ilei” nr. Radu Paraschivescu: Mitocanii fileDan BISTRICEAN poet, publicist Via]a Rom=neasc\...

$: ilei” nr. Radu Paraschivescu: Mitocanii fileDan BISTRICEAN poet, publicist Via]a Rom=neasc\ Începem cu Via]a Româneasc\ (nr. 11-12/2010) [i cu Paul Aretzu, care sus]ine o rubric\$
Dan BISTRICEANpoet, publicist

VViiaa]]aa RRoomm==nneeaasscc\\Începem cu Via]a

Româneasc\ (nr. 11-12/2010) [icu Paul Aretzu, care sus]ine orubric\ interesant\[i, mai cu seam\,folositoare -Cartea de religie.În acest num\r esterecenzat al doileavolum al Filocaliei sfintelornevoin]e ale des\vâr[irii, PaulAretzu purtându-[i cititorul prinîn]elepciunea a doi mari P\rin]ir\s\riteni: Evagrie Ponticul [iSfântul Ioan Cassian, acesta dinurm\ b\rbat des\vâr[it, n\scut înSci]ia Mic\ (Dobrogea de azi) înanul 360 d. Hr. Cu subtilitate,autorul recenziei constat\ c\Sfântul Ioan Cassian "era maipu]in teolog, fiind îns\ unuldintre cei mai fini anali[ti aivie]ii ascetice, acordând o mareaten]ie textului biblic [i

rug\ciunii duhovnice[ti". Cualte cuvinte, mai pu]in\ desf\tarespeculativ\ [i mai mult\ tr\ire,a[a cum înva]\ întreaga Tradi]iecre[tin-ortodox\. De citit, a[adar,integral textul domnului Aretzu,precum [i întregul volum secundal Filocaliei.

Facem un salt abrupt de lasoteriologie la a [aptea art\, C\lin

St\nculescup r o p u n â n dcinefililor une x c e l e n tstudiu despref i l m u l

românesc din perioada anilor1927 - 1947.

Din sal\ sau de dup\ arlechin,Nicolae Prelipceanu î[i noteaz\[i pentru noi impresiile desprefestivalul - maraton de teatruPledez pentru tine(ri), desf\[uratîn toamna anului trecut la Piatra -Neam]. Verdicte negative saulaudative, toate, îns\, ar\tându-nec\ teatrul tân\r românesc este viu.LLuucceeaaff\\rruull ddee ddiimmiinneeaa]]\\

Suntem datori cu o reveren]\colegilor de la hebdomadarul

bucure[tean, ace[tia semnalând,cu camaraderie [i generozitate(în num\rul 2/2011 al revistei),apari]ia Obiectivului cultural laBr\ila: "Semnul nostru deadmira]ie a[adar pentru grupulde entuzia[ti din ora[ul luiPanait Istrati, Mihail Sebastian[i F\nu[ Neagu care, în ultimalun\ a anului 2010, au scos desub tipar primul num\r alrevistei Obiectiv cultural,supliment lunar al ziarului«Obiectiv - Vocea Br\ilei» (…).O grafic\ sobr\ [i func]ional\reu[e[te s\ pun\ adecvat învaloare majoritatea textelor

care [i-ar g\si u[or locul înorice publica]ii cu preten]ii dinCapital\. Mult succes«Obiectivului cultural» acum,la început de drum".

Excelent interviul din acest

num\r, pe care Ioana Arn\u]oiuîl acord\ eseistului SorinLavric. Un dialog despre istorianoastr\ recent\ ce include dramalupt\torilor partizanianticomuni[ti, cu accent peimplicarea femeilor în grupul derezisten]\ de la Nuc[oara.DDiilleemmaa VVeecchhee

În num\rul 360 al revistei,Dan C. Mih\ilescu ne cucere[teîn al s\u articol cu un savuros

discurs despre… lemn, caelement definitoriu [i durabil încultura noastr\ valah\. Alegândca pretext albumele despre caseleboiere[ti [i bisericile de lemn aleOlteniei, lucr\ri realizate în anii2006 [i 2010 de Luiza Zamora [i{erban Bonciocat, "omul careaduce cartea" dezvolt\ oremarcabil\ pledoarie pentruacest veritabil arché al existen]eirurale autohtone: "Lumealemnului are acelea[i virtu]i de arezista ca lumea pietrei, a[acum, la Blaga, sofianicul smerital ortodoxiei este perfectcomplementar goticului trufa[,cel care-[i întinde fle[elenecru]\toare s\ în[face spiritulv\zduhului, în vreme ce, la noi,c\u[ul palmei se desfacecuminte a[teptând în dulcet\cere fâlfâitul de hulub alduhului sfânt. Cu alte cuvinte,nostalgia pietrei nu trebuie s\ nealimenteze dispre]ul fa]\ devirtu]ile lemnului".

Superb.

nr.www.obiectivcultural.ro

www.j-wind.eu

OOBBIIEECCTTIIVV CCUULLTTUURRAALL SSttrr.. MMiihhaaii EEmmiinneessccuu nnrr.. 5566,, eett.. 22,, BBrr\\iillaa EE--mmaaiill:: [email protected] TTeell:: 00223399//661111..005533

Anul II, ianuarie 2011

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei”

Mitocanii sunt doldora de drepturi!

AnchetaMass-media.Horror show [i happy end »» Paginile 8-9

Poetul luniiViorel Padina:

“Istoriile critice atest\ c\ exist\

stiluri unice” »» Pagina 10

MuzicaAlin Dinc\ (Trooper):

“Oamenii \[tia [tiuexact ce-i aia

muzic\...”»» Pagina 15

Publica]ie ap\rut\ cu sprijinul:

www.j-wind.eu

ianuarie 201ianuarie 20111 Ultima paginã16

m\ îndep\rtasem de cas\într-o zi m-am speriatpierdusem t\cerea ce-o purtam în stomac(mi s-a f\cut fric\)tot umblând zgomotos pe la al]ii z\ng\nindu-mif\r\ ru[ine cerceii b\tând cu inelele în mese de tabl\m\ îndep\rtasem de cas\nu mai sim]eam pruncul cum se foie[te în leag\nnu mai auzeam cuvintele acelea în [oapt\mi se spuneau - [i eu trebuia s\ ]in mâna deasupras\ le adun [i s\ scot câte unul pe tav\[i s\ scriu cu r\bdare pe ele: nume interzise vocinecunoscutedespre ferestre zidite într-un minut de cutremurdespre ape întoarse în ochi otr\vitesau notându-mi cu ace de pe[te un ]ip\t deschizându-mipe piele câ]iva pori ce dormeau s\-l aspire în veneîn cuvinte simple m\ organizam - într-o hart\ pe zile [i nop]iînaintam ([i s\pam la un sit pe dedesubt) pe t\cute a[a cumal]ii c\l\toresc la paris cu un vuiet `n ei

numai c\ pe drumuri se pierde întruna - pierdusem t\cerea

[i cine s\ pun\ în loc ceva mai ciudat?

Reviste de citit

Diana CORCAN

Num\r ilustrat deSergiu GRAP|

Radu Paraschivescu:2

Interviul ianuarie 201ianuarie 20111 3Interviulianuarie 201ianuarie 201112

- Ultimele tale c\r]i pornescmai degrab\ de la locuri, decâtde la pove[ti [i personaje. Caree metoda ta de documentare?

- Ultimele c\r]i au re]eta asta,dac\ re]et\ e. Exist\ drumuricare se deschid sau care seînchid într-o carte. {i eu am avutnorocul \sta, de a vizita ni[te ]\ri[i de a da acolo peste ni[telucruri. Nu m-am dus într-oexpedi]ie de documentare, numi-am propus asta, adic\ nu m-am dus în Portugalia ca s\scriu. Am plecat în Portugaliapentru c\ vândusem atât de bine"Ghidul nesim]itului", încât îmipermiteam s\ m\ duc înPortugalia. Ajungând acolo, amdescoperit Coimbra, un ora[fabulos. M\ rog, atunci era p\tatde o serie de afi[e carepromiteau un concert cuNicolae Gu]\. Exist\ [iasemenea picanterii în via]\!Am descoperit, mai degrab\ dinîntâmplare, povestea lui Inès deCastro [i a lui Pedro alPortugaliei. Am început s\citesc, s\ v\d ni[te locuri încare, chipurile, ei s-au întâlnit,ni[te ruine de la Coimbra,reconstituite de fapt în secolulal XIX-lea, ca s\ imite secolulal XIV-lea. Am început s\ citescce s-a scris pe tema asta - nu s-ascris foarte mult -, am citit"Regina moart\", piesa luiMontherlant, am mai f\cut ooarecare munc\ dedocumentare [i am trecut lapoveste. O poveste dur\, cu

multe accente naturaliste [icruzimi înfior\toare, cum eraEvul Mediu. Mi-am spus c\scrisul acestei istorii, pe caream intitulat-o "Cu inima smuls\din piept", e o form\ dereveren]\. Am avut norocul s\ajung acolo, am avut norocul s\dau peste povestea asta, care nue un fel de "Romeo [i Julieta",fiind în schimb o povesteexemplar\ pentru Evul Mediudin Portugalia. {i mi s-a p\rutcuviincios s\ fac din ea unroman pentru publicul dinRomânia.

Cu "Fluturele negru" s-aîntâmplat ceva asem\n\tor. Dars-a întâmplat acum trei ani. Amajuns la Roma [i am v\zutcâteva lucr\ri ale luiCaravaggio. Eu nu am organpentru pictur\ deloc, sunt unprofan des\vâr[it. Cartea, dinpunctul \sta de vedere, poatesugera o pricepere care înrealitate nu exist\. E adev\rat,pot avea ni[te judec\]i absolutpersonale, neacoperite de [tiin]apicturii. Curentul care a trecutprin mine v\zând picturile luiCaravaggio m-a f\cut s\ scriupovestea asta. Pentru c\, deobicei, m\ uitam la pictur\...{tii, cineva a spus despre Noica- nu mai [tiu cine - c\ se uita lao expozi]ie de pictur\ ca la ohal\ de pe[te. Cam a[a eram [ieu. Nu eram impresionat, nutrecea nimic special prin minev\zând un tablou, fie el untablou de referin]\. La

Caravaggio s-a petrecut ceva,acolo, pentru prima dat\, amsim]it nevoia s\ r\mân pe locc=teva minute, s\ m\ decuplezde tot ce era în biserica SanLuigi di Francesi [i s\ m\ uit latripticul Sfântului Matei. Eraceva care m\ atr\gea acolo, caun fel de magnet, [i mi-amspus c\ ar fi nimerit s\ continuiexplorarea. M-am dus prinRoma, am v\zut alte biserici,am v\zut Santa Maria delPopolo, unde iar\[i sunt lucr\riale lui, am fost apoi la VillaBorghese [i încet-încet mi-amdat seama c\ începusem s\recompun un traseu. Nu am maiavut nici timpul, nici resurseles\ refac mai departe drumul luiCaravaggio prin sudul Italiei,prin Napoli, Palermo, Messina,iar de acolo în Malta. Dar l-amrecompus din c\r]i, din albume,din tratate, [i am f\cut o munc\de documentare mai serioas\decât la prima carte. Am avut [itimp mai mult, am citit un tratatde pictur\ medieval\ (de[iCaravaggio nu tr\ie[te în EvulMediu) plus dou\ monografiidespre Caravaggio. Am încercats\ intru [i în atmosfera deatunci, [i în pielea personajului.Nu [tiu dac\ asta e o re]et\, [tiuîns\ c\ data viitoare o s\ plecaltfel în curs\... Am dejapovestea, am deja personajulprincipal [i vreau s\ plec peurmele lui. Cu Caravaggio afost o întâlnire întâmpl\toare [ia[ fi vrut s\ scriu cartea asta

anul trecut sau acum doi ani, a[fi vrut s\ nu nimeresc cu ea în2010, care a fost anulCaravaggio. Lumea s-ar puteas\ cread\ c\ n-a fost ocoinciden]\, dar a fost. Nu amvrut s\ profit de valul depopularitate pe care l-a avutCaravaggio la 400 de ani de lamoarte, dar cartea era în proiectde mai mult\ vreme, doar c\abia acum am avut timpul s-oscriu.

NNiimmeennii nnuu mm--aa ppuuttuutt ddeettuurrnnaaddiinn aammbbii]]iiaa ddee--aa ddeebbuuttaa ccuu ooccaarrttee pprrooaasstt\\

- Care este urm\toareadestina]ie?

Destina]ia e Irlanda. Vreaus\ ajung în vest, la Galway [i laAthenry, unde o s\ iau urmaunui un cântec. Dac\ iesejuc\ria, cum se spune,personajul principal al viitoruluiroman o s\ fie un cântec. Cudestinul lui prin lume, cu felulîn care se na[te, cu povestea dinspatele lui, cu momentul istoric

în care apare, cu felul în carepleac\ dintr-un continent în altcontinent [i î[i schimb\rosturile, cu întoarcerea lacontinentul-mam\, unde devinecu totul altceva. Este un cântecde revolt\ social\, care se na[teîn Irlanda în timpul foameteidin 1849, migreaz\ în Australiaodat\ cu prizonierii Maiest\]iiSale [i devine cântec de ocn\.Se întoarce apoi în Europa înurm\ cu trei-patru decenii, pe la1970, [i devine cântec destadion. S\ v\d cum pot s\ facun cântec s\ vorbeasc\...

- E[ti cumva în afaracurentului literar principal dinRomânia, care privilegiaz\maxim povestitul la persoana I.Nu vorbe[ti direct despre tine.Prin ceea ce scrii te dezv\lui saute ascunzi ca om?

