Izvoare codrene

• Izvoare Codrene nr 9 •

VIRGINIA PARASCHIVPORŢILE NORDULUI

Izvoare codrene, nr.8, lansare la Fărcaşa

Sâmbătă, 5 mai, a.c. în sala de festivităţi a Căminului Cultural Fărcaşa, s-a desfăşurat o ceremonie de lansare a revistei Izvoare Codrene, anul II, nr 8. Echipa redacţională şi colaboratori ai revistei, sub coordonarea lui Mircea Pauşeniuc, au reuşit să adune în jurul ideii lor oameni de vază ai comunităţilor locale, iar neobositul animator şi promotor cultural, poetul Gelu Dragoş, în ipostază de moderator, a reuşit să imprime onorantei adunări, prospeţime şi spontaneitate. Barierele artificiale ale ierarhiei publice şi sociale au fost abrogate, sub semnul „liliacului în floare” şi al omeniei întrupate prin comunicarea sinceră, de la om la om. Pe parcursul uzualelor luări de cuvânt , dispersia ideatică şi formalismul de protocol, oarecum specifice unor astfel de evenimente, s-au retras strategic în favoarea unui concept care şi-a urzit definirea prin contribuţia fiecărui vorbitor: OMUL CETĂŢII. Discursul echilibrat şi aplicat al deputatului Nicolae Bud, patetismul vizionar al preotului Mihai Ghiţ, au jalonat repere ale conceptului , dar şi urgenţele exersării şi practicării civismului în realul cotidian. Primarul amfitrion , Ioan Stejeran, Gheorghe Ghiţă, primarul din Băiţa de sub Codru, profesorul Bogdan Pop, profesorul Emil Domuţa, poetul Vasile Dan Marchiş, coordonator şef al revistei, doamnele învăţătoare Aurica Olos şi Elena Nistor, profesorul Viorel Pop, au susţinut, într-o polifonie fermă, dar armonioasă, primatul politicilor culturale în actul de conducere şi reprezentare a unui popor. Ideea a rodit simplu şi inteligent, şi, ce este mai de preţ în starea de spirit a unei comunităţi, patriotismul nu s-a ruşinat să-şi arate faţa lui expresivă şi elegantă, acolo, la „izvoarele codrene”, în contrapartidă cu zgomotul obscen şi sforăitor de la tribunele

1


mediatice aservite potentaţilor de conjunctură. Revista Izvoare Codrene a constituit şi va constitui o motivaţie şi o interesantă oportunitate pentru a pune să socializeze vocile elitei comunitare. De reţinut spiritul pragmatic şi la obiect al domnului primar Ioan Stejeran care a făgăduit suport financiar pentru revistă în continuare, alături de susţinătorul deja consacrat, deputatul Nicolae Bud. Numărul 8 al revistei conţine, deloc întâmplător, imagini emblematice ale comunităţii Fărcaşa. Nicolae Bud a constatat, cu sobrietatea-i caracteristică, semnalele societăţii civile care emite, conform afirmaţiilor domniei sale, opinii constructive şi soluţii alternative. Am observat şi că problema drepturilor de autor, altele decât acelea promovate de camarilele culturale, semnalată tranşant de mine, semnatarul acestei prezentări, i-a suscitat un viu şi real interes. Remarcabilă atenţia auditoriului, participanţii la ceremonia de lansare au venit cu dorinţa, discret mărturisită, de a stimula prin prezenţa lor la evenimente culturale, emanciparea comunităţii în spiritul urbanităţii moderne în simbioză cu tradiţia maramureşeană... S-au făcut auzite vocile poeţilor în Cetate: un remember poetic prezentat de Viorel Pop, o evocare gingaş romantică a satului „din vis” rostită de Lucica Dragoş, o invocare a necuprinsului dumnezeiesc, poemul Eloida ( Ultima Rugăciune), incantat de poetul Mihai Ganea în acordurile apoteotice ale lui Wagner.

O sală de cămin cultural, într-o zi de primăvară cu adiere de liliac, metamorfozată într-un sanctuar al ideii şi spiritualităţii. Din „Izvoare Codrene” răzbat ecouri emoţionante ale demnităţii şi ale sincerităţii simţirii omeneşti.

Rugăciune pentru copii săraci: Doamne Dumnezeule, eu pe tine te rog ca pe cei săraci să-i ajuţi să meargă la şcoală, pe Tine să te cinstească şi să Te slujească. Ajută-i să citească şi să scrie, să primească de la doamna învăţătoare un sfat bun...(Drăgan Vanessa,clasa a IV-a)

2


Rugăciune pentru copiii care nu merg la şcoală: Doamne Iisuse Hristoase, să mă ajuţi să mă rog pentru copiii care nu merg la şcoală...(Gavriş Ricardo, clasa a IV-a)

Peştişorul: Dimineaţa, peştişorul/ Îşi clăteşte solzişorul/ Mai apoi şi ochişorul/ În Someşul cristalin...(Oana Pop, clasa a II-a)

Rugăciune pentru şcoală: O, Doamne, ajută-i pe cei ce nu au o familie, ce sunt în nevoi şi nu pot merge la şcoală. Trimite în sufletul lor o rază de speranţă, că într-o zi vor putea fi şcolari deoarece oameni cu suflet bun îi vor ajuta să-şi îndeplinească visul( Buciu Ştefan, clasa a IV-a)

Şcoala mea: Mă numesc Marchiş Alexandra şi sunt elevă în clasa a V-a...Întreaga viaţă e o şcoală şi de sus, de acolo de unde vine lumina, cineva ne poartă totdeauna de grijă...

Cuvinte necuvinţite: Simptomul cel mai evident al degenerării rasei umane este acela că în lume nu se mai tipăresc manuale de decenţă şi de bun simţ, aşa că tiparului îi este tot mai ruşine de ceea ce este silit să facă...( George Petrovai)

Părul zeiţei: Din oglinzi ieşea părul zeiţei/ca iedera pe zidul de burg/ azi din oglinda sfărâmată/ doar pletele zeiţei mai curg...( Vasile Morar)

Inutila corvoadă: ...Nu săpaţi prin urmare/ La ceea ce/ Nu-i de săpat/ La ceea ce scapă /Înţelepţilor/ Filosofilor/ păcătoşilor/ Neghiobilor.( Dragomir Ignat)

Doamna Nina Cassian: ...Acum cu atât este mai greu să le faci faţă cleopatrelor moderne, cu cât se află răspândite peste tot. Ele se scurg asemenea unui lichid mâlos, ce ar putea lua orice formă. Dar nici cu cele proletcultiste şi procomuniste nu-mi este ruşine...( Florica Bud)

Odaia în care poetul a fost ucis de cuvinte: ...Din pod porumbeii/ spionează odaia în care POETUL/ a fost UCIS DE CUVINTE. ( Ioan Romeo Roşiianu)

Virginia Paraschiv

3


MIRCEA PAUŞENIUCFĂRCAŞA, REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE

Privire de ansamblu asupra comunei Fărcaşa.Comuna Fărcaşa se situează în partea de vest a judeţului

Maramureş, pe râul Someş, la 23 km de municipiul Baia Mare. Comuna este situată în cadrul marii unităţi de relief numită Depresiunea Baia Mare, şi are un climat temperat, cu precipitaţii în general suficiente pe parcursul întregului an. Atestată documentar de la începutul secolului al XIII-lea, Fărcaşa este printre primele localităţi din Transilvania.

Comuna Fărcaşa are în componenţa sa patru sate şi anume: Fărcaşa, care este centrul comunei, Sârbi, Tămaia şi Buzeşti.

Ultimul recensământ al populaţiei denotă o creştere a numărului de locuitori – 4020 persoane, ceea ce înseamnă că aici oamenii vin de la oraşe, dat fiind faptul că dispun de toate condiţiile unui trai decent: apă, canalizare menajeră, locuinţe pentru tineri destinate închirierii, dar în primul rând locuri de muncă.

De asemenea, serviciile de bază pentru populaţie au fost create, mai ales, de-a lungul celor trei mandate, prin grija şi zbaterea permanentă a domnului primar Ioan Stegeran, cel care poate fi considerat, de altfel, un pionier în astfel de servicii la nivelul judeţului Maramureş..

Amintim aici:Grupa de Supraveghere şi ordine publică Fărcaşa, din

cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi “Pintea Viteazul”, serviciu inaugurat la Sârbi, în 1 iulie 2009. Comuna Fărcaşa a pus la dispoziţia jandarmilor un autoturism

4


achiziţionat din fonduri alocate din sponsorizare. În aceste condiţii, se poate asigura supravegherea pentru siguranţa cetăţenilor comunei.

Centru medical de permanenţă, inaugurat la Fărcaşa, în iunie 2011

Acesta a fost amenajat în cadrul dispensarului medical Fărcaşa, la standarde occidentale. Asigură permanenţa un număr de 5 medici şi 7 asistente medicale. În viitorul apropiat se doreşte extinderea acestuia şi la etaj, unde se vor amenaja două cabinete ambulatorii, şi cabinete de analize medicale, se vor extinde cabinetele stomatologice.

Punctul de lucru al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Gheorghe Pop de Băseşti”, inaugurat la Fărcaşa în 27 iunie 2011. Pompierii detaşaţi la Fărcaşa, au la dispoziţie un autoturism achiziţionat tot prin fonduri alocate prin sponsorizări, de la agenţii economici din comună. Serviciul dispune de o autospecială. Sediul în care îşi desfăşoară activitatea a fost achiziţionat de către Comuna Fărcşa de la Federalcoop Baia Mare.In prezent sunt în stadiu de finalizare lucrările de modernizare şi recompartimentare.

Deasemenea în aceeasi locatie îşi desfăşoară activitatea şi Serviciul SMURD, inaugurat la Fărcaşa în decembrie 2011.Acest serviciu deserveşte întreaga zonă Codru.

Precizăm că pentru toate aceste servicii, extrem de importante la nivelul comunei Fărcaşa, unele dintre ele unice în judeţ, dl. Preşedinte al Consiliului Judeţean Mircea Man şi-a acordat întreg sprijinul.

Realizările din perioada anilor 2000 – 2012 la nivelul comunei Fărcaşa:

Cea mai importantă realizare o constituie investiţia companiei Eaton Electro Producţie SRL, fostă Moeller Electro Producţie SRL, care a creat un număr de 1900 locuri de muncă,

5


dintre care cca 1000 sunt ocupate de locuitori ai comunei Fărcaşa.

Extinderea reţelei de apă în comuna Fărcaşa şi construcţia uzinei de apă s-a realizat în mai multe etape, prin proiecte finanţate din bugetul de stat şi bugetul local. Reţeaua de alimentare cu apă potabilă are astăzi o lungime de 36,724 km, un rezervor de înmagazinare a apei de 550 mc, o staţie de tratare a apei, având o capacitate de filtrare de 50 mc/secundă.

Deasemenea a fost dată în exploatare şi o staţie de epurare situată în satul Tămaia.

Sală de sport, în localitatea Fărcaşa, finanţată de la bugetul de stat prin Compania Naţională de Investiţii SA.

6


Sală de gimnastică şcolară, în localitatea Tămaia, inaugurată în 2009, construită tot prin Compania Naţională de Investiţii SA

Bază sportivă multifuncţională, model tip II, în localitatea Fărcaşa, finanţată prin Programul instituit prin OG 7/2007, cu completările şi modificările ulterioare, în valoare de 663.508 lei, din care contribuţia proprie a fost în valoare de 191.008 lei. Baza sportivă dispune de un teren de baschet, volei, tenis, minifotbal. Este prevăzut cu tribune, iluminat nocturn. Deserveşte elevii Scolii Fărcaşa, echipele de fotbal juniori şi seniori, echipele de handbal feminin şi masculin, ale elevilor din comună precum şi pe toţi cei care doresc să prctice sportul.

Construcţie Scoală Fărcaşa, prin fonduri alocate de la bugetul de stat prin Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Învăţământului, proiect in valoare de 3.718.550 lei. În acest moment se află la faza de finisaje interioare şi dotări.

Construcţia de capele în cimitire (4), în toate localităţile comunei. Acestea au fost construite din fonduri proprii, alocate din bugetul local. Se află în acest moment la faza de construcţie la roşu. Costul capelelor se ridică la cca 1.000.000 lei, fiecare proiect fiind estimat la 250.000 lei.

Construcţia unui sediu nou al Primăriei Fărcaşa, proiect finanţat prin fonduri alocate din bugetul de stat şi buget local, în valoare de 3.500.000 lei.

Construcţie Şcoală Tămaia, proiect realizat în perioada 2007-2009.

Modernizare DC 94 in comuna Fărcaşa, proiect finantat prin HG 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare, in valoare de 6.997.980 lei. Proiectul presupune amenajarea şi asfaltarea drumului care străbate toate satele componente ale comunei, din Fărcaşa, trecând prin Sârbi, apoi Buzeşti şi coborând la Tămaia, pe o lungime de 7,8 km.

7


Amenajare vale Buzeşti, face parte dintr-o serie de proiecte privind amenajarea văilor din comuna Fărcaşa, pentru prevenirea inundaţiilor.

Amenajare văi în localitatea Sârbi.Amenajare Izvor Ciorgău, din localitatea Fărcaşa.

Proiectul a constat din săpare fundaţie taluz, amenajare taluz, montare plasă sudată, turnare beton, captarea şi zidirea izvorului, montare cişmea, rostuire taluz şi izvor, turnare borduri de şanţ pe lângă taluz.În perioada imediat următoare se va monta şi un acoperiş iar în apropiere se va amenaja un loc de agrement.

Amenajarea cimitirului evreiesc din localitatea Buzeşti. Lucrările au constat din săparea unei fundaţii de 60 cm adâncime şi 40 cm lăţime, cioplire şi zidărie de piatră pe soclu şi stâlpi, pentru punerea în valoare a acestui monument.

Amenajarea de locuri de picnic şi agrement, în toate localităţile comunei. Constructie blocuri pentru tineri destinate închirierii, in localitatea Fărcaşa, finantate prin ANL. Primele trei blocuri de 36 apartamente au fost finalizate în anul 2009, fiind atribuite în majoritate angajaţilor companiei Eaton, precum şi celor din instituţiile publice.

8


Toate costurile legate de asigutrarea cu utilităţi, amenajarea incintei, împrejmuirea, întreţinerea curţii interioare sunt asigurate din fonduri proprii ale bugetului local.

Blocuri ANL Fărcaşa

Un al doilea proiect privind construcţie de blocuri ANL, tot în localitatea Fărcaşa, cu 36 apartamente, situat vis-a-vis de cel existent, dat fiind numărul mare de cereri pentru acordarea de locuinţe, proiect aflat în faza de construcţie. Valoarea proiectului se ridică la suma de 4.021.714 lei.

Amenajare drumuri de acces la păşuni, amenajare drumuri agricole. Comuna Fărcaşa dispune de o suprafaţă de 4841 ha teren, astfel că pentru asigurarea accesului la toate terenurile agricole, la păduri, sunt necesare amenajarea drumurilor. S-au deschis multe drumuri noi, s-au pietruit poeste 15 km de drumuri de acces la păşuni, terenuri agricole, pădure.

Deschidere de noi drumuri, în localitatea Buzeşti, între strada Fructelor şi strada Meşterilor, care asigură accesul la terenurile agricole. Aceasta s-a realizat prin achiziţia de teren de la populaţie.

În localitatea Sârbi s-au deschis străzile Alac, Budiu, Colinei, Luminişului pentru asigurarea accesului la terenuri în vederea contruirii de locuinţe

9


Întreţinerea drumurilor se realizează prin pietruiri, amenajarea şanţurilor, decolmatarea acestora, lucrări de nivelare, tasare, înlocuirea podeţelor, precum şi construcţia de noi podeţe.

