IAnul XVII Nr. 814 Duminic[ 20 ianuarie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

O expozi\ie inedit[ de icoane române;ti va fi prezentat[ la Catedrala Notre-Dame de Fourviere din Lyon PAGINA 8

Calendarul foilor de ceap[ ne spune dac[ lunile vor fi ploioase sau secetoase PAGINA 7

Despre ce a scris gazetarulEminescu, despre cuprinderea te-matic[ a publicisticii sale, exegezele;i datul cu p[rerea `n texte `nsu-meaz[ un material mai mare dec]tvoluminosul corpus al scrierilorsale ̀ n pres[, de la 1870 c]nd a ̀ nce-put-o ca ziarist ocazional la “Albi-na” ;i “Federa\iunea”, din Pesta, la1888, c]nd a acceptat conducerearevistei “F]nt]na Blanduziei”, cuapogeu prelungit `n anii 1877-1883, ani ;i de neagra, dar sublimasalahorie la “Timpul”. A fost un`mp[timit al meseriei, chiar dac[ aintrat ̀ n ea de nevoie, iar istovitoa-rea munc[ de gazetar i-a r[pit multdin truda crea\iei poetice, ba, maimult, i-a ̀ nr[ut[\it starea s[n[t[\ii,i-a ̀ nso\it agonia ;i i-a gr[bit moar-tea. C[ci Eminescu a fost un sacri-ficat ;i al gazet[riei (“Bat telegra-mele Havas, arz[-le-ar focul s[ learz[!”). A lucrat la un ziar de partid,dar s-a exprimat `ntotdeauna `nnume personal (“:i mai potoli\i-lpe Eminescu!”, `i scria un lider alpartidului lui Titu Maiorescu). Dela alt ziar, “Curierul de Ia;i”, venisela “Timpul” pentru c[ nu voise s[scrie un articol comandat, de laud[pentru un oarecare. A fost corector,redactor ;i redactor ;ef ;i a fost,mai ales pe timpul verilor, el singur,`ntreaga redac\ie a unui cotidian.

Autorităţile sârbe au dejucat o po-sibilă tentativă de asasinat la adresa luiVladimir Putin, relatează Daily Mail,citând presa de la Belgrad.

Armin Alibašić, în vârstă de 21 deani, suspectat de apartenenţă la grupa-rea teroristă ISIS a fost arestat miercurilângă oraşul Novi Pazar, cu câteva oreînainte ca liderul rus să ajungă în Serbiaîn cadrul unei vizite oficiale.

În momentul arestării, tânărul sus-pectat de pregătirea unui atentat asuprapreşedintelui rus, avea asupra sa un ruc-sac, în care a fost găsită o armă cu lu-netă.

La percheziţii în apartamentul săuau fost găsite un întreg arsenal precumşi componente de fabricare a bombelorartizanale, potrivit mai multor surse dinpresa sârbă. În plus, în locuinţa sa aufost găsite steagul grupării teroriste ”StatIslamic” precum şi materiale de propa-gandă, scrie stirileprotv.ro

”Nu excludem faptul că Alibašić in-tenţiona să detoneze o bombă la sosirealui Putin”, a declarat un oficial sârb subprotecţia anonimatului, relatează TheMoscow Times.

Luceaf[rul poezieirom]ne;ti, omagiatde institu\iile dinjude\ ;i din \ar[

Februarie 1900< s-a spart casieria Teatrului, dar

nu era niciun ban `n[untru

Vladimir Putin, la un pas de moarte.Planul criminal, dejucat `n ultimulmoment

24 ianuarie1859 - 2019<

160 de ani de laUnirea Principatelor

Române

PAGINA 3

PAGINA 2

PAGINA 6

Dr. Vasile Lucaciu, filozof

PAGINA 4

Martie 1900< duel de spad[ la Cazarma din Satu Mare

2 Informa\ia de Duminic[/20 ianuarie 2019

Duel sângeros de spad[

Din relatările ziarelor din Pesta amaflat de acel duel sângeros care a avutloc sâmbătă în incinta cazărmii FranzJoseph din Satu Mare între Eötvös Sán-dor, locotenent major regal ;i stagiarulde drept Helmeczy Pál. Duelul s-a ter-minat după primul atac ;i contraatac.Eötvös s-a ales cu două tăieturi adâncila cap ;i la încheietura mânii, iar acestala rândul lui a tăiat o bucată dintr-oureche a lui Helmeczy. Motivul duelu-lui a fost o ceartă dintre cei doi.

O pat[ vecheÎn ultimele luni au avut loc frecvent

ni;te evenimente în ora;ul nostru careau legătură cu un fenomen al evuluimediu, ;i anume cu duelul. Să aruncăm;i noi o privire la această relicvă a evu-lui mediu, fiind vorba de o pată vecherămasă până în zilele noastre pe trupulsocietății.

A;a cum în evul mediu rangul so-cial a fost asigurat de către puterea feu-dală şi de mo;ier, rang pentru care res-pectivii au fost dispu;i să lupte ;i indi-vidual, în zilele noastre duelul, cavale-rismul asugură diferitele trepte ale ni-velului cultural ;i al orgoliului. Acestfenomen se regăse;te aproape în toatăEuropa, dar mai ales la noi, unde fie-care elev de ;coală medie este gata sălovească, să taie ;i să împu;te pentruonoarea lui.

Dumnezeule, ce putem face dacăîn alt mod nu ne putem apăra onoarea?Toți credem că numai acest mijloc esteadecvat ;i de dorit pentru acest scop.Cu toate că este vorba doar de un obiceiprost, o boală adevărată. Dar să nu nemulțumim doar cu atât că numim fe-nomenul acesta doar o obi;nuințăproastă, ci să vedem care sunt motivele,forța motrice care au produs acest cu-rent general.

Oare în prima jumătate a secoluluitrecut, până 1867 (anul compromisuluiaustro-ungar – n. r.) când toată lumeaa considerat pe ceilalți ca fiind frațiilui, când frații s-au ajutat reciproc, ceibogați pe cei mai săraci, la fel, când lo-zinca libertate, egalitate, fraternitate afost un fenomen viu, ar fi putut să aibăloc fenomenul acesta al orgoliului în-tr-o măsură ca azi? Nu! Societatea de-mocratică de atunci nu ar fi tolerat unasemenea fenomen. Din partea politi-cienilor de frunte a picurat în inimileoamenilor ideea democrației ;i a ega-lității depline dintre cetățeni. Despredueluri, de spritul acesta de cavaler, s-a putut auzi foarte rar.

Azi însă – în această epocă mate-rialistă – când lupta pentru ni;te țeluriindividuale printr-o concurență acerbăa contaminat totul - s-au schimbat toa-te. Azi nu mai este vorba nicăieri deiubire frățească, de libertate adevărată,de poftă de muncă, de perseverență ca-re ar face posibil ca un tânăr să se afir-me prin luptele grele ale vieții, nu maieste vorbă de niciun fel de entuziasmpentru ceva frumos, nobil ;i de dorit.Locul acestora a fost luat de titluri, de

decorații, de medalioane, de lux, de re-fuzul muncii, de un caracter slab ;i înrândul tinerilor ;i de materialism. Sănu ne mirăm că în aceste condiții s-acăutat ;i s-a găsit un mijloc prin care,în chip aventurier, se pot obține laude,poziții, dar mai ales notorietate.

Acestui scop a slujit, ;i mai sluje;temetoda cea mai sălbatică a secoluluiXX< duelul. De la 1867 încoace el adăunuit fără piedici. :i nu s-a găsit pânăacum nimeni care ar fi declarat războiîmpotriva lui. Mai mult, chiar onorațiideputați, care ar avea menirea această,duelează cel mai des. Toată lumea estelini;tită, prime;te rece vestea fiecăruiduel care a avut loc, ;i numai atuncistă un pic mintea omului să se mai ;igândească, când câte un erou din acestaî;i pierde viața în duel< Halt, până aici!Dar ;i ăsta este doar rezultatul efectuluipe moment.

Nu, nu - a;a gândesc domnii deacolo, de sus -, nu putem desființa due-lul pentru că ne pierdem onoarea, res-pectul ;i viitorul! Pentru că în armatăeste o obligație a ofițerilor să duelezeîn anumite cazuri – soldații simpli ne-având acest drept -, pentru că dacă eievită duelul în asemenea cazuri, î;i potpierde chiar ;i gradul de ofițer. Acestfenomen există ;i în viața civilă, înțe-legând aici clasele superioare, pentrucă – nota bene – nici păturile de maijos nu sunt considerate demne să par-ticipe la dueluri.

Nu ;tim până când va dăinui aceas-tă situație. Cu toate că duelul este con-siderată o faptă penală, până când else bazează în orânduirea socială ac-tuală pe o necesitate acceptată, este unrău neceasar, cei care încalcă aceastăinterdicție fiind pedepsiți foarte blând.

Aici ar fi vorba de ni;te măsuri le-gislative noi, ar trebui revizuit ;i com-pletat însu;i codul penal cu privire ladueluri.

Toată lumea, fie vorba de eroi, de poeți,de oameni de stat, au perioada lor, a;acum ;i ideile, instituțiile, lucru pe carenu putem schimba de la o zi la alta.A;a nu putem desființa dinci duelurile,lucru pentru care este nevoie de untimp mai lung. În orice caz însă, factoriiresponsabili sunt meniți în primul rândsă lucreze la această chestiune.

Sau va veni - va trebui să vină - oorânduire socială nouă, adevărată, fărăpete, care se va situa pe ni;te baze noi,;i care va mătura precum uraganul, ve-chea noastră orânduire.

Vie împărăția ta cât mai repede, so-cietate fără pete!

Observarea incendiilor

Postul de observare a incendiilortrebuie mutat din locul actual, pentrucă demolarea vechii clădiri a Tribuna-lului este iminentă. Pentru acest scopnu există loc mai potrivit ca turnul bi-sericii catolice, de unde observarea in-cediilor va fi mai eficientă decât de pelocul actual.

Spargere la teatruVinerea trecută la prânz s-a spart

casa de bilete permanentă a teatrului.Evenimentul a stârnit panică mare înrândul actorilor, care s-au lini;tit nu-mai atunci când s-a aflat că în ziua res-pectivă nu a intrat niciun crăițar în ca-seria teatrului. Actorii consideră ;iaceastă circumstanță ca un semn alsusținerii din partea publicului, pentrucă în acest fel ei au scăpat de o gravăpierdere…(Szamos, 1 martie 1900)

Slujb[ de pomenireVineri dimineață a avut loc o slujbă

de pomenire în Catedrală în amintirearegelui Carol Francisc (Franz JosephCarl von Habsburg-Lothringen, adicăFrancisc al II-lea, împărat austriac ;irege apostolic maghiar– n. red.), ctito-rul Diecezei romano-catolice de Săt-mar, care a fost săvâr;ită de către pre-latul papal dr. Keszler Ferenc, canonic,cu o asistență strălucită de preoți. (Die-ceza romano-catolică de Sătmar a fostînființată în urma colonizării în comi-tat a ;vabilor romano-catolici - ma-ghiarii fiind aproape în totalitate re-formați – de către împărat în anul 1804- fără în;tiințarea prealabilă a papei -prin împărțirea Diecezei de Eger. n.red.)

Apel la patriotismDezvoltarea patriei noastre depin-

de în mare măsură de sprijinirea in-dustriei autohtone. Deci să folosim cutoții pentru spălarea dinților ;i pentruprospețimea gurii pasta de dinți Thy-mol, care este un produs maghiar derenume mondial, care curăță, albe;te;i coservă dinții. Este mai presus catoate produsele de acest fel, este ieftin[;i întotdeauna proaspăt[. Se găse;tepeste tot în cutii elegante cu câte 6 tu-buri, pentru 3 coroane ;i 60 filleri. Sin-gurul producător ;i deținător de de-pozit en gros< Fabrica de parfumuri ;ilaboratorul de articole igienico-cos-metice Schwartz, Budapesta.(Szamos, 4 martie 1900)

Traducere< Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Excursia elevilor de la Gimnaziul

ReformatS-au făcut deja pregătirile pentru ex-

cursia elevilor de la Gimnaziul Reformatla Fiume (azi Rijeka, Croația). Excursiase va desfă;ura aproximativ între 7 ;i 14aprilie, în vacanța de pa;ti. Numărul par-ticipanților este până acum circa optzeci.Tineretul va fi acompaniat de 8 profesori.Itinerarul va conduce prin Budapesta,unde tinerii vor petrece două zile cândei vor primi cazare ;i masă la Institutulteologic reformat. Ei vor fi cazați ;i laFiume la instituții publice. După planu-rile întocmite, tinerii vor face o excursie;i la Abbazia (azi Opatija, Croația), undeo parte din ei va merge cu trenul, o altăparte cu vaporul. Pentru acoperirea înparte a cheltuielilor cu această excursieau fost prevăzute încasările de la balulelevilor cu concert. Repertoriul extremde interesant al concertului, precum ;irenumele balurilor de elevi până acum,vor face posibil în mare măsură ca aceastăexcursie să fie realizabilă.

Burse pentru copiiidasc[lilor

Fondul „Eötvos” anunță concurs deburse pentru elevii care au terminat cusucces cele 4 clase de ;coală medie saude ;coală civică. La concurs pot participaexclusiv copii sau orfanii dascălilor caresunt sau au fost membri ai Fondului. Seanunță concurs ;i pentru acceptarea gra-tuită sau semigratuită în Casa Învățăto-rului copiilor cu rezultate excelente ai că-ror părinți sunt membri ai Fondului Eöt-vos. :i Camera proprietarilor de hoteluri;i restaurante din Budapesta a anunțatun concurs pentru elevii sârguincio;i din;colile superioare prin care ei asigură câteo masă de prânz zilnică gratuită pentru79 de tineri studio;i.

PromovareJudecătorul de tribunal regal Papp

Kalman a fost promovat de către minis-trul Justiției în prima treaptă a clasei VIIde salarizare.

Aten\ie la apa mineral[!

Pentru tratarea colitei ;i îngră;ării,apa minerală amară „Franz Joseph” nuare pereche. Se recomandă a solicita ex-clusiv apa minerală „Franz Joseph” ;i nuapa de „Buda” sau ape minerale cu altedenumiri, pentru că se comercializeazămai multe feluri de ape minerale cu eti-chete asemănătoare, dar în;elătoare. De-pozit exclusiv la Lövinger József.(Szamos, 4 martie 1900)

ISTORIECu toate că duelul este considerat o faptă penală,

până când el se bazează în orânduirea socială actualăpe o necesitate acceptată, este un rău neceasar, ceicare încalcă această interdicție fiind pedepsiți foarteblând.

Cazarma din Satu Mare `n anii 1920

Martie 1900< duel de spad[ la Cazarma din Satu Mare

Duelul a pornit de la o ceart[ `ntre locotenentul Eötvös Sándor ;i Helmeczy Pál, stagiar de drept.Cei doi protagoni;ti s-au ales cu r[ni

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

20 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAMJudecat prin prisma c[r\ilor sale, dr. Vasile Lucaciu nu este deloc un r[sf[\at al sor\ii.

Memoria cultural[ nu i-a re\inut aproape nimic din texte. Se pare c[ `n cazul profesorului;i preotului greco-catolic via\a ;i activitatea politic[ ;i diplomatic[ au fost mai importantedec]t opera.

~n anii petrecu\i la Satu Mare(1878-1885), dr. Vasile Lucaciu aelaborat ;i publicat ̀ n trei volume“Institu\iuni filosofice” (1881-1884). Lucrarea a fost bine pri-mit[ de opinia public[ rom]ne-asc[. G. Bari\iu a fost printre pri-mii care au anun\at `n Observa-torul ;i Transilvania apari\ia vo-lumelor. Red[m mai jos o recen-zie ap[rut[ `ntr-unul din nume-rele ziarului Observatorul din va-ra anului 1882. Am `ncercat s[aducem la zi textul, p[str]nd ̀ ns[,pentru savoare, multe cuvinte `noriginal.

“Recensiune asupra logicei domnuluidr. profesor Vasile Lucaciu

Onorat[ Redac\iune!Via\a spriritual[ a unei na\iuni este

`n rela\iune intim[ cu starea ei politic[,;i este fapt[ nedubitat[ c[ geniul na\ionala;a `;i arat[ vitalitatea sa, dac[ face s[str[luceasc[ spiritul na\ional ̀ n acea par-te, ce se arat[ mai tare atacat[ ;i este ex-pus[ la mai mari pericole. De aici se poateexplica fenomenul c[ la noi rom]nii par-tea cea mai `nsemnat[ din via\a noastr[spiritual[ se consum[ `n sus\inerea ;iap[rarea existen\ei noastre na\ionale, ca-re este mai tare periclitat[. To\i oameniide valoare ;i cu reputa\ie ̀ ;i dau toat[ si-lin\a a face politic[, ̀ n interesul existen\eivie\ii noastre na\ionale. Urmarea este c[;tiin\ele speciale r[m]n necultivate, con-tra preten\iunei progresului din zilele se-colului nostru, ba chiar vedem cu durerec[ ;i acele `ncerc[ri ce se fac ici colo,r[m]n neobservate, nesprijinite. Avem`ns[ speran\a c[ toate acestea vor veni ̀ nechilibru, ;i dac[ se va `nt[ri ;i asigurarom]nismul nostru `n privin\a politic[,va ar[ta faptele dorite ;i pe terenul;tiin\elor speciale.