- Încerc s\ fac abstrac]ie demine ca om, pentru c\ nu m\consider interesant sau atât deinteresant, încât s\ devin personaj[i asta cred c\ e o m\sur\ sanitar\,în condi]iile în care eu am uncontur public prea vizibil, saumai vizibil decât mi-a[ dori. Aparde multe ori la televizor, scriu însuficient de multe locuri [i n-a[vrea s\ m\ auto-povestesc, s\ m\g\seasc\ lumea [i în c\r]ile mele.Am avut dou\ c\r]i în careancora autobigrafic\ a existat.Una a fost un e[ec total, carteamea de debut, care nu se maig\se[te [i pe care nici n-onumesc. A fost e[eculdebutantului, al celui care vrea s\arate tot ce-a acumulat, s\ sereverse ca magma într-o carte [is\-i stupefieze pe to]i prin stilullui, prin clasa lucrurilor pe carele spune. {i n-a ie[it... Nimeni num-a putut deturna din ambi]iade-a debuta cu o carte proast\.Am debutat cu o carte proast\,asta e, e copilul meu, dar ecopilul meu n\p\stuit. A douacarte în care exist\ o ancor\biografic\ e "Bazar bizar", ocarte de proze comice, dar înspatele lor exist\ mici sâmburidin via]a mea, din p\]aniile prin

care am trecut, din întâmpl\rilede care am avut parte. Atât,nimic altceva. Nu mi se paretentant pentru cititor s\ m\ oferpe mine însumi în alte haine, înalt veac, iar cititorul s\ descifrezeîn figura protagonistuluitr\s\turile mele. De aceea amre]ineri fa]\ de scrisul la persoanaI. Nu c\ n-am scris, am scrisdestul. În articole scriu lapersoana I, exerci]iul îl am. Darprefer s\ pun un perete între celcare scrie, cartea care se scrie [ipublic. Sunt apropiat de public,îns\ nu sunt convins deloc c\vrea s\ m\ cunoas\ pe post depersonaj.

- O defini]ie personal\ amitocanului ?

- Mitocanul e omul care î[iimpune valorile lui. O face înmai multe registre: în registruvocal, în registru odorific, o facecât de des i se d\ ocazia. {iocazia i se d\ foarte des, pentruc\ el este o creatur\ obi[nuit\ s\invadeze, are instinct de colonist.Mitocanul e omul care î]i faceagenda. Cum? Prin obligare. E[tirezistent, opui o form\ derezisten]\, dar nu e suficient, elîntotdeauna va vorbi mai tare, vafi agresiv în discurs, încomportament, va avea idei maibine în[urubate [i nu va renun]ala ele. |sta-i mitocanul, dup\mine, un om care nu te las\ s\ fiitu, care vrea s\ te c\ptu[easc\implacabil cu valorile saunonvalorile lui, cu topurile lui, cuidiosincraziile lui. Nu e doar \lacare arunc\ un chi[toc de ]igar\pe jos, e \la care nu-]i d\ voie s\respiri prin pl\mânii t\i [i teoblig\ s\ respiri prin pl\mânii lui.Nu [tiu dac\ exist\ ap\rareîmpotriva lui. Remedii, farmaciiantimitoc\nie sau antinesim]irenu exist\. Micile inten]iipedagogice sucomb\ de obicei înfa]a acestor oameni care nu suntdispu[i s\ se lase sf\tui]i. Suntfoarte siguri pe ei [i atunci oriceform\ de a-i influen]a devineirelevant\, ei [tiu mai bine, suntmai bine fixa]i în solul \sta, au o

sumedie de certitudini. Or, pe unom cu certitudini nu po]i s\-linfluen]ezi. Mitocanii suntdoldora de drepturi. Obliga]ii?Dac\ r\mâne loc, dar de obiceinu r\mâne. Nu exist\ mediculcapabil s\ prescrie un leacîmpotriva mitoc\niei. A[tept s\se întâmple ceva, dar de obiceinu se întâmpl\. De obicei,lucrurile rele prolifereaz\ u[or...

NNuu ppoo]]ii vvoorrbbii ddeesspprree ccuullttuurr\\ ccaaddeesspprree cceevvaa uussccaatt,, oossiiffiiccaatt,,îînnccrreemmeenniitt îînn ddiivveerrssee ffoorrmmee ddeebbllooccaajj

- Când devin presa scris\,televiziunea [i radiouldifuzoare de cultur\ [i când setransform\ în practici aleinculturii?

- E complicat sau... nu [tiudac\ e complicat. Aici vorbimde afaceri. Exist\ un criteriupecuniar în fa]a c\ruia celelaltecriterii p\lesc. Po]i ajunge lateleviziune sau la media cadifuzor de cultur\ cu condi]ias\ evi]i câteva capcane. Primacapcan\ e plictiseala. Acumlucrurile au început s\ se maidezghe]e, dar, pân\ nu demult,o emisiune de cultur\ era cauleiul de ricin. Luai un fel de

medicament în ideea c\-]i vaface bine la un moment dat.Nu po]i s\ prezin]i lucrurile încheia asta, pentru c\-]i pierziclientela. Nu po]i vorbi desprecultur\ ca despre ceva uscat,osificat, încremenit în diverseforme de blocaj. Trebuie s\-iasiguri o irigare bun\,s\n\toas\. Adic\, oameni cares\-i dea puls, care s\ nuvorbeasc\ de la în\l]imea uneistatui sau a unei catedre. Adoua capcan\ ]ine dedimensiunea noastr\ tabloid\.Credeam c\ e o mod\, c\ o s\treac\, c\ e o boal\ a Românieide dup\ '90. Dar nu, mi-eteam\ c\ e o boal\ de sistem.

- Exprim\ rating-ul voin]amajorit\]ii consumatorilorsau este doar un pretext careascunde c\utarea unuicontrol absolut?

- Rating-ul e alibiul perfect.Este termenul pe care-lîmpinge în fa]\ orice realizatorde emisiune proast\. Asta vreapoporul. E refrenul general.Sigur c\ poporul asta vrea,dac\ numai asta îi dai.Opera]iunea trebuie s\ înceap\de la furnizorul de spectacol.Nu po]i a[tepta luminareapublicului din nimic. Publicultrebuie s\ fie educat pentruob]inerea unui nivel deexigen]\. Cu privire lacontrolul absolut, nu cred c\poate fi atins decât dac\accept\m c\ tr\im în spa]iulunei distopii. Sigur, o form\ decontrol, de controlimbecilizant, poate fidobândit\, dar nu mai mult.Dan Diaconescu, de exemplu,proste[te mult\ lume, el nefiindun prost. Singura mea n\dejde,solid\ la ora asta, e c\ DanDiaconescu va fi [i elcontrolat. Mai devreme saumai târziu. (Interviu realizatde C\t\lin D. CONSTANTIN)

Radu Paraschivescu: “Mitocanii sunt doldora de drepturi”Radu Paraschivescu s-a n\scut în 1960, la Bucure[ti, [i a copil\rit la Lugoj, unde a fost victima

unui regim sever, pe baz\ de ciocolat\ de cas\, pe[ti[ori de zah\r candel [i tort dobo[. Astfel s-adeprins cu ideea c\ via]a e dulce [i trebuie ron]\it\ lacom. La curent cu literatura, sportul,n\stru[niciile televizuale [i ritualurile pisicilor, a f\cut un obicei din a se îndr\gosti de echipe caReal Madrid, Lazio, Poli Timi[oara, ora[e (Praga, Bruges, Roma, Lisabona) sau imnuri (HetWilhelmus, Flower of Scotland, You Will Never Walk Alone). Pierdut în reverii când ascult\ DavidGilmour, tres\rind când aude "Monica Bellucci", Radu Paraschivescu l-a v\zut de dou\sprezeceori, student fiind, pe Richard Dreyfuss în Adio, dar r\mân cu tine. Se teme de avioane chiar [i cândîi fac daruri. Prezideaz\ peste trei motani mizantropi [i-i în]elege din ce în ce mai bine.

Are o activitate prodigioas\ `n presa scris\ [i `n apari]iile televizate, pe teme din cele mai variateSCRIERI: Efemeriada (Libra, 2000), Balul fantomelor (RAO,

2000) (reeditare Humanitas, 2009), Bazar bizar (Ma[ina de Scris,2004, reeditare Humanitas, 2007), Fanionul ro[u (Humanitas,2005), Ghidul nesim]itului (Humanitas, 2006), Fie-ne tranzi]iau[oar\ - perle române[ti (Humanitas, 2006), Mi-e r\u la cap, m\doare mintea - noi perle de tranzi]ie (Humanitas, 2007), Cu inimasmuls\ din piept (Humanitas, 2008), Dintre sute de cli[ee(Humanitas, 2009), Fluturele negru (Humanitas, 2010).

Dac\-]i propui s\ ai bun gust, nu reu[e[ti!- Ce e bunul gust ?- Bunul gust cred c\ este

o form\ de s\n\tate [i deelegan]\ interioar\. Ceea cenumim bun gust mi se pareun reflex extern al unoracumul\ri care s-ausedimentat bine, al unorcuno[tin]e, al unui set devalori, al unor norme deeduca]ie. Dac\-]i propui s\ai bun gust, nu reu[e[ti.

Reu[e[ti s\ ai bun gust cândnu te gânde[ti la el, cândop]iunile tale, preferin]eletale, modelele tale vindin\untru [i o fac spontan,când aceste op]iuni nu suntf\cute ca s\ epatezi, ca s\convingi pe cineva de bunult\u gust, ci pur [i simpluizvor\sc din\untrul t\u, sunto proiec]ie a unor esen]ebine interiorizate.

RREEDDAACCTTOORR {{EEFF MMaarriiaann CCOOMMAANN

RREEDDAACCTTOORRII:: George {IPO{, Diana CORCAN, Liviu G. STAN, Cristina DOSULEANURREEDDAACCTTOORRII AASSOOCCIIAA}}II:: Laszlo ALEXANDRU, Radu ALDULESCUCCOOLLAABBOORRAATTOORRII:: Mihail VAKULOVSKI, Michael HAULIC|, Adrian BUZDUGAN,

Dan BISTRICEAN, Bogdan HRIBEEDDIITTOORR FFOOTTOO:: Nicu MIRCEAGGRRAAFFIICC||:: Traian TZAMURIS, Ionu] S|NDULEACTTEEHHNNOORREEDDAACCTTOORR:: Cristian CIOC

RREEDDAACCTTOORR {{EEFF AADDJJUUNNCCTTCCrriissttiiaann RROOBBUU--CCOORRCCAANN

EEddiittoorr:: SSCC DDOOUUBBLLEE PP MMEEDDIIAA SSRRLLJJ 0099//226622//22000000

Str. Mihai Eminescu nr. 56, et. 2 (fost hotel Delta)Br\ila

e-mail: [email protected]: 0239/611.053

Supliment lunar al cotidianului “Obiectiv-Vocea Br\ilei”

Fot

o: A

dria

na W

EIM

ER

Fot

o: R

adu

ST

OIA

NO

VIC

I

Argument de romancierOpinia

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK

ianuarie 201ianuarie 201114 ianuarie 201ianuarie 20111 5

Radu ALDULESCU

romancier, publicist

Cel mai recent roman publicatl-am scris în împrejur\ri inediteîntruc=tva. O persoan\ acontactat editura cer=nd unscriitor care s\ fac\ un roman dinpovestea vie]ii sale. Este vorbadespre o ar\deanc\ emigrat\ înAustria în anii optzeci, c\reia i-amurit unica fiic\, în v=rst\ de 21de ani, din pricina unei boliincurabile [i deopotriv\ aneglijen]ei unor medici vienezi.Am v\zut un bun subiect deroman `n tragedia femeii [i,astfel, am ajuns s\ scriu “AnaMaria [i îngerii”, ap\rut\ laeditura Cartea Româneasc\, înluna iunie a anului 2010.Povestea scrierii acestei c\r]i,biografiile femeii [i fiicei sale,toat\ înc\rc\tura dramatic\ avie]ii lor, felul cum s-au reflectataceste vie]i în roman [i altedetalii de acest gen au st=rnit obrum\ de interes în mass-media.În [ase luni de la apari]ia c\r]iiam dat în jur de dou\zeci deinterviuri în presa cotidian\,cultural\, militar\ [i sportiv\. Auap\rut mai multe articole desprepersoana-personaj a romanului [idespre rela]ia mea, ca autor, cuea. Am fost chemat la televiziunide c=teva ori. O dat\ la {tiri, laTV Cultural, înc\ o dat\ pe TVCultural, într-un interviu de ojum\tate de or\ cu criticul DanielCristea-Enache, [i înc\ o dat\într-un clip de cinci minute peTVR. Am mai nimerit o dat\, camusca-n lapte, r\spunz=nd uneisolicit\ri exprese a Doinei Ru[ti,într-o emisiune pe Antena 3, a luiLucian M=ndru]\, cu o tem\extrem de sugestiv-tenden]ioas\:La ce bun c\r]ile în ziua de azi?,cu public în studio care r=de,aplaud\ [i ofteaz\ la comand\.Mi-a r\mas în minte imagineaamfitrionului conduc=nd discu]iar\stignit într-un scaun-fotoliu, cupicioarele întinse, sprijinite pe unteanc de c\r]i, propun=nd doct-ironic diverse utiliz\ri practice alerespectivelor obiecte parale-lipipedice, în afar\, desigur, delectur\, o îndeletnicire pe cale dedispari]ie în România acestorvremuri, tot a[a cum [i scriitoriisunt ni[te specimene pe cale dedispari]ie, pentru a c\rorexterminare nu se precupe]e[te,de altfel, nici un efort.

Una peste alta, în intervalul diniunie p=n\ în decembrie 2010 amfost b\gat în seam\-publicitat maimult dec=t în ultimii 17 ani dec=nd public romane. Scopulacestor manevre a fost, desigur,promovarea c\r]ii, eventual aimaginii scriitorului care sunt, [i-nultim\ instan]\ cre[terea cifrei dev=nz\ri a c\r]ilor mele. Odat\ atinsacest scop, ar fi sporit [i drepturile

de autor pe care le-a[ fi încasat.A[adar, punct ochit, punct nimeritla mare distan]\ pe al\turi. Lafinele anului 2010, la fel ca lafinele anului 2009, dar av=nd pepia]\ nu doar cinci, ci [ase romane,suma ce mi s-a cuvenit ca drepturide autor, în afara unor avansuriechival=nd cu c=te un salariumediu pe economie pentru fiecarecarte, a fost de 500 de ron. Era dea[teptat, [tiam. De unde [tiam? Cascriitor român în România, cacet\]ean [i fiin]\ social\, n-ambeneficiat de sprijinul ocult care arfi derivat din serviciile pe care le-a[ fi adus fo[tilor [i actualilorpotenta]i. Mai concret spus, n-amfost colaborator, dovedit sau nu,cu sau f\r\ dosar de informator,

sau securist, ipostaze care s\-miofere acces eventual spreorganiza]ii de tip masonic. Celeg\tur\ are asta cu v=nzarea decarte, imaginea [i cariera descriitor? P\i uite c\ are. Tot explicaceast\ leg\tur\ de ni[te ani buni,av=nd în vedere sute de exemplede oameni de cultur\ care ausubscris cu con[tiin]a curat\ a[a-ziselor necesare compromisuri at=tîn comunism, c=t [i înpostcomunism, chiar [i c=nd aumimat cea mai încr=ncenat\opozi]ie anticomunist\. Continuis\ explic - iat\! - [i în r=ndurile demai jos.

