I

-ry---!_-_sNA

do {,,t/fte de

D0t6tlTSRI sa ID&A!c|F{E-REGI *r REStffE

c.!:qJ)s

"goa

Colec!ia,.CARTE SCOLARA ILUSTRATA.

esle coordonataide

BoTis CR,ACIUN

Rcdacror: Daniela Cosrin

A colaborat prof. gr. I Stefan Epure (Iasi)

@ Toate drepturitc suna rezcrvarc editurii noasrre

Editura PORTILE ORIENTULUI IasrCASA SCOLILOR

Pe urme deD0MNITORI qi DOAMNE,

REGI qi REGINE

O istorie ilustratda caselor domnitoare de

Bods Cr.iciun

"GH. A5{CHt"' carte cu }le..&[tdrtrete. desene,

hdrti, fotografii

Pe urmele mari lor regi daciBurebista s i Decebal

Aicl e bArlogul fabulos, altddati c5ptusrt cu aur, al luoilor

._Cu 2000 de ani in urmd, vatra actuald a romanilor era:!:t: l l ,: 9"

strdmogii nogtri daco_seh. un popor darz sivreontc dtn marele neam al tracrlor. privino hana Daciei, s'dne pudam pagii spre vestita capilal| Sarmizegetusa Regiadin lvluntr.i Or5gtiei. Astdzi numeroase grupuri de elevr, larer ca 9t atttexcursionigti romani$i straini pasionatide istorialascrnanta_a dacilor (care s-au batut aprig cu legiuntlelmperiului Roman), se incumeta sd urce, pe drumuri piepti$ede munte, spre uriagul centru polit ic, mil itar, economic sireflgros de.ta credigtea Muncejului. Aici e inima Daciei. Ai;iecetatea cte scaun a dacilor, care nu se temeau de moarte.

daco-geti.. str_an og no$tri blonzt p.lternici gi temeran. carepunau In.tuptd stindardele lor cu capete de lupt ce guierauamentnlator.

intr-o excursie extraordinare peurmele lui Burebista sau Decebal,regii eroi ai stribunilor nostri,trece!i Muregul spre Ordstie !ipatrundeti pe o imensi poartd

DacE vreti sd mergeii

Salba de cetdtidin Muntii Ordgtiei

naturalA in Carpatii l \.4eridionali spre nucleul statului dac,aorca _un nematpomenit complex de fortif icati i (daye) intinspe 1-50.km,9i ridicat pe Apa crSdrgti i de cdtre daci. DacSll1.|,rll

p" a.d91a hile, vedeti Cetatuia de ta Cosre$r/.acropola mareluj Burebista, apoi cetdtile I tidaru, dela pi;trarro$ie Sl. dupa credistea Muncetutui. chiar fortif icatiauarm/zegefusa,.ascunse pe terase muntoase. ca un cuib devurrun. Komantr tmpdratuluj Traian, invingendu_l pe Decebal.

au zdrobit acest complex de intarituri, de teame sa nu fierefecut. Totul a fost transformat in ruine, riimase pan; azica merturi i de pret in fermecdtoarele decoruri naturale dincoljnele Carpatilor sudici. Dar pietrele dacilor vorbesclPietrele din salba de daye! Ruinele vizitate, mai ales dearheologi 9i grupuri de tineri, evoce Si dezviluie, prjnimag-inile lor din piatri, franturi din ceea ce a fost podoaba9i mandfia regatului dac de alt;datd., Celato,rul tst inchipuje ca se intalnegte pe drum cu

daco-getii de odinioard, in costumele lor aroe, neasemuate.B6rbati bdrbosj femei 9i fete frumoase. copii veseli gineaslamparati Dac; atj v;zut f i lmele artistice Blirebist;,Dacii sau Columna, care reinvie vremurile de acum dou;milenii. dacd atj cit it pagini i lustrate de istorie sau romaneSr polestiri ale scriitonlor nogtri in drumetia spre Safmizegetusa!j31"a

u9ti reconstitui, dragi cit itori. in imaginr ctare. viataoe zr cu zt a dacjlor. munca lor neobosjt5 qi betdli i le inctnsepentfu_a-si pestra l ibertatea. in fata cotropiiori,or.

- La.18 km de Oragtie. l6nga satul cu acela$i nume, sezareqte o cetate cate domjn; valea r6ului: Costegli.

\ ' . * -_

'-- \-.P--'.ptalw cptam ntrr'-., \,t, '

. i \ ic0s]'Esri ' _i(

BLIDARU

e Pr.'n !,rlsfi !!

c ..,," r ;;:u

! - :Lr ! !n

Arheologii presupun cd aici se aflau regeqtnla regale a luiBurebista gi cdteva sanctuare ale marelui p.ot 5"""nu,i.l:l?lj ", .distrus cetatea Costesti in inur rOZ o rir.,Decebal-a- ref;cut-o. insd romanri ,ui Traian au ruinat_o dinnou ln tU6 ci.Hr.. defrnliv. La sud de Coste$ti. pe un platou.se in^att5 ruinete cetor dou6 ceiSti de ta B/ida-. o""a rnuigllil-", l?..oo.ra zite. ajungeti tocmai ta Balra Rogre. i l ta'onncatte tmpresio'.tanta numiia astfel deoarece pietrele deoe platou sunl de culoare roscate S i a ici extsta doue incinter a.rre.,A rqatJost identif icatd sifortif icatia de la Fe{e/e Aibe,srtuata ta 1200 m indlt,me.

^ Tot la aceasta alt itudine fatb de n veJul marii se gase$te

SatmizegeLusa Regia tDdclca). cea ".tai impresionania dinirecele cinci ceteti descoperite. La foftareati se ajungeanevoios, dupe un drum obositor, care dureazd o zi, ini6icu un tren forestier pe l inje ingustd (20 km), care urmaregtemalul vestic al faului GrAdistea, unde se ascund p;str;vii inbulboane. La statla Cetate, unde trebLrie sd coboreti, incepe

a doua parte a cSlatoriei, fecuiS pieptig, pe poteci montaneistovatoare. Efortul excursionisti lor e recompensat, pe platoulinalt, de placerea intalniri i cu,ruinele Sarmizegetusei, cetateade re$edinta a regilor daci. Se afld in mijlocut unei splendjdep;duri de fagi. Autorul cartii ,,Pietrele dacilor vorbesc',istoricul american Paul MacKendrick scrie in 1975, dupa ovizile aici, ca cetatea 9i sanctuarul .,constituie punctul

^ateoloSic ,cel mai spectaculos din Romania gi suntintr-adev;r unice in Europa,,. Agadar, osteneala urcuguluidif ici l e raspletite pe deplin.

Cetateade scaun a lui Decebal (Bas/eior, cum o numegteCe vedem IaSarmizegetusa?

Dio Cassius) ocup; o suprafata denumai 3 ha, insi in jurul ei se intin-

. .. ___:-- deau pe o lungime de 3 km agezirlcrvile, locuite de nobil i, meStegugari, negustori. pdstori.Cetatea propriu-zisd avea forma tn; patrutater neregutat, din

,-r\-

3$:1J"XU,:;:';;,[3i,liil,]]1,i""]?,ii:ini";i?ff;:l':,'"x",3'#;::J";:::"iilxTJ:ff i#i"ff :i;",,,il:]-l!1, qane la sancfuarele dacitor. Aici se intinAe, pe'A1u;tj!12?-'!"h,: sacrd. cu sanctuare O"

"utt. ari ii-ruinl]

{iili: lYfiT,if iH: [ ila."."lff n $:,n:ff :;,#vecrl, la dfeapta, in formi de patrulaier, cu 60 de coloane,:o_1s_t:uil in tmeut lui Burebista. Consioeranou_r invelrri,,:i"""""$ i*il1lJ

uarut mare nou. ceva mai spatios. dar

Pe terasa inferioarA, daciiau mai construtt, pentru acestS_anctuarele dincentrUl religios

centru,religios, rn mlc sanctu ar pdtratc^u 18 clloane de andezit, pe treiranduri. Deosebit de interesanie, cumvedeti pe harta sunt cele doua sanctuare rotunde de laSarmize-getusa. Sarctuarul mare rotund, cuOlametrdt Oe 3O m,este alcetuit din dou; cercuriconcentrice, in mi;tocaflanAu_se

o incinta ca o potcoavS. Acad. C. Daicoviciu.SiH. Daicoviciuin catlea Sarmizegetrsa afirme ci acest sanctuar reflectaun sistem calendaristic folosit de daci in epoca Burebista -Decebal. Numarut iotat (i80) al sialpilor subtiri. avendvaloare de ,zile", reprezintd jumdtatea anului dacic care, lafel ca Ia multe popoare antice,'numdra 360 de zile, imp;rtitein 12 luni a cate 30 de zrle. Ridicatul nivel at Sti intei daciloreste probat de existenta calendarului solar., Exisle si Sarclualutmic rotund. denumai .l2mdiametru.La noroul marelui sanctuar circular se afla un disc de piaiede 6,5 m diameku, compus din zece pene de forma feli i loroe ron, care repreztnt;, feri indoiald, Soarele.

^ --E posibil ca tocmai aici sd fi fost ..muntele sfent, al dactlor,

?c-zt l?q?ton?n amintit de geograful 9i istoricut Strabon,un0e strabunii nogtri se inchrnau zeului lor Zamolxis

Revenind la

Cd s"a gisr-fin cetate?

cetatea de refugiu, interiti cu ziduri irnpre-sionante giterase pe Sase nivele, amintimvizitatori lor c; arheologii au descoDent aicidoue obiecte foarte importante. p.imul, otruse

"medica6, adici o cutie de lemn ferecatE in atami 9icu maner de fier, contine: un scalpel. o penseu, pulbere dipralra ponce Si vase micute pentru substante farmaceutice.

trsre dovada clar: a practicdrii medlcinei la daci. Al doile.aoDrecl, devenit celebru. este un vas uriaS {104 cm diametru,61- cm^lnaltime). de forma unei cupe oe Sampante, tdrblj:l1f::l,y":!l1f_stampita rdsturnau, iri timba dacitor,:: "l:::-"ll1l.?€9FBALUS

pER scoRtLo, adica Decebar.:r-!ql"i:"

ratin;) tui Sconto. Se Stie cd tatdt tui Decebat,bcofl.ro, a tost un rege de mai mice imponanld. care a domniirnarntea regetui efou. t imp de 40 de ani. Alti istorici au tradusrnscfl plla:

-recebal /a facut acesl vas prin) Scotilo._. .:.1-rrp:,u

11,9 arheologice efectuate in zone s_au g,sit omutflme de-obiecte folostte de daci. de la arme precumpumnate, sdbij dacice curbate. scutun. varfurr de sulita.I t

pand la sute de unelte din fier, deoafece aici au fost identif i_cate adevirate ateliere megteQug;re9ti unde se maifeceau:coase, seceri, Sape, greble, brizdare de plug, topoare, d;lt i ,f ier;straie, parti din carute. balamale, cuie, pintenietc. Esieastfel dovedit faptul ce. in jurul Sarmizegetusei, exista untel de ora9el unde-9l aveau locuintele nobihi. marii preoti,propriet€ni de pamanturi. negustorii, megte$ugani. gefl imalitari. Prin aceast: zon;, migunau odinioara aicii in vremede pace Si, tot aici. s-a dat betelia militare decisivi, drntreromani 9i daci, in anul 106 d.Hr, cand Traian a dat loviturade gratie statului dac, regele Decebal luandu_Si singur viata,pentru a nu cedea viu in meinile invingdtorului truias.

Daca privim o hart; a Greciei Antice, vedem ca ta nord.Domnia regeluiBurebista

drncoace gidincolo de Dundre (lsku),se intindea Tracia. lstoricul Herodotafirm; cd neamul tracilor era cel mai

numerqs din lume. Cu doui secole inainte de decebal 9iTraian. untunile de triburi de ja Carpati. Dunare gi MareaNeagrd au fost reunite, pe la anul g2 i.Hr., sub conducereaunui rege puternicj Bureblsla. El a intemeiat primulstat cen_:::.1t-

(", capitata in Munrii Ordstiei) de pe meteaguritenoasve - a9a cum ne de importante informalii geoiraful!j139:n .:9"1 dintai si cet mai mare dintrp regii'oii ri"acil;,::Iil ?:tf:l in cetebra inscnptie in marmu.d descoperiti taEarcrc (uutgaria) ii aflat; acum ta l\,4uzeul National din Sofia,a reugit s; uneasce toate triburile geto_dace, spriinindu_se nunumar p€ autorjtatea armelot dar gi pe convinge;ile religioaseale,d€cilor, care se inchrnau acelelasi zeit5ti. 2amotxis]nici arosr aJutat de viceregele gj mafele seu preot Deceneu.

-,-' l lt:"_ Slij 82-44 i.Ht. regele Burebista, fotosrnd cei pas_nrce, dar-gio armatd de circa 2OO.OOO de oameni, realizeazlo uriaSa imptrage (de fapt. un imperiu), Tn apropierea lmoe_rurur .Koman. Harta aldturate este convingAtoare. DuDdvrcrona_asupra cettilor 9i cucertrea cetatiloigreceSti de,la::lllyf^Trll d".t" ghia ra Apo onia (inctusiu ilistria. romis,:,359j: ",:!:gqan,, 1g"" i"ri;J""; ;;; i4;;;i

",{

ul.04C'Ebtstorl

I qotln oh O

Balcani. Marea Neagra, Carpatii Nordicidin Ucraina actu_ara $r Stovacia la vest. Tot: regisorij din statuleteleoaco-gettce. din vatra tracilor, s,au supus lui Burebista

Nu srim cum ardta energtcul $i inteleprut rege. Drn antt_Capitalele maretuirege Burebista

chitate se pAstreazi numai chipullui Decebal, datoritd imagjnilor depe Columna lui Traian. portretele

celorlalti regi daco-geti, amintili in izvoarele istorice, n_au ajunspana la noigi, de aceea, vom folosiCesenele realizate in timpul nostrude pdrintele-pictor Simion Tatu, foststaret al Mdnistiri i plumbuita.

Pornind pe urmele activuluiregecuceritor, uniiistorici afirme c6 Drimasa reSedinli (ca Si a tatalui sdu) seafla la Argedava de pe raul Arges(rdentificati cu dava de la popesfi,comuna [.4ihEite9ti- fov). Aici, tatAlluj Burebista, al cirui nume nui cunoa$tem (dar era sigurc.dpetenie geticd), l-a primit in vizitd pe celebrul Acorrio,orn Dionysopolis (Balcic-Bulgaria). unul din sfetnicii sei0rptomatica. Acest grec. despre care se vorbegte pe larg inInscriptla amintit i (49 de randuri lr ipate in marmurii inhmba greacii de fapt un decret al locuitori lor ceteti i in cinstealuiAcornion), spune cd a cdlitorit la Argedava, lntatnind aicipe tatel lui Burebista, iar apoi a fost ambasador al f iulul seu,regele_ Burebista, ta pompeius, rivalul lui Caesar (vedetitextul inscriptiei, reprodus partial mai jos).

Burebista n-a remas numai stdpan in acropola de laArgedavb (Popegti), in campia geticd a Munteniei. cetateugor de cucerit. Cu timpul, pe mdsura unificiri i seminti i lordin'impiretia" sa. marele preot Deceneu l-a sf;tuit jd_simute capitaia de ta Argedava. pe reut Argeg. tocmar pimuntele sacru de unde venise viceregele Si sfituitorul sdu.

15

Astfel, Burebista a ridicat ceteti noi in Muntii O.dqtiej, greude cucerit, la Costegti, la Sarmizegetusa Regia, aproape deloculcel maiadorat de daco-geti, unde a poruncjt construireasanctuarelor de andezit, cum a dorit Deceneu. Au parti i ipatdirect la lucrdrile de ridicare a cetrti lor de la Gridi$teaMuncelului drhitectj gi megteri greci, dupd distrugereacetit i lor grecesti de la pontul Euxin (Marea Neagre).

.,$r in timpul din urma regele Burebista ajungand cel dintai

Ce spune inscriptiade Ia Dionysopolis--

-- --- dincolo gi a ajuns de asemenea la

acesia ( la Burebista) in cea dintai Si cea mai mare prietenje, a

9i cel mai mare dintre regii dinTracia Si s€penind tot teritoriut dedrncoace de f luviu (Dunjre) 9i de

:lt lnyt,cel: mai bune foloase pentru parla sa. vorbindu_i 9rs-atutndu-i l l ceea ce p.ivegte cl.estiLnrle cele mar rmportantj,: l1i9Tdr-S, o-unevornta regetJ, spre o,1ete oraSrrr., si n toateceretatte {ocazii) ofer,ndJ_se pe s,ne f lra sa se crLte:n sol i i leoraSu,u' Sr tuand asupra_t f: lra ;ovarre primejdti , pentru a contribL,ln lol clt ipul la binele DatrJei_ $i f i ind tr imis de regele Burebista ca arnbasador la Cn(aeius),Po.npeius. f tul lut Cnaeius. imoerator aJ roran,,o. i t intalr;roJ_sec! acesta In pdrt i le l \ ,4acedoniei..erga Heraclea Lylcestis (astazlbrtolta Monasti4, nu numai cd s,_a rroeprrr i t cu btne Insercir;. i lepfrmrle de Ja rege, castigand penk! acesta.bun6voinla fomanilor,oarSr pentru patriea pu(at ceie mai frumoase negocieri; in generai:1,: l :"-1"

t:r l :* ". irprejurar,ror

expuranoL se cJ r.up $r sLrter ; irorosr l0 chettLiel i dtn ae viert p.opr i i (ad,ce din ave,ea l ; ipanrcutara) gt dald putefi noi dtn avefea sa tde la e InsJs| aur^ere dregatori, ale orasu,ut {adice ajLrtero cu oari tezaL-u, p-b, c)a'ata cet ma mafe ?el DellU btnele pat. iet sa.e.,

lo

AJungand in fruntea neamuluj seu, care era istovit de rezboaie

".:: y ::, : : :: |*d 9,"::i;, ?ii; ?':'il, fl ";:,X' "',""';,f idespre Burebista abfinere de r" "i" ii i"i"riir"i;ii;:-_ _; . - :

-

oe porunci, incat, in caliva ani, afeurit !_n stat,puterni" 9i " "upu.

g"1iro, ;"" ;"il;;"i l;,:orn poputati i le vecine. Ba ince a aiur,o,nini. ceci t,"-*d-pr,i" i"aia;:nT"l'j.j:1ii";i,,::I1.:-l: - ?.anain y.ac:donia si tyna _. a pustirt pe cetrii iaie eiaJameslecatt cu traci i $ict ' l i l l in, s ia l imtci t oe de a:niregut pe boi i:fj],:! -":l9T"r:".

tui. crita;iros 9i pe taurisci. sprJ a iine in: : : : l t?r.e-

poeoru I el si-a tuat ca ajutor pe Deceneu, un magiciancare ratactse mutt i vreme prin Egipt, invAtand acolo;nelesemne deprorocire. multumita ci irora suslinea ce talmdce$te:l1t-1l:iLTl!-" Incd oe un timp fusese socorir 9rzeu. aga ci.nam- aratat cand an vorbit despfe Zamolxis Ca o dovadd-pentf lr.as:utlare? ce i_o dadeau geti i . este $i .aptul ca ei s_au Jasatrnouprecat' sa ta;e vita de vie Ei se traiasca fard vi l Cat desDret,ure0rsta acesta a pierit dtn pticina uneiBscoate mar inaintecal:)manI

Sa apuce a kimite o arnata impotriva lui lJ rmagji acestu,ara_oomnte s-au dezbinar farai i tand outefea in mai multe p54t.::.:-rl:"1 "i"d

C?9:"-r Ausustus a trim,s o armare lmpotriva Jor,1l"l:1-:r:

imoertitd in crnci pertr Atunci rns:r st6panirea sermDantse tn patr u. Astfeloe imparrttr isunt vrernelntce gi se scntmbacend ink-un fel, cand intr-altul. , ,(din Geograpr,/a tui Skabonj

Cum a fostasasrnat

PentrJ st;panirea fomana din Grecia 9i l l4acedonta. statulmdret al lui Burebista era o realS primejdie,un fel de ghimpe durefos in coasta. Prindesele sale incursiuni de prade in pose-

siunile lmperiului roman, sUpanul daco-getilor era socotit,,spaima romanilor" (Strabon). Pentru a-i diviza pe puterniciidugmani. Burebista s-a amestecat in rdzboiul civil dintrePompei 9i Caesar (49-48 i.Hr.). Amintitul grec Acornion, omuls;u de incredere, l-a vizitat pe Pompei, in cartierul acestuiadin Macedonia gi i-a oferit l impede alianta militare a geti lor.lnsd Caesar l-a invins pe Pompeila Pharsalus,dupi care invinsuls-a refugiatin Egipt, f i indasasinat in 48 i_Hr. Ca urmare, Caesar aramas singurul conducator al Romei si ahoGrat se porneascd o expeditie jn anul44i.Hr. impotriva lui Burebista, pentru a-lpedepsi. lnsi marele Caesar a fost asasinatla 15 mafte, in urma complotului condus deBrutus giCassius. Agadar. cucerirea Dacieia fost amanat;...

Aceeagi soartd a avulo, in acelagi an, Si marele rege de laSarmizegetusa Regia. A fostvictima unei conspiratiide nemul-tumiti. S-a petrecut asasinarea in capitali sau in alE davi?lzvoarele istorice nu ne ofere alte informatii, dupd cum nicidespre reginele gifamilia stdpanitorului nu ne dau nrci un amd-nunt. Restuleste imaginatie - teriioriuln cafe scriitorii Si realiza-torii de filme au suplinit siricia documentelor autentice dinantichitate. Statul urias al lui Burebista s-a destrimat, ln urmaomorerii regelui de cdtre o conspiratie de la curtea sa. de faptun complot al cepeteniilor de triburi, care doreau ca statulcentralizat al geto-dacilor se se separe din nou, ca inainte deunirea lui Burebista gi Deceneu. ,,lmperiul,, se dezmembreaz;in patru, apoi in cinci formaliuni statale. inse Dacta din zonaTransilvantei. cu regedinta la Sarmizegetusa. va supravietuidupa asasinal. sub sceptrul hti Deceneu g, apoi al lui Comosicus.

18

Deceneu

- [ ,4are preot at geto dacrtor (sec. I i .Hr ) .srelnicut Iui Burebist . contr ibure decrsrv taunrrrcarea tr ibur i tor geto-dacice i r /a oroanl

zarea statutui . Lui ise.tr ibure reforma r; t roi ,oase 9i moraiS a socielarii "

Penku a- i fer ipe dac; de vicrut biutul i . iaholarareade ataia vt ta de vre Introduce!ncodoe regt, numite belaghe, care pLrn bazele unelsocietS! ic iv i t izale.

D!pA moanea luiBurebista, devine reoe ald,acrlor din teritoriut Intracarpanc (ramas Jupararam4area rmpe utui tur Burebisla).

ComosicusRege qi mare pr€ot atdacrtor, cu resedinta

rn rvtuntii Ordsliei {sec. I i Hr). ir sucieoe iadomnae tui Deceneu

_Despreet, istor icu ordanesspune,, iardupace ueceneu a murit, (dacti) l_au avut in aOroaDeacee€gr veneralie pe comosicus, deoareceacesh nLr e.a mai prejos in iscusinte. Et eEsocolit, dato t: p ceperii sate. ,i rege penlruoan$r tr pleot, Fiiudeca poponjt ca iudecatorsuprem . Resedinta o avea ta Sarmiieqetusaca Siinainta$iis6i Burebista qi DeceneLi

ScoriloRege aldacitor Inrre ani i c. 28_68 d.Hr Uni l

cercelelori il considera taldl tui Decebat Lasarmrzegetusa s-au g:sit doue fragmente devase ceramice av6nd inscr ipt i i te. pnma _uecebatus, iara doua _perScori to, acestear no f iaduse de Lrni i astfet D€cebat, f iut tui

ln t impul lungi i sate domni i , daci i vor sd, ialace pe fomanii m6cinali de tupte jnterne. dalScoriJo, rege bairan $i intetepl, i$t teinpereazSrazboinici i pr intr o pi tde: da drumut unui luDintr-o afen6 unde se tupiau ceinii. Atunci, toiiGil [ 3u oprr t ga,ceava ei s-au dfun.at asuD-a trputLr. Scor. to ,e araraasrer ua ' rLmar pr.n Jr i re I ,pot rv i rge pF .oman

19

DurasI'a succedat lui Scorito. A domnit intre anii

68-87. E- l a renuntat la pot i t rca prudenra apredec*orului s5u, atacandu-i pe romani inN4oesia, in special iarna, cand Dunarea efainghelatS. C:nd in 87 romani i t rec ta .contEofensiva, .Duras, fiind batran, cedeaz:tron ul lui Diu lpaneus, supranumit apoi Decebat.

Statul dac dezmembrat, dupd omorarea lui Burebista, aDecebal -regele erou

fost lntir it gi dus la glorje in timpul domnrellui Diurpaneus - Decebal (87.i06 d.Hr.).Era mai mic ca intindere, lnsi mai rezistent

decet,,Tmpireta" luiBurebista. Decebala pretuat puterea de la unchiul seuDuras, dupe ce a condus bine armatadacilor in bat;l i i le din Moesia (sudulDunadi) impotriva romanilor. putereade la Roma nu uitase de hotdrarea luiCaesar de a invinge Dacia, tara fabu-loasd, pline de frumuseli, bog;ti inaturale 9i mai ales mine Qi comoride aur.

ln anul 89,impdrat eraDomilian

Decebal zdrobegte osti le invadatoare alegeneralului roman Cornelius Fuscus, caretrecuserd Dunirea pe un pod format ,,otn

tabdra romane jefuitd de agerii tuptatori daci. A pierit ointreage legiune, al cirei ste;g ajunge in mana iscusituluireg.e dac. Era un prim dezastru.

.lmp;ratul Domitian, ofensat de rusinoasa infrangere,trimite in anul 88 o noud armate peste Dunire, condu;i degeneralul Tettjus lulianus, dar pe alt it inerar. La Talae.probabil in Poarta de Fier a Transilvaniei, dupi o luptisengeroas;, romanii i i inving pe daci. Viceregele Vezina aij ia20

scapa de aici cu viaii. incoltit, Decebalaccepte pacea propuse de Domitian,deoarece impiratul e invins, pe alte fron_turi, de marcomani, cvazi, sarmati iazigl(pe teritoriul Boemiei Si Sloveniei). paceaincheiate in 89, prin ambasada condusdde Diegis, fratele regelui, dovede$teabrlitatea diplomatice a lui Decebat. D;srinvins, profite de situatia crit icd a dugm;-nrlor, pentru '12 ani. Domitian, un imO;ratinabil 9i desfrenat, urmeaze soarta traqicia altor oameni potit ici de la Roma: est; asasinat in anul 06,dup; ce omorase 11 senatori Si-i exilase pe multi atti i .

lmpiratul romanilor (98-117) s-a n6scut in orasul ltalica_ai.;-; i l t; i Spanra. in anut 53, f i i ;d primulTraian, un imperat

exemplar imp;rat provenit din afara ltaliei.l\,rarcus Ulpius Traianus era coman-

dantul legiuni lor de la Rhin, cand _datorite calit i t i lor sale militare sicet;-tenegti- a fost infiat Sidesemnat casucce6or de imperatul Nerva.Acest act a fost f;cut cu acordulsenatului Si poporului.

Cand a preluat puterea,Traian a spus: "[ri voi purta cuceilalti, curn a9 fi dorit sd sepoarte imperatul cu mine, dacaai fi fost simplu cetitean."

Pentru refacerea economice aimperiului, a hotifat sa cucereasciDacia, recunoscuG in antichitate pentrubogetia ei de aur ln doui campanij mil itare (10,1-102 si105-106) a infrSnt rezistenla dacitor 9i a transformat cea m;imare parte a Dacieiin provincie, colonizand-o cu elemente

romane. Pentru aceast; izband; a fost onorat cu tit lulDacicus. in amintirea victoriei asupfa lui Decebal, a ridicatIa Roma, in 113, Columna lu i Traian.

lntre anii 1'14-117 declanseaz; ofensiva in Asia,iransformand Armenia in provincie romani (1'14), iarteritoriulde la est de Eufrat, dupd cucerirea Babilonului, a fostorganizat in provincii le romane lvlesopotamia 9i Asiria (115).

La moartea sa (117), lmperiul Roman cunoagte cea maimare intindere teritoriala.

'DupA ce stdtu catva timp la Roma, Trajan fdcu o expeditieimpotriva dacilor, gandindu-se la ceea ce ficused ei, suparatpenku banii pe care ei i i luau in fiecare an Fi vazanci ca Duierile9r trufia lorcresc. Decebal. afland de ptecare; lui, se hspeimante.Stiind bine ci mai inainte invinsese nu pe romani, ci pe Domitjan,daf ca acum va avea sd lupte cu romanii Si cu impdratul Traian.Traian se deosebea foarte mult prin dreptatea, berbdtia sisrmplicitatea mo|avurilor saie. (Dio Casstus - tstoria rbmanAl

Pacea incheiatd de Domitian cu Decebal e consideratade citre nouf impe.al Marcus lJlDiusIraianus prea avantajoasa pentru dacigidezastruoase pentru romani. Hotirarea

lui a fost energice: sicucereasca Dacia 9i s-otransforme in provincieromana. l l ademeneaucomorile gi bog;ti i leDaciei lui Decebal, caredeventse puternic; siamenintdtoare pentruRoma. Principala goseastrategice pe malul dreptal Dundrii efa terminat;,iar regele dac, ingti intat

22

Primul rezboi(101-102)

de iscoade, se pregebste de rezistentd, hirluind legiunileromane,

^ Prim,ulrdzboi (a se vedea pe ha(a al;turate) e decla ngat

in primdvara anului 10i. imp;raiul porunce$te ca armata;a

.LE.G E\!.{1=5. nrr . , ,c.r-r - , , . t , , . r rctens. +r. i r 00r,0 r_d, .d,n . r , r0. . ,

:+ rnocur ddci. ro Dund'.r leros ta Ind'nloEdklpelor tumm i. 0t/r06! l> Alocut roxoLon Lo Du.druo dejos )( Locuf de b6ld:ie

(80.000 oameni) sd treaci Dunirea in Banat, culinta tinatiSarmizegetusa Regia. Decebal e precaut, intarziind bdtdjiadecisive, prin mici lupte de hirluiald, cum ii era obiceiul. Stiaputerea militare a legiunilor jnstruite gi cu arme aprigjdeatac. In fine, alege locul biteliei: acelagi lapae, la feica inurmi cu '13 ani. E noiembrie. Bdtelia se incinge. Dacii rezistieroic. Multimo4igi rSniti. Chiar Traian i$i sfaQie hainele pentrufe$e, atatde multi r init ierau. Romaniiinving, darvjne iarna.Cetele de daci, cu bastarni 9a sarmati, lovesc necrutdtorcastrele romane din Dobrogea. impdratule obligat sa trimitacavaleria intr-acolo, restabil ind situatia. Armata romand reiacampaniain primivara lui 102, darcucerjrea cet;t i lor, muntecu munte, e dif ici ld. Decebal e incoltit la Sarmizegetusa,

23

Inrma statului. Cade cetatea de la Costegti. Regele dac cerepacea, iar conditi j le impuse de Traian sunt aspre, umilitoare.Dacii erau.obligati sd-Sj predea armete, ma$inile de tupt;,me$tefi i primiti de la romani, si derame toate ceteti le. Traiananexa la rmperiu Oltenia, Banatul $i Muntenia

AI doilea rdzboi(1O5-106)

denla deplin; a teri i sale ln toc sd led,reme, consolideazd davele, sealiaze cu vecinii.

La randuls;u, Iraian rdmane per_severent, cu adeeasi idee a cuceririiSi subjugdrii Daciei. Construieste re_pede podul de la Drobeta, oesteDunire, arhitect f i ind renumitulApollodor din Damasc.

distrug ap;rarea djn MuntiiOrastiei Ai asediaz; Sarrn]-zegetusa Regia. Ltptele suntapfrge, dar romanii intr; incetate Si-idau foc. lstovitidelupta Side l ipsa apei, o partedin apdrdtori predau cetateede scaun. Altj i , in frunte cuDecebal, ies din incercuire,cu gend de a organiza o24

Decebaligi da seama ci Traian nu renunt; la distrugereai;i;;;i;;;t t, staturui dac. Tncatci tratatut de-pace

djn 102 Si se pregitelte din nou delupG, penku a redobandi indepen_

::y3j:r,i:t:"Je il "ttg tocuri. inse resete_erou este incercuit,

9:y.:" tl: p"rinr d: yiu Atege ins; moartea prin sinucidere,oecar vtata ln tanturi 9i umilin!6. in urma carului triumfal almaretut sau rival Traian. Ultimele rezistente ale dacilor suntInrranre In vara anului i 06. Davele din Muntii Oristiel suntdistruse, iar populatia transferat6 de aici, la ges. ieritoriulcucerit-e transformat in provincie romane, nur_nit5 ince deatunci Dacia Felix (Dacia cea fericitSl

Despre acest pod. istoricul Dio Cassius spune ca, dtntrePodul clela Drobeta

t impul lui Traian, ,,acestaApollodor din Damasc aj

toate constructi i le mai multdecat remarcabile fecute in

le intrece pe toate.. Este opera luie Inaugurat in anul 105 d.Hr.

Podul avea o lungime de .j.135 de metri. El era sustinutde 20 de ptlont construitt din pietre pelrate cimentate 9lceramidS. Fiecare piton avea o indltime de .j 50 de picioar;,rara rundament $i ldtimea de 60 de picioare. pilonii erauasezati la o distantd de .170 de picioare (cca. 56 m). intreslatpr erau arcade pe care era construjt drumul.

Cucerirea Daciei a produs la Roma o bucurie imensa

;. - zi ie, au fost cele mai grandioase

orn..cele cate gdzduise Roma pena atunci. La ele au

Triumful lui Traian

mea - 38 m Si diametrul bazei_

Serbdrile, care au durat 123 de

participat. 10.000 de gladiatori Si . j.1.000 de fiare s;tbaticeau rost aduse in arene pentru a satisface pofta de spectacola romanilor.

Au fost ridicate 1ns6 Si unele monumente de mari proportiicare s6 aminteasce in timp faptele de arme ate tut Traian., rn sudut Dobrogei, unde in anii .tO.l_102 romanii au dusy_p_l"--q*g c! dacii Si atiatii lor, a fost ridicat TropaeumI::11"r: T"jfI::t de dimensiuni impfesionants (lnitti_

39 m), lmpodobit cu sculpturireprezentend diferite scene deftzboi.

26

La Roma a fost ridicatd,in 113, Columna luiTraian,operd a arhitectului gi scul-ptorului Apollodor din Da_masc. A$ezat; in mijlocullorumului construit de imp;_rat, ea are o inilt ime de39,'18 m $iun diamettu de 4m. Este impodobiti cu un Sirconlnuu de sculpturi de labazd spfe varf. ln cei 200metri de banda spjratjcd

;::lJ::tT::t?'5,::4 episoade din r;zboaiere dacice' cu

rlj']li;1"t?Sili "orumnei aiost depus; o urna cu cenusa

Agadar, din antichitate

Cum areta Decebal

il".j";^9:11.: Orotes, Burebista sau Scoriro, cnipuriie io,.!I1.9.=""",: sau scutptate ai" ir"gi";ii". ;ili:"" i;

nu s-a pSstrat nici un portret derege dac, cu exceptia lui Decebal.Nu cunoagtem cum aritau Dromi_

t impurile noastre.Pe Columna lui Traian de la Roma.

uitimul rege dac apare, in basoreliefuri,0e gase ori, in t imp ce Traian e infatisatoe cu de orj. In imaginea de la pagina 20,I Veoem portretulin scena betdlieide raTapae. Capul a fost sculptat dtn orofrt:fati osoasd, energici, un nas puternic.Darur$r barba purtate dupa moda dacicd.

La l\4uzeul Vaticanului din Roma sepesteaze b u st ul I ui Decebal, descoDentin 1822, cu prilejut sepaturitor f icute laforul tui Traian Bustul este din marmurd,

dacice,

inalt de 1,05 m. Observati nasul cu nerile largi, gura cu buzegfoase, impodobiti cu mustati care se las; peste barbi,sprancenele stufoase deasupra ochilor pitrunz;tori, ca devullur. Aceste portrete corespund descrieri i l i terare pe carel-a schitafo istorjcul Dio Cassiua in lstoria romane.

...Dibaciin a intinde curse, afirma acest istoric, Decebal9ra u.o 9un luptdtor Si se pricepea sd foloseasca izbanda,dar Si sd iasd dintr-o infrangere. pentru care lucru el a fostmufi tmp pentru romani un potrivnic de temut

dac. lstoricul grec Dio Cassius (sec. l l_llt d.HrJ ne inform;azdca, pe vremea primelor operatiuni ale lui Traian in Dacia, osora a lui-Decebal a fost prinsi de generalul ManusLaDeflus Maximus. Femeia a fost capturate intr_o ceti_tuie, ajungand prizonieri la romani. Regele_frite eraafectat de aceaste intamplare, fiind gata chiar sA ceari

Ne-ar fi pldcut s; avem date despre sofia (sau soriTe) luimilia lui Ddccbrt ] ueceDat. tzvoarete istorice. insd,

nu ne spun nimic despre regina dera uarmtzegetusa. In schimb, avem date despre sora regelui

pacea, pentru a-9i rdscumpdra sora. De altfel, pe Columnarur rraran dtn Roma, vedem un grup de femei dace ficuteprizoniere, agteptand sa fie +

otqt-8M6tr,iKx€r{-l FonrurBi,

Familia lui Decebal

urcate cu de-a sila intr-ocorabie. Una dintre ele, dincentrul tabloului, poate fiaceaste sorl a regelui. Laimbarcare asist; chiar Traian,care o invit i, cu mana intinse,ca si urce in corabie. Ea era,oesrgur, o prada importanti,pe care imperatul o expediala Rtftna, ca se insoteascesomptuosut car triumfal alinvingdtorului Daciei.

28

. S9 O-q19 ca ta acet car t.,umfal. pe jdngd sora regetui, aurosr lnrallsait poporului roman $i copfi (sau nepoli i) luiuecebat, idenlif icati tot dintr_o scena de rezboi Ae peColumn;.. Soldati i romani urmdresc, in basorelief, un pSlcde fugaridaci, pe care-i ucid. Sunt crutati doar Coi OiielanJiipe care le,gion€ii i i prind de maini, pentru a_i lega Si t; imite,ca o prada nobila, la Roma.

.. lVdrturiile antice ne informeaze despre nobilul Diegis, unuldintre fralil regelui, folosit de Decebal ca sol in relaliiledrplomatice cu romanii. Acesta ajunge Si la Roma. in zilele luiuomrlan. cte vreme ce poetul lvlartial il amintegte in Fprbrame.

Regefe erou al dacilor purta numele de Decebat,loafteCum s-a sinucisDecebal

respandit atunciin popor. EIa formatdin adjectivul dacic balos, adic6pufer_tic. Intr-adevdf, cepetenia suprema

a tdrii era puternid, indrezneata, viteaz;, iscusit; ln lupte.A dovedit acest lucru in bdti l i i le cuDomitian giapoicuTraian. in cele dou;razboaie vestite in istoria european;.Din pecate, cu toatd eroica aparare aogtenilor daco-geti la Sarmizegetusa,disciplinatele legiuni romane prind caintr-un cle$te cetatile din MuntiiOrestiej,le bat cu teribile maQini de rizboi,zidurile cedeazi, iar darjii daci suntmicelerit i. Scepat din incercuirea de la. Sarmizegeiusa,Decebal ajunge c;lare undeva, in centrul poCigului ar-elean,pentru a organiza rezistenla Si contraatacul impotrivaromanilor. In jur. doar un palc de c5jareti credinciosi. Dar.cavaleria rapide romane se afla pe urmele lui, deoareceTraian i l doregte viu, pentru a-t tari dupi carul siu, la Roma.Fugarii, sleit i de puteri, ajung intr-o pedure, inconjurateimediat de urmdritori: cercetasii din avangarda Legiunii aVll.a Claudia, condusi de bravut cit ire! Tiberius Cladius

29

Maximus din Fil ippi-Macedonia. Recons!_turm pentru lectura tinerilor scena sinuciderii.cu ajutorul basoreliefului de pe Columna luiTraian, dar Si dupi documentul descooenlin 1965 de c;tre profesorul ameican Ml.p

_ Speidel: un lung epitafin latine, scris pei lespedea sarcofagului acestui cita;et

ca^re a vazut cum moare Decebal,luandu-i capul Si mana dreapti, trofeepe care le-a dus personal imparatutul.rratan ta cartierul general de jengdf ocalitatea dacicd Rani sstoru m

91i!!3"'o: or," Tl protejau pe Decebal. regete invins,tpul gi mdna I care rugea de urmeritori. Se incinse oCapul 9i mena

dreaptdduhul, Un cal i9icadavre,

- ln numele impdratului Traian,prede.te, rege Deceball rdcnidepe cal, cu palogul amenintitor.Tiberius Claudius Maximus.

- Mi vrei viu; cavalere? seauzi glasul darz al lui Decebal.

- A9a e porunca lui Ceza(care-ti fdgeduiegte viata.-u rcgcuutegre vtala.

Ulpiu Traian mi dore$te viu,- lJrpru traran ma doregte viu,ca sd umileasci Dacia. Decatrob in lan(uri, dupe carul triumfalal lui Traian, mai bine_..

b5tdlie pe viati Si pe moarte. pedureaJ . era stropitd de sange. Ranitii igi dedeausrnvrse cataretul. poiana era ciptugite de

", xiiJ:,#i?i!iii]nare poet' inshiti otravs ei cazu mort,

," lH ::f:t'#:l; secundd' resere Decebar iQi smurse de

30

- la-mi la tine, ZamolxelR:d:a zSo^motos, ca toti dacii care se sinucid,

vesettndu-se. Cu varful ascutit. i$i retez; gatul. Trupul iserasroarna in genunchi, sub stejar. Scutulde alAturi nu_i mai:11-0.:99 qensele se scurgea prin rana adancd. pane giutaudius lraximus era cutremurat. L_ar fi dorit viu, cumporuncise Traian.