Totu;i avem datoria de a petrece cuaten\iunea cuvenit[ toate mi;c[rile inte-lectuale, c]te apar `n anumite ramuri al;tiin\ei.

E lucru recunoscut c[ ̀ ntre toate ;ti-in\ele de ordin naturale, filosofia ocup[locul `nt]i. Ea este d[t[toare de ton `ntoate ;tiin\ele, fie teoretice, fie practice>;i ;tim din istorie, c[ revolu\iile cele mari,politice ;i sociale au fost totdeauna pre-parate de revolu\iile ;tiin\ifice concepute

`n spiritele unor oameni cu rol epocal ̀ nistoria omenirei. :i chiar `n timpurilenoastre, toat[ politica, legisla\iunea, via\asocial[, chestiunile cele mari ce agit[ spi-ritele, toate sunt informate prin ;tiin\afilosofic[. Multe ;i mari sunt p[catele cese comit ̀ n numele ;i sub scutul filosofiei,`ns[ medita\iunea ;i studiul serios ;i ne-preocupat ne pot conduce pe caleaadev[rului, ne ;i pot preserva de erorilepericuloase.

La noi rom]nii, pu\ini s-au ocupatdin adins cu cultivarea filosofiei, iar unsistem de sine st[t[tor nu se afl[ la scrii-torii rom]ni. Idei filosofice sunt adeseorisem[nate ici-colo `n scrierile autorilorrom]ni. Caracter folosofic au opurile fru-moase ale nemuritorului SimionB[rnu\iu, care ar merita un studiu specialdin partea vreunui literat de-al nostru.Veneratul nostru literat Timotei Cipariune-a prezentat un op ;i din aceast[ spe-cialitate ̀ n traducerea filosofiei lui Krug,care precum ;tim ;i ast[zi se folose;te ̀ ngimnaziul superior din Blaj.

Dincolo de Carpa\i `n timpurile dinurm[ vedem un av]nt ̀ mbucur[tor ;i peterenul ;tiin\elor filosofice. Profesorii dela licee ;i de la facult[\i sunt nevoi\i dinpozi\iunea lor a se ocupa ̀ nadins cu aceststudiu special, dintre care unii, ca deexemplu domnul Leonardescu ar faceonoare ;i celei mai `naintate literaturi alumii.

Dup[ organizarea studiilor la gim-naziile din patrie, studiul filosofiei esterestr]ns numai la propedeutica filosofiei,cum o numesc ei, adic[ la logic[ ;i la psi-hologia experimental[.

Durere, c[ de;i avem mai multe gim-nazii ̀ n patrie, pe c]t cunoa;tem ̀ nc[ nus-a tip[rit nicio propedeutic[ de acestea.

Domnul Dr. Vasile Lucaciu, profesorla gimnaziul superior de stat ̀ n Satu Marea ̀ nceput a publica ̀ n fascicole un op subtitlul< "Institu\iuni filosofice" ;i p]n[acum au ;i ie;it patru fascicole ce com-pun un volum, adic[ cartea prim[ "Lo-gica". Despre acest op a; vrea s[ amintescc]teva cuvinte.

Domnul autor aminte;te `n prefa\aopului c[ voie;te a urma ̀ ntru toate prin-cipiile exprese din enciclica papal[ datat[din 4 august 1870 cu `nceputul "AeterniPatris". ~n decursul opului se arat[ apoidestul de consecvent, `nc]t, adic[ `n totdecursul logicii sale las[ a se vedea axio-ma scolasticilor, c[ filosofia este servateologiei.

Nu voiesc cu aceast[ ocazie a critica`ndrept[\irea acestui principiu, pentruc[ prea tare m[ bucur c[ `n literaturanoastr[ rom]n[ se vede un studiu serios`n specialitatea ;tiin\ei filosofice. Exprimmai v]rtos dorin\a ca opul `nceput s[continue p]n[ la cap[t, ca a;a s[ putemenun\a verdictul final asupra `ncerc[rii

autorului de a deslega toate cestiunile fi-losofiei `n consonan\[ cu teologia cato-lic[.

No\iunea fundamnetal[, diviziunea,modul pertract[rei sunt toate dup[ ca-lapodul scolasticii.

De aceasta nici c[ ne putem mirafoarte, de vom considera c[ autorul ;i-af[cut studiile sale `n Roma unde fire;tec[ numai `n aceast[ direc\iune ;i-a dez-voltat cuno;tin\ele filosofice.

Ne m]ng]ie mai presus de toate aceeac[ el ̀ nsu;i m[rturise;te ̀ n prefa\a opuluis[u c[< «voiesc a face prin opul acesta unserviciu pl[cut mult amatei melena\iuni». Semn bun ce ne dovede;te des-tul spiritul autorului.

E drept c[ scolasticismul din EvulMediu are mul\i inamici `ntre `nv[\a\iitimpurilor mai moderne> ;i `ntr-adev[rnu se pot accepta f[r[ de rezerv[ ;i criticatoate p[r\ile acelui sistem. Ei bine, `ns[,sistemul este numai forma> esen\a lucru-lui trebuie s[ o c[ut[m. Mul\i dintre fi-losofii moderni deodat[ cu scolasticis-mul leap[d[ toate adev[rurile propuse;i ap[rate `n acel sistem> ;i cred c[ nuaber[m c]nd judec[m c[ pozitivi;tii, ma-teriali;tii, ra\ionali;tii moderni etc. com-bat ̀ nt]i adev[rurile sus\inute de scolas-ticii evului de mijloc ;i fabric[ argumentede ur[ `n contra sistemului scolastic,ar[t]nd unele abuzuri ca apoi cu formacu tot s[ exileze ;i con\inutul. Mie-miplace sistemul scolastic, principalmentepentru aceea, c[ `n acest sistem aflu re-zultate ;tiin\ifice reale, satisf[c[toare, lacare spiritul uman afl[ lini;tea dorit[ princercet[rile ;tiin\ifice. :i cu alte sistemeputem veni la asemenea rezultate, `ns[cei mai mul\i au observat c[ ele ̀ n loc dea `ndestuli dorul ;tiin\ei, `ntind numaiveninul scepticismului.

A preserva societatea uman[ de atarilucruri este scopul restaur[rii filosofiei,`nceput de Pontificele roman Leon XIII.S[ adopte orice metod[, s[ accepte oricesistem de pertractare, pu\in ne import[.Scopul e ca adev[rurile ce se con\in `nsistemul scolasticilor, s[ se propage cumai mult[ virtute ̀ n societatea modern[,s[ se combat[ abera\iunile monstruaoseale filosofilor moderni.

Mie-mi plac[ c[ domnul Lucaciu ;i-a ales metoda scolastic[ c[ci ̀ l judec[ unmijloc forte apt spre ajungere la adev[rulnedubitat.

Spre l[murirea celor descrise rog peon. Red. s[ lase s[ urmeze aici< 1)prefa\iunea> 2) articolul despre utilitatea

dialecticii, pag. 120> 3) despre criteriulsuprem al verit[\ii ;i al certe\ei *) (pag.241-250) **)

Notele Redac\ei Observatorului

*) Doar voi\i s[ zice\i certitudine?Certe\ea ar sem[na cu certa>**) Rug[m pe domnul recensente s[ ia`n considera\iune c[ un ziar politic cedispune numai de spa\iu c]t este al nos-tru, reflect]nd ;i la cerin\ele ;i lipsele im-perioase ale publicului s[u, cum am zicela moment, nicidecum nu poate s[ des-chid[ coloanele sale `nc[ ;i la studiul fi-losofiei, ci se bucur[ dac[ poate s[ anun\epublicului apari\iunea unor opuri caacestea, prin c]te o recensiune scurt[.Numai ziarele cele mari, cotidiane cuc]te 10.000 p]n[ la 100.000 de abona\ise pot lansa ;i `n discu\iuni filosofice>`ns[ chiar ;i acelea mai rar ;i mai multnumai `n suplimente.

Opul are ̀ ns[ ;i un defect ce nu-l pottrece cu vederea, precum nici nu mi-lpot explica. Sunt `n el prea multe eroritipografice, ̀ n litere ;i ̀ n interpunc\iuni.Nu zic c[ acelea tulbur[ `n\elesul, ci maide multe ori dau de lucru ca s[ se corec-teze confuziunea produs[ prin aceleerori. Sapienti satis.

Exteriorul c[r\ii nu las[ nimic de do-rit, h]rtie fin[, caractere clare ;i legibile,;i a;a nu se poate zice c[ opul ce const[din cele 20 de coale tip[rite este scump`n pre\ul de 2 fl.

Eu din parte-mi ̀ l recomand amato-rilor ;tiin\ei.

De ce clerurile nu deschid vreo foaieperiodic[ special[ pentru scopuri deacestea?”

***Mar\i, 22 ianuarie, `ncep]nd cu

ora 12.30, la restaurantul Poesis vaavea loc lansarea celor trei volumedin Institu\iuni filosofice, ap[rute laeditura Eikon din Bucure;ti, edi\ie`ngrijit[ de Vianu Mure;an. ~n con-tinuare vor fi lansate ;i volumele< Ge-orge Vulturescu, "Cartea creden\io-nalelor. S[tm[reni la Marea Unire",ap[rut la editura ":coala Ardelean["din Cluj> Blaga Mihoc, "Dr. VasileLucaciu (1852-1922)", Editura Pri-mus, Oradea> Silviu Sana, "Eparhiagreco-catolic[ de Oradea ;i MareaUnire (1918-1919)", Editura Mega,Oradea.

A consemnat A. Zaharia

Recenzia publicat[ `n 1882 de ziarul Observatorul, la rubrica Literariu, pag. 12

Petru Bran (1821-1877) Vasile Lucaciu (1852-1922)

21 ianuarie 1821. Se na;te Petru Bran21 ianuarie 1852. Se na;te Vasile Lucaciu

Dou[ destine `ngem[nate nudoar prin data na;terii, ci ;i prinpreocup[ri, prin spiritul de sacri-fiu pentru o idee, ideea na\ional[.

Petru Bran avea s[ fie primulprofesor de limba ;i literaturarom]n[ la Liceul regesc din SatuMare. Vasile Lucaciu avea s[ fiesuccesorul lui la acela;i liceu.Am]ndoi ;i-au pierdut catedreleobliga\i de ̀ mprejur[ri. Am]ndoisunt uni\i peste timp de prieteniaaceluia;i personaj cvasi-necunos-cut, avocatul Alexandru Feren\iu.

~n casa lui, de pe actualastrad[ Mircea cel B[tr]n nr. 8, afost g[zduit[ biblioteca lui PetruBran ;i tot aici a func\ionat pri-mul cerc de lectur[ `n limbarom]n[ din Satu Mare. Acela;iAlexandru Feren\iu avea s[ fieprimul avocat al dr. Vasile Lucaciu`n procesul cu autorit[\ile din Sa-tu Mare, proces c];tigat.

~n aceea;i cl[dire a familiei Fe-ren\iu avea s[ aib[ loc la 2 mai1872 a doua reuniune de adunarea fondurilor pentru teatru ̀ n lim-ba rom]n[. Din aceea;i familieFeren\iu avea s[ fie ales primulprimar rom]n dup[ Unirea din1918.

~n acest loc plin de istorie afost reconstituit[ biblioteca luiPetru Bran. Aici au revenitlucr[rile celor doi primi dasc[licare au predat limba, istoria ;i li-teratura rom]n[ la un liceu dinSatu Mare. Mai modest, PetruBran ;i-a pus numele pe lucrarea"M[rg[ritare sau sentin\e poetice,iar Dr. Vasile Lucaciu a scris In-stitu\iuni filosofice.

Ap[rute la editura Eikon celetrei volume, Logica, Metafizica;i Filozofia moral[ ne pun ̀ n fa\aunui filozof `n adev[ratul sens al

cuv]ntului. Dup[ cum scrie PetreDunca `n postfa\[, ConstantinNoica l-a considerat pe Vasile Lu-caciu cel mai mare filozof neoto-mist rom]n. Cele trei volume ale"Institu\iunilor filosofice" des-chid o nou[ perspectiv[ asuprapersonalit[\ii dr. Vasile Lucaciu. Avea toate calit[\ile, avea preg[ti-rea necesar[ pentru filozofie. Ac-tivitatea intelectual[ pus[ ̀ n plansecund de activitatea politic[,trec]nd drept un lupt[tor pentrucauza na\ional[, opera filozofic[a dr. Vasile Lucaciu ne apare acum`n toat[ splendoarea. Fostul pro-fesor de la liceul regesc din SatuMare se prezint[ acum ̀ n straieleunui g]nditor, al unui iscusitm]nuitor al ideilor `ntr-o pe-rioad[ `n care conceptele filozo-fice abia `;i dibuiau corespon-den\i `n limba rom]n[.

4 Informa\ia de Duminic[/20 ianuarie 2019

EVENIMENT

În anul acesta se împlinesc 160de ani de la Unirea PrincipatelorRomâne de la 24 ianuarie 1859, cu-noscută și sub denumirea de MicaUnire. Am considerat că este nece-sar să îi aducem un omagiu perso-nalității exponențiale a lui Alexan-dru Ioan Cuza, cunoscut sub de-numirea de Domnul Unirii. Ale-xandru Ioan Cuza s-a născut la 20martie 1820 la Bârlad. Se tragedintr-o familie moldoveană dinpărțile Fălticeniului, având repre-zentanți în divanul domnesc încădin secolul al XVIII-lea. Începăto-rul cunoscut al familiei, atestat(1638), este Cuza vistiernicelul.

Membrii familiei trec activ prin istoriaMoldovei, sprijinind pe domnii în scaunsau luând parte la comploturi împotrivalor ( exemplu ar fi Dumitraşco Cuza, ames-tecat în complotul împotriva lui Mihai Ra-coviță).

Familia Cuza se înrudeşte şi cu vestițiicronicari ai Moldovei, Costineştii. Tatăllui Alexandru Ioan Cuza, Ioan Cuza, ocu-pă diferite dregătorii< spătar, ispravnic deFălciu, apoi de Covurlui ( în timpul lui Io-niță Sandu Sturdza), apoi postelnic. Mamasa, Sultana, era născută Gozadini, dintr-ofamilie de origine greco-italiană din Is-tanbul, dar românizată.

Se cunosc puține despre copilăria luiAlexandru Ioan Cuza. Îl aflăm elev (1831)în pensionul francez de la Iaşi al lui VictorGuenin, unde îi are colegi pe Vasile Alec-sandri, Mihail Kogălniceanu sau MateiMillo. Îşi trece bacalaureatul în litere, laParis (1835). Deşi îl atrăgea medicina, seînscrie la drept, studii pe care nu le-a în-cheiat. Se întoarce în țară şi intră în armată(în toamna anului 1837) cu gradul de cadet(aspirant la ofițer). Îşi dă demisia (8 fe-bruarie 1840) şi alege calea demnitățilorcivile : prezident al judecătoriei ținutuluiCovurlui (1842), unde rămâne până la1845. Cu un an înainte se căsătorise cuElena Rosetti-Golescu.

Un rol important și mari meriteîn Revoluția română de la 1848

Alexandru Ioan Cuza a avut un rolimportant şi mari merite în Revoluția ro-mână de la 1848. La adunarea de la Iaşi(27 martie 1848), este unul dintre fruntaşiimişcării naționale şi principal opozant fațăde autocratismul lui Mihail Sturdza. Ares-tat împreună cu un grup de fruntaşi aimişcării, este trimis sub pază la Galați,pentru a fi trecut în Imperiul Otoman.Reuşeşte să se salveze şi împreună cu cei-lalți, merge la Braşov. Cuza este prezentpe Câmpia Libertății de la Blaj (mai1848),apoi pleacă în Bucovina unde continuălupta. Face parte din comitetul revoluțio-nar moldovean.

În perioada postrevoluționară, Cuzaeste susținut de domnitorul Grigore Ale-xandru Ghica, om cu vederi liberale, şinumit, mai întâi preşedinte al judecătorieiCovurlui (octombrie 1849 – februarie1851), apoi director al Ministerului de In-terne şi, în sfârşit, la 6 iunie 1856, Ghica îlnumeşte pârcălab de Galați. După înceta-rea domniei lui Ghica, caimacamul anti-unionist, Teodor Balş, îl înlocuieşte pe Cu-za din funcție. Succesorul acestuia, NeculaiVogoride, şi el antiunionist, îi redă funcția(1857) în scopul de a-l folosi în acțiunilesale. Cuza este reintegrat în armată, avan-sând repede până la gradul de maior.

Ca urmare a marilor confruntări deforțe de după Congresul de la Paris (din1856), pe plan extern şi intern, Partida Na-țională izbuteşte să-l impună ca domn laIaşi pe Cuza (la 5 ianuarie 1859) şi la Bu-cureşti (la 24 ianuarie 1859) tot pe Cuza.

În felul acesta, Alexandru Ioan Cuza de-vine domnul Unirii Principatelor Româ-ne.