PPaattrriioottiissmmuull ccoooollScrisul literaturii, a[adar, nu mi-

a adus nici un fel de privilegii, batocmai dimpotriv\, mi-a procuratmai ales s\r\cie, invidii [iranchiune de tot felul din parteacelor care socot c\ ocup un locnemeritat, care li se cuvine lor, înierarhiile criticilor, a[a înc=t a[pretinde minima deferen]\ de a ficrezut c\ nu pentru bani, glorie [ialte avantaje aferente fac ceea cefac. În aceea[i not\, mi-am propuss\ r\spund tuturor solicit\rilorprimite în ultimele [ase luni, oric=tde aiuristice ar fi, de a vorbi sauscrie despre felul cum a decurs

elaborarea romanului "Ana Maria[i îngerii", despre celelalte c\r]i alemele sau despre literatur\ îngeneral. Am reu[it s\ fac asta, cu osingur\ excep]ie, pe care oconsider demn\ de a ficonsemnat\.

O reporter\ de la Antena 1mi-a propus s\ fac\ un reportajdespre mine. Fiind p\]it de laAntena 3, cu M=ndru]\, c=nd, luatpe nepreg\tite, nici nu s-a pusproblema s\ mi se pl\teasc\contribu]ia la realizarea emisiunii,nici c=t figuran]ii care aplaudau [ir=deau la comand\, prima `ntrebarepe care am pus-o s-a referit lamodul cum voi fi pl\tit. Amîntrebat, evident, din pur\curiozitate, fiind vorba de o

televiziune particular\, a unui omde afaceri [i de media de maresucces. Curiozitatea mi-a fostsatisf\cut\ de reporter\ pe un tonde mare regret: vai, nu avemprev\zut buget pentru a[a ceva...Bineîn]eles c\ n-a[ fi stat în loc debani. Altul a fost impedimentul.Titlul emisiunii, care cuprindeamai multe reportaje, printre care [icel cu mine, suna cam a[a: România c\ror valoare nu este recunoscut\de societatea actual\. Nuan]apatriotard\ cu iz demagogic-manipulatoriu îmi amintea deformul\ri de acela[i gen vehiculate

cu os=rdie dezinhibat\ prin toateteleviziunile. Risipa asta depatriotism cool (ultimul refugiu altic\lo[ilor, cum spunea un marefilozof), care face cas\ bun\ [i cucele mai sc=rbavnice mondenit\]i,drogheaz\ masa de manevr\ apublicului telespectator cu ideea c\adev\ra]ii români care lucreaz\pentru binele [i buna informare aromânilor î[i exercit\ menirea înteleviziuni, prin politicieni, anali[tipolitici de toate orient\rile,prezentatori de [tiri [i prezentatoride buletine meteo.

Care ar fi fost presta]ia mea înacel reportaj? Dat fiind c\reportera fusese pus\ în tem\ cusitua]ia mea socio-pecuniar\ de totr=sul pentru un scriitor cu oarecarecot\ nefireasc\, dar totodat\fireasc\ în virtutea lipsei sprijinuluiocult pomenit mai devreme,concep]ia regizoral\ cerea s\ fiufilmat în ambientul meu mizer,unde mi se oferea libertate deplin\s\-mi dep\n necazurile,nedrept\]ile la care m\ supunesocietatea ca un român de valoarece sunt. A trebuit s\ fac mult\ risip\de energie pentru a-i explicareporterei de ce nu pot onora oastfel de postur\, mult mai mult\dec=t a[ fi investit în rolul des\r\ntoc frustrat, care, la o adic\,mi se potrive[te. Pe de o parte,trebuia s-o încredin]ez pe reporter\de bunele mele inten]ii, iar pe dealta n-a[ fi vrut s\ las impresia c\m-a[ ]ine cu nasul pe sus. Nu mi-adat m=na s\ invoc nici argumentulidio]eniei de care a[ fi dat dovad\ling=ndu-mi r\nile în public,presupun=nd c\ s-ar fi subîn]eles.

Cel dint=i lucru pe care l-a[spune în reportajul dumneavoastr\,am zis, ar fi c\ societatea care nu-[irespect\ [i nu-[i pre]uie[te valorilea fost conceput\ în felul \sta,edificat\ [i consolidat\ ireversibilde televiziuni, de in[i precumVoiculescu, S=rbu, V=ntu [i altemii asemenea lor. N-a[ spune, mi-areplicat reportera Antenei 1, c\societatea care nu-[i respect\valorile a fost edificat\ deteleviziuni [i punct. Nu, am spus.Ar fi ca [i cum a[ spune despre ocrim\ c\ a fost f\cut\ cu pistolul,pentru a-l disculpa pe criminal.

E prea t=rziu pentru mine asubscrie la astfel de evaziuni.

Despre mass-media [i al]i demoni

Editura Tritonic [i Obiectiv culturalte invit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [itrimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr. 56,et. 2, cu men]iunea Pentru concursul“Obiectiv Cultural - Invita]ie la lectur\”)p=n\ la data de 15 februarie [i vei putea

Invita]ie la lectur\

Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. .......................Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................

Fer

icir

e `n

cri

z\G

rafi

c\ d

e S

ergi

u G

RA

P|

Polemicaianuarie 201ianuarie 201116 Jurnal de companie ianuarie 201ianuarie 20111 7

Laszlo ALEXANDRUeseist, publicist, traduc\tor

Am intrat într-o libr\rie dincentrul Clujului s\ v\d ce maie nou pe rafturi. Mi-a c\zut subpriviri volumul lui Paul Goma,Scrisuri I (1971-1989), ap\rutrecent la Ed. Curtea Veche.{tiam c\ autorul publicase dejaScrisuri (1972-1998), la Ed.Nemira, în anul 1999, o cartemare [i lat\, de peste 600pagini, reunind publicistica sapolemic\. Aceasta de-acumavea tot cam pe-at=tea. Mi-amzis c-o fi edi]ia a doua, cuu[oare modific\ri. Am c\utat lacuprins [i am observat surprinsc\, în realitate, aici se afl\ mareparte din coresponden]amilitant\ a lui Paul Goma,publicat\ deja în Scrisoriîntredeschise. Singur împotrivalor, Biblioteca RevisteiFamilia, Oradea, 1995, edi]ieîngrijit\ de Laszlo Alexandru.Acuma, sigur, dac\ un autordecide în 2010 s\-[i recuperezecartea ap\rut\ în 1995 [i s-orelanseze sub titlul alteia, din1999, e dreptul lui cel maisf=nt s\-[i ia publicul la mi[to.Dar probabil c\, dac\ mi-a[cump\ra dintr-o libr\rie Fra]iiJderi [i a[ vedea, pe parcursullecturii, c\ între coper]i mi s-ab\gat Neamul {oim\re[tilor, a[r\m=ne perplex.

În timp ce r\sfoiam nouaapari]ie, mi-am amintit demicile detalii dezb\tute cuGoma, acum 15 ani, înleg\tur\ cu problemelespecifice ale edit\rii. De pild\,existau c=teva epistole doar înfrancez\, una doar în englez\ -cum s\ proced\m? R\m=neaua[a? Sau trebuiau dublate deeventuala mea traducere(întruc=t originalul românescse pierduse)? Autor [i editoram optat, pe-atunci, pentruaceast\ din urm\ solu]ie. Mi-am zis s\ v\d ce variant\ aadoptat editorul de-acum.

Deschid la scrisoarea c\trepre[edintele Ronald Reagan,care aici nu mai apare înenglez\, ci doar în român\.Stupoare. Nota de subsolanun]\: traducere de Laszlo

Alexandru. Sar la scrisoareac\tre Danielle Mitterrand -aceea[i situa]ie: a disp\rut"originalul" francez, iarversiunea român\ e întraducerea mea. La fel [iepistola c\tre MichelMorcrette.

Nu e prima dat\ c=nd aflu

abia într-o libr\rie, r\sfoindcartea în fa]a raftului, c\ rodulmuncii mele de traduc\tor afost pus la dispozi]iapublicului, f\r\ ca eu s\ fi fostm\car anun]at. (Mi

s-a-nt=mplat deja cu romanulAi toat\ via]a înainte, deRomain Gary.) Dar e cusiguran]\ o premier\ absolut\s\ constat c\ autorul care, pede-o parte, m\ porc\ie[te curedutabil\ energie, invent=ndpe band\ rulant\ cele maistra[nice nemernicii pe care le-a[ fi comis, îmi exploateaz\ pede alt\ parte, în mod tacit [iinteresat, activitateaintelectual\ de odinioar\. |stae [armul inconfundabil al luiPaul Goma. Îi pare foartenormal s\ m\ t=rasc\ printribunale, pentru c\ i-amsemnalat - cu ample citate - c\a devenit de-un antisemitismdezgust\tor. În schimb, dac\ l-a[ chema [i eu în fa]ajudec\torului, pentru c\ a[parlit traducerea mea [i av=r=t-o în cartea lui, f\r\ s\-micear\ acordul, s-ar lamentaprobabil c\ iar e persecutat deoculta evreiasc\interna]ional\…

Mai era ceva lume prinlibr\rie, m\ dureau picioarele[i n-aveam unde m\ a[eza,era z\duf, a[a c\ n-am stat s\puric în detaliu cartea. Mi-amazv=rlit în treac\t privirileasupra paginilor "întraducerea" mea. ~mi sunauciudat. Nu le-am recunoscut.Mi-am zis s\ verific totu[i,înainte de-a trage concluziipripite.

Mesajul lui Paul Gomac\tre Danielle Mitterrand, înversiunea mea din 1995,debuta astfel: "Doamn\, / M\adresez dumneavoastr\,ap\r\toare de frunte adrepturilor omului înAmerica Latin\…" (p. 177).În recenta apari]ie - de carenu [tiam [i pe care n-amautorizat-o -, epistola începeastfel: "Madame, / M\adresez dumneavoastr\…"etc. Tot prin anii aceiatradusesem, ce-i drept, [iromanul lui R. Gary, a c\ruiprotagonist\ era MadamRoza, o b\tr=n\ fost\prostituat\ care îi cre[tea, cumulte sacrificii, pe ploziiabandona]i de t=rfe. Acolo n-am avut nici o re]inere [i amtradus fran]uzescul"Madame" prin românescul"Madam". Dar cu siguran]\nu mi-a[ fi permis niciodat\a[a ceva, în debutul uneiscrisori oficiale, adresateso]iei Pre[edintelui Fran]ei!

Epistola c\tre RonaldReagan începea astfel: "DearMr. President, / As a personwho has benefited from theexistence of Radio FreeEurope…". Eu am zis a[a:"Stimate Domnule Pre[edinte,/ Ca o persoan\ care abeneficiat de existen]a postuluide radio Europa liber\…" (p.170). Citesc în edi]ia recent\:"Ca cineva care…". Vreau s\-mi asigur cititorii c\ n-a[ fiîndr\znitaa, ca traduc\tor, înc\din prima fraz\ a unui mesajsolemn, s\-l trimit pePre[edintele S.U.A. s\ se…cace.

N-am mers cu lectura maideparte. B\nuiesc c\ prea-inteligentul editor al prea-cinstitului autor a b\gat [i altemulte cacofonii, imbecilit\]iori st=ng\cii stilistice, c\ doarele nu mergeau în contul lor, cial fraierului de traduc\tor,indicat limpede la subsol. Le-a[ fi mul]umit, dac\ s-ar fiab]inut complet.

Prin urmare, vreau s\ declaraici limpede. Cu recenta edi]iea lui Paul Goma nu am nici înclin, nici în m=nec\. Tot maifrapanta deriv\ profesional\ ascriitorului m\ înduio[eaz\ - iarcea moral\ m\ oripileaz\.

Un caz de obraz. Gros.



Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. ........................

Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................

George {IPO{publicist, traduc\tor

De obicei nu am timp s\ m\plimb prin Bangkok. Sunt înîntâlniri [i discu]ii de afaceri dediminea]a pân\ seara [i nu apucs\ v\d, s\ simt locurile pe undetrec. De data asta, sâmb\t\ fiind,nu am nici o întâlnire pân\ înjurul prânzului. Ies afar\devreme, pe la 9 [i jum\tate.Blugii [i bluza cu mâneci lungimi se îmbib\ prompt cutranspira]ie.

{i mai e ceva: un miros delegume [i fructe intrate înputrefac]ie, care mi se infiltreaz\instantaneu în to]i porii pielii.Pân\ acum nu asociasem acelmiros cu Bangkok. MirosulBangkokului era, pentru mine,unul de curry, de mâncare iutesud-est asiatic\, atât de diferi\ deardeii iu]i [i hreanul de acas\, atâtde diferit\ de wasabi-ul japonez [ide ardeii iu]i koreeni. Mirosulacestei dimine]i de noiembrie înBangkok `mi aminte[te de Manila[i de slums, de ghetto-urilepopula]iei s\race de acolo, deoameni îmbr\ca]i s\r\c\cios,stând sub acoperi[uriimprovizate, în jurul focurilor.

Un miros de jungl\ urban\.Sunt la etajul 24 al hotelului

Westin Grande Sukhumvit, înexecutive lounge. Intr\ un grupde tineri thailandezi îmbr\ca]i înuniforme de liceu. Personalulhotelului ne anu]\ c\ suntvizitatori de la LiceulInterna]ional din Bangkok. Intr\[i ies t\cu]i, înso]i]i de profesori.Îi privesc cu coada ochiului,încercând s\ nu fiu indiscret.Peste mirosul de pâine pr\jit\ dinlounge se a[terne cel deparfumuri cu care sunt date feteledin grup. Uniformele lor îmiamintesc de cele ale liceenelordin Japonia. Ies în lini[te, cum auintrat. La stânga mea, se vede pegeam un alt hotel enorm: GrandMillenium. Lâng\ el secontruie[te un altul.