În domeniul cultural, se remarcă la nivelul comunei Fărcaşa Ansamblul “Plaiuri Someşene” al tinerilor elevi din comună, care, cu sprijinul autorităţii locale, participă la diverse competiţii şi festivaluri în ţară şi în străinătate.

Ansamblul Plaiuri Someşene

Festivalul de colinde „Deschide uşa creştine!” se află la a cincea ediţie, şi se desfăşoară în fiecare an în ajunul Crăciunului, pe durata a patru zile. Sunt invitate atât coruri locale, cât şi din comunele învecinate, sau coruri renumite în ţară şi peste hotare.

În cadrul acestuia, se acordă diplome tinerilor care pe parcursul anului au împlinit vârsta de 18 ani, precum şi vârstnicilor care aniversează 50 de ani de căsătorie.

Amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii în localitatea Fărcaşa, lângă şcoală.

10


Proiecte în curs de derulare:Fărcaşa – o comună atractivă, finanţat prin FEADR

măsura 322, în valoare de 14.779.732 lei. Proiectul presupune modernizarea a 5,984 km străzi din comună, realizarea unei reţele de canalizare menajeră de 11,847 km, construcţia unei baze sportive la standarde europene în localitatea Tămaia, amenajarea unui centru de zi pentru bătrâni în localitatea Sârbi, precum şi dotarea căminului cultural din localitatea Sârbi , în vederea păstrării moştenirii culturale. Cofinanţarea la acest proiect este în valoare de 1.050.402 lei.

Propunere amenajare bază sportivă în localitatea Tămaia

Restaurarea Bisericii de lemn din Buzeşti, comuna Fărcaşa, în vederea introducerii în circuitul turistic , finanţat prin POR axa 5, domeniul 5.1, în valoare de 3.940.916,86 lei. Proiectul presupune amenajarea căii de acces la biserica monument, pe o lungime de 80m, amenajarea a 20 locuri de parcare, realizarea împrejmuirii, construcţia unei porţi de acces, a unei clopotniţe, a unui altar de vară, construcţia unei clădiri cu rol de administraţie, restaurarea bisericii, a picturii interioare, realizarea dotărilor necesare bunei funcţionări a ansamblului arhitectural. Cofinanţarea necesară implementării acestui proiect este în valoare de 980.412,2 lei.

11


Biserica este un monumet istoric, de importanţă naţională, ce datează de la 1899. Va fi pus în valoare, ulterior restaurării, şi cuprin în circuitul turistic la bisericilor din Maramureş.

Amenajare spaţii verzi în comuna Fărcaşa, proiect finanţat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, în valoare de 1.108.923,03 lei, din care contribuţie locală suma de 159.020 lei. Vor fi amenajate spaţii verzi cuprinzând locuri de joacă pentru copii, alei, împrejmuiri, mobilier urban, se vor monta toalete ecologice, se asigură iluminatul acestora, în cinci locaţii diferite. Proiectul va demara în vara acestui an.

Proiecte viitoare:Amenajare incinta, imprejmuire, bransamente utilitati

blocuri ANL, proiect finanţat din bugetul de stat şi buget local, in valoare de 980.000 lei. Acesta se va implementa la finalizarea noului bloc ANL din Fărcaşa, proiectul tehnic fiind deja elaborat.

Amenajarea de locuri de joacă pentru copii, dotarea acestora cu mobilier de calitate, rezistent în timp. De asemenea, se doreşte amenajarea de trasee pentru role.

Amenajarea unui parc de panouri fotovoltaice, in localitatea Tămaia, care vor putea asigura energia electrică necesară pentru întreg consumul public al comunei. Costul investiţiei etse estimat la valoarea de 2,5 mil euro.

Amenajarea de piste pentru biciclişti, pe traseul drumului existent, din localitatea Fărcaşa până în localitatea Buzeşti.

Amenajarea drumurilor în comuna Fărcaşa, propuneri în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, finanţat prin MDRT, cuprinzând amenajarea a două drumuri judeţene care străbat comuna Fărcaşa, DJ 108A, respectiv DJ 193E. În cadrul acestui program, s-au depus proiecte şi pentru amenajarea altor drumuri de interes local.

Amenajarea unui centru pentru informare turistică în comuna Fărcaşa, dat fiind faptul că pe teritoriul comunei

12


noastre există o serie de atracţii turistice şi potenţial turistic ridicat.

Constituirea unui parteneriat public – privat, în vederea realizării unui complex de agrement pe teritoriul comunei Fărcaşa.

Împădurirea terenurilor agricole degradate, pentru crearea de perdele de protecţie, pentru regenerarea pădurilor.

Atragerea investitorilor, în scopul creării de locuri noi de muncă, prin acordarea de facilităţi.

Amenajarea unui muzeu al satului, pentru promovarea şi păstrarea tradiţiilor locale.

Încurajarea dezvoltării de microferme, ferme agricole, investiţii în turism, agroturism, dezvoltarea de ateliere pentru asigurarea serviciilor pentru populaţie, utilizând fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană şi de Guvernul României.

Proiecte care urmeaza a fi promovate:1. Centru de informare turistica in Comuna Farcasa si

proximitati, dezvoltare şi marketing turistic, FEADR măsura 313, in valoare de 1.007.641 lei

2. Modernizare drumuri comunale , HG 577/1997, .......3. Amenajarea unui parc de panouri fotovoltaice in

comuna Farcasa, in valoare de 2,5 mil euro 4. Impadurirea terenurilor agricole degradate, FEADR5. Modernizare strazi, PNDI6. Amenjare piste pentru biciclisti, AFM7. O comună, o şcoală

ŞCOALA.Investiţia în copii a reprezentat întotdeauna o prioritate

pentru autorităţile locale de la nivelul comunei Fărcaşa.Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor comunei Fărcaşa,

începând cu anul şcolar 2012—2013 în localitatea Tămaia va

13


funcţiona grădiniţa cu program prelungit. Pentru aceasta se vor amenaja şi dota corespunzător spaţiile necesare.

Totodată în localitatea Fărcaşa, se va construi un sediu nou pentru Grădiniţă, în cadrul unui program promovat la nivel naţional. Proiectul tehnic a fost realizat şi sperăm ca în cel mai scurt termen să înceapă construcţia.

Toate aceste investiţii fac parte din proiectul mai amplu gândit pentru învăţământul fărcăşan, care sugestiv a fost denumit “O comună, o şcoală”. Acesta presupune concentrarea activităţii şcolare într-o singură localitate, în centrul de comună, iar a celei preşcolare în două localităţi, Fărcaşa şi Tămaia. În acest fel, se pot asigura condiţii moderne pentru desfăşurarea activităţii didactice, dar în acelaşi timp se creează cadrul necesar creşterii competitivităţii între elevi şi între cadrele didactice.

Depozitul ecologic de deşeuri.“Sistem integrat de management a deşeurilor în

judeţul Maramureş” este proiectul promovat de Consiliul judeţean Maramureş, ce vizează construirea unui depozit ecologic pentru deşeurile menajere. În cadrul acestuia, pe raza comunei Fărcaşa, în localitatea Sîrbi, este preconizat a se realiza Centrul de management integrat al deşeurilor, care va include: celule de depozitare ecologice, linie de sortare şi linie de compostare. Implicarea primarului în acest proiect este efectivă pentru a se asigura că nu este afectată populaţia şi mediul.

Pe lângă proiectul în sine, se impune derularea unor proiecte adiacente, precum construirea unui drum de acces din drumul judeţean, prin care se va evita intrarea în comună a maşinilor care asigură transportul deşeurilor la centru.

Ulterior implementării acestuia, se va crea cadrul necesar dezvoltării altor investiţii care să utilizeze la maxim şi să recicleze tot ceea ce generăm noi în gospodării şi care să se întoarcă la noi sub forma anumitor utilităţi, prin prelucrarea biogazului.

14


STAŢIE PECO.Un alt proiect pe care dorim să-l dezvoltărm pe raza

comunei Fărcaşa este construirea unei staţii de carburant (PECO), dat fiind faptul că activitatea agricolă se desfăşoară în mare măsură mecanizat , evitând astfel deplasarea cetăţenilor în alte localităţi. Sprijinim în acest scop orice investitor care intenţionează acest lucru, prin punerea la dispoziţie a terenului necesar, prin acordarea întregului sprijin dezvoltării unei asemenea investiţi

LOCURI DE JOACĂ PENTRU COPII, LOCURI DE AGREMENT.

Dincolo de crearea de locuri de muncă, de asigurarea celor mai bune condiţii pentru studiu, primarul s-a gândit şi la timpul liber al concetăţenilor săi, la petrecerea acestuia într-un mod plăcut, relaxant, chiar în comună. Pentru acesta încă din anul 2011 s-au amenajat o serie de locuri de joacă pentru copii, de regulă în preajma şcolilor sau în alte locuri la îndemâna copiilor. Acest tip de proiecte va continua şi în perioada imediat următoare, primarul Ioan Stegeran dorind amenajarea unei rampe pentru role.

Nu au fost uitaţi nici părinţii, astfel încât au fost amenajate la pădurea proprietatea comunei, dar şi în alte locuri des frecventate de localnici sau turişti, spaţii de agrement, locuri de picnic şi petrecere a timpului liber. Fărcaşa este una dintre puţinele comune care pune la dispoziţia cetăţenilor asemenea spaţii amenajate, astfel încât apariţia în acest an a legii picnicului nu a găsit autorităţile locale nepregătite.

Se va merge mai departe şi se va investi într-un amplu complex de agrement, cu piscine, spa, spaţii verzi etc.

Investitorii sunt încurajaţi şi sprijiniţi pentru a investi în comuna Fărcaşa, în acest mod creîndu-se locuri de muncă pentru localnici.

15


În acest moment este în curs de execuţie un supermarket, investiţie cu capital privat, astfel încât, pe plan local, cetăţenii vor avea acces la tot ceea ce au nevoie.

Fiecare localitate componentă a comunei Fărcaşa va avea o cu totul nouă înfăţişare după punerea în practică a proiectelor iniţiate de primar. Vom regăsi în fiecare localitate un centru civic, ce va grupa la un loc toate serviciile necesare cetăţeanului.

AGRICULTURA.Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor din comună, se vor

face demersurile necesare pentru înfiinţarea unei camere agricole la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.

Iată aşadar, că alegerea lui Ioan Stegeran in fruntea comunei Fărcaşa confirmă zicala: “omul potrivit la locul potrivit”. Îl recomandă faptele sale şi notorietatea de care se bucură în tot judeţul, în ţară şi în străinătate! Este primarul tuturor,omul care se zbate în permanenţă pentru bunăstarea si confortul locuitorilor Fărcaşei.

Deviza sa : “Vreau să fac cât mai mult pentru cei care m-au ales”, precum şi realizările sale în fruntea comunei ne îndreptăţesc să-i urăm succes în obţinerea unui nou mandat la cârma comunei Fărcaşa!

IOAN CĂLĂUZFRATELE LUI GEORGE POP DE BĂSEŞTI, POP

SIMION, A FOST ÎMPUŞCAT DE UNGURI ÎNTR-O PĂDURE DE LÂNGĂ BAIA MARE

16


Aşa cum rezultă din documentele vremii, stagiul militar în armata Austro- Ungară era pentru români de 12 ani, iar pe timp de război se putea prelungi. Deoarece mulţi încercau să scape de această povară ,erau prinşi cu arcanul şi duşi forţat în armată.

De cele mai multe ori plecau de acasă copii şi se întorceau oameni maturi sau chiar trecuţi de a doua tinereţe.

Aşa s-a întâmplat şi cu Pop Simion, fratele lui George Pop de Băseşti. George Pop fiind mai mare, a urmat cursul şcolilor, iar Simion a rămas acasă pentru a administra gospodăria. Familia George Pop de Băseşti erau nemeşi şi obligaţi să facă stagiul militar. George Pop a dobândit cea mai mare parte a averii mai târziu, prin căsătoria cu Maria Losonti, slovacă, maghiarizată.

Pentru a scăpa de armată,Simion a fugit de acasă şi a ajuns mai târziu la Baia Mare,unde s-a angajat mai târziu ca vizitiu

În tot acest timp a fost urmărit de jandarmeria maghiară.La Baia Mare s-a căsătorit şi a avut trei copii: Ştefan,Toader şi Grigore.În cele din urmă,jandarmii maghiari i-au dat de urmă.Pentru a scăpa de urmăritori,Simion s-a refugiat în pădurile din jurul Băii Mari. A fost găsit şi aici, iar într-o ambuscadă a fost împuşcat. A fost aruncat într-o groapă peste care au tras pământ. Soţia şi familia au aflat vestea destul de târziu. Rămasă fără nici un sprijin, soţia lui Simion s-a angajat ca servitoare în diferite locuri, iar copiii au fost încredinţaţi rudelor. Astfel Ştefan a ajuns în comuna Tăuţi Măgherăuş,Toader în comuna Cicârlău, iar Grigore în comuna Borleşti. Probabil şi această întâmplare a fost unul dintre motivele pentru care George Pop de Băseşti,şi-a dedicat întreaga sa viaţă luptei pentru cauza românilor din Ardeal, atât de greu încercaţi şi asupriţi secole la rând.

17


Nu întâmplător Nicolae Iorga spunea: "La Băseşti era nu de puţine ori guvernul provizoriu a Ardealului asuprit", iar poetul Octavian Goga, la înmormântarea lui George Pop,a rostit aceste cuvinte: "E un capitol de istorie naţională în cripta de la Băseşti,Epigoni ai ţării mele veniţi la ea şi învăţaţi dragostea de neam.

POETUL ANGHEL POP DIN COMUNA FĂRCAŞA, MARAMUREŞ

Născut la 16 februarie 1958 în localitatea menţionată.A publicat următoarele volume de versuri:

Cu sufletul desculţ,Editura Cybela ,Baia mare,2001Poezii,2003;Nelinişti în ţărmuri de suflet,2008. A obţinut printe altele numeroase premii la diferite

festivaluri de poezie Poetul Anghel Pop a devenit prin creaţiile sale un nume

cunoscut în peisajul cultural al "ŢĂRII CODRULUI"şi nu numai.Iar mai nou este unul dintre colaboratorii revistei "IZVOARE CODRENE"

Vă prezentăm mai jos versuri din creaţia poetului:

Stimată Doamnă poezie

Stimată doamnă poezie Sub tâmpla mea adormi târziu

18


Pe aşternutul de hârtie Visând că încă te mai scriu

Dar iată versul îşi usucă, Înlăcrimarea sub condei Şi-un dor nebun cu chef de ducă Se-prinde-n focul lacrimei

Am să mă duc o veşnicie Să uit că zaci într-un sertar, Stimată doamnă poezie Cu versul tău dulce amar

Vai timpu-şi trece o aripă Rănită greu în lipsa ta Şi veşnicia-i doar o clipă În care nu te pot uita Hai,plânge-ţi lacrima-ţi târzie Ca frunza sub copacii goi Stimată doamnă poezie Ne suntem singuri amândoi

Târziu

Nu ne-am iubit când tu erai frumoasă Şi fragi în carnea buzelor aveai Aş fi putut sub voalul de mireasă , Să mă răsfăţ în părul tău bălai.

Nu ne-am dorit când dorurile toate Atât nesomn în noapte ne-au adus. Dar azi,când gându-mi şade şi socoate

19


Un dor de tine m-a cuprins nespus.

Tărziu ne trecem,doamnă cu trecutul Zadarnic îmi zâmbeşti ca altădat Că parcă tot mai doare-mă sărutul Pe care niciodată nu ţi l-am furat.