La 24 ianuarie 1859, Cuza apare ca“omul providențial”, ce patronase un mareact istoric. Dar dubla alegere a lui Cuza nua fost întâmplătoare şi numai de conjunc-tură, ci pentru că el avea merite< se afirmaseca om politic şi patriot încă din perioadapaşoptistă, luptase în revoluție, luase parteactivă în lupta pentru unire, zădărniciseplanurile antiunioniste ale caimacamuluiVogoride. Cuza era conştient că domnialui devenise vremelnică şi după câțiva aninațiunea însăşi va reveni la dorința maiveche (exprimată şi în cererile divanurilorad-hoc) de a aduce la tron un prinț străin.Concepția sa era de a nu aştepta trecereaanilor, ci de a folosi fiecare zi în binele na-țiunii. Activitatea multilaterală a lui Cuzade după 24 Ianuarie 1859 se defineşte prinmăsuri realiste şi energice, având ca fina-litate desăvârşirea actului Uniri. Dubla ale-gere pusese Europa în fața faptului împli-nit. Austria şi Turcia, în primul rând, so-coteau că prin aceasta fusese încălcatăConvenția de la Paris (1856). Este convo-cată şi se desfăşoară o conferință interna-țională în problema românească (26 mar-tie – 25 august 1859). În timpul conferinței,Austria şi Imperiul Otoman, interesate înmenținerea românilor în stare de depen-dență, pun la cale o intervenție militară.Actul Unirii era în primejdie. Cuza con-centrează armata moldo-munteană, darcalea diplomației era cea mai indicată. Eltrimite în principalele capitale europenepe cei mai indicați diplomați< Mihail Ko-gălniceanu, Ion Ghica, Costache Negri.Cuza merge el însuşi la Constantinopol(1860) pentru recunoaşterea actului Unirii.Rezultatul a fost pozitiv. Dubla alegere afost recunoscută de Franța, Rusia, Anglia,Prusia şi Sardinia (aprilie 1859), iar în ul-tima şedință a Conferinței de la Paris (25august 1859) şi de către Austria şi ImperiulOtoman. Dar Cuza, care ca diplomat îşidezvăluie mari resurse, şi ca om politic agândit că dubla alegere trebuie să fie ur-mată de recunoaşterea unirii trebuie săfie urmată de recunoaşterea unirii depline.A fost nevoie de încă doi ani (1859 – 1861),de strădanii politice şi diplomatice pentruca unirea să devină fapt şi în interior, prinunificarea instituțiilor moldo-muntene,pe care marile puteri le hotărâseră sepa-rate.

În aceşti ani, Cuza trece la unificareaaparatului de stat. Se realizează unificareaarmatei prin trimiterea de efective dinMuntenia la Iaşi şi din Moldova la Bucu-

reşti. Se formează tabăra militară de la Flo-reşti (Prahova) cu comandă unică. Minis-tru de război pentru ambele Principateeste generalul Ion Emanoil Florescu(1860). Serviciul telegrafului din Munteniaşi Moldova se unifică şi inspector generaleste numit Cezar Librecht (1860). Misiu-nile diplomatice ale Moldovei şi Țării Ro-mâneşti la Constantinopol sunt reunite(martie 1859) în una singură, având înfrunte pe Costache Negri, pe care Poartaîl recunoaşte ca reprezentant al diplomațieiromâne. La Focşani îşi începe activitateaComisia Centrală (1859), care trebuia săelaboreze legile comune pentru cele douățări. Paralel, Alexandru Ioan Cuza desfă-şoară o activitate diplomatică permanentăşi ofensivă, rămâne intransigent față de în-cercările străinătății de a încălca autono-mia statului român. Rusiei nu i se permiteamestecul în treburile interne, ImperiuluiOtoman i se interzice prezența militarilorpe teritoriul românesc.

Supuşii imperiului care produceau ne-orânduieli pe teritoriul nostru erau reținuțide autoritățile române. Certele realizări pelinia autonomiei apropie desăvârşirea uni-rii. La Conferința de la Paris (1861) însăPoarta cere dreptul de intervenție în Prin-cipate, în cazul unor noi încălcări ale Con-venției de la Paris – termen vag şi care ori-când putea fi atribuit politicii naționalepromovate de Alexandru Ioan Cuza.

Austria admitea Unirea doar pe duratadomniei lui Cuza. Poarta elaborează chiarFirmanul Unirii, care cuprindea condițiiinacceptabile pentru români. Datorită po-ziției intransigente a lui Cuza , ca şi a şefuluidiplomației româneşti, Costache Negri,precum şi a celor două camere şi celor do-uă guverne, la încheierea lucrărilor confe-rinței (4 decembrie 1861), Poarta elabo-rează un nou firman, prin care renunță lacondițiile puse anterior.

Conferința recunoştea unirea deplinăa Principatelor. Austria doar îşi menținearezerva : unirea numai sub domnia luiAlexandru Ioan Cuza. Acest mare succespolitic şi diplomatic patronat de Cuza areca rezultat faptul că la 24 ianuarie 1862(când se împlineau trei ani de la Unire),Adunările reunite într-una singură la Bu-cureşti, hotărăsc măsurile de unificare po-litică-administrativă.

Un singur guvern, o singurăadunare legislativă, o singurăarmată, o singură capitală

Se formează un singur guvern, o sin-

gură adunare legislativă (viitorul parla-ment), o singură armată (acțiune care în-cepuse), o singură capitală – la Bucureşti.Principatele Unite ale Moldovei şi ȚăriiRomâneşti se vor numi România.

Moştenirea lui Cuza este bogată şiesențială. Dacă el rămâne în istorie cadomn al Unirii Principatelor, deci ca uni-ficator, ca om politic şi diplomat care iz-buteşte să conducă la recunoaşterea de-plinei uniri, asigurând cadrul politic ne-cesar, Cuza trece la realizarea celui maiimportant aspect al operei sale – reformeleşi crearea instituțiilor României moderne.A mai avut multe de înfruntat, mai ales cuadunarea şi guvernul unificat, prezidat deBarbu Catargiu. După asasinarea lui BarbuCatargiu (23 iunie 1862), în timpul guver-nului condus de N. Kretzulescu este con-tinuată opera de unificare administrativă: unificarea serviciilor sanitare din celedouă Principate, instituirea Direcției Ge-nerale a Arhivelor Statului, reorganizareaȘcolii de Silvicultură. Dar calea marilorreforme este deschisă de aducerea la puterea guvernului Mihail Kogălniceanu (oc-tombrie 1863) şi întărită prin lovitura destat (2mai 1864). Prima dintre legi se referăla secularizarea averilor mănăstireşti (de-cembrie 1863). Ea privea mai întâi secu-larizarea mănăstirilor închinate, puse dectitorii lor sub ascultarea PatriarhiilorOrientului, apoi averile tuturor mănăsti-rilor deveneau proprietatea statului. Aceas-tă reformă devine o importantă premisăpentru reforma agrară, 25 % din pământularabil al țării fiind deținut până atunci demănăstiri.

A urmat o fecundă activitate legislati-vă< înființarea Casei de Conturi (după mo-del francez) pentru verificarea actelor fi-nanciare ale statului, hotărâtoare pentrucontractarea unui împrumut extern laLondra (Banca Stern), Legea organizăriiputerii armate, Legea instrucțiunii, înfi-ințarea Consiliului de Stat, legile contabi-lității, Legea comunală (după model fran-cez), Codul penal şi de procedură penală(23 martie 1864), Legea organizării jude-cătoreşti.

După lovitura de stat de la 2 mai 1864,reformele cerute de propăşirea Românieicontinuă. Cuza supune aprobării poporu-lui, prin plebiscit, noua constituție a țării,numită Statutul dezvoltător al Convențieide la Paris şi o nouă lege electorală. Statutullui Cuza sporea considerabil prerogativeledomnului (câştiga inițiativa legilor, dreptulde a numi un sfert din membrii Senatului,corpul ponderator şi pe preşedintele Ca-merei), dar scădea pe cele ale Adunării, alcărei regulament era alcătuit de guvern.Consiliul de Stat elabora legile, Senatul ob-ținea dreptul primirii petițiilor. Legea elec-torală determină creşterea considerabilăa numărului alegătorilor, ce erau grupațiîn două categorii< primari (care votau prindelegați) şi direcți, diferențiați între ei dupăcens (avere).

Călătore;te la Constantinopolși obține recunoaștereaautonomiei României,primul pas spre independență

Cuza face în această perioadă (iunie1864) o călătorie la Constantinopol şi ob-ține din partea sultanului recunoaştereaautonomiei României, primul pas spre in-dependență. Urmează principala reformă,cea agrară. Este votată şi sancționată Legearurală (26 august 1864). Legea desființapentru totdeauna claca (boierescul), pre-cum şi alte sarcini pe care țăranii le datoraustăpânilor de moşii. Împroprietărirea sefăcea pe criteriul puterii economice, ex-primat în număr de vite. Pământul dat ță-ranilor un trebuia să depăşească 2/3 dinsuprafața moşiei expropriate. Răscumpă-rarea îndatoririlor era eşalonată pe 15 ani.Ea se plătea diferențiat pentru cele trei ca-

tegorii create prin reforma agrară < fruntaşi,mijlocaşi, pălmaşi.

După ce marile obiective ale lui Ale-xandru Ioan Cuza au prins viață (Legeaelectorală şi Legea rurală), a urmat Legeainstrucțiunii publice (25 noiembrie 1864).Pe lângă înființarea celor două universități,cea din Iaşi (1860) şi cea din Bucureşti(1864), era organizat învățământul secun-dar (gimnazial), iar instrucțiunea de patruani din România devenea (între primelețări din Europa) gratuită şi obligatorie. S-a adoptat Legea introducerii sistemului deunități şi măsuri metrice (septembrie1864) şi se pun bazele Școlii de poduri şişosele. Urmează Legea organizării armatei(27 noiembrie 1864). Este adoptat Codulcivil 916 decembrie 1864), influențat decodul napoleonian şi de cel italian. Codulcivil introducea căsătoria civilă şi, cores-punzător, divorțul civil, dădea posibilitatealocuitorilor evrei din România să capeteîmpământenirea (cetățenia) şi drepturi po-litice. Reformele purtau semnul noului,serveau unei societăți aflate în plină epocămodernă. Fiecare trebuia, în concepția luiCuza, să însemne şi măsura autonomieişi, în perspectivă, a independenței. Ale-xandru Ioan Cuza este, aşadar, şi creatorulinstituțiilor moderne ale României.

Cuza Vod[< “Să dea Dumnezeusă-i fie țării mai binefără mine decât cu mine!”

Dar, pe lângă cei care l-au susținut înrealizarea marilor sale acte, au fost şi destuiopozanți pe față sau în ascuns. Încă din1862, liberalii radicali (roşii) şi conserva-torii (albii) duc o acțiune opozantă față depolitica lui Cuza şi încheie o înțelegere cu-noscută sub numele de “Monstruoasa coa-liție”. Ei îl determină pe Cuza să abdice(10/11 februarie 1866). Față de acest act,loialitatea lui Cuza nu poate fi pusă la în-doială. Cuza nu uitase condițiile în careluase domnia, contractul său cu țara. Știacă a se împotrivi şi a căuta să-şi prelun-gească domnia putea să creeze țării ne-ajunsuri, chiar intervenția marilor puterişi anularea actului cucerit al Unirii. Estesensul cuvintelor sale la plecarea din țară< “Să dea Dumnezeu să-i fie țării mai binefără mine decât cu mine!”.

După abdicare, Alexandru Ioan Cuzapleacă în străinătate. Moare după şapte anila Heidelberg (Germania). Corpul neîn-suflețit este adus în țară şi înmormântat laRuginoasa, în județul Iaşi. În panegiriculrostit, Mihail Kogălniceanu arată că prin-cipele Alexandru Ioan Cuza “a simbolizatRenaşterea României, că şi-a ținut întot-deauna cuvântul, că era gata a-şi sacrificatronul, persoana sa, numai să-şi apere țarade orice pericol, că numele lui e binecu-vântat de trei milioane de locuitori, pe carei-a făcut cetățeni, că nu greşelile l-au răs-turnat pe Cuza, ci faptele lui cele mari”.

Aşadar, Alexandru Ioan Cuza estedomnul Unirii Principatelor Române, ompolitic şi de stat, diplomat, fruntaş al Re-voluției române de la 1848, unificator, re-formator, legislator, ctitor de şcoală şi aşe-zăminte, militar de carieră, începător alinstituțiilor României moderne, ultimuldomn pământean. Și, în încheierea pane-giricului, Mihail Kogălniceanu afirmă<“Cât va avea țara noastră istorie, cea maifrumoasă pagină este semnată de Alexan-dru Ioan I”.

***Bibliografie<1. Popescu, Petru Demetru – Dicționarde personalități istorice< voievozi, principi,domnitori, regi, Bucureşti, Editura Nicu-lescu, 20012. Enciclopedia marilor personalități dinistoria, ştiința şi cultura românească de-alungul timpului, Volumul I, A-G, Bucu-reşti, Editura Geneze, 1999Mircea Pîrlea

Biblioteca Județeană Satu Mare

Concepția lui Alexandru Ioan Cuza ( 1859 – 1866) era de a nu aştepta trecereaanilor, ci de a folosi fiecare zi în binele națiunii. Activitatea multilaterală a luiCuza de după 24 Ianuarie 1859 se defineşte prin măsuri realiste şi energice,având ca finalitate desăvârşirea actului Unirii

Concepția sa era de a nu aștepta trecerea anilor, ci de a folosi fiecare zi în binele națiunii. Activitatea multilateralăa lui Cuza de după 24 Ianuarie 1859 se definește prin măsuri realiste și energice, având ca finalitate desăvârșireaactului Unirii. Dubla alegere pusese Europa în fața faptului împlinit. Austria și Turcia, în primul rând, socoteau căprin aceasta fusese încălcată Convenția de la Paris (1856). Este convocată și se desfășoară o conferință internaționalăîn problema românească (26 martie – 25 august 1859). În timpul conferinței, Austria și Imperiul Otoman, interesateîn menținerea românilor în stare de dependență, pun la cale o intervenție militară. Actul Unirii era în primejdie.

160 de ani de la Unirea PrincipatelorRomâne, la 24 ianuarie 1859

20 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

CULTUR~“După aceea, la sfârșitul anului ‘68, ne-am întors cu toții - actori, regizori, personal artistic, și ne-

am apucat de repetat și pregătit spectacolul festiv care a fost în 24 ianuarie 1969. La festivitate a venitși Victor Eftimiu, care pe timpul ăla avea 80 de ani. Sigur că nici cel de față care vă vorbește nu seaștepta să vadă vârsta de 80 de ani și că va fi martor la cea de-a 50-a aniversare a acestui teatru.”

În aceste zile în care secția ro-mână a Teatrului de Nord sărbă-tore;te 50 de ani de activitate, i-am făcut o vizită unuia din mem-brii fondatori ai trupei, un per-sonaj fascinant ;i în ziua de astăzi<actorul ;i, acum, terapeutul Ale-xandru Mitea.

Într-un apartament din Micro 17plin cu amintiri, dosare ;i aparate detratament alternativ, artistul născut în22 noiembrie 1932 s-a dovedit într-obună dispoziție de a povesti despre ca-riera sa teatrală, dar ;i despre preocu-pările sale actuale.

Începuturile Teatrului de Nordpovestite de Alexandru Mitea

“În 1968 a venit un decret prin cares-a înființat secția română la Satu Mare.Văzând anunțul respectiv, am venit şiam dat concurs, şi am fost acceptat, şiam fost primul actor angajat al Teatru-lui din Satu Mare. Cu mine deodată afost directorul Mihai Raicu. Împreunăne-am apucat să facem forma organi-zatorică a Teatrului. În octombrie amplecat la Bucureşti împreună cu dom-nul Raicu ca să adunăm colectivul deactori.

Trupa inițială s-a format la Bucu-reşti, cu actori bucureşteni, printre einişte nume foarte celebre, artişti ai po-porului, laureați ai Premiului de Stat.Unul dintre actorii angajați a fost Sep-timiu Sever, care a jucat rolul principalîn ”Haiducii”, care a fost prima piesăcare s-a prezentat. Colectivul s-a adu-nat în Bucureşti, repetițiile s-au făcutla Bucureşti. Eu pe lângă celelalte pro-bleme artistice aveam şi problemeleorganizatorice. Inclusiv plata colabo-ratorilor, sălile de repetiție, pentru căam repetat la mai multe case de cultură,cazarea celor care se angajau şi veneaude la diverse teatre din țară.

Primul spectacol;i cre;terea trupei

După aceea, la sfârşitul anului ‘68,ne-am întors cu toții - actori, regizori,personal artistic, şi ne-am apucat derepetat şi pregătit spectacolul festiv carea fost în 24 ianuarie 1969. La festivitatea venit şi Victor Eftimiu, care pe timpulăla avea 80 de ani. Sigur că nici cel defață care vă vorbeşte nu se aştepta săvadă vârsta de 80 de ani şi că va fi mar-tor la cea de-a 50-a aniversare a acestuiteatru.

