ffigama

Exersezl,Gramatica

Pdrfile de propozi{ieclasaal l l -a-alV-a

TEIGhIuplo|dcd tsStsfSO

@2009 Editura GamaToate drephrile apariin Editurii Gama

\er*rr.edihragama. roTel 0232 230 272

Ilustrafiir Nicolae Tonila

4\tf t \- parte de

w

Cuv6ntul propozilie

Tine minte! Cuvintele sunt p6rti de vorbire. Ele intr; in alc:tuireapropozil i i lor t i devin p;rti de propozil ie. Fiecare parte de propozitiepoate fi descoperit; cu ajutorul unei intrebeti Gine?, ce facel, ce fel de?,unde?, cAnd?, cum? etc.)

1. Alc;tuiefte propozil i i urmArind cerinlele:

a. sd conlind doui, trei sau mai multe pdrli de

propozitie:

sd se comunice despre cuvintele soarele, pddurea,

fluturii:

c. si con{ini verbele scrle, se.joacd, mu.nce,\(.

' Luni2. Ordoneaz; cuvintele pentru a obtine propoziti i :

a. zboard., Fluturii, in floare, din floare

b. temele, Silviu, cu atenlie, scrie

3. Scrie pArti le de propozitie potrivite, r;spunzand la intrebiri:

a. (cine?) cautd pungula cu doi bani.

b. El (ce face?1 dupd trdsura boierului.

il arunci in fintdnd.c. Vizitiul (ce fel de?)

4. Formuleazd trei propozil i i dupd schema dau:

kryst-J,

,sq.

&.. . tq

$,? .' 'stJ

sq.

' * '

=_>

Copilul cuminte citeSte.

- - - - -O#

,<>,.

Predicatul verbalTine minte! Predicatul este partea principal; de propozil ie care ne aratace face subiectul. Predicatul exprimat prin verb se numette predicatverbal. Acesta se poate afla prin intrebarile: ce face?, .e o fdcut?, ce vofdcel etc., in functie de persoana, num;rul 5i t impul verbului.

1. Alcbtuiette propoziti i astfel incet urmbtoarele verbe si f ie predicateveroare:

desenez scrie citeqte cro$eteazd

risare imboboce)le lucreazd taie

@@r0

a\.TJYz\--\ll\_./,/

4

::j-l. <+(

2. SubliniazA predicatele din propozitii le urm;toare ti completeazbtabelul conform modelului;

a. Lupul a l i rat oi le de la st ina.

b. Noi am luat o duzind de jucirii.

c. Horia merge la pescuit.

d. Ei vor pleca la vdnitoare.

e. Pe sladion au ramas cr i t iva copi i .

ffiPfffi @@Pe$oa[a Numdrul

3. Completeaz; proverbele cu predicatele potrivite:

a. Ziuabtnd de dimineafd.

b. Vorba dulce mult

I

c. Prietenul la nevoie

d. Cine

carul mare.

tttl$il$

Buturuga mici

de dimineald, departe

{*064 $,1\&

Predicatul verbal exprimat prin verbul ,,a fi,,

veroat.

'g$ S Tin" minte! Cand predicatul exprimat prin verbul .: i / l poate fi inlocuit ,q, .

. l r l ln l l . l in vet l \a la n. , , , t - , . \ , ' .* . cu unul din verbele o e.rista, o se afla, a se gdsi, o ttdi, el este predicat

E

s. # i. Subliniazd predicatele verbale exprimate prin verbul q fl:

a. tram tn casa.:E

d$b. La munte sunt brazi inal l i .

wc. In pddure sunt animale felurite.

; ._61

-.": d. Pupiza este in cuib

#. ". Veverita este pe o creangd.

.*. f . Bunici i mei erau in gradina.