20


TEO MOLDOVANDESPRE NAŢIUNE ŞI GLOBALIZARE

Secolul XXI se anunţă a fi un secol al globalizării;cu mici tente naţionaliste ,dar noţiunea de bază,pe ideea de stat,de cetăţean nu se voalează,nu dispar.Se constată doar apariţia unei noi forme istorice de existenţă.

O formă istorică cuprinde toată viaţa omenească cu aspectele ei constitutive(...)cu diferenţele şi elementele ei caracteristice,dar toate acestea au între ele o diferenţiere particulară,dată de fiecare naţiune în parte.

Se poate identifica o epocă istorică,teologii îi spun veac,pornind de la un element esenţial adică totul prin parte cu o condiţie însă:epoca să fie bine definită iar naţiunile ce fac componenţa să fi ajuns la normalitate.Formele istorice se succed ,se nasc şi mor.Între început şi sfârşit există un moment optim.Ne trebuie un anumit timp să caracterizăm forma istorică care pleacă şi să identificăm pe cea care se naşte.Dar se mai întâmplă cava :o epocă care pleacă coexistă încă un timp cu cea care începe.Cum putem identifica epoca care moare cu cea care se naşte.Ce conexiuni le mai leagă sau dacă le mai leagă ceva?

Aprecierea elementelor definitorii este o chestiune de artă personală a conducătorilor naţiunilor sau o definesc elementele obiective date,cerinţele epocii în stare de normalitate.Ce înseamnă stare de normalitate a unei naţii?

Nae Ionescu spunea că istoria nu se înşiră evolutiv(evoluţia este o idee necreştină dar nu anticreştină).

21


Istoria caută să găsească un sens al vieţii plecând de la omul pe care Dumnezeu l-a creat şi întorcându-se la om .Toate întâmplările ei se realizează în timp şi spaţiu şi totul este relativ.

Mentalitatea creştină este o mentalitate realistă;nu exclude evoluţia ştiinţei,este tolerantă,nu îngrădeşte multe libertăţi,şi cunoaşte o anumită dinamică în interiorul ei(...).Lumea este deci aşa cum este ea,în chip normal,nu cum vrem noi în mod individual să fie.Fiecare naţiune are propriile ei criterii de apreciere a valorilor şi tradiţiilor pe măsura faptelor

şi rezultatelor chiar în relativitatea lor şi acesta eu numesc stare de normalitate.

De exemplu un grăunte de fasole pus în pământ dă un fir de fasole nu altceva.Anormal ar fi să se creeze un dezechilibru în acest exemplu.Sunt însă exemple unde conceptele de normalitate au elemente aproximative.Ca să spunem că un fapt este normal sau anormal trebuie mai întâi să fie fapt.Faptele într-o societate au un aer comun,se grupează într-un anumit timp şi spaţiu.

Sunt anumite fapte care au un anumit caracter colectiv,ele au o anumită dinamică,suportă schimbarea în raport cu timpul,dar există şi forme absolutiste de conducere a lor şi binenţeles democtratice.

Din faptul că există mai multe forme de conducere a "cetăţii"de exemplu,lumea crede că poate să aleagă după plac,fals,pentru că formele acestea nu sunt de la sine ,ele există şi se manifestă în funcţie de un anumit timp şi de anumite condiţii istorice date şi de poziţiile geografice,etc.În momentul când masele participă la viaţa politică în mod activ,participă la vot,oamenii nu aleg forma politică de conducere cu repercursiuni pe placul lor ,ei îşi aleg reprezentanţii în foruri,ei prin aceasta nu îşi aleg forma de viaţă.Forma de viaţa nu este legată strict de momentul istoric.,forma de viaţă este legată de epocile trăite cu care oamenii se identifică în mod colectiv nu

22


individual,ca naţie, care au în comun anumite caracteristici în atitudine,credinţă şi tradiţii şi de ce nu aspiraţii legitime.Acestea sunt elemente constitutive a unei naţii şi-i dau starea de normalitate.

Forma de conducere într-o naţie se poate impune într-un anumit timp istoric,o perioadă vremelnică,dar nu este legitimă şi va fi înlăturată mai repede sau mai târziu.

Să dau încă un exemplu :Să umbli în pantaloni scurţi pe stradă trebuie să fie vară,dacă este iarnă lumea te crede nebun,aşa şi cu forma de conducere.Când o naţie este condusă pe principii democratice,este nebun cel ce este absolutist.

Cum se raportează poporul român la aceste valori sau mai bine zis cum se identifică cu epoca care pleacă,şi cea care vrea să se nască. Hai să vedem pe scurt.

După cel de-al doilea război mondial,starea naţiunii române era la fel cu a celorlalte naţiuni combatante ale Europei;aveau un patrimoniu naţional ,un potenţial industrial,agricol,cultural şi intelectual.Nu aveau armata întreagă dar aveau o tradiţie o credinţă şi un rege.Trădaţi sau netrădaţi(of.destinul)la un moment dat peste scumpa noastră ţară s-a năpustit o forţă (a întunericului)ce nu avea nimic cu tradiţia,cultura şi dorinţele (şi speranţele)poporului nostru.Deci stare de anormalitate.

Elitele noastre:culturale,intelectuale,politice,şi ale armatei precum şi gospodarii satelor,au fost nimicite într-o perioadă relativ scurtă.Ca să poată face acest lucru,regele trebuia alungat,era capul statului.Biserica Română Unită cu Roma care s-a identificat cu suferinţele şi lupta pentru libertate a poporului român,veacuri de-a rândul ,a fost scoasă în afara legii iar episcopii ei martirizaţi.Situaţie catastrofală.Ceea ce s-a intâmplat între anii 1950-1990 nu are rost să le amintim aici.

Si totuşi ce s-a putut întâmpla între trădare şi convertire.Apare principiul economiei centralizate,dirijat.Statul

23


ateu se amestecă în toate,individul se depersonalizează,Statul devine reprezentant al colectivităţii hotărând soarta individului,aşa că peste tot domină colectivitatea.În numele poporului se face totul iar naţiunea de Naţie se voalează într-o formă numai de ei ştiută.Apare starea de dezechilibru generalizată,deci de anormalitate.

Între anii 1985-1990 în spaţiu sovietic un om însemnat,nemulţumit de starea de anormalitate în care se aflau popoarele sovietice declanşează fenomenul "Glasnost" şi Perestroika" ceea ce va erupe în ţările satelit ale URSS-ului în dorinţa de libertate şi completă autodeterminare.Rând pe rând popoarele Europei de Est îşi înlătură dictatorii printr-o "revoluţie de catifea".În România cei interesaţi de putere exită într-o lovitură de stat şi organizarea maselor într-o revoltă populară.

De douăzeci de ani şi mai bine suntem într-o etapă de tranziţie,mai înainte numeau această etapă a "coexistenţei"celor două epoci.

Este o experienţă absolut inedită în lume:un bucătar priceput poate uşor să facă o ciorbă de peşte dintr-un acvariu,noi însă suntem puşi astăzi să facem din ciorba de peşte un acvariu,lucru imposibil.Cum să înlăturăm dezastrul produs de comunism?

Poporul este dezarmat sufleteşte,resursele strategice ale ţării sunt înstrăinate,iar falşii conducători a-i falsei revoluţii aceşti"apostoli"umanişti şi pacifişti zburdă pe la televiziuni în voie,dând lecţii de democraţie,măcinănd şi slăbind şi mai mult puterea de rezistenţă a oamenilor.

Vrem să facem parte integrantă în Marea Familie a Europei,alături de marile neamuri a bătrânului Continent.Aceste naţii au trăit mult timp în situaţii de normalitate,vin cu o zestre de apreciat,înţeleg clar această necesitate,acest fenomen.

24


De la ce adevăr fundamental trebuie să pornim în această direcţie? Cu ce"zestre"participăm? Ce rol vom avea ? Cum vom fi trataţi? Socot că trebuie să renunţăm definitiv la ideea că putem face din ciorbă acvariu,şi să ne apucăm serios să construim acvariu.Oare mai avem timp?

Avem noi definite clar elementele de"Starea de normalitate"? Ne-am recuperat elementele ce ne definesc demnitatea ca naţiune respectată în Statele Unite ale Europei? Se pare cu Grecia (a lui Pitagora) face pasul înapoi.

IOAN DRAGOŞMachiajul capcanei în toiul frumuseţii

„ne împrospătăm machiajul şi ne afundămîn grijile lumii scrie echim în portret restantdupă o noapte albănu mai ştiu exact dacă ceea ce spunemce facem este continuarea celor pe care le-am spussau le-am făcutîn braţele mele se leagănă porumbei lichizitrubadurii murmură cântece în frunzişul tăurisipite-s cheile şi merele înţelepciuniila ieşirea nopţilor/la intrarea zilelorde când ne-am născutni s-a pregătit aşteptareade spaimă nu-mi mai pot stăvili lăcomiamurmur cântece în frunzişul tăute ajut să te îneci

25


în toiul frumuseţiiam văzut toate filmelepoezia-i cel puţin tot atât de utilăca o maşinăte-ajută să ajungi unde nici nu gândeştivisătorul ascuns în luminoase unghereocheşte şi tragefirma mă scoate din organigramăîn meseria asta e nevoie de tineri energicicapcane de cuvinte primejdioaseuşoară scurgere printre comoriacesta este trupul cel bunaceasta este rana cea reane împrospătăm machiajulşi ne afundăm în grijile lumii”

Sevrajul chibritului

„tu îmi procuri heroina cuvintelorei stau la pândă să prindă-n flagrantclipa sevrajuluicine se scoală de dimineaţă e obositşi nu ajunge departemă joc cu focul în zilele-acesteaprin decolteul cuvintelor te privescşi mă minuneznu mai este loc şi timp pentru o poeziecontracte adrese acţiuni în instanţănote de evaluare studii de oportunitatede parcă poezia nu înseamnă acelaşi lucrutrebuie să te vădte uit de la mână până la gurămeşterul casei vecinului îţi toacă nervii

26


are mereu ceva de reparatde demontat sau de înlocuit prin casănici o unealtă care produce zgomotnu lipseşte din trusa luifructele ard de-a bineleaîn anotimpul de sticlăs-au dezbrăcat degetele cu nevinovăţieşi măsurăte joci cu focul în zilele acesteaîmi spuiscrii ceea ce nu poţi trăichiria şi hârtia s-au scumpitzilele şi nopţilecu socotelile lor impecabilepregătite cum chibritul la marginea cutieisă scapere”

GELU DRAGOŞINTERVIU CU POETUL ŞI PICTORUL ION

GEORGESCU MUSCEL

-Domnule Ion Georgescu, mă bucură sosirea dumneavoastră în România, dar în acelaşi timp mă întristează gândul că staţi atât de puţin. Nici nu ştiu cu cine să încep: cu poetul, cu pictorul sau bunicul Ion Georgescu?

- Cred că ai văzut, dragă Gelu, că port o şapcă având pe vizieră înscrisul „GREATEST GRAMPA”. Vin silit de faptul

27


că-mi expiră şederea ca turist, dar şi pentru rezolvarea unor probleme care nu mai suportă amânare. În puţinele zile de reşedere în Ţară încerc să-mi rezolv priorităţile: să-mi întâlnesc prietenii, să împărtăşesc idei artistice cu ei, să mai revăd expoziţii de artă şi locuri dragi. Totuşi, e de început cu bunicul care e neseparat de neastâmpăraţii şi foarte dulcii nepoţei Julia şi David. Trebuie continuat cu prietenul-pictor şi prietenul-poet. Vocaţia mea e prietenia pe care o promovez prin penel şi pix.

- Vă rog să ne spuneţi câteva lucruri pe care poate românii nu le ştiu despre modul cum canadienii realizează o expoziţie de pictură. Vă rog să nu fiţi modest şi să ne detaliaţi unde aţi expus cele 35 de picturi proprii.

- Faptul că expun la Castelul Kilbride din Baden (Ontario) este o fericită întâmplare, o fericită conjunctură. Ca unul care practică arta din pasiune, deci ca amator, şi nu fac parte din nici o uniune a artiştilor plastici- nu am acces la spaţii speciale de expunere. Dar ştii cum se zice: „La barza chioară îi face Dumnezeu cuib.” Castelul Kilbride este un obiectiv turistic naţional canadian, un muzeu cu program riguros de vizitare, prevăzut şi cu o sală de expoziţii (la BELVEDERE). Mi-au fost văzute tablourile de cine trebuia şi astfel ei au avut nevoie de picturile mele iar eu de sala lor. Modul de expunere este foarte performant: sub fiecare tablou e o emblemă în relief cu numele autorului, titlul, preţul şi un citat-metaforă din partea autorului. Nu lipsesc flaierele speciale şi cărţile de vizită privind câteva idei despre originea autorului şi activitatea sa.

Am avut ideea să completez spaţiul şi cu un fond sonor cuprinzând preţ de 45 de minute piese clasice româneşti: „Rapsodia I şi a II-a” de George Enescu, „Balada” lui Ciprian Porumbescu, „Valurile Dunării” de Ivanovici, „Dans ţărănesc” de Dumitrescu, „Hora stoccato” de Grigoraş Dinicu, „Doină la nai” de Gheorghe Zamfir, „Munţii Apuseni” de Marţian Negrea. Deja mi se completaseră trei pagini din Caietul de impresii cu

28


aprecieri pozitive şi asupra picturii şi asupra muzicii, drept este că o astfel de impresie n-am reuşit să o înţeleg, fiind scrisă în chineză.

-Inevitabil vine şi întrebarea, cum aţi simţit Cenaclul Scriitorilor din Maramureş după un an de zile, ştiind că prietenul dumneavoastră Dumitru Fânăţeanu v-a invitat la întâlnirea din 23 aprilie, data sosirii dumneavoastră în Baia Mare?

- Eu am un domeniu de referinţă în privinţa unui cenaclu literar, şi anume atmosfera de la „Junimea” sau starea de încântare ce se realizează în preajma unui Alex Ştefănescu.Mi-a părut o desfăşurare cam rece care aduce a lecţie deschisă. Într-un aşa climat nu prea ai chef să avansezi o anecdotă sau să ironizezi cu subtilitate pe cineva. Poate că m-am aşteptat şi la o surpriză plăcută care nu s-a produs. Sunt o fire cam introvertită şi am nevoie să am în preajmă persoane cu exces de exuberanţă- numai aşa îmi pot da drumul. De fapt nici în Canada nu am întâlnit atmosfere prea lucrative. Mitică Fânăţeanu, amicul meu, este amabil şi mă provoacă la emulaţii la care abia îndrăznesc să cred că le pot face faţă – prezenţa lui e ca un topogan spre literatură.

- Cu ce gânduri veţi părăsi România anului 2012, cu o lună şi ceva înainte de alegeri?

- Aş fi preferat o întrebare mai subtilă. Se vede clar că în politica românească nu e cultură suficientă, dar nici în cultură nu e o politică. Stau muzee goale ziua întreagă, iar când vine un vizitator rătăcit e taxat la maximum, i se percepe taxă pentru fotografiere. În 1983, la muzeele ruseşti erau aduse cu forţa convoaie kilometrice de elevi, fără taxă de intrare, cu ghizi supercalificaţi. Erau difuzate emisiuni cu vizite la atelierele unor artişti plastici. În Canada sunt emisiuni instructive cu tehnici de pictură. Eu văd bine că lipseşte iubirea. Din relatările biblice s-a

29


văzut clar că Iubirea de Dumnezeu şi iubirea faţă de conducătorul lumesc produce cuminţenie, pace şi prosperitate.