Chiar din fa]a hotelului seîn[ir\ tarabe cu tot felul de m\rfuride contraband\ sau contraf\cute.Intru în tunelul format de prelateledin plastic si m\ izbe[te un altmiros, familiar de data aceasta,mirosul bazarelor din Pia]a Marea Br\ilei, unde c\utam de zorblugi pe vremea liceului, mirosulacela de marf\ nou\ [i lipsit\ decalitate, de made in China -ieftin\, prost f\cut\, urât\. Nu mai[tiu dac\ bazarele noastre dinBr\ila sau cele din pie]eleBucure[tiului, pe care le b\team lapas în vremea studen]iei, mai

exist\. Dar ori de câte ori trebuiasa intru acolo m\ sim]eammurdar, obosit, m\ l\sam cuprinsde o triste]e enorm\. Acela[imiros, înso]it de acela[i sentiment,l-am reg\sit acum câ]iva ani înIstanbul, nu în Marele Bazar, careî[i p\streaz\, înc\, o anumedemnitate a comer]ului de tarab\,a[a cum era el pe vremegloriosului imperiu otoman, ciundeva în afara cartieruluiSultanahmet, pe lâng\ undebarcader de taxiuri pe ap\, undemicii comersan]i vindeau produseNeke, Abibas [i Cetezin. {i alt\dat\, acum vreo doi ani, într-unuldin bazarele din Hong Kong.

Reg\sesc acest miros [i acum,înconjurat de tricouri, [osete,papuci, ceasuri, viagra, kamagra,CD-uri contraf\cute, DVD-uri.Cred c\ acesta este mirosul nouluicomer] care va cuceri întreagalume. Mirosul dorin]ei noastre de-a ar\ta c\ avem, f\r\ a avea.

Din spatele unei tarabe r\sareo tân\r\ cu buzele date cu preamult [i prea ro[u ruj. Îmi întindemâna ca [i cum ar vrea s\ mi-ostrâng\. Este o prostituat\ ie[it\ lamunc\ devreme. Îi evit mâna [isimt cum m\ love[te u[or cupalma pe spate, a repro[. Amjignit-o evitându-i strângerea demân\, dar [tiu c\ nu e u[or s\scapi dac\ apuci s\ strângi mânacuiva în Bangkok.

Într-o c\l\torie precedent\, un[ofer de tuk-tuk, un fel de maxi-taxi improvizat, mi-a întins mânaîn timp ce treceam pe lâng\ el, iareu i-am strâns-o instinctiv. M-aoprit [i nu mi-a dat drumul pân\când nu am fost de acord s\ m\duc\ cu tuk-tuk-ul pân\ undeinten]ionam s\ ajung. Ploua cumnumai în Bangkok plou\

câteodat\ [i eu speram din totsufletul s\ m\ urc într-un taxi [i s\ajung cât mai repede laurm\toarea mea întâlnire. Tuk-tuk-ul era deschis, nu avea u[i, iaracoperi[ul consta `ntr-o simpl\prelat\ de plastic. Am ajuns ladestina]ie cu un sfert de or\ maitârziu, ud pân\ la piele [i cu opereche excelent\ de pantoficomplet distrus\ de ap\ [imurd\rie.

Revin pe acela[i drum [iprostituata î[i întoarce privirea `nalt\ parte. Thailandezii suntextrem de mândri [i, dac\ se simtjigni]i o dat\, nu te iart\ prea u[or.Mi s-a întâmplat s\ fac gafe cu

unii parteneri de afaceri [i nu amreu[it s\ refac acele leg\turi decâtdup\ îndelungi scuze [inenum\rate cadouri.

Mirosul str\zii mi-a intrat înporii pielii [i s-a amestecat cutranspira]ia. Derutat, un [obolanapare dintr-un col] de cl\dire,realizeaz\ înfiorat c\ e în plinsoare [i face stânga-mprejur în

gaura lui. M\ opresc `n]epenit,paralizat, cum f\ceam înHipodrom, în copil\rie, cândvreun [obolan îmi t\ia calea,noaptea, pe întuneric. Loial [colii23, nu m-am mutat de acolo nicidup\ ce le-a venit rândul [i alormei la un apartament cu treicamere, care era situat pe C\l\ra[i.F\ceam în fiecare zi drumul pân\în Hipodrom [i înapoi. Seara, îns\,mai ales iarna, când se întunecarepede [i curentul se oprea ca nucumva s\ risipim prea mult [i s\nu ne pl\tim datoriile de ]ar\ -oare cum se va fi scris istoriaacelei perioade? Poate c-ar fi bines\ caut [i eu un manual de istoriecontemporan\ a României -, nuera cel mai pl\cut drum. Peoriunde a[ fi mers, asta dac\ nuhot\ram în ultimul moment s\ iau2-ul de la cap\tul liniei, trebuia s\trec printre blocuri. {i fie c\ ie[eau[obolanii, fie c\ d\deam peste câteun grup de faimo[i golani dinHipodrom, ceva m\ oprea dindrum. Pe cei din urm\ îi mai[tiam, dar [obolanii n-aveam cums\-i evit. Îi l\sam respectuos s\treac\, `n [ir indian, în c\utare debun\t\]i ale Epocii de Aur.

Ies într-o intersec]ie mare [i unsediu enorm al Citibank îmiblocheaz\ privirea. În spatele lui,un restaurant italian. Turi[tiamericani, rotunzi, transpira]i, cutricouri leoarc\ [i pulpe enormeatârnânde din pantalonii scur]i,alearg\ dizgra]ios ca s\ treac\strada. Imediat în spatele lor, dou\fran]uzoaice tinere strig\ una laalta: Mais où était-il? Nu mai audr\spunsul celeilalte.

E murdar, miroase urât [i ehaotic. Japonezilor, îns\, le placela nebunie în Bangkok. Asta poatepentru c\, de fapt, nu le prea placela ei acas\, unde totul e preaordonat, prea curat, preastructurat, prea militar. Sau celpu]in încearc\ s\ fie altceva, înacel efort proverbial aljaponezilor de a nu fi asiatici.

Mirosul dorin]ei noastrede-a ar\ta c\ avem

Neb

unie

sub

lim

\P

icti

ur\

de S

ergi

u G

RA

P|

V=n

z\to

rul d

e tr

ucur

iG

rafi

c\ d

e S

ergi

u G

RA

P|




AnchetaAncheta

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK


Ovidiu PECICANscriitor, istoric, publicist

Cât\ vreme ap\r\ valori etice,bune practici, cauze drepte [ioameni n\p\stui]i, sau cât timpcontribuie la r\spândirea culturii- în toate în]elesurile ei nobile,de deschidere [i în\l]are aspiritului uman, de servire asperan]ei în mai bine [i aîncrederii în via]\ - presa e bun\,indiferent de managerul dinspatele ei, de marketingul firmei[i chiar de afilierea politic\. Înmomentul în care aceast\agend\, generoas\ [i foartediversificat\, de altfel, estedep\[it\, presa ajunge s\contribuie [i ea la confuzia devalori, la mizeria moral\, lavenalitate [i la atentatul lacondi]ia nobil\ a omului. Mediaajung complice ale inculturii nudoar atunci când cei ce vorbescîn numele lor sunt ignoran]i,stâlcesc cuvinte sau dovedescnepricepere. Ele sunt astfel [icând promoveaz\ falsul, pariulpe non-valoare sau ignorareaadev\ratelor repere axiologice,de[i chiar [i atât ar fi suficientpentru a le descalifica. Obsesiaratingului vine dinspre nevoilepie]ei, în timp ce preocupareapentru etic [i axiologic indic\nevoile fundamentale ale uneisociet\]i [i culturi, chiar [i atuncicând o bun\ parte dintre oameniicare le exprim\ par s\ le ignoreori s\ le dispre]uiasc\; fiindc\binele public poate sta - [i chiarst\, nu o dat\ - deasuprasociet\]ii [i culturii surprinseîntr-un singur, efemer, momental devenirii ei.

Simona CONSTANTINrealizator de radio

S\ [tii s\ transmi]i, s\ fiiechilibrat, s\ ai capacitatea de adiscerne `ntre ce-[i doresc al]ii s\exprime [i ceea ce este“adev\rat”, s\ nu te la[imanipulat. Pentru a putea luminamasele e necesar ca jurnalistul(fie el de pres\ scris\, radio, tv)s\ fie “iluminat” (vizionar), s\ secunoasc\ pe el `nsu[i, s\-[iargumenteze opiniile [i s\ fie`ndeajuns de tolerant, s\ aib\rabdarea s\-i asculte [i pe al]ii.Dac\ frumuse]ea vine din tine,atunci se reflect\ `n ceilal]i.Coruperea maselor `ncepe acolounde bunul sim] se termin\.Lipsa a tot ceea ce am afirmatmai sus, plus alte “calit\]i”asociate vie]ii haotice `n caretr\im, preten]ia de a fi posesorul“pietrei filosofale” duc laderapaje [i, `n final, la idei care“orup” [i influen]eaz\ (`n modnegativ) popula]ia.

{ti]i ce transform\ totul?Dorin]a de face, cu orice pre],bani, c=t mai mul]i, dac\ sepoate, [i c=t mai repede.Ratingul exprim\ o stare de fapt.Rom=nii aloc\ bani pu]inieduca]iei (a se vedea ultimelesondaje). ~ntr-o ]ar\ `n carepopula]ia e pe cale de a deveniobez\, care tr\ie[te `n fa]atelevizorului [i vede via]a prinochii altora, “cerin]ele” sunt pem\sur\. Nu merg p=n\ acolo, pede alt\ parte, `nc=t s\ cred c\rating-ul ar putea avea uncontrol asupra maselor, daraceast\ apreciere se poateconstitui sigur `ntr-un studiusocial.

Robert {ERBANscriitor, jurnalist,realizator de televiziune

S\ spun c\ presa româneasc\,mai ales televiziunea, e onenorocire pentru consumator,c\ îi face r\u, c\-l stric\ la cap, arsuna cam ipocrit. Mai ales c\ euînsumi sunt atât consumator depres\, cât [i actor în pres\. De 12ani fac televiziune, ca realizator[i moderator al unei emisiunis\pt\mânale de o or\, de peste 16ani lucrez în presa scris\ ([i amtrecut prin toate etapele, de la

redactor, pân\ la redactor-[ef).Nu prea merge s-o fac pe…de[teptu' [i s\ dau lec]ii. Rating-ul, acces\rile, tirajul sunt cuvintede ordine în media. Dar dup\ elenu mai urmeaz\ “cu orice pre]”în momentul în care pre]ul e dejapl\tit. Dac\ lucrezi la oteleviziune de stat, nu e nevoies\ faci ca un maimu]oi ca s\ seuite lumea la tine. Nu e nevoie s\te dezbraci la bustul gol ca s\-]iar\]i mu[chii [i s\ te umpli depenibil, dar [i de… rating. Nu enevoie s\ faci asta nici dac\lucrezi pentru un privat cu creierîn cap, care [tie c\ publicul poatefi modelat [i poate s\ devin\“captiv” inclusiv în fa]aemisiunilor cu oameni care vindinspre bibliotec\, dinspre artavizual\, dinspre scen\, nu doardinspre bordel. Dar când a facebani e singura ra]iune a unor in[icare decid în mass-media, cândlipsa oric\rui scrupul moraldispare, nu-]i r\mâne, dac\ maiai o lic\rire de inteligen]\, s\schimbi canalul, site-ul, revista,ziarul. Asta înc\ se mai poate.Atât ca actan]i în mass-media,cât [i ca spectatori ai ei,libertatea e la noi, s\ nu fimipocri]i.

Ivona BOITANscriitor, realizator deteleviziune

Nu mi-au f\cut ai meieduca]ia cu televizorul [i nici eunu mi-am educat copiii cu el.Cultura nu ]ine de mass-media,dup\ p\rerea mea. Promovareaculturii, da! Mi se pare, îns\,esen]ial s\ încerc\m cu to]ii s\vorbim o limb\ cât mai curat\, s\o ap\r\m de toate balasturile demoment [i s\ o pred\m copiilorno[tri cât mai aproape de felul încare am mo[tenit-o. Sunt oecologist\ a limbii române, chiardac\ gre[esc [i eu. Propusesem laun moment dat pe blog, mai înglum\ mai în serios, s\ facemcampania “let's do it limbaromân\”.

Nu [tiu îns\ dac\ exist\ o liniede demarca]ie clar\ între“luminare” [i “corupere”. Ceeace-l lumineaz\ pe unul, îl corupepe altul. Unii se las\ corup]i deemisiuni culturale, iar al]ii selumineaz\ la divertisment. Deaceea cred c\ obiectivul ar trebuis\ r\mân\ cur\]enia limbii. Pân\[i o emisiune trivial\, cu un nivelintelectual sc\zut, poate fieducativ\ dac\ limbajul eadecvat [i limba curat\.

{i cred c\ trebuie facut\ odiferen]iere clar\ între posturilena]ionale, subven]ionate din banipublici, [i restul. Dar \sta-i un altsubiect.

Televiziunea, radioul, net-ul,sunt doar umile mijloace. De noidepinde s\ alegem ce vrem. Nune oblig\ nimeni s\ “înfulec\m”emisiuni stupide pe stomacul golsau s\ ne sp\l\m creierul [i s\ nefacem inima rea la tot felul detalk-show-uri politice pe unde sepreumbl\ aceia[i oameni ano[ticare au un singur gând în cap:cum s\ se mai înal]e pe sine,“micindu-i” pe cei din jur. Foartemul]i declar\ c\ nu se mai uit\ latv. Dac\ asta ar fi adev\rat, dac\ar exista cu adev\rat un vot deblam la nivelul produsului tvprimit, atunci asta s-ar vedea [iîn calitatea programelor, care arcre[te. Niciun patron deteleviziune nu vrea s\ emit\pentru el [i prietenii lui. E oafacere. Ea trebuie s\ genereze

profit. Din p\cate, îns\, la noiexist\ înc\ mult\ ipocrizie.Lumea se plânge exact deprogramele pe care le devoreaz\.