- E mod. Claudius Maximusl- Da, e mortl

^ - Ceilalt i s-au otr;vtt. Alti i s_au predat. Ce facem cu

ueceDat lComandantul corpului de cavalerie avea instructiuni

precise.- Am ordin sa-i iau capul gi mena dreapt6.

, Se nepusti, fulger;tor. cu palogulasupra cadavrului regalLovi ca un m;celar, pand ce-i desprinse capul si rnanadreapte. cum era ordlnul. Le-a varet intr-un sac, inroiindu_sede sange. CSleretul macedonean din Fjtippi i9i facusedatoria. Va fi rdspl;t it cu aur pentru fapta sa. /

Vara secetoasi a anului 106_ Traian agtepta, la cartjerulgeneralde langd Ranisstorum sd fie adus capullui DecebaL

- El e viteazul care l-a captu{at. impdratelLa 40 de ani. Tiberius Claudius l\raximus era tute in

migciri Si votnic- Ave. Caesar, imperatorllmediat scoase dtn sac trofeele.avnite de Traian- De cein sac? Doare pradi de pret. pune capul pe tipsia

aceea de aur 9i man6... Se le ungi cu safe, ce s-au imputit.La Roma sa ajungd intregi. decurionule. De azi, deviidec.ufton. pentru fapta ta. Vei prlmi o punge de dinari. gi t ipsiava lr a ta. cand vei azvarli capul in Tibru.

Ulpiu Traian i l puse sd-i istoriseasc5, aminuntit, cum l_aprins pe D"ecebal. in acest t imp, cerceti indeaproape capuld^e pe tav5. barbe scurta. nas turtit, fata osoase. .,parca_mlranle$te 9j md sfideaza. vulpoiull ' t9i zise impdfatul ingrozitpflvrndu-i ochii deschisi. de vultur mdndru. care ise p;rea,ly|- ! i

amgninteto-ri O niduseat; it cuprjnse pe rraian. i j iarese cuviRtele, inaintea genefali lor sar._ - Noi, c_e-am invins, drept pilda s_avem pe_acest invins.rrupur sa tte rngropal regeste. cu mare fasL. Capul $i mana32

dreaptd,se. expun aici, in cetate, numai o zi, ca si le vaddroman ii inving;tori 9j dacii invinsi. De_acum este pace. Daciaoevrne provincie romanS!

. Noul decudon Tiberius Claudius Maximus, care adusesel l:::i,"1?:1a""" maretui invins, vibra din toti muqchii s;ioteliti 9i statea ingamfat de isprava sa, ca un Ddunl

Dggg j9!!ry9q]Igmii nu pomenesc nimic despre o'genda pitoreascd / l lrce a lui Decebal, in schimb

legendele romaneSti, reprodusein multe ca(i gcolare. vorbesc

Legenda pitorealicda Dochiei

despre imperatul Traian indregostit de Dochia. tat! teigenoain istorisirea ngastri...

lmp;ratul Trajan ardta ca un fat_frumos. Chiar se zice, inpopor, ci F5fFrumos djn basme ar fi _ nici mai mutt, nil imai putin - decet Traian. stepenul lmperiului roman, ca.er-a orrutt pe dact.

Dar iat; c;, tot umbjand sd,l prindi pe regete Decebat,a capturat-o pe fiica acestuia Dochia. lmpdratuise indregostica un adolescent de fat5.

33

Frumoasa fi icd a lui Decebal era, in acelagitimp, viteaz;qi curajoas;. Fugi lesne de sub paz;, imbricat6 in straie deciobdnit;. Lepidi hainele str5lucitoare de printesa, p;stranddoar podoabele de aur. Unde ajungea Dochia, pornea s;plenga in hohote:

- TatS! Tatd Decebal! De ce te-ai lasat prins de romani?lAifost brav Siti-aitdiat singur beregata. Ti-au ,uat capul, capulteu sfant. 9i mana ta dreapte. Niciodat; n-am se te uit, tat;.

Dochieiii aparea in fatd, ca prinfarmec, chipuldarz alregelui.- Traian e pe urmele tale, f i ica mea, zicea umbra.lui

Decebal. Vrea sd te peng5reascd. Se ne faci neamul deres. Mai bine moartea, Dochial

Printesa devenitd ciobeniti se afla, de multe s;ptdmani,in pribegie, cu oitele sale. Dar indar;tnicul lmparat Traian.inflecerat de jarul dragostei, i i mirosi urma, pfin iscoadelesale. Dochia urcase cu turma pe Muntele Ceahlau, undecazuse bruma toamnei.

Cand colo, pdstorila se trezi incadrate de romani. i l z;i iaproape, chiar pe Traian imp6ratul. care-i.zise:

- Nu te speria, Dochia. Te-am c:utat peste tot. Vreau site duc, in caru[,meu, Ia Roma. Veifi podoaba palatului meu,incercatA de m;rire gi bogatie. Fericite vei f i, f i ice a tuiDecebal.

, Speriate de gerzile care o inconjurau, printesa-ciobinitiraspunse:

- F.Fricite, imperate? Mai pot fi eu fericiti, dupe ce mi_airepus neamul? Dupa ce tat;l meu Decebal e sfartecat?:Lasd-ma in muntii sfinti ai Daciei, unde vreau si trdiesc. Nu.imperate Traian. la Roma nu merg, nici in carul tdu de aur.

- Traian scregni din masele Si f icu semn o$tenilor s-o

inhate.- N-ai scipare, Dochia!Am nevoie de tine. Te iau cu de-a

sila. la Roma!

- Dochia nu mai putea fugi, ca sA se arunce de pe_o stanci,

in hiul muntelui

34

, -Zamolxe, ajute-mdl$optr ea spre cer. prefe-ma in stanaoe pralra. gr pe oite. zeulel

l,:i.ii!"" J:i::";iil JJ'Ht#'i.J ::ffffi:'Ttitiprintesei-ciobenite era stanc; albi de piatra.

-lmpdratel strigau inmarmunti ostenI romant. Nu mai evre. E stana de piatri $i oile au intepenit.- Dochia! o siruti Traian pe fruntea de gheatd, incercand

s-o smulgd din incle9tafea granitutui. De ce "i

te"ri ""t",Dochia? Te-ag fi f;cut imperdteasa. ca sa aduc pacea inDacia fericitd

- O tinea. im-bretiqata Si l5crima tmparatut. Cu greu l_ausmuts c-apttaniidin garde. ca si pdraseasce locul vrajit gi secoooare muntele

^.^Legenda milenare spune c6, de atuncr, pe Ceahl;u. exist;sranc e care dovedesc aceastd intamplare miraculoasa.

ll'^"ji"ill?i?t Td"inat de vanturi si ptoi. aduce cu pestoritauocnta. tar pietrele mrci din jur, cu mioarele din turmd.

intemeietor i i Tdr i i RomAnest is i d inast ia Basarabi lor

' Numele lui Negru-Vodd'vine dinlegendd. Traditia l i terare pestrate inlegendele l\,4unteniei pune inteme-ierea statului pe seama ,,descileci-tofului" din Fig;rag. peste romaniidin Tara Fdgeragului, urmaqide daciSi de romani, era stdpan Negru-Vode.Intrand in conflict cu regete UngarieiSi cu sagii pentru stapanirea.Fegira-

Negru-Voddgi legendadescdlecatului

Sului, el accepte propunerea valahilor de a-i alunga pe tetari,t.ece muntii in sud,,cu toatd casa lui $i cu o multime denoroade" Sicoboara pe apa Dambovitei, f;cando tard noui.Maiintai, in targul Campulung, unde-t aSteptau valahii, casd-ialunge petatari, apoi laArgeg, unde 9i.a asezat scaunulde domnie, prin anul '1290.

Desenul aldturat reconstituie legenda vestit; la romanidespre viteazul Negru-Vodi care, tre-cand muntii pe o vreme neguroasi, aretacit dfumul, insA init intea convoiului

----- '--- '- '- ' I siu a apirut un vultut trimis parcd deDumnezeu ca s6-i arate calea spre locurile unje tri iauvalahii. invingandu-i pe tdtari, voievodul a hotirat se agezechipul de vultur, brodat in fir de aur, pe steagul T;ri iRomanegti. De atunciarfi rdmas inteleapta pas;re pe marcaMunteniei. Acum s-ar f i impltnd descii lecaiut Munieniei laCampulung Muscel a zidit o m;nistire cereia is_a spusMe n esti re a Ne g ru-Vodd.36

Alti legendi se reieri la.o stanc6 de pe apa Dambovitei,Doamna IuiNegru-Vodd

1:^T]:^,:? ::r. 1r."0:.hanurui chiar pe aoamna tarii. taiaii:*:!"lj,l,ll,1 pustiei, s-au *p*i ; ;t;s;;;'"p1."';stancd din albia Damboviter,pentru a o pfinde vie. Domni-tele erau deja capturate 9iregate, ca sd fie dusein robieT;tariiurlau ca fiarele. VezendDoamha ci nu mai are sce_pare, $r-a fecut sfenta cruce,tipand astfel: ,,Decat roabe tatitari, / Mai bine carne lacroncanii"

Apoi Doamna lui Negru-Voda, pentru a nu fi ru$inat;,s-a azvarlit de pe pisc in apaDambovitei, zdrobindu,se depietroaie.

care poartS numele p/scu/ Doamnel. Ciceuoamna tui Negru_Vodi trecea muntii insud. cu un convoi de carute. Chiuind de

Basarab l (1310-1352)Primul domn at Te. i i Romane$l i atestai in

documente (nu in legende c€ Negru,vode). Esleintemeielorul stqtului munlean $i at dinast ieiBasarabllor. I s-a spus Basarab cet Mafe. t\,ten-lionat cu lillul de "mafe voievod., et era €cunosiut

ca slepan peste unintinsleritoriu uniti-

Nicolae Alexandru(1352_1364)

Consot idarea slatutuiare toc iniimpul urma$jtor din dinaslia inte-meiald. Fiutseu N icolae Atexa n druSi-a lual tiilut de stapan autocrat.Intemeiaze ltitropotia o odox6 aldr i i .

38

voievodatete de ta Fageras ta Dunare sidela Braila la Severin. A reuiit s6 etibe;ezeter i lor i i le din est, legate pana ta et deHanalul Hoardei de Aur 9i s6_si lnt indaslapanjrea pana ta nordut tvt;rii Neore(Basarabia). Basafab ta obl inul indep;n_denla de la coroana maghiara potf iv i turcntc pictate de ta Viena, e -a invins in1330, la Posada, pe regete lJngariei . CarolRoberl de Anjou, care venise sa-l alunqed'n domnre Arci, pierdefite armatei m;thiarc sunt foarte mari, insuFi regele abtareu$rnd sa fugd imbrecat in haine deslujilor.

Vladislav Vtaicu(1364-'t 3771

Continua potitica independentaa lal6lui 9i bunicutui . Emile pr imamoneda romaneasca, orqanizeazabiserica Si instituliite civite, acordaprivilegij negusloritor din Brasov side pi i rna bi t6t ie cu otomani i t ;

in pomelnicul de laPrimele doamneji domnile

Campulung, aflem numele catorvadtntre primele doamne muntene.Astfel, Basarab cel lvlare tinea peMarghita. Fetele acestora erau

Teodora gi Ruxana, cea diniaj m;ritati cu larul Bulgariei,l5ii"91

(qil Vid.n. nepot. si co_fegent al tarutui Mihart).Ea se catug5ri mai t6rziu sub numele de Teofana. A douafat6. Ruxana. afostsotra regetur Se.biei gt"f"n UroS fff, Lirlur rur Basarab cel I\,4are, Alexandru Nicolae Voievod, a avutdou; soti i, pe Maria gi pe Clata...

Nicolae lorga in album ul portretele doamnelor rom,ne nespune ce celdintdi portret (picturE) de doamn; romenca esteacela at sotiei ctitorului Bisericii Domnesti de la ArgeS,BasalabS. inmormentat aici. AlSturat. reproducem chipuluoamnet Ana, solia lui Basaraba (i352), dupd frescaBjsericii Domnegti de la Curtea de Arge9.

intemeietor i i Moldovei' ; i d inast ia Musat in i lorO vestit i legendd istoriseste

cd Dragog (voievodul roma;i_ror maramureseni), umblanddupd vanat de fiare selbatice, inlruntea cetei sale, a dat peste ocdprioarS. Alergau cu toti i, c;l;_reti 9i ceini, dup; s;lbit iciune.insd in partea cealalti a munte_lui, i-au pierdut urma. Draaos adat de-o fetiscana, care cantj 9iculege€^ tlori.. lVjnunata fecioard il povaluiegte s; coboare::j]i:l1lyl5:X11neeti din runca bireturui, pentru a s*pJ!:l^11th :'-,,": de ursia tdtaritor. p."i;

";;[;;#[:lej:i.r1nl:iitgr._trebuieia omoare u""rrriiririil. n"ii]_llll:lll,lt:l::_?L"noq a dat s-o prinda de rn,jro" d",;;ilr;i:lf:.:,,^li^":f l:."-npou""i".v"i"i;rr;;;r;;";;intetese ca ea fusese un ing", triri" ;;-Dur,;"il. ;"";::

vale, pe malul unui rau de munte, voinicul a ucis bourul sdl_batic, cu buzduganul: iar osienii sai au infipt capul bouruluirnrarf-de qrli l i Si lau ardtjt romanitor djn acet i inut, cum ilsrarutse tala pe viteaz. Descalecand pe acet prai, bragog ie_;devenit voievod 9i i_a invins pe titari. lar lara int"rn;ilta "n!mit-o Moldova, dupi numele cdtelugei sale credincioasel\4olda, care pierjse la vandtoarea bourului. Oragog VoaJi_apus pe moldoveni sd zugrdveascd, pe steagurile tarj i sale,capul bourului- acest simbol de vitejie ramanind ie atuncipe stemele T5.ii Motdovei.

. DragoS"Vodda creat o formatiune prestatald romaneascdpe valea reutui Motdova (cu capitata la Baia _ nf"fOl* fvfiJ+."]9_"1,-._"1? q:.d.u-" |."9-alitatea maghiare ca o marcd de apd_rare contra tetarilor pr;dalnici.

^,1:"T]? ar fi etapa tegendari a intemeierii Moldovei,pnma ,descdlecare,,, pentru cd a venit Si a Ooua "Oescjtelcare", incep6nd cu 13S9. tstoricii i l cohsideri pe Bogdan,voiev-odul romanilor din Maramureg, inte.ei"toruj

"iallllil lff9:y" Era st;panit, mai intai. un cnezat din Vatea;'"'.li:'ilfi :..;::lljifi::i'T:Jlf lxi,"JJ.?gi#::.i::_":iri:-ll:::e. spre Mordova cu oasrea (.r.3se). iirnrarura pe- urmagii-lui Dragog. supusi coroanei maghiare, gii:T:]111 o noud stapanire. Et este creatorut statutuimoldovean independent.

$i tot Bogdan Vod; e inteme_ietorul dinastiei bogdinesti lor.A venit in Moldova bdtran, cu o ne_vasti gi ea in varsti, Maria, cato_lici de origine poloneze. lr i 1365moare qi i i urmeaze la tron fiulLatco, sprij initor al catolicismutui(in 1371; infi inteaz; un epjscopatla Siret): Latco n-a avut njci un fiu9i astfel s-a stins repede dinastia

41

lui Bogdan intemeitorul. in l inie bdrb;teasca. A continuatins6 pe linie femeiasci, prin Mugafa, fiica luiBogdan. Mugataa fost maritat; cu un $tefar, un neinsemnat voievod, cafea domnit vreo doi ani. Urmagii Mugatei 9i ai lui gtefan aufost numiti, in istoria noastr5, Muiatini, ara cum in TaraRomaneasca, urma$ii lui Basarab intemeietorul au purtatnumele generic de Easarabl.

Cine era aceasta femeie celebre in istoria romenilor, carea dat numele ei unui lung gir de voievozi(inclusiv $tefan cel l\,4are) ce au stdpanit 'l\,/loldova vreo 250 de ani? lvugata era fate

de domn (a lui Bogd€n 9i a Mariei), sore de domn (a luiLatco), nevaste de domn (a lui$tefan din Sepenit) 9i mamea trei domni- Petru, Roman 9i $tefan, bunica luiAlexandrucel Bun, strdbunica lui gtefan celMare Si strimoaqa tuturorcelodalti domni, $tefiniti, Petru Raae$, Lepuineanu etc. Camama de domni, ea a locuit in Siret (vechea capitali), undecatolicii ei o numeau Margareta 9i unde a cladit o biserici, Sf.lon Botezitorul, pe care a lncredintat-o celugdrilordominicani.9itotuqi, totifiii Mugatei erau ortodocai, ca 9i solul ei 9tefan.

42

Petru I Mugat(1374-1391)

^ Este fondarorut Dinasl iei MJ$atrne, f iut rul

?reran t ai l lusatei . neDot at tu, BoSdan L Fr aconstrur l , rn pr ima form;. celatea sucevei c.Ceralea Neamlutui . . r t pel . . l

" i Uui"rJizroindu-se 9iMEnjst i fea Nearnlului Tol eta b:Iurprrm| Dantmotdovenj. c. t caputdezimbru pe sterna

Roman I MuSat(1391-1394)

. .Sub el e ateslala dodmenta. intrnder€a Mordovel0e ra munl i p;ne ta mare. A ur i t l , totdova de Suscu Mordova de Jos. t-ratete tur petru I lltr.jsat a dato mare inpodanla oraiutui care_i poada numete,conslrurnd ocetate din pimentqi temn, ta varcaredraLrrui l\,4oldova in Sifel TudSti, ri ved stalLria rncenlrst ora9ului Roman, pe care l_a intemeiat.

Domn al Moldovei (j 400-1432'1. f iul lui Roman I Mu9atAlexandru cel Bun ocupa tronul cu ajutorul lui Mircea

cel BEtran. A desdvargit organiza_rea politici Sj administrativa a lrotdovei.La 25 martie 1400 depune juremantomagial regelui poloniei. l-a aiutat Depoloni in luptete cu cavaterii teutoni i laGrilnwald, 1410 gila Marienbu.g, 142i).

A sprijinit dezvoltarea comertului interr9r extern. acordand privilegii negusto_rilor din Liov, Braqov Si Bjstrita.

Domniasa a insemnat pentru Moldovao perioade de linigte, pace 9i prospe_nlate economicd. Este inmormantat lam5^ndstirea Bistrita (langd piaira NeamI).

in lunga sa domnie] Moldova fcaie suterise mutt dincauza ,unguritor, polonezilor Qi tdtari lof) a ajuns laprosperjtate economice, morald Si culturale. St;tul s_a43

organizat dupe normele impiretiei Bizantului, cu dregdtori,cdpitani de osti, parcilabi 9i Soltuzi peste tafguri Si cetati.Satele s-au inmultit, r6sfirandu-se inspre Prut 9i Nistru. DincetS[ile Nistrului, strdjeri i moldoveni priveau spre pustiuri letdtari lor din stepa r;siriteand...

I s-a zis,,cel Bun', cum spune N. lorga, pentru ci a foslbun fati de tari, penJru ca n-a t; iat pe nimeni, n-a prigonit,n-a ndrept;t it pe nimeni. Pe deasupra, a fost bun Sifate destrdini.

Be6lia de la Marienburg(1422), unde sunt infranticavaleri i teutoni, langeMarea Baltice, de citre 500de cdldreti moldoveni, tri-migi de cdtre Alexandru celBuA (sub conducerea spd-tarului Coman) regelui po-lon Vladislau, care a rSmasuimit de vitejia moldoven'lor.

Cum istoriseste acelali C. Gane in catlea Trecute vieli

Cele patru doamne de doamne 9i domnife, bunulAlexandru s-a insurat de patru ori:

Prima sotie se numea Margareta glera catolic; inversunate. Ea a f;cutbiserica papistaQi din Baia, unde a fostingropatS. Str;danii le eide a-9i convertrsotul la catolicism s-au dovedit zadaf-nice, Alexandru cel Bun remenAndintotdeauna ortodox. O luase in cese-torie inainte de a fi domn.

A doua nevaste era Ara sau Neac$aprobabilfata lui Mircea cel Batran. Deciera romanc; ortodoxd. Cu ea a.avut o

fatd, yasll lsa, gi un baial, Romar, care se pr;p6didevreme.S-a desp;rtit de ea 9i a trimis-o la mdnestire, murind tocmaiin 1427 9i f i ind inmormantatd la Bistrita.

A treia sotie a fost Ringala. catolice. vara regelui Vladislaval Poloniei. Era v;duva cand o lua Alexandru de nevasti.Aceasti dsitorie, f;cuta cu mare alai in 1411, s_a desficutin '1421, dupd zece ani, f ird multe forme. pur $i simplu,voievodul a trimis-o inapoi acasd. Cauza? Desigur,catolicismul. deoarece poloneza l-a convertit la credintacatolice pena gi pe mitropolitul t,r ir. A plecat de buna vote:n-a fost alungate. Ca sd-l impace pe regeld polonez, i_a datHrngatet. ta despartire. venitul a doua oraQe (siretul giVolovdtul) 9i 600 de zloti pe an. Cu Ringala, Atexandru n_lavut nici un copil, insd la curte s-au ndscut alt i urmasi aiprolif icului voievod: // ie. apoi Stefan at unei Stanca. ipoiAlexandru. mort de mic

lntine, a patra doamnd afost Marina, oftodoxd romance,subtire 9i mlddioasa, cu ochii galegi, sprencenele incdnde-iate, nasul subtire, gura mica, perulimpletit - cum apare peun epitrahir aflat intr-un muzeu din petrograd. Aceasta eramama lui Petru Aror, domnitorul Moldovei, care i-a tiiatcapul fratelui vitreg Bogdan at -lea, tat;l lui gtefan celMare(cum vom povesti in aceastd carte).

Domnul cel bun a avut, deci,un mare pacat: i-au pldcutfemeile gi a lesat lvloldovei omultime de urmali, copii legali,dar gi ,,din flori" (naturali), cares-au ucis intre ei, pentru a ajungdla tronul Moldovei. intre 1432(anul morli i lui Alexandru celBun) Si '1457 (urcarea in tron alui $tefan celMare) Moldova esteteatrul unei lupte crancene,fratricide, intre descendenti.

Peritan tvl ,tlllAlt[Rv c€L 8!f145

Alexandru cel Bun il lesase, la moarte, domn al intregii

Vremea unorcumplite crime

lvloldove pe fiul s;u mai mare l l ie, pecarel cdsitorise in 1425 la Suceava(o nunU cu nesfergit alai) cu Marinca,

sora reginei Poloniei, Solia, ambele fete ale unui ducelituanian. Numai ce, la nunte, Marinca nu it ia ce dureri oa9teapti. Viata ei lungS a fost un adevirat blestem.

Dupe Sapte anide la cununia lor, Alexandru Vodi cel Bunisi d: duhul (1432). l l ie 9i Marinca urce treptele tronului. Darnu apuc; bine a gusta din plicerile domniei, ce numai cesose$te .9fefan, aldoilea fiu in viati al luiAlexandru, cu ajutormuntenesc de la Vlad Dracul (tat;l lui Vlad T, epe9) 9i-l alungepe llie din tronul Sucevei. lzgoniti de $tefan, llie Si Marincapribegesc in Polonia, dar regele Vladislav lagello, protectorullor, se stinge in 1434. Apoi,. cu sprijin polonez, llie revine inMoldova, se impacd repede cu fratele-siu $tefan, hoterandsA domneasce amandoi: llie Vodi asupra Moldovei dintreCarpati Si Siret, iar gtefan VodA (a nu-l confunda cu $tefan celMare, nepotullor!) in partea dejos a €di, spre Marea Neagr:.Aga au stapanit tara noua ani (1435-1444). insa deodat;$tefan sosegte f6ri veste la Cetatea Sucevei, il prinde pefrate-seu llie, ii scoate ochii 9il aruncd pe orb in inchisoare.

Doamna Marinca reugeste sa fugi in Polonia, la sora ei,reg^ina veduva Sofia, impreund cu fi i i ei.

In timp ce ucigagul de frate, uzurpatorul Si ticilosul gtefandomnea singur in capitala, s;rmanul l l ie, orbul, deceda intemniti, sugrumat. Vaduva acestuia Marinca, exilata qinenorocitd, plenuiegte o mare razbunare, venind cu ajutorpolonez.:Arderea ochilor sotului ei l l ie trebuia pedepsitd. i lpuse pe feciorul ei Rornan (acum de 21 de ani) s5-t ucidipe 9tefan - alte fapte cumplit;, care se petrecu in iulie 1447.Roman ii taie capul unchiului sdu gtefan, i i despici Si trupulin doue, cadavrul f i ind ingropat la MAnestirea Neamt.

Roman, fiul lvlarinceiqi aldomnuluiorbitl l ie, rizbunAtorulasasin, devine in cateva z;le domn al lvloldovei urgisiie.

46

Dormna vdduva Mafinca e. In sfdrsit. rEzbunate pe cumnatuler \ iretan, care-i arsese ochii sotului ei, l l ie Vod;.lstoria groaznicS nu se termin! aicit

Fiul doamnei Marina (a patra sotie a luiAlexandru cel Bun), petru A;on, laauzut omorului lui Stefan, vine djnTransilvania (unde se ces;torise cusora lui lancu de Hunedoara, cu 27 deani mai in verstd decat ,mirele,,) cuajutorul corvinegtilor i i- l alunqafrumugetpe Roman, care abia domniieceteva luni. Din nou, mama acestula, ooamna vdduveMarinca, igi face bagajele 9i fuge, cu fiul, in polonia., Feste numai un an, flulei Roman, de 22 de ani, igid6 duhulra uracovla. se pare otrevit. Veduva de domn gi sora de reginitrece repede peste mahnire si nu se lasa. litai are un reci6r jirur re Voda, sotul ei orbit. il cheam; Alexandru, ca pe buniculei, bunul Si prolificul voievod Alexandru. "Irebuie cipituit.

Asadar, o pulernice oaste poloneze intre ln Moldova, incap cu tanrrulAlexandru, feciorul al doilea al Marincei, gi_lalungd pe Vode Petru Aron din scaun. Doainna Marinia,bdtranb Qi sdtule de hd(uieti, rAmase Tn potonia. Nu maiavea putere sa revina Ia Suceava. Fiul eiAlexandru domniin l\roldova numai un an, pentru cd alt flu din flori al luiAlexandru cel Bun, Bogdan al l l-lea, sosi inri,roldova, capretendent domnesc, il alungd pe nepotelul Alexandru oestehotare gise instali in bantuitul scaun de la Suceava. La felca_tatdl siu ll ie, ca fratete Roman. tanerut Atexandru gasesterefugiu tot in Potonra. El o intelnegte la Cracovia pe 6dtranasa mamd Marinca. Din nou, in vinele doamnei lui l l ie reinviepofta de putere. ASa se face ce, deodate, il impaci peAlexandru al ei cu fostul .ival petru Aron, pripdgit 9j el petdram polonez. Nepotul gi unchiul (cam de aceeasi versti)primesc sprijinul craiului Cazimir !i alti oaste polonezan;vele$te in sermana tara a lVoldovei.

47

Domnitorul Bogdan al l l- lea e prinspe neagteptate la o petrecere laReuseni (lange Suceava) de Petr-Aron, care-itaie capu tatelui lui 9tefancel Mare. Copilul a vazut omorul 9i, larandul seu. se va r;zbuna. Dar asta-afte poveste, despre care aflem detaliiin alt capitol din aceasta carte.

Cat despre Alexandru si Petru Aron,aceqtia conduc patru aniTara lvloldove,.f iecare ravnind s;-l ucidi pe cel;lalt Si si rimand singurstapan la Suceava. Ceea ce s-a intamplat la Cetatea Albi,unde Alexandru, scos din scaun 9i prizonier, a fost otrivit-

Dar ambitioasa doamnd Marinca - despre care ampovestit dupi C. Gane gi N. lorga - cum $i-a sfarsit viatazbuciumatS? Cate nenorociri s-au abetut pe capul acesteifemei ambitioase, rezbundtoarc? Bdrbatul, Ilie Vodi, orbitSi sugrumat, f iul mare Roman otr;vit la 22 de ani, iar feciorulcel mic Alexandru, de 27 de ani, otrevit gi el acum. Ce s-aales oare din viata acesteifemei, f i ice de duce din Lituanla,cumnatA a regelui polonez, fosti doamni in Moldova, mamda doi domni trecatori Si neimplinit i?

48

Pe urmelelui Mircea cel BdtranI s-a spus deopotriv; gi,,cel Mare,,,

f i ind cel mai important domnitor dindinastia Basarabilor. Un cronicar turcspunea ca e principe intre cregtini, celmai viteaz 9i cel maj ager... viteaz inrAzboaie... stri lucitdiplomat... priceputgospodar... un mare vojevod Si domn.El s-a afirmat strelucit in t impul ndv;-l ir i i turcilor la Dundre, domnind intre1386-1418, cand s-a stins la circa 60 de ani, f i ind inmor-mantat la M;nistirea Cozia, pe Ott (loc sfant, de oeterinaipentru toti romAnii).

^ In vremea sa, lara cunoagte o mare intindere teritorial6,

pand la Marea Neagra. Stipanea Banatul de Severin.Ungrovlahia. Almagul Si Fdgaragul. Dobrogea. Basarabia de

TaBA BouiN83sciiF bmpd hi]rbceacel BdFaD

8TGAfi]L

MO--..$

!o!tP

Sud, cetatea Bologa Si '18 sate lang; Cluj. El a infrant oasteaotomand la Rovine (1395, episod evocat magistral deEminescu) Si a luat parte la b;t5lia de la Nicopole (1396).La moartea sa, Tara Romeneasc; era l iber:, neatarnat5.

i-a hirezit darul Qi puterea de a fi un mareaparitor al cregtinitAti i, la ceasul cendinvazia turcilor ameninta Europa. Luandcarma tari i de la fratele siu Dan lBasarab

(1383-1386), stabile.gte relali i bune cu vecinii cre$tini(Moldova, Ungaria Si Polonia) Si trimite o oaste in ajutorulcneazului Lazer al Serbiei ortodoxe. cu care se inrudea. Lainceputul acelei bitdli i , sultanul Murad e ucis, insi f iulsiuBaiazid a preluat comanda lupteiSi i-a invins pe cregtini laCampia Mierlei. Cneazul Lazdr ins5 a fost 9i el omoret, iarSerbia l$i pierde independenta.

.Baiazid zis Fulgerul nu uitA caMircea a luptat im.potriva lui la CampiaMierlei Si in 1394 (sau 1395) are toclupta de la Rovine. purtatd intf-o rovlrd(teren ml'gtinos'), probabil pe Ott.

Sultanul trece Dundrea cu 40.000 deostagi. Voievodul Mircea, f ird sprij in dela tdri le cre$tine, avea doar 1O.OO0 deoameni, mai ales tirani. i i hertuie$te penavelitori, otraveste fantanile, ascundealimentele, dup; un vechi obicei alvalahilor. Alege cu grija locul biteliei SiloveSte necrutetor puhoiul otoman. Prinvdzduh nu se mai vedea de desimea segetilor, iar l:nci multes-au rupt - zice o cronic; bulgard. Romanii (vatahii) l-auinvins pe Baiazid la Rovine, jn campii.

,... Mircea insugi mene-n tupte vijetia-ngrozitoarc,Care vine, vine, vine, cabe btul in picioare;

50

Dumnezeu

Durduind soseau celdrii ca un zic! inalt de sutiti.Prin.tre cetele p69ene tec rupendu_ii targe ut;ti:|(rs/p,re se-mprd$lie a du$manilot giaguri.jr gontnd btruttoare. tot veneau a Erii steaguri,t-;a potop ce prepedegte, ca o mare turbwate _Pesle-un ceas pegendhtea e ca pleava vdnturald.Acea grindin-oletitd inspre Dunere o m6n6.larin urma lor se-ntinde falnic armia romene....

([rihai Eminescu _ Scrsoafea ///)

multe greutate, (erile cre$tine europeneau organizat o cruciadd contra osmanlaFlor lui Baiazid, in 1396, pentru alungarea

a fost compuse din cavaleri germani, burgunzi, italieni,francezi, englezi, la care s-au al;turat, f i ielte, armatemaghiare, ardelene, dar Si oastea lui Mircea.

Mai intei, armata cruciati lor ocupi Vidinulajungand la Nicopole, unde f -n-

Cu intarziere gi

Cruciada deIa Nicopole'

se dd in septembrie biteliadecisiv5. Din cauza unororgolii de conducere a o$tiicregtine, care nu avea ocomandd comund, lupta s-aincheiat catastrofal pentrucruciali. Turcii au invins.

Ta.a e amenintata s; fietransformati in pagalac tur-cesc. Acest faBt ii determinepe boieri sd-l sustine din noupe Mircea. lvlulte incercdri alelui Baiazid de a cuceri Mun-tenia sunt respjnsein 13979iin 1400, cand turcii au fostbdtuti.

Rahova,

La 1403, cand puterniculsultan moare, se declan-geazA rivalitatea intre fi i isdi. Domnul valah sprij indcu armele pe Musa, unuldin urmagii lui Baiazid, casi obtine scaunul de sul-tan. Participi cu diplomatieSi la alte rdzboaie, rAma-nand mereu in prima linie arezistentei antiotomane. Labetranete, ca $i $tefan celMare mai tarziu, hot;rigtesi pldteascd un tribut Po(iiOtomane. Tara Romaneasca nu va fi inse ocupat;, va fiautonom;, firi a devgni pagalac turcesc, precum ta le dinsudul Dunerii.

gtim ce l, ' l ircea cel Batran s-a prapSdit la 31 ianuarie '1418Si a fost inmormantat sub lespedeactitoriei sale neasemuite, Menistirea

Cozia. ln paraclisul de aici, vedem o picturd murali celebri,in care e zugrivit, sub arcade frumoase, impreuni cu fiuls;u Mihail. Sunt lnve$mantati cu minunate haine apusene.avand cusute pe.ele, in fir de au( vulturi i cu doue capete,exact ca pe vegmintele imparati lor bizantini.

Dar Doamna lui Mircea cine era? Se numea Mara 9i erachiar o... var; primara de-a lui, cu alte cuvinte tot din sangeledomnesc al aceleiagi dinasti i. Deci o basarabi Si ea!

,,Pentru a putea face aceastd c;sitorie, oprite decanoane, Mircea vodA ceru invoirea arhiepiscopului deOhrida, care i-o dete, Si apoi aceea a patriarhului dinConstantinopol, cafe-i rispunse ('1394) cE nu aproba oinsotire cu o femeie care-i este ruda atat de apropiatd, insdcd nu dezaprobi o cisetorie recunoscutd de arhiepiscooul

52

de(c.

Ohrida. Uite popa, nu e popal gi lvl ircea se insure!.Gane - Trecute vieti de doamne Si domnile)

Ridicati maijos de Citim:nesti, in valeastremti Sirecoroas; a Oltului, intre 1387-1388,Cozia e cea mai frumoasi ctitorie a lulMircea cel Bdtran. Parca r;sare din vaturileraului, istorisind in piatre fapte eroice, chipurilegendare, romantic evocate de GriooreAlexandrescu in melodioasa poezie U;bralui Mircea la Cozia.

4le tumuilor unbrc peste unde stau culcate:Cetu Frmul dimpotive se intind, se prelunge sc,l-ale valuilor mendre goneralii spunegateZidul vechi al menestiii in cadenF it izbesc.

Mormantul $i portretul voievod ului se afld aici. ChiDulsiue bland givoios, ochii sunt mari$i alba$tf i, perul castaniu-blond9i buclat...

Aproape de mormantul siuodihneqte nefericita mamd a luilvl ihai Viteazul, cdlugerit l subnumele de Teofana. DomnitorulC. Brancoveanu a lmpodobit gie l . ldcaqul , adiugandu- i unpfidvor de piatre. El a mai ziditun paraclis, o fantane Si unfoigor-belvedere asupra ferme-catorului decor de-a lungulOltului. in acest foigor e unmuzeu plin cu v-echi t iperituri,broderii qi icoane, pe care leadmiri - in t impul popasului - toti vizitatori i, inclusiv eleviisositi aici in numer mare, pe urmele i lustrului nostru voievod.

53

. Pe drumuri le lu iIarrcu de llun€doara

l \rulte autocare cu elevi Si al! icelatori se opresc in fata casteluluimAret de la Hunedoara. Este castelulC6rvinesti lor, ridicat de vrednicul mil i-tar, voievod Si guvernator al Ungarieilancu de Hunedoara. P;9im pe podulde intrare Si suntem cople$iti de turnurisemele, acoperiSuri lnalte, diverscolorate, terestre gi balcoane impodobite in dantelaria pietreicioplite. Castelul e ridicat pe Valea Cernei, la poalele MuntilorPoiana Rusc;i, in veacul al XIV-lea, pe locul unei vechiint;rituri, aflatd pe.o stancS. E una dintre proprieteli le mari9i vestite ale nobilului roman din Transilvania, marecomandant de o9ti. Cetdtuia nu era numai o forti i icatiestrategice, ci 9i o locuinta, care mereu gi-a schimbat

inf;l iqarea, cu turnuri noi, s;li Si camere de onoare pentrudastinsii ei musafiri. Din vremea lui lancu sunt: galeria gldonlorul precum gi Turnul Capistano. Turistii admird: SaAcavale lor (sala mare de receptii), Turnul buzduganetor giBastionul alb (depozit de bucate), apoi Sa/a Diefel. cumedalioane pictate pe pereti. in aripa numite Mafla destusimvag, ta semnalarea muzeografului, o picture referitoare lalegenda cu corbul, de la care se zice ci vine numele spiteiCorvinegtilor

Marele comandant de ogti ln Iuptele contra turcilor estenobil romen din Transitvania, fiu at luiVoicu RomAnul. Tatalseu era un cneaz voinic din Tara Rqmaneasce, in slujba luiSigismund de Luxemburg, regele Ungariei. pentru meritelesale militare, a primit, ln 1409, un castel $i domeniul de laHunedoara, cu 32 de sate, mine de sare, au( argint 9.a.lanou s-a nascut in 1386 sau ,1388, fi ind tot a$a de viteazca tatel s;u. Ajunge ban de Severin ('1438), voievod alIransilvaniei (1441) $1 guvernator (regent) at Ungariei, in1446. In luptele cu turcii, a creat un front comun al celor treileri romAnegti, pentru un sfert de veac. A ca9tigat multebdtelii cu turcii, celebra remenand victoria de la Belgrad(1456), lmpotriva lui Mahomed Cuceritorul, Numai ce totatunci s-a stins Si lancu de Hunedoara, r5pus de ciume...

lvurind la Belgrad, in plin triumf asupra turcilor loanCorvinul a fost inmdrmantat cu onoruri regale la Alba lulia.Catedrala romano-catolicd deaici, vechi Si insemnat monu-ment de arhitectura din Tran-silvania secolului al .Xll l- lea,g;zduiegte in interiorul fasci-nant, mdiestrit decorat, sarco-fagul lui lancu, 9i minunatefresce de Ia inceputul veaculuial XVI-lea. UriaSUl edificiu cato-lic are la dreapta intreri i cen-trale un turn impun;tot (60 mrnallrme).

56

Elogiat in intreaga

Averea 9i familiaFjer, pe lalomita-Muntenia Si, mai ates, eetgraA, tanc; JeHunedoara 9i-a lasat urmele pagilornu numat prin aceste locuri sau laCastelul Corvinegtilor, despre caream povestit. Drumurile i lustruluio$tean 9i gospodar bogat pot f iintalnite in toate cetati le, prinnumeroase ora9e din Transilvania,Banat, Ungaria.

Cineviziteazi, de pildi, la fimigoaramuzeullocal, afle ce acesta este insta_

Europ; ca erou al cre$tindti l i i , prinvictofi i le rAsunetoare" impotrivaImperiului Otoman de la poarta ds

Cdsetorit cu Elisabeta Szilagyi, lancu a avut doi urmasi:Ladislau (ndscut in 't43,1) gi Mateias(niscut in 1443, in casa lui lacobMehffi din Cluj). Casa unde se zice

cd s-a nascut regele Matei Corvin este cea maiveche clddiredin orag. Tot la Cluj, vizitatorii 6dmire statuia ecvestr5 a reoeluiu.rgariei $i Principele Tfansilvaniei (sculptor loan Fadru;)

lat in castelul ridicat de regele Carol Robert in 1318, recon_struit 9i merit de lancu de Hunedoara, in 1443_ Monumentule restaurat gi arate ca pe vremea corvinegtilor. Afl5m pestetot ca averea uriage a familiei domnitoire Corvin a fostfolositi mai ales pentru intretinerea armatei cregtine, careapdra Europa de invazia turceascd. ln afari de Hunedoara,lancu avea gi alte mari posesiuni. pentru servjciale saleaduse dinastiei Si statului, regele Ladislau i i diruia in 14S3,oragul 9i districtul Bistrita, cu 20 de sate. La fel, posesiuneacetililor Giurgiu 9i Deva (55 de sate), a districtelor l\,/tindstur,Sudia, Bogar, Jupan-Banat. A acumulat o mare avere: 28de cetit i, 87 targuri Si,ora$e, precum gi . lOO0 de sate, adicA2.887.500 de hectare intinse pe 28.875 km,.

Cum a devenitrege Matei Corvin

57

DintreHuniade,

cei doi f i i aiin istorie a

marelui ostean Si guvernator lancuavut nofocul si devine stralucit aldoilea, Matei, deoarece pfimul,Ladislau, a c;zut victima invidieimagnatilordin regat, care nu doreauun nou Huniade. S-a tesut o intrigala curtea gov;ielnicului rege, care afost informat ca Ladislau umblidupe coroand. Astfel, regele a decisca fi i i lui lancu sd fie ucigi. Ladislaua fost condamnat la moarte. ln 1457,cdleul i i tdia capul. Multimea a aflatimediat c; e un asasinat Qi regelefugi la Praga, luandu-l intr:acolo Qi

pe Mateia9, care a avut noroculs; nu fie decapitat. Curandregele a fost otravit (sau s-a stins de ciume). Locul seuvacant era dorit de mulli, insi Mihail Szilagyi (frateleEcaterinei, veduva lui lancu de Hunedoara), in fruntea uneiarmate de 20.000 soldati i l impune la Buda, pe Matei Corvin.