PAMFIL BILŢIUBĂIŢA DE SUB CODRU – UN VECHI CENTRU DE

PRELUCRARE ARTISTICĂ A LEMNULUI

Localitatea este aşezată în partea de sud-vest a judeţului Maramureş, pe cursul cu debit mic al văilor Potoc, Băiţa şi Pleşca, având o suprafaţă de 69 de km. pătraţi. Aşezarea se mărgineşte la sud-est cu localităţile Urmeniş si Tămăşeşti, la nord cu Asuajul de Sus, la est cu Asuajul de Jos şi Rodina iar la vest cu satele Odeşti şi Stremţi.

Având un relief specific regiunilor deluroase, solul slab productiv nu a permis pacticarea unei agriculturi intensive, fapt ce a dus, de timpuriu, la înflorirea meseriilor şi a meşteşugurilor. Din vremuri străvechi, locuitorii acestei vetre s-au ocupat cu spălarea aurului, respectiv a nisipurilor aurifere, în micile băi de la poalele Codrului, de unde şi denumirea localităţii. Concomitent cu spălarea aurului, locuitorii satului s-au ocupat cu exploatarea pădurilor şi prelucrarea lemnului. Unii locuitori s-au ocupat cu tâmplăria. Nu puţini erau constructori de case. La finele secolului al XIX-lea activau în sat o sumedenie de şindrilari. Mulţi meşteri au îmbrăţişat confecţionarea lăzilor din lemn de fag ornamentate şi vopsite. Între cele două războaie, în sat, activau optsprezece lădari. Olăritul era şi el practicat pe

30


scară largă. În Dealul Băseştiului activau, odinioară, treizeci de olari.

Unii cercetători erau tentaţi să creadă că în Băiţa prelucrarea artistică a lemnului se rezuma doar la confecţionarea lăzilor de zestre. În realitate Băiţa a fost un centru în care prelucrarea artistică a lemnului se făcea pe scară largă, meştrii decorând suprafeţe aparţinând unei game variate de obiecte, cele mai multe aparţinând mobilierului ţărănesc: mese, dulapuri, armareuri, colţare, laviţe, scaune, paturi, cuiere, dar şi ustensile casnice cum ar fi sălăriţe, sucale, brâgle de război, linguri, linguri de băcit, etc.

Cât priveşte ornamentica, trebuie să subliniem că ea are o motivistică bogată şi variată, folosindu-se motive, cel mai adesea, geometrice, cosmomorfe şi mai rar motive fitomorfe şi zoomorfe. Tehnicile folosite în realizarea ornamenticii erau incizia cu horjul, sculptarea, traforarea şi tăierea.

Structura motivistică este într-o strânsă interdependenţă cu suprafaţa decorată. Drept urmare cuierele erau decorate prin haşurări formate din linii oblice, trasate când într-o parte când în alta, realizându-se un joc cu efect artistic. Marginea de sus a cuierului era decorată prin vălurire realizată prin tăieri oblice. La scaune era decorat doar spătarul prin tăiere şi traforare rezultând motivul coarnelor, semnificând coarnele de consacraţie, motivul inimii şi cepul. Lateral, de o parte şi de alta, prin tăiere meşterul realiza motivul urechii, de largă răspândire în arta populară. Mai rar întâlnim reprezentată rozeta din petale de flori realizată prin horjire. Armareurile, în partea din faţă, au ca motiv central crucea în X în pătrat, realizată din grupări din câte trei linii intersectate. Alte tipuri au ca decor rozeta din petale de flori repetată, cu patru arcuri de cerc în exterior dublu reprezentate şi care este o influenţă pătrunsă din centrul de prelucrare a lemnului din Plopiş, unde poartă denumirea de rujă (floare). Alte tipuri de armareuri au ca motiv central tot rozete din petale

31


de flori dublu circumscrise, având la colţurile uşilor reprezentate arcuri de cerc duble, repetate şi la mijloc, iar la colţurile de jos câte o rozetă mică din petale de flori, dublu circumscrise. Alte subtipuri de armareu au ca decor central crucea în X, care circumscrie între braţe motivul brăduţului simplu sau cu trei crengi.

Produsul de bază al centrului artistic de la Băiţa de sub Codru îl constituie lada de zestre, cu care tânăra nevastă venea în casa soţului şi pe care o expunea odată cu conţinutul ei întregii colectivităţi, în drumul parcurs. De aceea meşterii îi acordau toată atenţia, pentru decorarea ei creând compoziţii ornamentale dintre cele mai bogate.

Compoziţia ornamentală a lăzilor de zestre, care aveau o lungime de la 50 până la o 100 cm. şi o înălţime, variind între 60-80 cm., include motive cu funcţie de propiţiere şi fertilizatoare, menite a asigura protecţia şi prosperitatea noii familii. Aşa ne putem explica abundenţa motivelor crucea închisă în cerc, rozeta din petale de flori, lanţul din verigi intersectate, soarele din gol, grupuri de semicercuri intersectate sau neintersectate, apoi calea rătăcită dar şi motivul calului, având funcţie fertilizatoare, fiind şi demon al sănătăţii şi cursier solar. Mai apare şi porumbelul, fiind un motiv religios, simbolizând reîncarnarea sufletelor după moarte.

Datorită frumuseţii lor lăzile de Băiţa au circulat intens la târgurile de la Ariniş, Cehu Silvaniei, Şomcuta Mare. Ele au circulat, nu numai în satele de dincolo de Codru, ci şi în cele din Chioar, din jurul Careiului sau Satu Mare, ajungând în Ţara Oaşului şi până în zona Sighetului.

Obiectele prelucrate artistic din lemn de fag, frasin şi alte esenţe în centrul de la Băiţa ne pun în lumină talentul meşterilor care le-au făurit şi care au fost formaţi la şcoala unei tradiţii îndelungate, care îşi are începuturile în secolul al XVIII-lea sau chiar mai devreme.

32


VASILE DAN MARCHIŞUN ŞEF DE...SUPERCLASĂ!!!

Întrebările şi răspunsurile săptămânii la "Izvoare Codrene"

Interviu imaginarReporter: -Domnule Roman Traficantu, se spune despre

dumneavoastră că sunteţi un şef de...superclasă.Vă rog să vă exprimaţi părerea referitor la acest aspect.

Traficantu: -De câteva luni frecventez cursurile şcolii...Reporter: -Mă scuzaţi că vă întrerup,dar dumneavoastră

v-aţi abătut de la întrebarea mea...!Traficantu: -Nicidecum, ci vreau să completez

următoarele: clasa pe care o frecventez la fără frecvenţă, este alcătuită din 1o cursanţi: un violonist ,un tenisman, fiul unui proprietar al unei mari companii. În rest despre ceilalţi 4 sau 5 presupuşi colegi nu am detalii...Am auzit că sunt mari oameni de afaceri, care vin la cursuri în funcţie de cum le permit "afacerile". Asta am auzit de ei de la unele profesoare, când făceau prezenţa. Într-o oarecare zi, la începerea cursurilor pe când eram doar doi cursanţi prezenţi în clasă, colegul de lângă mine a rugat-o pe o profesoară să facă prezenţa cu voce tare ca să-i putem cunoaşte pe toţi ceilalţi colegi, măcar după nume, fiindcă se întâmpla că niciodată nu erau prezenţi toţi odată la cursuri. Pe lângă asta profesoara mi-a spus că un coleg care este violonist, a fost învoit pe motiv că are concert extraordinar cu

33


Filarmonica din Viena. Altul fiind tenisman nu a putut veni la cursuri pe motiv că are de susţinut finala turneului de tenis "Australian Open".Iar fiul unui oarecare om de afaceri n-a putut veni la cursuri deoarece tatăl său l-a numit în funcţia de director general "interimar" al companiei sale. "Doar" interimar până ce-si va obţine o diplomă de studii cu care îşi va putea asigura "titulatura" până în clipa în care tatăl său v-a închide ochii pentru totdeauna, ocazie prin care el v-a deveni proprietarul companiei.

Reporter: -Acum îmi dau seama de ce se spune că sunteţi un şef de...superclasă. Referitor la situaţia dumneavoastră şcolară, am auzit că aveţi note foarte bune, mai ales la matematică.

Traficantu: -Nu-mi fac probleme. Această materie o folosesc în viaţa de zi cu zi, fie la scoală sau înafara acestei înstituţii, doar atunci cînd "îmi număr banii"în rest nu-i cazul, că o fac cei din subordinea mea: secretarii, consilierii sau contabilii.

Reporter: -Se spune că dumneavoastră sunteţi miliardar!Traficantu: -Nu mă pot exprima precis,deoarece cel care

ştie câţi bani are,nu se poate declara...miliardar!!!

CUVINTE INFLAMABILE

Arde în minearhiva de rugăciuni nerostite...Scriu parcămă debarasez de materiale inflamabile.

Scriu parcămă dezbrac de haine cuprinse de foc.

Printre cuvintele de foc,sau prin focul de cuvinte,

34


inima este mai mult decât unpompier...N-au stins,nici nu stingpompierii cu apă,câte cuvinte a stins,şi stinge inima cu sânge...

Toate cuvintele ard!!!Cum să mai scriu astfel...?Văd gramatica destinului ,ca pe un foc cu ardere completă...

Prin arderea completă a cuvintelor,nu mi-a rămas cenuşă,nu mi-a rămas fum...Cum să mai scriu la modul elementar...

Arde în minearhiva de rugăciuni nerostite...Sunt ca un preot lipsit de cuvinte,ce săvârseşteslujba prin semne...

FLORICA BUDPAMFLET PRĂFUIT

Împart femeile din punctul de vedere al frumuseţii fizice în patru grupe mari: frumoase, cu trupul şi picioarele perfecte,

35


frumoase, cu trup şi picioare aşa şi aşa, urâte, cu trup şi picioare stas şi, ultima grupă, urâte, cu trup şi picioare aşa şi aşa, adică cele mai bătute de soartă, în aparenţă. Ştiu că veţi spune, Corifei Ai Zonelor Profunde Ale Subconşientului Colectiv, că nu există femei urâte şi că frumuseţea sufletului contează, dar de aceste ziceri, care în timp şi-au pierdut conţinutul, chiar nu voi ţine cont în acest articol. Aici aduc un omagiu acelor femei cărora frumuseţea le-a afectat viaţa, tocmai pentru că nu au vrut să o exploateze ca pe un atu. Nefericitele frumoase sunt urâte în aceeaşi măsură şi de femei şi de bărbaţi. Frumuseţea poate fi un blestem, dacă a picat pe capul unei femei cu un suport moral, care nu-i permite prea multe libertăţi.

Ete, scârţ, veţi pufni într-un râs fals, mai mult rânjet, Beligeranţi Într-Ale Războiului Contra Firii. Dacă m-aţi întreba din ce categorie aş vrea să fac parte, răspunsul prompt ar fi că din categoria frumoaselor… cu trup şi picioare aşa şi aşa, căci dacă faţa nu putem să ne-o acoperim cu un văl, restul corpului se poate drapa şi ascunde, fiindcă de aceea sunt pe lume croitori buni. Azi vreau să uit că toate suntem şi doamne şi frumoase, nu că aş avea ceva cu această egalizare a fiinţelor delicate… proces care va duce în timp la creşterea nivelului… oceanului planetar.

Din motive obscure, norocul şi lumea sunt conduse de femeile din categoria cărora li se potriveşte zicerea: ” Nu-i frumoasă, da-i drăcoasă”. Se pare că prima căreia i s-au potrivit aceste cuvinte a fost chiar Cleopatra şi… din reîncarnare în reîncarnare a ajuns moto-ul urmaşelor ei, cleopatricienele… O cleopatriciană de unică folosinţă? veţi întreba gospodăreşte Consumatori Casnici Dumneavoastră. Nu voi răspunde nici peste trei decenii la această întrebare, aşteptând semnul maturizarii voastre, fie ea chiar… forţată.

Eludez câteva legi legate de frumuseţe şi voi spune exact ceea ce cred despre ea. Nu poţi să fii frumoasă doar fiindcă unii te consideră drăguţă sau fată de treabă sau fiindcă ai un bust

36


apetisant şi picioare adecvate… sau dacă un anumit domn potent doreşte să te propulseze Miss Univers.

O femeie frumoasă trebuie să îndeplinească nişte caracteristici tehnice, aidoma maşinilor de lux. Fruntea ar trebui să fie înaltă şi bombată, cele care îşi ascund defectele sub breton sau obloane pică examenul din start. Sprâncenele s-ar cere să fie lungi şi arcuite, a la Anastasia, ochii mari, dinţii albi, buzele frumos conturate, nasul mic şi pielea impecabilă. Toate aceste cerinţe sunt pentru aspirantele la Miss, Domnilor Dodecaedrici Şi Atât!

De departe, cele mai favorizate de soartă par cele care fac parte din prima categorie; frumoasele cu trup de nimfă. Poate acum vor fi fiind mai norocoase, dar au fost decenii în care frumoasa oraşului, a facultăţii, a anului, a grupei, a liceului, a clasei a fost sacrificată, rămânând fată bătrână. De aici ar putea rezulta o butadă; bărbaţilor le este frică de femeile frumoase sau… le era. De când e lumea şi pământul bărbaţii s-au simţit cel mai bine lângă o femeie urâtă, pe care de multe ori şi-au făcut-o parteneră, tocmai pentru a se răzbuna din cauza unui presupus refuz al frumoasei visate, întrebarea şi refuzul existând doar în imaginaţia lor. Veţi spune Verzi Antonimi Vangherici că voi fi având ceva cu femeile care nu au nicio vină că nu sunt perfecte. Nici pomeneală fiecare are locul său. Eu am doar… nostalgii.

Am văzut în viaţa mea patru… cinci… maximum zece femei frumoase, care m-au fascinant într-atât încât nu mi-am putut lua ochii de pe faţa lor. Printre ele se afla o ţigăncuşă îmbrăcată în costum specific. Am admirat-o până la coborârea din autobuzul numărul opt care circula pe ruta Baia Mare – Baia Sprie. Întâmplarea a avut loc acum vreo treizeci de ani. Cu câţiva ani înainte de episodul din autobuzul numărul opt, m-a lăsat cu gura căscată apariţia unei negrese… pe o stradă din Cluj, din zona Observatorului. Fără îndoială, o fi fost vreo

37


studentă. Era o mândreţe de fată, ce avea şi mersul unei regine, chiar dacă trotuarul cenuşiu şi plin de pietricele neprietenoase putea ştirbi ţinuta cea mai mândră.

Dar cea mai nostimă întâmplare s-a derulat în vremea liceului. Stăteam într-o staţie, pe bulevardul Bucureşti, aproape de podul peste care trece calea ferată. Ar fi putut fi prin anul 1972.

Grăbiţi sau plictisiţi, cei din staţia de autobuz formam un grup care avea în comun dorinţa de a pleca cât mai degrabă de acolo. Aşa că, în aşteptarea regelui-autobuz, ne roteam capetele mai abitir ca acele de ceasornic. Deodată atenţia ne-a fost atrasă de şuieratul locomotivei, semnal prin care mecanicul anunţa pasagerilor sfârşitul apropiat al călătoriei. Tocmai când să ne întoarcem privirea… de la faptul banal… ceva ne-o reţine. De sub podul peste care trecuse vesel nevoie-mare acceleratul de Bucureşti, iese şi se apropie de noi o căruţă trasă de nişte cai mândri, ce străluceau de sănătate. În car se aflau un El şi o Ea. Cum-necum, privirea colectivă, a celor care eram acolo aşteptând nava, ne-a fost furată de chipul femeii, varianta adolescentină a Sofiei Loren, dacă îmi daţi voie să exprim exact ceea ce am văzut. Asta dacă nu cumva Diva juca în vreo coproducţie româno-italiană, cu filmări pe plaiurile noastre. Atât bărbatul cât şi femeia erau îmbrăcaţi în costume populare. Am sorbit din ochi frumuseţea tinerei, legănându-se în ritmul cailor, şi am petrecut-o cu privirea până a devenit doar un punct. Ieşirea grupului statuar, format din car şi oameni, din raza noastră vizuală, ne-a făcut să ne simţim mai săraci, înnourându-ne ziua. Când o femeie vă rămâne în minte, fără să reţineţi vreun amănut din îmbrăcămintea ei, înseamnă că ea face parte din acelea cu aureolă divină. Recunosc că admir femeile fascinante dar, din păcate, ele sunt prea puţine. Poate de aceea unii nici nu ştiu ce înseamnă frumuseţea şi o confundă cu

38


obrăznicia şi vulgaritatea. Pagubă în urzici, veţi răspunde Domnitori Peste Achteropoide, mult mai activi azi!