În paralel s-a mai repetat încă opiesă cu care s-a venit la Satu Mare,”Un loc rămas liber”, în care un rolprincipal l-a avut Constantin Codres-cu, Liliana Țicău şi subsemnatul. Dupăaceea teatrul a început activitatea.

Montarea care a fost făcută la ”Hai-ducii” atuncea nu se putea juca pe ori-şice scenă. Atunci noi am făcut un tur-neu la Bucureşti, eu eram cu partea or-ganizatorică - spectacolul s-a dat la SalaPalatului. După aceea am mai jucatacest spectacol la Teatrul Național înactuala sală Odeon şi după aceea ammai jucat în câteva localități.

După aceea ne-am întors şi am în-ceput să ne organizăm să rămânem înSatu Mare. Au fost actori care au făcuttrupa definitivă şi pe parcurs întot-deauna dintre absolvenții institutului

de teatru veneau şi îşi făceau stagiaturala Satu Mare. Am fost printre cei careîi ghidau, îi ajutam să se adapteze înoraşul nostru.

70 de ani de carieră

Eu practic la ora actuală împlinesc70 de ani de când lucrez pentru teatru.Am debutat la Teatrul Național dinCluj în 1950 şi după aceea am lucrat înmai multe teatre. Am contribuit la în-ființarea teatrului românesc de la Ora-dea în 1954-55. După aceea am con-tribuit la înființarea Teatrului Tinere-tului din Piatra Neamț. Se întâmpla înanul 1960. Finalul l-am avut aici la SatuMare, aici m-am şi pensionat, acum 30de ani.

În afară de actorii care erau angajațipermanenți ai trupei erau colaboratoridin diverse teatre, în funcție de nevoileartistice, de repertoriu. Directorul Tea-trului de atuncea, dl Mihai Raicu, elavea o concepție, antrena în activitatemai mulți actori şi din diverse teatre.Noi am fost lotul de bază, cei 20 de ac-tori, şi întotdeauna veneau o serie deactori de renume din toată țara şi sefăceau spectacolele respective.

Eu eram şi cu forma organizatoricăpentru că pe timpul acela tot reperto-riul era elaborat la Bucureşti la Consi-liul Culturii, cum era pe atunci, la Di-recția Teatrelor, şi eu eram cel care fă-cea aranjamentele de aprobare a reper-toriului. Repertoriul era limitat, 6 piese,trebuia să ai o proporție de teatru ro-mânesc, teatru străin. Sigur că dl Raicuavând o experiență foarte mare în ceeace priveşte teatrul, era şi cu 10 ani maiîn vârstă decât mine, el ştia foarte binesă ducă politica artistică a teatrului şisă fie în acelaşi timp şi pe gustul spec-tatorilor. Au fost destul de multe pre-miere pe țară.

În acelaşi timp tot aici se organizaufestivalurile de teatru care evident căerau destul de bine marcate ca eveni-mente artistice deosebite, şi în acelaşitimp teatrul participa la turnee. Noiam făcut foarte multe turnee, aveamprograme de turnee... a fost o poeziecare acum nu mai este. Am făcut tur-nee de câte 30 de zile. Jucam în maimulte localități ale țării şi eram cunos-

cuți. Teatrul a început să-şi capete opersonalitate şi unde se ducea se jucacu săli pline, cu mult succes. În acelaşitimp aveam o serie de localități cu carefăceam schimburi de săli - era Oradea,era Baia Mare, Clujul. Deci teatrul ăstaa avut o activitate foarte multiplă îndiverse oraşe ale țării. Trupa întotdeau-na se împrospăta, repertoriul se schim-ba şi era o animație destul de mare”,poveste;te Alexandru Mitea.

Roluri memorabile;i activitate de mentor

Întrebat despre rolurile sale memo-rabile, actorul a pomenit “Alarmă încetatea lui Trim al Treilea”, apoi “Răz-boiul vacii”, regizat de Alexandru To-

cilescu, jucat cu mare succes inclusivla Bucure;ti în 1973. :i-a mai amintitcu plăcere de “Păpu;a cu piciorul rupt”,un spectacol care a avut peste 500 dereprezentații, ;i de apariția sa în “Că-sătoria” de Gogol.

Încă dinainte de a veni la Satu Ma-re, în vremea în care lucra la TeatrulMunicipal din Turda în anii 1960, Ale-xandru Mitea a devenit mentor al ti-nerilor atra;i de actorie, în cadrul unuistudio dedicat anume lor. Acest tip deactivitate l-a continuat ;i în cadrul Tea-trului de Nord, ocupându-se de tineriicare intrau în trupă. Dintre cei care i-au fost ucenici sui generis i-a nomina-lizat pe regretații Radu Sas, :tefan Ma-re; ;i Vasile Blaga, dar ;i pe AdrianaVaida, actriță încă în activitate. La cei86 de ani ai săi, Alexandru Mitea a ră-

mas membru UNITER ;i, chiar dacănu mai ajunge atât de u;or la specta-cole, urmăre;te cu interes cronicile tea-trale pe care le publicăm.

Spectacolele lui AlexandruMitea la Satu Mare

Din arhiva CIMEC am spicuitspectacolele în care Alexandru Miteaa evoluat în cele trei decenii petrecutepe scena Teatrului de Nord, după cumurmează<

1969 - ”Haiducii” de Victor Efti-miu, ”Un loc rămas liber” de IonelHristea, ”Nu puneți dragostea la în-cercare” de Basilio Locatelli>

1970 - ”Căsătoria” de N.V. Gogol,”Alarmă în cetatea lui Trim al Treilea”de Viorel Burlacu, ”Vicleniile lui Sca-pin” de Moliere>

1971 - ”Omul care a văzut moartea”de Victor Eftimiu, ”Ciclopul” de Euri-pide>

1972 - ”Roşii trandafiri numai pen-tru mine” de Sean O`Casey, ”Mozaicliterar”, ”Ultima oră” de Mihail Seba-stian, ”Colegii” de AXionov şi Stabo-voi>

1973 - ”Războiul vacii” de RogerAvermaete, ”Procesul rebelilor de peCaine” de Herman Wouk>

1974 - ”Mitică Popescu” de CamilPetrescu, ”Eu sunt tatăl copiilor” deAngela Bocancea>

1975 - ”Regele Ioan” de WilliamShakespeare, ”Visul unei nopți de iar-nă” de Tudor Muşatescu>

1976 - ”Capul de rățoi” de GeorgeCiprian, ”Fata cinstită” de Carlo Gol-doni>

1977 - ”Oraşul nostru” de Thor-nton N. Wilder, ”Opinia publică” deAurel Baranga, ”Școala nevestelor” deMoliere>

1978 - ”Sentință pentru martori”de Viorel Cacoveanu, ”Micul infern”de Mircea Ștefănescu>

1979 - ”Făclie în miez de noapte”de Barrie Stavis, ”Văgăuna” de ȘtefanIureş>

1980 - ”Agava” de Aldo Nicolai,”Concurs de frumusețe” de Tudor Po-pescu, ”Îngerul bătrân (Comedia ne-bunilor)” de Alexandru Sever>

1981 - ”Febra circului” de MihailCosma>

1982 - ”Interesul general” de AurelBaranga>

1984 - ”Hangița” de Carlo Goldoni>1985 - ”Trandafirii roşii” de Zaha-

ria Bârsan, ”File de album” de TudorPopescu, ”Păpuşa cu piciorul rupt” deVictor Ion Popa, ”Mâța din sac” de Ge-orges Feydeau>

1986 - ”Haina cu două fețe” de Sta-nislav Stratiev>

1987 - ”Vitejii cetății Bade Bade”de Tudor Vasiliu>

1988 - ”Cum se cuceresc spectato-rii”>

1989 - ”Omul cu mârțoaga” de Ge-orge Ciprian, ”Arrivederci Livorno şiVilegiatură în stil italian” de Carlo Gol-doni, ”Europa, aport - viu sau mort”de Paul Cornel Chitic, ”Vârstele iubirii”de Sică Alexandrescu şi Tudor Muşa-tescu.

La împlinirea a 50 de ani de activi-tate scenică, Alexandru Mitea a maiurcat o dată pe scena sătmăreană, înspectacolul pentru copii ”Cenuşăreasa”produs în 2001.

Vasile A.

Alexandru Mitea în cabinetul său de terapii alternative cu lumină, piramide ;i diagnostic cu biorezonanță

În scenă, alături de Deda Graur, o altă membră fondatoare a trupei

Alexandru Mitea a fost primul actorrom]n angajat la Teatrul de Nord

6 Informa\ia de Duminic[/20 ianuarie 2019

OMAGIU“Eu las lumea ca s[ mearg[ cum ̀ i place dumisale - misiunea oamenilor ce vor

din ad]ncul lor binele \[rii e cre;terea moral[ a genera\iunii tinere ;i a genera\iuniice va veni. Nu caut adep\i la ideea cea dint]i, dar la cea de a doua sufletul meu\ine ca la el `nsu;i”.

15 ianuarie 1850 este ziua ̀ nce-putului p[m]ntean al p[m]ntea-nului Eminescu ;i ziua intr[rii sale`n inima ;i neuitarea rom]nilor.Ziari;tii ;i-l amintesc sau ar trebuis[ o fac[ ;i ̀ ntruc]t este spiritul tu-telar al ̀ ndeletnicirii ;i misiunii lor.S[ ̀ ncerc[m s[-l cunoa;tem pe ga-zetarul Eminescu ;i s[-i ̀ ntelegemlocul `n lumea presei rom]ne;ti.

Despre ce a scris gazetarul Eminescu,despre cuprinderea tematic[ a publicisticiisale, exegezele ;i datul cu p[rerea `n texte`nsumeaz[ un material mai mare dec]tvoluminosul corpus al scrierilor sale `npres[, de la 1870 c]nd a ̀ nceput-o ca ziaristocazional la “Albina” ;i “Federa\iunea”, dinPesta, la 1888, c]nd a acceptat conducerearevistei “F]nt]na Blanduziei”, cu apogeuprelungit `n anii 1877-1883, ani ;i de ne-agra, dar sublima salahorie la “Timpul”.

Eminescu, Modelul Dintâial Ziaristului Român

A fost un ̀ mp[timit al meseriei, chiardac[ a intrat ̀ n ea de nevoie, iar istovitoareamunc[ de gazetar i-a r[pit mult din trudacrea\iei poetice, ba, mai mult, i-a ̀ nr[ut[\itstarea s[n[t[\ii, i-a `nso\it agonia ;i i-agr[bit moartea. C[ci Eminescu a fost unsacrificat ;i al gazet[riei (“Bat telegrameleHavas, arz[-le-ar focul s[ le arz[!”).

A lucrat la un ziar de partid, dar s-aexprimat `ntotdeauna `n nume personal(“:i mai potoli\i-l pe Eminescu!”, `i scriaun lider al partidului lui Titu Maiorescu).De la alt ziar, “Curierul de Ia;i”, venise la“Timpul” pentru c[ nu voise sa scrie unarticol comandat, de laud[ pentru un oa-recare.

A fost corector, redactor ;i redactor;ef ;i a fost, mai ales pe timpul verilor, elsingur, `ntreaga redac\ie a unui cotidian.Nu a lucrat ̀ ns[, ̀ n nici o imprejurare, su-perficial, avea respect egal pentru oricecuv]nt scris ;i tip[rit.

Presei `i vedea un rol formativ, f[r[ a`ncerca s[-;i impun[, dec]t cu argumente,propria opinie< “Eu las lumea ca s[ mearg[cum `i place dumisale – misiunea oame-nilor ce vor din ad]ncul lor binele \[rii ecre;terea moral[ a genera\iunii tinere ;i agenera\iunii ce va veni. Nu caut adep\i laideea cea dint]i, dar la cea de a doua su-fletul meu \ine ca la el `nsu;i”.

A fost ziarist prin excelen\[ politic,dar, remarca George C[linescu, “este poatecel dint]i g]nditor politic rom]n care s[-;i sprijine doctrina pe economic”.Afirma\ie cam categoric[, dar carevorbe;te de profesionalism ;i temeinicie.Pe tema Rom]nia, t]n[ra Rom]nie, ̀ n cu-prinsul geopolitic de la Dunare ;i MareaNeagr[, un cercet[tor a num[rat, ca sursede documentare, 65 de publica\ii str[ine,agen\iile de pres[ Wolf, Reuter ;i Havas,documente istorice ;i declara\ii politiceale zilei. Iar pe atunci nu era nici Internet,nici Biblioteca Academiei.

Ziaristica politic[ e plin[ de capcane;i tenta\ii, e predispus[ la ipocrizie, la min-ciun[, la meschin[rie. Dar gazet[riei emi-nesciene `i sunt str[ine toate acestea, c[cigazetarul ;tie pe ce teren minat lucreaz[<“Caracterul ob;tesc al luptelor din via\apolitic[ a rom]nilor e ca ̀ n mare parte nusunt lupte de idei, ci de persoane”.

S-a ocupat, `n articolele sale, de toateproblemele realit[\ii rom]ne;ti a momen-tului, un moment deosebit de fr[m]ntat;i al `nceputurilor `n multe privin\e, unmoment al revolu\iilor ;i na\iunilor. Defiecare dat[ s-a ̀ ntemeiat pe argumente ;ia transmis un mesaj clar de fiecare dat[.

Pentru Eminescu, ziaristica are menireob;teasc[, ea e a patra putere `n stat, cumavea s[ se numeasc[ mai t]rziu, e chemat[s[ vegheze la bunul mers al celorlalte puteri`n stat.

Iar comandamentul suprem al presei,fie ea ;i politica, de partid, militant[, esteadev[rul< “Lupta noastra de c[petenie e olupt[ pentru adev[r”.

~n 2010, data na;teriipoetului na\ional a devenitZiua Culturii Na\ionale

În semn de omagiu, ̀ n anul 2010, Ca-mera Deputaţilor a adoptat un proiect delege, iniţiat de aproximativ 50 de parla-mentari, prin care data naşterii poetuluiMihai Eminescu - 15 ianuarie - a devenitZiua Culturii Naţionale. Potrivit Legii nr.238 din 7 decembrie 2010, autorităţile spri-jină material şi financiar organizarea demanifestări cultural-artistice, iar Ministe-rul Culturii are datoria să elaboreze unghid al acestora. Totodată, societăţile ro-mâne de televiziune şi radiodifuziune tre-buie să realizeze şi să includă în programelelor emisiuni dedicate acestei zile.

Manifest[ri `n \ar[ dedicateLuceaf[rului poeziei rom]ne;ti

La Memorialul Ipoteşti - CentrulNaţional de Studii “Mihai Eminescu” s-au organizat, pe 15 ianuarie, Zilele Emi-nescu, cu prilejul împlinirii a 169 de anide la naşterea marelui poet. Manifestărileau debutat cu un Te Deum oficiat la bise-rica familiei Eminovici din Ipoteşti şi de-puneri de coroane la statuia poetului de laMemorial. De asemenea, accesul vizitato-

rilor în Casa Memorială “Mihai Eminescu”a fost gratuit în intervalul 10<00 - 16<00.

De asemenea, de Ziua lui Mihai Emi-nescu şi de Ziua Culturii Naționale, la Aca-demia Oamenilor de Știință din România(AOSR), a avut loc un eveniment culturalde excepție< Recitalul Extraordinar “Dom-nule şi Frate Eminescu!”, conceput şisusţinut de actorul şi profesorul universitarConstantin Chiriac. Manifestarea s-a des-făşurat în data de 15 ianuarie, începândcu ora 18.00, în Aula AOSR, în fața unuipublic format din elite academice, ştiinți-fice şi culturale şi personalități ale lumiipolitice. Amfitrionul evenimentului a fostprof. univ. dr. ing. Adrian Badea, preşe-dintele AOSR.

Recitalul a fost urmat, în partea finalăa evenimentului, de un Recital muzical,cuprinzând romanțe pe versurile poetuluiMihai Eminescu, susținut de tineri teologi,doctoranzi în teologie, din cadrul Univer-sității „Ovidius” din Constanța, sub coor-donarea IPS Teodosie, episcop al Tomisu-lui.

De Ziua Culturii Naţionale, afost lansat[ aplicaţia “MihaiEminescu, întreaga operă”

De Ziua Culturii Naţionale a fost lan-sată şi Aplicația mobilă „Mihai Eminescu,întreaga operă”. Astfel, opera eminescianăpoate fi accesată gratuit de pe telefoaneleinteligente, putând fi descărcată din Ma-gazinele App Store şi Google Play. Aplicațiaa fost realizată în decursul a doi ani de o

echipă formată din cercetători de la Cen-trul European de Studii în Probleme Etniceal Academiei Române, membri ai Aso-ciaţiei Române de Geopolitică, Geoeco-nomie şi Geocultură şi tineri informati-cieni, cu sprijinul financiar al AsociaţieiNeamUnit.

“Academia Română şi-a asumat ur-genţa refacerii punţilor dintre marii înte-meietori ai culturii române moderne şisocietate, idee asumată de către echipa deproiect. Astfel, aplicaţia «Mihai Eminescu,întreaga operă» pentru telefoanele inteli-gente reprezintă a doua mare relansare aOperei eminesciene după seria tipărită de-a lungul ultimului secol de către AcademiaRomână. În România, în momentul defaţă, peste jumătate dintre locuitori utili-zează terminale telefonice inteligente, ma-rea majoritate a acestora fiind tineri”, auprecizat reprezentanții Academiei Româ-ne, într-un comunicat.