. - '-d_-L

2. AlcbtuieSte propozil j i in care verbul a fl sb aibd func!ia sintactic; depredicat verbal:

'rpe

sde,

s,i

€

4ls:p

&

Miercuri3. Subliniaze predicatele verbale Siinlocuiette verbul d flcu verbele: dexista,a 5eafla, a se gdsii

a. Nu este pldcere mai mare decdt a citi.

b. Pe masa este un co$ cu fructe.

c. La cofetdrie sunt multe prdjituri.

d. In clas[ era doar invitdtoarea.

Jrzp

4, Observb verbele subliniate gi scrie in casete dacd indeplinesc sau nufunctria de predicat verbal:

a. Acolo-l casa bunicilor mei.

c. Al treilea a iesit biruitor.

d. A1 cincilea a iesit din casi.

_a L}:-=_,rQ/ er"oi."tulnominal

! l ine minte! Atu nci cand verbul o fi n u poate fi in locuit cu unu I din verbelea exislo, a se afla, el nu este predicat verbal. Verbul d

' impreun; cu un

nume predicativ, exprimat prin substantiv sau adiectiv, formeazdpredicatul nominal. Predicatul nominal se afld cu intrebdrile ce ejfe?,cum este?.

-

V\

.-)v;

l . Subliniazi predicatele, apoi completead tabelul conform modelului:

Vremea era frumoasd. Noi mergeam in excursie. Cerulera albastru. Soarele era strdlucitor. inaintam pe potecd.Frunzele lagilor erau nemiqcate. Ne-am oprit la caband.Eram obositi.

@@fredlcatu I

ffiiE

\-.* ^.-

preditalnominal verb 1 adjectiv

- -iK-.^,

* ' . . ' * .

* *

Joi2. Subliniaza predicatele nominale 5i aratd prin ce p;rl i de vorbire sunt

* exprimate:

t

i

* lara noastrd estefrumoasd. (verb+adjectiv)

( - )

* 'o '

t*

*r

t

a. Toamna este un anotimp. (

b. Toporagii sunt parfumati. (

c. Vara a fost fierbinte. ( )

d. Soarele este strilucitor. ( )

e. Bunicul a fost profesor. ( )

f. Eu voi fi cosmonaut. (

3. ldentif icd predicatele de maijos 5i completeaz; tabelul:

Valea era ingusti qi mldgtinoasd. La intrare era un pod

lung de lemn peste bdltoacele Neajlolului. Mihai trece

podul gi se aqazi in stramtoarea aceasta. Putini erau la

numdr osta$ii lui, dar inimoqi.

Predicat verbal

*

t

*"

Predicat nominal

Subiectul simpluTine minte! Subiectul este partea principal; de propozil ie despre care sespune ceva cu ajutorul predicatului. Subiectul se afl; cu intrebiri le:clne?, ce?, desprc cine se vorbette ir) prapozile?.Subiectul exprimat printr-o singure parte de vorbire se numelte subiectsrmplu.

1. Subliniazi subiectele din urmAtoarele propozil i i 9i observd locul pecare-locupd:

a. Pdsdrile se intorc la cuiburile lor.b. Pldng codr i icei l ipsi l i de roi .c. A inverzit codrul.

2. Completeaz; propoziti i le cu subie<tele potrivjte:

merg in excursie cu doamna invdtdtoare.

nu a;unsese acas5..

gi-a pierdut condurul.

e

f.

Dintr-un tufig a ieqit un

a dat atac la cotet.Vicleana

Mdretia m-a fascinat intotdeauna.

a.

b.

d.

La ora noui

Vine mAinela noi

:ii.

'10

fiSgnVineri

3. Alcatuiegte c6te o propozilie in care:

a. subiectul si fie la inceputul acesteia:

b. subiectul si fie la sfhrgitul ei:

c. subiectul sd fie in interiorul propoziliei:

4. Alcetuiegte propoziti i in care cuvintele mama, ptsica, creianul,ploaia, flaarea,furtuna sA fie pe rand subiecte.

Subiectul multipluf ine minte! Subiectul exprimat prin doui sau mai multe pd4i de vorbirese numette subiect multiplu. lntre pirl i le de vorbire care alcituiescsubiectul multiplu se scrie virgulb doar dac6 nu se afl i 51, ol, sou. Tntresubiect t i predicat nu se pune niciodati virgula.