Din c=te [tiu eu, da, rating-ulexprim\ voin]a majorit\]ii.Sigur, câteodat\ e greu deacceptat. Cât despre o teorieconspira]ionist\ a controluluiabsolut, nu spun c\ e imposbil\,dar e improbabil\. Nu cred c\ nepoate ]ine nimeni în obscuritateintelectual\ f\r\ complicitateanoastr\. De ce s\ d\m vina peal]ii, când avem butonul ro[u laîndemân\? În concluzie, dup\p\rerea mea, vrei cultur\,educa]ie, rafinament, las\telecomanda [i pune m=na pecarte. Media înseamn\ exact"media". C\, dac\ nu, i-ar fi spus"mass-vârfedia".

Cezar IONDirector al Direc]ieiEditoriale al TVR, Pre[edinte al Asocia]ieiJurnali[tilor din Rom=nia

Subcultura care abund\ `nmass-media m\ deranjeaz\, `nprimul r=nd, ca om care are unIQ peste o anumit\ cifr\ [i ocultur\ general\ format\ `n anide [coal\, facultate, om care seconsider\ intelectual. S-a ajuns`ntr-o zon\ a promiscuit\]ii.Adev\rul doare [i, dac\ ar fi s\folosim calific\ri tran[ante, ne-am atrage ura unor oameni carenu au nici o vin\ pentru c\ au opreg\tire mai precar\.

Evident c\ fiecare are o doz\de vinov\]ie pentru faptul c\ secomplace `ntr-un univers alpromiscuit\]ii intelectuale sausubintelectuale, dar, pe de alt\parte, nu este doar vina lor. Dac\nu au avut ocazia s\ vad\ alteorizonturi, dac\ astea au fostdatele istorice ale na]iunii, estegreu s\ le pretinzi desprindereade gregar [i de mizer. Exist\ undicton care spune c\ “Gusturilenu se discut\”. Ceea cedumneavoastr\ sau mie mi separe un divertisment de calitate,tradus printr-un concert de jazzsau spectacol de dans modernpoate, pentru al]ii, nu `nseamn\c=tu[i de pu]in divertisment,

`nseamn\ un fel de corvoad\, opedeaps\. S\ ]ii pe cineva cufor]a `ntr-o sal\ de spectacolpentru c\ tu consideri acel lucrudivertisment, nu se poate `ntr-olume liber\. Fiecare coboar\[tacheta pentru el `nsu[i. Eu deaceea mi-am ales s\ lucrez `nteleviziunea public\ [i nu s\lucrez la OTV, ca s\ dau unexemplu, sau la alt postcomercial care practic\ un soi deproduc]ie de televiziune careeste imund\, mizerabil\. Dac\ nuar fi existat nici o oaz\, nici unloc `n care s\-mi pot facemeseria f\r\ a facecompromisuri de tipul OTV, a[ fif\cut alt\ meserie. Sunt con[tientc\ datele problemei nu mint. Din100 de oameni, 80 se uit\ la undivertisment discutabil [i doar20 consum\ un divertisment decalitate, un divertisment `nsensul de relaxare spiritual\.Dac\ pe mine un concert m\relaxeaz\, pe unii `i chinuie. Peei `i relaxeaz\ doar b\l\c\realade la - [tiu eu?! - nu vreau s\-mijignesc colegii. Sunt emisiuni deun nivel absolut mizerabil, `ncare oamenii ]ip\ unii la al]ii.Sunt pe Kanal D ni[te emisiunicare `]i `ntorc stomacul pe dos.Pe l=ng\ faptul c\ nu scrieniciunde c\ aceea este o docu-dram\, o reconstituire a uneisitua]ii reale, oamenii aceia ]ip\unii la al]ii, se zg=l]=ie, aproapec\ se `njur\ explicit. Eu nu pot s\fac a[a ceva [i s\ consider c\ \staeste jurnalism. Eu nu spun c\ nusunt profesioni[ti `n sensultehnic al cuv=ntului, darprofesionism nu `nseamn\ doar a[ti s\ produci o emisiune deteleviziune sau a [ti s\ scrii unarticol. Profesionism `nseamn\ [is\ [tii s\ respec]i un anumitstandard profesional alprodusului. Dac\ pentru tinestandardul intelectual nu are nicio valoare sau poate fi l\sat

deoparte pentru b\nu]ii care vindin publicitatea aferent\ratingului respectiv, lateleviziune, sau tiraj la ziar, astaeste. E decizia ta [i e o deciziepersonal\.

Ca pre[edinte al Asocia]iei,cred c\ aceste lucruri se vorrezolva `n timp. Adev\rul estec\, `n ultimii 20 de ani, amevoluat, c\ dac\ ne uit\m la cumar\ta Rom=nia `n 1990 [i cumarat\ ast\zi este o transformare`n bine. C\ nu este suficient, c\s-ar fi putut mai mult, este alt\discu]ie. Dar evolu]ia, `n sensulciviliz\rii acestui popor, estecorect\. Ritmul nu este cel cares\ ne satisfac\. Probabil va maidura `nc\ 50 de ani ca s\ seschimbe profund ceva, iarbreasla noastr\ este o oglind\ alumii. Ea nu poate s\ arate altfeldec=t arat\ Rom=nia. ~n breasl\exist\ acelea[i tipologii umaneca `n via]\: corespondentulinfractorului, al interlopului,gunoierului, exist\ [icorespondentul intelectualului.Ce po]i s\ faci? Dac\ ]ara arat\a[a, breasla nu are cum s\ aratealtfel. (Anchet\ realizat\ de laCristian ROBU-CORCAN,Marian COMAN, CristinaDOSULEANU [i Liviu G.STAN)

Mass-media. Horror show [i happy endNu mai încape nicio îndoial\: presa scris\, televiziunea [i

radioul, fiind mijloace de comunicare în mas\, reprezint\ unorgan vital pentru echilibrul societ\]ilor umane. Teoreticvorbind, cele trei forme de media au drept scop "luminareamaselor". Numai c\, având la baz\ o afacere, istoria mass-media ne-a demonstrat c\ între teorie [i practic\ exist\, demulte ori, un decalaj uimitor.

De aceea, se impun câteva întreb\ri: Pân\ în ce punctdureaz\ "luminarea maselor" [i din ce punct începe"coruperea maselor"? Când devin presa scris\, televiziunea [iradioul difuzoare de cultur\ [i când se transform\ în practiciale inculturii? Exprim\ rating-ul voin]a majorit\]iiconsumatorilor sau este doar un pretext care ascundec\utarea unui control absolut?

R\t

\cir

i `n

deci

zii

Gra

fic\

de

Ser

giu

GR

AP

|

Gra

fic\

de

Ser

giu

GR

AP

|

Poetul luniiPoezia e o necesitate. O necesitate aspeciei. Ea nu fuge dup\ nimeni. Se

ascunde. (GELLU NAUM)

Viorel PadinaViorel Padina este pseudonimul

literar al lui Viorel Ab\laru, n\scutla 29.10.1950 în Gura Padinii, Olt.

Viorel Padina este redactorulApelului c\tre Europa (1980) [i alsamizdatului Nu! (1981), ultimulfiind un manifest anticomunistaflat în arhivele Securit\]ii.

Volumul "Poemul de o]el" afost premiat la concursul de debutdin 1982 al editurii "CarteaRomâneasc\", dar nu a ap\rut dincauza dosarului "p\tat" alautorului. De aceea, Viorel Padinava intenta un proces, în 1987,editurii [i Consiliului Culturii [iEduca]iei Socialiste - dosarulnr.611-1987 al Judec\torieisectorului 1, Bucure[ti -, acestafiind [i unicul proces de acest gendin Epoca de Aur.

"Poemul de o]el" apare abia în1991, la editura "CarteaRomâneasc\".

Viorel Padina mai este [i autorulPlanetei-Ou (http://planetaou.wordpress.com/).

Tulbur\toarele sale texte,semnate cu nickname-ul AVP, potfi citite pe http://viorelpadina.wordpress.com/.

"Ce nu i se va ierta niciodat\ acestuipoet extraordinar este totala inaderen]\ lamediocritate. Pe orice parte întorci lava,ea r\mâne incandescent\, str\lucitoare, [iasta înnebune[te scrumul, praful [igloriile de hârtie creponat\"

(Dorin Tudoran)"Dac\ cineva se `ndoie[te c\ exist\ o

soart\ a c\r]ilor, s\ citeasc\ «Poemul deo]el». A[ vrea s\ spun de la `nceput c\ mise pare una din extrem de rarele c\r]i `ncare se `ntrevede geniul poetic"

(Nicolae Manolescu)"Cu o carte de o modernitate grav\, de

substan]\, «Poemul de o]el», poetul ViorelPadina tr\ie[te deplin convins personajulTitanic, colos de o]el [i speran]e, de iluzii[i pun]i suspendate, pornit, iat\, în primacurs\ spre aisbergurile nordice"

(Traian T. Co[ovei)

Pagin\ realizat\ de Diana CORCAN

ProzaPoeziaianuarie 201ianuarie 2011110 ianuarie 201ianuarie 20111 11

- Pe l=ng\ diziden]a la regimul comunist,din poezia dumneavoastr\ se vede [i o"diziden]\" estetic\. Vorbi]i-ne pu]in despreUnicitatea Stilistic\, despre care spunea]i c\prea pu]ini sunt dispu[i s-o ia `n considerare.

- "Stil nou" - a[a se intitula un text din"Poemul de o]el", 1981: "Este un stil nou, uncortex nou. O materie f\r\ oase încât rupeomu' în [ase sute [aizeci [i [ase. Tu stai subtacesta de sus, pândindu-l. Vezi un cer ro[uideal, punctat cu aur, cu busuioc. Cerul celnou, aura, ura, ra". Iar în Planeta Ou, CântulII, de preste mode [i timp, scriam : "Primu' ce-arbig-banga, îndep\rtându-se de sinea-ioriginar\ odat\ cu timpu ce s-ar umfla spreshiru hashirimu infinit, ar fi chiar fiu-]i

preaiubit, deci omega, care pe m\sur\ ce s-arîn\l]a spre cerurile sau hypostazele ce vorurma, va sem\na în trena-i germinativ\virtualitatea a tot ceea ce se va actualiza din elcândva, când vor sosi orele alea astrale, n-a[a?, fiul întrupându-se biensur în entit\]isuccesivo-suitoare de la inferior la superiorumai tare [i de la mai mic la mai mare,hypostaze ce s-ar înc\leca una preste alta [i s-ar stratifica pe Hypersfer\ ca foile de ceap\sau ca cercurile unui trunchi de conifer\, caundele provocate de-o piatr\ aruncat\-n ap\,care se contopesc cu contraundele ce se-adap\din marginea m\rii sau din malu' ce valu-lsap\, sap\, dar nu-l crap\, n-a[a…?, ori casunetele/unduirile ce-ar radia din strongurilede la o cozmic\ harph\ sau baiader\…"

În concep]ia mea, stilul sau forma ceîncontinuu se înnoie[te, se înmul]e[te [i sediversific\ ]â[nind din big-bangul creator nu edoar omul, cum s-a spus, ci e chiar Fiul, rectevectorul creator al Kosmosului Germinativ, celce execut\ decolmat\ri ori descoperiri înVirtualitate [i extrage de acolo imperiulformelor, cu alte cuvinte face posibil\ [iprobabil\, iar în ultim\ instan]\ actual\,realitatea în care se desf\[oar\ via]a…Referindu-ne strict la formele literare, istoriilecritice atest\ c\ exist\ stiluri unice, absolutinconfundabile, strict originale, ce-i înconjoar\precum coconul de m\tase pe marii creatori,num\rabili de altfel pe degetele unei singuremâini într-o cultur\ (ca a noastr\, z\ zicem), pede o parte, iar pe de alta exist\ mul]imeascriitorilor statistici, ca un chor de papagalig\l\gio[i, îns\ mimetici, dintre care de altfel sealeg de la o iepoca la alta - [i dup\ cu totul altecriterii decât cele strict valorice - scriitorii desucces contingent, vedetele clipei [i alte figurimai mult or mai pu]in pitore[ti ale bisericu]elorculturale. În niciun caz nu vei g\si între acestefiguri un creator c-un stil unic, ori succesulacestuia nu se va datora nicicum unicit\]ii sale,[i asta pur [i simplu pentru c\ heroul nostrumînc\ nu are un auditoriu pentru stilu-inovissim, el abia urmând s\-[i creeze, dup\vremi [i jum\t\]i de vremi, un public. Munc\ [idestin de titan, cum se zice în limba de lemn,p\i cum dreaq… oops.

Despre hipnotizoriE fost b\rbat, fost angajat, îns\ chinuit de hipnotizorii care l-au invadat… Ace[tia îl

]in ilegal tulburat, învine]it [i însingurat, ce p\cat… Iat\, strig\ el, o presim]ire despremurire…! Prin boli [i rela]ii se ucid fra]ii…! La televizoare el vede-n eroare cum cadvaviloane, str\lucite coroane…! {i este a[a: ziua [i noaptea prin geamuri audelarmuri… Aude bubuind oase, mi[c\ri de mase, dragonu ]ipând peste ho]i, b\t\imisterioase în por]i… Este a[a : hipnotizorii provoac\ grupuri se deschid picupuri… Eistau în cale cu anumite vorbe triviale [i el se fere[te în van c\ci e prins de can-can, strivitsub funduri c\zute, st\tute, târât pe la baluri, scandaluri, macerat de isme,sentimentalisme… Adev\rat: el a trimis plângere c\tre stat în sensul c\ ar fi hipnotizat [ic\ vede în marea lunet\ cum un comando de pe alt\ planet\ îi ]inte[te creieru c-oarbalet\, dar un notar boss i-a r\spuns pe dos c\ n-are nimica, nu merit\ frica… Lacare \stuia i-a s\rit p\s\rica [i i-a zis: p\s\ruic\, de ce i-ai dat nume, muic\, de i-ai datstâng\ curv\ atâng\, de ce la[i acu' s\ îl duc\ moartea n\uc\…?? {i este a[a:hipnotizorii îl chinuiesc, aude glasuri ce nu-l sl\besc, ma[ini vuiesc, mor]ii troznesc, viiizâmbesc nefiresc…! Totul îi pare inimic, nimeni nu mai crede în nimic…! I se întindnade, otr\vite monade, ispitinde cuvinte de nu mai poate tr\i cuminte…! Pentru acestea[i pentru cuviin]\ [i pentru o mai limpede [tiin]\: el cere cu t\ria oamenilor adev\ra]i,roag\ pe fra]i s\ nu mai fie ]intit prin pere]ii blocului [i prin ferestrele magneticelorapartamente accente [i s\ fie [i el deshipnotizat (num\rat), ca pe con[tiin]a atâtor zileîntâmpinate s\ sim]\ c\ s-a n\scut a doua oar\, iar to]i hipnotizorii s\ moar\…! S\înceteze experien]ele la integritatea lui fizico-neuro-psihic\, s\ înceteze orice liric\…!Jos aceast\ mafie din via]a lui, vie vârful cu dor, viitor, la magazinu cocor…!