In 1458, biiatul de 15 ani, care abia scapase dedecapitare, e ales rege al Ungariei. insi el se afla atunci laPraga, pdzitde regentul Podjebrad. Acesta, case-t eliberezepe adolescent, ceru suma de 60.000 ducati Si obtinu imediatacceptul ca fiica sa Caterina sa devin6 regine. Aga se faceca bolnevicioasa fati a regentului a devenit prima sotie a luiMatei Corvin, care a fost rege pana in i49O Mar aies din

Casa lui MateiCoNin din Cluj

58

punct de vedere cultu.al a avut o domnie strdlucitd. Numaiinceacarea sa de a cuceri Moldova lui $tefan cel Mare aesuat la Baia. Mai apoi, inse, s_a impdcat cu acesta_Dovada? l-a ddruit lui Stefan doui stapaniri in transitvaniaCiceiul 9i Cetatea de Baltd.

al Corvinegtilor, cafe !a clat pe lancu deHunedoara gi pe frul sdu Matei iorvin. reoeteUngaJ|ei. igitrage sprla din vitej i t cneji rom;nr,fratii Radu Mogog 9i Votcu Tatal ceior trei se

Neamul i lustru

Corbul luiloan Coryin

_ . _- __t nJmea 9erb, adica supus grofi tor pentrumenlete torostagestiau prim,tde la rege, cadonalie noue, castelul9i d_omeniul de la Hunedoara. Aga s-; ndscut dinastia Huntazi lor..__:lu_]-Tl

rJrai vit:. at tur gerb era Voicu Romanut, un uria9 cuorate oe olet. care t idica vitelul in spinare Si se putea bate cu ursul.era o9tean at regelui Jngar de la BUda $i_i slujea cu credinta. fr indbine rdsDl:tit

Tatal lui lancu-Voda pazea granitele djnspre InpenulOtoman9rr potopea in betaie De turcl

_^ lata lnfetigate otntAmplare hazlie. cand uriasulVoicu (care avea'12 iatagane de ta 12 pdgani ucisi in bdtdtie) t inea h maini doilurcFprizonieri Si Ince unul in dtnti . lnvArtindu_i ca pe nistepeousele. Dorea sA Ie a|ate ogtenrtor, aftat i la masa biruintei. cepute.e are in vrne. Juca Si se-nv8rtea. cu turci i . de mama f;cu[] i l

59

Vestea s-a dus pend la regele Ungariei, care la poftit pe VoicuRomanul la Buda, ca se-l clnoasd pe voinic Si s6-l inroleze ingada sa.

ln dfum spre Buda, Voicu Si-a luat cu el. nevasta 9i b5iatul, penume lancu. Regele I-a primit cu cinste, i-a leudat puterea cu careilinzestrase Dumnezeu 9i i-a deruit un inelde aur bilutcu pietrepretioase, zicandu-i:

- Voicule Romenule, tine de la mine acest inel scump. Sd nu-lpieziniciodag, c-o sa-tiadud noroc Ai ine re. Sd fie o amintire penhutoatd spita ta, ca re seleste coroana gi apara cregtinitatea de pegani.

fntorcandu-se de la Buda spre Tiansilvania natald, Voiculmpreund cu nevasta sa Si biiatul mititel s-au oprit pe o.p4lbte,la racoarea de sub un Dalc de coDacr. Au m6ncat ei bucale dindesaga gi s-au lnt ins la umbre, pentru cuvenita odihnd de pranz,deoarece erau tr ldit i$i malaveau cale lungS_pani acasa.

Neastampdratui de lancu, bi ietelul, efa iute ca veverita 9in-avea somn, tot sacaindu-l pe taicd-sdu cu felurite intrebdricopilSresti. Ca sd scape de el, Voic! 9i-a scos inelul sclipitor, daruitde rege, zjc6nd cu lehamite: , ,Joacd-te, lancule, cu inelul; numailase-md di dorm o ta15."

PArinti i at ipiserd sub copaci. lar lancu a sucit Si-a invart i t inelulregal, pan5 s-a plictisit de et. it tSsE uiiat pe iarb5, atdtu de sabialuiVoicu Si tolba de segeti

Acum, lancu era atras de croncanitul unui corb obraznic. carese tot frdsuia prin poiana, ba pe-o ramufd de salcie, ba pe-un ciotde aproape, unde-l atrdgeau resturile de la masa celdtorilor. Cas; se distreze, bdiatul i-a aruncato bucatd de branz5 gineruginatulde corb a prans-o din zbor, inghilind-o cu lScomie.

Era un corb bdtran 9i negru ca fundul ceaunului. pesemne cd seobignuise cu dfumetii, caraind din gailej, cas6 cergeasc6 mancarea_

Deodata, ce-mi vede lancu? Corbul s-a azvedit iute in iarbagi-a inhalat inelul de aur in cioc, aFezandu-se sus, pe o cracd.

- Vai de mine, ce-mi face tatal 9i-a zis b5iatul. Spurcatul decorb mi-a furar inelul. nlai brne tac. Pei, corbul, dac6l spent.zboard departe 9r nu mai gasesc inelul.

Ei, ce-i vine in cap bdiatului? Scoate usurel arcul, pune osegeate din tolb5, ca sA nu sperie pasarea cea hoatd, ochegte cugri ja Sitait; : sloboade sageata din afc.

* Uhuu, lam lovit l se bucur6 lancu, topeind vesel.60

Atins de sdgea€ drept in. guSA, corbul scape jnelul din cioc aicade granada.-pe pajiste. Croncanttul sau .atnic se curma. pe datj.- Ce 5e intamplS? sare mama din somn.-Ce-;as|a? se de$teaptd Voic! Romalul, care_sivede baietelut

cu arcul in mand.Sub plop. in tafua. co|bul cel obraznic mai da o datd din a oi

Si apor rdmAne nem,gcat.- L-aiomoret? se minuneaze mama.- Da, cu segeata! se umfld beiatul in pene.- Bravo, beiete'exclame Voicu.lancu se lasd in genunchi 9i culege inelul pfetios, inapoindu_l

tatdlui:- Corbul di l furase $i voia sa fuga, holul. Dar l_am lov,t dreot

in guS5, cu segeata.lsprava beiatuluiiuiVoicu Romenul rdzbetu pana la curtea de la

Buda. Regelui ptecu de lancu si-tdddu la gcoata. ca sA invelecarte9r meltegugul rdzboaielor lt16; 6po;, lancLJ deveni mare Si outernrcprecum taica-s:iu Alunse cepitan de ogti. general. vbievod alrranstrvantet 9i tocti i toral Regelut Ungariei. Doudzeci de ani n_a ldsatspada din mana, biruindu-i pe tirrci Si stavilind puhoiul otoman laDunere. Numaicein 1456, dupS victoria de la Belgfad,l-a atinsciuma9is-a stins, cazand deodatd, ca un b.ad mdret retezatde la rddecine.

Ca amrnt're a intampteri idin copirerie. lancu-Voda si-e asezatpe stemd un corb cu inet in cioc, ztcandu-gi loan borvin deHunedoara (in unguregte - Huniade).

61

Pe urmelelui Vlad Tepeg

Ere nepotul lui Mircea cel Bitran Si afost domn valah in trei randurir 1448:1456-1462;1476. Tatel sdu, Vlad Dracul,f iu nelegitim al marelui domn, a fostrecunoscut inca de mic de acesta. Pnnmama sa, Vlad era strinepotul luiAlexandru cel Bun, domnul Moldovei. S-anescut la Sighi$oara, probabil in anul 1431. A primit oeducalie alease in spiritul epocii. A invetat latina, germana,maghiara, mai tarziu turca Si alte l imbi. Ca orice cavalerapusean gtia si celireascS, si manuiasce armele.

Ca prizonier sau ostatic la turci l-a cunoscut De viitorulsiu adversar, Mahomed al l l- lea gi pe eroul albanezSkanderberg. Dupe ce a sc:pat din inchisorile turcegti apribegit, intre anii 1448-1456, prin Moldova SiTransilvania.

Celebritatea sa internationala s-adatorat,,Povestirilor germane" scrise9i rdspandite in Europa in timpulfegelui Matei Corvin. Pentru a aveaimpact asupra cit itqrului s-auexagerat unele trisituri ori s-afabulat pur Si simplu. Vlad esteprezentat ca un om setos de sange9i dornic de putere, o fiint; ndscutipentru a face riu, un prototip aldiavolului, sugerat 9i de numele deDracula.

62

Traditia ia atribuit supranumele de Tepes, deoarece aVestita sa teapd practicat cu prec;dere aeest mijloc

- __, _: de pedeapsa, folosit in epoci _ trasulin teap;. A9a de exemplu, gtefan cel Mare, dupa lupta dela Baia (1467) cu Matei Corvin, a condamnat la moarte prindecapitare 24 de boieri mari. iar circa 40 de boieri de ranqinferior au fost tragi in teap6. Sau tot el, dupe infrAngereitdtari lor la Lipnic ('1469). a pfimit o solie a hanutui te;r de'100 de persoane, care cerea cu groaznice ameninteri elibe_rarea fiului Sifratelui stepanului lor. Furios, gtefan a poruncitca fiul s; fie rupt in 4 buceti in fata soljlor, iar dupi aceea99 de captivi au fost tra$i in teapd. Cetui rimas viu i s_a tdiatnasul 9i a fost trimis si povesteasci hanului ce a vdzut.

Vlad a avut o domnie efemeri in anul i44g, de care nuavea se-$i mai aminteasce. ln anul 1456, tancu deHunedoara l-a sprij init si ocupe tronul Tarii Romanegti.repe$ 9t-a propus un ambitios program polit jc prin careurmdrea: refacerea autoritdti i domniei, restabil irea ordinii intara, pedepsirea tr;ddtorilor intr-o scrisoare adresatabragovenilor el igi argumenta actiunile. ,Atunci un om saudomn este tare 9i puternic, atunci poate face pace cum vrea,iar cend el-e fdra putere unul mai mare va veni asuDra lui siva face cu dansul ce va vrea".

Tanirul domn a pedepsit cuseveritate incelcarea legii. lnpovestirea slava a vieti i luiTepesse spune: ,,Si aga de mult ura riulin tara sa, ci dac5 sivargeacineva vreun riu sau talh;rie, sauvfeo minciuni sau nedreptate,nici unul dintre acegtia nu r;,manea viu".

In vremea domniei sale, la 20septembrie 1459, este mentionatpentru prima dati in documente

oralul Bucureqti. Aici domnul a reconstruit curtea domneascicu aspect de cetetuie, de pe malurile Dambovi(ei (CurteaVeche).

In anul 1459, cand a considerat ce situatia e sigure in Fre,Luptete cuotomanii

voievodul refuz; sd mai pl;teasce turcilortributul de IO.OOO de galbeni 9i se mai dea500 de copiiromeni pentru oastea de ieniceri.

Incheie o aliante antiotomand cu MateiCorvin. Rezvretirea luiTepes iidetermini pe otomani si-l pedepseascd. Sub pretextulunorlit igii la hotar, sultanultrimite in Muntenia pe Hamza, beiulde Nicopole, $i pe grecul Catavolinos. Domnul romen bdnu-ie$te ce is-aintins o capcani. Vine la Giurgiu lnsotitde o gardaputernice Si luptandu-se vitejeste iiface prizonieri pe turci. Aufost dugi langd Targoviste unde au fost tra$i in teape, cuHamza beg deasupra tuturor.

ln iarna anilor 1461-1462, Vlad Tepe9 organizeaze oancursiune spre sudul Dunarii. Elibereaze ciurgiu Si pustiegteteritori i le de la gurile fluviului pana ta Rahova. Aflandu-sedespre asta la Constantinopol, panica era aQa de mare, incatmulti locuitori au trecut in grab; in Anatolia, unde era tabdrasultanului. ln scrisoarea catre Matei Corvin, prin care erainformat de expeditie, Vlad de numerul exact al celor ucisi:'23.883, in afara celor ar$i in case 9i ale ciror capete nu aufost infit isate dregetorilor no9tri". La auzul veQtii, sultanulMahomed al l l- lea a fost atat de suparat, incat l-a ciomdgitPe marele vizir Mahmud paga.

64

Mahomed al i l - lea

Marea expeditiedin 1462trupele auxil iare,de soldati.

cul de noaptedin 17 iunie 1462

avea destule motive si porneascdr6zboi impotfiva lui Vtad Tepes. Amobilizat o armat; de 60.OOO deluptitori de elitd, ta care se adeugau

DeSi ch€mase la lupu pe totilocuitori i in stare sd poarte armede la 12 ani in sus, Vlad.Tepega reu9it s6 strengi vreo 22.OOOde oameni- in aceast; situatie, aadoptat tactica inaintaSilor sii. Atfimis la munte femeile 9i copii i,a drstrus totul-in calea invada-tori lor, l ipsindu-i de posibil i tateade a se aproviziona. Tactica 'pa-mantului parjotit" a avut urmdriledorite.

AE9]!9"U,', ft,mende Si infri-co$ate, inaintau prin;;l d"

"""^r" ) tara pustiiti. in aceastd atmosfere

peste 20.000

apasatoare di VIad T. epes cetebrulatac de noapte, menit sA demorali-

zeze oastea otomana:Asaltul celor 10.000 de c;tereli munteni s_a realizat prln

surpflndere, ia lumina tortelor 9j jn sunete de corn. in rela_tirile

-cronicarilor se arat6 c; s-a produs o teribjli spaimd in

tabire, ca turcii se 9i socoteau dati cu totul pieiri i . De fricamonri se mecelereau intre ei. Oastea lui Vlad inainta inordine desdvarqit5 ca sa ajunga la cortul sult6nului; dar augresit t inta 9i au nimerit la corturi le viziri lor Mahmud pa9a Silsaac paga. lzvoarele istorice vorbesc despre retragereaprecipitati 9i in dezirrdine a trupelor otomane. O stare Oenemultumire s-a inregistrat in capitala lmperiului, obignuitise primeasc; numai trupe invingetoare.

65

Ceea ce nu a reuqit mafea armatd a lui Mahomed al l l lea,

Detronarea 9iarestafea

au f:cut-o boieri i care au preferat undomn fdrd personalitate, pe Radu celFrumos, fratele lui Vlad Tepeg. adus 1n

suita sultanului. Acesta a inchinat tara turcilotVlad a trecut muntii in Transilvania agteptand sprij inul

regelui Ungariei, Matei Corvin. O intrige pus; la cale dedugmanii lui i-a spulberat insd sperantele. Regelui i s-au dattrei scrisori, ca fiind din partea voievodului. Una era adresatesultariului 9i scria despre f;gdduiala unui sprij in impotrivaUngariei. I s-a oferit astfel regelui cel mai bun pretext prin caresdjustifice poporuluis;u de ce nu I-a ajutat la nevoie pedomnulmuntean. Vlad Tepe$ a fostinchis in Ungaria, t imp de 14 ani.Intai in Tnchisoarea de la Vigegrad (o cetate pe Dundre), apoii s-a fixat regedinta in Pesta, unde i s-a dat o case.

Esle sigurfaptul ce Vlad Tepeg s-a casdtorit cu o catolic;gi anume Elena Corvin, veriQoara regelui Matei Corvin deHunyadi. Se pare cd el insuqi s-a conveil it de la ortodoxismla catolicism, in anii cand era inchis la Vigegrad. Unul dintrefi i i lui Vlad Si ai Elenei, nescuti atunci, a fost Mihnea cet Riu,domn al Tiri i Romanesti intre 1508-1510. Vlad a mai avutinca un biiat (numele nu este cunoscut), care stdtea la

Oradea. pe langd episcoput catolic. Dintr_o iubire cu orransflvaneancd, i s-a n;scut al treilea fiu, pe nume tot Vlad,ca $r et. cunoscut apoi ca un vegnic doritor de tron _ visramas nermDlinit

In noiembrie '1476, cu sprij in de la Matei Corvin Sigtefantr"l. dr;;ia cet Mare este instatat pentru ? trei; oari

_ . pe konut T;ri i Romanegti. t j in pdcate,oomnta este scurta. Lajotd Basarab, cu ajutor turcesc, ataca

A treia domnie

prin surprindere qi garda personale a tui VtaO Oe iOO je

:_rTll p" "":"

i-a lisat-o $tefan cet Mare, piere aproapeIn Inrregtme. Iepes a fost ucis miselegte. nu ag" cu, ai fiJn^e1r-1l1., m.oarel.ca !n.vlleaz pe camput de tupta. Capulr-a lost tflmis sultanului Mahomed al l l_lea pentru a seconvinge ci temutul s;u rival e cu adevarat mort.

Dar unde e mormantut lui Vlad Tepeg? E o enigmi incanedeslugita. Traditia ne spune ci oiemintefe au foJJepusein biserica Snagov, ziditd de el, inse acest edificiu e maivechi, de pe vremea bunicului seu, Mircea cel Betren. Nugastm atct, nicitespedea de pe mormant. nicivreo inscripliede ctitor. Arheologii n-au aflataici osemintele luiTepe$, ci un... ,schelet de cal Si ceramici dinpreistorie.

De numele cumplitului voievodsunl legalet nend stire a Comana0ud. llfov), biserica din TArg,ot,Cetalea Poenari (pe malutArge-Sului), curfea domneasce dinTergovigte, orag unqe in 1462Vlad a purtat lupte crancene cuturcii.

lProf. $tefan Epurc)

67

Cel mai cumplit voievod din neamul Basarabilor a fost

Vlad Tepei nu este.--vampirul Dracula

vestitul Vlad Tepe$. Eravanjos, megter in lupte,indr;znet, iubitorde tar; 9i de

' popor. Numai cd era cam slab 9i uretel, desenatorii vremiisale sGlcindu-l peste masu16.

Pe lenegi, cergetori, hoti, min-cinosi, talhari 9i strdini vr;jma$ii i prindea Si poruncea g;rzilorsale:

- Ridicati-i in teape!lar (eapa era o prSjine ascu-

!ita, mai lunga ori ma-i scurte,betuti cu varful in sus, in careerau infipti f.ira mile riufecatorii.

in evul mediu, se aplicaupedepse gi mai crunte: tdiereacapului, scurtarea mainilor, scoa-terea ochilor cu fierul ro9u, ridi-carea in Streang, tragerea peroati, opirirea, jupuirea de viu Si alte suplicl i. 9i teapa eragroaznici, deoarece varful ascutit strdpungea prin fundmdruntaiele victimei, care mai tri ia o vreme sus, in par, caun rdstignit...

S-a spus despre Vlad Tepe$ ci i-a depisit pe totivoievoziinoltri creglini in cruzime. lnse, in comparatie cu lvan celGroazniq H'enric al Vll l- lea, Richard al t l l- lea oriBaiazid-Fulgerul, se dovedeste a fi unmielugel. [n conQtiintapoporului roman. a rdmas ca un erou, care a apdrat cu oricemijloace independenta Si l ibertatea Valahiei. I-a potopit petoti du$manii, care - de jur imprejurul tdrisoarei sale -incercau.se-i atace pemantul stramogesc.

Daci in legendele romenegti. Vlad TepeS e infetigat aqacum a fost (erou al teri i sale, indreznel, drept, dar qineiertdtor, crud, sangeros), ln nafatiunile germane, otomane,

-68

slavei unguresti chipul voievodului e deformat. Estezugr;vitca un nebun despot. care-r ucide pe oameni ca pe genadnii.

uump lut nostru voievod nU trebuie insi confundat cuDracuta din plSsmuiflte l i terare fantastice, ndscocite ;;; i ;sdupd legend^ele defejmdtoare ale saSilor din Bragov.

Ce se intamplase de fapt?Tocmai cand Tepeg starpise

talharii 9i. calici i, tocmaidupd ce-isnopjse pe turci in betaie, audeca la Bra$ov se pripdgegte unoomnrgor, care-i ravnegte tronul.lscoadele i i spu} cd sasri Siungurii din Transilvania pldnuiescsd cadd la Targovigte 9i sd-lscoatd din domnie.

- Vor sd vini ei, cu ogtireungureascd? s;ri ars Tepe$. Nuva mai osteniti, fraticrestinil Las,ci vin eu la Bragovl

Ca vulturul, trece muntii prinpasulBran, cu oastea sa cildreati.

cafe-i sipau domnia. iiiuoeia iute'siiiiag";;"";. " **

De-atunci, bragovenilor nu le-a mai t ihnit Si l-au urat demoarte pe Vlad Tepe$-Dracula. O pddure de tepi a fecut dincetatea Bragovuluj pand spre munti, in cetatea Bran, pe careo cucerise.

De aceea sasii din Transilvania auraspandit in toatd Europa tipArituri ger-mane, care cuprind istorioare (anec-dote) defi im;toare despre Dracula.

Legendele lor ingrozitoare suntinsotite de desene cumplite, schimo-nosindu-l pe Tepes Si infetigand ten-dentios'scene crancene.

69

Daci doriti sd faceti o cilatorie pe urmele luiVlad TepeQ,gesi$ locurile inscrise 9i in aceast; carte.

Inse, daci dorit i se mergeli pe urmele lui... Draculavampirul (ceea ce este cu totul altceva), nimeni nu v;opreste sa urmati un traseu ineditSi fascinant, in care s!!ntinscrise (cum se vede Si in harta aleturati) atat localitdiilelegate de domnitorul Vlad Tepe$. cat l i vestitul castelDracula din pasul Bargeului, jud. Bistrita. ln acest loc sosescmulti turisti stri ini sau romani, mai ales tineri, care umbli.cu rucsacul in spate, pe urmele vampirului.

Dracula vampirul este deci cu totul altceval Este un mit, ofictiune lnfricogAtoare, care place mult occidentalilor, ameri-canilor Tn crize acuta de mituri prop i, americanii Si europeniisuperma$inizati apeleazi la folclorul pitoresc din Carpati, custrigoisr moroi. Vampiri i imaginatide scnitorica Goethe. Heine,Hoffman au fost considerati depegiti de fictiunea bolndvicioas6a.scriitorului ir landez Bram Stoker (1847-1912), care a diruitcu har beletristicii universale celebrul roman Drccula (Londa.70

1897), caracterizat de scriitorulOscar Wlde astfel: ,este poatecel mai frumos roman din toate timpurile". Oupa

""rte, tr"Ou"a

9r In romaneste. regizorul Fr Coppola a turnat f i lmul de groaz;.Dracula al lui Bram Stoker". pe care l_ati vazut Si v_a inspSi_mentat. Eroulcentral este contele-vampir Draculi de Bargeu,care are vizuina macabra intr-un castel bistfitean ruin;t 9imisterios. in pasul Bergiutui (Tihu(a. pe unde e astazi castelujuracuta de la 9oseaua splendide Vatra Dornei_Bistrita). Aicicei gase justitiari condusi de Van Helsing reugesc si prinddconvoiul de tigani, care duceau lada. in care se afld contele_vampir. In fata castelului, urm;ntorii desfac lada_sicriu Si_i batvampirului.Dracula un cuiin inime. Sangete ta$neste 9i siigoiulorn uarpatt se putverizeazd. A$a se sfergeste sinistrul foman.

Tineriiaflatipe urmele lui Dracula simt o s;tisfactie deosebiti.Vampirul a fost ucis Ei sunt practic gdzduiti, pentru o seard,m^tr-un decor uluitor montan, pe un pinten de munte, la piatraFantanele (1'116 m altitudine). Arcie un modem hotel Dracda.cu tum 9i curte interjoar;. cu restaurant Si camere de gdzduire.burpnzete atct se tin lant. insd cea mai uimitoare e vizita inCavou.l lui Dracula. Merit5 sa te opre$ti aici, in Castelul_hoteluracuta, a$a cum procedeaza numerosi tineri care vtn, in modspecial, pani aici, tocmaidin S.U.A. $j din Occidentut Europei.

Viala 9i faptel€ lu iStefan cel Mare

gtefan efa fiul lui Bogdan all l- lea, din familia l\,4ulatinilor, domnal Moldovei intre 1449-1451. fa1Glsiu a fost ucis la Reuseni, in t impulunui ospdt, din ordinulfratelui s;u,Pelru Aron. 9tefan a vdzut omorul9i a reugit s; fug5. Mama sa era

in anul '1457,

incoronarea

Maria Oltea, din neamul Basarabilor, vestita dinastie a TAriiRomanesti. Se pare ce mai fusese cdsltorite, iar Stefan aavut frati Qi surori dupi mam5, ce aveau proprieteti in Tarade Jos a lvloldovei.

Dupi moartea tati lui siu Bogdan, a pribegit prin TaraRomeneascd !i Transilvania. ,TenSrul gtefan era indragitpentru infitigarea sa pl;cute, pentru comportarea corectd9i inteligenta sclipitoare, dar mai ales pentru dorinta deautoinstruire. La curtea lui lancu de Hunedoara a avut pri leiulsd vad; Si sa invete mutte. De ta oamenii polir ici va sti c;mse conduce o tare. de la capitani cdlit i in lupte gi-a insugitsecretul armelor, de la invatatii formati la Scoata RenaSteriiva cunoagte noua orientare intelectuali gj artistid din Apus.

$tefan a intrat in Moldova cu ajutor de laVlad Tepeg ,,gi cu Tara de Jos, la vreo6.000 de oameni". LuDta cu Petru Aron

s-a dat pe'12 april ie, la Dolje9ti, pe Siret 9i a biruit tanirulpretendent la tron.

Pe 14 april ie s-au strans 'boiedi t ir i i Si mafi $i mici Si attecurte mdrunt;, impfeune cu mitropolitul Teoctist 9i cu multi72

c-;lug,ri. la loculcese cheamA Direptate... Cu totiau strigat:rn muttt ant de la Dumnezeu sd domnegti . lar mitropolitull-"i1!:9:T" 9i de.acoro tud gtefan Vooa,'st"asui tJr.iiMotdovet gi se duse la scaunul Sucevei'. cum ne reLteazdcronicarul Grigore Ureche.. Domnul a urmdrit. in primul rand. redresarea economicl

9r morala a tir i i . pentru aceasta avea nevoie sd_giconsolideze domnia. Misurile luate. dar maj ales aplicarea$r reu9|la acestora probeazd remarcabile catitati deconducdtor A cercetat pe boieriiSi dreg5torii t;rji, inl;turandpe cer amestecati in actiuni de tredarei a refecut domeniuldomnesc din care va respleti cu marinimie pe cei caremeritau; a repopulat satele p;resite Si a infi intat altele noi:a sprijinit Biserica prin danii 9i a construit dupe traditie 44de biserici qi men;stiri; dregitori i Si parc;labiidin tinuiurisicetdti erau oamenii lui de incredere, multi f i ind din rand;lrudelor sale: a sprij init ora$ele. comertul intern 9i a controlatdrumurile comerciale etc

Acestea 9i multe altele au fost dublate de grija de intirirea capacit5li i de apdrare a teri i. Dan Dlugosz, cronicarpolonez, spunea c5,,nu numaipe ostasisi pe nobil i, cichiar

tc

I

9i pe t;rani i-a strans la oaste invetand pe fiecare si-gi aperepatria- Dac; domnul afla vreun t;ran ce nu avea sdgeti, arcsau sabie sau ci a plecat la luptjfir; pinteni, l i teia capul fere mild'.,.Din acegti tirani a fecut gtefan cell\,rare buni ostagi 9i pe multi i-aridicat la rangul de viteji.

promovat in relatiile oucelelalte tdri o polit icdinteleapta, realiste. Aurmirit raporturi le de

forte dintre puterile vecine careurmereau supunerea Moldovei. Unprincipiu de baze pe care l-a urmatcu perseverenta a fost acela de anu se confrunta cu doi sau mai multi duQmani deodati.Toate eforturi le sale erau puse in slujba telului suprem:pdstrarea neatinsi a hotarelor. Avea nevoje de aliantastatelor romanegti. dar gi a celorlalte state cregtine.

Pentru a impied;ca intoarcerea lui petru Aron cu ajutorpolonez,$tefan a incheiat la4 april ie 1859, la OverchelAuti,o intelegere cu polonezii, care a avut ca rezultat fuga dvaluluis;u in Transilvania. gtefan va intreprinde mai .multeincursiuniin Transilvania, fdra succes la inceput, deoarecePetru Aron se adepostrse la curtea lui Matei Corvin.

9tefan a intarit privilegiul comercial negustorilor polonezi,a primit de la Polonia cetatea Ho'tinului 9i s-a cis:torit cufi ica (sau sora) principelui rutean ortodox, Sjmion Olelcovicipe care polonezii i l pusesere guvernatorul lor Ia Kiev.Aceasta se numea Evdochia.

Apropierea Moldovei de Polonia n-a fost pe olaculUngariei. Tn timpulcampaniei tui Mahomed al l l-te;impotrivaTdrii Romane9ti, $tefan a incercat sa ocupe Chitia aperatede o garnizoan; a regelui lvlatei Corvin (22 iunie .1462). AcLrm74

gtefan a

:j::,jd:il :, " "frn: de foc ra stezna prcrorurur stans si rana

::9"".:_u "_3 vindecat pand ta sfarsitul vielii. i ieasiJnereu$itd^nu l-a descurajat $i_n timpul domntei iui naju cefFrumos, in ianuarie 1465. cu ajutorul cefor Oin cetaL, -aocupat Chilia Si a pus pArcdlab pe lsaia, cumnatut seu.

St6panirea Chil iei, incursiunile djn Transilvania, sprij inirealmpania regelui I uner rascoale a sagilor de cetre

$tefan au fost cateva motive careFau determinat pe Matei Corvin sdInrlreze campania din Moldova

* ,!.y ._:.:"1: numeroasd (4O.0OO iuptdtorj) acesta trece

I^Tjll Ty?"t:=l Si distruse targurite .,profanand sfinteteorsenctgi comitand multe crjme. pe care nu le_ar fi f;cut nicjturcii, nici t,tari i ' , , aga_i scria gteian regetut pojonez. Cu cei

Campania regehiMatei Corvin inMoldova

12.000 de ogteni ai sdi, a dat lupte mici pentru a intarziainaintarea inamicului. Ajuns la Baia, un targ in care locuiauSi multi sagi veniti din Ardeal, regele maghiar se pregeteasi petreaci aici Crdciunul.

In noaptea de l4l15 decembrie 1467, armatele coman-date de $tefan cel l\rare au dat foc targului din mai multeperu Si, intr-o mare invilmiQeale, au tdiat cu s;bii le loraproape jumltate din oastea ungureasci. Regele a fostrenit 9i tranlportat pe targe in afara Moldovei. Dezastrularmateiungare arfifosttotaldac; nu s-ar f i produs tredarea

' unor boieri in frunte cu marele vofnic CrasneS, care vor pldtieu vqPu, IEUIrrrsd rvr ,

ln anii urmitori, $tefan a poruncit noi incursiuni inTransilvania pane cand, inceledin urme, in 1569, Petru Arona fost prins 9i dat pe mana cdldilor. Plitea cu capul omorulfratelui seu Bogdan (tatdl lui gtefan) la Reuseni,

'1469, hoarde de titari conduse de fiul Sifratele hanului Maniak au trecut Nistrul ca$; prade Moldova. Au inceput s; dea focaSezdrilor moldovene$ti, sd arde recoltele,se robeasce locuitori i$is: strangA turmelede oi Si cirezile de vite, aga cum le eraobiceiul.

Focuri aprinse pe culmi Si Ftafete iutiaudus vestea la Suceava. Reactia domnuluia fost prompta gi pe mesura faptetorsivargite de nelegiuit i. in ziua de 20 augusthoarda de titari a fost incercuiti 9imdcelerita in dumbrava de tei de la Lipnic(Basarabia. aproape de Nistru) A fost prinsfratele gi f iul hanului $i, cu toate darurile sauamenin-terile trimise, $tefan a poruncit sdIte uclst.

in vara anului

infrdngereatetarilor

ln anul 1470 incep efortufi le lui $tefan cel Mare pentru aLuptele cuRadu cel Frumos

integra Tara Romaneasc; in frontilcomun antiotoman. Radu cel Frumos-- - - -"-" ' - - | era vasal credincios turc i lor Si , inlocul lui, trebuia inscdunat un domn aliat cregtinilor. in icest

an. $tefan ata9a 9i arde Breila. tar in anul urmdtor are loccampania de r5spuns a lui Radu in Moldova. Acesta estesurprins de domnul Moldovei Ia targul de la Soci, unde iiprorr'oaca o grea infrangere.

In 1473, Stefan organizeazd o expeditie in Tara Roma_neascd, ilinfrange pe Radu cel Frumos, dupA o luptd de 3 zile.Domnul muntean fuge la turci. gtefan intre in bucuregti giintreaga visterie, toate steagurile Si bunurile de pret a;fo;tluate; chiar sotia $i f i ica domnului muntean faceau oarte dinconvoiul invingatorului. Frumoasa Maria Voichita. f i ica luiRadu, va deveni maitarziu doamni a Moldovei. ln tbcul tuiRadu a fost i istalat Laiote Basarab. Dar nici Laiotd Basarab.nici ceilalt i domni pusi de Stefan (Basarab cel Tendr, VladC;lugerul) n-au fost vrednici.sd ramene in alianta cregtineSi s-au inchinat turcilor.

al l l jea era congtient ce, la Dunerea oe.ros,Moldova era cel mai serios obstacolin caleaplanurilor sale cotropitoare. $tefan cel Maredevenise inamicul s;u principal 9i ciuta

momentul prielnic pentru a-l scoate din domnie.Un solturc a fosttrimis de sultan ca sd cead

iui $tefan aducerea personale a tribututuirestant pe trei ani 9i sa-i cedeze cetetle de lamarei Chilia 9i CetateaAbe. Domnul Moldoveia refuzat 9i s-a pregetit de rezboi. A poruncitbarbatilor valizi sd se pregdteasd de lupta. Laapelul siu i-au venit in ajutor 5.000 de secui,'1.800 de unguri ii2.000 de polonezi, pentru aapara cregtinatatea de pdgani.

Mahomed

77

Furios trebuie se fi fosl sultanul dacd a Doruncit s; seatace Moldova. in timpul iernii. Armata conduse de SolimanPaga a fost trimisd imediat ca sdl pedepseascd penesupusul$tefan gisd-iia tronul. Acesta dispunea de 30.000de cavaleristi Si vreo 90.0OO de pedestraSi. Oastea turcd atrecut Dunerea Si s-a indreptat pe drumul de comert careducea spre Vaslui gi lasi

Dupd vechea tactice a ,,pimantului parjolit" a fost distrustotul in calea invadatorilor. Granele care n-au Dutut f itransportate au fost ascunse in gropi; fantanile Qi apelestitetoare €u fost ohivite; furajele $i casele oamenilor aufost mistuite de fldc5ri; oamenii au plecat cu vitele cetre Tafade Sus ori la munte.

Calea prin care inaintau turcii era pline de capcane.Deta$amente intregi otomane, trimise dupi aprovizionare,nu s-e mai intorceau. Ostagii turci f lemanzi 9j obositifremantau pimantul dezghetat Si imbibat de apa zipezilortopite. Un cronicar turc spune c6 goimii cei ageri aiPadigahului ajunseserd se semene,,cu nigte gdini pl;uate'.

La confluenta raurilor Racovet 9i Barlad, lntr-o vale imbi_Podu-lnatt, biruintacare a uimit Europa

batA de ap5 Sistrdjuite de paduri,a preg5tit $tefan locul batetiei.

wv eu Erur t r vdlsur u[urnrct eta toara [ata: .In noaptea de 9/10 ianuarie s-au facut ult imele pregitir i.

Spre dimineatd, o negurl dease s-a l6sat peste vii le sip;durile din jurul Vasluiului, ca un tainic ajutor ceresc. lntr-ocronici se scria ca:;d fost ceali atet de dease, incet nici$tefan, niciostagiisei n-au vezut putereacea mafe a turcttor.ceci daci o vedeau ar f i fugit cu toli i .

Cei 5.000 de secui pugi la inharea drumulua in pedure.cople$iti de inamic, s-au retras in locut unde gtefan hotarese

oamenljdar cu sufletul Si gandul biruintei era toate tara:.

oprrrea turcilor. Doar dupe zgomotul facut de oasteaotomane giau indreptat aperetorij lvloldovei t irul armelor de78

foc Ai ploaia de segeli, 9iruri.giruri de turei se prebuseau inmocirla drumului, mirind dezordinea ln almata otomani.Atunci, asemeni fiarelor rinite, otomanii au slobozit din miide piepturi, strigAtul de rezboi menit si lnfrjcogezeadversarul, De data aceasta, dup6 primiifiori ce i-au cupiins.ostenii l,4oldovei s.au lmbArbetat Si tndarjit in hot5rarea lorde a-Si pastra libertatea cu orice prel. Au fnceput apoi, taporunca 9i sub ochii voievodului, sA atace cu toatd puterealor. Buciuma$ii romani sunau atacul din lunce, pe unul dinflancuri, determinand oastea otomane si-Si schimbe directiaspre locul dorit. Randuri-randuri, turcii dobor6{i sau gravrAniti, mugcau pdmantul Moldovei, la Podu-inalt.

Otomanii erau derutati, s-au impristiat Si-au inceput sdfuge. Incercirile disperate ale lui Soliman de"a reface frontulau eSuat sub loviturile necontenite ale cregtinilor. Urmdrirearesturilof oastei turcegti a tinut trei zile. Dezastrul cotropito-rilor a fost de mari proportii. Potfivit izvoarelor contemporane,turciiau pierdut 30.000 de oameni, 40.000 de cai Si numirulprizonierilor s-a ridicat la 15.000. Sultanul, dupa aflarea

ve$tii, cinci zile n-a vrut se primeascd pe nimeni. Niciodateo armata turceascd nu a suferit o asemenea infranqere.

Dupa marea betStie de ta Vaslui, podu-inatt, St;fan cell\rare a poruncit ostaSilor sd tind un post dqpatru zlje, numalcu paine 9i apd. La Suceava, domnul a dat apoi un mareospit, a impd(it daruri ogtiri i intregi, a ridicat ta rangut de .viteji pe teranii care s-au distins in tupti. Cei morti la datorieau iost pream;rit i in slujbe de pomenife, iar o parte din boieri.intre care 9i un frate vitreg al domnului. au fost inscrisi inpomelnicul de la Bistrita.

Ecoul victoriei a f5cut inconjurul Europei, aprinzand noisperante in lumea cre$tinS. Dar nimic concfet nu s-a fecut.Mai mult, trufa$ul lratei Corvin a fost in stare sa-Fi arogemeritele izbanziigis: accepte taude pentru faptele sivarsitede -vasalul' sAu $tefan

$tefan cel Mare a trimis la 25 ianuarie 147S o scrisoarecdtre toti monarhii cregtini din Europa,pe care ii informa despre lupta de'-. '------ -- " '-- I ta Vastui Si apela neintarziat la aju_

torul lor. Acesta a 9i fost motivul apropieri i de Ungaria 9iincheierea tratatuluidin 12 iulie 1475. [,4atei Corvin ii promitea.

Expeditia IuiMahomed al ll-lea

80

::: l l i ! ! l l"::"":,! ieni suzeranrtati i sate, ajutor mititaf 9ipoltrc tmpotlva turcilor. Dar creSt,nii nu erau soltdari Veneti;a in-cheiat afmistit iul cu poarta $i a inlesnit lurcilor sd ocupecet;tile genoveze de la Marea Neagrd, Catfa 9i tvlangop. tiinultima cetate i9i alesese qtefan a ooua so1ie, p" ttiaiia O"Mangop (1472). Evdochia decedase in anut 1467.

ln vara anului 1476, in iruntea unei uriage armatetota e; Ia l ( 150.000-200.000), cuceritorut Constanti_Lupta de Ia

Valea AIbe(Rdzboieni)

nopolului venea personal asupra Moldovet,ca sa rizbune infrangerea umilitoare otn

-

--=-

anulanterior La expedi.tje urma si participeSr domnul T;rii Romanestj, Si cetele prddalnice ale tetarilo;

$tefan se afla la Dunere, fncercend sd intazie trecereaacesteia de cetre dugmani, cand a auzit ce tdtarji au p;trunsin tare gifac prSp;d. Atunci,ln fruntea€avaleriei, s_a dus dupdteribilii oameni ai stepelor gi

'cu ajutorul lui Dumnezeu i_azdrobit ginimjcit intr-un macelcrancen", cum spune cronlcarul.

lntors la Dun;re, s-a aruncatasupfa turcilorcu mare cruzime9i a ti iat multi dintre ei. N;pidit inse de multimea turcilor,domnula poruncit ietragerea cdtre nord, spre padui Si munti.

A fost dat foculuitot ce putea servi ca hrand pentru oameniSi cai. La Valea Albe sau Rizboieni, ln t inutul Neamt, aincercat $tefan se prindS in capcanS oastea turcilor. Valeaprin care curge paraul avea maluri abrupte 9i o ldtime depeste 50 de metri, greu de trecut. Pe malul repii, in pedure,ridicasera moldovenii intaritura de copaci ca o cetate.

In cateva randuri au atacat turcii, dar au fost respingi desegetile 9i tunurile moldovenilor. Dar numdrul mare alotomanilor, mobil izati de prezenta sultanului, i-a coplesit peapirdtori. lntunericul ldsat 9i desimea codrului au permisinsd voievodului se se retrag; in ordine, dupd ce floareao$tiri i sale a muscet t irana.

Inse sultanul, invingStor la Valea Albd, nu a putut cucerinici o cetate, nici n-a ingenuncheat Moldova. $tefan cuoastea refecutd l-a hdduit in continuare, provocandu-i pierdedgrele gi reusind sd scoate toat; prada din mana turcilor.

Pe locul bit i l iei de la Razboieni, ca loc de veci pentrucei cdzutiin lupti, gtefan cel Mare a ridicat o biserici, pe acArei pisanie scrisa in Iimba slavon; se poate cit i: ,,9i cu voialui Dumnezeu au fost biruit i cregtinii depigani Si au cizut acolo multime maredin ostagii Moldovei".