Manifest[ri ample `n jude\ulSatu Mare

Pe l]ng[ multe alte ac\iuni care au fostdeja publicate ̀ n coloanele ziarului nostru,trebuie amintite ;i cele de la Carei.

Marți, 15 ianuarie 2019, cu prilejul a169 de ani de la naşterea marelui poet na-țional, Mihai Eminescu, ̀ n municipiul Ca-rei au avut loc o serie de manifestări cul-turale.

Începând cu ora 9.00, la Centrul Cul-tural Carei a avut loc o şezătoare româ-nească, ce a cuprins un program artisticpregătit de elevii Liceului Teoretic Carei -gimnaziu, coordonator prof. Mihaela Bo-ta.

Adrian Ștefănuți a deschis evenimen-tul şi a recitat o poezie în memoria lui Mi-hai Eminescu. Matei Vandici, elev la ȘcoalaGimnazială Nr. 1 Carei, Iluțan Ligia, LuanaLuca şi Molnar Sofia Alexandra, eleve laLiceul Teoretic Carei, au recitat de aseme-nea poezii pregătite special pentru acesteveniment.

Momentul muzical a fost pregătit desolistele formației Castelanii< Mălina Latişşi Teodora Nuna, şi de grupa de „Fluieraşi”,de la Liceului Teoretic Carei, pregătită dedoamna învățătoare Emilia Micovschi.

Între orele 9.30 şi 13.00, în Sala Cava-lerilor a Castelului din municipiul Careis-a desfăşurat cea de-a şasea ediție a Ma-ratonului poeziei româneşti.

Puțin după ora 13.00, la bustul lui Mi-hai Eminescu a avut loc un scurt momentcomemorativ, dedicat poetului național.Adrian Ștefănuți a deschis evenimentul,preoți din cadrul Protopopiatului OrtodoxCarei au oficiat o slujbă de pomenire, bi-bliotecara Nicoleta Latiş a evocat perso-nalitatea lui Mihai Eminescu şi au fost de-puse coroane şi jerbe de flori din parteainstituțiilor de cultură careiene, a LiceuluiTeoretic Carei, Liceului Tehnologic "IuliuManiu”, Liceului Tehnologic „Simion Băr-nuțiu”, Asociației de pensionari "CastelaniiSeniori 2015”, Asociației „Unirea 2009” şiAsociațiunii „ASTRA”, Despărțământul„Aurel Coza”, Carei. La finalul manifestăriia avut loc un scurt moment artistic care aconstat în recitări de poezii din creațiaeminesciană şi interpretarea a două cân-tece din partea Asociațiunii "ASTRA”, Des-părțământul „Aurel Coza”, Carei şi a celorprezenți. A mai luat cuvântul Daniela Ciu-tă, preşedinte al Asociațiunii „ASTRA”,Despărțământul „Aurel Coza”, Carei.

Între orele 13.30 şi 15.00 au fost depuse„Coronițele culturii” de către reprezentan-ții Direcției de Cultură a Municipiului Ca-rei, Centrului Cultural al Municipiului Ca-rei, Centrului de Promovare a TurismuluiCultural şi Bibliotecii Municipale Carei.Aceştia au adus un omagiu oamenilor decultură care au contribuit semnificativ ladezvoltarea culturii naționale. Au fost de-puse coroane de flori la plăcile comemo-rative, busturile şi mormintele acestora<Mihai Eminescu, Simion Bărnuțiu, Cor-

neliu Balla, Pall Francisc, :tefan Ruha, Fé-nyi István, Deák Endre, Péter Karácsonyi,Vénig Vasile Lászlo, Vasile Lucaciu, IoanButeanu, Otilia Marchiş, George Marchiş,Titus Doboş.

Tot cu ocazia Zilei Culturii Naționale,în Castelul din Carei au putut fi admiratetrei expoziții< Expoziția de carte intitulată"Mari poeți români”, realizată de BibliotecaMunicipală Carei> Expoziția de imagini"Gânditori iluştri ai României”, realizatăde Centrul de Promovare a TurismuluiCultural - expoziția cuprinde imagini cuportrete ale unor filosofi reprezentativi,care au marcat evoluția culturii româneşti,dintre care amintim câțiva< ConstantinNoica, Mircea Eliade, Emil Cioran, PetreȚuțea, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Ion Pe-trovici sau Vasile Conta. Alături de portetulfiecărui filosof se regăsesc date biograficeşi un citat reprezentativ din opera acestu-ia.

Expoziția de fotografii "Eminescu< via-ță şi geniu” realizată de Centrul de Pro-movare a Turismului Cultural "Gróf Ká-rolyi” - expoziția cuprinde imagini din via-ța lui Eminescu şi fotografii după manus-crise din creația acestuia.

Cele două expoziții de fotografie segăsesc în holul de la intrarea principală aCastelului din municipiul Carei şi se potvizita până la data de 15 februarie 2019.

Maratonul poeziei rom]ne;ti

Marți, 15 ianuarie 2019, în Sala Cava-lerilor a Castelului din Carei s-a desfăşuratcea de-a şasea ediție a “Maratonului poe-ziei româneşti”.

Evenimentul a fost deschis şi moderatde Adrian Ștefănuți, referent în cadrulCentrului de Promovare a Turismului cul-tural, care a prezentat importanța cunoaş-terii propriei culturi naționale şi a mulțu-mit celor prezenți pentru curajul şi bună-voința de a participa la „maraton”.

Au participat peste două sute de elevide la< Școala Gimnazială Nr.1 din Carei,Școala Gimnazială „Vasile Lucaciu” dinCarei, Liceul Teoretic Carei, Liceul Teh-nologic „Iuliu Maniu” Carei, Liceul Teh-nologic „Simion Bărnuțiu”, Liceul Roma-no-Catolic "Josephus Calasantius”, ȘcoalaGimnazială Pişcolt, alături de dascălii co-ordonatori, părinți sau iubitori ai poeziei.

Pe lângă poeziile pregătite şi recitatesau citite de elevi, timp de aproape patruore, s-au putut alege şi cărți la fața locului,ale unor autori mai puțin cunoscuți, cărțipuse la dispoziție de organizatori şi de Bi-blioteca Municipală Carei.

Maratonul poeziei româneşti a avutca scop popularizarea autorilor români depoezie mai mult sau mai puțini cunoscuți,în rândul tinerilor şi a conştientiza impor-tanța cunoaşterii propriilor valori cultu-rale, mai ales într-o zi cu o asemenea în-cărcătură simbolică, acum la 169 de anide la naşterea poetului național, MihaiEminescu şi totodată aniversarea Zilei Cul-turii Naționale.

Dincolo de faptul că participanții aurecitat şi au intrat în contact cu diverşicreatori de poezie, diverse genuri de abor-dare s-a creat posibilitatea de a comunicasincer emoții, gânduri şi sentimente, din-colo de emoțiile şi presiunea care apar încazul unui concurs de recitare.

În acest an, „maratonul de poezie” aavut parte şi de câteva premiere< în cadrulevenimentului au fost şi elevi care au recitatpoezii proprii, unele dintre acestea scrisespecial pentru Ziua lui Mihai Eminescu.Este vorba de elevii< Susan Alexandra, dela Liceul Teoretic Carei (Gimnaziu), SergiuPotroviță, Ciobâncan Paul şi Prisăcaru Lu-ca, de la Școala Gimnazială „Vasile Luca-ciu” Carei.

A fost prima ediție a maratonului lacare au participat şi elevi de la instituții deînvățământ din afara Careiului. 

A consemnat Vera P.

În semn de omagiu, `n anul 2010, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect delege, iniţiat de aproximativ 50 de parlamentari, prin care data naşterii poetuluiMihai Eminescu - 15 ianuarie - a devenit Ziua Culturii Naţionale

Luceaf[rul poeziei rom]ne;ti, omagiatde institu\iile din jude\ ;i din \ar[

20 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

TRADI}II

Gerar cum i se mai spune luniiianuarie a dat din plin z[pad[ ;ifrig anul acesta. A;a ca s[ sim\imc[ suntem `n toiul iernii cu toatebucuriile ;i nepl[cerile ei. Uniis[tm[reni `;i amintesc c[ `n iarnalui '72 a fost o perioad[ c]nd seridica colbul de pe drumul \[riiat]t de uscat era p[m]ntul, dar ;iani cu ierni grele, c]nd c[r[rileerau troienite ;i un ger de cr[paupietrele.

Noi parc[ am avut cum mai mult[z[pad[, frig ;i ger dec]t anul trecut depild[. ~nceput de an fiind, acum se faco serie de prevestiri de timp, b[tr]niiafl[ starea lunilor ce vor urma din foilede ceap[, iar miezul lunii, cunoscut `npopor drept Circovii de Iarn[ anun\[viscole, v]nt puternic, ̀ ntr-un cuv]nt omanifestare violent[ a naturii.

Ianuarie este prima lun[ a anului ̀ ncalendarul Gregorian ;i una dintre cele;apte luni gregoriene cu o durat[ de 31de zile. Din punct de vedere astrologic,ianuarie `ncepe cu soarele `n semnulCapricornului ;i sf]r;e;te `n semnulV[rs[torului. Numele lunii ianuarie (la-tin[< Ianuaris) provine de la zeul Ianusdin mitologia roman[, zeu cu dou[ fe\e<una orientat[ spre anul care se `ncheie;i alta spre anul care vine. Luna Ianuariea fost introdus[ ̀ n calendarul roman ̀ njurul anului 700 ̀ . Hr. P]n[ atunci anulavea doar zece luni (304 zile). Greciinumeau luna ianuarie Camelion. La noi,lunii ianuarie i se mai spune `n poporGerar cu variantele de Genarie, Ghe-narie, Gerariu, Ghenare, C[lindariu,C[rindariu sau C[rindar.

Prevestiri de timp

Tot acum se fac ;i o serie de preves-tiri de timp. Se spune c[ dac[ luna luiianuarie este cu moin[ (timp mai c[ldu-ros ;i umed), prim[vara va fi friguroas[,iar vara c[lduroas[. ~n schimb dac[ ia-nuarie e moale, atunci greul vine `n fe-bruarie. Un ianuarie cald nu e semn dean m[nos, iar dac[ e uscat ;i geros atunciFaur va fi cu z[pad[. "C]nd se trag noriispre miaz[zi urmeaz[ frig, c]nd spremiaz[noapte - c[ldur[" se arad[ `n ca-lendarele agricole. Mai exist[ credin\ac[ vremea moale ;i topirea z[pezii `nprima s[pt[m]n[ dup[ Anul Nou nuaduce semne bune pentru vara ce va s[vin[, deoarece fructele vor fivierm[noase. ~n schimb dac[ sunt slo-iuri la stre;ini,vom avea recolt[ bun[ deporumb. Se anun\[ var[ secetoas[ ;ic[lduroas[ dac[ ̀ n ianuarie este ger bun;i ploaie, dac[ vremea e domoal[.

Totodat[ se spune c[ atunci c]ndprimele dou[sprezece zile din an suntseci, cu ger, celelalte dou[sprezece zilecu om[t, pe timpul verii vor fi tot c]tedou[sprezece zile de secet[ ;i dou[spre-zece zile ploioase.

Calendarele b[tr]nilor

Pe vremuri, s[tenii aveau metodedintre cele mai ingenioase de a apreciacum va fi timpul, printre care ;i Calen-darul foilor de ceap[. A;a aflau gospo-darii dac[ lunile anului vor fi bogate saus[race `n precipita\ii. Aceste prognozemeteorologice sunt numite calendare<din foi de ceap[, din pit[, din coji de

nuc[, din c[rbuni aprin;i. Pentru pre-vederea timpului pe perioade mai scurte(s[pt[m]n[, zi ;i chiar moment al zilei)se folosea un alt tip de calendar, alviet[\ilor-oracol care ̀ ;i modific[ com-portamentul la schimbarea presiunii ;iumidit[\ii atmosferice< porcul, ;oare-cele, albinele, coco;ul, furnicile, p[s[rilezbur[toare.

Ce spun foile de ceap[ despre vreme?

Pe alocuri se mai p[streaz[ ̀ nc[ obi-ceiul afl[rii vremii cu ajutorul foilor deceap[. Acumularea pic[turilor de ap[`n foile de ceap[ reprezenta barometrulst[rii vremii, respectiv cum vor fi lunile,dac[ vor fi ploioase sau secetoase. Teh-nica ghicitului dup[ calendarul foilorde ceap[ cuprinde urm[toareleopera\iuni< t[ierea ̀ n dou[ p[r\i egale aunei cepe mari, alegerea unui num[r de12 foi de ceap[ (cupe), numirea (bote-zarea) foilor de ceap[ cu numele luniloranului, ad[ugarea s[rii pisate, `n can-tit[\i egale, `n foile de ceap[, a;ezarea“lunilor” anului ̀ n r]nd, ca ̀ n calendar,pe o mas[ sau ̀ ntre ferestrele locuin\ei,`n final, citirea lunilor ploioase sau se-cetoase ale anului dupa cantitatea deap[ str]ns[ `n cupele foilor de ceap[.

Circovii de iarn[

Miezul sau puterea iernii pastoralede ;ase luni, deschis[ de S]medru la 26octombrie ;i `nchis[ la S]ngiorz la 23aprilie, este marcat de o s[rb[toare detrei zile (15-17 ianuarie) dedicat[ unorn[prasnice divinit[\i meteorologice nu-mite Circovii de Iarn[. Ace;tia ar fir[spunz[tori de manifest[rile violenteale naturii (viscole, v]rtejuri, grindin[,tr[snete etc.) ;i pagube aduse de lupi ;ide alte fiare s[lbatice turmelor de vite.~mpreun[ cu fra\ii lor calendaristici,Circovii de Var[, s[rb[tori\i la miezulverii pastorale (15-17 iulie), cu care`mpart simetric anul cresc[torilor deanimale `n dou[ anotimpuri, iarna ;ivara, provoac[ diverse boli neuropsihi-ce, numite Luatul sau Lovitul din Cir-

covi. De;i erau considera\i for\e diavo-le;ti, oamenii ̀ i cinsteau prin severe in-terdic\ii de munc[ pentru a le c];tigabun[voin\a. ~n zilele lor nu se lucra l]na;i pieile de animal.

16 Ianuarie - S]npetrul Lupilor

~n prima noapte a Circovilor deIarn[ (15/16 Ianuarie) se spune c[ lupiis-ar str]nge `n haite la url[tori (loc peunde trec aceste animale), unde `nceps[ c]nte url]nd, invoc]nd o mare divi-nitate a lor, S]npetrul de Iarn[, s[ vin[pentru a le `mp[r\i tainul, adic[ pradace li se cuvine pentru un an de zile. Aces-ta sose;te la miezul nop\ii pe un cal alb;i `mparte fiec[rui lup prada< un miel,o oaie, o c[prioar[, un om etc. ~n fol-clorul pastoral apare ;i motivul cioba-nului curios care, dorind s[ vad[ cumse desf[;oar[ ̀ nt]lnirea lupilor cu Dum-nezeul lor, a venit pe lumina zilei laurl[toare, locul unde se str]ng lupii `nnop\ile de iarn[ pentru a urla (a se ruga),a urcat ;i s-a ascuns `ntr-un brad `nalt.Dup[ adunarea lupilor ;i rug[ciuneaurlat[ (c]ntat[), sose;te c[lare pe un calalb S]npetrul Lupilor. ~n lini;te, acestanominalizeaz[ ;i ̀ mparte prada tuturorsupu;ilor. Dar, `nainte de `ncheierea`nt]lnirii sose;te, ;ont]c-;ont]c, un lup;chiop. V[z]ndu-l, S]npetrul Lupilor ̀ ispune< “Iar tu, pentru c[ ai `nt]rziat, s[m[n]nci omul acela coco\at `n brad!”.Haita lupilor s-a `mpr[;tiat a;a cum avenit. Povestea spune ca nu a trecut anul;i curiosul cioban a fost m]ncat de lupulcel ;chiop.

24 Ianuarie - PovesteaSp]nzului

Se spune c[ floarea a c[rei r[d[cin[vindec[ vitele bolnave de “bub[”, de“`ns]ngerare”, numit[ sp]nz, a avut omam[ vitreg[ ur]cioas[. Aceasta, do-rind s[ scape c]t mai repede de el, l-atrezit din somn prin luna ianuarie spu-nându-i< - Scoal[, sp]nzule, scoal[, c[toate florile s-au trezit, or fi ;i `nflorit!

De fric[ s[ nu fie cea din urm[plant[ care `nflore;te, sp]nul a r[s[rit

`n miezul iernii, cu neaua ̀ n cap. Dum-nezeu, care le vede ;i le ;tie pe toate, i-a dat darul lecuirii bolilor. De atunci sespune c[ r[d[cina sp]nzului, planta carer[sare iarna, salveaz[ de la moarte peto\i bolnavii de “bub[”, dac[ este scoas[din p[m]nt vara, `n mar\ea dins[pt[m]na Rusaliilor, de un om ̀ n pieleagoal[.