Nu aş vrea să trec cu vederea nici întâlnirea cu doamna Violeta Andrei, în vara anului 1984, la prima mea vizită în Capitală. Eram la un curs, numit pompos „Marketing şi relaţii internaţionale”. Într-o după-amiază, una dintre colege a dorit să se tundă şi, cum umblam în stol ca nişte păsări speriate de tumultul străzilor, ne-am dus cu toate la un coafor, în centru. Abia atunci am remarcat că, deşi aveau rochiţe ieftine de porchet, diftin sau carton, bucureştencele erau mereu coafate, cu manichiură şi pedichiură impecabilă. Dar, cum vremurile rochiţelor ieftine a trecut, cel puţin în Bucureşti, ar fi mai bine să mă întorc la momentul în care ne-a tăiat răsuflarea apariţia actriţei Violeta Andrei. Era mult mai frumoasă ca în filme, cu un păr superb de culoare roz, îmbrăcată tot în roz, având o siluetă de invidiat.

Mă întorc la Domnia Sa cu gândul că acum ar putea fi încoronată regină a nenorocoaselor, dacă-i analizăm viaţa din punctul de vedere al carierei. Deşi nu-i lipsea nimic din ceea ce ar fi putut-o propulsa ca divă… cariera artistică i-a fost suprimată în plin avânt. S-a mers până acolo încât atunci când a luat un premiu în străinătate, nu i s-a permis să meargă pentru a-l ridica, deşi soţul său era ministru de externe. Din păcate, frumuseţea şi poziţia socială i-au fost fatale.

Drept recunoştinţă, preaplinul avânt al noii democraţii a premiat-o, dându-i lovitura de graţie, scoaterea definitivă din teatru. Cine a muncit de tânăr va munci pâna va muri, cine a avut ghinion dimineaţa va avea şi seara. Răsplata nefericiţilor este prelungirea… nefericirii.

Ajunsă în groapa de potenţial, vă las pe voi, Jurizanţi Pietonal Abramburicarizaţi, să scrieţi finalul, ca să nu fiu acuzată că aş vrea să deţin monopolul asupra vastului subiect, frumuseţea, uitând zicătoarea De gustibus…. Iar dacă ne vedeţi

39


pe toate… frumoase… aceasta ar însemna că pentru voi raiul este pe Terra. Şi… apoi… nu aveţi decât să iubiţi pe cine vreţi, alegând de miss, în universul vostru, însuşi pe…. Marţolea.

Nici un comentariu Texte fără numePamflet cu… implanturi

Vine o vreme când nu mai sari grăbit din pat, hotărât să cuprinzi în palme bucuriile unei zile întregi. Asta mi se întâmplă şi mie… acum. Îmi spun tristă şi oarecum contaminată de înţelepciunea cărţilor citite: Nu doar că nu voi mai sări din pat de azi înainte, aşa cum o făceam până acum, pornită să întorc universul cu burta la soare… ci îmi voi porţiona cu grijă exaltările şi mai cu seamă bucuria de a trăi… cea nemăsurată, necântărită, nepuncţionată, ce se pregăteşte cu precauţie să deschidă portiţa întrebărilor, întrebări pe care le ignorase.

Să nu pocnească ceva în tărtăcuţa sau în preţiosul tău trup! se înfoaie şi îngerul meu păzitor… căci — îşi continuă el ideea– vei fi având şi tu un călcâi al lui Ahile, care abia aşteaptă să se răzbune, ca pe un cal breaz! Dece?Când?Cum?Cât?Unde? sunt doar câteva întrebări-tăvălug sortite să rămână fără răspuns.

Aşadar, stau pe marginea patului, care nu sunt sigură că are orientare Feng Shui, şi încep să număr de la unu la o sută… de unde va trebui să cobor agale… la unu, după care ar urma să număr de la unu la cincizeci şi înapoi, apoi de la unu la douăzeci şi cinci şi… înapoi… tot aşa până voi deveni o bunicuţă înţeleaptă. Poanta cu numărătoarea şi alte lucruri interesante, referitoare la sănătatea corpului uman, le-am auzit din gura unui domn grijuliu cu soarta telespectatorilor. Să nu vă închipuiţi că

40


ar fi fost român! Unora nu le pasă nici de propria lor persoană şi cu atât mai puţin de alţii! Nu era o emisiune realizată în bucătărie şi nici una despre tantrism, ci un format pentru cei care vor să atingă victorioşi marginile unui veac… de existenţă.

Deoarece era dimineaţa postmergătoare zilei în care am văzut primele două berze, zeităţi ce îmi garantau cu viaţa lor că primăvara nu este un vis, eram greu de stăpânit şi autocenzurat. Din cauza asta, dar… şi a mesajelor ezoterice, m-am oprit din numărat la cifra şapte, din primul şir ce ar fi trebuit să ajungă la o sută. Mi-am dat seama că nu pot să stau pironită ca o statuie pe marginea patului şi să mă transform într-un… contor.

Şi acesta nu a fost cel mai nefericit lucru care urma să mi se întâmple în respectiva dimineaţă, ci faptul de a-mi da seama, exact la ora şase şi cinci minute, stil vechi, că nu mă mai simt bine în pielea mea nebronzată… încă. Tronc, Mărico! cum mă punea la colţ soţul meu, dascălul Macovei, pe când jucam, la şcoala primară, rolul acesteia , în ”Sânziana şi Pepelea”, de Vasile Alecsandri.

Îmi venise şi mie rândul, târziu, ce-i drept, să izbucnesc în hohote isterice, asemenea fiinţelor sensibile, profunde, simple şi sofisticate în acelaşi timp, creaturi ce înfrumuseţează începutul celui de al doilea deceniu al secolului douăzeci şi unu.

Hohotele pomenite se transformă mai apoi într-un soi de mârâit melodic. Mârâi, profitând de faptul că, îngerul păzitor dornic să-mi înţeleagă stările consultă de zor nu un psiholog, cum ar fi normal, ci o revistă, una dintre miile de publicaţii care vor să le facă viaţa mai interesantă femeilor frumoase şi deştepte şi un iad celor care nu vor să se transforme în cleopatre. Apoi, sub privirea lui mirată şi a stafiilor ce ar trebui să populeze orice casă, urlu ca un lup flămând: Vreauaaaaaaaaaaaaaaaau silicoane! ca toată lumea bună a Ţării Româneşti, a Statelor Americane şi a Emiratelor Arabe… Nu scot o vorbă despre

41


Evropa şi Asia, fiindcă sunt atât de putrede încât miros a… mere pădureţe acoperite de frunzele toamnei.

Ce cupă ai dori, prinţeso? veţi intreba Atotştiutori Dumneavoatră Într-Ale Dimensiunilor şi Secţiunilor Muiereşti. Adică… cum? Eu mă dau de ceasul morţii, trecând prin dezastrul crizei femeii la patruzeci de ani şi voi mă luaţi peste picior? Şi asta după ce am rămas repetentă încă din vremea când treceam prin criza femeii la treizeci şi cinci de ani, după cum firesc nu trecusem prea repede nici de cea de la treizeci de ani şi… rămânând în acest dulce – mod de căruţa generaţiei mele, iar voi, hodoronc-tronc, mă întrebaţi nişte fleacuri? Aşa îmi trebuie, dacă convieţuiesc în acelaşi veac cu voi!

80D! Dacă vorbiţi de marca Poufinas, răspund sec, aruncând peste umărul drept, cel suferind — din ce în ce mai dezamăgită de mersul lumii — răspunsul care îl meritaţi cu vârf şi îndesat, ingranţilor! Noroc cu îngerul care mă linişteşte, aducându-mi aminte în ce Vale a Plângerii mă aflu şi cine sunt.

Nu! Nu mai vreau să stau pe marginea patului numărând înainte şi înapoi, ca socotitoarea cu bile de lemn a copilăriei mele…. nici măcar ca şi cea cu rândunele de plastic roz sau… poate… negre. Sintetizez în grabă informaţii de-a valma, ca un computer surexcitat de atâtea informaţii ce curg haotic în vechi circuite depăşite sau măcar uzate moral. Refuz să răspund la comenzi, în ton cu laptopul virusat, constatând, nu fără melancolie, că atunci când voi fi oale şi ulcele singurul lucru care va rezista dezintegrării mele pământeşti vor fi doar… silicoanele. Ce fete deştepte are ţara asta oropsită!

Îmi vine pe loc o idee… Dacă m-aţi pornit, nicio spaimă să nu aveţi! Sunt greu de stăvilit! Nu numai că le doresc cu toată fiinţa mea, dar le vreau şi de calitate, adică nu vreun banal silicon industrial, ci silicoane personalizate!!! Să fie două la număr, pentru că nu mi-am propus să devin o amazoană modernă şi… semiplată!

42


Îmi propun totodată să implementez, căci toată lumea implementează ceva, câte un stick în fiecare sân-surogat, pe unul să-mi salvez opera şi pe celălalt… mă gândesc… să-l închiriez pentru operele altora. Că aşa sunt… filantroapă!

Vă simt împovăraţi de gânduri, Chiriaşi De-Acum A Silicoanelor Mele! Răspunsul vostru mă pune degrabă pe gânduri. V-am judecat greşit. Am fost nedreaptă şi răutăcioasă cu voi, ca o mamă vitregă, maştera din basmele noastre .

Ne temem că după ce vei fi fericita posesoare a celor două glume bune, vei voi şi tu ceea ce vor toate afurisitele tunat-adunate şi botoxate: mulţi bani, multe limuzine, mult shoping şi… bineînţeles… minunatul seeeeeeeeeex.

Veţi completa satisfăcuţi că voi intra în rândul lumii bune, dorind ceva atât de practic şi profund pentru biata omenire modernă.

Nu! Categoric nu! Puteţi moţăi liniştiţi, Vizionari Altoiţi Ştiinţific Pe Ramuri De Măslin, deoarece nu vreau decât nişte silicoane purtătoare de succes imediat, care să mă catapulteze în rândul lumii bune şi nu doresc nicidecum descriogenarea … ţurţurilor din bărbi savante!

ANDREIA-ROXANA BOTIŞ, clasa a XI-a,

Liceul ,,George Pop de Băsești” Ulmeni

43


PLAIURI CODRENEŞTI

Ulmeni, locul copilariei mele, reprezintă lumea în care convieţuiesc, împletindu-mi raţiunea cu elementele autentice ale culturii si civilizației românești, ale portului popular din Zona Codrului, dar şi cu liniile melodice codreneşti, care-ţi deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă si istorie, am ales să-mi petrec, și anii adolescenței, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile şi noile identităţi descoperite.

Ţara Codrului, cunoscută sub această denumire, se află la interferenţa judeţelor Maramureș, Satu-Mare, Salaj, este un ținut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codrii seculari; ce se îngemânează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, ce formează defileul cunoscut sub denumirea ,,Strâmtorile Țicăului”, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zonă poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă.

Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar şi valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codreneşti:

Biserica de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioşii greco-catolici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului al-XIX-lea. Pictura este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot distinge figurile apostolilor şi a Mântuitorului.

Biserica de piatră și lemn Ulmeni, ,, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” provine din Șomcuta Mare și a fost reclădită în 1895, are un Chivot aurit cu proeminențe și reliefuri florale crucifiere excepțional lucrate din secolul al XVIII-lea.

44


Biserica de lemn Buzeşti, datată în 1799 prin inscripție, este una aparte, deoarece construcția ei a fost puternic influențată de stilul baroc, fiind pictată în secolul al-XIX-lea.

Casa memorială ,,George Pop de Băseşti” situată în localitatea maramureșeană Băseşti, a funcționează ca muzeu de la 1 februarie 1976, conacul ce a aparţinut Tribunului Marii Uniri, a fost construită în anii 1885 - 1890, constituind timp de trei decenii un punct de referintă şi de întâlnire a multor personalităţi transilvănene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldiş, Ion Raţiu, Teodor Mihali, năzuințele neamului românesc aducându-l, și pe marele istoric Nicolae Iorga în casa lui badea George din Băsești. Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viaţa şi activitatea marelui patriot, George Pop de Băseşti.

Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni, care prin sufletul lor cald și prin portul popular: cămeșă și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii, se remarcă oriunde, prin prezența lor.

Țara Codrului se mândrește cu ,,oameni de seamă “originari ai acestor tinuturi: scriitori, critici literari, dascăli, medici, jurişti şi interpreţi de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de snoave şi povestiri Petre Dulfu, născut în localitatea Tohat ,,un Ion Creangă al Ardealului” Dr. docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive, îngrăgitul interpret de muzică populară Emil Gavriş, juristul Vasile Grădişteanu, iar dintre cei contemporani nouă îi amintim pe membrii Uniunii Scriitorilor din România, toți născuți în Ulmeni: Radu Ulmeanu, Florica Bud, Vasile Morar, profesor Aurora Puşcaş, fondatorul învăţământului particular liceal maramureșean.

Consider că, Ţara Codrului a fost dintotdeauna un ținut unic, binecuvântat de Dumnezeu, cu valori și oameni fară

45

http://ro.wikipedia.org/wiki/1799


pereche, iar noi generaţia tânără, vrem să aducem un omagiu oamenilor trecuţi în lumea celor fără de dor și să-i preţuim pe cei care ne sunt contemporani, având datoria sacră, de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile strămoșești.

VASILE MUREŞANVEI ÎNŢELEGE?

Când te-am văzut de prima oara,Ceva din mine mi s-a rupt.A fost atunci întaia dată

Când am dorit să te sărut.Eram copil neastâmpărat, timid dar şi urât, Erai Luceafăr dintre stele,Şi poate te-am iubit, nu ca oricine şi oricând,Ci ca în Paradis.

Îmi pare rău că nu pricepi,A pieptului meu coarde,Că ceea ce eşti pentru mine,Nicicând şi unde, nu v-a doarme.

Că totul s-a născut din veci,Şi-n veci o să mai fie,Dar ce a fost între noi doi,V-a mai putea să-nvie?

46


Nu-ţi cer nimic şi nici nu vreau,Să-mi dai ce n-aş pricepe,Dar tot ce fac pentru noi doiPuteau-ar fi întelese?

Adevărul iubirii

Eu, te-am iubit. Şi tu n-ai vrut,Iubirii să te dăruieşti,De-acuma poţi să spui aşa:†"A fost odată ca-n poveşti..."

N-aş fi vrut să-mi scrii ceva,Dar voiam să-mi spui aşa:†"Pleacă. Nu mă cauta.Nu te vreau în viata mea."

Când flori vor cade peste anii-ţi,Cei plini de chin şi nenoroc,Degeaba-i vrea să întorci timpul,Iubire şi fericire, tu n-ai vrut să-ţi dau deloc.

N-am să fug după nalucă,Să-mi pierd timpul în zadar,Ai fost fata mea Morgana,N-ai vrut fericirea-n dar.