I Subliniaz; subiectele multiplel

a. O scAndurd, un ciocan qi cdteva cuie erau juciriile lui.

b. Ana, Citilina qi Andrei se joacd.

c. [n ghiozdan se aflau cdr{ile, caietele gi penarul.

d. Ua>fele, ratele St curct le ldceau zarvi mare.

e. In api se zdreau pegti, raci qi scoici.

1'. Pretutindeni se auzeau cdntece qi strigdte de bucurie.

2. Alcituiette tase propozil i i cu diferite subiecte multiple:

12

mp-b.

c.

d.

Luni3. CompleteazA propozil i i le de maijos cu subiecte multiple potrivite:

a. Pe masd erau

sunt pomi fructiferi.

Pe dealuri cresc

circul5 pe qosele.

e. La circ au venit

f. sunt ora$e.

4. Subliniaz; subiectele multiple ti scrie prin ce sunt exprimate, urmandmodelul :

Eu, Sorin Si Nicu am fost primii. (pronume*substantive

proprii)

a. Tu, Florin qi Ana a{i scris fiumos.

b. E1 9i ea vorbesc prea mult.

c. Ei si ele au desenat foarte frumos.

d. Noi qi bunicii lucrdm in gridind.

13

& # ptonume personal

Tine mintel Subiectul poate fi exprimat prin substantiv, pronumepersonal sau prin alte pdrti de vorbire.

1. Subliniaz; subiectele Si scrie prin ce parte de vorbire sunt exprimate:

a. An&ei iubegte florile. ( )

b. El lucreazd toati ziua in grddini. (

c. Rodica il ajutn. (_

d. Ei ingrijesc florile. ( )

e. Albinele sunt hamice. ( )

f. Ele culeg nectar. (=-. ---)

2. Alc;tuie:te propozil i icu subiecte exprjmate prin:

a. substantiv propriu

Subiectul ' exprimat prin substantiv saud:9

s

ce,t

w

6?

b. substantiv comun

c. pronume personal, numdrul sineular

d. pronume personal, numirul plural

Marl3. Citeite cu atenlie versurile urmdtoare 5i subliniazb substantivele curol de subiect:

,,Un fir de iarbd verde, o razd-ncllzitoarc,

Un gAnddcel, un fluture, un clopo{el in floare,Dupd o iamd lung6 qi-un dor nemdrginit

Aprind un soare dulce in sufletul uimit." (SJAr;itul iernii,de Vasile Alecsandri)

4, Subliniazd subiectele apoi completeazd tabelul:

a. lstoria neamului md impresioneazd.

b. Eu qi Maria desenim.

c. Tu gi el sunteli elevi.

GAFF

^1'tw

Y)/(0\3/

<\.1)V--,.--\

CIJ\-ll

rfXS(\ zY\ mx{9(\

Acordul predicatului cu subiectulTine minte! Predicatul verbal se acord; cu subiectul in numir. intr_opropozil ie in care subiectuJ este format din mai multe pA4i de vorbire,predicatul este la plural.

1. Taie cu o l inie forma incorect; a predicatelor:

a. Un stol de cocori se intoarce/se intorc acasd.b. Cireada de vaci paqte/pasc alene.c. Roiul de albine culege/culeg nectarul florilor.d. O sumedenie de copii se intorc/se intoarce de laqcoald.

e. O grimadd de obiecte zlcealzdceau imprdqtiate princamerd.

2. Pune predicatele din parantez; la forma potrivit; pentru a realizaacorout:

a. Copiii (citeqte)_ cir{i de povegti.