Filipii de iarn[

Filipii de Iarn[ sunt divinit[\i pro-tectoare ale lupilor, cu num[r variabilde la zon[ la zon[, celebra\i de cresc[to-rii de oi la sf]r;itul lunii ianuarie ;i ̀ nce-putul lunii februarie. ~n calendarul po-pular ei indic[ sf]r;itul unei lungi pe-rioade de ̀ mperechere a lupilor ̀ nceput[cu aproximativ 80 de zile `n urm[, laFilipii de Toamn[.

Calendarul viticol

Calendarul viticol este instrumentulde planificare a activit[\ilor viticoleob\inut din suprapunerea s[rb[torilor;i obiceiurilor peste momente semnifi-cative ale ciclului vegetal al vi\ei de vie;i ale ferment[rii vinului `n butoaie.

Ciclul vegetal al vi\ei de vie, lung deaproximativ o jum[tate de an, ̀ ncepe lasf]r;itul lunii ianuarie ;i ̀ nceputul luniifebruarie ;i este marcat de s[rb[tori ;iobiceiuri dedicate ursului, vi\ei de vie;i pomilor fructiferi< Martinii de Iarn[,Arezanul Viilor (1 februarie), T]rcolitulViei, Ziua Ursului, Ziua Omizilor, TrifNebunul ;i altele.

Arezanul viilor este o s[rb[toare cu-noscut[ ;i sub denumirele de Trif[nitulviilor sau Gurbanul viilor. ~n unele zonei se spune simplu - Sfe;tania viilor.

Arezanul viilor se celebreaz[ ̀ n fie-care an la 1 februarie, ̀ n ziua c]nd AnulVechi Viticol moare ;i rena;te Noul AnViticol ;i coincide cu debutul cicluluivegetal al vi\ei de vie, la `nceput deF[urar. Este un ceremonial cu caracterbahic din lumea viticultorilor, dat]nddin vremea tracilor, care are ca scop in-fluen\area recoltei strugurilor.

A consemnat :tefania Cri;an

~n prima noapte a Circovilor de Iarn[ (15/16 Ianuarie) se spune c[ lupii s-ar str]nge `n haite la url[tori (loc pe undetrec aceste animale), unde `ncep s[ c]nte url]nd, invoc]nd o mare divinitate a lor, S]npetrul de Iarn[, s[ vin[ pentru ale `mp[r\i tainul, adic[ prada ce li se cuvine pentru un an de zile

Pe vremuri, s[tenii aveau metode dintre cele mai ingenioase de a aprecia cum va fi timpul, printrecare ;i Calendarul foilor de ceap[. A;a aflau gospodarii dac[ lunile anului vor fi bogate sau s[race `nprecipita\ii. Aceste prognoze meteorologice sunt numite calendare< din foi de ceap[, din pit[, din coji denuc[, din c[rbuni aprin;i. Pentru prevederea timpului pe perioade mai scurte (s[pt[m]n[, zi ;i chiarmoment al zilei) se folosea un alt tip de calendar, al viet[\ilor-oracol care `;i modific[ comportamentulla schimbarea presiunii ;i umidit[\ii atmosferice< porcul, ;oarecele, albinele, coco;ul, furnicile, p[s[rilezbur[toare.

Temperaturile din ianuarieanun\[ starea vremii de peste an

Calendarul foilor de ceap[ ne spune dac[ lunile vor fi ploioase sau secetoaseSfântul Ierarh Grigorie Teolo-

gul (329-390), cunoscut și ca Gri-gorie de Nazianz, a fost un maresfânt părinte și învățător al Biseri-cii. Prăznuirea lui se face pe 25 ia-nuarie, iar la 19 ianuarie se prăz-nuiește aducerea moaștelor sale înbiserica Sfinților Apostoli din Con-stantinopol.

De asemenea, pe 30 ianuarie, la praz-nicul Sfinților Trei Ierarhi, şi sfântul Gri-gorie Teologul este comemorat de Biserică,împreună cu sfinții Vasile cel Mare şi IoanGură de Aur.

S-a născut la Arianz / Arianzus, în Ca-padocia (Asia Mică, azi în Turcia), nu de-parte de Nazianz. Tatăl său, după ce s-aconvertit la creştinism, a intrat mai târziuîn monahism, devenind apoi episcopulGrigorie Nazianzul (este prăznuit la 1 ia-nuarie), iar mama lui a devenit mai târziumonahia Nona (prăznuită la 5 august).

Învățăturile elementare Sf. Grigorie leprimeşte în casa părintească, în Arianz,apoi studiile mai înalte le face la şcoala dinCezareea Capadociei, unde cunoaşte peviitorul său prieten, Vasile. De aici trece înCezareea Palestinei, bogată prin bibliotecaşi amintirile unul alt mare scriitor creştin,Origen, apoi studiază la Alexandria şi, însfârşit, la Atena. Aici va rămâne 8 sau 9ani, până în anul 358 sau 359 şi va studiagramatica, retorica, matematica, filozofiaşi poezia. Pe lângă studiile profane, a folosittimpul şi pentru a cerceta şi aprofundaadevărurile Sfintei Scripturi.De la Atenapleacă la Constantinopol, unde îl întâlneştepe fratele său, Cezar, care practica medi-cina, plecând amândoi spre Nazianz. Aiciva primi botezul creştin, după care se de-dică vieții ascetice, retrăgându-se pe malulrâului Iris, unde ducea viață retrasă şi prie-tenul său, Sf. Vasile. În acest loc, departede zgomotul vieții lumeşti, în liniştea sin-gurătății, unde sufletul lor se simțea maiaproape de Dumnezeu, practicau ascezaşi studiau Sfintele Scripturi şi alte scriericreştine. Aici lucrează cu prietenul său laalcătuirea primei filocalii (conținândscrieri ale lui Origen).

A fost hirotonit preotde tatăl său

În anul 362, la dorința comunitățiicreştine din Nazianz, dar contrar voii sale,a fost hirotonit preot de tatăl său. Simțindcă această sarcină îi era prea grea, a fugitla prietenul său, Sfântul Vasile, aflat la mă-năstire, dar nu peste mult timp s-a întorsla tatăl său, în Nazianz, pentru a-l ajuta lapăstorirea eparhiei acestuia. În anii 363–364, eparhia era tulburată de erezii. SfântulGrigorie l-a ajutat pe tatăl său să restabi-lească unitatea fermă în Ortodoxie.

În anul 370, Sfântul Vasile cel Mare afost ales Arhiepiscop al Cezareei, iar înanul 372, Sfântul Grigorie a fost ales epis-cop de Nazianz. În anul 379, chemat stă-ruitor de comunitatea ortodoxă din Con-stantinopol, a mers în capitală pentru în-tărirea dreptei credințe. În anul 381 a par-ticipat la al doilea Sinod Ecumenic, ținutla Constantinopol. După încheierea lucră-rilor sfântului sinod, Sf. Grigorie s-a întorsla Nazianz. În anul 383 s-a retras la casa sanatală, dedicându-se scrisului, până la tre-cea sa către Domnul. A murit probabil la389 sau 390, in vârstă de aproximativ 60de ani. Numele de Teologul i s-a atribuitîn special datorită celor "Cinci CuvântăriTeologice" ținute la Constantinopol. Eleexpun şi apără învățătura despre SfântaTreime. Biserica Ortodoxă îl prăznuieştepe Sf. Grigorie Teologul de două ori pe an<singur la 25 ianuarie şi împreună cu SfințiiVasile cel Mare şi Ioan Gură de Aur la 30ianuarie. Moaştele Sfântului Părinte IerarhGrigore Teologul se află în mai multe locuriale creştinătății. Un fragment din craniuse păstrează la mănăstirea S latina, ctitorialui Alexandru Lăpuşneanu.

Sfântul Ierarh Grigorie Teologul a fost

un mare sfânt ;iînv[\[tor al Bisericii

8 Informa\ia de Duminic[/20 ianuarie 2019

RELIGIEPentru prima dată în istoria lor, aproximativ treizeci de icoane românești vor fi vernisate

în basilica reprezentativă a oraşului Lyon. Expoziţia este considerată un prilej de a descoperiistoria României, creştinismul românesc şi sfinţii săi printr-o artă total necunoscută în Franţa.

Programul de vizitare a expoziţiei este luni – duminică în intervalul orar 10.00 – 18.00, cumenţiunea că duminică dimineaţa este închis.

La Catedrala Notre-Dame deFourvière din Lyon, Franţa, va fiprezentată publicului larg, în pe-rioada 19 ianuarie – 5 martie2019, o expoziţie inedită de icoa-ne româneşti pictate pe sticlă,potrivit informaţiilor publicatepe pagina oficială a lăcaşului decult.

În secţiunea de promovare aevenimentului, icoanele româ-neşti pictate pe sticlă sunt pre-zentate ca fiind unele dintre em-blemele culturii și tradițiilor ță-rii, foarte căutate și reprezen-tând o sursă de inspirație pentruarta românească modernă.

Pentru prima dată în istoria lor,aproximativ treizeci de icoane româ-neşti vor fi vernisate în basilica re-prezentativă a oraşului Lyon.

Expoziţia este considerată un pri-lej de a descoperi istoria României,creştinismul românesc şi sfinţii săiprintr-o artă total necunoscută înFranţa.

Programul de vizitare a expoziţieieste luni – duminică în intervalul orar10<00 – 18<00, cu menţiunea că du-minică dimineaţa este închis.

În perioada de vizitare vor maiavea loc evenimente în legătură di-rectă cu expoziţia, dintre care careamintim o conferinţă, un atelier deteatru-lectură, dar şi un atelier în ca-drul căruia copiii participanţi voravea posibilitatea de a învăţa arta pic-tării unei icoane pe sticlă.

Expoziţia este considerată un prilej de a descoperi istoria României, creştinismul românesc şi sfinţii săi printr-o artă totalnecunoscută în Franţa

O expozi\ie inedit[ de icoane române;tiva fi prezentat[ la Catedrala

Notre-Dame de Fourviere din Lyon

Marţi, 15 ianuarie 2019, ziuapoetului naţional MihaiEminescu şi Ziua CulturiiNaţionale, Preasfinţitul PărinteIustin, EpiscopulMaramureşului şi Sătmarului,a oficiat sujba de pomenire acelui mai mare poet alpoporului român, MihaiEminescu, la CatedralaEpiscopală “Sfânta Treime” dinBaia Mare.

Din sobor au făcut parte Arhim.Dr. Casian Filip, mare eclesiarh alCatedralei Episcopale, Pr. VasileBotiş, Pr. Florin Hoban, inspectorşcolar pentru religie, Pr. ClaudiuCiascai, duhovnicul elevi lorseminarişti. Au luat parte cadreledidactice şi elevii SeminaruluiTeologic Liceal Ortodox "SfântulIosif Mărturisitorul" din Baia Mare,coordonaţi de Arhid. Prof. Drd.Adrian Dobreanu, director Lect.Univ. Dr. Marius Nechita.

Au luat parte cadrele didactice şi elevii Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Sfântul Iosif Mărturisitorul" din Baia Mare, coordonaţi de Arhid. Prof. Drd.Adrian Dobreanu, director Lect. Univ. Dr. Marius Nechita

Preafericitul Părinte Anastasie,Arhiepiscopul Albaniei, a primit joi, din

partea fundaţiei Botsi, un premiu specialpentru promovarea culturii elene,informează Kathimerini. Distincţia i-a fost înmânată dePreşedintele Republicii Elene, ProkopisPavlopoulos, în cadrul celei de-a 35-aediţii a Premiilor Jurnalismuluiorganizată de fundaţia elenă în Atena. Excelenţa Sa l-a felicitat peArhiepiscopul Albaniei şi, făcândreferire la activitatea Preafericirii Sale,a spus că „ne inspiră pe toţi”. În cuvântul său, ArhiepiscopulAnastasie i-a mulţumit preşedinteluipentru înmânarea premiului şi asubliniat necesitatea iubirii pe lângăidealurile democraţiei şi libertăţii. Tot în cursul zilei de joi, 17 ianuarie2019, Arhiepiscopul Albaniei s-a întâlnitcu Arhiepiscopul Atenei şi a toată Elada.Întâlnirea a avut loc la reşedinţaarhiepiscopală din Atena.

O funda\ie dinGrecia l-a premiat peArhiepiscopul Albanieipentru promovarea

culturii elene

Slujba de pomenire a celui mai mare poet al poporului român, MihaiEminescu, la Catedrala Episcopal[ “Sfânta Treime” din Baia MareDin sobor au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, mare eclesiarh al Catedralei Episcopale, Pr. Vasile Botiş, Pr. Florin Hoban,inspector şcolar pentru religie, Pr. Claudiu Ciascai, duhovnicul elevilor seminarişti

20 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 9

Premierul Viorica Dăncilă afost nevoită, marți, să comenteze,în Parlamentul European, scan-dalul izbucnit ca urmare a sus-pendării emisiei postului Reali-tatea TV.

Consiliul a sancţionat postulTV pentru modul în care a relatatevenimentele din timpul mitin-gului diasporei din 10 august2018 și l-a obligat să-şi opreascăemisia obişnuită pentru 10 mi-nute.

Premierul Viorica Dăncilă a fostnevoită să dea explicaţii pe margineasuspendării emisiei postului RealitateaTV. Europarlamentul Cristian Preda aacuzat-o pe Viorica Dăncilă, în Parla-mentul European, că are o "gândireceauşiştă" şi a făcut referire la suspen-darea emisiei postului Realitatea TV.

Europarlamentarul CristianPreda a declarat c[ `nRom]nia se pune presiuneasupra jurnaliştilor

"Aţi susţinut în numeroase rândurică activitatea Comisiei Europene e ba-zată pe superficialitate. Cum credeţi căveţi putea colabora cu PE? În momen-tul în care discutaţi în România un postde televiziune are emisia suspendatăpentru că a transmis imagini de la pro-testele din 10 august. Să-i transmiteţidomnului Pullmann că situaţia preseidin România este o combinaţie de pro-pagandă, presiune asupra jurnaliştilorşi că nu mai există presă liberă în Ro-mânia. Asta ar trebui să vă îngrijoreze,doamna premier, dacă nu sunteţi într-o logică ceauşistă, dacă nu aţi dori săreveniţi la timpurile în care propagan-da era preferată adevărului", a declaratCristian Preda.

Premierul VioricaD[ncil[ a replicat c[ europarlamentarul Preda af[cut o acuza\ie foarte grav[

În replică, Dăncilă a reacţionat<"Domnule Preda, aţi făcut o afirmaţiefoarte gravă legată de libertatea presei.Vă asigur, asigur Parlamentul Euro-

pean, că Guvernul României nu are ni-cio legătură cu acest aspect, dar astaînseamnă dezinformare, asta înseamnăceea ce nu trebuie să facem de acumîncolo. Într-adevăr, un post TV a avutîntreruptă emisia pentru 10 minute,lucru decis de Consiliul Naţional alAudiovizualului. Nu ştiu care e moti-vul, nu are vreo legătură Guvernul cuacest lucru, dar trebuie ca noi ca şi pro-europeni trebuie să fim atenţi la decla-raţiile şi să vorbim ceea ce reflectă rea-litatea, pentru că altfel vom fi judecaţişi noi care ne dorim pentru UE un vii-tor mai bun."

Joi, între orele 19.00 şi 19.10postul de televiziune Realitatea TV ;i-a oprit emisia

Realitatea TV a fost nevoit[ să-şioprească emisia obişnuită pentru 10minute, joi, între orele 19.00 şi 19.10,potrivit unei decizii luate marţi deCNA, care a sancţionat postul TV pen-tru modul în care a relatat evenimen-tele din timpul mitingului diasporeidin 10 august 2018.

Uniunea Ziariștilor Profesio-niști din România a luat act cuprofundă îngrijorare de deciziaConsiliului Național al Audio-vizualului care, în baza paragra-fului 2 din articolul 3 al LegiiAudiovizualului nr. 504/2002(„Toţi furnizorii de servicii me-dia audiovizuale au obligaţia săasigure informarea obiectivă apublicului prin prezentarea co-rectă a faptelor şi evenimentelorşi să favorizeze libera formare aopiniilor”), a silit postul Reali-tatea TV să-şi oprească emisiaobişnuită pentru 10 minute.

De asemenea s-au luat în consi-derare paragrafele 4 şi 5 din articolul40 din Codul de reglementare al au-diovizualului< „(4) Moderatorii pro-gramelor au obligaţia să solicite ferminterlocutorilor să probeze afirmaţiileacuzatoare, pentru a permite publi-cului să evalueze cât de justificatesunt acestea. (5) Moderatorii, prezen-tatorii şi realizatorii programelor auobligaţia să nu folosească şi să nu per-mită invitaţilor să folosească un lim-baj injurios sau să instige la violenţă”.A fost indicat şi punctul 1 al artico-lului 34 din acelaşi document, „oricepersoană are dreptul la propria im-agine”.