Oh! Rămâii în zări, departe,Tu, cu alte idealuri,Fericirea pentru tine,Pleacă acum pe alte valuri.

47


Nu căta în idealuriFericirea ta iubito,Ai avut-o chiar în braţe,Singură ţi-ai năruit-o.

prof. EMIL DOMUŢABĂIŢA DE SUB CODRU ŞI UN MEŞTEŞUG

ARTISTIC APUS-FĂURITUL LĂZILOR DE ZESTRE

Până în urmă cu patru, cinci decenii în casa ţărănească tradiţională" lada de zestre"constituia o piesă de mobilier nelipsită şi aşezată la loc de cinste în odaia curată, de sărbătoare. Oricare fată "de seamă" în prag de măritiş, pe lângă alte bunuri şi valori ale "înzestririi"(holde de pământ,boi,vaci,oi etc), trebuia să aibă şi preţioasa ladă de haine în care îşi aduna cele mai deosebite costume de

Sărbătoare (spăcele,poale,zadii,năfrămi,zgărdane de mărgele). În pragul nunţii,de regulă în ziua de joi a săptămânii, avea loc ceremonia "dusului zestrei",dacă fata pleca de noră în altă familie. Şi era un întreg spectacol al uliţei satului atunci când convoaie de căruţe trase de boi sau de cai, pline de feciorii care vesteau nunta(vilfeii)şi grupuri de tinere fete,bune horitoare şi "chiuitoare"soseau la casa viitoarei mirese pentru a aşeza zestrea pe căruţe,(piese diverse de mobilier-dulap,masă,lădoi mare de haine,armareu pentru vase de bucătărie,perne din pene de gâscă,dună de pene(dricar),cergi, covoare etc,dar cea mai

48

http://izvoarecodrene.blogspot.com/2012/05/baita-de-sub-codru-si-un-mestesug.html



deosebită piesă era tocmai "lada miresei". Momentul oferea prilejul unor hazlii "iuituri"ale grupurilor de fete care se duelau prin multe versuri precum:

"Câte haine sânt aci La tri fete-o putut hi Da noi le-am dat la una Că i-o fost bună mâna Şi la ia şi la măsa Că şi le-o ştiut lucra Tăte-s lucrate cu mâna Nicii una cu moşina Tăte-s mândre şi-mpănate Şi de mâna ei lucrate"

Şi în replică hula: "Vai de voi cu satul vost Că ne-aţi dat picioici de post Morţii voştri maţă N-aţi mâncat de dimineaţă Nevoaia de va călca Până-astară nu-ţi mânca Că om trece la Homoroade Şi acolo-ţi ave ce roade"

Alaiul,cu mare fast,străbătea uliţele satului până la casa mirelui,în admiraţia generală a sătenilor care ieşeau pe la porţi pentru a aprecia valoarea zestrei şi cu deosebire vestita ladă pe care era aşezată viitoarea mireasă.

Din păcate,astăzi,singurele exemplare de lăzi care au fost salvate de la distrugere se păstrează doar în colecţii muzeistice sau particulare pentru că suflul modernismului a schimbt în totalitate şi modul de amenajare a interiorului locuinţei şi rânduiala nunţii.

49


Odinioară,când "lada de zestre"era de mare preţ pentru întreaga zonă"a Codrului"şi de o parte şi de alta a versantului,cei mai vestiţi meşteri-artişti în făurirea lor s-au afirmat şi s-au impus cei de la Băiţa,de unde şi denumirea ce s-a încetăţenit pentru acest produs-"ladă de Băiţa".

Fiind dintotdeauna aşezaze bine populată dar cu pămănt agricol de slabă fertilitate,o bună parte a băiţenilor s-au orientat şi s-au specializat în meşteşuguri pentru asigurarea traiului precum:şindrilari,constructori de casă,şişuri, tâmplari-lădari, olari etc.

Din numărul de 14 lădari care mai lucrau prin anii *50, pe la 1983 ne-a fost dat să-l mai întălnim doar pe unul "Văsălica Mărului",azi plecat şi el dintre noi la o venerabilă vârstă. Am reuşit să ne documentăm pe atunci, în atelierul său, unde mai confecţiona asemenea produse doar la comandă şi nu pentru târgurile de ţară de la Ariniş, Hodod şi Cehu Silvaniei, unde erau duse spre vânzare mai înainte, la schimb pe cereale. Tehnica de confecţionare era similară aceleia ştiută de mine, în alte centre specializate în acest meşteşug precum Plopiş din Ţinutul"Fisculaşului"sau Budureasa din Bihor.Însă ceea ce le personalizează este ornammentaţia, respectiv bogăţia şi ingeniozitatea motivelor.

Fazele principale de prelucrare erau: Crăpatul lemnului de fag, cu securea pentru obţinerea

scândurii; Cioplitul cu securea lată(bardă);

Rindeluitul scândurii (giluitul);Formarea şanţului la scândură pentru a o îmbuca

(horjitură la scândură pe mehei);Coloratul lemnului cu baiţ din coajă de arin fiartă cu

cenuşă(feştitul) care are rolul de a proteja lemnul concomitent cu rolul decorativ;

50


Încheiatul lăzilor prin îmbucarea scândurilor şi fixarea cu cuie de lemn;

Ornamentarea lăzilor gata încheiate("tărcătura cu horjul"). Lăzile de Băiţa se evidenţiază atât prin varietatea ornamentelor cât şi prin modul de a le îmbina.Se folosesc în majoritate cele mai simple elemente geometrice:linii drepte paralele, întretăiate, zig-zaguri, valuri, cercuri, combinaţii de cercuri, semicercuri, rozete. Un element foarte carcteristic este crenguţa de brad. Foarte rar apar elemente zoomorfe.

Aplicând legile generale ale artei decorative-simetria,repetiţia şi alternanţa în distribuirea ornamentelor, se crează un stil specific centrului de lădari.

Din nefericire,după atâtea şi atâtea generaţii de meşteri care au transmis meşteşugul din tată în fiu, astăzi nu mai există nici unul, ori ar fi o şansă de revitalizare de vreme ce există după ştiiţa noastră, suficiente persoane cu "dare de mână" care preferă să-şi amenajeze în locuinţele moderne şi vaste de azi şi un interior cu specific ţărănesc ori"l ada de Băiţa"ar avea un loc de mare cinste.Poate viitorul...?_______________________________________________

PREOT VASILE RUS - Parohia Fărcaşa

SCURT ISTORIC AL PAROHIEI ORTODOXE DIN FĂRCAŞA

Înainte de Înalţarea Sa la cer, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos le-a promis ucenicilor Săi şi nouă: ” Nu vă voi lăsa orfani ci voi veni la voi” (In.14.18)

Domnul a explicat această venire astfel: „Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac, Duhul adevărului pe care lumea nu poate sa-L primească pentru ca nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi va fi în voi”.(In.14.16-17.)

51


Această promisiune s-a împlinit întocmai,după numai zece zile de la Înălţarea Domnului la cer, când întradevăr, s-a coborât Duhul Sfânt peste Apostoli „ca o suflare de vânt” sub chipul limbilor „ca de foc” şi a revărsat în ei o putere nouă, necunoscută lumii până atunci, şi care a făcut din oameni simpli şi fricoşi, cei mai devotaţi Apostoli şi cei mai neânfricaţi misionari, cum n-a mai avut lumea niciodata.Cu această putere, sfinţii Apostoli au reuşit să sădească în inimile oamenilor, cea mai curată şi cea mai luminoasă învaţatură - Evanghelia dragostei şi a păcii - şi să producă cu cele mai simple mijloace, cea mai mare revoluţie morală şi religioasă, cunoscută în istoria lumii.

O dată cu pogorârea Sfântului Duh, a luat fiintă BISERICA LUI HRISTOS, pe care „nici porţile iadului nu o vor putea birui”.

Strămoşii noştri au primit cu uşurinţă această nouă credinţă, deoarece ei, spre deosebire de alte popoare, aveau o credinţă monoteistă, adică credeau într-un singur zeu:ZAMOLXE, zeul suprem al geto-dacilor.

Sămânţa evangheliei presărată în sufletele strămoşilor noştri a încolţit şi a dat roade.Noii creştini au început să-şi ridice biserici în care să roage şi să aducă slavă lui Dumnezeu. Iată de ce, unul dintre darurile pe care ni le-a lăsat Domnul nostru Iisus Hristos, după înălţare şi după Pofgorârea Sfântului Duh, este SFÂNTA BISERICĂ, în care ne rugăm împreună cu sfinţii şi îngerii, în care ne botezăm copiii şi ne cununăm tinerii. Satul Fărcaşa apare ca Parohie în anul 1835, când se menţionează că este „o parohie veche, cu hramul Sfântul Nicolae”, având ca preot pe Simion Bran şi un număr de 718 credincioşi.

În ceea ce priveşte biserica-lăcaş de închinare, bătrânii spun că a existat o biserică de lemn, înălţată în partea de vest a

52


satului, iar în locul ei s-a aşezat o cruce din piatră care poate fi văzută şi astăzi.Odată cu înmulţirea credincioşilor, s-a ridicat o biserică nouă, din cărămidă în anul 1878, care afost mai târziu(în 1926) extinsă cu aproximativ 5 metri. Şi această biserică avea hramul „Sfântul Nicolae” şi este menţionată într-o cronica din anul 1936.

În anul 1975, văzând credinciosii că biserica are multe fisuri din cauza slabei temelii,au hotărât să ridice o altă biserică mai încăpătoare şi mai solidă. Astfel în toamna anului 1976 s-a turnat fundaţia iar în primăvara,vara şi toamna anului 1977 s-a zidit şi acoperit.În anii urmatori s-au efectuat lucrările de tencuit interior şi exterior, apoi pictura şi iconostasul. Lucrările s-au terminat în vara anului 1982, an în care biserica a fost sfinţită de către Inalt Prea Sfinţitul Justinian, pe atunci Episcop Vicar al Episcopiei Vadului,Feleacului şi Clujului, însoţit de un mare sobor de preoţi, în data de 5 septembrie 1982. Vrednicului de pomenire, preotului Alexandru Pop, care a condus lucrările de construire, i s-a acordat distincţia de „ICONOM”.Ulterior,biserica a fost înzestrată cu veşminte şi obiecte de cult, necesare pentru o bună desfăşurare a serviciilor divine.

Dintre preoţii slujitori amintim pe: Pr.Petru Herţeg (1915-1923), Pr.Iuliu Marcus (1923-1931), Pr.Gheorghe Goia (1931-1934), Pr.Vasile Bota (1934-1939), Pr.Felician Marica (1939-1973), Pr. Alexandru Pop (1973-1985), iar din 1986 până în prezent Pr. Vasile Rus.

În Parohia Fărcaşa se desfăşoară o activitate duhovnicească intensă dar şi o activitate administrativă susţinută.Bucuria cea mai mare rezidă în faptul că frecvenţa la biserică,in zilele de duminică şi în sărbători, este foarte bună.

53


DUMUŢA SEVER GHEORGHE, coordonator "Mugurii Codrului"

FORMAŢIA DE DANSURI CÂNTECE ŞI TRADIŢII CODRENEŞTI"MUGURII CODRULUI"DIN BĂIŢA

DE SUB CODRU

Înfiinţată pe 1 mai, 2007 la iniaţiva unui grup de tineri printre care îi amintim pe Dumuţa Luminiţa,Vanca Andrei,Pop Dana.

Ideea de a constitui formaţia respectivă le-a parvenit în timpul când în localitate se desfăşura o nuntă.La acest eveniment tinerii mai sus menţionaţi au constatat că nuntaşii aflaţi la prima tinereţe nu dansează în stil codrenesc cum o făceau cu mulţi ani în urmă părinţii şi bunicii lor,fapt care a dus la întregirea formaţiei cu noi membri: Sever şi Viorica Dumuţa,Aurel şi Măriuca Petran,Traian şi Anişoara Pop,Traian şi Florentina Ghiţ.Odată cu structurarea formaţiei prin acest mod,au început primele pregătiri .La scurt timp au urcat pentru prima dată pe scena de la "Sânzâiene"desfăşurată în Băiţa de sub codru unde au primit aprecieri considerabile. După o lună au participat la"Festivalul Cântecului şi Dansului Codrenesc de la Cehu Silvaniei,în costume tradiţionale codreneşti autentice vechi de peste 70 de ani,achiziţionate de la locuitorii din comuna Băiţa de sub Codru şi din satul aparţinător acesteia,Urmeniş.

În decursul timpului formaţia de dansuri respectivă a evoluat şi a mai participat la numeroase festivaluri desfăşurate pe rând la Baia mare,Satu mare,Cehu Silvaniei,Fărcaşa,Asuaju de Sus,Mireşu Mare etc.Au fost prezenţi la "Maramureş Tv"; "Hora Tv"; Nord Vest Tv",E-Maramureş","TVR Cultural"etc.

Printre alte distincţii au obţinut:Premiul 3 la concursul de dans de la Mireşu Mare;Premiul 3 cu solista Giorgiana

54


Pop şi de asemenea Premiul 3 cu solistul Ionuţ Uivaroşi la acelaşi concurs.

Prin aceste fapte culturale ,"Mugurii Codrului"din Băiţa DE Sub Codru,şi-au propus şi pe mai departe să păstreze nealterate tradiţiile cum ar fi dansurile,cântecele şi colinzile codreneşti.De aici reiese că Băiţa de sub Codru este un izvor de talente mai mult sau mai puţin consacrate: Crina Horincar,Ionuţ Teudan,Giorgiana Pop,Ionuţ Uivaroşi,Diana Chiriguţ şi alţii.

Mai rămâne de menţionat faptul că înainte de 2007 în Comuna Băiţa se sub Codru a evoluat o formaţie de dansuri din care au făcut parte următorii membri:Loţi Mii,Mitru Zaichii,Ucu Zaichii,Văsălica lui Găvrilă,Loţi lui Şoctăr,Mitraş Rus,Ştefanu Pepelii,Valentinu lui Horneţ ,de la care s-a preluat un anumit gen de dans autentic de "Codru".Mi-am permis să-i menţionez astfel pe colegii mei de formaţie pentru a putea fi mai uşor "identificaţi" de consăteni şi nu numai.

Preot MIHAI GHIŢORTODOXIA,CU PAŞI LENŢI PRINTRE MILENII

(VI). REFORMA LUI MARTIN LUTHER

După despărţirea celor două mari biserici tradiţionale la 1054,au apărut mişcări religioase în multe ţări europene,însă mişcarea religioasă cea mai importantă a fost cea Lutherano-Protestantă din 1517.

Martin Luther s-a născut în anul 1483 la Eisleben, Germania. A studiat dreptul cu intenţia de a deveni avocat.Dar fiind o persoană foarte curioasă a citit multă filosofie şi cărţi religioase. A intrat într-un ordin călugăresc romano-catolic şi a ajuns profesor la universitatea din Wittenberg.Îl studiază pe Sf. Augustin şi se remarcă în profesorat.Devine tot mai neliniştit văzând mersul Bisericii

55


Romano-Catolice cu toate abuzurile ei.Viaţa cotidiană întâlnită de el nu corespundea cu sfaturile biblice şi normele morale.Nobilii germani şi reprezentanţii bisericii puneau multe dări pe familii.Li se confiscau pământurile,li se luau casele,societatea era nemulţumită.