Cand Matei Corvin a incheiat pace cu

Pierderea Chiliei9i a Ceatii Albe

turcii, Stefan seafla singur infata primejdiei

otomane. De acea$e situatie a profitatnoul sultan, Baiazid al l l- lea, care aatacat pe neagteptate cele doui ceGti,Chil ia 9i Cetatea Albd. Asediul ceteti iChil ia a tinut 8 zile in 1484 9i cu toate

82

eforturi le celordo, pdrcalabr a fost ocupati. Dupe doue zrleoe asedtu a cazul Sr Cetatea Alba. pierderea cetor aor.rJcetdti a. avut urmeri grele din punct de u"A"r" ""onori"lpditic si mil ita. Ca centre comerciale, aduceau marive;i i;;;raflt. ue aceea Stefan a f;cut eforturi mari pentru a lerecuceri, dar f ir; succes.).

Juremantul dela Colomeea agteptat demult de regete poton Ca;imii

al lVJea. ln fruntea unei suite impresio_

R;mas singur in fata puhoiului otoman. gtefan se vederemanful de nevoit sA presteze personal omagiul

l1T::t^3 9_09 g:J"jso^ane. domnur mordovean s_a dus tar.+oc. De Inletesese cu regele ca ceremonia

-s-e_ s,e desfeqoare in cortut regelui, Oai canA gtefan eia

ls-:l:i,"n:"t .:: sd jure credintd pe Evansheti;, panzereconurut_a_u- iost lasate la o parte. ca si vadaioati tumea pemarete nostru voievod la picioarele suzeranului seu... unrar In ttmpul cend se afla in polonia. turcii atacal\roldova, dar cu ajutor polonez i i invinge ta Cafldbuqa. in.r.rd-b_ \i letan obtine un nou succes la $cheia. ln aciasti3:.t-?1!" ?-l:" satvat.de un ostean din sarda domneasce,Hunce, Intemejetorul legendarei famili i a Movilegti lor.,_ ,DezamAgit profund c6 polonezri au incherat pace cu turciir l loyl !] ?u recunoscut stapenirea otomane asupra Chil iei

se pliteasci Portji tribut. Voia prinaceasta sa inceteze incursiunile depradi ale turcilor. De la Matei Corvina primit cetdti le Ciceu, cu 40 de sate,pe Somegul Mic Ai Cetatea de Balta,cu 7 sate, pe Tarnava Mare. Bisericaromanilor din Feleac este construitdcu ajutorul tui gtefan 9i tot elinfiinteaz; epjscopia romaneascd aVadului.

9i Cetigi Albe, 9tefan se vede nevoit

83

Regele polonez era un tanef $iret 9i indreznet care dorea

Expeditiile regeluipolonez loan AIbert

Lupta de la CodriiCosminului

inl6turafea lui $tefan pentru apune in tronul Moldovej pe unfrate al siu. in august 1497, in

Qi multe sate au fost predate.$tefan insd a pornit pe urmele

fruntea unei armate de circa 100.000 de ogteni incepecampania. Pe $tefan i l anuntase ci porneite impotrivaturcilor pentru a recuceri Chil ia Qi Cetatea Albe. Cand ceidoi soli tr imigi de domn au fost arestati qitrimisi in lanturi inPolonia, s-au descoperit inten(ii le duSmenoase ale craiuluilegesc. In fala acestei situati idomnul a poruncitsA se aduneoastea la targul Romanului.

Armata polonezi a inconjuratSuceava gi a inceput asediul cetit i iaperata de portarul Luca Arbore.Zidurile au inoeput se fie bombardatezi qi noapte. Garnizoana cetStii arezastat eroic Si noaptea reparastricdciunile la. ziduri f;cute dearti leria polone. Armata lui Stefanavea un efectiv de vreo 40.000 deosteni moldoveni, un corp de oasteturc Ai altul muntean. in sprij inullVoldovei, regele Ungariei a trimis pevoaevodul Transilvaniei. Acesta vaincepe tratative cu loan Albert 9i 9tefan pentru.a se punecapdt stir i i de rizboi. Pana la urme, domnul lvloldoveiaccepta ,dar in asa chip ca polonezii sd se intoarci peaceeagi cale pe unde au venit".

Regele nu a respectat intelegerea, a pornit pe alt6 cale

-' '-- | polonilor 9i i-a ajuns la margineacodrilor Cosminului. Scrie Letopisetul anonim c; ,,!a lovit,joi, luna octombrie 26... Si i-a bitut. gi apoi i-a gonit prin

84

fegetul Cosminului, omorandu-i 9itaindu-i. gi a fost m;cet mareintre leside armele moldovenelti.9i au fost luate toate schiptretecrdie$ti i i au cazut acolo multiboieri Si voievozj legi mari 9i acdzut acolo multa oaste Si toatetunurile cele mari, cu carebStuserd cetatea Sucevei".

loan Albert abia a izbutit s; seintoarci in tara sa cu un numdrmtc de oameni.

ln vara anului urmdtor (1498)$tefan a facut o expeditie derjtz.gynarg in Polonia. A pridat Si a ars satete qi oragele din

Suntem in vara lui '1504_ gtefan cel"Mare coborase din

Galit ia panS aproape de capitali, Cracovia. La interventiaregelui Ungariei, intre Moldova Si polonia se incheie un traiatde pace ('1499). care confirm; deplina egalitate lntre celedoue state. (Prof. $tefan Epure)

Cum a aapussoarele

tronul sdu aurit intr-un pat de abanos,tintuit de boala adancii betrbneti. Fata -ca

alb ca neaua. barba lungd. stufoasd. Numai ochiieriu vii 9isclipjtori.

Suferea de podagrd (guti - depunerea acidului uric Iaincheieturi, insotit i de umfleturi Qi viotente dureri). in ptus,rana de la glezna stangi (cepdtati demutt, ta Chitia) s_aredeschis. Doctori indemanatici, sositi la Suceava,.i-au arsrana, l-au uns cu alif i i , gata sel insAnitogeascd.

La patul mo(ii, se aflau marea sa iubire, Doamna Maria-Voichila, $i f iul lor Bogdan, pe care gtefan i l dorea domn.

Era duminici gi suferindul a auzit c; boieri i se ceart; inIegeturd cu mogtenitorul tronului. Unii i l voiau pe fiu-sdu

85

Bogdan, all i i pe nepotul s;u$tefan, ostaticul de laConstantinopol (f iul fecioruluiseu mort, Alexandru).

incilcand sfatul medicilor,9tefan - cu ultimele puteri-porunce9te si f ie dus la loculde adunare. Avea sabia inmani Pe loc serira catevacapete, iar cei rdmaqiin viatAil aleser6, mai de voie, maide fricd, pe Bogdan dreptvoievod al Moldovei. lndlta-rea in scaun se Tnfdptui imediat, sub ochii umezi ai tatSluis;u, care asigura astfel calea cea bune a teri i.

Doar peste doue zile, ma(i 2 iulie 1504, reposa robul luiDumnezeu, domnul lo $tefan voievod, la 3 ceasuri din zi.Domnise 47 de ani, 2 luni Si 3 septimani. A fost inmormantatla Putna, manistirea zidit i de dansul, cu multe jale Siplangere.

Peste remisitele pimantegti a fost trasi o piatri demormant, frumos impodobi€ in marmuri albi 9i cioplitd intimpul vieti i v0ievodului (cu inscriptie slavone):

,,Binecinstitotul domn, lo gtefan voievod, din mila luiDumnezeu domn al Fii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod,ctitor Si ziditor al acestui sfant |dca$, care zace aici. 9i s-astremutat la ldcalurile de veci in anul 7.000...luna... Si adomnit ani..."

86

' Dupa ce s-a prjpidit, nimeni n-a mai sepat in marmurianul gi data mo(ii. Lumea care vine la putna cea sfanEspune ca nici nu efa nevoie. pentru ci $tefan cel lvare emereu v,u in sufletele noastre de romani_

Cand se suise in tron, $tefan era neinsurat. La fel caSoliile Si urma1ii bunicul sau, Alexandru cel Bun, Ia fel

ca tota cei din dinastia mugatine, i iplaceau mult femeile, care aveau menirea de a inmultineamul moldovenilor

. Se cunoa$te numele primei iubite a lui $tefan. Marugca.Aceasta i-a deruit un fiu, botezat dupe numele bunicului.Alexandru, care trei pane in 1496, la curtea domneasci.atunci f i ind obiceiul ca toti copii i naturali se creasca inpreajma voievodului.

lntaia c;setorie e cea fecuta dup;9ase anide domnie, in 1463, cu buna9i evlavioasa ruteanci Evdochia, sorea luiSimion, cneazuldin Kiev. Aceastaii dirui sotului dol biiiefl (mo(ide copii,in 1479), dar Si o fafe, Hena, cate aavut o viate nenorocita. Miritata cuonoruri la Moscova cu lon cel tandr,moitenitorul tronului 9i f iultarului lvanVasil ievici al l l lJea, Elena ddruidinastiei rusesti un bdiat, Dumitru.lnsa sermana fi ica a lui Stefan celMare iSi pierdu berbatul, tareviciul tonmurind in 1490. La 5 anigori, bdiatulei, Dumitru, e incoronat drcpt viitortaral Mescovei, ins: betranul tar lvan.reinsurat cu grecoaica Sofia, are dinaceastd cisitorie un fiu. Vasile. careeste proclamat mo$tenitor al tronului,dezmoslenit. $tefan cel Mare afld

al Eleneiaceastd

87

nedreptate fecuti f i icei sale Elena,aruncate in inchisoare cu b5iatul. Elenamuri in temnite, la 1505, iar f iul eiDumitru fu otravit din poruiica tarineiSofia.

Revenind la mama Elenei, DoamnaEvdochia, prima sotie a lui $tefan,aceasta se prdp5di, dup6 patru ani dec-snicie, in 1467.

Abia dupi cinci ani de la ingropaciunea ei; gtefan seinsura a doua oar;, cu Maia de Mangop, pentru a se inrudicu un aliat. antiotoman din Crimeea. Nunta se f;cu laSuceava, la 24 septembrie 1472. Viata cu grecoaica Mariade Mangop, din familia imperati lor bizantini Comneni, fuscurte Si f;r i noroc, ca Si convietuirea cu" Evdochia. lnsiMaria de Mangop nu niscu nici un copil Qi, suparati detragedia familiei sale ucise de turci, dar Si de recealasentamentale a voievodului, se stinse in 14i7, t i indinmormantati la Putna. Cum era obiceiul curti i , ea crescusepe Elena (fi ica Evdochiei), precum Si copii i , din flori.,, intrecare Alexandru al Marincei, Bogdan, llai, pefru al Rere$oaieidin Harleu (viitoruldomn), poate Si pe alti i .

Veni Si a treia cisetorie a lui gtefan celMare. cu o altd Marie, insd din neamulseude romani. Este Maria-Voichila Basarab,fi ica dugmanului s;u, Radu cel Frumos,voievodul Terii Romenegti. Dupa infrange-rea acestuia, in iarna 1ui1473, laintoarcereadin Muntenia, gtefan o lud prizonier; peDoamna Maria a iui Radu cel Frumos 9ipe fi ic:-sa Mafia-Voichita, atunci doar ocopile. Fata cea frumoasa, ca taica-su,crescu sub.ochii lui $tefan, in cetateaSucevei. Cand se implini. voievodul seindr;gosti de ea. Inc; nu murise sotia a

88

do_ua, Maria de l\4angop. Minunatiiochiai preafrumoasei feteSrtarmecele ei i l subjugard. Abia in i480. domnul Moldoveise Insura a treia oara. din dragoste aprinsa, cu teneraMaria-Voichita. Tr;i cu ea 24 de ani, pane la moarte,pecetluind unirea de suflet dintre cele doua str;lucite dinastii,de musatini 9i basarabi, ale poporului roman.

Maria-Voichita i-a deruit lui Stefancel Mare doi copiit pe Maria-ChiainaSi pe viitorul domn Bogdar, numitastfel in amintirea bunicului acestuiaucis la Reuseni Si a fratelui ,,din flori.,ce abia fusese inmormantat. ln t impuldomniei f iului ei Bogdan (supranumit,,cel chior" pentru c;-9i pierduse unochi in rdzboi, cand trdia tatet seu$tefan), Maria-Voichita Basarab ainchis 9i ea ochii, in 15j.1, f i ind ingropate tot la putna.

Petru Musat, str.;mosul lui gtefan, construise Cetatea cie Scaun

Cetefi, menesfiri,biserici

a Sucevei, Cetatea Scheia, CetateaNeamlului gi altele. Bun jcul sdu, Alexandrucel Bun, rcctedise qi interise toatefonf|catiilede piatra cere aparau IVtotdova.

rn runga 9r gtof loasa sa domnie. Stefan cel Mare {.1457_.1004)s-a ingrijit de reconstructia 9i mirirea vechilor cetati lHotin,Suceava, Neam!, Barlad, Roman, CetateaAlbA, Chil iai, precum9i de zidirea cu(i lof domne$ti din piatra, tagi, Hart iu, BacAu. Depildd, cetatea Chilja a fost reconstruite numai ln cateva luni. deprimdvara pana toamna, cu participarea a 8OO de megteri zidari9i 18.000 de salahori.

Vreme de kei decenii (1457-1487), vfednicul voievod s_apreocupat de inelFrea fortirelelor mjlitare din piatra, asemuite cuo salbe ce lncingea Moldova. in aceastd perioad5, a ridicat doarlVdndstirea Putna (intre anii 1466- 1469), tacag de vegnicd odihn,pentru el 9i famil ia sa. I\ Iai.apoi, dupe ce a constrr i t cetdti le. ainceput (din 1487) epoca edif jcari i , in st i t motdovenesc, amonumentelof rel igioase. Ia€ ordinea cronologicd a r idicari i lor:

89

- ln anul '1487, incepea edif icareaBiserici lor cl in Patrauf i 9i Mil igeuti,

- ln anul 1488, s-au construit biserici leSI. Uie de l6ngd Suceava 9i Sf.Gheo.ghe de la vorone! (ambeletefminate fntr-o singule vad).

- ln an!l '1490t Biserica Sf. loan dinvaslui.

in anul 14S1, Alex5ndrel, f iul 9iasociatul la clomnie al lui $tefan, terminaBiseaica Precista din Bac;u.

- ln acelagi an, se ridica Biserica Sf.lagi, ispr5vit; in august 1492.

-ln anul1492, logofdtul lon Tdutu inSlta Bigerica din Bdlinegti,iar gtefan cel Mare, in numai cinci luni, termina Biserica Sf.Gheorghe din Harlau.

-ln anul'1493, lncepea Biserica din Borzegti, terminata in 1494.- In anul 1494, Biserica din HuSi.- in anul 1495, Bisei ica Sf. Nicolae din Dorghoi.- in anul 1496 se construiaui Bise,ica Sf. Mihail din RAzboieni,

Biserica menistir i i TazlSu. Biserica Sf. Nicolae dinPopeuli-Botosani.

- In anul 1497, Biserica ineta.i i de la M-nist irea Neam! 9iBiserica Sf. loan din Piatra, paraclis al cutilor domnegti.

- In anul 1500, Biserica din satul Voloval Si Biserica dinCotnari (atribuite de traditie lui 9tefan cel Mare).

- In anul 1502, percdlabul Luca Arbore termina, ln cateva luni,Bisel ica de la Arbore.

- ln dnul 1503, 9tefan cel lvlare incepea bisericite de.laReu6eni (unde fusese ucis migelegte tat5l seu Bogdan-Vodd) Side la Dobrovet ( lenge lagi), ambeleterminate in 1504, anulmorti isl:vitului voievod.

Manerstirea Putna (despre care s-au lesut atatea lege;decuprinse Si in aceaste carte) este locul sfant unde se aflemofmantul voievodului. $tefan a sf int i t biserica in ziua de 8-septembfie 1470. Din p;cate, vechea biseric5, ziditd de $tetahcel Mafe, a fost distrusd de cazaci in 1654- ln decursul t impului,a suferit unele prefaceri, care i-au schimbat, intr-o oarecare90

Nicolae Domnesc din

mdsure, infdtisarea tmpunetoareinit ialS. La inaugurare, gtefanpflvea cu .admiratie ceea cerealzasera megteri i , arhitecti i sizugravii sdi. Avea in fala ochilor operld frumoasd Si str6lucitoare, totcu aur poleitS. Se spune cd aveamai mult aur decet zug|dveate.Indunk! Si ln afare era acoperitacu plumb_ Menistirea ofiginala eraflancati cu ziduri de cetate, careaveau ta colturi patru turnuri. Singura ctaojre de la putna a c6reivecnlme n-a tost contestati i este Turnultezaurului (14g.1). tnsaeste vechigiTurnul int.Arii in incinta menAstirii, pe uirOe pitirrnJ::^_"]3I: jy, lst i i din. paku zari ca sa admire minunari i teatezamantutut rnonahal (biserica si mormintele, muzeul cu icoane9r ooo_are scumpe, a9ezarea calugAreasce, ziduri le 9i rurnuri le).,-

Lano patrund In btserica, viztatorii mrcisi marise "gar'e

tn genun"h,:1T-.Ti"j!'f "l ?Ef:" TtMare. Lespedea funera.e seafle ink-o ni95.acopenta oe un batdachin de marmure sprijinrt pe doua cotoane.. Mat vedem mormintele Manei de Mangop (a doua sotie) giMariei.Voichita (utt ima sot. ie) Este aict, sl. lb un batdachin in::"1?:,1-r,,-T,"lTi:yr. domfiutu i Bosdan at l .tea. fiur si urmasulrur Vreran ta $onut Moldovei

. Moldova lui $tefan era incinsa cu o superba salba de cetati sironrncatlt drn piakd. pentru apdrafea tanr de cokopitori. latS_le p;cete mat rmportante.

- Cetatea Hotin. Se afla in nordul Motdovei, pe malut drcpt at .f luviLrluj navtgabil Nisku (azi in Ucraina). Legenda spune ce ecest

oraS a rost creatde cStre imp5ratul dacitor eotizon, at c:r ui numemodificat lar pu{a. petru Musat giAlexandru cel Bun reparaserdceratea, care era mare nod comercial. Unuidintre f i i i luiAlexandr.ucel Bun cedeaze Hotrnulpoloniei. Insi gtefan i lrecuceregte prinlratatul din 1459 pLrn6nd In capul cetati i pe unchtut ,", Vlalcu,r-atete mamei Oltea Dup6 .upta de la Rdzboient, turcit luiMahomed al l l - lea atacd Hotinul, dar nu-l por cucen.

Cetatea Soroca. E6te cea mai micd cetate de la Nistru. Se afleazi in Republica Moldova. ASa cum o vedem in prezent, a fost

91

ridicat; din piatrS de cdke fiul lui 9tefan, Petru Rareg, in 1543.insa, ln vremea luigtefan cel Mare, exista la Soroca o cetate delemn Side pdmant, ziditdde bravulvoievod in acestvad alNiskului,ca s5-9i apere tara de nevala tetarilor 9i cazacilo.. ln 1499, undocument amintegte d espte ,,percelabul de Soroca, Coste".

Celatea O.hei. Dupa lupta de la Lipnic{'1469) gipedepsirea aspraa tita lof, $tefan ridicd din temelii aceastd cetate, dar nu pe malulNistrului, ci in cotitura apei R5utului. Cetatea era inchisd naturalintrei laturide malul prepestios alparaului(60 m lnSlt ime), iarin laturaapuseand, mesteni moldoveni au dicat un zid puternic (azi ln ruine,pane la suprafala pdmantirlui). Orheiul se aflS la no.d de Chigineu.

Cetatea Tighina. Astezi se aflS in Republica Moldova, pemalul Nistrului, la resdrit de Chigineu. Dupa ce au 6ucerit-o, turciia! denumit-o Bender. Era orag moldovenesc cu vame pe vremeaiuiAlexandru cel Bun Si $tefan cel lllare, ultimul inzestrand-o 9icu fort i f icati i noi, mai ales dupe pierderea Cetdti iAlbe. Ruinele deastdzi se compun din doue cetdti: una din piatre, alta de pdment.lmpreunA alcetuiau o mare qi puternic6 fortificatie.

Cetatea Albe. Esto a cincea fodificatie care apdra malul drept alNistrului. Se afle, azi, ln Ucraina, la limanul fluviului, dar a fost mutevremefereastra l\,loldoverla IVlarea Neagri. Fortarcala e foade veche.Aici era oragul antic Tyras. Rand pe rand, cetatea a fost step6nitd decike greci, romani, tdtari, genovezi. La inceputul domniei luiAley€ndrucel Bun, Cetatea AlbA iritd in st5penirea [Ioldovei, fiind de mai multeori re€cutd.gtefan cel N4arc o recucereste Si, in 1476, construiegtepoarta cea mareacetdtii, cu ambrazuri giocnite, inse in 1484, sultanulBaiazid al ll-lea cucer€9te atat Cetatea AlbA, cat Si Chilaa.92

Cetatea Chilia. Din mereata cetate moldoveneasce, pdzitoarea guri lor Duneni, astazi n-au mai 16mas dec6t rutnele. ufmele devalura, 9anful de ap;rare. (Se afld acum in Ucraina). Dupe ce; indecursul antichitdiii, a fost fortefeat; greceascd Fi bizantind, inveaculalXv]ea trecede la genoveziin stdpanirea Munteniei. undedomnea dinastta Basarabrlor. (De aici gr denumirea Basarabiei,care se.extinde de la l inutulChil iei, spre nofd, asupra gugeacului,iar sub rusi asupra Moldovei dintre prut qi Nistru). Tn uima unuiatac saageros, 9tefan cel Mafe recucereste'Chilia ln .1465

9i oreconstruieSte din temelii, dar Baiazid al lltea a pus mena, in 1484,pe, cele doue ceEh de la Marea Neagrd. Cetatea-Atbe 9i Ch,tia,i4f i intand In sudul Basarabrei doud raiale turcesti.

Cetatea Creciuna. Aflatd in sudul Moldovei, la hotarul cu TaraRomaneasca. vechea cetate a fost cl5dite, se pare, de cavaleriiteutoni, la poalele M:iguri i Odobestitor, teng6 Mitcov. in t imput

. luptelofcu VodA TepeluS {pentru a smulge Muntenia din supuneieaturcilor), gtefan cel Mare cuceregte (la 1O martie 1482) cetatea.pentru a-siasigu€ granita la miazdzi.

.cotatea Neamtutui. petru | [ , tu9at (1375_139.1)a r idicat, pe ocoline montand de tan95 Tg. Neamt. prima cetatedin piatrd. Stefana marit incrnta cu ziduri groase Si pahu basttoane semicirculare. AinAllat de la 12 la 20 metri zidurite de 3 metrigrosime. Accesut incetate era inlesnitde un pod fix pe piloni iide un pod mobit. A irstasediata de regele Ungariei (1395), de sultanul l\4ahomed at ll_lea(1476), dar n-a putut f i invinsa niciodatd de tunuri.

Cetatea de Scaun a Sucevei. Construiti tot de petru I Musat.care in 1380 a mutat aici capitala l4otdovei. At doitea ctitor eite9tefan cel N4are. care a intarit fortut musatin, pentru a rczistaindelung oricdruiasediu al dugmanilor lari i , cu tunurigrele deatac.

A construit un zid inconjurjtor de 2 metri grosime, Ia 25 metride vechea cetate. Zidulavea o lndlt ime de 1O metrifata de Eantulde apdlare, cu turnuri Si creneluri penku amplasareb artilerieimoldovenegti. S-a sdpat un nou gant de aperare, sub forme depotcoava, cetatea devenind o puternicd fortdreala. ASa se explicade ce n-a putut.fi cucerit5 niciodate prin forta armelor, nici de cetresultanul Mahomed al l l iea, nici de cdtre regele loan Albert alPoloniei. Abia in 1675, din ordjnut Porl i i Otomane, voievodulDumikaqcLi Cantacuzino a distrus Cetatea de Scaun a Sucevei 9ialte cetbn drn tara

Perla lu iNeagoe Basarab

ln mijlocul unuiparc luxuriant selnalla semeata o adeverata perldarhitecturali, une din capodoperelelumii: Blserlca episcopaa de IaCurtea de Arge$. Cine a plSnuit Sia intregit aceasta minune in piatrd?Domnitorul Neagoe Basarab(1512-'1521), un stdpanitor intelept 9i evlavios, care a fecutnumeroase daruri 9i s-a ingrijit de multe lScaguri cregtinedin Muntenia, dar gide la lerusalim la l,Iuntele Athos. Doritors5-9i arate autoritatea, dar $i avutia, el a construit, in loculministir j i ruinate, o biserice noui din temelie (intre'15'12-15'17). Piatra a fost adusi de la cariera Albesti-Muscel,iar marmura 9i mozaicul tocmai de la Constantinopol. Ctitorulavea ambitia si intreacd in frumusete tot ce se facuse peneatunci. MAretia, armonia, propo(ii le ! i bogatia decoratieiedificiului sfant.au gisit ecou ln inima cantareti lor populari,care au inveluit-o in aburul legendei nemuritoare. Cumgldsuie$te balada populari celebre, culeasA de VAlecsandri, zidirea s-a datorat Megterului Manole, care alucrat cu trude 9i sacril ici i, impreuni cu cei 'noud me$terimari, calfe Si zidari" la monumentul acestuivoievod ambitios.Sus, la turle, piatra s-a resucit ascult;toare, in jurul unui axvertical, precum faldurile moi ale unei stofe. in biserica deaici a fost inmormantat ctitorul, cu sotia Despina, precum giginerele siu Radu de la Afumati, in vremea ciruia s-aterminat Si decoratia intefioar5 ('1526). Restaurate completde cetre arhitectul francez A. Lecomte de Norty (1875),94

MdnasfireaArgegului

biserica a devenit $i necropol5 a famili i lor regale Carol | _Elisabeta, Ferdinand - lraria Si, de curand, a;egelui Carolal l l- lea (osemintele au fost readuse in 2003, din portugatia).

Neagoe Basarab i-a spus megterului Manole:- llifdgSduiesc averimari, tie Qi lucretofltor

tdi, dac5 ridici bisericd fere seamdn de fru_moasd. Dace nu, vd zidesc de vii lntre zidud.

l\4e$terul l\,4anole s-a invoit Sizidariis-au apucatde lucru. Darce se vezi? Ce lucrau ziua, noaptea se dArama. Aziasa. maineaSa. c6teva zile s-au lrudit in zadar Domnul, vdzand cd tucrulnu spore9te, se in€runtd la mesteri Si-iameninle sd_iase2e devii chiar la temelie Cel mai intristat era. insA, megterut Manote.

Intr-o noapte, el v;sd cd zidul se va surpa mereu. daci nuvor zidi intr-insul pe cea dintei sotie ori sora, cale va Veni Sele aduce, a doua zi, de mancare. povestind visul celfsl6r sizidarilor, toti se invoira gijurara. pe sfanta cruce, sd zideascesolioara ori surioafa care se va ivi, prima, a doua zi.

Dimineata, l\4anole se sui pe schele, ca se vade care femeievine. Cand, vai, ce zari? Sosea tocmai nevasta sa, Tncdrcatdc-un co$ plin de bucate. Sermanul Manole porni sd boceascd9i, cdzand in genunchi, i l implord pe Dumnezeu astfel:

- Dd. Doamne pe lumeO ploaie cu spume.

oA

Mendt a "se-mi opreasca.S-o opreascd-n valeS-o intoarce din cale!TatSl ceresc ii ascultd ruga. Ploui cu galeata, lnsd solia lui

IVIanole nu se intorcea din drum. Veneal\,4e9terul se ruge din nou, sd sufle vent nebun, ca sd-i

intoarcd nevasta din cale. Dumnezeu il asculte gi sufli o vijeliedd smulgea copacii, dar sotia lui Manole rdzbi pand la loculzidiri i .

l\/anqle, cu sufletulzdrobit, o sdrutd pe iubita solioard Si ourcd pe schele. Prefacandu-se ce glumegte. el i ispuse:

- Stai, mendrula mea,Nu te speria,Cd vrem sd glumim9i sa b zidim!Densa se ldse dusd de

vorbele bdrbatului. Credeace-i glum5. Dar cand vezucd zidul o cupinde, ca unclegte, incepu sd plangd iise se roage:

- Manole, Manole,Mettere Manole,Zidul du ne stenge,Trupusoru-mi frenge!Manole insa ofta, suferea Sizidea mereu. peste putin timp,

solia iubite nu se mai vedea. Numaidin zid r5zbeteau vaietelesdrmanei:

- Manole. Manole.Megtere Manole,Zidul reu md stenge,Viala mi se stinge!Megterul l\4anole cdzu ln genunchi, s6rutd zidul, bare nu se

mai surpa. Slobozea Qiroaie de lacrimi de durere. Aqa a pututsii isprdveasce, impreund cu catfele Si zidarii, mAreatamendstire Curtea de Arqe$. Fara jedfe nu se poate infeptuinimic trainic, nimic frumos, nimic inialtetor...96

I]rlyl:^1]r^Tl:,1::s"e Basarab. incdntar peste masura, grdr::: g1i::"r: ;:1"J,i""*:"rr' "*;;" "ii;;J"' ;"":*"il:

AIld ,, legende de aur.,din tradit iaPopulard a neamului romenesc esteFantana lui Manole, lot de la Curieade Arges

Dupe sacrif iciu, biserica a putut f iisprdvitd, spre bucuria voievoduluict i to. Neagoe Basarab. pi;tr; .Marmur5. Aur. Afgjnt. B rcnz. Mozaic.roate de o armonie perfecle..patruturle neasemuile. 9aptezeci si trei defereslfe. Douezeci de cruci polei le inau-r- Brauri exterioare ciopli te cumalestne

^ Evlaviosuldomn venicu Doamna

Liesptna Sitol icoconii . Vedeau o att j

_-. l'l:Sl"j" Manote, ai putea tu se_mi ridjci attd mendstire,mai mandrd ca aceasta?

.-^Atunci-Manole, cupdns de o deSarta mandfje. raspunse cuIngamlare:- Da, luminate stdpian, pot sd inalt una Si mai m6ndrd!Voievodul se lntuneca Si_i strige de jos:

-- - uylnl La to,cTeatd mi_ai fdgdduit cd mendstirea asta va ficea.matrumoasd din lume. gi_acum. schimbi deodatd vorba gi_mispur ca ver lace una si mai frumoasi. [4ai bine moartea voailrdl

,;:J,:;H":i|.."" sare rraserd in jos utrima scarA. pe care

-_Ve!i_rdm6ne pe acoperig. sd putrezi! acoto, ca sa nu maipurer no,ca a[A mdn5stire, la fel de faloasd..Neagoe-Vode se indepdrtd. l \4anole gioamenii sdiceutau ocate de- scdpare. In jos era heul gi n_aveau cum se coboare.

^ - na ne lacem aripi din gindri l i i Si sd zburem ca pesari le.

ASa vom cobori. .$i-au pus aripi de lemn, dar au c;zut din inatt, grei caplumbul $i s-au prdDedit.

97

Singur, megterul l \ ,4anole pluti in vezduh, ca un 90im, dar sezdrobi de pemant, putin mai departe de zidife.

Din locur unde a cazut. a tdEnil un izvor cJ apa l lmpede. lacrimiale pdmantului ce se va|se vegnic, pentru al plange pe bietulmester Manole. Acolo s-a zidit o fantand, de aducefe aminte.

Aga s-a niscul legenda tanianri de langd manastire.

Vestitut domnitor Neagod Basarab, cel cafe a r idicat

Invdldturile luiNeagoe Basarabcdtre fiul seuIeodosie

legendara Mendslire Curtea deArgeq, minune arhitectonicd, aredactat aceastd scriere, din pacate,in slavond, dar traduse apoi 9i infomene9te.

Degi s a spus cA este o vast5 compilalie din multe izvoare$tiute, /nyafeturile abetuiesc o carte politicd iireligioasd de marevaloare. un katat militar giprimultextde pedagogie romirneascd

' Fiul s5u Teodosie, care i-a urmat la tron doar cateva luni,pfimea sfaturi perintegti intelepte:

,,Judecd pe fiecare cudreptate dupd faptele lui, cede aceea esti domn caretrebuie se fie ca un izvornesecat ce dd tuturoraaqeeagi apd, iar nu unoradulce, iar altora amar;i."

,, lubeste adevdrul, cecimincinogii sunt ureli deDumnezeu!"

,,La judecate cugetarea lasd nu fie Qovditoare, cldti-nandu-se incoa gi incoaceca trestia in vant."

,,Rdspunsul dat solului safie a$a, incat sii meargd lainima sGpanului solului, cao segeatd ascuti€."

98

Ne agoe Bas arab, imp re u n dcu tiul sdu Teadosie, zugrAvili

la Mendstirea Dionisiu(Muntele Athos)

Doamna Despinabiserica nu se putea isprdvi, frdman_

tandu-se cu boieri i din divan cum sd adune banii necesari.- Sa mirim biruritel

zise vistierdicul. .- Da, si le marim!

hot;ri voievodul.Tocmai atunci intre i i l

divan Doamna DespinA,o femeie milostiva Sifoarte blandi, care seincumetd sa zicir t inandin mand o ldditd:

- Domnul 9i sotul meuNeagoel Nu impovirapoporul cu biruri, pentruplacerea ta. ln loc si te

In timp ce ridica biserica, Neagoe Basarab a fost inqti intat>amna Des.-ina ca vrsllena se golise. Era mahnit cA

tau-de. oamenii te-ar blestema. Eu ti_am gasit izvorul banilor.rara-t In_ta_dtta mea. lt i defuiesc toate podoabele mele dinaur Prefi j le in bani_Si gsteSte sfanta mandstire.

^ Eotent dtn dtvan r5masera inm5rmuriti, cand vdzurd ca

::amn3 ?e:prl:-sqvergi o faptd atat de frumoase. tar Neagoetsasarab, tudnd ladita cu podoabe, sirutd Doamna lir i ipefrunte, mandrindu-se cd are asemenea sotie cu suflet nobil.

Doamna Despina era din vita despotilorsarbj. Viataimpreunia celor doi soti, care s-au inteles 9i s_au iubit, a fost inchinatdbrsericii Si arte-i. Penku terminarea perlei arhitectonice, ea 9Fadat giuvaierurile pe care le moqtenise de la casa domnitoare aSerbiei, fiind fiica tui lon Brancovici. Ea a trait mari bucurii lasfin(irea, cu mare alai, a bisericij din vechea capitali, in august'1517. lnsd in 1521, Neagoe Basarab s-a prap;dit Si, dincol; deserb;ri, mirii 9i frumuseti, doamna Despina a fost neferjcita.Doifiigiofau (lon, Petre, Anghelina)s-au stins in frageda varste,rar vdduva domnitorului a rimas cu un fiu Si doui fete in via!;.

99

Neagoe mLrrind in scaun, flul sdu feodosle (cel pentru carescrisese tnvdfdtur,,le. . . ) ii urmeaze la domnie. lnse acesta,copil fiind, e alungat din tar; de cetre altd rudi, Radu de laAfumati. Fugind peste Dundre, la Constantinopol, Teodosiei9i afl: acolo moartea, pusi la cale de citre partizanii lui Radu.

Doamna. Despina, cu fetele ei Sfara $i Rirxanda, serefugiazd in Ardeal, la Sibiu.-Fate de rege 9i vdduve de domn,traia departe de Serbianatalr, alungate din Tara Romeneascd,unde-Si diduse pan, 9i bijuteriile pentru inelFrea bisericii dela Curlea de ArgeQ. Din Qase copii ndscuti. ea a remas numaicu doi. De fapt doue fete: Stana 9i Ruxanda.

Domnita Ruxanda, cea mai frumoasd, se c;setori cudomnul Munteniei. Radu de la Afumati. care-Qi luA sotia laTargovigte. parasind Sibiul.

pomnita Stana se meriti cu 9tefinit6, domnul Moldovei,care era iute lafiresimanios, ca Si buniculsiu, 9tefan celMare.

lar Doamna Despina, m5ritandu-gi fetele amandoua cu doidomni romani, un Baiarab Si un Mugat, nu s-aintors totusi in tara unde. candva, domnise Qiea. R;mase la Sibiu, un orag in care-i placeasi petreacd. Ac€ast; viatd tihnita n-o duse mult- abia un an. in '1527, domnul Stef5niti moarela Hotin 9i gurile rele spun c; insesi doamnasa Stana l-ar Ii otrevit. Aceasta, vinovatd saunu, perdsi Moldova, retr;gandu-se la Sibiu,langi mama sa.

Doi ani mai tarziu, in '1529. moare 9icelelalt. ginere al Despinei, Radu de laAfumati, sotulfrumoasei Ruxanda. E omoretde boierj i sei, care-i taie capul.

9iiat-odin nou pe Doamna Despina, viduvalui Neagoe Basarab, cu amandoud fetele, pe

.capulei, in Sibiu, ambelev;duve sau. maibinezis, toate trei viduve acum: Despina, Stana,Ruxanda-

100

Un doinn gospodar:Matei Basarab

Despre lvatej Basarab (1632-i654)o cronici a vremii caracterizeazi pescurt domnia sa: 'Tara iubea pedomn Si domnul pre tara'. gi cend tegandesti cd lvoievodul gospodar,evlavios 9i viteaz s-a urcat in tronulMunteniei la varsta de peste 50 deana, domnind cu chibzuiati ta bdtre_netea sa. In acea vreme, Sultanul atrebuit s; accepte ca marea boierim6 sd aleag; domnul.Astfel. Matet aga din Brancoveni, degi era varstnic, a fostares votevod al Munteniei de c,tre tara. Era rude cu boieri iuratovestt 9r Neagoe Basarab. al cdrui nume l_a adoptat. Atrebuit sa infranga pe adversarul siu Radu llie$, numit desultan. intr-o-lupta dat; ta marginea Aucuregiitor, ta iOoctombfle-1632. lengd l\rdnistirea plumbuita (pe care maiapoi a reinnoit-o, aga cum a proceoar cu mutte edifictlbrsencesti 9i laice).

. in,t impul lui lvlatei, s-au ridicat $i renovat mutte tacaguriortodoxe Si curti domnegti./ Daci ar f i si plecim pe urmeleacestui s6penitor vrednic de tard. ar mai trebui sd vizitamcateva edifici i legate de numete sdu. ln fosta capitataIergovigte, Matei Basarab a reparat mitropo a, a rcconstruatpalatul Si zidurile de ap;rare, oragul marindu_se cu 7O0O decase 9i avand 40.000 de locuitori. jTot el a reinfi intat aicl 9it ipografia, apirand mutte carti in romaneste ,,. .,

lnainte de aceasta, voievodul adusese de la Kievtipografia gicativa megteri, t ipdrind cartjsfinte la Camputung

101

Si MAndstifea Govora, sub im-boldul cumnatului siu Udrl$feNdslurel om foafte _cult 9i tra-ducdtor de seamdl iUdrigeNdsturel, mare logofet in timpuldomniei lui l\ratei, avea unpalat de piatre la Hetesti(judetul llfov) ii a luptat, ca gidomnitorul Si doamna saElena, pentru inlocuirea l imbiislavone cu romana in biserici9i t iparirea cirt i lor in romane9te. lar. la,Cdlugireni, peNeajlov, unde s-a dat celebra batelie a lui MihaiViteazul cuturcii, Matei Basarab (care fecea 9i ql parte in tinerete dinoastea lui Mihai) a inaltat in 1644 Elserlca din Cdlugereni.

Aceasta dupa ce zidise, in 1636, ctitoria sa din Arnolta,pe coasta muntelui, la 3 km de Bistrita-Valcea. ln pfonaosulacestei mAnistiri velcene, intr-un mormantlnalt de marmuri.impodobit cu stema ldri i, e inmormantat bravul gospodar,care la incetarea din viat6, in scaunul domnesc, aveaaproape 70 de ani. Osemintele sale au fost aduse aici de laBiserica Domneasci din Targoviite Si vizitatori i iubitori deDumnezeu, lntre care Si grupurile de elevi, i i aprindvrednicului voievod o lumenare de aducere aminte. Tot el azidit o multime de biserici: Cdlddresani, Strehaia, Dintt-unl"emn,.Sadova,

-Barbdte.Su S.a., in total 45 de biserici,

lntrecandu-l astfel 9i pe gtefan cel Mare.Multe fapte bune a ficut, ln domnia sa strelucitd, Matei

Basarab. El a reugit, impreuni cu cheofghe Rek6czi I alTfansilvaniei 9i Vasile Lupu al Moldovei. o ldrgire aautanomiei t;r i lor romane$ti fatd de statele vecine. practicera o intelegere de colaborare, in acest sens, intre cei treistapanitori ai spatiului romanesc, ca sd se ajute reciproc incaz de atac armat din exierior Numai domnitorul moldovean.Vasile Lupu s-a dovedit goveielnic - 9i atunci principele

102

Rdk6czi.l Silratei Basarab, in i653, fac amandoi o campanie

intelegere, lvtatei ridice in Moidova menelirirea Soveja, i

mil itarS in Moldova 9iV Lupu e inlocuit cu cheorghe giefan.

^ 9i totLgi. in istoria teri lor romane$tt. ponretete lui l\,4atei

:.?!afa,?,:r .vas'te.Lu!u.sunt infetisate mereu impreune. desiau pu rtat intre eidoud rSzboaie. AmbitiosulVasile Lupu doreasa cuprinda si fara Romeneascd. pentru a_9t insc;una fiulinrocur rut Matei. insd a fost zdravdn batut. abia scdpand cu fuga.^

Apor se tace pace intre ei, pentru zece ani. Ca semn detarVasile Lupu reface blserica Sfeiea din TargoviQte.

