei etc.
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
8/10
ACTELE UNILATERALE ALE
STATELOR
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
Anumite acte alestatelor pot produce
efecte juridice în planulrelaţiilor internaţionale:
• DECLARAŢIA = actul prin care un stat face cunoscută altorstate poziţia sa în legătură cu o anumită situaţie şi care este înmăsură să angajeze acel stat pe plan extern;
• RECUNOAŞTEREA = actul prin care un stat constată apariţiaunui nou subiect de drept internaţional (un alt stat, o organizaţieinternaţională, un guvern, naţiune care luptă pentru dobândireaindependenţei sau insurgenţii dintr -un război civil) şi prin careîşi manifestă dorinţa de a stabili cu acestea relaţii oficiale;
• PROTESTUL = o formă a demersului diplomatic prin care unstat ia poziţie împotriva acţiunilor unui alt stat care încălcă
drepturile sale legitime, atrăgându-i atenţia asupraresponsabilităţii sale sau solicitându-i reparaţii pentru prejudiciile cauzate;
• RENUNŢAREA = actul prin care un stat abandonează voluntar,total sau parţial, anumite drepturi pe care le dobândise în bazaunor tratate internaţionale.
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
9/10
ACTELE UNILATERALE ALE
STATELOR
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
Dacă pentru reglementarea unei probleme cevizează relaţiile internaţionale
(refugiaţii,platoul continental, zonaeconomică exclusivă), sunt edictate legi
interne de către mai multe state, având unconţinut asemănător, legislaţia internă
contribuie la formarea unei norme cutumiareinternaţionale.
-
8/18/2019 2.4.+ALTE+IZVOARE
10/10
ECHITATEA
2. IZVOARELE DREPTULUI
INTERNATIONAL
Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie prevede dreptul acestei
instanţe de a soluţiona un litigiu în conformitate cu principiul
echităţii (EX AEQUO ET BONO ), dacă părţile la acea cauză sunt
de acord. Echitatea apare ca o posibilitate acordată de părțile într-un
diferend judecătorului internaţional de a judeca acel diferend și de a
propune soluția pe care o consideră justă și conformă intereselor
părților în cauză.
Ea poate fi aplicată în domenii ale dreptului internaţional în care
nu sunt reguli precise, dar NU ESTE IZVOR FORMAL AL
DREPTULUI INTERNAŢIONAL, ci un sistem de soluţionare a
diferendelor internaţionale.