Împreună cu alţi învăţaţi ai vremii Luther pune la cale bazele unor alte principii socio-bisericeşti.Ţinea pea mult la oameni,la credinţa lor, la fericirea lor. El începe a medita foarte profund la problema credinţei şi la manifestarea ei socială,luându-şi ca motto citatul din romani 1,7,în care sfântul Pavel spune: "Cel drept va trăi prin credinţă"

Cu timpul unele dintre ideile sale ajung la superiorii bisericii,care încep să-l suspecteze.Luther se ridică împotriva folosirii limbii latine în serviciile religioase,împotriva refuzului de a se traduce Biblia şi în alte limbi,acuză marile averi ale bisericii,nepotismul la nivel înalt,mulţimea ordinelor monahale,dezordinea,dezbinările şi imoralitatea din rândul bisericii.

În 1517,papa Leon al x-lea,dă"bula indulgenţelor" prin care se cerea întregii creştinătăţi să contribuie la construirea bisericii "Sf.Petru" din Roma,însărcinându-l cu aceasta pe călugărul dominican Iohann Tetzel. Din acest moment atacul lui Luther se îndreaptă spre papă.La 31 oct.1517 a afişat la intrarea în biserica din Wittenberg cele 95 de teze cu învăţăturile sale.În 1520 ,papa i-a condamnat tezele şi la ameninţat cu excomunicarea.Aceasta a fost începutul marilor controverse.Principii germani s-au alipit de Luther şi au început confiscarea averilor mănăstireşti,

56

http://3.bp.blogspot.com/-JljKKnGYMQk/T7i1GDacI9I/AAAAAAAACeg/q3pYN99U6WU/s1600/DSC05752.JPG%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5


sentimentul naţional German triumfând tot mai mult. Simţindu-se ameninţat,Luther s-a ascuns în castelul lui Frederic de Saxonia din Warburg timp de 12 ani.În această perioadă a tradus Biblia din limba latină în limba germană.Traducerea bibliei în limba germană a fost un eveniment epocal,un exemplu şi pentru alte naţiuni.Nobilii au participat financiar la tipărirea ei precum şi la propovăduirea ei printre germani.Biserica Romano-Catolică era părăsită de grupări mari de germani,evenimentul transmiţându-se cu rapiditate peste graniţe.

Deşi era călugăr preot,în toiul frământărilor religioase,s-a căsătorit cu o călugăriţă,Catharina von Bora.Faptul acesta i-a făcut pe mulţi preoţi să-i urmeze exemplul,făcând mare tulburare Bisericii. Luther a murit în anul 1546 neputându-se bucura prea mult de urmările reformei sale care s-a numit"Reforma protestantă". Reforma germană a fost preluată de alţi preoţi din ţările apropiate schimbând tiparele medievale ale Bisericii.Printre cei mai aleşi urmaşi e Jean Calvin în Elveţia,care încearcă să perfecţioneze ideile înaintaşului,deşi apar multe erori.La noua religie au aderat credincioşi din Olanda, Austria,Boemia, Franţa, Ungaria. În Franţa calviniştii au primit numele de hughenoţi şi în 23-24 august 1573 au fost masacraţi circa 4000 de persoane.protestantismul a câştigat teren în toată lumea şi biblia cu legile ei morale sunt propovăduite de cei mai experţi şi rafinaţi pastori.Explicarea mulţimilor cultelor reformate tradiţionale şi neo-protestante necesită studiu de specialitate şi spaţiu,dar este de ajuns să studiem şi să respectăm capodopera lui Luther: Sfânta Scriptură(Biblia).

57


Gelu DRAGOŞ JR.FILOZOFÂND CU ÎNGERII DISPERĂRII Stând de vorbă cu îngerii dulci ai disperării,mâncăm mere şi aruncăm cotoarele pe geamafară din noi…

în jur lumina-i tot mai puţină;cuvântul Tău, Doamne, tot mai greu;pe zi ce treceauzim ţipete ce nu le recunoaştemca fiind ale noastre…

cântând pe diferite voci acelaşi cântec,sfidăm moartea, Doamne,în încercarea de a răzbi spre Tine,fără să-Ţi cerem ajutor.

Portret

Poetul strânse slova visării într-o carteşi tot ce-nseamnă lumea el lasă la o parte,visând la nemurire, visând la a cunoaşte,el trece-n nefiinţă, urmând în a se naştedin nou, urmându-şi calea, zadarnic urmând visul,

58


mereu privindu-şi cerul, creându-şi Paradisulşi tot ce-nseamnă lume aruncă în abisuluitării celei oarbe, uitării celei mute;şi tot ce-nseamnă timpul, secunde şi minutela el poartă pecetea trăirilor trecute...

Să nu-ncercaţi vreodată poetul a-nţelegecăci peste toate-n lume, el însuşi este rege...Oanei

uneori, seara, împins dinspre apus,fug din mineşi nu mă caută nimeni...

mă regăsesc doar zorileşi rămân surprinse:în fiecare noapte,desculţ,alergam prin visele tale...

GEORGE PETROVAI CUVINTE-NCUMINŢITE VIII

(Pilule fără efecte secundare)

59


1.Supliciul la care a fost supus Mântuitorul, ne demonstrează fără putinţă de tăgadă că Pământul încă nu-i pregătit să-i găzduiască pe nemuritori.

2.Tocmai pentru că în fiecare zi moare câte un pic, omul cu adevărat chibzuit se pregăteşte din timp să treacă pragul care separă efemeritatea de eternitate.

3.Mai mult decât moartea, pe om îl sperie tăcerea veşniciei ce-l va absorbi.

4.Atâta se istoveşte în lupta cu viaţa, încât nu-i de mirare că omul ajunge o pradă uşoară pentru moarte.

5.Sumbră perspectivă dacă-n lumea de-apoi, lungă cât eternitatea, nu vei putea scăpa de cei cu care tare ţi s-a urât în scurta viaţă de pe Pământ.

6.Sunt destui din aceia care-şi fac zilele plăcute doar atunci când altora izbutesc să le facă zile fripte.

7.Geometria vieţii se schimbă odată cu vârsta: Tinereţea este euclidiană (viaţa şi moartea sunt pentru ea două linii paralele care se întâlnesc la infinit), maturitatea îşi drămuieşte forţele după axiomele geometriei neeuclidiene, iar bătrâneţea moţăie pe postulatele relativităţii.

8.Pe măsură ce îmbătrâneşte, omul îşi îndreaptă speranţele spre lumea de dincolo, fapt care-i creează aura de înţelept împăcat cu destinul inevitabil.

9.Înţelepciunea este starea de armonie spirituală care-l duce pe om până-n vecinătatea modelului gândit de Creator.

10.Atât de mult s-a zbătut să-şi sporească preţul social, încât s-a trezit că nu mai are valoare umană.

11.Pragmatismul – acea banalitate ridicată la rangul de filosofie, care-i nefericeşte crunt pe cei ce au uitat să mai viseze şi care nu-nceteză să promită fericirea de-o clipă celor ce se vor strădui să-şi uite visele.

12.Mitologia este religia neîncrezătoare a visătorului, iar religia este visul în plină desfăşurare al credinciosului.

60


13.Omul modern îşi are propriile sale mitologii, faţă de care odraslele sale îşi manifestă dispreţul lor suveran.

14.Cu atâta respect se discută pe marginea Decalogului, încât grosul omenirii consideră că ajunge asta şi că respectul nu trebuie dus până la aplicarea celor zece porunci în viaţa de zi cu zi.

15.Este mult mai uşor să înveţi ce ai de făcut decât să faci ceea ce ai învăţat.

16.Într-atât s-a scîrbit de toţi şi de toate, încât omul modern a inventat distracţia cu acţiunile umanitare.

17.Dacă morala este forţa Binelui coborâtă la nivel uman, etica este binele forţat prin legi să-i confere umanului un anumit nivel.

18.Decât o javră hrăpăreaţă, mai bine leu făr’ de viaţă.19.Totdeauna ai parte de dezamăgiri în raporturile cu

semenii, niciodată în raporturile statornicite cu divinitatea.20.Dacă Dumnezeu ar vrea cât poate, oamenii n-ar

putea nici măcar să gândească ceea ce El nu vrea.21.Omul înregistrează cele mai de preţ biruinţe nu în

lupta cu semenii, ci cu sine însuşi.22.A fi religios este o modă, a fi credincios este o

trebuinţă. Cum credinţa-i anevoioasă, oamenii preferă calea lesnicioasă a modei impusă de preoţi.

23.Mult mai de preţ ca muntele trufiei e bobul de muştar al credincioşiei.

24.Din modestia nesilită valoarea iese pârguită.25.Să moară omu-i trebuinţă, iar să trăiască-i

nevoinţă.

VASILE DAN MARCHIŞUNUL DINTRE COLABORATORII REVISTEI

61


"IZVOARE CODRENE" APICULTORUL VASILE DALE DIN SATUL ASUAJU DE JOS,COMUNA ASUAJU DE

SUS, LA 80 DE ANI

Născut în anul 1932,Vasile Dale este unul dintre cei mai cunoscuti şi experimentaţi apicultori din "Ţara Codrului". Dovadă stă în acest sens nu numai faptul că a învăţat pe unii care au prins dragostea stupăritului din multe sate de sub Codru ci şi prin aspectul că dânsul a publicat în unele reviste,texte proprii-drept învăţătură firească,legate de creşterea albinelor.

Nu numai venerabila vârstă îl îndreptăţeşte a fi unul dintre "decanii" apicultorilor ci şi unele mărturii ale sătenilor care spun că domnia sa a început să se iniţieze în creşterea albinelor încă de la vârsta de 6 ani.În prezent deţine aproximativ 90 de familii de albine ,dar dânsul a afirmat că până la anul îşi v-a dubla numărul stupilor dacă binenţeles va fi sănătos.

Prin faptul că a sprijinit într-un fel sau altul apariţia unor numere ale revistei "Izvoare Codrene"îl considerăm unul dintre colaboratorii fideli ai publicaţiei respective.

SĂ TRĂIEŞTI ŞI SĂ NE "ÎNDULCEŞTI" MULŢI ŞI FERICIŢI ANI,MAESTRE!

62


MIHAI GANEA

DRUMUL PIERDUT

alerg după tine uneori mulţumită mă aştepţi pe câte-o alee te laşi sărutată iar coapsele tale se joacă cu gândul şi ochii mei trişti castanii trişti plopii trec pe lângă noi îmbrăţişati nebun nebun nebun doar cireşul mai este primăvara când dă strechea în el de cireş cine se plânge de tine poposeşti mereu în atâtea locuri te-mbraci sumar când vii la întâlnire atât de târzie mereu după ce nu ştiu pe unde-ai umblat ai urme de dinţi pe braţe pe gât şi sâni ce frumoşi sunt şi iar te-am pierdut cărare unde te ascunzi muya mea vagaboandă

63


cu ghearele înfipte în utopie…cu ghearele înfipte în utopienimicul din împărăţia ochilor scaldărece cu albstrivit cu niciodatăvioara cu iubireamâinile taccu mult mai puţinîn prea curândmă aplecîn apa înţeleaptăcu sufletul sub pleoapenaşte albul aripispre nefiresccu sinele sângerând.

IOAN ARDUSĂDANeste primavară...iar!Mă întreba-ţi cei...darEste primavară...iar!Iar este dimineaţaCâmpul îi cu iarbă şi verdeaţă.Zice tata către mine;măi coptile...bineCaru-i gata prinsă-i vacile la jugCă no, merem la plug.

64


Strigă mama de pe trepteHai că ţi-a-m pus plăcintă şi lapte.Să ne bucurăm iar şi iarCând vine primavara-i un dar.La părinţi le ducem dorul"Vină"Că-n Europa intrăm cu tractorul şi combina.Câmpul tăt cu flori îi bineIată că şi vara, toamna pentru mine vine...

POEME DIN ANTOLOGIA „PALABRA EN EL MUNDO” ALE ELEVILOR COLEGIULUI NAŢIONAL

“MIHAI EMINESCU” BAIA MARE, director Marius Crăciun

De noroc

Îi aud glasul tresărind.Preaiubitul meu vine;Vine peste munţi şi peste dealuri,Cu iubire în suflet şi numai bine.Şi mă strigă încetişor:

„Scoală-te, iubito şi vino, frumoaso! ”Şi mă strigă şi iar mă strigă...

Trecerea iernii, venirea primăveriiMă-ncântă în sineŞi mă despart de tine...

Iubesc şi urăscŞi iar mă gândesc:Obrajii tăi ard ca foculŞi mie-mi fură norocul!

Simona Petrule cls. a IX-a H

65


Mâine

Mâine... ancorez barca copilăriei pe malul realităţii.Mâine... pun punct la tot.Mâine…încep un alt roman.Mâine... voi uita, nu mă mai leagă amintiri.Mâine... regretele nu mai au nici un rost.Mâine... copilul din mine se pierde.Mâine... totul ia sfârşit.Mâine... sentimentele se seacă.Mâine... n-o să-mi mai fie dor de nimic.Mâine... nu voi mai râde fără sens.Mâine... îmi voi seca ochii de lacrimi.Mâine... mă pierd.Mâine... nu o să mai fie la fel…Mâine... renunţ la tine, la noi, la ei, mai precis, la mine.Aşadar mâine…încep o nouă viaţă.

Georgiana Ligia Ardelean cls. a IX-a H

Am învăţat

Am învăţat că în viaţa nu te maturizezi niciodată!Zi de zi, minut de minut, secundă de secundă înveţi.Regreţi ce-ai învăţat, corectezi ce-ai greşit,Greşeşti din nou, iar la fel corectezi, pentru a regreşi.Totuşi. . . zâmbim!Am învăţat că un simplu zâmbet poate schimba vieţi.O simplă îmbraţişare ne face mai puternici.Am învăţat să-i consolăm pe alţii când au nevoie,Dar pe noi. . . cine ne mai consolează?

66


Am învăţat că o vorbă bună, spusă la momentul, potrivit face cât 1000 în general.Am învăţat că nimic în afară de prietenia şi dragostea adevărată nu rezistă veşnic.Am învăţat că pe toate persoanele de pe Pământ le leagă doar un singur lucru: FRICA.Am învăţat că de obicei persoanele caută iubirea acolo unde nu-i.Această dorinţă a noastră ne face să plantăm iubire chiar şi în deşert, iar aceasta să răsară.Am învăţat că nu poţi obliga pe cineva să te iubească!Dacă nu va fi foarte orb, îţi va observa frumuseţea.Am învăţat că oricât de mult doare, trece!

Am învăţat că Soarele răsare în fiecare dimineaţă pe bolta cerească,iar seara apune la capătul Pământului.Am învăţat că după fiecare ploaie Soarele se arată din nou,după fiecare noapte vine o nouă zi,dar după prima dragoste nu mai găseşti nici una!Am învăţat că pentru a fi om e nevoie de multe sacrificii,Dar, pentru a reuşi, trebuie mai întâi să fii cinstit cu tine însuţi.Am învăţat multe lucruri importante în viaţă,însă pentru a avea pretenţia de a primi ceva,trebuie să dăruim la rândul nostru!

Alexandra Taloş cls. a IX-a H

Primăvara

Undeva, în depărtare, se aude un glas tare,Un sunet pe care nu îl auzi la fiecare pas;Este cântecul frumos al păsărilor din câmpie,

67


Şi alături de ele dansează copiii plini de bucurie.

Iar în aerul proaspăt şi curatSe simte un miros de parfum fermecat;Este mireasma dulce a florilorCe te îmbată precum frumuseţea zânelor.

Din vorbă-n vorbă se vestea,Că a sosit ea - primăvaraÎn suflet pacea să îţi aducăDragoste şi bucurie multă.

Roxana Avram cls. a IX-a G

Definiţia iubirii. IubireaUn joc frumos, o poveste, un vis sau o realitate,O ploaie de vară ce udă sufletele însetate.Un foc ce ţine de cald în iernile geroase,Iubirea e un sentiment ce-ţi face zilele frumoase.