“Referindu-ne strict la formeleliterare, istoriile critice

atest\ c\ exist\ stiluri unice” Radu PARASCHIVESCU

M-am ciocnit de FranceBuoneri într-un miez de noaptesmolit\, pe când ie[eam dincasa unei prostituate dinSant'Angelo. Umbla creangape str\zi, f\r\ s\ se uite pe undemergea, cu o c\ma[\ indigovârât\ în ni[te pantaloni negri[i cu o jiletc\ verde-închis. Eracu ochii mai mult pe sus,sfredelind bezna cu privirea [ic\utând nici el nu [tia prea binece. Mi-a pl\cut din prima clip\,de[i nu sem\na deloc cuMario. Sau poate tocmai deaceea. France era smead,buc\lat, cu o gur\ care cereaîntruna de mâncat [i de b\ut [icu din]i în stare s\ sparg\pietre. Pe obrazul stâng, ourm\ de cu]it st\tea m\rturiefelului cum î[i petrecea timpul.Avea c\lc\tur\ de mâ]\s\lbatic\, ochi de ]igan [izâmbet de escroc care în[al\ lac\r]i.

Când s-a dezbr\cat pentruprima zi de lucru la Amorultriumf\tor, mi s-a sculat peloc. Mi-a venit s\ m\ aruncasupra lui chiar în clipa aceea,dar mi-am amintit câtsuferisem al\turi de Mario [im-am st\pânit. Numai c\France, bun ghicitor în n\dragi,mi-a sim]it impasul [i s-a gr\bits\ m\ ajute. Falnic îngoliciunea lui ciocolatie [idezvelindu-[i din]ii, s-aapropiat de mine, mi-a dat josc\ma[a, mi-a descheiat nasturiipantalonilor [i a început s\ m\mângâie. Nici n-am apucat s\-ir\spund bine [i s-a l\sat îngenunchi în fa]a mea, f\cându-m\ s\ scap pensula din mân\.{i-a îngropat capul în vintrelemele, m-a m\surat cu un aer[tiutor [i a spus înfundat:

- Natur\ vie.Avea haz, pu[lamaua. O

jum\tate de or\ mai târziu, înc\mânji]i de propriile zemuri,lipicio[i [i s\tui de carneaceluilalt, ne-am reluat rostul [ilocul: eu la [evalet, France înfa]a mea, împietrit în posturaobraznic\ în care-i spusesem s\stea. Dac\ l-a[ fi rugat peMario s\ adopte pozi]ia aceea,ar fi ro[it [i-ar fi f\cut o glum\dup\ care ar fi ro[it [i mai mult.În schimb, France a dat din capf\r\ s\ arate o cât de mic\stânjeneal\, s-a cr\c\nat cuneru[inare, a întins mânadreapt\, ca [i cum ar fi ]inutni[te s\ge]i la vedere, [i [i-al\sat stânga pe lâng\ trup.

Amorul triumf\tor nu mi-aadus doar furia lui Giovanni

Baglione, de care ]i-am vorbit,ci [i o droaie de p\reri, caremai de care mai tr\snit\. Unadintre ele pleac\ de la titlullatinesc al tabloului, AmorVincit Omnia. N-am ridicatbine pensula de pe pânz\, [i s-a[i g\sit un de[tept care s\ m\lege de Virgiliu. D\duse elpeste un vers din Bucolice -Omnia vincit amor et noscedamos amori - [i pusese,vezi Doamne, lucrurile cap lacap. Poate c-ar trebui s\ fiumândru de p\rerea acestui insdespre mine, ba chiar s\-i

mul]umesc fiindc\ m\ b\nuisede citit. Numai c\ Amorul meun-are leg\tur\ nici cu Virgiliu,nici cu dictoanele latine[ti, nicicu operele Antichit\]ii, princare am z\bovit cam cât st\capra la ]ap. Faptul c\ ]in mintecâteva citate nu m\ transform\în cunosc\tor de latin\. {i nuam mândria de[art\ de-a m\împ\una cu un lucru pe care[tiu c\ nu-l st\pânesc. E plinora[ul de gânsaci cu ifose, carecred c\ dac\ s-au rezemat odat\ de Arcul lui Constantin,gata, s-au îmbibat de tot ce estr\vechi [i pre]ios.

Al]i pricepu]i, care stau s\caute nod în papur\ oricui, darnu pot vedea p\durea dincauza copacilor, s-au apucat s\sape dup\ în]elesurile ascunseale pânzei. În mintea lor aprins cheag alt\ neghiobie lafel de mare: c\ tabloul cuneru[inatul zeu în pielea goal\e felul în care mi-amm\rturisit iubirea pentrumarchizul VincenzoGiustiniani, în al c\rui palatAmorul triumf\tor a [i ajunspân\ la urm\. E ca [i cum ai

spune c\ dac\ pictezi o vulpevie, î]i ba]i joc de vân\toriicare n-au izbutit s-o ucid\. Darce crezi c\ i-a f\cut pe iste]ii\[tia s\ se gândeasc\ laGiustiniani, me[tere? Ei bine,obiectele care se aflau înspatele [trengarului.Îngr\m\disem mai multelucruri, dup\ cum mi-au venitîn minte: un portativ, un sfertde glob p\mântesc, o vioar\ cuarcu[ (le mai folosisem [ialt\dat\, [tiu), un creion, oparte dintr-o armur\, ni[teinstrumente trebuincioase îngeometrie [i o coroan\nobiliar\. Atât le-a trebuitdezleg\torilor de i]e, care s-auapucat s\ spun\ c\ adev\ratultitlu al tabloului ar fi trebuit s\fie Giustiniani Vincit Omnia.

Oare nu asta voiam s\ ar\t, c\preacinstitul marchiz î[i ar\taînsu[irile în toate domeniile -politic\, muzic\, astronomie,matematic\, arta r\zboiului [idesen? Oare instrumentuldesf\cut în "V" pe portativ nuera ini]iala de la prenumelemarchizului? Când am r\spunsc\ nu, s-au dezumflat to]i,punându-se [i mai tare pechibzuit. Era mai mare draguls\-i vezi cum î[i storceaucreierii.

Cum îns\ n-au ajuns la niciun rezultat privind mesajultabloului, oamenii [i-au mutataten]ia pe alt\ chestiune devia]\ [i de moarte: ce faceAmor cu mâna stâng\, pe care[i-o ]ine la spate, chit c\France Buoneri st\tuse cu eaatârnându-i pe lâng\ [old cândîmi pozase? Ce ascundepezevenghiul? Nu cumva unarc pe care urmeaz\ s\-l dea laiveal\ spre a s\geta pe cineva,mai cu seam\ c\ are trei s\ge]iîn mâna dreapt\? Sau poatecapul [i gâtul unui vultur alec\rui aripi i se înal]\ pedeasupra umerilor, cine [tie?Oho, câte n-am auzit. Înrealitate, pe când îi pictamp\r]ile ru[inoase (alt scandal [icu ele, dup\ cum cred c\-]iînchipui), pe France l-auîncercat ni[te mânc\rimi înfund [i la un moment dat,nemaiputând s\ suporte, aînceput s\ se scarpine. |staera tot misterul.

{i totu[i, ce-am vrut s\spun cu tabloul \sta, nu? Parc\ te-aud, parc\ î]i simtner\bdarea [i enervarea. O,Doamne, [i ce simplu e.Amor, cel cu picioareledesf\cute [i cu m\t\rânga lavedere, e iubitul nostru ora[,de care se îndr\gostesc [i pecare vin s\-l încalece to]i. Iarel îi prime[te, cu zâmbetul pebuze [i cu m\dularul gata der\spuns.

Sunt sigur c\ ai observat [idumneata, me[tere. Amor cititde-a-ndoaselea e Roma. Romacopiilor dezbr\ca]i pe malulTibrului [i-a curvelor adunatede Paul al V-lea în biserici.Roma urzitorilor malefici [i-apoe]ilor famelici. Romaho]ilor, [arlatanilor [iactora[ilor cu buze femeie[ti.Roma cârciumilor, palatelor [igr\dinilor. Roma pie]elorstr\lucind în crucea zilei.Roma crimelor pasionale [i abocitoarelor despletite. IarRoma asta a noastr\, indiferentdac\ ne-am n\scut sau nu în ea,iese c\lit\ [i înving\toare dintoate încerc\rile. Roma VincitOmnia.

Fluturele negru(fragment)




Alc

him

istu

lG

rafi

c\ d

e S

ergi

u G

RA

P|

Bogdan HRIBscriitor, publicist, editor

De la Wallander la Salander afost... un pas mic pentru pentruindustria c\r]ii, dar un pas marepentru Scandinavia! DespreLisbeth Salander nu e nevoie s\mai povestim, toat\ lumea [tie cinee hackeri]a antisocial\ amisteriosului defunct autor StiegLarsson. Wallander este - s\ nu v\g=ndi]i c\ asem\narea numelor e`nt=mpl\toare, nicidecum, e voit\ [iconstituie un tribut adus`nainta[ilor! - un detectiv inspectorsuedez, pe numele s\u `ntreg KurtWallander, [i a fost... inventat deHenning Mankell, cel care, `nopinia multora [i a mea deasemenea, este marele rege alcrime fiction-ului nordic. La`nceputul anilor 2000, volumele luiMankell, ap\rute `n SUA, laKnopf, se zb\teau s\ agite cititoriiamericani, dar succesul era modest.Doar c=]iva ani mai t=rziu, tot laKnopf, `n 2008, primul volum alTrilogiei Millennium captadefinitiv aten]ia presei americanepentru autorii scandinavi. Pentru c\degeaba cucere[ti Europa ([iMankell v=nduse peste 30 demilioane de exemplare dinromanele sale, nou\ av=ndu-l capersonaj pe Wallander, [i `nc\ oduzin\ de stand-alone, romaneindependente!), dac\ nu spargipor]ile pie]ei americane!

Dar r\d\cinile noir-ului nordic(ciudat cum acest termen caredefine[te un anumit gen de roman...negru, termen folosit mult\ vremedoar de literatura francez\, a ajunss\ fie folosit `n articole din distinse[i profesioniste publica]ii de limb\englez\ - v\ recomand PublishersWeekly, num\rul din 22 noiembrie2010, articolul "The ScandinavianInvasion", pag. 34) vin din anii 60,c=nd marii mae[trii - clasicii, a[

spune - Maj Sjowall [iPer Wahloo, `l prezint\lumii pe inspectorul depoli]ie din Stockholm,Martin Beck, `n romanul"Roseanna". Peste zeceani, cuplul dominanordul, cucerind [i unmeritoriu premiu Edgar(britanic!), `n 1971,pentru "Poli]istul carer=de"...

Desantul scandinav nua ocolit Rom=nia. Primiicare au lovit pia]a, [i pars\ ia marele pot, sunteditorii de la TREI, careau lansat trilogia lui StiegLarsson [i care, apoi, auaruncat `n lupt\ [i o

triplet\ feminin\: norvegiancaAnne Holt ("A[a ceva nu se`nt=mpl\ niciodat\") [i maitinerele suedeze Liza Marklund("Explozii `n Stockholm"), ceacare [tie s\ fac\ at=t de bine [iafaceri, pentru c\ `[i editeaz\, `nSuedia, romanele prin propriaeditur\ Piratforlaget [i debuteaz\`n SUA `n duet cu JamesPatterson, `n "Postcard Killers",[i Camilla Lackberg("Predicatorul"). Imediat, auurmat [i cei de la CRIMESCENE, un imprint Flac\ra [iTritonic, cu 1+2 suedezi, ArneDahl (seria InterCrime -"Misterioso" [i "S=ngeblestemat") [i dublul Roslund &Helstrom ("Box 21" - volumpremiat de Romanian CrimeWriters Club pentru cel mai buncrime novel str\in al anului 2010).

~ntr-o frumoas\ zi de iarn\ laCopenhaga, cu z\pad\ [i v=nt, `ntr-omansard\ cochet\ [i c\lduroas\ dinCartierul Latin, `n vizit\ la AnneliHoier, o distins\ agent\ literar\,am aflat c\ TREI preg\te[tevolumele lui Mankell, iar CRIMESCENE pe cele ale lui LeifDavidsen, primul autor danez decrime care va fi tradus `nrom=ne[te...

M\ tot `ntreb de ce se v=nd at=tde bine nordicii... La ei acas\ sev=nd bine pentru c\ e frig [i mult`ntuneric [i pentru c\ scriu/vorbescdespre problemele lor cotidiene. ~nEuropa, `mb\tr=nit\ [i orientat\spre un capitalism uman - pentru c\sunt un fel de social-crime novels.~n America - pentru c\ sunt exotice,pline de brutalitate [i z\pad\...Oare? Cred c\, de fapt, e vorbadoar de poveste, iar nordicii suntfoarte buni povestitori... {i noi dece nu?

Mystery & thriller

Desantul scandinavMichael HAULIC|

scriitor, publicist, editor

Cine spune c\ sefeul rom=nesc `n 2010 e firav,de-abia v\zut sau pur [i simplu nu exist\, se`n[al\. N-o fi la nivelul sefeului anglo-saxon -nici calitativ, nici cantitativ -, n-om avea tirajelebesteller-urilor de-afar\ (nu le avem nici pe-alecelor de aici - [i nu socotesc tirajele c\r]ilor pecare le public\ vedetele tv), n-om avea noi autoripe listele premiilor Hugo, Nebula, WorldFantasy... dar, `n afara acelora[i autori anglo-saxoni, c`]i al]ii ajung pe listele acelea?