Doamna lui l,ratei e ctitord la Here$ti-l l fov, impreund cuAt"t"-

- ) fratele ei, c5rturarul Udfl9te Nasture/, tainvetata

Doamnd Elena S/dtoar.e/e Si Negoegti, ceea ce dove-- - ._ '-

,- -,-"1

, degte cd sotia voievodului valah era 9iea evlavioasE ortodoxd Si iubitoare de carte, ca sifratele siu.Cand Matei urcase in tron (ta b3 ani), Etena avea 35 de

ani (niscutd in 1598), f i ind fata postelniculut Radu Nastureldin Heresti Si a Despinei (din vila lui lr jhai Viteazul). CoDiiise bucurd de o crestere qi instruire alease. Udriste si ElenagtraLr. de mici grecegte $islavonegte. iubeau liteiatuia, arta,istor ia In 1612 la numai 14 ani . p6r int i io gi mdri te pe Elenacu aga lvlatei, din Brancoveni. Cu toate c; intre soti era odiferenta de vreo 19 ani, eis-au inteles Ois-au iubit, eafi ind

103

o femeie de9teaptd, cumpdtatd,cultd, ca qi fratele ei Udrigte. DefaBt, era una dint.e cele maiinvitate femei din vatra romenilor.Nu numaitesea, impletea, broda,culegea datini din popof, dar i lajuta pe Udrigte Nisturel latraduceri, la t iperirea c5(ilor. Ca;i fratele, era o scri itoare atimpului, care a tradus, de pild5,cu Udrigte, carlea lmitatia luiHrlslos (tiparite in 1647) 9i aredactat prefata, deoarece ea gtiasA scrie intr-o frumoase limbdromaneasc; - aga cum afirmaelogiativ C Gane in carteaamjntita. 9i continui naratorul:

lnteleapta doamni Elena afost o mamd firi noroc. Singurulei copil, un fiu, l\ratei, muri tanerde tot. Fratele UdriSte insuran-du-se cu Maria, fata vornicului Vinti l; Corbeanu (1625).avusese un fecior pe care doamna Elena il boteaz6, ddndu-i.in amintirea fiului ei, numete de Mateias. Curand dupinasterea copilului, Maria Nistu.el Herescu muri. Cumnatail i infie atunci nepotul ,cici rimisese serac de maici_sanumai de doua siptdmani". l l crescu ca pe copilut ei. CandElena ajunse doamni, l, lateiag fu privit ca un cocondomnesc gi menit a cipeta mogtenirea luj Matei Basarab.Moartea il repi 9i pe el din bratele mamei sale adoptive. candavea abaa 17 ani (ta 1643). Matei Vode fu el insugi foartemehnit de Aceastd moarte. Cu ocazia nuntii ChristianeiBethlen, el trimite ln Ardeal pe boierul seu toan Negoiti cuo scrisoare cetre tatal fetei, pe care, dupd ur:ri de fericire9i ardtarea sentimentelor sale de prietenie, o incheie astfel:104

i . .:P9 noi, zAu. mare superarc ne-a ajuns. Am luat desuflet Sil-am crescut pene acum o sar

^ii*,:i;i:ii:#",:"::,:"#:i["-.,;""!ixii,n,,,i:::?":, .y:"!?".tui ne-a pricnu o marc durcre, dar':;;ii;":":';

i,;iit:;Inez e u ne t i ni ttim i ntrista re a cua

_. Ca Si pe gtefan cel Mare, pe lvlatei Basarab l_a chinuit o

il?!g lliial! ':!ff :xY; :f # "i""i*'J:

:r ";T::aruncd iar59i in bdt;l ie. Rana l-a sacajt pand fa mol.t".tnatnte d-e aceasta. ise prdpddibuna Sj inteleapta luifemeie

Fl:'fi iJ:iffi niJ"i;x3l ; l1*;;l tt#*#"",:l:de morment. in brserica domnea6ci a TArg*i+"i lll i;sa tse sape induioqatoare cuvinte, c6 au lrilt impreuni'de3ou?,ori doudzeci de ani'. N_a mai putut vietur decAt c6tevlluni fdr; buna gi invitata lui sotie Elena. cobor6nd in criptaDrsencr domnegti,

-pentru ca apoi se fie "manaoi mui"irocmar.sus, pe-un varfde munte, ta mdnasti*, n.Ji". i"i"i

, Excursionigtii vdd aicio lespede de piatre, pe care cu 3OOde ani in urma o man; evlavioasd a scris duioasete cuvinte., ,Aici zlc Matei Basarab, cu mila lui Dumnrr., oairiiira

It,a111 S .1on^n a TayiiRomene$ti, berbat intetept. induGtor

'i:rj;i#,ii:t:i::i:,i#ti:ii,"i,::;';:,2:,;::i:i[:,li ftli2.tyn"o.ayt.r. at lerii'sate, cer ce ii ptiia paii aoomnrt z1 de ani. A adomil intru domnul la cinstite bdbenefi,in anul 1654 .

^ Alaturi odihnegte vegnic Doamna Elena cea bun; Si

I::!:,1^: sfante jnke Jemerte neamutui romanesc. ag'acum a lost, mai apoi. alte Elend: Doamna Elena Cuza.

105

Vasi le Lupu - domniubi tor de cul turd

- S-a folosit de migcarca antigreceascdpentru a ajunge la domnie in 1634, dardup' aceea s-a Inconjurat de boierigreci. La sfarsitul domniei (1635). indivanul seu se mai gdseau doar treimoldoveni.

Era de origine albaneze. de ba9tinefi ind din Epir. Se gtie cd era lacom debani, de glorie $i de stepaniri. Se credeaurmaQu! impArati lor bizantini avandu-i ca model inimbrdc;minte sau in ceremonialul de la curte. Datoritaacestor genduri de merire a incercat sal scoati de mai multeori din domnie pe domnul Terii Romanesti, Matei Basarab.De fiecare dati a fost infrant $i planurile i-au tost zadarnice.Prin intermediul principelui Transilvaniei. Gheorghe R6k6czil, c^ei doi s-au lmpicat (1644).

In ciuda tendiunilor p'rovocate deVasile Lupu s-au stabil it $i relati i decolaborare in spatiul romanesc. in anul1635 Matei Basarab Si principeleRSk6czi l, au incheiat untratat prin carei$i garantau sprij in reciproc. Unasemenea tratat a incheiat principeleTransilvaniei Si cu Vasile Lupu in 1638.

Detronafea domnului Moldovei s-aproous ca urmare a polit ici i salenechibzuite. Opozitia boiereasci nemultumitd de domn sicolaboratorii sei greci a cerut spfl jtn la vecinii MoldoveiEste inletufat din domnie de marele logofdt Gheorghe106

9l:!*t d:, revine cu a;utor d6 ta cazacr Sr arunge rivatut.Trece in Tara Romaneasci dar este invini fa ririta liosJy1:-:?119,

t9*' ,t":"^lab. l$i pierde definitiv tronut. Muntenii,

flfi,?ilj r, potonii it reinstateazd pe cheorshe gtefan in

Vasile Lupu, acest om cu,firea inalt; ! i impireteasce,T1 1ill9::?, d9r"ea^sci'. (Miron costinl.

" ia,a"it t"|.".s-a srar$tt opt ani mai taziu (1661)la ConstantinoDol.

contribulia domnului Vasile Lupu ladezvoltarea economicd a teri i siinfdptulrite sate din domeniul culturj i ; ia.lartetor Un mare ajutorpe tAram cuttura _"

"0""rniir"pJinJiKievului, Petru fiIovild, fiu de domn roman care nu 9i_a uitaigiql?iom?ne.Tce. A daruit cate o tipografie comptetd tuiMaret tsasarab 9iVasile Lupu. A trimis profesori care iondarira ta9t o $coata domneasce, transformati in gcoale greceascd.rorotn Intltattva tui s-a convocat in Moldova un sinod altuturorortodocAilor

-(1642), unde a prezentat .,Medurisirea decreornra', un indreptar important al credintei ortodoxe. VasileLupu a Inrrodus tamba romand tn biserice. pe lanoe cirtitebis_ericegti apar.primele cetide tegi numite prayie. M;tro;;liiulvaflaam a pubtical Cazania sau Carle romeneasce delnveftturd,lnlro admirabili limbd romAneasca a timputuj.

lmportantd a fost

Opera culturald

Vasile Lupu este ctitorul biserlciiTrei lerarhl din lasi. pe vremealuj era mdnrstife inconjurate dechil i i . La intrare era un turn ouceas, cum nu se maivezuse pan:atunci ln Moldova. Biseica a fostconstruit i din piatrd cioplita, cufatadele exterioare acoperite inintregime cu adevarate podoabesculptate, dispuse in benzi orizon-tale 9i poleite in aur.

lubitor de culturS 9i gospodar, domnitorului i i plScea luxulgifastul. Numai nasturii de la haina sa de ceremonie valorau100.000 de galbeni, adice o avere, iar bijuteri i le doamneisale 400.000 de galbeni, sume nepotrivite pentruposibil i tdti le Moldovei.

ln mare lux au treit cele doui soti i ale voievodului, precumDoamnele Tudosca9i Ecaterina

9i domnitele sale. Cu prima dintresoti i, Tudosca Bucioc se uniseinainte de domnie. Era i i ica unui

bogat boier al Moldovei, vornicul Bucioc. Au avut un fiu. oenume /on Si doue fete: Marla Qi Ruxandra.

Tudosca Doamna a rSmas inistorie ca o figurd gtearsd. O femeienec;jit5, fard de noroc. De ce? Dinpracina slebiciunii ce avea sotul ei -zice C. Gane - pentru sexulfrumos,pornind chiar pe povarnigul patimii.Ea era mereu pline de griji deoareceambitiosul ei barbat era ros de unplan ce urmarea domnia tif i i . laraluns domn, dorea ambele tdriromanegti, ba chiar, daca se putea.Si... tronul Bizantului!

Deli aflatA la curtea domneascedin lagi, Tudosca nu se amesteci inpolitice, nici in zidirea bisericilor sauviata culturali (cum am vezut ca procedase vecina doamndElena a lui Matei Basarab). Ea era, inse, activd in educareaingrij i ta a copii lor Cele doua domnite frumoase, Maiia SiRuxandra, trebuiau preg;tite pentru merit ig cu maiiaristocrati vecini. Cat despre fiut s;u lon, b;iat sl;banog Sjinfirm, vode dorea s6-ltaca domn in Muntenia, inse acestamUfl la 18 ani, in drum spre bii le de Ia Brussa -Asia Mica.Trupul lui lon a fost adus la lagi $i ingropat la Trei lerarhi,108

rar mama sa, buna Tudosca, se stinse $i ea de inimd rea,in acelasi an, 1639.

V€sile Vod5, insd, nu-j jeli peste m6sure, deoarece lnacelaSian trimise pe omuls;u de incredere.Enachi Cataroi.tocmaiin Caucaz, ca si-i caute, printre w.renumitele femei seducdtoare de acolo,o nevasta gircasianS. Nu o data, laStanbul caucazienele cadane au deve-nit mame de sultani. Cutreierend Cau-cazul, postelnicul Cata rgi i i gesi lui vodaun... m;rgbritar. de o frumusete cuce-ntoare: Ecaterina. N-o fure, ci ded_'1000 galbeni tatelui. 500 mamei sihanului ince lOOO galbedl. Dupa ;aventuri nemaipomenite, fata ceaseducitoare veni la ta9i, insotit i.demiculeifrate Si o numeroasi escorta demoldoveni, care fdcusere o.ddlAtorieextraordinar;, cu multe peripeti i, ca sd-laduce lui Vasile Lupu cea de.a douanevast;: Ecaterina. Frumusetea ei era,intr-adever, uluitoare (o vedem in frescade la biserica Trei lerarhi, al;turi dedomnitor).

Avea ochii negri, mij locul mlidios, gura mice, pielea albi.Nunta a avut loc, la lagi, in 1640. Ecaterina avea si sufletbun, pe cet era de frumoasS. purtandu-se ca o mameadevdrata cu fetele ei vitrege, Maria Si Ruxandra.

Ea dedu nagtere unui copil, pe nume gtefinil;, iarVasileLupu era satisficut de faptul ce acum are ince un biiat pecare-l poate face domn... lnse Vasile Vodi a fost aluhqatdin lvloldova, peste Nistru. Doamna Ecaterina, cu minoruieif iu $tef;niU, luand o parte din comorite domnului se inchisetn cetatea Suceava: Sose9te ln ajutor TimuS Hmelnitki, sotulRuxandrei, care e nevoit sA se baricadeze si el, cu oastea.

109

in cetatea de scaun, deoarece Gheorghe gtefan, pretendentla tron, capat; ajutor de la polonezi Si asediaz5 fortif icatiatrmp de trei luni. Timus este lovit de un obuz Si e in agonie.Doamna Ecaterina incearce se-l doftoriceasci De sotulfiiceisale vitrege Rulandra, dar in a patra zi Timug Hmelnitkimoare in cetatea asediati a Sucevei, departe de Ruxandralui, care i l agtepta la Regcov pe Nistru, purtand la san roduldragostei lor: cei doi gemeni.. Multd vrem€ d9 la aceste intampleri Vasile Lupu, detronat,

Sl a doua Sa sotie, Ecaterina, nu s-au vdzut. Fostul domnera-la Constantinopol, iar frumoasa lui caucazian;, cu9tefeni(5, era prizoniera lui cheorghe gtefan, care opflnsese la SUceava. A trebujlsi intervine vizirut Kiuprului,care a poruncrt ca nevasta luf Vasile Lupu se fje trimis;rmediat cu $tefenite. ta Constantinopot. in sfergit. Ecaterinacaucaziana il reintalne$te pe Vasile Lupu. sotul ei de_acumbatran, bolnav, alungat din tronulMoldovei. Un an maiterziu(1659), vizirul l-a trimis pe gtefenite, de numai .j7 ani, domnla laEi. Numai cd feciorul Ecaterinei Si al fostului domn VasileLupu. uns voievod la lagi, a trait o perioada nesigurd,tulburatS de titari $i de domnut Munteniei, Cons6ntin$erban. Peste acestea, mai veni gi o seceti cu foamete_precum gi o ciuma, incat - nareazi pitoresc acelaqi autoru. sane - btetut copil. frumos ca o icoane gi Inimos ca unviteaz, ramase in istorie cu urata porecl6 de,eapurd Vodd,.flnoca tn vremea lui mencau oamenii, sleit i de foamete,rdddcini, frunze 9i.,. papure.

. .lar perinlele tui 'Papur5 Vod;", fostul voievod care zidisela lagiTrei lerarhii. veghea asupra fiuluisAu gtefanitd tocmaiorn uonstantlnopot. capitala lmperiului Otoman. Se ficusecapu-chehaie, adicd agent diplomatic la poarta. devotat trup$i suflet domnului-f iu, pe careJ slujea. insd in .1660, duge abiaun an. Vasile Lupu muri lar doamna Ecaterina i i kanspoddtrupul la lagi. unde cu mare jale i l ingfopa la ctitoria lui,t jrsenca trel tefarhi. aleturi de prima sa sotie, Tudosca110

Ecaterina a r;mas in capitala Moldovei, lange fiul ei,domnul $tefdnita. Dupe incd un an, o alt; nenorocire o lovi.Pieri deodat; chiar f iul ei, pe cend lucra ta Nistru pentruconsolidarea unei cet6!i. Nu era ciumd. ci l ingoare, care l_arepus iute la Tighina. l-au adus boieri i trupul neinsufletit. lala9i, iar Ecaierina 9i-a plans amarnic fiul $i l-a inmormantataldturi de Vas'le Lupu, sub lespedea de la Tfei lerarhi. Ei.Si de atunci se pierd urmele frumoasei caucaziene Ecaterina,care avea atunci doar 40 de ani. Era veduva ambitiosuluiVasile Lupu. fost domn str5lucitor in tara Motdovei Si mamavremelnicului gtefenita (Papuri Vodi), f iut ei repus de boalain plin; t inerete. Unde s-o fidus cu sufletuirdv;git sdrmanafemeie; straine intre straini? Cdci femeite acesta aDar inistorie aleturi de soti i lor gi dispar o dati cu ei...

in aniide l iniqte, Vasile Lupu isimdrit5 domnitele din prima

Frumoaseledomnite

c5sitorie cu mare pompa: Maria cu printulRadziwill, palatinul Lituaniei, iat Ruxandracu Timug Hmelnitki, Iiul hatmanului

Bogdan, c;petenia cazacilor din Uc.aina. Timug sosi la lasi,

111

unde a avut loc nunta. Apoi miri i au plecat peste Njstru, undefosta domniti, acum femeia asprului cazac, nu a fost fericit;,degii l iubea pe TimuS. Plecat mereu la rizboaie, TimuS abiaavea timp s-o imbratigeze pe frumoasa Ruxandra.Nefericjrea ei a venit curand, abia dupd un an de la cesatorie.Bdrbatul ej s-a prapidit de schUa unui obuz la Suceava, cumam povestit. Era gravidi cand, in octombrie 1635, ise adusecorpul neinsufletit al lui Timu9. Apoi Ruxandra n;scu dojgemen;. Socrul ei, Bogdan Hmetnitki, i i ddrui cetateaRaQcovului, pe Nistru, unde Si-a petrecut zilele, refuzand cuincepatanare sd se marite, a doua oar;, cu marij ei petitori.care-i cereau mana cu invergunare

- Viata ei framantata., pline de taine, a fost povestite pe targ

in nuvele gi romane (Nicu Gane, Mihail Sadoveanu. ElviriBogdan F.a ). Oafe a fost ucise. prin tdierea capului, cumzrce cronicarul lon Neculce, de o ceatd de cazaci, gesjnd ladansa 19.000 de galbeni?

Drumuri le viet i i tu iMihai Vi teazul

_ Mihai era fiul tui pdtragcu celuun, domn al lvtunteniei (1554_1557)9i al Teodorei, din neamul Cantalcuzinilor Fratele seu, petru Cercel.lusese de asemenea domn(15€3-1585).

In tinerete s-a indeletnjcit cunegustoria, a cildtorit mutt $i a

l1:X,""":f ::.:*:l*ird. s-a,;;s;torit cu qoamna stanca,:1il::1yf i:::!f r. sp^orinou_ei avutialiffiffi ;"li:il:lj:j1",*:j,:g:l:,ii n rost o"nieoi oe ffi;i;'L 1;:ll"I::.1::" posternic apoi. t;;-ft.."""ll: i;1:li]il3l"^:l:11 ln timpul tui ni"i-o'"

""iE.,1""i"11condamnat la moarte Siera i* fie executat, dara s;epatpnntr-o minune. Cdldulrefuzd s5-i taie capul.

Sp.ij init de boierj, deputernica famjlie a Buzes_tjlo.si de Cantacuzinii de iaConstantinopol, a ocupattronul T;ri i RomaneSti.

S-a intetes cu princjpeleTransilvaniei $j domnul Mol-dovei s; inceapi revoltacontra turcilor in acelagiI|mp.

113

ln ziua de '13 noiembrie '1594 Mihai i i l ichideaz; oe totilnceputulluptei (1594)

114

creditori i din Bucure$ti i i infrange o oasteturceasce stationati in capitali. Turciitf imitimpotriva domnuluiDe tatari i care se

aflau in Banat. Cipitanii lui Mihai, frati i BuzeQti, RaduCalomfirescu Si paharnicul Manta infreng in cateva lupte petdtari 9i turci,

l\,4ihai ataci raiaua Giurgiu, a cereigarnizoani rezist;, darcueerelte Braila. ln acelaqitimp, domnul Moldovei i i infrangepe turci in Bugeac Ai ocupe lsmailul. Tn ianuarie '1595, Mih;itrecb Dunarea pe gheati, arde 9i pradd numeroase ageziriturcegti printre care Rusciuc, Nicopole Si Silistra.

Principele Transilvaniei s-a folosit de situatia ci TafaRomaneasce qi Moldova. grav amenin-tate de otomani, aveau nevoie de ajutorulsdu. Pentru a le oferi sprij in i-a obligat pecei doi domni s5-l recunoasce suzeran.

Aron Vodi, domnul Mo'dovei, a refuzat, dar a fost inlocuitcu $tefan Rdzvan care a acceptat.

Mihai a trimis in. Transilvania odelegatie de mari boieri, in frunte cumitropolitul Eftimie. Netinand cont deinstructiunile domnului a fost incheiattratatul din 20 mai 1595 prin careMihai devenea vasalul principelui,Sigismund Bathory. Acesta diri jaefectiv cele trei Fri romanegti. Mihaiconducea in numele lui Si era ajutatde un sfat (divan) de 12 boieri.Delegati munteniurmau sa fac; partedin Dieta Transilvaniei. Orice schjmbare care pfiveaorganizarea tdri i trebuia s; aibe girul suzeranului. Singurulcagtig era ca Biserica ortodoxe din Transilvania intra insubordinea Mitropoliei muntene. l\r ihai a fost nevoit s;

Tratatul cuSigismundBathory

Biruinta de laCdlugdreni

ff:[?i:r j#x]i"ii:il:il:l dec,are u,te.ior:,,Am fost

ASa cum se agtepla "Mihai.

turcii indreptard puterniceruinta de la I lorte impotriva firii Romanegti. Vizirul

Ferhafpaga a fost trimis ta nusciuc "a-:-- __ : pregdteascd viitoarea campanie. pe

i::X::"jf: :,i:!, 39une trupete, t\,rihai tre"" p" n""ii"pt"t"

1=jT9l!9{la3El u n"i " r. ate ma ri. La m ij I ocul

?:Ti:1,:l r' :'":ryu,e t"oe,i rtunci suita-riui"; ffiXiJi:mare vizir pe betrenul Sinan_pasa.. .

La lnceputul lunii august .1595 numeroasa armate otoman;:::" ?:11:." Mihai cu propria oaste. inferioara numeric\e,ruc ro.uuu], alural de un corp de oaste din Transilvania:9ld"T d" Atbert Kiraly 9i un detaiament motdovenesc, apre,gE{t confrunlarea la Cdjugireni. pe apa Neajlovului.

-^ -v_€,t11cu r,autj-mtagtina. zona piduroasi de pe dealuri nu

stremtorii era podul peste Neajlov, care putea fi lesne apiratde tunuri, iar pe culmea dealului alte tunuri urmau'siloveasce inamicul.' Dup;pr imulatacinfo( i , turc i iautrecutpodul ,capturandtunurile romanilor ln acest ceas de cumpene, viteazulvoievod, smulse o secure din mana unui ostean Qi se aruncdin luptd, fecand cArare in randul turcilor. Ostasii s;i l i urmar;exemplul Si agresorii au fost respingi. Cea mai indarjita luptes-a dat pe pod. Sub lovitufi le arti leriei, podul a fost distrusgi chiar marele Sinan-pa$a a cdzut in mlagtine. A fost salvatde un veteran din Rumelia_

Otomanii au fost infranti, dar nu 9i doborati. Erau preamulti ca sa fle alungati din ta.d. Armata Terii Romane9ti s._aretras cStre munte, spre Bran, agteptand ajutoarele de lapfincipele Transilvaniei. Sinan-pa9a a ocupat orageleTargoviste Si Bucuregti. pregetind transformarea tdri i inpagalac. ln sate erau a$ezati subasi (primarj {urci), iardetaSamente otomane pridau totul in calea lor gi luau robi.

Foarte terziu, pe la inceputut lunii octombrie .1595,

Alundarea turcilor Sigismund Bathory, insolit de: fostul domn al Moldovei gtefan

Rezvan (polonezii i l inlocuiser:, in l ipse, cu lefemia Movild)9i un contigent de arti leristi toscani au trecut muntii. Ainceaut116

: :r, '---" ' '- ' luptelor a incheiat pace cu turcii. A

T1TI-f11i9 de-domnie,, ceea ce insemna recunoa$terea

eliberarea tSrii 9j urmarirea turcilorpan; la Dun;re. La ciurgiu s-a datlupta hotaratoare. podul de vasepe care treceau turcii Dun;rea afost distrus cu tunurile Si cei rima$ipe mal au fost mdceliriti. La 20octombrie cetatea a fost eliberatd9j a reintrat in stdpanirea romanilor.

Vestea cu infrangerile turcilor aprovocat in Europa un entuziasmgeneral. In lumea cregtina renegteaunor speranle.

ln anii urmatori, Mihai a alternat Iff ie gr negocteflte cuConsolidareaindependentei

Poarta. Cand situatia intern; Siexternanu a mai fost favorabile continuarii

Ungar ie i" . Domnului roman iserecuno9tea domnia ereditard, infamilia sa.

Afland de alianta cu habsburgii,turcii au redeschis ostit iteti le. inreplicS, Mihai Viteazul atac; intoamna anului 1598 cu 3 ostiri taNicopole, Vidin, Ctadova, pane taBalcani.

independentei t ir i i 9i a domniei sale (1597)._ Mihaiera convins cd pacea reprezenra ooar un armtstit iu.p€ntru a avea sprijin extern, a fost semnat tratatul de laMin;stirea Deatu (iunie j598) cu imparatul Rudotfal -leaal Austriei. Mihai recunoagte suzetanitatea impAratulut, carese obligd sal sprijine pentru intretinerea armater. La randulsdu, Mihai, iSi€sum; respunderi mil itare pentru ,, indepir-l?jii J!::il"j di" ri".nsitvania, Tara Rom6neasci gi pdrrjte

Nesiatornicul principe Sigismund Bathory

UnireaTransilvdniei

a renuntat de doue orila conducerea Transilvaniei, ultima data in

favoarea viirului siu, cardinalul Andre,iBathory. Acesta se afla in mare dugmaniecu Rudolf al l l- lea 9i Mihai Viteazul; deaceea se aliazd cu turcii, pl;t indu-le tribut.Aceeagi polit ic5 o ducea in Moldova leremia Movile, aliatulpolonilor.

Mihai a luat hotirarea indrizneate de a indep:rta pe.

sa 9i s-a indreptat citre Sibiu. Fratii Buzesti au conduscealalti armatd prin Pasul Turnu-Ro9u. Efeciivul trupelorreunite a ajuns la vreo 30.000 de oameni; cam lot atat avea

Lupta de la$elimber 0 8/28octombie 1599)

Andrei Bathory din Ardeal. A intrat cudoui armate in Transilvania. Ceaconduse de el a trecut prin PasulBuzeului, i-a atras pe secui de partea

118

9i rivalul sdu. B6tdtia s-a dat in satul gelimb;r, la 1g/28octombrie 1599. 9onducand cu pricepere tupta 9i dandexemptu c,e neasemuit curaj, lvl ihai a obtinut victoria. Fugindde la locul luptei, Andrei Bathory a fost prins Si ucis de s;ui.Capul potrivnicului i-a fost adus lui Mihai. V6zandul, doamnaStanca-plangea zicend: .,Seracut pop;, sdracut popel"cuprinsi de o neagra presimtire. Ucjgagii cardina lului au iostpedepsiti. iaf fostul principe a fost ingropat cu cinstedomneascd.

Inziuade 1 noiembrie 1 599 lvlihai Viteazul a intrattriumfalMihai - principeal Transilvaniei

in Alba lulia. Dieta l-a recunoscutpdncipe. Misurile luate in aceastecalitate au fost dictate de impreju-

rArile vremii. A mentinut Dieta, alcetuiti Tn maj6ritate de nobitiunguri. In Consil iul Principatului a introdus boieri munteni,a numit cepitanii sAi la conducerea cetdtilor, a redactat acteSi in l imba romanS. A acordat drept de pequnat satelorromanegti, iar preotii ortodocai au fost scutiti de robote. Afixat Ia Alba lulia [ritropolia ortodoxe a Transituaniei. Secuilorle-a intarit vechile privilegii.

1 19

P€ntru creafea ffontului comun antiotoman trebuia

Unirea Moldovei inlSturat lereqia Movild, aliatulturcilor In primdvara anului 1600

Mihaitrece muntii gicucere$te aproape fird lupt; Moldova.Aflat la lasi, Ia 27 mai 1600, Mihai se intitula domn al TeriiRomanegti, al Ardealului 9i al Moldovei.

i ' ' ' " , i.

TANA)]

"L t ,s

Nobili i maghiari, vizand cA Mihai nu.se mai bucure desprij inul imperatului Rudolf al l l- lea, deoarece pestraseTransilvania pentru el 9i nu i-o oferise suzeranului seu, serdscoalA. Se aliaz6 cu l ieneralul imperial cheorghe Bastagl, in lupta de la Llirdstdu, de langi Aiud, din 1B septembrie1600. i l infrang pe Mihai.

ln l\/oldova intervin polonezii care-l reinstaleaz; ca domnpe leremia Movil6. invins gi in Tara Romaneasc; de osti le'120

.i ".,-

il:ii:,t":"Ji"T'::l pun domn pe Simion Moviia' Mihai a

:#,i;.]:i:Ei.;:Tff Ji:,ili"J:"l.,Ti"11i?f 1","jauorenla. hta prezentat un memoriu in care infetiqa servicli le

3lfi iiilffJi:'i::,1i1'ffi 3ff:il"# turcii $r demonstra,_I-:!l l i."" ma-ghiard din Transitvanta s_a rdscutat

#nT::: :Xig[iJflsidr;u€cceptat din nou c" princ'pe pe

Pentru a-i readuce la ascultare, Rudolf al l t_tea it tmpacdf"Ytlil:!,?Tt" cei doi ir invins pe sisismund Baihotrn oaral€ de ta curuslau. de langS zaliu. in ziua de 3 augustll'-i--il r.1r" .IoT3neascd fortete Iocate il indepartaaerd_pe utmron Movild Din nou soarta pirea sA_i surada lui Mjhai.l: i !!:,:n*""..dintre austrieci Er Mrnai cu privire taguverna.ea Ardealului este rezolvati de Cneorjne aastaprjntr-o crim;. In dimineata zilei de 9 august 1601, leno;rurca, o ceata de mercenari valont ndvalesc in cortul iuiMihai gi-l omoare.

. .Capul vitezului voievod a fost luat de oamenij sai Si dusla Ministirea Dealut, unde se afle Si astazi.lProl. Ftefan Epure)

121

Mihai s-a insurat la 27 de ani, lnainte de domnie, cu

lubirile lui Mihai Sfanca, nepoata lui Dobfomir, mareleban al Craiovei. Era in 1593 cand

jupaneasa Stanca devenea doamnS- lnsi solia sa n-a fosto femeie fericita - zice C. Gane inTrecute vieti de doamne gi domnite.[rihaia fost, in aceaste privint;, un sotcfud, om care nu 9i-a cfutat nevasta,punand-o fati in fati cu ibovnicele lui,cirom uneori le dadea pasulinainteadoamnet.

Una din cele maicunoscute ibovnicea fosl Tudora din fergoL cu care elavu o fatd, Marula, meritata cu unmare boier.

lnsd cea mai mare favorit; a dom-nului, pe care a iubit-o mult, a fostVerca, ,doamna Velica", cum igi spu-nea ea. Aceasti femeie era meritatdcu un italian, Fabio Genga, favoritde-al lui Bathory. Velica era prinmame-sa basaraba Qi musatine, avand in Ardeal moQii.

Probabil ce la Alba lulia a bunoscut-o Mihai Viteazul pefrumoasa Velica, atunci cand, dupi bStSlia de la Calugireni,merse el intaia date acolo in 1595. Sigismund Balhory,principele Ardealului, i l primi ca pe un rege. Cum la curtealui Bathory se afla marele lui favorit Fabio Genga, e firescca Si sotia lui s: f i fost pe lang: el Si si f i cucerit atunci inimalui Mihai. Totugi legituri le intre ei nu furi inci date in vileag,intrucat Mihai adusese atunci cu el, la Alba lulia, pe doamnaStanca gi pe copiii Nlco/ae li F/orlca. l\rai teziu insa, candplece sd cucereasca Ardealul, les; la Targoviste pe minorulseu fiu, domn in locul lui Si pe doamna Stanca regent;. Fiindacum in AIba lulia, singur, cuceritor, glorios, atotputernic, nuse mai sfi i sd-9i ascundS dragostea; dimpotrivS, voi ca toate

122

lumea sa gtie ca Velica era a lui _ un omagtu adus frumusetiil l , y,"r ' i", o tmpunea. cerea se i se lnchlne lumea ca unei*!r"^:^"_-d9r:lt1

":.gra.9i ca unei doamne ce ar fi putut fi...

. . l lro.r: ln tara. Mihai. care nu se mai putea despdrti deiubita lui V€lica. o lud cu sine la Targovrgte, impreune cusotul ei.Fabio. Ce amar o fi fost in suflLtul doamnei Stancaluar asra Jtu era nimic fal; de injosirea sotului ingelat,curtean-ul Fabio italianul.ln i600, un agenr neamtfl inqti intape lmpdrat: Toate trebile ldrii le are in mani o jupaneas!romar.e. m6ritate_cu Fabio Genga. cu care se !tne vode in9Irnla tuturor, pAne-ntr-atat incat el a poruncit sotului, subpedeapsi de moarte. si n-aib; a face cu dansa.

laman ca regii Franteil

^. Se poate ce Mihai sd fi avut intentia se se despart5 deStanca 9i s-o ia pe Velica daci i_ar f i deruit soarta o viat6mai lungd. Dar soarta a vrut altfel.._

Locuri gimonumenteevocatoare

Cdlugerent. Aici, pe ^apa

Neajlovului, intre deatun impddurite.trri ci I

qr parate care se umfl6 in timp ploios, fdcendtotul o baltd mocidoase, mirete volevoo aatra,s.oastea olomand. cala fiunzd Si iarb5.t arala a tost cumplita. Mihai intra in totulruptet. Eird temere. imbarbat6ndu-si oastea.Turcii au fost invrnsi. J-

_- * *_-'

Chiar conducdtorul lor, Sinan paga acazut de pe cat, abia putand fi salvat dinmla9tina. Domnul Matei Basarab aridicat, in '1644, o biserica ta CaiuqdreniApoi, 9erban Cantacuzjno a ztdrt:tenoebiserica, o uria$a cruce, de 6 m, cu-oInscript ie in cafe sunt amintit i : domni_torul, sotia sa, precum gjdregdtori icareau supravegheat r idicarea podului.

Fdg:i/a9. Vechea cetate e leqatA side numele tui f trrhar. in 1599 si-; fac;tintrarea in incintd. B5trana fortiiicatie i_aramas credincioasa voievodului gi in

perioada rdzvrdtir i i nobil imii , dand adapost lui 9i famil iei sale.Bustul Doamnei Stanca, agezat la intrare,.amintegte vizitatorilorde acele momente dramatice

A/ba /r/rb. in stravechea cetate Si.afdcut intrarca triumfale MihaiViteazul, in. '1599, rcal izand la scuda vreme, in 1600, unireavremelnicd a Tdrij Romanegti, N4oldovei Si Transilvan iei. Re$edinlasa era gazduite in Palafulpnrciar. Statuia lui Ll ihai (sculptor OscarHan)strajuiesteca un simbolrdeea de unitate nattonalS a rom6nilor

Cempie Tunii Pe malul zglobiului Aries 9i-a asezat Mihaibbera sa militard. Aici urma sa se lncinga bdtdlia dintre bravulvoievod roman ginobilimea kansilv6neane care-ltaadase pe Mihai.cdlcandu-gi juremantul ficut la Alba lulia. Aproape de Mihai seafla, ca aliat, generalul George Basta, care conducea trupeleimperiale auskiece BatSlia a fost castigata de Mihaigr Basta, insadupd izbande, generalul - cu apaobarea secrete a TmperatuluiRudolf al ll-lea - a organizat migeleasca asasinare a viteazuluiTnvingStor, la I august 1601.

MihaiViteazula fost ucis de mercen;ri , f i ind decaoitat.Trei zile corpul fdrS cap 9i mena stangd au zdcut in lerana,

pane ce un rcman milos l-a Ingropat cregtinegte.Dealu- CapLtl lui lvlihai a fost luat apoj de fralii Buzegti 9i adus

peste munli, la I\rAn5stirea Deatu,langa Targoviste. Sub lespdea pecare este sdpatd o corcane debtonz cu inscrip\ia Prim utui lntre-gitor de neam gloie nemuitoarc -se pestreazd c€pul viteazului Mihai,retezat cu secudle migeliei gitfadSrii la Campia Turzii. Vestitulseu cdpitan Radu Buzescu gisotia sa (fiica .banului N4ihalcea,asasinat impreund cu voievodul)

. au alezat pe scumpulmormantofrumoasS piatrd pe care e scrisepitaful: Aicl zace cinstitul 9id posatu I c apu I c resti n u I u i M i h a il,marcle voievod ce au fost domnal larii Ronenesti SiAdealutuigiMoldovei.124

Un domn mart i r :Constantin

Brancoveanu

Tat;l lui Constantin Brancoveanu,vornicul Papa Postelnicul, era din nea-mul lui Matei Basarab. S-a c;setoritcu Stanca, una din fiicele postelniculuiConstantin Cantacuzino, sora cu$erban Cantacuzino. Vornicul a fostomorat' in t impul rdscoalei seimeni jor(1655) Si micutul Constantin careavea atunci un an, a fost crescut de mamd Si de bunjcadinspre tatA, Peuna Greceanu. Un rol important in educatiacopilului l-a avut unchiul siu, Stotnicul ConstaniinCatacuzino Si be care t-a cinstit ca pe tatal siu.

A detinut cele mai de seami dregdtorii ate t;ri i : agi,postelnic, spitar gi togofdt. ln t impul domniei unchiului siua indeplinit cu abil itate $i succestoate misiunile incredintate.

luoartea pe neasteptate a lui $erban Cantacuzino adeterminat boierimea s5-i ceare lui Brancoveanu sd Ie fiedomn. EI le-a tispuns: ,,De ce aS vrea eu domnia, de vremece ca un domn sunt la casa mea, nu-mi trebuieste si f iu,,.Au insistat boieri i: 'Ne rugem, nu tesa tara sa intre attioameni sau rai, sau nebuni sa o strice, cif i i !" $i a acceptatdomnia in 1688, conducand Tara Romaneasc; un sfed deveac, pane la decapitarea sa de cetre turci (17.14).

Incd de la inceput el a aretat cd tara este inconjurata dedu$mani, care, cu gurile deschise, sunt pregltit i si neinghitd. Noul tratat incheiat cu austriecii (1689), f i indconsiderat rdu pentru tard, nu a fost aplicat. Austriecii au

125

incercat si ocupe Muntenia, dar au fost infranti in 1690 laZdrnegti. Mai tarziu, relati i le cu imperiali i s-au imbunet;!t.In anul '1695 a primit t it lul de principe at lmperiutuiHabsburgic, fapt pentru care a fost aspru dojenit de citreotomani. In urma pecii de Ia Karlowitz (1699) turcii aurenuntat oficial la ungaria gi Transilvania. Tara Romaneascese invecina direct cu austriecii.

Constantin Brancoveanu a desfisurat o intensi activitatediplomatid. Soli i seierau prezenti deseoriln polonia Si maiales la curtea tarului Rusiei Petru L ln perioada de glorie a

'domniei sale, turcii i-au recunoscut domnia pe viat5, iar petronul Moldovei era ginerele sdu Constantin Duca.

ln anul 1711 domnut Moldovei, Dimitrie Cantemir Si tarul

zino trece de partea ru$ilor, in fruntea cavaleriei sale.cucerind BrAila. Betelia decisiv; s-a dat la StinilegtiSi s_alncheiat cu victoria turcilor Acest act de tredare l_acompromis pe Brancoveanu in ochii otomanilor.

S-au adaugat intrigile unor boieri. chiar rude ale sale, carel-au parat la Poarte ca unelte$te impotriva impiratiei.

Motivul real al mazil ir i i a fost insd altul: presuouselebogiti i pe care le-arli avut,,printul aurului" Si care urmau si

TragediaBrancdvenilor

fie confiscate.ln Sidemana Patimilor, din anul

1714, Constantin Brancoveanu a fostmazil it qi dus cu toata famitia laConstantinopol. Brancovenii au fostdeposedati de toate bunurile. Dinapril ie pana la sfer9itul lunii iulie aufost supusi la cele maicumplite chinurica sd dezveluie unde Ie sunt ascunseaverile. Cumplite torturi a indurat

126

Rusiei Petru.l se ridicd impotriva tmpe-riului Otoman. F5re Qtirea lui ConstantinBrancoveanu, spdtarul Toma Cantacu-

Constantin Brancoveanu pfecum: intinderea oe roata.strangerea capului cu un cerc de metal, arderea cu fierulrnroFit in foc sau inteparea mainilor $i a picioarelor. Toates-au petrecut in cumplita temniG Ediculd, Cele gapte Turnuridin lstanbul.

Numai sufletul nu i l-au putut smulge caleit. Anume a fostaleasS $i ziua executiei: j5 august, cand el implinea 60 deani. iar la cregtini este ..Adormirea l\,raicii Domnului'. Desculti.numai in c;md$i, cu capetele descoperite, domnitorulcrestin, cu patru fii $i ginerele Enache Vdc5rescu, au fostpurtati prin oraS spre locul martirajului. La macabrulspectacol au fost invitati se asiste 9i ambasadorii Europeicre9ttne care n-au Schitat nici cel mai mic protest.

Pdtrivit celor insemnate de secretarul domnului. DelChiaro. Constantin Brancoveanu le-a spus alor sdi cuvintede imb;rbetare: ,,Fii i mei, f it i curajbsi, am pierdut tot ce amavut in aceastd lume, cel putin sd ne salv;m sufletelenoastre gi si ne spil im picatele cu sangele nostru".

Cumplita drami nu a durat decat un sfert de ore. in fatapdrintelui indurerat au fost decapitati cei dragi: bdieti i sj i.Constantin, $tefinit i, Radu 9i Mateia9, mezinul, dupe cefusese retezat capul sfetnjcului s6u Enache Vicerescu,ginerele clucer. Doar mezinul Mateiaq, la groaznica

127

priveligte, intr-un moment de panici, a cerut iertaresultanului, f;giduind c; se face musulman. ins; cuvinteletati lui, care i-a spus cd mai bine mori de o mie de orjdecatsa-ti renegicredinta stremo$easce, l-au trezit la realitate pecopil. Linistit, Mateiag i-a spus celdului: ,Vreau si morcrestin: Lovestel" Cele Sase trupuri au fost aruncate in apeleBosforului. iar cele Sase capete, infipte in pr5jini, au stat treizile Ia prima poartd a seraiuluj, ca se se ingrozeasci toatelumea. Cadavrele au fost pescuite din mare 9i duse intr_om;nestire bizantine.-

Corpul lui Brancoveanu a fost adus pe ascuns la Bucuregti9i ingropat la Biserica Sfantul cheorghe Nou. Deasupramormantului a fost a9ezatd oplaca de marmura fird nici oinscrip(ie, de teama turcilor.Numai o candele de argint, dea-supra criptei, are gravata infor-matia cd acolo odihnesc oasele,fericitului Domnu lo ConstantinBrancoveanu Basarab Voievod...,,Iaina mortii s-a pastrat timp dedoua secole, f i ind descoperiteabia in anul 1914, cend a fostdescifrati inscriptia de pe ve-chea candele.