Când ai început să înţelegi ce e iubirea,Atunci poţi ca să spui că trăieşti cu-adevărat.Simţi în acea clipă fericireaŞi te bucuri de tot ce ţi-a fost dat.

Începi să vezi o lume colorată,O lume cu mult soare, zâmbet şi splendoare.Iubirea e-o magie parfumată,Este făclia mereu vie, ea nu moare

Tabita Pop cls. a XI-a B

Dor fierbinte

Dor fierbinte , dor fierbinte

68


Precum focul arde-n mineCând îmi amintesc de tineGândul meu este departe...

Sunt aici şi totuşi nu-sTot timpul mă gândescVreau să ajung tot mai susSă zbor printre nori.

Să zbor printre steleSă ajung la tineMi-e dor de tineCa de ploaia verii.

Zbor ca gândulPrin UniversPână am să te găsescSă-mi înving dorul...

Dar nu te găsescNicăieriPoate nici nu-mi dorescSă te mai caut...

Anii trec precum clipele ,Cele mai frumoase clipesi asa cum trec prin lumeTrece si viata mea , fără tine...

Zilele-mi sunt numărateIar eu le-am petrecut departeMă tem c-am să-nchid ochii , am să morȘi n-am să te mai văd , mi-e dor...

69


Cum norii trec pe cer de vreme reaCum păsările-şi urmează zborulAsa s-a dus şi viaţa meaDucându-şi dorul...

Lavinia Oniga cls. a XI-a B Sub umbra morţii

Sub umbra morţiiVisezi încă la un soare târziuCare să-ţi încălzeascăMădularele mâncate de durere,Dar soarele e prea departeŞi în ochii tăi nu poate pătrundelumina!

Albastru iris mucegăit de timpÎţi consumi în tainăPuterea de a te mai mişcaSub o pleoapă aproape străvezie!Ah! Şi viaţa ta de om muritorE acum doar un ritualal morţii!

E doar un sălbatic chin,Respins de tine, dar dorit de soartă!E doar o corvoadăCe te va ducePe Muntele Mântuirii!

Elena Păun cls. a X-a G

Blestem

70


M-am născut din alchimiiAND-ul mi-e făcut din spiniMi se topesc pe drum celuleleÎmi cade unghie cu unghiePeste cenuşă.Din oase mi se prelinge măduva în iarbă.Nu mai simt nimic – nici vânt,Nici cald, nici frig…nimic!

Iulia Someşan cls. a XI-a CFurtună în deşert

Nisipul fin te va seduce,culoarea pală simţi că te duce,te duce departe fără să ştii,să ştii în ce loc ai vrea să fii.

Vrei să fii, dar nu ştii undevrei să pleci, dar nu te poţi ascunde.Te gândeşti şi rămâi că-ţi place;nisipul ademenitor doar rău îţi face.

E spaţiu propriu şi realizezi:deşertul tot e-al tău şi crezic-acela e un loc special şi magicunde viaţa ta nu-i luată-n tragic.

Loredana Ungur cls. a X-a E

Iubire în secret

Ne-am cunoscut din întâmplareŞi tot aşa mi-ai şi plăcut,Eu nu credeam c-acea plimbareAvea să fie un început.

71


Era începutul unei mari iubiri,Care din zi în zi creştea,O venerare în secretCe nimenea n-o cunoştea.Era iubirea mea secretă,Ce sufletu-mi o tăinuia,Iar inima din pieptul meuTot mai tare te iubea.

Ori de câte ori am vrut să-ţi mărturisescCă te visez, că te iubesc,Că vreau să fii iubita meaCâte ceva mă reţinea.

Priveam pierdut, neîncetat,În ochii tăi albaştri;Iar seara când stăteam în patÎi revedeam în aştri.

Aş fi ţinut-o aşa la infinitSau poate c-aş fi izbucnit,Dar soarta ţi-a spus taina meaTE ADOR, iubita mea!

Florin Tibil cls. a X-a E

Apus de literă

Este atât de ciudat Cum poţi să vezi O lumină-n întuneric.

72


Să-nţeleg că trebuie Să ai un suflet valoros…Netrebnicule, n-ai pututÎntr-o zi, oarecare, Să mă-nveţi şi pe mineSă văd nebunia din lume, Din tine?E atât de frumos cumPot să văd întuneric şi luminăCa două stele ce n-auRutină.

Andreea Lazăr cls. a X-a D

Prinde-te-n mâini!

Nu fi trist, că ploaia treceŞi raza fierbinte doboară cea rece.După ce ploaia se-ngroapă-n pământRăsare o iarbă cu verdele blând.De ce nu ar fi ploaie, n-ar fi nici luminăCu cât mai mult plouă, lumina-i mai plină.Culege putere din orice văpaiePrecum un copac o culege din ploaie!De nu reuşeşti, priveşte în jur, Dar spală-ţi fereastra de recele dur!Priveşte-ţi o palmă, întinde-o-nainte, Cerşeşte din ceruri o rază fierbinte!Priveşte-nainte…şi doar înainte…

Prinde-te-n mâini şi ţine-te aşa!Un om a putut şi tu vei putea!

Victoria Morari cls. a X-a D

73


Cuvinte…

O paradă de cuvinte, Un ansamblu de litere, O iubire infinită Sunt ca perle în viațăCare nu le poţi uita niciodată. Când iubeşti o persoană Se nasc cuvinte blânde, Când te răneşte o persoană Ele încep să confunde. Totul te duce la disperare Dar în inima ta Cuvintele nu mai au valoare Deși, încă te doare. Sunt doar cuvinte, Cuvinte blestemate, Aşternute pe o foaie Într-o inimă mare. Le caut un sens, Încerc să le dau un preţ Să sper că nu rostesc doar vorbe, Rostite-n ger, topite de soare, Când stelele pier. Cuvintele sunt prezente, dar fac parte Și din trecut și vor rămâne și viitor. Vor deschide o prietenie Care se va încheia cu o amintire. Fără cuvinte, mă întreb adeseori, cum ar fi viața? O viață pustie, lipsită de griji, Dar cu zâmbete de copil? Ar fi doar pace linişte, Păsări ce cântă...

74


Vântul ce adie uşor, Marea ce se zbate, O natură pură prinsă de nori!

Paula Filip cls. a IX-a B

LUCICA DRAGOŞbeţia copacilor

Cu ramuri verziridicate spre bolţi

s-au înălţat din pământarbori înmugurind

în mireasma florilor de liliacrâd soarelui

îmbrăţişându-lcu verdele crud

din cuibul lor de lutşi paie de sulfină

în triluri cântă păsărileameţite

de beţia copacilor înfloriţi

din inima florilor

75


se risipescpetale rătăcite.

Dincolo de umbre

Secundele se ghemuiescîn ceasul de peretedin cenuşa visului adunãm fluturi albaştrişirag de perle ne facem din rugprintre tãceri învãţãm sã zâmbim

e atâta venin rãtãcit în zidurile reci

murim invadaţi de chisturi maligneşi trecem încetdincolo de umbre.

picãtura de rai

Ritualul e acelaşi de fiecare datãceasul deşteptãtor

sunã la şase fixcu greu dezlipeşti genele

76


prinse de somndupã ce îţi speli

ochii şi faţa clipeşti

şi mãrgãritarele din ochidau bineţe noilor zori

Cafeaua cu iz de dimineaţãdin cana ta de lut

printre cearceafuri albe care mai pãstreazã

mireasma a douã suflete e picãtura de raicu care porneşti

la drum în fiecare zi.

Gelu DRAGOŞFolosiţi „pilele” doar la ascuţit sapa...

Aşa ca în filmele americane în care întotdeauna în pungile cu cumpărături vom vedea cel puţin o pâine-baghetă, că un detectiv poate rezolva un caz numai după ce este suspendat, ori odată pus pe buze rujul nu mai dispare de acolo orice ai face, inclusiv scufundări în Atlantic, aşa se întâmplă şi în

România reală a anului 2012. La examenele pentru intrarea în barou reuşesc doar fiii avocaţilor, fiii procurorilor şi

magistraţilor în general, fiii şi fiicele parlamentarilor, la licitaţiile publice de orice fel câştigă doar firmele celor

agreaţi de putere oricare ar fi ea, la concursurile de titularizare, gradaţii de merit din învăţământ aşişderea, la

rezidenţiatul din medicină la fel. Îţi trebuie „pile” până şi la Oficiul pentru Plasarea Forţei de Muncă! Îţi trebuie

77


„conexiuni” la farmacii, la bănci să iei un credit, îţi trebuie „cunoştinţe” la A.P.I.A., la Poliţia Română, la primărie, la

preot, la... M-am şi săturat să mă mai gândesc unde nu-ţi trebuie o pilă! Însă „pilele” sunt de mai multe feluri: „pile” care te ajută cu adevărat, adică „fac şi tac”, „pile” care te ajută la modul declarativ, „pile” care te-ar ajuta şi pun umărul dar pentru reuşită trebuie să te foloseşti şi de zicala „Ajută-te

singur!”, „pile” care cu timpul devin ineficiente şi... „pile” mincinoase! Cel mai grav este când „pila” lucrează împotriva

ta, este „pila-bumerang”. La nivel de „pile-rude şi relaţii” stăm cel mai bine din Europa, adică suntem pe locul I! Poate aşa se explică faptul de ce ţara merge cum merge, la fel ca

racul... Nu este o instituţie în care să nu existe fenomenul de

nepotism, adică găseşti o rudă a directorului instituţiei, fie că vorbim de: consilii judeţene, prefecturi, primării (în special

comunale!), spitale, bănci, şcoli şi licee, jandarmerie, poliţie, vamă, direcţii agricole, de sănătate, veterinare, agenţii

guvernamentale, episcopie, parlament, etc. Poate de aceea, românii („Dă-i Doamne românului mintea

cea de pe urmă!”) au conştientizat faptul că şomajul şi corupţia sunt principalele probleme cu care se confruntă România anului 2012, an electoral – potrivit unui Studiu realizat de Ministerul Afacerilor Interne în luna mai a.c.

Aşadar recunoaştem toţi că fenomenul de corupţie se află pe locul doi în topul problemelor, menţionat de aproape doi

din cinci respondenţi din cele două categorii-problemă, respectiv 35,7% şomaj şi 37,4% corupţie.

O treime din populaţia României (33,4%) şi aproximativ acelaşi procent (31,7%) dintre reprezentanţii administraţiei publice locale consideră fenomenul corupţiei drept cea mai gravă problemă actuală a României. Studiul relevă faptul că

78


percepţia despre corupţie influenţează negativ şi pe cea privind direcţia în care merge ţara (83,2%). Una proastă!

Studiul mai arată că la nivelul anului 2011 gradul corupţiei măsurat în baza percepţiilor populaţiei a ajuns la 87,5%, la fel

de ridicat cum se înregistra şi în anii 2007, 2008 şi 2009. Eu personal când aud cuvântul corupţie mă gândesc la Blejnar („Regina”), Sorin Ovidiu Vântu, Adrian Năstase („Patru-case!”), Cătălin Voicu, Cristian Anghel, Decebal

Traian Remeş, Ioan Avram Mureşan, dar soţia mea mult mai deşteaptă decât mine, mi-a înşirat o lungă listă de oameni

corupţi atât la nivel naţional cât şi local (le ştia din memorie, cum citeşte presa duminica după masa şi ascultă seară de

seară ştirile la TV) şi culmea-i că n-am avut argumente să o contrazic! Că vorba ceea „Unde nu-i foc, nu iese fum!”.

În concluzie, consider că este nevoie de o campanie serioasă de conştientizare a acestui flagel nimicitor pentru

statul român şi de schimbarea mentalităţii fiecăruia dintre noi. Mai pe româneşte, să nu mai oferim bani sau mici atenţii

funcţionarilor publici, medicilor, dascălilor (la sfârşit de an şcolar, în afară de un buchet de flori!), „pilelor” noastre care

ne promit „marea şi sarea”. Trebuie să începem a avea fiecare dintre noi coloană vertebrală pentru a avea şi România!

Primul pas l-am putea face în 10 iunie, când pe buletinul de vot trebuie să punem ştampila pe oamenii verticali, care n-au

„sărit” dintr-un partid în altul şi care pentru dreptate şi adevăr, pentru binele comunităţii, este gata să se sacrifice! Şi

nu sunt vorbe mari ceea ce spun!

79


DIN CUPRINS

VIRGINIA PARASCHIV - PORŢILE NORDULUI. Izvoare codrene, nr.8, lansare la Fărcaşa.MIRCEA PAUŞENIUC - FĂRCAŞA, REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE. IOAN CĂLĂUZĂ - FRATELE LUI GEORGE POP DE BĂSEŞTI, POP SIMION, A FOST ÎMPUŞCAT DE UNGURI ÎNTR-O PĂDURE DE LÂNGĂ BAIA MARE. POETUL ANGHEL POP DIN COMUNA FĂRCAŞA, MARAMUREŞ.TEO MOLDOVAN - DESPRE NAŢIUNE ŞI GLOBALIZAREIOAN DRAGOŞ - Machiajul capcanei în toiul frumuseţii.GELU DRAGOŞ - INTERVIU CU POETUL ŞI PICTORUL ION GEORGESCU MUSCEL.PAMFIL BILŢIU - BĂIŢA DE SUB CODRU – UN VECHI CENTRU DE PRELUCRARE ARTISTICĂ A LEMNULUI.VASILE DAN MARCHIŞ - UN ŞEF DE...SUPERCLASĂ!!!, CUVINTE INFLAMABILE.FLORICA BUD - PAMFLET PRĂFUIT, Nici un comentariu • Texte fără nume • Pamflet cu… implanturi.ANDREIA-ROXANA BOTIŞ, clasa a XI-a, Liceul ,,George Pop de Băsești” Ulmeni - PLAIURI CODRENEŞTI.VASILE MUREŞAN - VEI ÎNŢELEGE?, ADEVĂRUL IUBIRIIprof. EMIL DOMUŢA BĂIŢA DE SUB CODRU ŞI UN MEŞTEŞUG ARTISTIC APUS-FĂURITUL LĂZILOR DE ZESTRE. PREOT VASILE RUS - Parohia Fărcaşa - SCURT ISTORIC AL PAROHIEI ORTODOXE DIN FĂRCAŞA.

80





DUMUŢA SEVER GHEORGHE, coordonator "Mugurii Codrului"- FORMAŢIA DE DANSURI CÂNTECE ŞI TRADIŢII CODRENEŞTI"MUGURII CODRULUI"DIN BĂIŢA DE SUB CODRU.Preot MIHAI GHIŢ - ORTODOXIA, CU PAŞI LENŢI PRINTRE MILENII (VI). REFORMA LUI MARTIN LUTHER.Gelu DRAGOŞ JR. - FILOZOFÂND CU ÎNGERII DISPERĂRII.GEORGE PETROVAI - CUVINTE-NCUMINŢITE VIII.VASILE DAN MARCHIŞ - Unul dintre colaboratorii revistei "izvoare codrene" apicultorul VASILE DALE DIN SATUL ASUAJU DE JOS,COMUNA ASUAJU DE SUS, la 80 de aniMIHAI GANEA - DRUMUL PIERDUT , cu ghearele înfipte în utopie…IOAN ARDUSĂDAN - este primavară...iar!Poeme din Antologia „PALABRA EN EL MUNDO” ale elevilor Colegiului Naţional “MIHAI EMINESCU” BAIA MARE, director Marius CrăciunLUCICA DRAGOŞ - Beţia copacilor, Dincolo de umbre…Gelu DRAGOŞ - Folosiţi „pilele” doar la ascuţit sapa...

81

Izvoare codrene

Documents

Transcript of Izvoare codrene