Ei, aici e [i nu e. S\ ne amintim c\ s`rbulZoran Zivkovic are un premiu World Fantasy, c\polonezul Andrzej Sapkowski are un premiuGemmel... adic\ mai scap\ din c`nd `n c`nd [ic`te-o floare care face prim\var\ `n Europa deEst.

~n ceea ce ne prive[te, `n ultimii ani, doi autorirom=ni au f\cut primul pas pe drumul spre acesteimportante premii, numele lui Lucian Meri[ca [ial lui Costi Gurgu fiind rostite de c`teva asocia]ii`n leg\tur\ cu Premiul Hugo, dup\ ce ace[tia aupublicat povestiri `n dou\ antologii de succes.Unii ar spune c\ nu e mare lucru, cei doi nicim\car nu au fost nominaliza]i... Dar ni s-a mai`nt`mplat vreodat\ a[a ceva? S-a mai spusvreodat\ c\ un autor rom=n a publicat o povestirecare ar putea fi luat\ `n considerare la premiileHugo? Poate c\ \sta e un nou `nceput. Eu, unul,s`nt convins c\, `n timp, vom avea din ce `n cemai des SF rom=nesc `n antologiile de unde sealeg premian]ii. {i s\ nu-mi spun\ nimeni c\premiile astea se dau nu-[tiu-cum, c\ n-au nici oimportan]\... Astea-s vorbe pe care le spun ceicare nu c`[tig\. Bine`n]eles c\ au importan]\. Credc\ un premiu Hugo/Nebula/World Fantasy arscoate la lumin\ sefeul rom=nesc. {i poate l-arscoate la lumin\ chiar [i `n Rom=nia, poate arajuta la cre[terea tirajelor autorilor rom=ni deF&SF.

Dar p`n\ s\ ne premieze al]ii scriitorii [i s\-irecunoasc\ drept produc\tori de F&SF de calitate,am face bine s\ cump\r\m c\r]ile autorilorrom=ni, s\ le citim [i s\ ne alegem prefera]ii, alec\ror c\r]i s\ le cerem mai departe editorilor.

Zepelinul cuantic Fantasy &Science-Fiction

Despre Hugo, Nebula [i al]i demoni

Cronica de carteLiteratura si artele imaginarului

CMYK

CMYK

CMYK

CMYK


Liviu G. STANpoet, jurnalist

Într-o societate în care c\l\ul [ivictima, execu]ia mediatic\ [idemascarea, cultura [i demagogia,ideologia [i politica sauDumnezeu [i biroul de plasare alfor]ei de munc\ se confund\ într-un amestec letal de voio[ie [iapocalips\, cauterizând creierul [ifraudând inima, o carte precum"Anatomia resentimentului"vine ca o gur\ de aer proasp\tpentru cineva care se îneac\. Deci,ca o invita]ie la normalitate. Pescurt, interogheaz\ con[tiin]a [icur\]\ ochiul. Evident, ca oriceinvita]ie lanormalitate, deciutilizând bunulsim] cre[tin nupe post deinstrument, ci cavizor interior,vor existaanumite voci -de un anumitp i g m e n tideologic alc a m u f l a j u l u isocio-cultural -care se vor sim]ivexate [i vorsus]ine c\ totulnu e decât ogoan\ dup\putere. Din dou\motive: 1) semnatarii, în marea lormajoritate, sunt intelectuali dedreapta sau au viziuni de dreapta,adic\ provin din zonadiscern\mântului politic [i nu dincel al vendetelor civice; 2)semnatarii nu fenteaz\ psihanaliticrealitatea, ci o autopsiaz\ pe masade o]el a patologiilor suflete[ti,adic\ tulbur\ "jocurile desocietate".

Coordonat\ de VladimirTism\neanu, "Anatomiaresentimentului" reprezint\ ungrupaj de texte scrise de uneledintre cele mai interesante figuride pe harta politologiei anti-comuniste actuale, care au dreptverig\ tematic\, evident,resentimentul, privit din toateunghiurile lui de manifestare -religios, social, cultural, politic.Ce rezult\ din al\turarea unorfiguri de calibru analitic precumVladimir Tism\neanu, H.-R.Patapievici, Mihai {ora sau MihailNeam]u, ca s\ enumer\m doarcâteva nume din lista select\ asemnatarilor? O radiografietulbur\toare a uneia dintre celemai dramatice boli "silen]ioaseorganic", în eprubeta c\reiasufletul risc\ s\ devin\ doar unurlet de neputin]\ pierdut înnoaptea unui neant energic -resentimentul.

Jucând politic, de obicei, pecartea unui egalitarism care,conform lui Nietzsche, detest\sublimul, "st\tut [i retractil"(Mihai {ora), sim]indu-se "1. jignit din na[tere.

2. neconsolabil. 3. inferior."(Teodor Baconschi), plecândmereu "de la o experien]\negativ\ pentru care un «cineva»u[or de identificat esteresponsabil" (Sever Voinescu),propagându-se "prin lan]cultural" (Sorin Lavric), cu omediocritate "proiectat\ asupraceloral]i" (Cristian Preda),umbrind "puterea celui invidiosde a se bucura de propriiledaruri" (Vlad Mure[an),percepând "succesul altuia drepto ofens\ personal\" (MartaPetreu), hr\nindu-se din "intrig\,ma[ina]iune, atac sub centur\"(Mihail Neam]u), având nevoie,pentru a-[i radia aproapele, "deacest vehicul lingvistic [imentalitar care este vulgaritatea"

(Ioan Stanomir),exprimând "oform\ extrem\de admira]iedoar spre a odistruge sub opresiune carecere, urgent,îndep\r taread i f e r e n ] e i "( T r a i a nU n g u r e a n u ) ,mânat de "unviciu ceî n t u n e c \s u f l e t u l "(Drago[ PaulA l i g i c \ ) ,devenind "ocondi]ie deneocolit a

prostiei" (Bogdan Iva[cu),înarmat cu "o adev\rat\ cultur\ anep\s\rii" (C\t\lin Avramescu),refuzând "lumea pentru c\ nu-iseam\n\ [i al c\rui singur sensdevine distrugerea ei" (AngeloMitchievici), aflat în "absen]aiert\rii" (Tereza-Brându[aPalade), interzicând "subpedeaps\ grozav\, toate faptelebune" (Andrei Cornea),transformând obiectul urii "însingur responsabil de ura pe carei-o purt\m" (H.-R. Patapievici),omul resentimentar tr\ie[te unchin "sub semnul unei solitudininesfâr[ite, în fond autoindus\,autogenerat\, o neputin]\devorant\ de a recunoa[tedreptul celuilalt de a fi tot om"(Vladimir Tism\neanu).

În spa]iul public românesc,resentimentarul se afl\ peste tot [i,indiferent de zona în careac]ioneaz\ (institu]ie, mediucultural, partid etc.), omulresentimentar, a[a cum îl prezint\semnatarii c\r]ii, urm\re[te unsingur scop, în jurul c\ruia întindeplasa unei "filosofii de via]\":aruncarea în paralizie a oric\reiforme de expresie a viului.

"Anatomia resentimentului"este o carte care poveste[te uratrecutului pentru a reduce uraprezentului [i ura prezentuluipentru a clasifica ura trecutului(altfel spus, pentru a cerne binelede r\u), iar a opune unei asemeneac\r]i ignoran]a, înseamn\,invariabil, a-i da un brânci moralresentimentului.

Cristian ROBU-CORCAN

scriitor, jurnalist

Niciunul dintre sus]in\toriiparadigmei "societ\]ii civile"n-a fost adeptul explica]ieimonocauzale [i alargumentului monofazic. Esteevident c\ societatea civil\ n-a fost singurul factor care acondus la colapsulcomunismului `n Europa deEst, dar la fel de adev\rat estec\ `n ]\rile de tradi]ierevizionist-neomarxist\, `ncare intelectualii de expresiecritic\ au jucat un rolimportant, procesul dedezintegrare a dogmeibol[evice a fost mai rapid. Pede alt\ parte, societatea"trezit\" de "revolta min]ilor"(V.Tism\neanu), adic\purt=nd germenii civilit\]ii, s-a g\sit pus\ `n fa]a a dou\problematici: a) cele treimituri ale sistemelorcomuniste - infailibilitatea,civilitatea, ireversibilitatea -se pr\bu[iser\; b) pesteruinele celor trei mituritrebuia s\ se construiasc\ osocietate democratic\ bazat\pe individualism civic,tradi]ie pluralist\, legitate [ipia]\ liber\. Astfel, societateacivil\ se suprapune unui mitcu capacitate de a devenirealitate, discursul ei av=ndpoten]ial mobilizator, ideeaesen]ial\ [i ini]ial\ fiind aceeaa reafirm\rii demnit\]ii civiceprin repudierea duplicit\]ii.

Abordarea lui StephenKotkin, profesor de studiiruse [i rela]ii interna]ionalela Universitatea Princeton, [ia lui Jan T. Gross (autorulcapitolului despre Polonia)exclude a[a-numitele"reverii ale societ\]ii civile"

sub un strict exerci]iu deluciditate (excesiv\, s-arputea spune), opun=ndu-le"contextul" (momentul `ncare fo[tii disiden]i [i-aupierdut relevan]a) [itransformarea istoric\ anomenklaturii. Contextul, `nacest caz, deturneaz\sensurile explozieistructurilor comuniste din1989, deci respingeparadigma societ\]ii civile,aduc=nd problematicapr\bu[irii `n zonafalimentului intrinsec, adic\a imploziei, fapt pus peseama e[ecului economic alcomunismului. Adev\ra]iigropari ai regimurilorcomuniste au fost, `n aceast\cheie, de]in\torii de puteredin nomenklatur\, care s-auconstituit `n clasaprincipalilor beneficiari aiprivatiz\rilor s\lbatice, clas\denumit\ de Kotkin"societate necivil\".Interpretarea cap\t\ peaceast\ direc]ie un punct devedere reduc]ionist: cel aleconomiei politice mondialesub raportul unei clasepolitice falimentare `ntr-unsistem lipsit de mecanismeautocorective. Adev\rataenigm\, `ns\, dup\ cumafirm\ V. Tism\neanu, pecare profesorul Kotkin`ncearc\ s-o dezlege const\`n cedarea puterii f\r\represiune (excep]ie a f\cutRom=nia) a societ\]iinecivile `n condi]iile `n carede]inea controlul absolut alarmelor, resurselor [imijloacelor de comunicare`n mas\. R\spunsul,consider\ V. Tism\neanu, st\sub probabilitatea unuiimpuls utopic, dar de aici`ncepe o alt\ carte.

Autopsia resentimentului“Anatomia resentimentului”, Ed. Curtea Veche




Leif Davidsen la t=rgulBogForum de la Copenhaga,

noiembrie 2010

Falimentul, implozia [i posibila nou\ utopie* Stephen Kotkin, cu o contribu]ie a lui Jat T.Gross, “Societatea necivil\ - anul 1989: imploziastructurilor comuniste”, Ed. Curtea Veche

Editura Tritonic [i Obiectiv culturalte invit\ la lectur\. Decupeaz\ talonul [itrimite-l sau depune-l la adresaredac]iei (Cotidianul "Obiectiv - VoceaBr\ilei", Strada Mihai Eminescu nr. 56,et. 2, cu men]iunea Pentru concursul“Obiectiv Cultural - Invita]ie la lectur\”)p=n\ la data de 15 februarie [i vei puteac=[tiga volumul "Asasinul Papei" deLuis Miguel Rocha.


Nume:..................... Prenume..........................................B.I./C.I. seria.......... nr. .....................................................Tel. ......................... e-mail: .............................................Adresa: ............................................................................

Adrian BUZDUGAN

scriitor, publicist

La cea de-a 68-a edi]ie aGloburilor de Aur, cel mai bunfilm (categoria dram\) a fostconsiderat de c\tre juriu "TheSocial Network", un film desprelansarea arhicunoscutului siteFacebook, care a ajuns `n prezents\ ofere unei jum\t\]i de miliard deindivizi [ansa de a socializa (saum\car de a `ntre]ine aceast\ iluzie).Sincer, m\ a[teptam ca "BlackSwan" s\ c=[tige, un film de art\memorabil, cu o Natalie Portmancare a f\cut mari sacrificii pentruacest rol! O balerin\ timid\ `[idore[te un dublu rol solicitant `ntr-o adaptare new-yorkez\ a"Lacului lebedelor" [i lupt\ dinr\sputeri s\ intre `n pielea acestuia,de unde [i drama… {i "TheKing's Speech" a fost preferat demul]i al]ii, un film desprecomplica]iile create de evenimen-tul singular din istoria casei regalebritanice, abdicarea regelui Eduardal VIII-lea. Biograficul "TheFighter", despre ascensiuneaboxerului Micky Ward, [i"Inception" porneau din start cu[ansa a doua. "Inception", celpu]in, e un film de ac]iune care nuse remarc\ prin nimic deosebit.Planuri/vise construite (prea multepentru ca Nolan s\ le st\p=neasc\)se succed mecanic; planul counter-strike, pentru gamerii `nr\i]i, `laduce sub medie, iar documentareasuperficial\ (durata unui vis eb\tut\ de Nolan `n cuie la cinciminute, necesarul s\u epic!) [isimbolurile de doi bani `l fac chiarhilar!