.ftfi b. Emisiunile (este i

K " Iouna 1por.est"scl

d. Ceilalli tascult.;

e. Copiii (au realizat)

f. Elevii (reda*ezi)

nteresantd)

despre cI4ile citite.

cu atenlle.

o revlstd.

compunefl.

lucrdri.g. Ei (citeqte)

16

aceste

3. Completeaz; cu predicatele potrivite realizand acordul cu subiectul:

. Bunicula

b. Tu qi virul tdu

c. Bdietii qi fetele

d. Berzele gi rdndunelele

e. Iasomia gi trandafirul

f. Mihaela gi Anca

4. Realizeaz; corect acordul predicatului cu subiectul din urm;toarelepropozil i i modificand mai intei subiectul, apoi predicatul:

a. Salcimul sunt inflorili.

b. Prietenul tdu citesc multe c6fti.

c. Raluca qi Anda sare coarda.ft

17

.;;/P- '*;#j

,(,

Pirtile secundare de propozifieTine minte! Pi4ile de propozil ie care se adaug; pe langi subjectti predicat se numesc p;rli secundare de propozilie. Acestea pot fiexprimate prin diferite pirt i de vorbire 5i pot determina substantive sauverbe. Se afl; cu ajutorul intreb;rilor: cea d,/.i l/di/ale cui?, undel, cAnd.,de la cine?, cui? etc.

1. Subliniaz; pirl i le secundare de propozrgre:

Un om avea un fecior rdu. Lenea curgea de pe el.Tat5l sdu nu-l bdtu. El betea cuie in ug[ pentrr faptelefeciorului. Timpul curse. Uga se umplu de cuie.Feciorul omului se schimbd. El fEcu numai fapte bune.2. Scrie propozitii dezvoltate in care substa ntivele Dundrea, vapaarele,odmerll sb fie subiecte, apoi pdrli secundare:

(,,I

]B

J z-fr.i iy,,/A;54/ior-l',,r-\]l\J/

Joi3. Subliniazb p;rl i le secundare din urmitoarele propoziti i gicompleteazb tabelul de maijos dupd model:

a. Pisica blAndi zgdrie riu.b. Buturuga mici rdstoamd carul mare.c. Paza bund trece primejdia rea.

cu care se*ffi*

bl6ndd ce Jbl de? pisica (substantiv)

4. Sublinjaz; p54ile secundare de propozil ie ce determin; unsubstantiv:

/(\t \ {\)

/-1-\

\ra

, \a,,In grddini, in cdmpie, pe dealuri, prin poieni qi prin viiArd movili buruienoase, sco{And fumuri cenuqii."

Parte securdarA Ce parte de voftire detemin,

(Dimineala, de Vasile Alecsandri)

wAtributulTine minte!Atributu I este partea secundari de propozilie care determin;un substantiv. Atributul rbspunde la intrebarile ce f;l de?, care?, cati?,cArc?, a cAtu?, al carclea?, a/al/ai/ale cui?.

1. Subliniaz; atributele ti scrie la ce intrebare rbspunde:a. Cdr,tile Alinei se aflau pe masd. (_)

b. Pidurile de brazi se intindeau pe versanp. ( )

#^ O Priveligtea Carpafilor este incdntdtoare. t_'-)€f c' e. Pe cdmpul inverzit copii aleargd. (_ )

f. Flori multicolore au umplut cdmpia. f )

c. Silbatice qi mirele priveii$ti ni se ardtau. ( .)

2. Scrie ce rol au in propozil ie cuvintele subliniate:

a. Flor i mult icolore ne incdnta pr ir i rea.

b. in grddind au inflorit florile.

c. Petalele florilor s-au ofilit.

<> +:.n^r ' ) . . "+. .

Vineri3. inlocuiette intrebarea cu atributul care it i placel

a. Lipsea o notd (ce fel de?) de pe porlativ.

b. Placerea de a (care?) eta mereu treazi.

l-au invitat la o

ocazie (ce fel de?)

4. GiseSte atributele potrivite pentru substantivele date urmirindmodelul:

Frageda iarbd a pddurii.:^("J\Lr'U '. . .