Legile împotriva presei sunt formulate perfid

Stimați colegi ziarişti de pretutin-deni, membri sau nemembri aiUZPR,

Traversăm una dintre cele mai ne-faste perioade din istoria noastră.Lipsa de solidaritate a breslei jurna-

liştilor, vulnerabilitatea la care ne-amexpus treptat-treptat, aproape fără săne dăm seama, prin compromisurileunora dintre noi față de mediul eco-nomic sau politic (care, de regulă, seîntrepătrund), aversiunea reciprocăîntre toate trusturile de presă, care agenerat aversiuni şi ostilități la nivelindividual, ne-au adus pe toți aici,adică în imposibilitatea de a ne pro-teja profesia şi breasla. Legile împo-triva presei sunt formulate perfid, ast-fel încât, oricând, o putere decidentăa statului, inclusiv Consiliul Naționalal Audiovizualului, să ne poată sanc-ționa sau chiar interzice, în pofida şiîmpotriva dreptului constituțional lalibera exprimare.

Să ne amintim, păstrând propor-țiile istorice, de un caz similar, petre-

cut în data de 28 iunie 1883, când ceamai puternică şi mai autorizată vocepublică a vremii, ziaristul Mihai Emi-nescu, a fost băgată în cămaşa de for-ță. A fost un asasinat civil. Ca o ironiea sorții, dar şi ca o lecție atemporalăde etică jurnalistică, în aceeaşi zi, 28iunie 1883, apărea în Timpul, ultimularticol scris de Eminescu în aceastăpublicație, articol în care marele zia-rist vorbea despre libertatea presei şia jurnalistului, luând apărarea uneipublicații străine care apărea în Ro-mânia< „L’Indépendence roumaine”.Acest ziar, care „îndrăznise” să criticeguvernul, fusese interzis iar patroniiexpulzați din țară. Ziaristul Eminescunu avea nicio legătură directă cu acestziar şi niciun interes personal de a-isusține cauza. Și totuşi, dintr-un im-

puls moral şi profesional extrem derar în zilele noastre, şi-a riscat proprialibertate, luîndu-i apărarea. „Contrapresei şi jurnalistului a cătat regimulsă recurgă la acte de răsbunare – scriaEminescu în articolul respectiv. Șiaşa, după ce că a intentat proces depresă, prin Creditul funciar rural,unuia dintre organele de publicitatecare au cutezat să formuleze acuza-țiune specială contra neregularitățiorde la zisul credit; dupa ce că, în acestproces de presă, a cătat să sustragă pejurnalist de la judecătorii săi naturali,jurații, şi l-au târât dinaintea «tribu-nalelor» guvernului, recomandândacestora să se declare competente şirecompensând pe magistrații care auavut lipsa de scrupul pentru justițieşi s-au supus trebuinței regimului>acum a mers cu iuțeală pentru a pres-crie chiar expulzarea directorului ace-lui jurnal, a d-lui Galli, adică funda-torul foii francese «L’Indépendenceroumaine», pentru că acesta este stră-in neîmpământenit încă. În cazul defață guvernul, care este evident că avoit să lovească în existența jurnalului«L’Indépendence roumaine», s-a fo-losit de o lege decretată de dânsulacum doi ani, şi care priveşte petre-cerea străinilor în țară”.

Și iată cum „naționalistul”, „xe-nofobul”, „antisemitul” ziarist MihaiEminescu (care, în realitate, era acu-zat, în timpul vieții, pe de o parte, căeste antisemit şi protector al evreilor,iar pe de altă parte că e cosmopolitplătit de străini) s-a constituit în „par-te civilă” şi morală a profesiei sale,luînd apărarea unui ziar concurent.„Dar credem că nu este nevoie a ar-gumenta mult – îşi încheia Eminescuarticolul – , spre a convinge despreurâta pornire a guvernului asuprapresei. Trebuie să-l aşteptăm de acum

la alte măsuri şi mai odioase, pentrucă panta este alunecoasă şi nu are pie-dică până-n prăpastie.

Uniunea luptă de ani de zilepentru a impune declarareazilei de 28 iunie ca zi „cano-nică” a ziaristului român

Cât pentru presă, am putea să-lasigurăm pe regim că, oricât de cum-plite ar fi actele sale de răzbunare, nuva fi în stare nici el a abate unele ca-ractere tari ce se găsesc într-însa, şiteamă ne e că, căutând victoria pestetot, va pierde şi pe cea deja câştigată,în monstruoasa sa pornire de a-şisubjuga şi presa”.

A fost un mesaj profetic, de o ha-lucinantă actualitate. De aceea Uni-unea Ziariştilor Profesionişti din Ro-mânia luptă de ani de zile în Parla-mentul României pentru a impunepe cale legislativă declararea zilei de28 iunie ca zi „canonică” a ziaristuluiromân. N-am reuşit încă (şi din lipsade solidaritate a breslei pentru acestdemers), dar n-am renunțat…Stimați confrați,

Uniunea Ziariştilor Profesioniştidin România lansează apelul către toțiziariştii din România, membri şi ne-membri ai UZPR, din toate organis-mele de comunicare (presa scrisă, au-diovizual, presa online) să renunțe lasentimentele şi resentimentele per-sonale, de grup sau de trust şi să sesolidarizeze cu colegii noştri de laRealitatea TV. Apărându-i pe ei, penoi ne apărăm. Iar ceea ce li se în-tâmplă lor azi, ni se poate întâmplaoricând nouă. Iar lumea are încă ne-voie de vocile noastre.

Uniunea Ziari;tilor Profesioni;tidin Rom]nia

Potrivit UZPR, traversăm una dintre cele mai nefaste perioade din istorianoastră

În replică, Dăncilă a reacţionat< "Domnule Preda, aţi făcut o afirmaţie foartegravă legată de libertatea presei. Vă asigur, asigur Parlamentul European, că Gu-vernul României nu are nicio legătură cu acest aspect, dar asta înseamnă dezin-formare, asta înseamnă ceea ce nu trebuie să facem de acum încolo

EVENIMENTTraversăm una dintre cele mai nefaste perioade din istoria noastră. Lipsa de solidaritate

a breslei jurnaliștilor, vulnerabilitatea la care ne-am expus treptat-treptat, aproape fărăsă ne dăm seama, prin compromisurile unora dintre noi față de mediul economic saupolitic (care, de regulă, se întrepătrund), aversiunea reciprocă între toate trusturile depresă, care a generat aversiuni și ostilități la nivel individual, ne-au adus pe toți aici,adică în imposibilitatea de a ne proteja profesia și breasla.

Sanc\ionarea Realitatea TV, motiv de disput[ în Parlamentul EuropeanPostul TV a fost sanc\ionat pentru modul în care a relatat evenimentele din timpul mitingului diasporei din 10 august

Mesajul Uniunii Ziari;tilor Profesioni;tidin Rom]nia c[tre `ntreaga breasl[

10 Informa\ia de Duminic[/20 ianuarie 2019

TURISM

Ninsorile abundente din ultimaperioadă au creat peisaje feerice înzona montană, iar panorama ce sedeschide în fața celor care privescnatura în aceste zile pe cei maimulți îi îndeamnă să urce pe piscuriși mai înalte, pentru a putea vedeacât mai multe frumuseți.

Însă, o astfel de aventură poatefi, pe cât de frumoasă, pe atât depericuloasă. Dincolo de zăpadamoale și pufoasă se ascund multecapcane care, pentru necunoscătoripot deveni chiar fatale.

La începutul lunii decembrie, deexemplu, când stratul de nea a fostsemnificativ mai subțire, doi turişti aumurit din cauza unei avalanşe pe ValeaMorarului, în Munţii Bucegi. Cei doierau prieteni, iar unul dintre ei era pro-fesor şi un împătimit al drumeţiilor.Bărbatul a ignorat avertismentele deavalanşă şi s-a aventurat împreună cuprietenul său pe un traseu închis petimp de iarnă. Avalanşa s-a produs lao altitudine de 2200 de metri. Salvatoriimontani din Bucegi au pornit pe ur-mele lor şi i-au căutat până la lăsareaîntunericului. Ambele cadavre au fostgăsite dimineaţa, la cca 50 cm sub nă-meţi.

În Munții Gutâi

Suntem tentați să credem că Buce-gii sunt departe, iar înălțimea MunțilorOaşului, sau a celor din Maramureşnici cel puțin nu se apropie de 2200 m,deci munții noştri nu prezintă astfelde pericole. Impresie greşită! Săptămâ-na trecută Salvamont Maramureş aemis un avertisment de pericol de ava-lanşă. În zona Creasta Cocoşului, judMaramureş la peste 1400 m, precumşi pe văile montane, zăpada depăşeşte100 cm, stratul de nea fiind foarte in-stabil. Pericolul de avalanşă anunțat afost de grad 3 - 4. În condiții de nin-soare şi viscol puternic şi ceață cu vi-zibilitate sub 5 metri, pentru siguranțamontaniarzilor Salvamont Maramureşa montat noi panouri de avertizare şiacces restricționat pe traseul de Creas-tă. "Vă informăm că datorită căderilorabundente de zăpadă pe traseul MinăȘuior - Poiana Boului - Creasta Coco-şului sunt o serie de copaci prăbuşițiaccesul efectuându-se cu dificultate.

În cazul unor probleme de naturămedicală sau rătăcire, apărute la de-plasarea pe traseele turistice v[ rugămnu ezitați să sunați în cel mai scurttimp la 112 sau 0SALVAMONT(0725826688). Salvamont România es-te singura structură abilitată să inter-vină pe domeniile schiabile şi traseeleturistice, salvatorii montani fiind spe-cial pregătiți pentru acordarea primu-lui ajutor. Pentru mai multe detalii in-stalați pe orice telefon mobil aplicațiaSALVAMONT" - atrag atenția salva-torii din județul vecin.

În Oaș

Chiar dacă vârfurile munților dinjudețul nostru abia depăşesc înălțimeade 1200 m, pericolele sunt însemnateşi aici. Serviciul Public Județean Sal-vamont aduce în atenția montaniarzi-lor două aspecte semnalate în zona destâncărie de pe Vârful Pietroasa cu oînălțime de 1201 m<

"1) Partea superioară a pereților şicâteva turnuri de andezit care oferăpuncte de panoramă sunt înc[rcate dezăpadă instabilă, iar aceasta, la încăr-care cu greutatea corpului se pot rupeşi pot cauza căderea în gol. Zona vizatăeste cea dintre Sfinxul Oaşului şi Tur-nul Crăpat (penultimul turn către liniade telescaun). La fel şi punctul de pa-noramă de deasupra peretelui Malek(Șaua Pietroasa) precum şi cel din vâr-ful Țiganu necesită atenție sporită, re-comandarea noastră constând în păs-trarea distanței de siguranță de cca 3m față de marginea pereților.

2) Culoarele abrupte din dreapta şistânga Sfinxului (traseu Cruce Roşie)se parcurg greu la bocanc din cauzastratului gros de zăpadă, de circa unmetru, în plus din cauza pericolului deavalanşe nu recomandăm parcurgereasau traversarea acestor culoare. Zone

expuse cu pericol de avalanşă mai suntabruptul de sub linia de telescaun întrepilonul 13 şi v]rf (culoarul dintrestânci) şi fața sudică a Pietroasei, dinvărf către Maramureş care are toatecondițiile de declanşare Grad 3 (pe oscară de la 1 la 5) mai ales că poteca devară traversează această față cam pe lamijlocul ei!!!

Atenție! ...pârtia de schi, în specialzona superioară, din golul alpin pânăîn virajul mare, este încărcată cu zăpa-dă netasată de circa 120 cm grosime,în mai multe straturi şi reprezintă unreal pericol, de aceea încă o dată înplus atragem atenția că deplasarea pepârtia de schi este INTERZISĂ!

Traseul recomandat pentru a atingeVfârful Pietroasa este prin Poiana Bo-roş pe Triunghi Albastru. Zona de vârfeste acoperită de zăpadă, dar datorităvântului puternic din ultimele zile stra-

tul de zăpadă depus pe versantul vesticpe unde urcă şi traseul Triunghi Al-bastru este mai redus, de aceea reco-mandăm utilizarea acetei rute.

Nu uitați echipele Salvamont suntsingurele structuri care dețin compe-tența legală, personal pregătit profe-sional şi atestat pentru a interveni însoluționarea accidentelor montane încare sunt implicate persoane cu afec-țiuni medicale.

În caz de accidente montane apelaținumărul unic de urgență 112 sau0SALVAMONT-0725826668".

Capcane pe pârtia Luna Șes

În cursul lunii decembrie, tot Ser-viciul Public Județean Salvamont SatuMare a atras atenția montaniarzilor şiasupra unor pericole existente la pârtiaLuna Șes, aflată în curs de amenajare<

„Serviciul Public Județean SalvamontSatu Mare informează turiştii care do-resc ascensiunea vârfului Pietroasa săo facă doar pe traseele turistice, accesulpe pârtia de schi fiind interzis!

Restricționarea accesului pe pârtiade schi este în beneficiul şi spre sigu-ranța turiştilor! Domeniul schiabil arepână la finalizare regim de şantier, deaceea lucrătorii implicați în paza obiec-tivului nu permit accesul pe pârtie şiîndrumă turiştii pe traseele consacrate.Lucrările au fost suspendate din cauzastratului gros de zăpadă şi astfel au ră-mas mai multe sute de metri de săpă-tură adâncă de-alungul pârtiei, mate-riale depozitate (țevi, grămezi de nisip)utilaje şi dispozitivele din dotarea aces-tora. Chiar dacă este primul an, în carepractic, de la începerea acestei investițiiîn 2012, se poate coborâ din vârf pânăjos în parcare, SPJ Salvamont nu reco-mandă acest lucru, deoarece momen-tan, pârtia poate deveni o capcană pen-tru cei ce se hazardează ignorând aver-tismentele şi m[surile de siguranță im-puse de constructor! Mai mult de at]t,intervenția în caz de accidente pe par-tea superioară, din cauza lucrărilor sepoate face numai pe jos, iar pericolulinstalării hipotermiei la victimă estefoarte ridicat. Zilele trecute, condițiilede zăpadă au urcat timpii de atingerea v]rfului la 2 ore, (echipați completpt. intervenție), în condiții normaleacesta fiind ce circa o oră! (NR. deatunci a mai nins, deci traseul s-a maiîngreunat, ca atare, timpul de urcare acrescut)

La fel Salvamont recomandă înpunctele de panoramă de deasuprast]ncăriilor, păstrarea unei distanțe deminim 3 m față de margine, deoareceşi acestea sunt încărcate cu un stratgros de zăpadă. O ultimă mențiune sereferă la echipament şi anume bocanciisă fie adecvați sezonului de iarnă, sănu lipsească parazăpezile, suprapanta-lonii, căciula şi mănuşile groase. Dinrucsac, la fel să nu lipsească frontala şibricheta ținând cont că se întunecă de-vreme, în jurul orei 17!

Vă rugăm țineți cont de aceastăavertizare - informare, este în benefi-ciul şi pentru siguranța dvs.!SPJ Salvamont Satu Mare. Alex. Cos-tin”

O zi ușoară pentru Salvamont România

Într-o zi oarecare din cursul săptă-mânii, când cei mai mulți dintre noisunt la locul de muncă, la nivel naționalServiciul Salvamont este apelat să in-tervină la 5-10 cazuri. De exemplu,conform raportului emis vineri dimi-neața de către Salvamont România< ”Înultimele 24 de ore la Dispeceratul Na-țional Salvamont, s-au primit 18 ape-luri de urgență< 7 apeluri pentru Sal-vamont Sinaia, 5 pentru SalvamontMunicipiul Braşov, 1 apel pentru Sal-vamont Neamț, 1 apel pentru Salva-mont Predeal, 1 apel pentru SalvamontHarghita – Gheorgheni, 1 apel pentruSalvamont Bacău, 1 apel pentru Salva-mont Lupeni şi 1 apel pentru Salva-mont Alba.

De asemenea s-au mai primit alte22 apeluri prin care se solicitau sfaturişi informații despre zona montană.”

A consemnat Eva Laczko

Salvatorii montani au g[sit trupurile ne`nsufle\ite la circa 50 de centimetri sub z[pad[

Într-o zi oarecare din cursul săptămânii, când cei mai mulți dintre noi sunt la locul de muncă, la nivel naționalServiciul Salvamont este apelat să intervină la 5-10 cazuri. De exemplu, conform raportului emis vineri dimineațade către Salvamont România< ”În ultimele 24 de ore la Dispeceratul Național Salvamont, s-au primit 18 apeluride urgență< 7 apeluri pentru Salvamont Sinaia, 5 pentru Salvamont Municipiul Brașov, 1 apel pentru SalvamontNeamț, 1 apel pentru Salvamont Predeal, 1 apel pentru Salvamont Harghita – Gheorgheni, 1 apel pentru SalvamontBacău, 1 apel pentru Salvamont Lupeni și 1 apel pentru Salvamont Alba.

Salvamont Satu Mare `n ac\iune

Avalan;e ;i alte riscuri la munte în timpul iernii

20 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Mileniul acesta va fi unul spiri-tual sau nu va fi deloc. Gândireapozitivă și credința influențează celmai bine soarta unui om. O eră as-trologică se desfășoară pe o perioa-dă de aproximativ 2000 de ani. Înultimii 12000 de ani succesiuneaerelor astrologice a fost Leu, Rac,Gemeni, Taur, Berbec, Pești. Deobservat că succesiunea erelor as-trologice are loc în sens invers suc-cesiunii semnelor zodiacale.