Se gtie ca, in 1992, cei Sasebrancoveni au fost canonizatide biserica noastri ortodoxi,f i ind treculi in randul sfinti lor, ca 9i Stefan cet Mare.

Constantin Brancoveanu a fost un mare ocrotitor alCultura in vremeaIui Brancoveanu

Bisericii ortodoxe, at inviteturii Sial artdlor. A clddit biserici in tar;,ca de exemplu Minestirea

Hurezi, ln judetul Valcea, Si Biserica Sfentutui cheorghE128

Nou-din Bucuregti: in Ardeal a cladit bisericile de laF39."".":9i de ta Sembdta. in tjpografi ite ""t".

s" pJr-e"J::11]l

l lTb" araba pentru ortodoclri din Siria sau in rimOJgeorg-rane, care au ajuns pana in Caucaz.E rancoveanu a mai.ldsat monumente arhitectonice demare valoare artisticd cum sunt palatele Ae ta eottogil

l l ,gSo9oaia. pline de luminA $i lu;. Acestea rtustreazd sti lulorancovenesc in arhitecture, combinand elemente aleRen€sterii i taliene, loggile $i ornamental te cu ejementerraotttonate romane. foigorul gi pivnita.

_- Vr moda s-a schimbat la curte. in timpul acestur voievodgospodar In loculcostumelor militare;par costume de curte:llsilJg lifyr-": iTpodobite. Epoca tui Bran"ou""nu

" io"icea mai str;luciti din vechea culturd romaneascE.

(Prof. 9tefaa €pur€)

LacrimileDoamnei Maria de turci Oi 7 fete m;ritate cu domnito;i

Constantln Brancoveanu a avut o singurd sotie, Maria,,crimite I care r-a n;scut 1i copii: 4 b;ieti ucisi

sau mari boieri. Cand turcii i_au cisepitsotul 9i pe cei patru baieti, la Constantinopol, ea plangeaamarnic la inchisoarea din lstanbul. Se gtie ci n_a participatIa .macel. Fiind prizonier;, n-a putut f i de fati nici ' ia

inmormantare. Lacrimile vdrsate, de la arestarea familiei, laBucuresti gi pan; acum, cand a aflat de cumplita crimAdictata de Sultan, parcd i-au secat. Ca o femeie evlavioasd,se ruga lui l isus se ierte picatele tuturor brancovenilor ucigide pegani. Ea nu- putea, totugi, uita cum la Bucure$ti, invinerea mare, inaintea invieri i, caretelede noapte ale luiAgal\rustafa i-au inghesuit, sub ameninlarea iataganelor, pe cei12 prizonieri din casa domneasca vaiahi: Brancoveanu, ea.doamna lvaria, cu cei patru fii, patru gineri 9i una dintrenurori, Anica a fiului Constantin, in brate cu un plod de Sapteluni. Domnila BElaSa, una dintre fi ice Si sotul ei se aflau incapitala Turciei, pentru a pregiti nunta fratelui Radu cu fatalui Antioh Cantemir. Bela9a s-a trezit nivil indu-i turcii incase, cu ordin se-i configte imediat averea. SultanulAhmedal l l l- lea dorea sa punS mana pe toate averile Brancovenilor.Bilasa a ajuns indata in temnila femeilor CeauS Emini laEdiculd, impfeune cu mama ei Maria. cumnata ei Anica sif iul ei minor

Cumplit e faptul c; voievodul a fost torturat aproape patruluni in fata Doamnei Maria, a copii lor 9i a ginerilor. I se cerea

130

insistentsa spund unde tine ascunse aveflte. care trebuiesa aJunga in stepanire-a padigahului Acesta presupunea caE,rancoveanu tainuia 20 000 de pungi de aur. Auzind ca I secer"e tmposibilul, s;tul de tortun. l_a blestemat pe sultan,umora-tut Altah pe pimant. Doamna Maria s_a crucit desparma. Indate, tn aceea$i zi. padisahul hotari ucidereaorancoventlor, cum am povestit.

. .Drama Doamnei Maria a continuat 9i dup; executialf i::\/: i l t" l. Nu i.s-a dat vore se ptece ta BucureFti. Ea,flrca Hata9a gr nora Anica au fost declarate roabe 9i iniematein seJajul sujtanului p-entru ca acesta sd pune mana peu|I|mete averi. Dar negesindu_se nimic la ele, au fost trimisela Bostangibasa gicondamnate la inchisoare pe uial;. OupJSapte luni ( '1715), au obtinut rascumperarea, in schimf,ul:uT^ei 1e 190 pungi de aur, imprumurate cu 30 ta sutjdobandS. Cend au iegit toate trei drntemnitA, impreune cu micutul f iu alAnicii, n-au fost eliberate, ci exilatetocmaiin Caucaz. pe Tirmul lvl;ri i Negre.ue alct au scepat abia dup; un an gijumitate cand, in imprejur,ri ceva marfeficite, doamna Maria, Domnita Balaga,nora giplodulau ajuns acas6, strdb5te;dmarea cu o corabie turceascd (17,16). innoiembrie, doamna lvlaria, era, in fine, laBucuregti. vdduvd nenorocite, f ifaavere, insd respectati de toti romanpentru tragedia familiei Bfancoveanu.

lar doamna Maria, cea care a pit imitatata in viata asta trecetoare, s-a stinsin 1729, gti ind bine c; igidoarme somnulde veci langa iubitul ei ConstantinB,incoveanu care e un martir Si un afdntal neamului rornanesc.

131

via9a gi drumuri l€lui Dimitr ie Cantemir

Daca ar f i fost pfins de turci intimpul incercuiri i de la Stdnile$ti(1711), cand domnitorul-cdrturar ascdpat ca prin minune din lagrrullarului Petru cel l\rare, intr-o caretda tarinei, negtiut decat de perecheaimperialS rus;. Dimitrie Cantemir arfi fost decapital, precum ConstantinBrencoveanu. $i n-arfimaifiavut cine se scrie atAtea operenemuritoare pentru cultura roman; gi europeane. lnsdtanlrul voievod, care de fapt ii tredase pe turcii pagani infavoarea rugilor ortodocsi, a scapat atunci ca prin minune9i, impreund cu un lung alai moldovenesc, s-a refugiat penela finele vieti i in Rusia. S; urmerim firul vieti i, faptele Sidrumurile (uneori pline de aventuri reale) ale invitatuluicare a scris, printre altele, Istoria lmperiului Otoman giDesciptid Moldaviae. Tinerii cititori vof gesiin acest,,romanadev;rat" o pildi folositoare...

ConstantinCantemir, bEIlui Dimitde $i

Cantemir,

132

fi,,

Dimitrie Cantemir era fiul mezin al domnitorului negtiutor|$&ire" $tl de carte constantin cantemir i i ai Anei

Bantag. a treia sa sotte. Fiul cel mafe era_? Antioh. S-a niscut in 1673 la calati, dup:spusele sale. Alte surse istorice ne spun ca s_a ndscut la

Ara$ferea gicopiHria

Domnia de20 de zil6 '

Siligtenr (la sud de HuSi. judetut Vaslui), ca fiu al serdaruluiuonstanttn 9ialAnei. sat unde _cu ant in urma _s_a organizato modesti expozitie memoriale, din patriotism local.

La zece ani ai s;i. tauI ajunge domn at tvlojdovei. Dimitriea crescut fericit la cunea domneasci din la$l Scund era el(9i a fost ala toate viata), dar avea o inteligente 9i o memodeuluitoare. Cu deosebit; usUrint; invatd l imbile laiina. greacA,stavona etc. cu dascelul sdu grec. din Creta, lLremiaCacavela.

_T€tel, l ipsit de cultu16, le asigurase odr"s;i;;Antioh Si Dimitrie, conditi i alese de invlleturi. Spre a fif9cyn9scrll de poart;, Constantin Cantemir, a trebuit seitrimitd pe fiul celmare, Antioh, ca ostatec la ConstantinoDol.turcii nemaiavand incredere in moldoveni. ln fOeg, Anloiise intoarce la la$i, f i ind inlocuit la lstanbul cu Dlmitrie, invarsti de 13 ani. lstetul adolescent i$i uimi profesorii,oepnnzand repede Si l imbile turcd, araba, invatand istoria,literatura gi muzica turceascd, filosofia. gramatica 9i literaturaerrna. matemattca. In scurt t imp, genialultandr deveni erqdit(lucru comparabil, peste doui veacuri, cu fenomenul Nicolaelolga, strdlucitul nostru istoric).

Dupe aceste stralucite studii, Dimitrie e nevoit se plece,,mnh de l, in 1691, acasi, ta lasi, cand fratele Antioh

trebuie, sa fie dln nou ostatec la poarti.Dupi numai doi ani de Sedere la la9i, tatdl

Constantin Cantemir se stinge gj boieri i i l aleg domn petenerul invdtat. Dar poarta i l gisegte prea tanrr (19 ani),pentru a fidomn.ln istorie este inscris totusianul .1673, candDimitrie a fost prima oare voievod al lvloldovei, neconfirmatde suitan (20 de zile).

133

Dar domnitorul munteanConstaniin Brancoveanu(totdeauna duSman al can-temiregti lor), folosind pun-gile sale vdrsate dregAtorilorotomani, a obtinut domnialvloldovei pentru Constan-tin, feciorul lui Gh. Duca,pregetit se se insoare cu ofat, de-a sa. Prin intrigile luiBrancoveanu, tanSrul Dimi-trie, ajuns la Tarigrad, este

Doamna Casandra.prima sotie

familiei cantemiresti lor print.-oresunetoare aliantS, aducand in

acuzat de prddarea tSrii Si retinut de autorit it i , impreuni cufratele Antioh. lnsi cei doi fii cantemire$ti s-au bucurat deprotectia dregitorului Mehmed Cerchez pa$a, apropiatul deatedati al tat;lui lor, Constantin Vodi Clntemir Aga cdDimitrie, l iber, $i-a reluat invitetura, da. gipreg;tirea miiita16,vreo gase ani, pani ce fratele Antioh a fost numit domn aiMoldovei. Dimitrie se intoarce in tarA pentru a se insura.

Domnitorul-frate Antioh dorea sa intareasci pozitia

: taine, in l\roldova, pe fiica fostutuioomn[or care a construit Mdnistirea Cotroceni, gerbanC_antacuzino, l lustrul sprij initor al culturi i (s_a tiperit, i ;t impulseu. Biblia de la Bucuregti, l6gS). avea o fatd, CasaniraCantacuzino, refugtatd cu mama sa la Bragov. f irnd logoditdcu tanerul Dimitrie. Numai c; Brancoveanu, domnui ldri iRomanesti, impiedica aceast; alianti de familie. Se zvoneacaelarfi pu! la cale chiaromorArea iui$erban Cantacuzino.Fata de 16 aniajunge la laQi; sosegte d; ta lstanbul Fi mireleDimitrie, de-24 de ani, incingandu-se la curtea domneasci,in ma; 1699. o nunte ca-n povegti. Nori ces;torit i au statreflcrtr un an la la$i, locuind Inlr_o casa cantemireascd. prin

134

sotie, din.vita cantacuzineasce, e ingropata la menistireagreceascd Sf. Neculai din Moscova _ devenite apoinecropola neamului lor

februarie '1700, Casandra i-a nascutlui Dimitrie Cantemir prima fatd, dincei noud copii ai lor A tri i t in armoniecu el, f i ind vremelnic Si Doamni aMoldovei, pan; la moartea ei, int impul exi lu lu i in Rusia, in,1713, lanumai 30 de.ani. Lesand in urm;racfl mt amar€ pe obrazul cSrturarului9i a numerogilor copii, inteleapta,lrumoasa, evlavioasa gi invetata sa

U_!!!!9llg!leparte firut vietii tui Dimitrie. iat6_t cu famitiainvdtdture 9iaventuri Ialstanbul

in frumoasa li cosmopolita capitaldbto_mana. unde se imbinau rafinata culturdislamice, civil izatia greceascd a Orien-

puternice ale Europei occidentale. prin cdsatoria sa cuCasandra, fi ica lui $erban Cantacuzino, Dimjtrie se credeaun nimerit succesor al acestuia in scaunul T;rii Romanesti,pe care-l revnea_ De aceea, rivalitalea cu domnitorulConstantin Brancoveanu a cipetat o intorsiturA dramatice.uneori periculoasd pentru viata ten;rului cdrturar.

La lstanbul, Cantemirse simtea ca acasi. l i frecventa peprofesorii Acad-emiei grecegti: era in bune relatii cil cei maiputernici 9i influenti dregitori otomanj $i se bucura deprietenja lui F€rriol, istetul ambasador al Frantei. pentruCasandra gt famiha intemeiate. cumperi intai o casa oeBosfor, de fapt un palat cu gradini 9i apeducte pe care ilvrnde, pentru a-gi construi, dupi planurile sale, un adeviratpalat pe o proprietate a socrului seu gerban Cantacuzino.Chelture 35.000 de galbeni pentru acqst palat cu gr;dini peCornul de Aur, aproape de Fanar. Dupi fuga lui Cantemjr

135

in Fusi4 amandoud palatete sunt confiscate Si devinproprietatea fi icelor SultanuluiIn acelagi t imp ins;, Dimitrje studiazi istoria, f i lozofia, e

avocat, muzicant, colectionar de artiDin pricina intrigilor nesfarsite ale domnitorului Brencoveanu,

e gata si f ie exjlat. Chiar Si viata i i este in pericot, trecandpfln aventun nemaipomenite. Cdrturarul nu revnea scaunulMo^ldovei (unde va ajunge), ci al feri i Romanegti, ins6tsrencoveanu iQi folosea averile Si influenta sa la poartd.A,Sadar. vrdjmagul seu se straduie$te sa ung; dregitori iolomant cu aur. obtinand chiar un firman al marelui vizirpentrupnnderea Si surghiunlrea luj Dimitrie Cantemir. Numai cd undemnitar de vaze fl previne pe Dimitrie, herluit de ca6vavreme sa se ascundi mel.eu, de frica arestirii sau uc;deriisale. A9a c5 tan;rul cdrturar urmArit se refugiazi cu DoamnaCasandra gi copii i, la marchizul de F6rriol, ambasadorulFrantei 9i amicul seu apropiat. Acesta a refuzat clar viziruluisa-t predea pe vlastarul moldav. Norocul lui Cantemir a fost,pane la uim;, schimbarea marilorviziri in 1704, care erau osti l ilui Brancovganrl Si favorabili cantemire$titor, fratii Antioh $iDimitrie. Antioh Cantemir a devenit domn in Moldova, i;r'136

BrAncoveanu a trebuit si inceteze conftictul Cu Dimitrie _reflectat cifraf gi satiric in renumita catle tstoia ieroglificd,intr-o frumoasi limbi romaneascd

incepe a strdluci. lsmail efendi.admirator 9i prieten al lui Dimitrie.ilpropulseazd pe scaunul Moldovei;in vremea cand peku

""t wt"r"o"u"n""'o ",ilnlilffi;,;;Poart6. Pro-tejatul seu era feciorul credtnctosului domnuonsrant|n Cantemir, cel care nu tr;dase niciodat6 lmperiul

99T?ll: N,rr"l:a.prijinitorut seu nu gtra ce_r in adanculsurrrrurur tut utmttfle, tnvetatul luminat, care admira:".1^"rll]"-lj] ?"jru cet t are,i era un onooox convtns, cesUa Dtne pecatele grave ale imperiului pegan.,- _(.:€ d_omnitor€ fost bun Sifotositor tiri i (i7.lO _ 17.11), insadeodata a ficut o schimbare radicali in onentarea potiticea Moldovej. dorind s_o rupd de padigahul musutma;. Tu;;iicare l-au Tnscl-unat la lagi, avAnd iotala incredere in ei,:Ve.ay ..4 :".91iT"6 indat6, deoarece Dimitrie Cantemii

Steaua lui CantemirDomn al Moldovei

hcheie la Lulk (171,|)un tratat secret cuPetru cel Mare, tocmaiin dorinta elibereriivetrei

-romAnegti deturci. [nsi armateleruso-moldovene,conduse personal de!ar, sunt drasticinfrente

-la Stenitegtipe Prut. lnvitatulabiasc5pi din incercujre,cum am povestit,ascuns in caretatarinei Ecaterlna. Ajumetate de an.

doua sa domnie a durat numai...

137

Este nevoit sd fuga in Rusia, cu solia saCasandra, toataExilul in Rusia familja 9i4.000 de moldoveni (intre care

Si hatmanul 9i cronicarul lon Neculce).Unii boieri l-au p;rAsit mai apoi (Si Neculce). DimitrjeCantemir locuiegte la Harcov, apoi la Moscova, la SanktPetersburg (consil ier intim al tarului), remanand in Rusiapan; la moarte (1723), mereu tanjind dupi Moldova natale.

Sa urmirim drumul refugiului s;u indelung, cend a gustatamarul unof decese in familie, confl icte lntre insotitori i sai.dar 9i satisfacti i in domeniul Sti intif ic ai culturat (in Rusra ascris cedile sale fundamentale). Istoricii impart pribegia luiDimitrie in doud etape:: in pima {'171j-1718) fostul voievodviseaze la reintoarcerea in Fre, care trebuie eliberaE deturci 9i condusi ereditar de un monarh autoritar Faptul nus-a implinit. deoarece petru cel Mare, ocupat cu alte obiec_tive polit ice gi mil itare, nu se implic6 in rizboiul austro{urcdin 17'16-17'18. in cea de-a doua ehpe (1718_1723). fostuldomn moldovean se implice in polit ica giin viata cur.ti i tarului,casitolindu-se, dupS pierderea Casandrei, cu o cneaghinerusd; devine senator gi consultant al lui petru.ln chesfiunileonentate.

.Cat de_ mult i l va ajuta tarul? ne vom intreba. Dupiprimirea

. fastuo-ase de la lasi $i dezgustul comun dupddezastrulde la Stinilesti, intre cei dois_a stabil it o afectiunereciproce. Cand au trecut aihendoi Nistrul la Mohiteu. ta 1augusi 1711, Petru l-a recunoscut pe Dimitrie ca principe allmperiului rus, cu tif lul de Alteta Serenisime. E adev;rat ceDimitrie, cand trecuse prin la9i. isi luase averile, pe care letrecu in impir;t ia ruseasci. Cu elgidoamna Casandra, maiplecau in lunga bejanie. cu k;surile, l i i i . Matei, Conslantin,,erfun ii Antioh, fiicele Maria 9i Smaranda 9i alti insotitori.Pe drumut Harcovului Si KievulLi, dupe ce s_au despiri i t detar. erau sa fie predati de tatari. Doamna Casandra eralnsercinata in luna a opta. S-a speriat a$a de tare, incat laHarcov a nascut un copij mort. Aici imperatul deduse ordin138

i":t!!!Fli?ffi",i''i::;":Xil:fl t;!1"1i;i,i';;; yi,: j+:i1{.1.,:i;i i:"ili!,::..1,i:m: iffi ;:",.^. :iiL#*, "*"il:"",i.fi:ii:i: j, !"1",1*l;llx5,:i'#ff|n?:ililir avea cu cei trdi Jertra rui a r-oi

O rusoaicd iischimbd viata

!_I:algllsandrer (30 de ani), cantemir devinerusoaicd ii J

pesrmist. Se inchide in birou 9i scrietoat6 zjua. Doar copiii "ai

nrrnlroii i,Jnlngere .singurdtatea. Are urmaSi

;:* 11,:lt fi "1,,1;:ull ;:*::1*#"J:,ffi flva geveni poet 9i diplomat rus de renume.

f ::i:!is:J,.xt,li,s;J?, jl,:;ii:.ff ,1,;:""11i,'l:t*'1"v.11i fi];"":l ;i "i::? i:, H J";:"i1"*1k:Anastasia Trubetkoi,cu carese c;sitore9te in 172j, nasfi ind chiar(arul. De fapt, chia;larul i l chemase de laMoscova Ia St. petersburq.manifestand permanent fal!de Cantemir o bunivointi 9iaproprere sufleteasca vecheCirtutarul devine consil iersecret al lui Petru. uga pala_tului imperjal era mereudeschisd pentru Dimihie, iarcasa sa era adesea vizitat,de tar, carevenea dimin""1" t" ot,Ei6Eii'iffisi ia ceaiul

'139

Cantemir se schimbase in totali-tate. La 45 de ani, urma modaimpusd de tar: igi rase mustata, igidedu jos barba, i$i puse perucablondd pe cap, ca in tabtoul dinultima perioadd a vieti i. i t vedem aicicu armure (in loc de anteriu), cumaneci 9i horbote la guler Acum,pozitia sa in Petersburg era consoli-data. El Si €ndra sa sotie Anastasiad:deau, in palatul lor, baluri, receptii,serberi. Nobili, diplomati, mititart, streini. O viatd treite dinplin, neastamperata, uneori umbritS declipetragice. ln 1720,e chejnat urgent la Moscova, pentru ci fiica sa Smarandae bolnavd de tuberculozi 9i moare la numai j9 ani.

Prima fata a luiCanternirera frumoasa, intetigenti SicultdDomni.ta Maria,iubita Tarului

ca tatdl ei. S-a spus despre ea ce eracea maiinvEtati femeie din societatearusa a lui Petru cel l\,lare. Aschia nu

sare departe de trunchi.Singuratic;, a respins toti petitori i. Chipul pl6cut $i

de9teptdciunea Mariei Cantemir au sdrit in ochii tarului.caruia i i pl;ceau nespus femeile. Adeverul este ca fi ica lui140

Dimitrie s-a indrdgostit gi-t iubeanevalnic pe tar, fapt aflat repede Side impireteasa Ecaterina. Leg5tu-ri le lor incepuserd prin 1720. Deatunci, inima ei a fost daruitd pedeplin berbatului masiv, plin deviata.9i tot de atunci , favorur i leimpir;teSti s-au revirsat, din nou,asupra familiei lui Cantemir. C:rtu-rarul era satisficut. O gi vedea pefi ic;-sa impdreteasi. Stingandu-sein 1719 tafeviciul, scaunul imperialrimdsese fdr; mogtenitor. .Dac;Maria lui ar face un b;iat cu petru cel Mare, sigur cd tarulgi-ar f i surghiunit nevasta, pentru a se insura cu desteaDtalui^domnitd.

In '1722, cand imperatul a pornit, cu .tOO.00O de osteni, inexpeditia contra Perstei, a luat cu dansul amandoue f;meile:pe larina Ecaterina, care Stia totul, Si pe Maria Cantdmir,impreund cu tatel ei Dimitrie. specialist in orientalisticd. LaAstrahan, iubita imparatului nu poate merge mai departe,cleoarece e gravidi, pudand in pantece copilul tarului.lmpareteasa, previzetoare, urze$te un plan. Maria este l;satesingure, la Astrahan, doar cu un medjc al ei $i cativa servitori,vandutitarinei, cu o misiune precise. 9i astfel Maria avorteaza.Nu^se mai na$te un fiu, care sd urce in tronul rusesc.

In aceea$i campanie obositoare se imbolndvegte DimitrieCanteririr. Diabetul vechi se agraveazd_ E nevoit sapdriseasci expeditia Si se se inapoieze la Dimitrievska,mo9aa sa, carei poati numele, unde se stinge la 19 martie'1723. Nu implinise 50 de ani. E inmormentat la Moscova inbiserica pe care o ctitorise in interiorul mindstirii grece$tiSf. Nicolae, alaturi de doamna Casandra si domnitaSmaranda. in 1935. osemintele i-au fost aduse iniard 9i suntdepuse 9i azi Ia Biseica Trei lerarhi din ta$i.

141

Opercle sale nemuritoare.Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, prima operdscrise in romane Si tipirita la lagi ( 1698). intaia scriere fitosoficaalc:tuitd de un roman, pfefatatd de fostul siu dascAlCacavela.lsloria ieroglifici, cea mai importanta opefe literafa, scrise laconstantinopol ln fomand ( '1703-1705). concepute ca o fabulaintinsd, cu personaje travestite in dih5nij 9i pesdri, ategoriaprezintd lupta penhu domnie, in Tdrile Romene, dintre padideleborerelt i r ivale, adica famil i i le Cantemiregti lorsi Brancovenilor.Inorogul este D. Cantemif, Corbul _ C. Brancoveanu, Vidra _C. Duca, Strutocrmila - M. Racovitd 9.a.mtd. La urmd, autor! lne dd cheia umanA a povestii cu dobiloace. E prima incercarede rdman poli t ic-social.Hronicul vechimei a aomano-moldo.vlahilor, scdse lntomana (719-1722),cuprinde isto a noaska de la origini panala descelecare. Susline ideea cronicari lor: originea comuni atuturor romanilor.lstoria lmperiului Otoman (Cresterea 9i descreslerea curtiiotomane), redactata in lat ine jntre 1714-1716 Sihadusd imediatin engleze, franceza gi germand, ia creat autorului un nume desavant european, mai ales c5 l 'n 1714 fusese ales membru alAcademiei din Berl in Cir i ta de Voltaire Byron 9i V. Hugo.Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldoveil, scrisa in latina{ 1714" 1716). cand t|aia in Rusia, la cererea Academier din Bedin.

142

Drumuri le v iet i i lu iAl . l . Cuza

Piimul domnitor al principa-telor Unite (1859-1866) s-a nas-cut in 1820 la Barlad. Tatdl siuera spdtarulloan Cuza, ispravnicde Tutova, iar mama, SultanaCozadini, cobora dintr-o familiede origine genovezd din Con-stantinopol. lntre inaintaSii tat;-lui, se aflasere Qi str;mosi desange domnesc. Copileria 9i-aPetrecut-o la mosia tatelui,Berbogi-Filciu. A crescut, practic,printre tirani - 9i astfet s-ardomn pentru

"talpa tdri i".Perintii il trimit la tasi, in capital5, ca sA invete carte. la

marginea oragului- gianume la pensionul francezului VictorCu6nim.(un oflter rdmas aici, din armata lui Napoleon, dupecampania dezastruoasi din Rusia). Lapension i-a avut colegipe Mihail Kogilniceanu, Vasile Adcsandri sau Matei Mil l;,vi itorul actor. Drumurite vie(i i l t qtc pe istetut tanir, in 1834;la Paris, impreuni cu al(i f i i de boieri dornici de invdtaturiapuseanS. C;l;torise trei s;ptamani cu dil igenta. impreunicu v6rul sdu, Nicolae Docanu Si cu Vasile Alecsandri. indecembrie 1935, tandrul Cuza i9j trece examenul debacalaureat. La fel ca Vasile Alecsandri, prietenul sdu de ovia(., se inscrie la facultatea de medicind, o perdse$te repedepenku cd nu putea suferi disecti i le cadavrelor gitrece la drept.dar nu termine nici o facultate, rbvenind in tvloldova (1939).

explica dragostea viitorului

' t43

Avea o infit isare plecutS, plin; de farmec. Statura

Cum ardta Cuza mijlocie, pel castaniu bogat, ochialbagtri, inteligenti. Era un tanir

curtenitor, prietenos, vesel, dornic de petreceri 9i glume. i idistra pe cei din jur prin umbrul 9i snoavele pe care lespunea, urmate de hohotele de ras ale prietenilor Spiritual.foa-rte inteligent. plecea tuturor chiar la prima vedere.

In targul dulce al leQitor, tan;rut de 23 ani, venit de laParis, demisioneaz: cu uQurinte din armati (ince din .1g37tusese cadet, ca gi Kogelniceanu) 9i intri in magistrature.Se baza pe studii le (neterminate) de drept din capitalaFrantei Si pe cursul de legi audiate ta Academia Miheileanidin IaSi. Seara, insi, era poftit in toate saloanele, mai alesde. cdtre femei, care-l geseau cuceritor. La petrecerile 9ibaluri le boieregti nu l ipsea niciodate. ,.Bonjuristul" obignui;sa petreaca noptile cu prietenii usuratici, care-i speculaufirea nepisitoarc. Din bun;tate fdri margini, era in staresi impartd totul, ba sa le mai remana 9i dator. A$adar, pel6nge multe calitdti, avea $i picate ale tinereti i: i t pliceaufemeile frumoase, era pdtimag la jocul de cirt i, pjerzand _cum se povestea - chiar 9i unele proprietdti mogtenite dela pirinti (Lucia Bott - Doamna Etena Cuza).

Ficand alti pasi pe urmele lui Cuza, parca-l vedem peCdsdforie ,a Soresti exuberantul tanSr la conacul din-:-,-,-, '-. '- -- ':t" Soie$', intre Vastui qi tasi.pasrrar 9r azt pe un pinten de deal (peste gard. langd biserica,vedem-o lespede, sub care e inmormantati ElenJ Doamna).

La 30 april ie 1844 se slujea aici cdsetoria Elenei, f i icamare a postelnicului lordache Rosetti 9i a Catincdi, cu veselulmire Alexandru loan Cuza. membru Ia Judecatoria districtuluiCovurlui. Pdrinti i miresei fdceau parte din protipendada,avand legeturi de rudenie cu mai marii tdri i. Asa ce nu erade negli jat o partida bunicica pentru inceputul tarierei salede functionar. O cunoscuse pe Elena, cu cinci ani mai tanare.144

in casa Mavrocordat din la$i. FatamodestS 9i nu prea frumoasdcunogtea de mica franceza si qer_mana. Elena era cuminte, domo;la.retrasa. S-a indregostit nebunestede Alexandru. Arareori s_au unit.,prin casitorie doue fir i atat decontrastante, Cuza fi ind guraliv l iamuzant, in comparatie cu Elena,srangace 9i t imidd. Cu toateacestea, intre soti.au existat relatii

l"-r9l!"-"t..9i"li9E tor n-a fost izbutite, inse Atexandru nu::,P"j.1,,.,11:':9?]e tesar de Doamna Eren", aesi ua iuoi:1!,".1], :I: I"'1,9 l"j.frumoasa printesd M-a;;; il;fi;;care-i va d;rui doi beieti. Etena a fos

".i"ii"fu, o, i".lipunct de vedere, deoarece nu i:a n;scut nici un mogtenitoi,care sa consolideze casa domnitoare

Fiind functiona r a l judecatoriei t inutului Covurlui, Cuza setlea exilului I

Instaleaza cu Elena in casele pdrintegti.._ _ _ :-:_-l drh Gatati. Adesea et evaOa in capitaiay:11:y:l ,*:_] chemau prietenii. tdsand_o pe Ejena

Calea exilutui

singurd ln portulde la Dundreort ta!ole9ti. riinO iri anturajui:.^s::1.-

bin:i:l:1": ci a trecu{ in iaoa,a opozantrior::Tl]:""rjlr] t\rihait sturza, sodotit un tiran hriperet,!:::,1-T:_9',:"1t" IiscaJea revotutionare de ta .1B4ri, careoorea reto.me in tara. De fapt, Cuza a intrat inlr_o adevdratell"L,-lle: lu"pru."".re s_a povestit crr savoare chrar 9i inrratatete noastre de istorie

145

Ca sd inebuge complotul arniuli i lui Stu|za i-au arestatpe capii migcerii de la laqi 9j i-au schingiuit. A fost prins SiAlexandru loan Cuza. Zbiri i domnitorului lau legat gi laudus, impreuna cu alti i , intr-o cazarmi. Aici s-a ales cu o ranela picior. Treisprezece iruntaii ai mi$cdrii, intre care giAlexandru, au fost azvaditi in nigte cdrute de pogte, legaticot la cot 9i tarali spre Galati sub severd escort;. Din port,trebuiau s? fie,trecuti peste Dun;re, la Macin, pentru a fi?ncledintati turcilor.

Prietenli au vestit-o despre aceasta pe Elena Cuza, care-la9tepta pe Alexandru la SoleSti, in jos de laQi. Domoala fi icaa Rosettelt i lor, de 23 de ani, dorea se-9i salveze sotul, cuo ce chip. Deveni deodati curajoasd Si energici. in galopulcailor ajunse la calati, inaintea convoiului care-i ducea insurghiun pe capii migcirii revolutionare, intre care 9i birbatulei drag. Urzi un plan de evadare cu prietenul lui Cuza.consulul englez Cumingham. Acesta intr6 in leg6turd culegatia englez; din BrAila Si Elena i9i amaneti bijuteri i le casd-i cumpere pe marinarii greci.

_ In Jine, cei transportati cu harabalete ajung istoviti laGalati Si inchisi. Momentul imbarciri i sosi. Eleni se temeac; Alexandru al ei Si ceilalti arestati sd nu fie inecati inDunire. B;rcile navigau spre Breila. Aici, profitand.de ofurtuni ce starnivaluri le gide complicitatea marinarilor pletit ide Elena, gase din exilati, intre care $i Cuza, au reugit sefuga de sub paze. Ceilatti, ajun$i ta Micin, intre sub pazaturcilor Fi sunt trimigi la Constantinopol.

Apoi, Cuza Si ceilatti revolutionari prinSj la lasi s_auimbarcat lntr-un vapor austriac. fugind in Ardeal $i ;poi inBucovina. Cand a venit Elena, prin nordul Moldovei, la mosiaCernauca. a familiei Hurmuzachi, rana tanerului de 2g deani se vindecase, Cuza povestind tuturora, cu haz, cum l-apicdlit el, la Br;i la, pe un ofiter, care-l ajunsese acolo, dinurmd. l-a zis ofiterului ci poate si-l conducd la locul undese ascund fugarii. Vicle$ugul hatrului moldovean a reusit_146

C-uza l-a condus, gchiopetand, la.. consulatul englez, unde:l:.::1:p,1t

pd$ind aici, et i i muttumi oriteruri i am;siiscolandu-9i polrticos peleria gi inclinanou_se razand. Abia:r]

acea clipd, $i-a dat seama ;fiterul cd a fo"t tr", p" "foJil

i i,,ll,J"'era nimic de ficut. Cuza era sub proteclie

Cum a fostales domn

Dupa cdderea domnitorului Mihailsturza, Atexandru Cuzatm a fost ] : l l !: ' :

tard. Exilul se incheie $i incepemarea lupti pentru Unirea prin;ipatetor.Noutdomn crigore Ghica le_a oferit funcfi i

ialle girrqtlor mordoveni. c,r;;ril;;j;";;;i;#J:llal l inutului Covurlui. purtandu_ne azvizitand,Muzeur de

'""*. "o-# i, *i.i::?::,:fl:liilR:]:::,

f::,: ' case. a tui cuza De altfel. in oras"r ;;j;

#:ffi ff;:: "t"it peste tot ii vedem si bustul din rondul

._^ln toiut bdutiei pentru Unire, Atexandru iSi dd o risuni_

:?:::_.d"Ti"'.. din functia de parc;lab. a*"!rri"J i"i"p1Lorn trmput caimacamului antiunionist Vogoride. popuiarit;te;sa cre9te.

Cand se fr5manta Unirea, Cuza se afla la lagi ginicimicarnu banuia ca, tocmai el, va fi ales domn- Candidati i la tronerau l\.r ihail Sturza Si f iul sau Grigore. Partida nationale,alcetuite din fogti i revolutionari de la 1848 Si prietenii lor,majoritari in Camera elective, nu-gi alesese nici la 3 ianuariecandidatul la domnie. in seara aceleizile de iarne. unionisti ise sfadeau in celebra SalS Elefant (aflati qi azi. specialamenajate ca expozitie istoricd evocatoare, in clddirea vechea Muzeului de lstorie Naturali din la$i) asupra candidaturiila tron. Cuza nlci nu se afla aici, ci undeva la teatru. Cinevapronunti numele colonelului Alexandru Cuza, care era acumcomandant al armatei moldovene. El a fost acceptat imediatde partida nattonald la propunerea fermd a lui N. pisoschr.Apoi toti deputati i l-au ates, la 5 ianuarie 19S9, ca domn alMoldovei, iar la 24 ianuatie $i la Bucuresti, in TaraRomaneasce, unionigti i au triumfat, alegandul pe Cuzadomnitor Sub un singur domn, ales in ambele principatedun;rene, s-a infeptuit Unirea de la 1859.

Prin reformeld infaptuite sub domnja sa (1859_1e66).,Jor;ele 1 s-au pus bazete RomAniei moderne legeaReformele

lui Cuza agrari din august 1864, legea electorale,legea invdtimantului, intemeierea Univer-

sit it i lor din lali 9i Bucuregti, trecerea la grafia latine, uni_ficarea armatei celor doue principate, Codul civil, Codulcomercial, infi intarea C.E.C., organizarea sistemului oarla_mentar bicameral etc. in timpul s:u, au fost create instituti i lemoderne ale statului roman.

A fost sil i t sd abdjce la 11 februarie 1g66, el singurintelegand ce - pentru interesul suprem national _,nu;aiun Principe strain, dupi pir€rea mea, poate chezisui viitorulRomaniei" (din scrisoarea sa c6tre gen. N. Golesiu).

Expulzat din lard; ex-domnitorul 9i-a petrecut restul vietjiin Germania, unde-9i ingrijea sendtatea gubrezit;, deoarecesuferea de ft izie. A murit, in 1873, la Hotel 'Europa. dinHeidelberg, in bratele EIenei Cuza $i a fost inmorm;ntat lamosia sa din Ruginoasa-lagi. in palatul domnesc de aici isiavea regedinta de vare. Dorinta sa testamentara, exprimaape patul mortii, a fost implinite $i a fost coborat in criptabisericii (mai 1873).

in 1944, cand castelul lui Cuza a fost bombardat, rima-gilele pdmante$ti au fost duse la Curtea de Arge$, iar dupeaceea la biserica Trei lerarhi-lasi. Ulterior s-au refdcut

biserica 9i palatul (azi Muzeu memorial de mare prestigiu),iar factori i de decizie ar trebui s; mute osemintele luiCuza-Voda la Ruginoasa, pentru a se respecta dorintatestamentarA a,.Domnului Uniri i".

lubitori i istoriei, care organizeaze azi un it inerar pe urmelePalatul domnescde la Ruginoasa

lui Cuza-Vodi giin locurile legate deUnire, se pot opri nu numai la lasi

unde azre mormantul sau, Piata Unirii, unde troneaze statuiasa ridicati in 1912 sau Palatul din str Lipugneanu, unde alocuit Cuza Qi e Muzeul Uniri i, acum in renovare), ci gi lacastelul sdu din Ruginoasa, unde s-a amenajat un frumosmemorial, la regedinta devar;. Grupurile de turisti, mai aleselevi Si studenti, sunt atrase aici, in acest spatiu evocator,cu mobil ier gi alte obiecte care au apartinut lui Al.l. Cuza 9iEfenei Doamna. Cartea de rdsunet poyesfea unui casl;tblestemat. Cuza la Ruginoasa, publicate de editura noastri,rememoreazi amenuntit, pentru numerogii vizitatori, timpurilecand soseau la Ruginoasa distinsele personaliteti ale istorieiromanegti, dramele petrecute in palat, inmormantarea dinmai 1873 Si alte momente din trecutul. celebrei localitati.

Maria Obrenovici,iubirea din umhre

Lucia Bor9, in cartea de suflet pe care i_o dedicd. descrieamanuntit viata bunei DoamneElena Cuza, cea despre care----- | is tor icul A.D. Xenopol sounea:

,,Sfantd a fost Elena Cuza, sfanta prin infrangerea dLreriloromene9ti, sfantd prin dragostea ei catre seraci qi nevoiagi,sfante prin viata de pustnic pe care a dus-o!.

O durere omeneasca pe care Si-ainfrant-o venea din nepotrivirea fir i isalesinguratice gi t imide, cu firea veseld.pline de viatd a lui Cuza - aga cumistoriseam. Dumnezeu n-a inzestrat-ocu harul nagterii. Nu i-a daruit domnulrUniri i nici un copil. gitotu$iCuza nu s-adespartit niciodate de rdbditoarea sasotie 9i doamn; a tir i i , desi o iubea cuardoare pe frumoasa pfintes5 MariaObrenovici. cea care i-addruitdor bdiel

Cine era Maria, iubirea lui din umbr;?Era intr-adev;r o femeie frumoasa gi seducitoare care

a ravnit mereu la merire 9i lux, dar in fond a fost Si eanefericitd, ca 9i rivala ei Elena Cuza. Ambjtioasi pestemdsure, f i ica ministrului de interne Costin Catargiu din laSis-a cesitorit cu prin(ul sarb Efrem Obrenovici, cdruia i_aderuit un mogtenitor la tronul Serbiei, dar printul Efrem s-astins deodate Si l, i laria a revenit in Moldova. Al.l. Cuza s-aindragostit de ea, f i ind iubita lui din umbra tronului pAni lamoarte. Esle mama printilorAlexandru 9i Dimitrie. Cu un gestde jertfa nobile, Elena Cuza i-a infiat (cu greu) pe cei doibiieti niscuti de Maria, din legdtura constanta a acesteiacu sotul ei. Dupa moartea domnului Uniri i, in 1873, Elena acontinuat se se ocupe, cu devotament pani la sacrif iciu, decre$terea Si educarea lor. Erau insi amendoi bolnavi depldmani (ca Si tatSl lor) Si au avut o soarti tragice, murindde tineri. Fiul cel mic, Dimitrie Cuza, s-a sinucis cu pistoletul

151

la tamplS; in camera sa dincastelul Ruginoasa, din motivesentimentale (la 26 de ani,1888), iar cel mare, AlexandruAl. Cuza, s-a prdpidit in urmaunei rdceli, ln voiajul de nuntaf;cut cu sotia sa Maria (nescutaMoruzzi), in Spania (1890, Ia-28de ani). Amandoi au fost inmor-mentati de Elena la Ruginoasa,dupi care betrana doamne,piezand dreptul asupra caste-lului, e nevoit6 sa se refugiezela Piatra Neamt, unde s-a stins_in 1909, f i ind ingfopati departede sotul ei Cuza, in mormentulmamei sale din Sote$ti-Vaslui.