S

a.

b.

c.

d.

glasuri

fulgi

adiere

soare

. d" .w#

5. Subliniazd atributele 5i completeaza tabelul:

CAmpia intinsd zdcea sub liniqtea inseririi. Noaptea deiami s-a l6sat in tdcere, iar pe cer au apdrut stele albe.

ffi- /J\^l Atributul exprimat prin adjectiv, substanti

gi numeral cu valoare de adjectivf ine minte!Atributul poate fi exprimat prin adjectiv (cer / lmpede), prinsubstantiv (f lori le de salcam), pin numeral cu valoare de adjectiv {rreistilouri, al treilea .opil) sau prin alte pdti de vorbire.

'1. Scrie in paranteze prin ce sunt exprimate atributele subliniate dinpropoziti i le de mai jos:

a. I-am oler i t t randaf ir i galbenj. 1b. Corina a primit o salbd de galbeni. (

Pe bancd qedeau doi copii. (

Soarele cald umplea cdmpiile. t _-)Patru alergdtori s-au detaqat de grup. (Frunzele copacilor foqneau uqor. 1 )

2. Alcatuiette cete dou; propozil i i in care atributul s; f ie exprimat prin:a. substantiv

b. adjectiv

c.

d.

f.

c. numeral cu valoare de adjectiv

:$/4-.-- ,' '

22z(-,<

*V\

-ffi&-,kw

Luni3. Rescrie propoziti i le simple transformandu-le in propoziti i dezvoltate,adAugand numaiatribute exprimate prin adjective sau substantive:

a. Floarea a inflorit.

@@

b. Fetifa citeqte.

(0\3/

a\aT'lv'-,,-\w c. Fluturi danseazd.

d. Soarele str6luce$te.

4. Rescrie propoziti i le punand atributele din paranteze la formacorect6:

a. Am citit o poezie (interesant) intr-o carle (mic).

b. Rochia (scurt) 9i (mitisoase) s-a pitat.

c. (Mdndru) qi (frumoase) {ard are oameni (bunn) qi(hamic).

ComplementulTine minte! Complementul este partea secundara de propozil ie caredetermin; un verb. Complementul rispunde la intrebiri le ce?, de ce?,pentru ce?, cui?, unde?, aAnd?, cumT etc., adresate verbului.

1. Subliniazi cu o l inie complementele ,i indic; cu ajutorul unei sbgetiverbul pe care i l determind:

Andrei qi Ioana gribird pasul. piriurile rdmaserd inurmi. Ei ajunserd in fundul vdii, la o punte de lemn qi laun p6r6u. Acesta gdlgdia printre ierburi gi printre pietre.Se agezari cuminli, in iarbd, qi mAncari cu pofti.

2. CompleteazA spa!ii le l ibere cu complemente in func[ie de intrebiri ledrn paranteze:

a. La sfArqitul orelor, am plecat (cu cine?)(unde?)

b. Pe (unde?) discutdm(cum?) (despre ce?.1c. Ne-am oprit si luim (ce?)unde?)

d. Aflasem cd revista apdruse (cdnd?)e. Pe copertd, ea ii prezenta (pe cine?)f. Le vom da qi (cui?) revlsta.

i l , l. i lt.t lJarv :V,,lr'il,tx

Marti3. StabileSte $i scrie ce rol are substantivul munte in fiecare propozitie:a. Copiii au cules flori de munre.b. Turigtii au plecat la munte.c. Muntele se inalld seme! in zare. (

4. Completeaza proverbele cu complemente potrivite:

a. Lupul iqi schimbi

5 b. Butuuga micd rdstoamd

c. Ziuabund, se cunoa$te

mare.

ba.dar

d. Minciuna are

e. Vorba dulce

scurte.

aduce.

f. MAla blAndd zgdrie

5. Scrie in paranteze ce fu ncti i indeplinesc cuvintele subliniate de maiJos:

a. Zmeul este ini l tat de copi l . 1

b. Se inalld triluri de ciocdrlie. ( )

c. Copiii inalja zmeul. (

d. Ali rezolvat corect plqblema.(

e. Mdrul fetitei s-a uscat. (

Complementul exprimat prin substantiv gipronume personalTlne mintel Complementul poate fi exprimat prin substantiv (Am vizutfilmul), ptin pronume (V-am invitat pe vai ti pe dumnealul sau altepArtide vorbire:

1. Subliniazi complementele l i scrie prin ce p;4i de vorbire suntexDrimate:

a. Copiii se gribeau spre casa. (

b. Furtuna se indreapti spre noi. (

c. Fata mlnAnca marul. (

d- CAinele fuge spre cei doi. (

e. Pidurea oferd aer curat. (

f. Turma de oi urcd spre deal. 1

2. Alcituielte cite doui propozil i i in care complementul 5; f ie exprimatprin:a. substantiv

b. pronume personal

rOA\u//r|\w

rc\@:,r_\

T-\U\-//

pronrme personal de politele

g€) @ o @ o @o c@oMiercuri

3- AlcbtuieSte propozjl i i in care substantivul piJlculd s6 aibb functiasintactic; de complement Si sA r;spundi la intrebdrile:

cu cine?

pentru cine?

cui?

despre cine?

pe cine?

4. Completeazd propoziti i le simple cu complementele potrivitealcituind astfel propozil i; dezvoltate:

Bogdan inva!6 (cum?)

vorbire)

. (alt5 parte de

Bogdan invafi (unde?) (substantiv)

Bogdan invali (cu cine?) . (pronume

personal)

Bogdan invald (la ce?) (substantiv)

@

n\\:7

CIn\v/t

e)AA\y

CICA'\\1/

aA\\:7

o/7,',^w

\

(4V27

Propozitia simpli. Propozi!ia dezvolatiTine mlnte! Propozil ia formata numai din subiect t i predicat se nume5tepropozitrie simpli. Propozil ia cu subiect multiplu este tot o propozil iesim pl6.Propozitia care. pe Iangi subiectSipredicat, maiare tialte pbrtisecundarese numeSte pfopozitie dezvoltatd.

1. Subliniazi cu culori diferite subiectele $i predicatele din propozjl i i leurmAtoare:

a. Bunicul citegte.

b. Rdsare soarele.

c. Marin, Cdtilina qi Andrei se joaci.

d. Cdntd ciocArlia.

e. El qi ea danseazd.

2. Dezvolti propoziti i le de mai sus adaugend !i alte p64ide propozj!ie:

€

@7-\\

@a\/TJ-/t\

--\l)\1,/

Joi3. Transform; urmitoarele propozil i i dezvoltate in propoziti i simple:

a. Dacii qi romanii s-au infruntat in rdzboaie.

b. Decebal i-a condus cu vitejie pe daci.

c. Traian dorea bogdliile Dacier.

fu 4. fortut"uzi propozilii dezvoltate dupa schemele:

P.S._+Substantiv

PS.+Verb Substantiv Adjectiv

P.S. P.S.+ +Substantiv Adjectiv Verb Substantiv

61_",[L-tA-* -'-,

29

Rezolvdri:

Pagina 3, exerciliul 2a. Fluturii zboari din fioare in floare.b. Silviu scric temele cu atentie.Pagina 5, exerciliul 2b. am luat / verb / ffecut / I / pluralc. nerge / verb / prezent / a III-a,/ singulard. vor pleca / verb / vjitor/ a ltt-a /plumle. au rtuias / verb l trecut /' a lll-a / pluralPagind 5, exerc4iul 3se cunoa$te, aducc, se cunoa$tc, se scoali, ajunge, ristoamiPagina 6, exerciliut lEram, sunt, sunt, este. este, erauPagina 7, ererciliul 3a. Nu existi pldccre ma; mare decat a ciii.b. Pe masl se afld un co$ cu fructe.c. La cofetario se gisesc nujte prijiluri.d. In clasi se afl, doar invdtatoarea.Pdgina 7, exerciliul IDa; Nu; Nu; DaPagina 8, exerciliul 1mergeam / predicat verbal / verb ; era albaslru I prealicat nominal / ve$ +aqjcctiv; era strelucitor / predicat nominal / ve$ + adjcctiv; inaintan ,1 prcdicatverbal / verb; emu nemi$cate ,, predicat nominal / verb + adjectiv; am oprit iprcdicat^verbal ,1 verb; eram obosjti / predicat nominal / vert + adjectiv.Pdgina 9, exerciliul 2a, este rn anotimp - verb + substantivc. a lost flc$intc - verb + adjective. a lirst prcf-esor - verb + substaDliv