Spre sfârşitul fiecărei ere influențeleurmătoare se fac simțite.

Era Taurului (4000 î.Ch. – 2000 î.Ch.)a favorizat stabilitatea. Oamenii au preferatocupațiile mai sedentare< agricultura, creş-terea animalelor, olăritul.

Era Berbecului (2000 î.Ch. – 0) a fostcaracterizată prin expansivitate şi elan vital.Semnul de foc a conferit acestei epoci otendință crescută de a acționa, de a cucerişi de a supune.

Era Peştilor a început de la anul naşteriiDomnului şi s-a sfârşit în jurul anului 2000.Zodia Peştilor este caracterizată de devo-țiune. Era Peştilor a fost marcată de per-sonalitatea lui Iisus Christos şi de aceea, afost în primul rând o eră creştină.

Era Vărsătorului începe aproximativdin anul 2000. Este un semn de aer , careva permite o comuniune între oameni ne-maiîntâlnită în alte ere.

Era Vărsătorului favorizează dezvoltarea științei

Vărsătorul este un avangardist căruiaîi place originalitatea şi nonconformismul.Este prea liber în gândire pentru ca să selase prins în plasa unor limitări care nu îi

permit manifestarea potențialului creator.Cei care îndrăznesc să păşească alături deel beneficiază de reuşitele sale. În adâncullui aspiră la libertatea absolută. Cele maiimportante verbe care îl caracterizează peun Vărsător sunt< a cunoaşte şi a comuni-ca.

Comunicarea Vărsătorului este unaelevată. Se fereşte de bârfe şi de banalități.Vărsătorul este un idealist.

Era Vărsătorului favorizează dezvol-tarea ştiinței. Oamenii din timpul Erei Văr-sătorului vor fi deprinşi să țină cont de sis-teme de valori profunde. Arta se va eliberade morbiditate şi de falsele valori. Oameniiîn marea lor majoritate vor fi religioşi.

Cuvântul de ordine în Era Vărsătoruluiva fi metoda. De asemenea, comunicareacu extratereştrii va fi favorizată în Era Văr-

sătorului.În Era Vărsătorului, normalitatea va

trebui să fie reaşezată pe locul pe care îlmerită. Se va lua atitudine împotriva abe-rațiilor. Este nevoie de o societate spiri-tuală.

Istoria a demonstrat că în orice revo-luție, puterea este acaparată de către clicaconducătoare. Proprietatea particulară esteîn măsură să motiveze mai mult individulîn acțiunile sale. Din păcate, în capitalism,iubirea față de ban inhibă iubirea față desemeni.

În Era Vărsătorului, educația copiiloreste cea mai bună investiție pe care o pu-tem face pentru viitorul planetei. PărințiiErei Vărsătorului vor fi mult mai deschişişi mai maleabili.

Era Vărsătorului din momentul în careîncepe ascensiunea ei, va fi în întregimededicată lui Dumnezeu. Efectul rugăciuniieste măsura credinței individului. Revo-luția spirituală se va declanşa în toatăsplendoarea ei abia atunci când inițiațiivor putea să-şi demonstreze fără nici undubiu că dețin puteri de natură spirituală.Oamenii vor adera la un sistem mai pro-fund care pune accent pe spirit, iubire, cre-dință şi libertate.

Gândirea holistică reprezintă un modde abordare global al unei probleme careurmează să fie soluționată. Holistica re-comandă gândirea pozitivă. În holistică seconsideră că există o unitate a contrariilor.Gândirea holistică îl ajută pe om să înțe-leagă că este un microcosmos în macro-cosmos.

Tehnologia va fi mult mai diversificată și mai eficientă

În Era Vărsătorului, tehnologia va fimult mai diversificată şi mai eficientă. Vaîncepe colonizarea Lunii şi a planetei Mar-

te. Clonarea este deja posibilă. Călătoriatemporală va elucida anumite enigme şimistere. În Era Vărsătorului, tehnologiaavansată şi puterile spirituale vor coexistafără să se excludă una pe alta.

Genetica este una dintre cele mai marisperanțe ale medicinii viitorului. Boala SI-DA va putea fi tratată. Se va pune accentpe medicina preventivă şi pe religie. În EraVărsătorului, accesul sistematic la subcon-ştient va fi cunoscut de marea majoritatea populației.

Era Vărsătorului permite declanşareaunei adevărate revoluții sexuale. Nu esteexclus contactul sexual cu extratereştrii.

În artă, omul viitorului va pune unmare accent pe spirit. Noua renaştere înartă va reflecta relația profundă dintre omşi Dumnezeu.

Fenomenul OZN este legat în primulrând de extratereştri. Pământenii vor aderala Marea Familie Cosmică.

Secolul 21 va moşteni aproape toatecrizele majore ale secolului 20. Un marepericol în Era Vărsătorului va fi reprezentatde cei care dobândesc puteri paranormale,dar care nu le utilizează responsabil.

Un pericol foarte mare vor fi drogurile.Stresul este considerat un alt pericol po-tențial pentru omenire. Apare pe urmăpericolul dependenței de tehnologie.

Pe noi nu Apocalipsa şi distrugereaPământului ar trebui să ne preocupe, cimodul în care putem să avem acces directla profunzimile ființei noastre până des-coperim Împărăția lui Dumnezeu.

Bibliografie<• Bodo, Victor – Profeții despre Era Văr-sătorului, Cluj-Napoca, Editura Dacia,2000• Pîrlea, Mircea – Caiet de recenzii, note,comentarii, Volumul al XXXV (35) - lea

Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

În Era Vărsătorului, normalitatea va tre-bui să fie reaşezată pe locul pe care îlmerită. Se va lua atitudine împotrivaaberațiilor. Este nevoie de o societate spi-rituală

Din momentul în care începeascensiunea Erei V[rs[torului, va fi în

întregime dedicat[ lui Dumnezeu Industria clinicilor de fertili-zare in vitro din Statele Unite ră-mâne în cea mai mare parte nere-glementată, oferind servicii gene-tice controversate care sunt în afa-ra legii în alte ţări, comenteazăcotidianul The Washington Post,explicând că această situaţie a ge-nerat dezbateri de ordin moral.

"Deşi multe ţări au impus în ultimiiani limite în domeniul reproducerii asis-tate, industria clinicilor de fertilizaredin SUA rămâne în cea mai mare partenereglementată şi oferă servicii care înalte ţări sunt în afara legii", relateazăThe Washington Post, observând că,drept rezultat, Statele Unite au devenito destinaţie populară pentru pacienţicare caută servicii controversate de fer-tilizare in vitro precum selectarea ge-nului, surogat de tip comercial şi opti-mizare genetică.

Dezbateri asupra moralităţii în acest domeniu

"Această abordare liberă a fost be-nefică pentru companiile de profil; in-dustria clinicilor de fertilizare din SUAare o cifră de afaceri estimată la 5,8 mi-liarde de dolari. Dar, în contextul în careprogresele tehnologice depăşesc ritmulconsensului social asupra acestor formede intervenţie reproductivă, disconfor-tul în acest domeniu este în creştere. Înurmă cu o lună, vestea că un cercetătorchinez educat în SUA a creat primul co-pil editat genetic a reaprins dezbatereaasupra moralităţii în acest domeniu. Li-deri ai comunităţii ştiinţifice au con-damnat aceste activităţi (...), cerând in-tervenţia instituţiilor guvernamentale",explică editorialistul Ariana EunjungCha într-un articol publicat în cotidia-nul The Washington Post sub titlul "Dela selectarea genului la servicii surogat,clinicile de fertilizare in vitro din SUAoferă servicii care în alte părţi sunt înafara legii".

Francis Collinsa condamnat experimentulde editare genetică

Într-un interviu, directorul Institu-tului Naţional de Sănătate din SUA,Francis Collins, a condamnat experi-mentul de editare genetică realizat desavantul chinez, numindu-l "un eşec şti-inţific". Collins încearcă să lanseze unforum pentru dezbateri şi monitorizareîn domeniul ştiinţifico-tehnologic. Deasemenea, Collins a exprimat preocu-pare privind intensificarea practicilorde monitorizare embrionară pentru se-lectarea unor caracteristici precum in-teligenţa, aspectul fizic al copiilor şi ge-nul acestora, proceduri care ridică pro-bleme semnificative de ordin etic.

În Marea Britanie, reglemen-tările privind serviciilegenetice sunt extrem de stricte

Reproducerea asistată a început săscape de sub controlul reglementărilorîn Statele Unite în anii 1990, după oserie de dispute politice privind pro-crearea, contracepţia şi avortul. În Ma-rea Britanie, spre exemplu, reglemen-tările privind serviciile genetice suntextrem de stricte. Reglementări clare înacest domeniu sunt în numeroase ţări,inclusiv în India, Irlanda, Olanda, Nor-vegia, Suedia, Elveţia, Finlanda, NouaZeelandă, China, Canada şi Australia,notează The Washington Post.

Controverselegate de primul

copil editat geneticîn China

O dispută a izbucnit între pri-măria Romei și Biserica Romano-Catolică cu privire la destinaţiamonedelor recuperate din Fonta-na di Trevi, una dintre cele maifaimoase atracţii turistice ale Ro-mei, în care turiștii aruncă câte omonedă, pentru ca, potrivit legen-dei, să se poată întoarce în “cetateaeternă”, informează BBC luni.

În fiecare an, circa 1,5 milioane deeuro sunt strânşi din celebra fântână şioferiţi unei organizaţii caritabile catolicecare îi ajută pe nevoiaşi.

Mai nou însă, Virginia Raggi, prima-rul oraşului, doreşte ca această sumă săajungă la infrastructura sever afectată aoraşului, deşi organizaţia catolică Caritas,beneficiara de până acum a sumei, susţinecă schimbarea destinaţiei banilor îi valovi pe cei săraci.

“Nu am prevăzut acest rezultat”, a de-clarat Benito Ambarus, directorul Cari-tas, pentru Avvenire, ziarul oficial al con-ferinţei episcopilor catolici italieni. “Încăsper că nu va fi final”, a precizat el.

În ediţia de sâmbătă, ziarul a publicatun articol critic despre această iniţiativăa primăriei, cu titlul sugestiv “Banii luaţide la cei mai săraci”. Pe de altă parte, con-

silierii municipali au aprobat schimbarea,prevăzută să se producă în luna aprilie.Cu toate acestea, numeroşi italieni şi-aumanifestat dezaprobarea faţă de idee, ce-rând consiliului municipal să-şi reconsi-dere poziţia, a informat agenţia de presăAnsa.

Monument cu o istorie de aproape 300 de ani

Raggi a devenit primarul Romei în2016, după ce a candidat din parteaMişcării 5 Stele (M5S, antisistem), însăpopularitatea ei a scăzut în urma eşeculuide a aborda problemele presante aleoraşului. În luna octombrie, mii de pro-testatari s-au adunat în faţa primăriei, ne-mulţumiţi că Raggi nu a făcut nimic pen-tru a rezolva problema deşeurilor neco-lectate sau a drumurilor pline de gropi.

Fontana di Trevi, cu o istorie deaproape 300 de ani, este vizitată anual demilioane de de turişti. Tradiţia aruncăriimonedelor a fost făcută celebră de piesalui Frank Sinatra “Three Coins in theFountain” din comedia romantică cu ace-laşi nume din 1954. Fântâna a apărut, deasemenea, şi în filmul “La Dolce Vita”, încare actriţa Anita Ekberg se plimbă prinapa sa într-o rochie neagră, fără bretele.

Prim[ria Romei ;i Biserica Catolic[ se ceart[ pe...banii arunca\i de turi;ti în celebra Fontana di TreviEste vorba de nici mai mult, nici mai pu\in de 1,5 milioane de euro / an

Gândirea holistică reprezintă un mod de abordare global al unei probleme care urmează să fiesoluționată. Holistica recomandă gândirea pozitivă. În holistică se consideră că există o unitate acontrariilor. Gândirea holistică îl ajută pe om să înțeleagă că este un microcosmos în macrocos-mos.

Virginia Raggi, primarul oraşului, doreşte ca suma adunat[ `n Fontana di Trevisă ajungă la infrastructura sever afectată a oraşului, deşi organizaţia catolică Ca-ritas, beneficiara de până acum a sumei, susţine că schimbarea destinaţiei banilorîi va lovi pe cei săraci

12 Informa\ia de Duminic[/20 ianuarie 2019

Hailey Baldwin, soția lui JustinBieber, a mărturisit că se luptă culipsa de încredere şi cu anxietatea.Ea a scris într-o postate pe Insta-gram că viața ei nu este nici de de-parte atât de perfectă pe cât paredin afară.

Hailey Baldwin, în vârstă de 22 deani, este un model de succes şi a ajunsîn atenția publicului în ultima perioadădatorită relației cu Justin Bieber.

Ea a scris pe Instagram că îşi do-reşte ca în 2019 să fie mai deschisă.

„Adevărul este că indiferent cât deuimitoare poate părea viaţa privită dinafară, mă lupt… mă simt nesigură, suntfragilă, sufăr, am temeri, am îndoieli,am anxietate, mă întristez şi mă ener-vez”, a scris tânăra. Ea spunecă atunci când se compară cu alţi oa-meni simte „ca şi cum nu sunt suficientde bună” şi a adăugat că „fiecare zi esteo luptă pentru încredere”. Hailey sus-ține că nu a făcut aceste dezvăluiricăutând compătimire sau simpa-tie, ci doar pentru a arăta că şi eaeste un simplu om.

Ea mărturiseşte că cel maigreu este atunci când se comparăcu alte femei< „Sunt zile în caremă simt pur şi simplu distrusădin această cauză.

Ar fi incredibil dacă alte feteşi tinere ar reuşi să se susţinăreciproc, să înceteze săle facă pe celelalte femeicare se luptă ca şi ele săse simtă incompetenteşi chiar mai puţin deatât. Cu toţii avemdefecte, iar acest lucrunu se va schimba.

Ceea ce ştiu este căDumnezeu ne-a creatindivizi pentru unmotiv, fiecare cu fru-museţea, personali-tăţile şi povestea sa,pentru că toate fi-inţele umane createau un anumit planşi un scop, iar El nu face greşeli!”,a scris tânăra ur-mărită de peste 16milioane de in-ternauți pe Insta-gram.

Hailey Bal-dwin și Jus-tin Bieber s-au căsătorit

Hailey Bal-dwin a confir-mat că ea şiJustin Biebersunt căsăto-

riți după ceşi-a schimbatnumele de peInstagram în

Hailey Bieber.Și celebrul cân-

tăreț canadian afăcut un gest pe ca-

re fanii şi presa l-auinterpretat drept o

confirmare a căsăto-riei. Justin a distribuito fotografie în care ceidoi apar se țin de mâ-

nă, alături de mesajul„Soția mea este minu-nată”. Modelul de 21 deani şi superstarul pop s-

au căsătorit în secret înseptembrie.

Zvonurile spuneau că cei doi s-aucăsătorit la New York, în urmă cu douăluni, dar Hailey a negat informația laacea vreme.

S-au logodit în iulie

Hailey şi Justin, în vârstă de 24 deani, au anunțat că s-au logodit în iulie.Justin a scris pe Instagram „Hailey suntatât de îndrăgostit de tot ce însemnitu”.

Artistul a cerut-o în căsătorie peiubita lui, în vârstă de 21 de ani în tim-pul unei cine romantice, într-un res-taurant de lux din Bahamas.

Totuşi, Justin a luat o decizie care-l poate afecta major, dacă mariajul seva destrăma.

A decis ca el şi Hailey să nu sem-neze un contract prenupțial, astfel, ave-rea sa este în pericol dacă va divorța

de soția sa. În cazul unui proces de di-vorț, acesta ar putea pierdeaproape jumătate din baniipe care-i are în conturi,aproape 100 de milioanede dolari. Deşi prieteniil-au sfătuit să-şi proteje-ze averea, Justin Biebera spus că iubirea dintreel şi Hailey este sincerăşi nu este nevoie de con-

tractul prenupțial,deoarece nu sevor despărţiniciodată.

Hailey în-sărcinată?

Mai nou,tatăl lui Jus-tin Bieber adat de înțelescă Hailey arfi însărcina-tă. Totul aplecat de lao postare peInstagramîn care Jus-tin apare încentrulimaginii,ținându-şi sora ceamică înbrațe.

Din des-crierea postă-rii mulți auînțeles că ar-tistul ar ur-ma să devi-

nă tată<“Tobe Father #Bie-ber’s”.

Postarea a gene-rat multe comen-tarii, multe fiindîn legătură cu po-sibilitatea ca Jus-tin să devină tatăfoarte curând. Pâ-nă în acest mo-ment, nimeni dinanturajul artistuluinu a făcut vreun co-mentariu pe margi-

nea acestui scenariu,iar postarea nu a fostştearsă de pe Insta-gram-ul lui JeremyBieber, tatăl lui Jus-tin.

Vera Pop

Hailey Baldwin vorbe;te despre anxietate ;i lipsa de încredere