Pe urmele r€gi lor s i reginelorRominiei

Ve poftim la o cdletorje in Germania de sud_vest, in patriangdnul Dinastiei I oe obargie a i iushei famili i deLeagenul Dinastiei

Hohenzollern Hohenzollern. Cuvantul Hohen-z^ollern

_desp;rtit, in l imba ger_I:1]: j,"-"="Ti:i H"ch _ inart varf: ;"il;;:

";ii;;'ff;;j11r-1J,,1::^.:1"- ::re corespunae pe oeptrn virtutiror mariicase_nobil iare germane a Hohenzoliernrror. recunoscutd injll*:-*",r,:.131f! :i " d"j seneralii de p"r."on"iitjii3::":*:T-*Y"i"*moaoneini,e"ai'ii;;":il"#:lJRomand (caror t, Ferdinand r, c*ri

"rlii".,iii'i.iii

., Celatorind pe Dunare, din Romania (tara de la vdrsareafluviului in.Marea Neagrd. unde a domntt opt decenii aceastdutn-astte)

,tnspre Apus. pe firLrl gefpuitor at apet curgatoare,.1f:^S-"T-|.1ry"]"t" Muntitor pedurea Neagr;, de t; granitaranco-germand.

^..11:,1l" i:tr"tei:r:." p€ratetei 4B cu meridianut 8. izvorestelllir9l t-D*:rl din pedurea Neagra. Ceva mai ia vale,rnrr-o zone coiinard inalta, DLrnerea e tot atet de latd ca:-?10:u'!" ra Bucure$ti ofi Bahtuiut la ta$i. Ca un pui deoarau. mtscandu_se la soare. alunece llnigtitd, sclip;toare.

153

dar cu ocolisuri capricioase, pand ce incol:cgite o stanciuriald din Suabia, pe care se rdsfatd un 'cuib de vultufi".Este Castelul Sigmaringen, unul din cele doui leagine depiatrd ale neamului puternic al Hohenzollernilor. Sur Siauster, zidit direct pe stancS, acest castel medieval e vechide o mie de ani gi trainic precum o fortdreat; inexpugnabil;.

Se spune cd Napoleon I Bonaparte, cand a vdzut primaoara acest castel magnific, s-a minunat lntreband;

- Dar cuibil acesta beten ce-o mai fi?!- Este cuibul Aquilei Negre, S/rel i-a respuns marele

general Ney.Cum se gtie, Aquila NeagrA este cel mai inalt Ordin Si

simbol al Casei regale prusiene, care a fost instituit de cdtfeFriederich I, Ia 170'1.

Stema Augustei famtlii de

Sigmaringen -Cuibul AquileiNegre

Stcma oEsului Sigma.ingen

deodatE incat nu-i l ipse$te mult siinchidA o circumferinld. Oraqul Sigma-ringen se afl6 in centrulformat de cursulcapricios alfluviului, pe partea luidreaptS.

Intrand printre stanci gigantice, Dunerea se incoldcegte

De mai bine de 400 Eni se afl; aici, in permanentd.regedinta familiei augusle de Hohenzotlern-sigmatingen. O't54

dati cu. trecerea tdri lor Hohenzollerne la prusia, in 1gS1,oragut devine capitala provinciei.

6,Aproape de verful unei stanci se afl; antica cetate romaneor\,rvrA|(, In Intma muntelui, azi Cetatea Sigmaringen. aldoilea leagen- at Zottern_ilot (primut fi ind i;;rJ,;;9;;

Hechingen). Sigmar a fost u; nobil suab c"re a cu"Jri ioragul gi-a construit peste zidurile romane actualul castel(sec. al lxjea). Legenda spune cd eri-boinici ar fi'fosiini"r"i"',u,

"l,liitt

conte sau 9ef deCasteluI apartine ramurii suabiene de Hohenzollern, din

ll":lLIVt.Jg":?rF rezbojutde 30 de ani, se fac mari lucJrioe reparatii. ptincipete Meinrad / (i633_81) |.""on"iitrilpartea de Nord. principele losif Friederich rrZts_iq,construie$te intrarea pane ta turnul cel rn"r". prin"ipliJc€rol Anton reface in intregime castetul: ;;;";" i;;;;";:sall de serberi,. saloane pentru irnpar"trf 9i n"gJi;:-"j1?"i"i. 913 Artgtor. turnutde apd. un srajd fiumosiDinlel::::l!el

la.lT,apritie .1893, un incendiu izUucni, preracanJrn^cenu$€,multe lucruri de valoare. lnsd partea incendiata arost repede restaurate qi inzestrate cu statuete. bibelouri,tablouri de arta. carti rare. vase scumpe, arme, armeturi aleeroilorfamiliei. Sala Strabunilor este superba. Deviza NIHIL::)E^?:oF(jY:1lc

fer;.Dumnezeu) inoica respectul penirinuprema Forte si a fost preluata $i de catre DinastiaRomanS..De altfel, mutte etemente di; fortare4a nailf a aufost folosite. de c6tre Regele Carol t. $i in superbul sauCastel Pete$ din Sinaia.

Victor Bradu Ghitulescu in impresionantut album_docu_mentar CARIEA DE AUR. ZO de ani de ta intemeiereaDinastiei,Romdne (1 866- | 936) M.S. REGELE CniOt-tt,::::1i!9 ",

rux de amEnunte $r minunate itustrati igeneatogia acestei case aristocratice germane, ne ofer; omultime de impresii de vizitato( din care decupam:,

.-.Pe un drum pldcut 9i presdrat pe de o parte Si alta cuorazr St alte ffumoase plantatj i. d.um care urca muntele'155

castelului Sigmaringen... dupd o jumetate de ord se infeti-$eaze in dreapta prima parte a castelului Si cea maiveche,numitd ,,cetatea cavaleri lor',. Ea este compusa din maimulte camere... Odinioar;, aici erau locuintele cavaleri lor...In acelagi corp, se afle mireata sald a panopli i lor, cu armedin toate timpurile...

Drumulcetre casteltrece printr-un gang, care leage bise-raca de aastel, in extremitatea caruia apare, ln fata,impozanta poarti principal5...

Deasupra marii podi se afli un Votiv - basorelief - inpiatri artistic executat de mari sculptori aivremurilor... Votivulare sti lul Rena9terii... Deasupra Votivului se afle stema deHohenzollern, iar mai sus un episod din istoria german6:Contele de Habsburg, care asedia orasul Basel, prime$teprin Friederich de Hohenzollern, burgrafde NUrnberg, Stireace a fost ales Suveran in oct. 1273.

BIBLIOTECA numdra 3O.O0O volume. precum 9ihrisoavele castelului. Principele Carol Anton era un marecolectionar de cd(i Si obiecte de arte.

MUZEUL din aceastd uria9e oetate princiara este, deasemenea, de o rare bogdtie. Sculpturi le in bronz numdra

156

'12.00O - exemplare. Tablouri artjstice pictate pe sticte

primitivi, goblenuri extraordinar de fine gienorm de scumpe,arme, diverse armuri incrustate cu aur, mobile sculptatedatand din Evul Mediu, epoca Rena$terii, sobe din aceaepoca avand c;rdmida pictata. un num6r considerabil deopere, din toate artele, ale celebrilor maegtri ai t impurilor caTiziano. Diire r. Cra nach, Holbein.

Principele CarolAnton de Hohenzollern a imbogegt multacesttlruzeu. De altfel, acest gust a fost thogtenit 9i de fiuls6u. Regele Carol I cel intelept at Romdniei. Desigur,dumneavoastra, care cit it i aceste randuri, ali vizitat CasGluiPeles din Sinaia gi ati remas uimiti de frumoasele colecti ide arta 9i mai cu seamd de valoroasel; tablouri de acolo,intre care Si un Rubens...

marilor nogtri regi.Aici s-a n;scut,

rege al Romaniei.

Acest cuib de aquiledin Sigmaringen este leagenul

la 20 april ie 1839, Carol L domn li apoi

_ Aici a vezut lumina zilei. la 24 aug.1865. nepotut saudefrate Ferdinand L primut rege al Romeniei lntregite.

De pe terasele din turnurile cetit i i aflate ia inaltimiamelitoare, se aude pane sus curgerea furioasa a Dun;ri i,vazandu-se la Apus coturile ei, pane la pddurea Neagrd, deunde izvorSgte. lar spre Sud, se zeresc - in zilole azu.ii _cresteie de zipada ale Muntilor Alpi din Elvetja. in aceasteregiune muntoasa, cu damenibuni, primitori Si veseli, se afl iTara Hohenzollernian5, unde au existat cele doui miciprincipate (in jurul oragelor Sigmaringen 9i Hechingen),incorporate pa$nic in marele stat prusac, la 1g50.

Aiciigi au originea nobild regii nogtri din Dinastia Romane., S; mai adeugim ce Principele Carot Anton, tatel RegeluiCarol lgibunicul lui Ferdinand l, era rud; apropiati cu regeleFriederich Wilhelm lV al prusiei, precum Si cu frateleacestuia Principele Wilhelm de prusia, care devine maitartu imparat al Germaniei.

157

Domnitorul( r466-raar)

si Regele( raar-r9r4) Carot I

De peste 2000 de ani, se sta-tornicise pe teritoriile daco-getice$i apoi romane9ti de la Carpati,Dunare 9i Pontul Euxin traditiamonarhici a conducerii t5rilor.Dacia avea cipetenii bogate Siregi ilustri precum Dromihete,Burebista, Deceneu, Scorilo sauDecebal. Dupi formarea poporului roman $i a statel-orfeudale ln veacul al XIV-lea, in capul lArilor se if lau dinaiti ivestite (Basarabi, Mugatini, Corvinegti etc.), reprezentatepnn voievozi. domnitori, guvernatorl. care_gi transmiteauputerea din tate-n fiu. Maiapoi, in . j866, dupi abdicarea sil i tea lui Cuza'Vode, oamenii polit ici ai vremii au optat oentruDinastia strdini, mij loc de obtinere a Independenlei siatului,de modernizare a tdri i inapoiate Si inlaturarea coruptieidomnitori lor autohtoni. intelepti i nostri birba(i de stat c;;taurepede un print strein la marile Case regale sau imperialedin Europa Occidentali, care se asigure

"onsoiidaru"statului aflat inc5 sub aripa tmperiului Otoman. Chiar At.t.Cuza trimitea generalului N. Golescu o scrisoare in carealirma ce ,fiumai un principe stein, dupd pererea.mea.poate chezesui viitorul Romeniei,,.

Deoarece fratele regelui Leopold al l l- lea al Beloiei.contele Filtp de Flandra a respins oferta, ltberalul lo; C.158

Brdtianu s-a adresat glorioasei famili i nobil iare Hohenzollern.A discutat la Dusseldorf cu principele Carol Anton denonenzo ern. guvernatorul Renanrei. iar cel de_al doilea fiual,sau, Carol Ludovic (27 ani. locotenent in Regimentul alI-tea.0e dragoni ai gErzii prusiene) a acceptat Coroana fire::llltlY:f L" inceputut tui apritie 1e66 s_a desfasura,r unpreDrscf, In urma ciruia poporul roman l-a insciunit in tronpe Pflnclpele Carol Ludovic de Hohenzollern, sub numelede Carol L

, ̂ i:,j:l I ?l!]l:,9"|.o1 I in frunrea statutui rom6n, pe careFa condus cu inlelepciune. intai ca domnitor Si, din .18g.1,ca rege, pane in 1914. cand a decedat ta peleg. A domnii4.' qe anl, mat m_ult decat $tefan cel Mare (47 ani).

tar Dinastia Romani, pe care a intemeiafo, a fostl"^ljllll t:,!'l

"yta famitieisermane Honenzo ern. piinr-erqtnanct L Carot at _tea gi Mihai L p6nd ta abolireai:l:I,"1,91 lr"jr"r."rea Repubricii, ta 30 oecembrie r9+zlijff,:"j;:*"

Resetui Mihai, sub presiunea comunismutui

Regele Carof I s-a ndscut la Sigmaringen, in ziua de7l2Oapri l ie- '1 839. Era at doiletb;iat at principeluiCarolAnton de Hohenzollern qi al sotiei sate,prrntesa Josefina. care i_a ddruit 6 ooorr:

,. Leopold, Stefania, Carol, Anton, Friederich $jM€ria. ln familie. totiau primit o educatie al"""d. pri;t i i ;;u',

destinati carierei militare._ Dup: terminarea cursurilor secundare, Carol a lntrat la9coala de cadeti din Miinster A fost numit sublocotenent taRegimentul.de arti lerie de gard5. ln 1857 urma cursurileicolr oe aftrtefle de geniu din Bedin. pene in 1g66 (cand aacceptat Coroana Romaniei. printr_o imprejurare fericit5) atost otlter german. Era locotenent in Regimentul 2 dragonide gardd, Ca ofiter de ordonantd al Kronprin[ului Friedeiich,bun prieten Si protector, printut Carol participe efectiv la

159

Rezboiul austro-pruso-danez. Luaparte la asaltul cetetii Fredericia Fi aredutelor din Dilppel - experientecare-i va folosi, maj apoi, in luptele dela Plevna cohtra otomanilor.

Degi mic de staturd Si f irav, printulCarol era un militar des;varSit, s;nr-tos la minte 9i la trup, ordonat 9iechilibrat, chiar metodic, bun Doliticiancu idei l iberale. Avea soirit cazon. i ipldceau disciplina Qi zorzoanelemilitare.

De tanir cunostea l imbile europene

Pincipele Cabl Antan$i Pincipesa Josefina,peinti Regelui Carct I

de circulatie.La Sigmaringen, aproape de granita franceze, se vorbea

maa mult frantuzeste, mai ales cu bunica Stefania, care era _cum se Stie - fatd de suftet a lui Napoleon Bonaparte. Astfela inv:tat Carol limba francezd, in afard de germana matern;.

lmperatul Napoleon ll l , care pa(icipase la botezulPrintului Carol, a rdmas bun prieten al familiei princiareHohenzollern. ASa se face ci Napoteon ll l (un fel dejudecitor al treburilor europene$ti) a recomandat romanilorsel aleagi Domn pe Printul Carol- lucru care s-a infdptuitimediat. lmparatul Napoleon il sfitui pe lon C. Brdtianu.trimisul romanilor, sd se ducd de-a dreptul la Ditsseldorf.160

pentru a^djscuta cu principele Carol Anton, taul tanirului*T$,:""T""'i..:i:i,iilJ,l"?ii",i,l,?,1;t.litl.""l

ff ii:liliitiiG?,:?i:ffi ii:irfr,F"Til:r,*:^Y,l:^::yl ,i apreciat atat de Napoieon

"r rrr_r"",

"aili l"vvlnetm L aceste legaturif i ind benefice penrru statul roman.

g^reu pentru tare. Cuza_Voda _ alunqatrn exrt. Agitatia separatist,. cutmin;tac^u s€ngeroasele incidente din april ieoo oeta ta9i, putea duce la desfacerea

Era un momentlncognito, spreRomdniaUniflr dintre lvtoldova Si tr,tuntenra. Oarr.\,..t jralanu. strdtucitorul b;rbat de stat,I aoucea - la timpul potrivit _ pe tanaruluarot, care venea incognito pe calearerata DLisseldorf_Bonn_Freiburq_Ziirich_Viena-Budapesta. La I mai j866, printuluarot gi Lc. BrStianu se aflau la ult inrasratre teratS de la Baziaq, imbarcandu-sectandestin pe un vapor dun;rean, ce i_adus la Turnu Severin. pe pa-gaportulfarsyi,?."!<a:t tletlinsen, calatorina 6 oiessa penttu atacei."uararorut deghtzat avea: ..Ochi atbastri . per negtu, ndsvutlu.resc-agea mushti gi barbe mijindd pe otrali staturil:lt: '." 9end. au pus piciorut pe pjmantut Romjniei Mici.r.u. lJralanu I se tnchind Ei_l pofti in trasur,, deoarece paftdra. Eucureiti, cale lunga. nu exista cate r"*t" iAoi" i"pj"51::jll,^c19ll "g"strui

in Romania o mare retea rerata).. ̂ tnrr'a-rat

cu trenurile occidentale. Carol I cEl5tori, al;turider.!. trra anu. In trasufile pogtei. vreo 24 de ceasuri. viziti i isr ca Inspumati de galop se schirflbau dupd trei ceasuri dealergare. Peste reuri treceau cu pluta. deoarece nu eraupoduri. ln seara de 8 mai au dormji la mogia Golegti. la g4km de Capitatd.

La 10 Mai 1866, noul domnitoi neamt, care nu cunosteadeloc l imba 9r obiceiuri le pdmantului, intra triumfal inBucure9ti. 9tirea sosirii fusese transmisA telegrafic.

.Tot popoful i i iesise in intampinare, ca sa_l vadd pe inlo_cuitorul la tfon al lui Cuza-Vod6. Cateri. pe jos, in tiasuri _puhoi de lume, intr-un peisaj t ipic orienrat.

La,Bdneasa, primarul i-a inmenat cheia oragului. Dupa oseceta prelungita, veni chiar atunci, ca semn bun deferti l i tate, o.ploaie torentiald, care transforma colbulin glod.La Catedrala mitropolitana, rdsun; un fe-Deum, in prez-en.taLocotenentei Domne$ti, Guvernului gi Mitropolitului Nifon.La Parlament, Carol s-a a$ezat pe Tronul aflat la tribund.Crucea Si E1/anghelia erau a$ezate de l\ l i tropolit pe mas5.5e auzt Juremenful rcmdresc tradus in frantuzegte prinlului:"J.u.r de a pdzi legite Romeniei: de a mentine drepturile sale9i integ tatea teritotiului ei.'Atunci printul Carol, cu menape Evanghelie, a zts energic, pe romeneste: .,Jurl-, inactamattrte multimii

, Nimeniru visa. in acele clipe. ca acest barbat germande numai 27 de ani va devent roman 9t va oomnt cu marefolos aproapejumetate de veac, intemeind o dinastie. careva contribui decisiv -la modernizarea t;ri i , obtinerealndependentei mult ravnite gi intregiri i mulfpatimrtutui NeamHomanesc, intr-un stat mare, puternic ai de nezdruncinat.

162

Monarhiaconstitulionaldereditare

lmediat dupa sosirea in tare a tui Caroj l(. lO Mai 1866),)narhia I

corpurile legiujtoare au adoptat, la 2tiiunre 1866, CONSI|TUT|A ibMA_NrEt, pf lntre cele mai avansate dinEUrOpa trmpului, care avea la bazd

f:l?]:l 9"r""*ic ar puteritlr in stat. Ea a. permis::::::"-:1i l^T-19-"':1i""|.:" staturui roman. ruu mentionj

, .-Articolul l, Rom6nia ia fittut de Regaf. Domnitorut ei, CarolI. ta.pentru sine $i mostenitotii s6itittut de reSe at noniii.i.

re-Articolullf. Mostenitorul tronului va purta tiltulde principe

,"i'ff::l:T::r,:ii#r,:ii"lilli!".1T,!:""i#i,il;t"lj:11"y:"]?,l1, tndamentar at monarhrer constitulionate:r<egele domne,le. dar nu guverneaz6.

::3:i,i"Jl:l l,xTlii, j::iff. gi"?,;, oi;;; ;; ";:;' u :, ii11: 3,^ "l!,1j,,",il,i"*:1;"i:,T;lT,i#:", !:,iif, ! ji;[;F;::1,;;i:!ffi 1x#:r"l:E!",'Iii:':jI:,",:,nl:::d.e

,primogeniture gi cu excluderea perpelue a femeilor sii:f ; :::::! n:.';,:r" :orebri

i uM

6 ri e i s a;e ; ; it i,. ii,i t i,

, :l::T,U'""",' ?f ?j':i:ff i:Jj;i.*?ff lij,g: RH !1., J'lliJllll,X"t'Rtl;"i3ris martie '188'1 ap;rea r"s'" l"'"

...Cledit in mijlocul uneia din cele mai frumoase privelisti

CastelulRega, Peleg

ce se pot inchipui, castelul din Sinaia - cusilueta sa mereate !i eleganta, cu l inii le saleindr;znete Si totdeauna bine propo(ionaie

- formeazd ca un decor feeric, pus de mana omeneasci,

printre muntii uria$i ce] imprejmuiesc de pretutindeni. Zidirealui t inuse zece ani. Trebuise sa se smulgi de la 6ele douaelemente, apa 9i pdmentul, fiecare p;rticicd de loc, se secreeze, aproape pe varful muntilor, o lat; Si oabla suprafat:pe care si se a$eze edificiul, in fine, si se crojascd, prjn largiimpliniri r idicate in padure Simunti, un drum care s; ducd penla castel. Toate aceste greuteti furd invinse, multumi€ vointeienergice i i stiruitoare a Regelui. despre care se poate ziceca el a fost adeveratul cl;ditor al castelului, tot asa DrecumNeagoe Basarab fusese adevdratul arhitect al mi;unateinoastre biserici episcopale de la Curtea de Arge$:,,Casfe/u/Peleg, - sc e autorul Notelor asupra vieli i Regelui Carol-este propia creatiune a Regelui. inveselitor gi simptu, in stilulRenagterii germane, edificiul, bine propottionat, se intincleimprejurul impunebrului turn pincipat. iar spectaLorut rcpitdescoperd o mutime de ornamente gralioase in iegituile'164

t!:?!"1:: k scutpturite temnetor. in fAfiena din cudeacl tellltlt 2 cdrei Soapte se impreuneazd cu vuietut btazit;gt,g-a.nlq aualt pe poverni$urile muntoase de care se reazemd

?,j!,:::: \1, m.u.!t insa. decet intel$area de din atare,rnpanrea g mobitarea din leuntru a castelutui peleg purceddin initiativa Si voinla Regelui.. ,,Maitoai; Iemndria casteluluia fost sculptatd de un artist

.g_lililldl Sto€rh. care a tucrat pentru Suverani timp derrerzecr de ani. DlStoerh a executat la Sinaia, ca gi in palatulorn trucure$tt. adevarate capodopere de sculptura decorativ;ce dovedesc, pe langi o inspiratiune artisticd din cele mairrumoase. mestegugul deseverSit al unul mdiestru lucrdtor

Apanamentele Reginet, minunat de bogate gi elegante.sunt ctecorate cu gustul cel mai delicat. ,,A ceasta e licuintape.cate o visasem la cincisprczece ani. zice Catmen Sylva/ntr-o scr/soare adresa/? mamei sale _ gi pe cate o desciiamatAtut meu. Ce lucru ciudat sa vdd Ia patruzeci de ani visulmeu ltansformat in reaflatel' Stoerh era foarte mendru descara caslelului ale cerei tdblit. stalDusoare Si columne, aurosr IUrnale st sculptate de dansul cu arta cea mai perfectd.

IOC

Sala de muzici a Reginei, c;ptusitd cu lemn pan; la juma-'tate de inil l ime Si iucratd in nuc, prezintS, cu geamurile.icolorate, cu orga gi cu stranele-i ingirate de-a lungul peretilor,aparenla unei capele. Lemn5ria e despertite de zid i i detavan printr-un interval de cativa centimetri, ceea ce-i diresunetul unui lemn de vioare. Harpe, piane, alte instrumentemuzicale, strane in sti lul Renaqterii, se amestec: cu mobilasevera a acestei s;l i . .

O a doua sal5 de muzice - aflat; langa budoarul Reginei$i care dd in marea sald de primire. de unde, prin pridviarein sti lul rtalian, te cobori in pddure - a fost cleditd de curandSi inaugufati in cursul verii trecute. Din toate pe(ile, Si maicu seam,a din budoarul Reginei. priveligtea se intinde pe omrnunatd panorami:

"Fagii gi brazii. - scrie Regina _ parecA voiesc se inte in case h noi"._ --C-eremonia

inaugu16riiCasteluluipele9. in 25 septemb e1883, fu din-cele mai solemne. Mitropolitul primat sfintitoatesalile, apoj lilajestStite Lor iscalire. impreund cu toti fruntagiitdri i, urmetorul document transcris de ins69i Regina, culitere ornate, pe o foaie de pergamentl

,;,Eu, Carcl I, Domn gi Rege. cu Etisabeta Regina, dupe osltnla-neobostd de doi ani, in lupE cu un te6m nestatornic,$rdbe.tut de izvoare, izbutitam a pune, ta poatele Bucegiului,temelia acestei c6diriin anul Mentuhei 1A75, iar al DinnieiNoastre al lXJea.

Zidirca s-a oprit pe tjmpul rezboiului pentru neatemareaRameniei.

lntrat-am in aceasfe casd a Noaslrd1883, iar al Domniei Noastre at Xvtt-tea:Castelul Pelegului".

Acest document se gise$te ast6zi intr_unul dincoridoarele_castelului, unde sepot cita, de asemenea, sapatepe o placa de bronz. urmdtoarele versuri compuse, cuaceastd ocaziune, de Alecsandri:

..Eu. Carol. Si al Meu popor

166

in anul Menfuireidatu-i-am nume:

C6dit-am intr-un gend 9i-un doaI:i t.imp de tupte al Meu Regat _,tn mp de pace _ al Meu palat!,In cursul prenzuluiservit in castelul peleS, Regele ridicaurmetorul toast:

. "Am dedit acesf Caste/ ca un semn trainic cd Dinastiaatease tiber de naliune este adenc inraaacinata in litifrumoasebre gicd dspldtim dragostea poporutui Nostru cu'::t"^l::11,r.?f ergkita carc o avem in viitorut scumpeiNoasrre patni. tmplinesc dar o datorie sacre. o vie dorintd,ndicend,cu

^vin romenesc, in aceast' casd a Noastrd, ietrntat panat tn onorul $i pentru fericirea Romeniei'.

Din viala Majestdlii sate Erisabeta,^,rr:Hli:irl,nffi:

Pentru prima oar;, Carol I vine la 5_6 august 1E66, inmunti, pe Valea Pelegului, f i ind g6zduit la Manistirea Sinaia,ridicdti in '1695 de spetarul [.r ihai Canracuztno.. ln 1873, principele incepe construirea Castelului peleg,

dup; ce alesese locul, impreunj cu Doamna Elisabeti.Cumperase terenul, jO00 de pogoane. din 1g72. LucrarileHereiutut sunt incredintate din 1976 arhrtectului JohannesSchultz. La 7 octombrie 1883 are loc inaugurarea oficial5.

167

Dar urmeaza etapa a l l-a de constructie, care se termineabia ln 1914, lucrerile fi ind realizate de arhitectul ceh KarelLiman. Arhitectura exterioarE este in sti lul neo-renasteriigermane: tu.nur; ascutite, zvelte. de forme neregulate.aounoente ornamente Si sculpturi in lemn.

Interioarele Castelului peleg, in felurite s-ti luri, -suntsomptuoase gi inc;rcate, coplegindu_l pe vizitator prinbogdtia sculptural; a lambriuri lor. prin statuete, basorelieiuri,1:l]!:,

l i"?", vitrali i cu scene ategonce, tapiserii. picturi,ogrrnzi, candelabre, argintari i Si altele.

Superbe sunt: Holul de onoare, SeIb de Arme, Sata cleC-onsilii, Cabinetul de lucru, Sala florentind, Salonul turcesc,Sala de teatru, Sala de concerte etc.

in cartea sa recentd REGELE FERDTNAND, toan Scurtullln rege I sctie: ,.Carol I era un om dislant. rece. mendru,

"*.^itt, I

protocolar Petmanentbrcocupat de asigurarea: =

p.res.ttgtutui dinastiei. el ducea o via\ izolaE,nu,a.vea pneteni, nici favoriti sau lavoite. Sofia sa, Eirsabeta.y1:!r::" c.e (Si in-somn et poafte Corcana pe cap,. Erameucuios S/ exact in tot ce lecea, ceuftnd se impune sicotab.o.raloritor sei acela$i stil de activitate. A continuat sd ieconstdere, pane ta sfer$itul vietii. pincipe german...-

- Cand descindea la Bucuresti cu tr;sura, la 1O mai .1866,

vedea de la ferestrele palatului domnesc (unde fusese arestatAl.l. Cuza) ,,o piati degarti, murdari, unde

"" "S"i""Lrjniste tigani 9i porcii se t;vileau prin noroi,, l lrtemoiiiteReBelui cargl I al Romaniei. De un martor ocular).In 48 ani de domnie carlist; ferti l i , respectand legea

monarhiei constitutionale, schjmband Oe Oe guverne" 9idizolvand de I ori parlamentul, acest prin! germin devenitI:T:119 *r?it. :1:ycereasce personal pe campur ae tupti,rn^caput oastei interite, Independenta de Stat a Romaniei{ rd / / ), sa proctame Regatul Roman (18g.1), sa dovedeasciputerea armatei nationale creale de fostul dragon neamt in168

Campania bulgareasca t t gt:t .. i"-

fl:'",j: j:ij,ff l,5l"l"'","1;,li'i,i,E!Si".,fi i j"lT"'i:ff ff ''?glT:,,,::i",l's:ir#5::$iil"""{";;:i;rfrc g€rman, ca o oaza de tinerete. euregur_ afirmi aiio'rii

ili"Tfu:ff"j:, i'ii,!{i.ffixr,"s" in .r. iiii iuera creau ei in pJai;i"' ;i";,iffi;i*ifi :::l :Tffi li1y:,9,l,99rlii cartiste. arhitectura oris"to,

"_" ; j";i.'"i'

[:ii||.j1"{j:,!,{ili::;:,;':il"1.H:f ili j:,,T[iirn.a-doua sa.capitat;. s_au constritt eoific;i;;;1";illi;Mrtropolia giUniversitatea. in locul plrrretor peste rauri s_auf]::,_-po9rrj _"yt:.;toare. cum ar ti trainicut. eoa f JsiJLll,1li; li lll!::1:,r intre Fetesti si cernavooE,-ai,Gi; ;:":ruli;%:: ;?iTl;[:ff ; ::f ::li,ti]t ijT,l jirroane repede o relea de cdi feraie. cu roale nepldcerilelegate de,,afacerea Strousberg.. Cjrculatia p" Ornjr.

"io"l169

ROMANIA LA 1878 (Tratarut de la Derlin)

ROMANIA LA 19T3(Tratatul de la Bucuresril

io is/rur-

170

imbundtegte piin teierea. Canalului Sulina, de la gurile ei.Regele in persoana a deschis la inaugurare acea;t; caleru-vrata spre mare, tunge de .j 0 km (mai . j 994). Si ad;ug;mgr a|leregularizdri ale raurilor cu docuri. porturi. si lozuri, ;reserve-sc ta transportul cerealelor. Romania devenind un:::y:1"1 s|.an:l""1 Europei. De pitde. in .iBe8. exportutaqucea un venit tari i de 293 milioane lei. in acel an bun chiarbug€tul statului roman ajungand la suma de 236 milioanede franci

-_lj.r ?cea perioadd de imbog;tire. statul savergea lucruri

I l l -ol,"9r'?,: palate, ministere, Scoti, cazarnie. Sosele _roare schrmband fata Romaniei. Bucure$tiul 9i lagul, ca 9i

!i19l"ll" or"S"::."., urbanizat rapid. cu strdzi pavate, tateFr orepre. cu astatt, luminate electric ai cu tramvaie electrice.ffrma uaprtata s_a imbogetit cu gradini, vite. cladiri publicermpunatoare,. cheiuri pline de soare pe Dambovila,ITI?l""Tin?nd cu. vechiut ora$, bitranesc Si orientar, dera Inceputut domniei carliste._ In urma propunerii lui L Brit ianu, s_au creat tn 1gg4

. Domeniile Coroanei, constand in tZ proprieta funcliesrtuate in djferite ,provincii $i insumand .tiO.OOd nectare..r<egete lrebute s6 fie cel dinEi posesor al sotului rom6n',spunea Bdtianu. Sub lndrumarea.directi a lui Carol t, acestepqsesiuni au devenit modele de dezvoltare 9i modernizarea exptoatati i lor a-gricote Siforestiere. ne mogiite regate, ei aflqtcat sute de clddiri mari, gcoli gi biserici, case model, mori,I:gii l i q" bucate produsete erau pretucrate in fabrici 9iInlre-pflnderr pitduitoare pentru toate tara. A infi intat unorfelinat la Zorleni-Barlad. A d;ruit, in 1894, 2OO.Ob0 teipentru inJiintarea unei binci de ajutor pentru poporul de latard. lar Testamentul Regelui Carol L este exemplar prinalAuismul Suveranului, care repartrza sume uriage piovenitedin gospodirirea excelent5 a Domeniilor Coroinei pentru,dife te agezeminte, noi funda,tiuni Si ajutoare".

'171

Dincolo de unele l imite Si neimpliniri (exagerate pana laMoarteasuveranului

paroxism 9i minciune in aniide dominatierepublican-comunistd), domnia de.aproapejumetate de veac€ lui Carol lcellntelept

a fost beneficd pentru evolutia istoricS a Statului Roman.Energic $i autoritar, de o moralitate impecabil;, MonarhulQi-a pus amprenta puternice in dezvoltarea lSrii de adoptiuneSi in starpirea obiceiurilor balcanice, mai ales cele legate decoruptie.

Privind lqcrurile azi, din perspectiva istoriei, RegeluiCarolI i se poete,reproqa doar o singuri faptd gravd. Aceastatrebuie Insd explicate prin dragostea lui nemirginite fate depatria de obersie, fatd de principatul Hohenzollern-Sigma-ringen, fate de augusta Case lmperiala germbne. A actionatpentru alianta Romeniei cu Germania, impotriva vointeigenerale de colaborare cu Franta. ln acest sens, a sdmnatun Tratat secret de aliantd cu Gefmania gi Austro-Ungaria,despre care aveau gtiinte doar cativa oameni politici apro-piati. DacA Regele Carol treia ta tnceputul 0rimutui rizboimondial 9i Romania aplica tratatul secret, aceaste aliantdcontra Antantei ar fi fost dezastruoasd pentru viitorul tdrii.

Noroculnostru a fost ci regele, fidel partener al Germaniei,s-a sivArgit subit din viaF la 27 sept, 1914, iaf urmaSul siuin tron, Regele Ferdinand, sfetuit bine de Regina Maria(originard din Marea Britanie) $i de bArbatii de stat ai timpului,a optat - impotriva glasului sangelui siu german - pentruintrarea in r:zboi ca aliate a Antantei, fapt care a dus larealizarea Romaniei Mari, la 19'18.

.Aquila Neagre'a murit la timp, in varsta de 75 ani.Probabil de inimi rea, cum spune popoiul nostru. A inchisochii, in iubitul sau Castel Peleg din Sinaia. Cortegiul funebrua trecut prin Bucuregti Si s-a incheiat la Curtea de Arges,unde Regina Elisabeta a asistat la inmormantare, defunctulfi ind coborat in locul de vecidin aurita minestire voievodale,pe care regele se ingfijise s,o restaureze.172

-,,1ll^:",,:o:,opil ".u pamdntur romanesc. de ta Carpati Siuun€rea de Jos, bitrana 'Aquild Neagr;,. maiestuoasapasere care crescuse in cuibul semet de la Sigmaringen,

aproape de izvorul apei Donau din pddurea Neagre. nqiuila:!,!:i_"J ?iyl:t:t"""catzburase pe firut fruviurui, -gasinau_gisaraS pe crestele carpatine, de unde a scrutat noua sa tare,pan; la versarea fluviului tn lvlarea Neagrd. Dar, duod]y_1:",",

o," *r9 9" zbor, ariprte stdpanitorutui s_au frAni 9iun all put de aquila neagre pornisi cuibdreasc; pe stancil;presuve. domindnd prin cump;tare tara romenilor...

173

Viala Reginei El isabeta(Carmen Sylva)

Cea care a impodobit tronul RomenieialSturi de sotut ei Carot I este tot deobartie nobile germana. principesaElisabeta de Wied a vizut lumina zileiIa 29 decembrie i843, ln Castelulp5rintesc din Neuwied, langE Rin. Cain toate famili i le bogate din vatragermand, primeste o instructie alease.Cunoaste bine l imbile enqlez;. francejuunoaSte btne ttmbile englez;. franceze, jtalian6, suedeza,rarj l?l apor Sr romana. l imba poporutui care o va adopta.

rara era pnntut Hermann de Vvied. iar mam; _ printesaMaria de Wied, f i ic6 de duce. Era fi ica Rinului, f iuviu culegende fermecetoare, dar gi f i ica fascinantei p;duriMonrepos, unde se g6sea un pavil ion de vAndtoare,transformat Tn resedinte de vard a Casei de Wied.

^ Pseudonimul de Carmen Sylva (in latin6: ca.nen _

cantec, poezie: s/ya - pedure) este expresta sentimentelorpoetice de dragoste fate de universul coDileriei:

Carmen este viersut, Sylva e pedurca,Viersul de la sine e menit sd sune,9i de-a$ fi n;scuE $t cre$team aiurea,Canbcele mele n-ar avea cd spune.Le-am furct in treacdt cle la pesereb,Freametul pddurii mi-a vorbit de ete -lnima-mi pe urme ritmul le-a adaos,Viersul gi pedurea sunt al meu rcpaos.

{Traducerea de St.O. losif)

Cand a fost

F"*;'Flj:",^lyl (i866), Carot tera neinsurar Sr,contorm Constitutiei. n_avea dreptul sa ta incAsdtorie. o romanc,. elta in ftiOS.

-oomnr_torur purcede in patria,natara ca sa_licaritJ#.J# ri'lilll,voiaj. se cetebre togoCna !icisitoria prjntului Caro-l cu priri-lesa Elisabeta, dupA demersuritepuse la cale de catre rudelenobii iare. Ceremonia avu loc lauastetut Monrepos, dupe ritulprotestant, iar balul la Neuwied.He 18 noiembrie, perechea Drin_caard iSilud drumulspre Rominja.prinViena Sj Budapesta. Ciletoriase lace cu vaporul pe DunerePane la ciurgiu, iar de aici _ oeprima cale ferata din regat _ panera bucuregti, in sunete de cloootSi ovati i le multimii.

La sfer$itul verii anuluiNagterea 9i moarteaprintesei Maria

Primrrearrjumfa16 si pri"t"no".ffiffiili!ll j1':1b-"j" :11". * I uo "",.n " i "

poi, o'.n;il l" i; J,il.X:pagrnr memorialistrce.

1871 se n59tea Maria, primapnntesd romand din Familia deHohenzollern, botezati cu mare

-_. : ---_-_ _-J pompd in biserica de la Cotro_cenr. DfegJta$ei copite i i inchinA poez .

^-F_etitF e frumoase 9i precoce, urnplendr-1. viata Si fi indsperanta lor viitoare l\Iaria are p;rul ca metasea, re;er;aiin bucte. unduioase. E ca o iazi a" .o"ru. $tii 'uoiiiromane9te, iar costumul natronal ii sta oe mtnune.

^^ u- ar a,urmatkagedia Casei domnitoare. L a24 matlie.lg74se rmootnavi de scarlatina (dup; ce avusese de doui oriangina) $i in zorii tui 28 martie, injoia mare, iql Oadu suiietui

175

lui Dumnezeu, in bratele pArinti lorzguduiti de niprasnica moarte. infier-bantatd, ceruse ap; rece din peleS 9i,cand ise intinse paharul, ea didu dincap zicend:

-Totul s-a terminat!',lvl ica -PrintesA fu ingropati in

g.ddina Palatului Cotrgceni, aproapede biserica botezului. Pe cruce erascris versetulbiblic: ,Va pangeti, cdcinu-e moafte, ci numai adormita.

Intreaga tare suspina la unison cUperechea princiarA indoliat;.

Alt copil n-a mai nescut EIisabeta..

Loviti de soart6prin disparitia iubiteiprintese Maria, Regina,ntro;lr] Elisabeta, care n_avea dreptul legal si seFilantropie

9i poezie amestece in politica. s-a refugiatin literature,muzrca, arte plastice Si opere de filantropre.

--,ll J'io"J. .Rizboiurui a,i r"a;pl"J""iJiiiii'_ie,aomrrand_pitda sotului ei Carol, mereu prezent pe front,uoamna E sabeta a transformat sala tronului din palatulDomnesc in atelier imens in care doamnete de vaze sifemeile din popor fdceau clm;si. cearceafuri O""OiiJ.176

scamS pentru spitale. Cotro-ceniul a fost amenajat, subsupravegherea ei personala,in ambulantd unde ingrijea,rmpreune cu medicii $i infirmi_erele, de sotdati i rdniti pecempiile bulgeresti, in lupta cuturcii.

Fire sensibil-, de o bun;_tate nemaipomenite, altruisti,Regina-poetesi a ocrotit literele 9i aftete romane, broderia9r mrntatura._Saloanele eidin Sinaia gi Bucuregtierau meieuf' l1"..o9.aI,St]: pe care_i-proteja gi ajuta. Bisericite auoenerlctat de strpendij le ei. In mare parte, ei ise datoreaze:.::y.::il:? ]"|:"llr.ri rui,ceorse Enescu. ince de copir.rnmtrandu_i Ia studii in str; in;tate. Era a doua lui mamd. LaPeles, ca Si in palatul bucure$tean. Enescu avea odaia sa.Era constcterat un fel de copil al casei _ afirm; l. G. Ducain Amintiti politice.

lubind muzica. i-a mai ajutat pe GrigoraS Dinicu si oe altily::]:: l ",

trmputui Regina centa bine ta pian $i orsd, insaroanete .fegale de. la Bucuresti $i peteS se auzeau zrlnicconcene stmtonice Intalninle celebre cu artiEtigi scfi itori i_au

atras Bucuregtiului supranumelede.,Micul Paris' al Balcanilor

Intr-o vreme cand latifun_djari i nogtri cumpirau doar ta-blouri clasice occidentale,Regina Elisabeta, admiratoarea pictorului Nicolae Grigorescu,ii pldtea acestuia sume ex-ceptionale pentru cele mai desearnd panze din colectie,dintr-o gri jd regeascd doajutorare.

177

Sub imboldul luiVasile Alecsandri, care-i dezviluie tainelelir ici i noastre populare, ea invatA bine romaneste Qi se lasain captivitatea muzei poezjei, reluand scrierea versurilor,ca-n vremea primei t inereti.

A tradus, mai intai, in l imba germane din creati i le luiAlecsandri. Apoi. talentul nativ i i aedea ghes se compunapoezii originale. Soveia si-Si t ipareascd lucrArite, socotindce darurile ei l i terare nu erau compatibile cu pozi,t ia deSuverane. Sub imboldul bardului de la l\r ircesti, devenitprieten al familiei regale. Elisabeta publice in Germanja,Franla 9i Romania, sub pseudonimul lilerat Carmen Svlva.mai multe creati i in versuri St proze, intre care spicuim:

Proze: PovegtTe Petegului (1882 9i 1eB3), Cugetdhtellei fesi!9 (aA4, Robia pele$U/ul (1888), MeifefuiManole (1892), Povegtile unei Regine (190j,\, Crdciunurileunei Regine (1905).