b. sunt parfirmali verb + adjeclivd. cste strdlucitor - verb + adjectiv1, voi fi cosmonaut - verb + substantiv

Pagina 9, exerciliul 3Predicat verbal: era, trece,mla$tinoasi. putini crau.Pasina 10, exerctiul 1

se a$azd; Predicat nominal: cra ingustd qi

a. Pdshrile se iltorc la cuiburilc lorb. Plang aerld! cei lipsili de voi.c. A inverzit codrul.Pdgina 12, exerciliul la. O scrinLlLrri . urLqigcal r i cdrc\:r cJe crnu ir.r i f l . lc tu..b. A!4. Camtina si Andrci se iorcic. ln ghiozdan se allau c6ftjl9, caietele $i pElarut.

d. g$€19, ratcle Si curcile fhceau zarvi marc.e. ln api se zhreau pE!lt!, lall9i $al!r.f. Pretutindeni se auzeau canrcce $i strigite de bucurie.Pugina 13, exerciliul la. Pronume + substantive proprii;c. Pronume + pronume;Pagind 11, exerciliul l

prcpmr;r . Andrer - -ubslant iv pfopnu: b. el pronuJn!. t

e. albinelc - substantiv comun;c. Rodica substantiv

@@

b. Pronume + pronume;d. Pronume + substantiv comun

d. ei pronume;{\v-4\-_y

+\.))

j-

'-\-\u'--l/

i ele - pronumePagina I5, exerciliul 3l!-o!: aEZd; un ganddcel; un fluture; un clopot-qlPagina 15, exerciliul la. Istoria/ subjed simplu / substantiv comunb. Eu $i Maria,/ subiect multiplu / pronume + substantiv propriuc. Tu qi el / subiect multiplu / pronume personal + pronrme personalPagina 16, exerciliul Ia. se intorc; b. paSte;Pagina 16, exercitiut 2a. citesc; b. sunt intercsante; c. povestc$te; d. asculti;e. au reaiizal; f. redacteazS; g. citescPagina 17, exerciliul4a. Sdlcdrni i .unr Inl lori ! i . Salca-nul a irr l lu l .b. Prietenii tii citesc multe ce4i. Pdetenul tdu cite$re multe cd4i.c, Ea sare coarda. Raluca $iAnda sar coarda,Pagind 18, ererdliul Iun fecior rdu; de pe el; sbu l; cuie in uti penru faptele feciorujui; ale cuie;omului; numai fapte bune.Pdgind 19, ercrciliul 3riu / cum? / zgtuie (verb); mici i ce fel de? / buhrluga (subsranriv); carul /ce? / rdstoami (verb); marc / ce fel de? / carul (substantiv); bund / ce fel de?/ paza (substantiv); primejdie l ce? / trece (verb); rea / ce fel de,l / primejdia(substantiv.).Pdgina 19, execiliul lburuienoase, cenugiiPagina 20, ercrcitiul la. Alinei - cui?; b. de brazi - cl3 fel de?; c. silbatjce $i mirele - ce fel de?;d. Carualilor - a cui?; e. inverzit - cc lel de?; i multicolore - ce fel de?Pagina 20, erierciliul 2subiect, subiect. aftibulPagina 2l , exercitiul 5inlins?i / adjectiv / campia / care?; inseririi ,/ substanti\, / lilliitea / a cui?; de

31

c. culege; d, se intorc; e, zdceau