Incontestabil, categoria cea maislab reprezentat\ a fost cea acomediei [i musical-ului! Poate c\de asta a [i luat premiul un filmcare n-avea ce c\uta aici, "TheKids Are All Right", un film maimult dec=t serios despreproblemele care survin `n via]aunui cuplu atipic atunci c=nd apareun personaj ce `l dezechilibreaz\.Celelalte nominalizate: "Alice inWoderland", o ciud\]enie marcaTim Burton, care demoleaz\ `nfapt frumoasa poveste a lui LewisCaroll, "Burlesque", un musical

sub aripa lui "Chicago", cu ot=n\r\ chelneri]\ (ChristinaAguilera) care devine principalaatrac]ie a clubului [i nimic deosebit`n afar\ de o coregrafie [i o muzic\bun\!... "The Tourist", o ratareincredibil\ a lui vonDonnersmarck ("Das Leben derAnderen", Oscar 2007), un filmde ac]iune cu ritm lent [i cu oAngelina Jolie `n cap\tul tinere]ii,ve[tejit\ [i machiat\ strident. Dac\Natalie Portman dovede[teconstant c\ frumuse]ea `i estedublat\ [i de un talent extraordinar(exersat, nu latent!), Angelinaparc\ se apropie de antiactoriatotal\, reclamele la rujuri p\r=nd s\i se potriveasc\ mai bine `n acestpunct de involu]ie al carierei.Johnny Depp mai salveaz\ c=teceva din film, altfel o produc]ieperfect\ pentru o tuf\ de zmeure deaur. {i "RED" ("RetiredExtremely Dangerous"), unblockbuster cinstit, cu un BruceWillis `n form\, cu o cuceritoareHelen Mirren [i un JohnMalkovich mai tr\snit ca oric=nd;Morgan Freeman, RichardDreyfuss... "b\ie]i" unul [i unul`ntr-un cupaj reu[it de ac]iune [icomedie (cupaj ce era firesc s\piard\ `n fa]a unei drame!).

O alt\ decizie interesant\ a fost[i la categoria cel mai bun actor,sec]iunea dram\. Dac\ JesseEisenberg nu str\luce[teinterpret=nd rolul lui MarkZuckerberg, fondatorul site-ului desocializare Facebook ("The SocialNetwork"), James Franco (celcare-l `ntruchipeaz\ pe HarryOsborn `n seria "Spider-Man")are o interpretare f\r\ cusur `n"127 Hours". Filmul docu-dramatizeaz\ experien]a real\ a luiAron Ralston, un c\]\r\tor solitarimobilizat de un bolovan c\zut`ntr-un canion din Utah. Globul deAur a fost luat `ns\ de Colin Firth,un actor (`n adev\ratul sens alcuv=ntului) britanic interpret=ndu-lpe timidul prin] Albert `n ciudatuls\u urcu[. Ceilal]i doi nominaliza]iau fost Mark Wahlberg (`n rolul luiMicky Ward) [i Ryan Gosling("Blue Valentine"). La aceea[isec]iune, desemnarea lui Portmandrept cea mai bun\ actri]\ a fostmai mult dec=t fireasc\… Cei maibuni actori `n roluri secundare aufost ale[i din "The Fighter":Christian Bale [i Melissa Leo.

Globul de Aur pentru regie afost adjudecat de David Fincher("The Social Network"). Ceilal]ipatru regizori nominaliza]i au fostDaren Aronofsky pentru "BlackSwan", Tom Hooper ("TheKing's Speech"), autorul lui"Inception", Christopher Nolan [iDavid O. Russell pentru "TheFighter". Dup\ principiul c\r]ilorde domino, cel mai bun scenariu afost considerat cel al lui AaronSorkin ("The Social Network").

SSppeerraann]]eellee cceelloorr ccaarree aauu ddoorriittss\\ vvaadd\\ ppee ppooddiiuumm""CCoonncceerrttuull"" lluuii RRaadduuMMiihh\\iilleeaannuu aauu ffoosstt ssppuullbbeerraattee

Greu de stabilit a fost ierarhia lacategoria cel mai bun lungmetrajanimat. Dac\ "Despicable Me",av=nd anumite caren]e, c\dea din

start, iar "L'Illusionniste", cuJacques Tati, nu p\rea s\ fie pegustul multora, celelalte treinominalizate mergeau um\r laum\r. E vorba de distractivul"How To Train Your Dragon"(DreamWorks), despre un t=n\rviking care aduce pacea `ntrepoporul s\u [i dragoni, extraordinarde bine realizatul "Toy Story 3"(Pixar & Walt Disney), despre cese `nt=mpl\ cu juc\riile `ndr\giteatunci c=nd st\p=nul lor Andytrebuie s\ plece la colegiu, [i"Tangled", un Disney clasic,despre Rapunzel, prin]esa cu p\rulfermecat. Lui "Toy Story 3" i-afost atribuit Globul de Aur.

La categoria "Cel mai bunfilm `ntr-o limb\ str\in\",speran]ele celor care au dorit s\vad\ pe podium "Concertul" luiRadu Mih\ileanu au fost `n modjustificat spulberate. El concura cufilmul lui Iñárritu, "Biutiful", cuun "Kray" pu]in cam…, e drept,`ns\ plin de for]\ (Alexei Ucitel),cu simpla [i lirica poveste dedragoste "Io sono l'amore" (LucaGuadagnino) [i cu "Haevnen"-ulSusannei Bier, care, de altfel, a [iluat marele premiu.

Personal, cred c\ `n locul lui"Le Concert" [i a lui "Kray"meritau nominalizate "Haiyangtiantang", inspirat dintr-o povestereal\, un film emo]ionant despredrama unui bolnav de cancer `nfaz\ terminal\ (Jet Li), care`ncearc\ s\-[i `nve]e fiul autist(Wen Zhang) s\-i supravie]uiasc\,[i "Cum mi-am petrecut varaasta", a lui Alexei Popogrebski,despre `nt=mpl\rile dramatice princare trec doi meteorologi izola]i peo mic\ insul\ din Oceanul Arctic.

Al Pacino a luat [i el un globpentru interpretarea controversa-tului doctor Kevorkian (`nminiseria pentru televiziune, "YouDon't Know Jack"), iar premiulCecil B. DeMille pentru `ntreagacarier\ i-a fost atribuit lui Robert deNiro.

Clovnii unei lumi disp\rute

MuzicaFilmulianuarie 201ianuarie 2011114 ianuarie 201ianuarie 20111 15

Liviu G. STAN

poet, jurnalist

"The Tiger Lillies" este oforma]ie din Londra, înfiin]at\ în1989. Brechtian\ sub raportulsatirei cu infuzii de sadismverbal, având un joc sceniccaracterizat printr-un mix debufonerie dark [i "dramolet\" debordel interbelic, muzica celor dela "The Tiger Lillies"(componen]\: Martyn Jaques,Adrian Huge [i Adrian Stout)poate fi încadrat\, la limit\, într-oconfluen]\ de stiluri din care potfi recunoscute, la o prim\ audi]ie,influen]e din gypsy-cabaret

(genul Le Chat Noir), la nivelultextelor - idiosincrazii tematicecaracteristice undergrounduluiexperimental berlinez al anilor '80(brutalitate patetic\, ratare etc.) [iecouri din cântecele de birt carealimentau serile de pomin\ dinanii nebuni ai Montparnasse-ului.De fapt, senza]ia acut\ pe care oai la vederea celor de la "TheTiger Lillies" este aceea a unorpersonaje mecanizate evadatedintr-un bâlci post-apocaliptic alclovnilor. Figurile lor pudrateeman\ o sil\ corupt\, iar gesturile- o isterie livresc\. Totul expus încheia unui cinism scenicpasti[ând manierismul ludic-funebru al lui Tim Burton.

Privi]i de la balconul uneilumi disp\rute (mai exact,aruncat\ la gunoi de moderatorii"minunatei lumi noi"), [i anumecea a clovnilor, Marty Jaques,Adrian Huge [i Adrian Stout par afi fantomele triste ale unui timpspecial al presta]iilor umoristice.Sub acest raport, apare un liantcinematografic între "The TigerLillies" [i tulbur\torul film

dedicat, în 1970, de FedericoFellini, ultimilor clovni autentici(deci, asumându-[i ca identitateactul umoristic) care mai prestausub cupolele circurilor din Italia."I Clowns" este numele filmului.Cu binecunoscuta-i imagina]ieregizoral\ debordant\, Felliniprezint\ ultimele ore ale uneiepoci a divertismentului în careclovnul nu era doar o masc\, ci [io art\. Din acest punct de vedere,

f\când un zoom dincolo deaspectul muzical al forma]iei,"The Tiger Lillies" suntpurt\torii "germenilor" unuitrecut în care circul era o expresiea libert\]ii personale [i nu otreapt\ a piramidei sociale, cumse întâmpl\ ast\zi, când barbarianoastr\, atât de bine atenuat\psihologic [i atât de bine motivat\cultural, ne spune c\ ceea a fostuitat, trebuie s\ r\mân\ uitat.



Nume:..........Prenume...................B.I./C.I. seria.... nr. ........................

Tel. ..................... e-mail: ..................................................Adresa:..............................................................................




- ~n to]i anii de c=nd face]imuzic\, a]i sim]it vreodat\ oanxietate a influen]ei? Altfelspus, a]i vrut, `n vreun fel, s\ v\"deparazita]i" produsul muzicalde ecourile "str\bunilor" heavy-metal?

- S\-]i spun o treab\: se zice c\`n momentul `n care `]i iei unanimal, animalul acela, `n timp,`ncepe s\ semene cu tine. Am

ascultat a[a mult\ muzic\, to]i,`nc=t nu avem cum s\ sc\p\m deinfluen]e. Eu nu am vrut `n via]amea s\ c=nt precum Rob Halford,dar s-a `nt=mplat s\ pot s\ c=ntfoarte sus [i, `n momentul acela,mul]i mi-au spus c\ `l copiez peRob Halford. Era inevitabil s\ nuc=nt astfel, pentru c\ am ascultatat=ta Judas Priest `nc=t, c=nt=ndcu ei `n cap, m-am format `n acestgen. Eu nu vreau s\ scap deinfluen]e, pentru c\ iubesc toate"g\[tile" alea, iar dac\ `n muzicamea se reg\se[te feeling-ul acelade "Iron Maiden" sau "JudasPriest", eu sunt foarte fericit.

- Care consideri c\ este, din`ntreaga istorie a heavy-metal-ului, cea mai bun\ [coal\ agenului?

- Este clar c\ cel mai puterniccurent a fost New Wave ofBritish Metal. Nu cred c\ s-amai `nt=mplat o revolu]ie aheavy-metal-ului at=t de mareprecum aceasta. Au fost DefLepard, Iron Maiden, JudasPriest etc. Adic\, sunt "g\[tile"care au influen]at muzica rock.{i dac\ st\m s\ ne uit\m cu mareaten]ie, cam tot ei sunt zeii. Mi-am pus mereu `ntrebarea cine os\ le ia locul. Nu cred c\ mai arecum s\ apar\ o trup\, pentru c\[i trupele considerateinovatoare, `n momentul de fa]\,sunt, de fapt, trupe care s-auinspirat din urm\, genRammstein. Rammstein n-au

adus nimic nou. Show-urile cuei picta]i, cu fl\c\ri, le-au f\cutKiss `nc\ din anii '70. Problemae c\ le-au f\cut la un alt nivel,de anii '70, pentru c\ alea erauposibilit\]ile, alea erau viziunile,dar s-au f\cut. A ap\rut MarlynManson. Scuze, dar a fost AliceCooper cu mult `nainte...

- Crezi c\, la ora actual\,putem vorbi `n Rom=nia nu de oindustrie, ci de o mini-industriea filonului heavy-metal?

- Nu, nici de o mini-industrie.Am mai declarat chestia asta, f\r\s\ dau nume. Felul `n care celemai mari trei case de discuri dinRom=nia pun problema estedezastruos, nimicitor [i distructivpentru orice trup\ de rock dinRom=nia. Uit\-te un pic ce li s-a`nt=mplat celor de la Altar c=ndau semnat cu o cas\ de discurimare, uite ce s-a `nt=mplat cu Vi]ade vie atunci c=nd au semnat, uite

ce-a fost cu noi [i a[a maideparte. ~]i spun [i care esteideea: produc\torii din Rom=niavor s\ scoat\ at=t de mul]i bani [is\ investeasc\ at=t de pu]in, `nc=tei zic c\ de ce s\ investeasc\ `ntr-otrup\ de cinci b\ie]i care c=nt\ cuinstrumente [i te cost\ studioul,c=nd pot s\ aduc trei pi]ipoance,s\ stea s\ le lucreze doar vocea [i,`n rest, vine negativul f\cut decompozitorul X. Pe oamenii aceianu-i intereseaz\ sub nicio form\calitatea, `i intereseaz\ doarcantitatea de bani. Vreau s\-]ispun c\ e p\cat. Dac\ un om eprost, atunci omul acela r\m=neprost, dar faptul c\ oamenii \[tiaau acas\ colec]ii impresionantede CD-uri cu diferi]i titani airock-ului universal... Oamenii\[tia [tiu exact ce-i aia muzic\,numai c\ ei vor, de fapt, s\ fac\doar bani. At=t! (Interviu realizatde Liviu G. STAN)

“Oamenii \[tia [tiu exact ce-i aia muzic\,numai c\ ei vor s\ fac\ doar bani”

La finele lunii noiembrie,2010, cu ocazia `mplinirii a 15 ani de activitate, cunoscutaforma]ie de heavy-metal"Trooper" a sus]inut un concertaniversar la Gala]i, `n ClubZodiar. Concertul a fost unveritabil "seminar" de heavy-metal. ~nainte de show, amajuns `n parcarea clubului, amap\sat pe un m=ner negru, amtras de o portier\ [i am urcat`ntr-o dub\ `n\untrul c\reia m\a[tepta un b\rbat masiv, cuplete [i cioc - Alin Dinc\, zis"Coiotul", vocalul trupei (ovoce n\ucitoare!); un tipdestins [i cu sim]ul umorului,f\r\ tabieturi de "monstrusacru". Stabilisem un interviu.Alin ]inea `n m=n\ o sticl\ deap\ plat\, "elixirul" care-iantreneaz\ corzile vocale`nainte de fiecare concert, dup\cum mi-a spus.

Fot

o: N

icu

MIR

CE

A

Ciudatele Globuri de Aur…

"The Social Network" a fost considerat cel maibun film din competi]ia

Globurilor de Aur

Categoria cea mai slab

reprezentat\ a fost cea a

comediei [i musical-ului

Filmul lui Radu

Mih\ileanu a fost

f\cut K.O.

ilei” nr. Radu Paraschivescu: Mitocanii fileDan BISTRICEAN poet, publicist Via]a Rom=neasc\...

Documents

Transcript of ilei” nr. Radu Paraschivescu: Mitocanii fileDan BISTRICEAN poet, publicist Via]a Rom=neasc\...