Peezil- Rinul meu (1884), devenitA foarte poDulara inGermania, un imn intru slava fluviului pe malurile c6ruia s_andscut Regina:

- Monrcpos (1884), capodopera Carmen Sylvei, cu .12pdrti corespunzatoare lunilor anului, toate alcituind un ciclude legende gralioase, de gAnduri inaltei

- Patria, 1891;- Cenbcele de mare, 189i.

Prieten al lui Cuza-Vodd, Alecsandri s-a apropiat cu greu,Carmen Sylva giU Alecsandri

dar definit iv, de familia princiare deHohenzollern. Dupd moartea copileisale nefericite lvlaria, ca si-Qi uite

gandurile negre, Doamna Elisabeta incepu se traduci ingermane din poezii le bardului.

Alecsandri, in cursul misiunii diplomatice la paris.dovedise ca este adenc devotat Regelui 9i Reginer. Vara, inconcediul anual, st;tea la Mircegti Si Sinaia. La peleglsi aveacamera sa,.era meseanul monarhilor, fdcea partide de bil iard178

cu Regele Carol, veselia 9i snoavelesale incantandu-i pe suverani. Gtralranut gt veselul Alecsandri eraprieten intjm al Reginei, atat inconversati i le din saloanele ei, cat siinplimbiri le pe munte, de-a lu;oulPelegului. Carmen Sylva gasieaInIr-rnsut un iscusit sfdtuttoa l iterar, pecare-l adora sincer

Cand se imbolnivi la Mircesti. in'1890, Regina-poetd i i dArui un f;totiude odihne, in care bardul i9i petrecupAnS ce intr6 in nemurire.

Reproducem pe scurt episodul povestit lui Gh. Eminescu,vmen Svlva I nepotut poetului (f iu at fratelui cet mic

ultimele zile ale vieti i,

Carmen Sylva9i Eminescu Matei).

. . .Cur ioasa. Regina El isabeta aooflr sa,t cunoasca direct pe Mihai Eminescu. poftindu_l lal:l:llr.1l ",i!:ylr,tu l'raiorescu. se povesteste ce. in timpulauotenrer. regtna i_a dat o poezie de_a eis_o citeascd 9i sj_gidea pdrerea poetul a citiFo cu atentie, a recdjt-o, apoi cu,,originala lui sinceritate., cum scria Oetavrancea i-nir_uiarticol. i-a sous:

_ - Majestatelln iorma actuati cred ci arfi maibjnesAnufie publicate...

- Obilnuita cu tingusirite. Carmen Sylva a fost izbit, deInorazneala acestui boem care venea in audrenta cu oredingot; de imprumut. Superat5, regina a ficui uz de

autoritatea regalE Si i-ar f i spus lui Emrnescul. - Uiti ce vorbesti cu regina Romeniei?

- Da. dar nu.cu regina poezieil

^ . Chiar memorialistul o constderd .,versiune . in legature cu

Inlrevec,erea drntre regina RomAnieigr regele poeziei maiaproape de adev;r mi se par Memoriile scriitoarei Elena

179

Faust. A serutat grdbit mana suveranei gi a servit custangecie ceagca de ceaj oferiti chiar de reqini.

,.A bed ceaiut cu sete - noteaza C;rmen Svlva.ndseturile felei tedau oboseala unei tinereli teirc ferebucurie- Degetele-i erau lungi gi inghetate, obrajii brdzdati

V;cirescu, cea care a tr; it un timp inanturajul reginei, pan;. le idila cu prjntulFerdinand, mogtenitorul tronului. in acestememorii urmaQa strelucite a familieide boieri$i poeti vecdresti include 9i un jurnal alCarmen Sylvei. Jumalul nareaz:, intre altele,Qi despre intalnirea ei cu Eminescu. Eranelinistit, revasjt, tenebros ca Manfred sau

de riduri atbestrii, gura foafteexprcsive, cu buze fine, iitraducea toate emoliile... Aveavocea regu$ite, dar duioase, caa tufturelelor spre toamne. Cendi-am leudat versurile, a indltat dinumeri: (Versurile se desprindde noi ca frunzele moarte dincopaci,r, a suspinat el, aduspentru o clipe h realitate.'

Care o ..f i adevirul despreacea memorabil; intalnire? S-aincheiat rece, dupd o izbucnireinfatuati a vizitatorului marcat deboali sau... cu voce duioas; caa turturelelor spre toamnA?

180

Sfersitulunei regine

Dupd ce batrdna..Aqui ld Neagf; 's_a prapddi t (19i4).ergitul I feglna Elrsabeta s-a tfezit singura pe lume,

srngura de tot. Avea o groaz;ici ;morestede piresire. ..Fetd berbat, tare copii. f6rep":?:,ij lpsii..:i de!.?ne de rudete. de lara ei (t.G. Duca,

Amtnltn potit ice). Fiica Rinului dorea si moarA mai repedeSi s: ajunge in cripta de Ia Curtea de Argeg, fanga nJgeteC€rol l.

, lange rlnica. f i icd. printesa Varia,- "are-mugiseIarana de mica. In iarna lui .1915_16 dormea anume in

apartamente inghetate. A facut gripe. congestie pulmonardgr-ra_ ld tebruarie gi_a dat obgtescul sfargit, f i ind inmor-manrala cu mare receali. fera lacrimi, soarta ei tristedovedind incd o. data de9erteciunea meririlor lumegti.

^_:: T9iTenut.9g l" Arses, intre coiciusur ei si al Regeruiuarot t, Intr-o cutiutd pirogravat; de Regina Maria, au fostoepuse

.osemintele micii printese Maria. Cripta de piatr; aunrt pentru^ eternitate b;rbatul. sotia gisingurullorcopil. Cuiboe vuttufl rmpreunati in moarte

181

Ferdinand d€I lohenzol lern -

Pr incipe mosteni tor

A9adar, Regele Carol I si ReoinaEllsabeta nu aveau, la protlamireaRegatului (1881), nici un moQtenitordirect, care sd asigure ereditar conti_nuitatea dinastiei intemeiate. in acestcaz, s-a apticat Constitutia din 1866.articolul 83, care prevedea: ,,/n /rpsaide cobordtori in linie berbebasc, eiMdriei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succes/Unea tronului se va cuven! cetui mai .in vars6 dintre fralii sei sau coboretontor acestora."

P.jncipele Leopold, fratele mai mare al lui Carbl L arenuntat la calitatea de mogtenitor al tronului Rominiei. Larer gr nepotut mai in varsti Wilhelm. ASa ca succesiunea arevenit.altui "coboJator" al principelui Leopold _ Ferdinand,nepot de frate al Regelui Carol.

^ Principele mogtenitor Ferdinand. foarte taner. vine in

Komanta in 1884. apoi i$i continLra l iceul la Dijsseldorf,urmeaza cursurile Universitdti i din Lipsca 9i gcoala;Superioara de,gti inte potit ice 9i Economice din Tubingen.Invate, totodatS. cu profesorul peun. l imba, l i teratura, isioria$r geografia romanilor. Ca toti t inerii din famili i le prusace, seInsrrureste dtn punct de vedere militar. i$i insuge$te cuugurinld l imbile francezd. englezd. ruse. iar romAnaii devinetamrlrara. t inand cont cd va fi in viitor, regele fomenilor.182

VD. Piun, profesor la Liceul Sf.Sava din Bucuregti, i i face intr-obroguri din 1889 (in romani.francezd gi germanj) portretul:

,Behi, nettut gisub(ire a trup, cuochi albagtriinchigi, foafte baizi, cunasul arcat, semnul cel mai caracte_tistic al liniei suabe de Hohenzollerncu expresia gu i Si a fetei a'a define ii curatd, cd ai crede-o d; fatdmare, amestec armonic al senqeluilatin, ddruit de soarete Franlei siPotlugatiei - dtn paftea a do;e

este ico.ana vie a flAceutui desAversit ta chip gi ta fepturd,,.?: !::!:p,1rt::,prin.ci pete F erd ina ;d $i_a piti"ut i[iir aiiita uussetdon. oragul cel maifrumos de pe Rin, cuib de aftisti:r:iit, t:??, !: ? rttlra

-etesante. Acoto. de wti aiiirtiii.l:,:r!'i!t !!?t" Sa invdqtuire secundare c/astce 9i'ar,recut cu tauctd examen"ul de Abituient, corespunzeb; cu2?.1?l-1u:atut .no^stru... In urmd, a intrat in seviciut activ, casuDtocotenent, in rcgimentut lde garda imperiatd de lal^ot_|!1,y. t3r.ee eytr. iardupd 2 ani-de pracficd osrdgeascdt.a cazarma ii pecamp. a luatdin nou drumutgcotii, ascuftandIa Univ-ersitefle din TAbingen iiLeipzig cursun cle economiee:y::.,9:nlle .financiare.. istorie, drcptur gintitot $i dreprutroman, nute cle profesori celebri'

stebune $ia mamei- cu tiputpldvit.genditor giveseltotod8d al qerma_nilor de la lrud, Alteta Sa Rega/d

Tanirul zvelt i i inalt, cu nasul coroiat ca al ,AquilelorNegre" din familia lui i lustrd, cu urechile foarte_foarte mari,ca ni9te palnii enorme, soseste la Bucuresti in anul i8g9.

Deodati, junele se ind16goste$te tulea de frumoasa ElenaV;cerescu, domnigoari de onoare a Reginei Elisabeta. pelangi farmec Si inteligenta, aceasta era poetesa, ca si

183

Carmen Sylva. in plus, descindea din vechea famjlie boie-ldila cudomnigoariVecerescu

reasca a Vdceregtilor, care lSsaserd atateapoeme de amor. Viitoarea scriitoare cele-bri stabil it i la Paris, dupd idila risunetoarecu Ferdinand, avea la sosirea printului

neamt \rreo 23 de ani Si visa mariajul cu celinamorat.Romantic; 9i aeriane, netuand in

seamS ca Statutul Casei Regale,stabil it fefm prin lege, ingaduia c6s5-tofla moltenitorului numai cu o tandrastreinA (nicidecum romanca), ReoinaElisabeta - inftuenlatd prin spirit i ; -lncuraja iubirea celor dol indregostiti.

Consil iut de MiniStri, insi, s_aimpotrivit categoric. primul ministruLascer Catargiu, moldovean varstnicSj cu.l imba late, i-a rispuns reginei,care Insrstai

- Majestate, aiasta nu se poatelAutoritarul Carol I a intervenit energic, luand mdsuri dra_corice.. A expediat-o pe regini acasi, la Neuwied, pentiu

vreodoiani. Ferdinand s-adus Ia castetul nataldin Sigmaiingen,zicand ca se sinucide. tar Etena Viciiescu, Oin-ratiuni Oel]3,1' "

f"1t pur 9i simptu exitata. stabitindu-se pentrutotdeauna in Ffanta. pana la moarte. in .1947, scri i ioarearncununata cu PremiulAcademiei Franceze nu s_a mai intorsin patrie, a$a cum fdgedulse.

$i pentru ca mogtenitorul tronului roman sd nu tanjeasc;prea mult dupd prima iubire, augustele ruoe anstocrate i_augasrt repede lui Ferdinand o pereche fermecatoare:aoorescenta pfeafrumoasi Maria de Edinburg, nepoata defiu areginei Victoria a Marii Britanij. Tot din,i i irni Oe st"ttASa incepea, pentru Ferdinand. o noue Si prolif icd iubire.voroa romanului: cuiul pe cui se scoate...

184

Ndscut in 1865 ca al doi lea ftu al principelui Leopold dedicarea pe fron 9i ] Hohenzollern si al PrincipeseiRidicarea pe tron gi

Rezboiut intregiriiRdzboiul iitregirii- | Antoaneta (infanta Portugaliei)._ .f_ __ _ sosf pflma oara.in regat la 1gg4,st?bil it in Romania ta 1989. ces;torit cu principela friar-Jra

19?l _]l:.]"::q va fi incoronat rese taziu, abia ra 1e14,oupa.oecesut tui Carol L Batea spre S0 de ani, dintre careJumarare petrecuti in lara de adoptiune. Agteptase cam multpana ra ndtcarea pe tron. Scumpa sa Maria, principesa::!I"^.j?l*

umptuse-casa regate cu urmagt, care asrgurausuccestunea ereditari a Dinastiei Romane.Noul rege sjmtea, prin toate antenele, cd se iscase vantulvrajbei intre popoare Si c; se apropie furtuna rezboiului. qtia

::-:Tli: l sau Carot tri ise. pand in uttimeje "rip!,

o mlieorama Interioara. Betrena.Aquild Neagre" nu mai aveaputprea se zboare- Carol rimanea imobilizat in ,,cuibutJ saum!ntan Peleq, singur-singurel. cu mintea tutUurat: je9anoufl. asa cum rememoreaz, LG. Duca starea 'vulturuluii,in agonie:

,,ln sufletul lui se petrecea o intreage tagedie. Nu Stia cese face: se asculte fara, sd trage sabiaimpotriva patrieisalede origine, impotriva Germaniei, scumpe inimii sale - darnu-l Esa constiinta. I se perea un paricid... Se zbebasdrmanul ingrozitor! Nu dormea noptiintregi, debea, era unchin ftA de iegire..."

AceleaQi fr;mant;ri sufleteSti il stapaneau mai apoi 9i peRegele Fedinand, care nu dorea ca Romania sA intreln rizboiimpotriva Germaniei sale natale. Numai ce, ln comDaratie cuunchiul Carol, el avea o fire timide, stangace, Soiiielnice. inacest Caz, vulcanica sa sotie, englezoaica Maria, l-a influentatputemic pe rege sd accepte intrarea Romanieiin rezboi, alituride Anta 6, impotriva Puierilor Centrale, ca o garantie aimplinirii visului de unitate national-statal5.

ASa se face ci romanii, conduside un monarh neamt, audat lupte grele cu armatele germane gi austro-ungare. Reqinalraria. in capul curentutui filoatantist. s-a doveAit _ pan; taurmi - un norocos sfdtuitor al lui Ferdinand $i, totodate, uninger pazitor. Dupi calvarul R5zboiului lntregirii neamului

186

l9la.n9"ct s-a reatizat epopeea Marii Uniri de la ,tglElLa

3':fll'";-tl l. *lgTbrie .1e22 dupd fiurirea nomaniei r,laiii(egete Ferdinand I Intregitorul a fost incoronat ca Rege altuturor romanilor'de la Nistru pen, la Tisa,,.

Ferdinand a fost un rege cuminte, ferictt gi norocos. Fate;-t ,t.aqe--l de monarhut autocrat Cjrol I, care nuia

permls Elisabetei nici un demers oolit ictimidu I Re ge at Rom6

"i"i M;; ;-;;"S;;;;i

Se mai stingeo Aquileambitioasei Regjne [,4aria accesut in sfera JeJiili"; fi;il;.9:l ?i!rn o d3!;. ta Unirea din 19.18, caracterut sau stab at"r:"::p]:f,,

9:,?"t"rnica personatitate a intetisentei regine.unrar oaca a domnit numai 13 ani, intregitorul sau Loialul,:yL. lg.l supranumit, a dus tara spre o noua rreaptA deprosperitate. Cand a preluat Coroana. ln 1914, Romaniayi"i,?*" 137.000 km petrati, cu 7.700.000 rocuitori. lJ[i;:;::"1i,:,:""'"

rilare avea 2es.ooo km pitrali, cu ii

. ..Cel loial 9i drept. cafe ddduse ptmAnt luptdtori lor de layl:"":iu,l^?y,9".:r.moare. linistit. Et, care scapase ca prinurecn e acutui de febra tifoidd ce_l lovise in rggz ri seddduse atunci 9i cuminecatura). a ramas cu o paloaregelbuie 9i sechele toatd viata. Lunga suferinp. pr"i,ir 'tal!un cancer ta intestine, s_a incheiat intr_un scaun cu rotileamenajat,leng; peligor, in mijlocul florilor .";t"il;, ;;canea de rugdcluni oegenunchi. DeSi fusese operatoe un chirurg parizian,Suveranul se stinge in varacaniculare 1927, la varsta de62 ani.

inci o Aquil i Neagr; s-aprapidit in Carpati gi a fostinmormantata in necropolaregali de la Curtea de Afge9.

187

Regina Maria

Maria, cea care va deveni Regina Romaniei Mari, aleturide Regele Ferdinand, s-a ndscut ln tara ceturilor dese,

Marea Britanie, la 3 octombrie1875. Locul unde a vizut luminazilei este Eastwel Park, inComitatul de Kent, un silag detard pitoresc: o casa sure veche,imprejmuita de ziduriinalte l i unmire.t parc de stejari gifagi, underetdceau turmele de cerbi. Unmediu romantic de naturi i i detrecut, care pare desfdcutdintr-un roman istoric al luiWalterScott - cum scrie Nicolae lorgain cartea sa REGINA MARIA

(1923). Era primul copil al Ducelui Alfred de Edinburg (fiulRegineiVictoria a Marii Britanii) 9i al Ducesei Maria (fi ic: aTarului Alexandru al l l- lea al Rusiei gi a Printesei Maria deHesse a Germaniei).

in pline iarne, dupi Criciunul anului 1892, Principelemostenitor Ferdinand de Hohenzollern (n;scut in 1865, laSigmadngen-Germania) se casatore$te du Maria deEdinburg, nepoata de fiu a RegineiVictoria a Marii Britanii9i lr landei. Logodna dintre Ferdinand (27 ani) 9i Maria (17ani) se oficiazi repede, la a doua intalnire a tinerilor pus;la cale de cStre perinti.

Zglobia gi oachega fatd abia iegise din adolescentd, f i indcu 10 ani mai mice decat t imidul ales Nando (numele intimal lui Ferdinand), care abia a gesit ,curajul s-d-mi faci188

Propunerea d9 cas;tor - cum evo ea eptsoduPovestea vietii mele.

Chiar la cdsitorie - istorisegte mai depa e Regina Maria _perechea tandra a fost pusd energic sub tutela iutoritaruiui::^s:_:"]:] ].":y":'?nut. i-a socat prin toastut sdu rece eiolsranl. spunend cd ridice o cupa de vin ,,p enlru ziua voastid""?.!,"-11,,-!"rdtl.ld s_a ingitbenit. si_a pierdut vesetia 9i _dupd ridicarea de la masd - i-aspus logodnicei (secvenld redatdin memoriite Mariei):

- Ai auzit, Nando?- Ce s-aud?- A zis ziua de miere.- gi de ce nu?- Nu intelegi ce-a vrut se

zici? (se intreba Nando, adicdFerdinand). A vrut se spund ci,in locde luni de miere. n-are sane dea decat o.zil Uite, a$a e el!Nu-i pase de sentimentele altoraSi nici nu le intelege. La unchju,a9a merge: nuftai munce gi nici o placere, cat e anul deluno-Sr oricare ar f i anotimpul...

In adever, Carol I i-a condus din umbri atent si sever. Aurcat averea Principelui Ferdinand de la 300.OOd lei aur la1 milion lei aur. Starea noiifamili i era excelent;. La Bucuregti,le-a rezervat Palatul Cotroceni, iar la Sinaia, tangi superbui

189

Castel Peleg, a construit - dup; gustul preafrumoaseiprincipese - Castelul PeliSor.

Ridicat la cumpina secolelor, intre,1B99 $i1902, de catrearhitectulceh KarelLiman Si decorat de BemnaroLudwig din Viena, Peligorutgdzduie$te pere-chea princiare Ferdinand-Maria, din 1903.

Re-gina Artistd (cum va fi mai apoi supranumite Maria) igil:l:_?1!r"nt"

personatitatii ctocotitoare, ptine de viale. i;oecorarea resedintei de vard de la Sinaia.Ea, tanara poetesd gipicto-

riti, alege pentru Tnfrumuseta_rea Ca6telului pelilor (azimuzeu, ca 9i Pele$ul) un stilresunator ,in epoc6: Art_No uveau-ul, opus steril itetiiistorismului, pellsorul este, caarhitectur5 exterioare simotive decorative interioar;,cu totul altceva decat inclr_catul Castel Pelel (ln stilulneo-renagterii germane). lnfo"cata Maria adaugd palatuluiei montan, in stjl personal.elemente specific celtice (nuera ea englezoaice?), ames-

:::-"1::y."j l : romanesti. dar 9i cu cete bizantine, vrejindpnn ruxut batdtor la ochi. Cum afirma un mare berbat de;tataproptat tamitiei-regale (1.G. Duca), ea abuza in povestiri deca|rcatrve, iar in picturi de tonalitdti vi i. l i plecea tot celuce$te. aurul Si portocaliul. Apartamentele ei sunt intensporele, gusturile ei au ceva asiatic

Aceaste amprente e vizibit i la peti$or, unde vizitatori i mari:lT':,-p11:nd in i"t:rioare precum Camera de Aur, Caperasau uormitorul de Aur. Ca decoratie. Camera de Aur este190

unicat. .Pereti i sunt din stuc aurit, cu frunze.de ciulini,

element foarte indrigit de regine, deoarece alc;tuiaembtema oragului Nancy (capitala sti lului preferatAd-Nou-veau), ptecum 9ia Scotiei natale. Sus, in lu;inatorulorn- praton, vedem crucea celticE, alt motiv din tara ei deooar$re tot atci. admirim manuscrisul realizat de Mariape pergament Si oferit in dar lui Ferdinand (.1906).

Fotografi i le Si picturi le de epoce, precum 9i descrieri lememorialistilor ne lemuresc inaceaste privint;. Unul dintre acestia,care a vietuit in preajma familiei

regale, ne povestegte ceea ce a vjzut de multe ori.,.

Fru_To"rq strine-poatd de Regi Si lmperati avea ,,ochiialbagki argintii". 9i tot l.c. Duca (Anintiri potitice:i. degicauta Si defecte.in feptura Mariei, afirmi:

__,. ..Regina.,Maria,este.o fiinte de care trebuie se te sfiegfi.

Este stretucitoare la fizic. ca Si ta morct, incet i ia ve;uL

Cat de frumoasdera Maria ?

nimeni nu o poate intrece. Frumoase de o frumuseteincentetoare, nu cred sdfifostinEuropa multe femei care sd se fiputut asemui cu densa. Inteli-gente, fermecebare, ptinA detalent pentru picturd, pentru cdld-rie, pentru scis, o conversatiesclipitoare, verud, humor, sponia-neitate in gandire, originalitatede expresie, curaj - cine n-avezuLo la lagi, in mijtoculepidemiilor, mergend acolo undeprimejdia era mai mare?Drcgostea de adever, cle frumos,de bine, nimic nu i-a lipsit..."

191

Perechea Ferdinand-Maria sd unise la prima vedere, dinni",t irt i l ratiuni de famitie Si... de stat. Va fi fost iubireInfidelitdli

conjugale adeverat; intre ei? Cei cesetoriti de rudeaveau caractere total diferite, care 'secompletau admirabil uhul pe altul. - cum scrie un biograf

din familie, printul Paul de Hohen2ollern, in caneA Car;t alll-lea, rege al Romeniei, Bucuregti, i 991.

Memorialistul, la fel ca multi istorici 9i scfi itori fascinati deviala intim_6 a regilor nostd. noteaz5 fard menajamente detaliidespre infideliGtile conjugate ate acestei perechi in generalreugite.

-, F..9i:"1d, cet care o iubise pasional pe domnisoara

Elena Vecerescu, f i ind gata se se sinucid; pentru ca iserefuzase mariajul. se intretinea cu tigAnci focoase. desigurcand facea cate o escapada bachicl

---remperamentala. Maria, dupd ce nescuse doi copii ql

I-erdrnand se imbolnavise de febra tifoidi. se indrdgosiiromantic de locotenentul Zizi Cantacuzino din suita prin;are,c:ldre-t desivargit $i plh de atentii. Avenrura cu ofiterul aTost cunoscutd Si de Ferdinand. care, de fapt, avea sitorereze toate idilele extraconjugale ale Marlei.

A venit apoi pasiunea peniiu'prtntut alb' Barbu gtirbey, admi_nistratorul general al DomeniilorCoroanei Si Seful camarilei dinanturajul reginei. Se spune c: estetatel uftimilor doi din cei Sase coDiiregali ( l leana gi Mircea - ult imuldecedat de febr; tifoida la 4 ani).

De notorietate public; a fost Siaventura cu Joe Boyle, colonelcanadian de la Crucea Rosie. carein 1917luase locul primul;i favoritBarbu $tirbey.

192

Desigir, dupi $ase naSteri. frumusetea Reginej lvlaria apa r. Ea a dafuit dinastiei Si tani deaqoptte mai multi copri. care i_au adussatisfactie init ial;, deopotriv; cu suparare ulterioard. datoritafaptului ca i-a crescut intr_o ambiantd ttbertina.

rala-t pe cei 9ase, in ordinea nasterii l

-".,,i^t-ulll_,.1 .19

,ani. chiar in piimut an de crsdtorie,aouce pe tume un baietel . caruia ise dd numele de Caroilvl j:J' l l ,

ReSe Carot at -tea). spre bucuria regetui CaJ i.uarot at -tea s-a n;scut la .15 octombrie l893la CasteluiPeleg-Slnaia. Dupa trei cSsetorii Si o vrate amoroase9r-p.olit ice scandaloase, a murit, in tgSS, la fisaUona_HOnUga t ta.

. . Tot la Castetul peles. vede luminazilei, in,1894, primaeifatd, Etisabeta (evident. tuand numete neginei efi"al"ialj.Principesa Elisabeta a devenit in .192.j n"gina a Cruciei. p;,;cdsetoria-cu_Regele ceorge at -lea at cr;ciei. e incetaiOinviata in 1956

. ln 1900, Maria dd naqtere, ta Gotha_Germania, cetui de_altreilea co-pil. tot o fat6, principesa Matioara, care avea se!i"91_!10i13 v"ri3 a.rusosiaviei. pr.i"

"iJt"n". i" i6:i]u-u r(egere l le_xan9fu I at lugoslaviei. asasinat de cetrerasct$t croati in .1934 la Marsil ia A avut tret copii, p;imul

ajungand Regele petru al -lea. A murit in 1961.,

AI pahulea copil, principele Nicolae, s-a nascut tn 1903la- Sinaia-C^astelu] peles. Nu a ajuns rege. S-a stins laLausanne. in 1977

^ ln 1909, Maria di viate c6lui de-al cinc ea copit, Ia patatul

Cotroceni: l leana Aceasta s-a meritat. ta Stnaia. In 1931,91-flt",p"t. Anton de Habsburg (de Austria), print airoscanet, cu.care a avut Sase copii. ca 9i maicii_sa. A iostlrl l9i*T de Habsburg. Sotut at doitea a fost dr. gtefanrsarescu. Uevenitd l\raica Alexandra. fosta principesd ileanas-a prdpedit in 199i, dupd ce a vizitat Romania post-revolutionarS.

193

Printesa I l€rtra

Resina Elisnbeta a creciei

194

Printul Nicolae Pri t rhr l Carol

,.,.,,j.fj": tn 1913. princrpesa Maria a n;scur at gasetea 9iutlmuteicopil un b;ral cu numele Mircea. L_a pierOut insj,

ff ;T#',#",1 l"il:: :::"! ! {: :,zi {ii:t r ""o ) i s ii' ii i ilnconjurat; de atatia copii(9i apoi nepo!). fermecitoarea'tgina I I-:9i1.,M?.g.cu verva ti intetisenla einativa. trebuia si te spuna pov-eSti drn

c-omoara clasicd. lar cand tolba se

Reginavestitoare

llrjl"-:l ti"gp"". sa-9i dea gtas f;nrezra. Astfet s_au ivit11:T""-,." !rlSi""t" ndscocite de povestitoare, in timba

!"'!.,, =,nff ;,1 il;":?,"iii:,"ilf f il S:l"l!pentru coprir mari gi mict. au un parfum aparte romantjc.. uaca.ltustra suverand Elisabeta, de origine german;1ca

Sicarot t), ne-a tdsat, atdturi de poezii, ii p;""Sr,l" p"l"SJricrrte cu nesat de copii gi t inen, urmasa er in scaunul

i,iift:ttiy1fi s";:'*?,:l:l"ff *;,::.;j*[povesfea vietii mele (1935. kadusd si in ""G;i-ii

,"

liiJifl I _",itl::aT.ilil, B'ffi g,.*; gh*:Iui Ba@gtadin. Ceitreipwcei. rranaaiirut tui Coiu tiJ, i-ii|?^":tl":), ,9!:. yinunaE a parintetu! simon _ poveste

E:t:ffi :'3,",,1:';':u::l::3:::i,:,:;:'*'eioi,iili_^

La- anii maturiteti i , Regina Maria devine o autenticdscfluoare, compunand cu talent l i terar, in afard Ce povegti!:: lr1,l]""r"1 o muttime de certi remarcabite in proz;:povestrn, romane, volume memorialistice, evocdri. Tntre111rj::., Ii- mea, Dor nesUns. G/asu/ a. p" ,un'ti,6anaun gt tcoane din vrcmea rezboiului. Megti. O legendede ta Muntele Athos, povestea uneiinimi, Regin" n"oii"ti,toate pdlind.ins6 infata memorii lor ei celebr", in treiuofrme,Povestea vietii mele.

195

La 50 de ani era inc; seducetoare. Englezoaica devenitdromanc5 a fascinat Occidentul 9i a avut un turneu triumfalin SUA (1926).

ln viaia ei, inima RegineiMaria a bdtuttumuttuos, nu motcom.Nu ca o candele palpaindd, ci ca o to(ezv5peiata, cu limbi parjolitoare. A Stiut si

::::: """ t iubeascd 9i sd urasc;. Dar se apropia sfargitul.l,n odrticica sa Poyesfe a unei inimi, easctie ce ,direroasele beftiale inimii meb imi resunau in ureche, ca suspinele cele mai ale

Povesteaunei inimi

unei neodihnite mei ce se ridic6"...9i ce a vezut in vis, pe omase? ,,Dulcea, mica, Aanda inime omeneasce, rece Sj ineftd.sfA6mat+ in doue... Am ridicat cele doue leiii recipene ia buzelemele ce ardeau... mi s..a perut ce o zvecnire imi ftspunde... unrespuns alfi.venit plutind pene h inima mea chinuia.

Darera numaiviziunea unei ituzii fugarc, $i apoitotut se feculinistit...

Tecut $i liniitit...TAcut Si isprdvit... Sfersitut unui vis!Regina l\4aria, cea caae a avut un

RomanieiMari la 1918, meritands; ise ridice statuiin toatd vatraromanilor, Si-a simtit inimasferamati la 18 iulie 1938. Seprdpddea la Castelul preaiubitPelisor-Sinaia- Avea numai 63de ani. Nu-lputuse ierta pe Carolal l l- lea, primul ei bdiat, cA - dedragul unei fuste - lep;dasetoate drepturjle, prerogativele $ionorurile uhui mogtenitor deCoroand Regald gise exilase, la.1925, in streinetate, pfovocandgfava craza dinasticd.9i apoi,sclipitorui ei f iu, incS,candordinea monarhicd, s-a felntors

Q, inine, bia6 inimdfrol decisiv in feurirea

196

in fo(d, la 1930, pentru a se a$eza pe tron. Regete Ferdinands-a zv€rcolit in mormeni. Fecio;ul ei Carot at. _lea o izolase inreqedinta eitestamentard, palatul Cotroceni. Dupd opt ani de1"""1::]lllToy* T"T"isate. Resere carot at _tea i_a organiJo Inmormantare tasluoase. De la peligor, sicfiul a fost;dus laratalut uotroceni din C-apilala. auzindu_se 7S de salve de lun.:ry :.,0:t depus in pqtatut Regat din Catea Victoriei, Satauunurur. uorregtLlt lunerar s_a incheiat. cu mare pomp5 giiacrjmi, la Biserica Domneasce de la c{rrtea oe ,qiges,'fliniinhumatd atdturi de Regete Ferdinand,

"pro"p" i" 'piirJpereche regald Carol l_ Elisabeta.

Dar inima ei? Conform ultimei dorinle restamentare, inimaei sfiramatd 9i rece, lnvelit; in vatd formoliz"te tf""t ;;;;;i;inlf-o caseta din argint in greutate de 561 grare lOecorata ;uJU,, ptelre prettoase). Caseta, infagurati i in drapelele nalionaleale Angtiei Si Romaniei, fusese deruiti ,"ginei ae'"l i i"D-oamnele Romane cu inscrip!ia Alteteisale regale principeseMaria a Romaniei, doamnele romine

Splendida casetd a slat irej lunr la Cotroceni, pane in toamna:9"l|] i 1n,^.19181 fi ind depusd acoto unde a dorit: Biserica:1:9oxd ql9/a.M€lr's. din gredina minunata a patarutui de tatjatctc. pe tttoratul N4drii Negre, dtn cadrilaler.,, La Balcic. scrinul era ad6postit intr-o urna dtn marmurd

aro€., pe capacul careia era sculptaia in basorelief crucea dera urgmaringen. pe langd cele doua drapele aminli le, casetaera€coperild qi cu steagul de pe Bricul l\,,ltrcea. nava folositaoe Kegete Ferdinand in ult ima sa cAldtorie in Grecia.,-,_"-r:! :.lo:lg"qt Cadritaterut, toate piesete care addposteauInrma Kegtnet Maia au fost aduse de principesa lleana, in munti,mai apro-ape de cuibul Aquilelor Negre. Locul ales in maresecret/ Uastetut regal Bran, peste par6ul Turcului. Aceastdco-moare de suf/ef a fost ascunse in peretele de stance,pdstrandu-se multi ani o taine desdversha.-

[4aitarziu, directorul Casteluluj Br;n a observat cd grilajulmetalic din stancd este fo4al. Desfdcand urna din marmurd;adescoperit ascunziguJ inimii Reginei Maria. Djn 1970, caseta afost transferatd Muzeului National de lslone.

157

Acest a9ezdmant celebru' in istoria rom6niloi a fostPalatul regatCotroceni

Dlpd abdicarea fortati a luil\4ihai | (30 dec. 1947), ln timputdictaturii comuniste multe mobile

iitemeiat, cu treiveacuriin urmd, de bunulvoievod 9erban Cantacuzino (.1678-98). DeCotroceni, sunt legati domnitori de vaz;, de

la Constantin Brancoveanu pend la Alexandru toan Cuza.,

Din 1866. vechile case domnegtisunt atribuite sprefolosinlerur uaror t. ca reqedinta de vard. inkeaga istorie a reqaliteii inoasrre se leagd, tntre 1866-.1947. de patatul Cokoceni Carol:1-:l::119 au. tocurt .. in mijtocut acesror umbrare-. pana tafesEurarea. patatutui regal din Bucuregii. Mai apoi. ei Ei_aumutat rq$edinla de vard la Sinaia. dupd conslruirea CasteluluiPereg. In 1888, Regete Carot Oaruia Cotroceniut piinluiuimollenitor Ferdinand 9i t inerei sale soli i lvlaria,

"ea "ai" "stepenit palatul pAnd la moartea ei. in anut .1938. prinTesrament. regele Ferdinand lasa palatul Cotroceni, ca39:!i!li: .l9sin9i Maria, cu drept de a orspune dupd vointasa defiobilele aflate in patrimoniul edificiului regal.

au fost furate 9i distruse, iarc64ile din bibliotecd arse in curte.In urma cutremurului din 1977,CeauQescu a decis restaurareapalatului Si folosirea acestuia caspaliu de inaltai reprezentaresocialiste. Biserica a fostdemolat6 in 1984, din ordinuldictatorului_

in zilele noastre, ansamblulCotroceni, ale cdrui lucrdri derefacere fuseserd incheiateinainte de Revolulia din 1989,oevlne sediu al presedintieiRomeniei gi Muzeu Nalional.in latura veche a palatului.

198

Carol al l l-tea

^ Se negtea pentru prima oare, in

F(omanra, un puide Aquile Neagre. incu^rout de la pele9, sub muntiislancogt.

Pe Donau, in padurea Neaora. sezice ce din oul de vultur numaivulturrese; rar ta noi c, din stejar numaistelar rdsare...

Mledita regald birb;teasc5, in: : i : : : ; i ; . - , . i - ,=, : : ^ , - I =G8

!::,-rl,"r?ni"t" Si increderea, a Si fost reprezentate ca unpui iegit dink-un ou vulturesc, agezat In cuib de ramurele.,_._11":1", $i frumoasa principesd engtezoaicd Maria(nepoatd de rege si de tar), cesatorite in ianuarie lgg3 lJprincipele,mo$tenitor Ferdinand, nagtea numai dupd nouelunt primul baial, la 3 octombrie. i; exrraordtnarul castelrereg,.un p_atat ca din povegttle cu zane $i feti_frumogi. Erabotezatla 17 octombrie. cu mare pompe liafai. fa fr4anjstirelap_ropiala Sinaia in sinea sa, taciturnut Rege Carot t eiarenctt 9t multumit, ordonend ca botezul sa se fac; in retigia

3lii"6?;jit "*"dea textur consritutionat. purta numite

. Y"Ia*3..M4" it descrie ca pe un 'copl/ frumos, cuoucte Dlonde". ,.Carol a fosl un prunc supetb. senelos, voinicSt nemarpomenit de drAgdla9,,. De educatia copilului minunats-a ocupat personal Regele Carol l, deoarece Stja ca va fimo9tenatorul tronului, dupi el Si Ferdinand. l_a adusguvernante engleze ca sd vorbeasce _ aldturi de romane _Si limbile streine. primele studii le-a fdcut cu profesorircmeni,

199

ca sd invete l imba, istoria, geo-grafia 9i religia teri i sate. Vt;starulCarol era inteligent qj sarguin-cios. Din adolescenti era pasio-nat de lectura ca4ilor, f i latetie,botanica (la fel ca tatdl siu alc;-tuia ierbare cu plante montane),dar Qi de instructia militare siunifofmele inzorzonate. La 1l a;idefi la in uniformd. in 1913, urmaAcademia militari de la potsdam- Germania.

lli ?"]: c_u toata pregitjrea "t""td ""St".""""6 ,,hemteascS. tenarul print Carol, ndscut $i crescut in Rominii,

9i-a 0ecorat incaperile de la Cotroceni dupa propriul gust.l:f_lli-:ii.

p:"1 t" :artea amintrtd spune . ,pe cAt se iare,a lupun loate tapetele de pe peteti $i i-av uitcalacaselelrirdne$tl. g/-a adus covoare ion|nigti, mobite romeneasce$, sooa romaneascd. ,

^^_!" 1:::::"i d"."ni. cend se stingea Carot I. vtestarul regalcare-r purta numele era un june inalt. zvelt. prestant, foarteorne culttvat 9i instruit. de o personalitate debordanta. Erarnzesrrat cu_toate virtuli le berbitegti. unele dintre acesteaaoucandu-t foarte mari necazuri Si o viatd scandaloas;.

rubea maginile, avioanele. bogetia 9i. . femeile.

,,Amoruri" sautrei cesdtoriiIegale?

Autori romeni 9i str6ini s-au intrecut intratarea acestui subiect picant, fabu_land sau romantand copios injurulunor

S-aj:r" oI!TS1 llteraturd. in Romania Siin Occident..moruri,, sau oespre ,,amorurile,, lui Carol al l l_lea.

l?ll:.,^"1,:; o:ll"l s-a creat imasinea unur rese seducetor,pray_-D!y, atemeiat..desfranat Si de o viri l j tate patologic6, maioegraoaperconaj l i terar. decat personalitate polit icd. posturaoe uon Juan sau Casanova s_a suprapus $i a umbrit, pur si200

-srmplu, chipul real al unui cap

Incoronat, care - intr-un timp derestflSte - a adus Qi unele servjciit ir i i unde.s-a niscut 9i pe care orubea pane la contopire.

Au fost exacerbate pane lasaturatie iubiri le f iresti ale unui omca individ social, numai ci el _ capnnctpe mogtenitor gi rege _ sespunea ce n-are dreptul la acesteiubiri. Fiecare gest bdrbatesc de_alseu a fost exagerat pen; la nebunieSi f ictiune romanesce.

,Lecturem cu pasiune pagini pitoregti despre,,culiselepatarutut regal".,,amorurile principelui Carol:., "secretele, , , . _:_, r / , , , rurpcrur ucrot , "secreleteatcovutut-, dar iati cd paul de Romenia, in documentatacarte amintite,

.redE adevarurile atat din vjata sentimental6a Hegetur carot al l l_lea. cat Sidin viata polit ic; a lArii in carea oomnrt un deceniu, cu umbre, dar Si cu lumini.

ue tapt. ce intelegem noi? Ce .,amorurile" acestuiperso-naj istoric n-au fost decat... trei cis;tori i legale...,

Prima cesetorie, secretd, a fost contestate 9i ; starnit orununa polltrca, deoarece iubita era romencd: loana (ZizilLambrin_o p_rintul mo$te-nitor Carol, care nu avea ing;duinlas,a-gr

.expuna- viata pe front, se plictisea la Regi;entul 8vanatorid^e Munte din Tg. Neamt, visand_o febrit pe Zizi, decare era indragostit lulea. Fata provenea dink_o familieaflstocratica greco-bizantine, f i ind fi ica maiorutui decedat C.Lambrino, din anturajul Cu(ii. Acum se afla in refugjulde lalagi Sj coresponda cu indregostitut Carot. Hotdrand deodata,fdri $tirea pdrintilor, de q se insura cu Zizi, Carolperisestegarnizoana 9i, deghizat in ofiter .us, pteace impreunE laOdessa, unde se cdsjtoresc in tain; la 31 augusi . j91g. La1a9,, unde se afla Curtea Regali Si Guvernul, scandalul s-adezlEntuit. Ferdinand 9i Maria i.au soljcitat desfacerea

201

cisatoriei morganatice, hot;rand sd-t pedepseasce pevrnoval cu ..arest" la M;ndslirea Horaita _ Neamt. Din ratiunioe srar. oeoarece Dinastia era in pericol, fericirea de zecezjle s-a incheiat repede, printul mogtenitor iubind_o incontlnuare pe Zizi cu infl icdrare !i tr imitandu_i scrisoripasronate precum aceasta: ,, ldolul meu, viata mea, se nuplengi 9i sd nu spui cj te-am tr;dat, c; nu-i ad;vdrat.S-cumpo,,comoara mea adeverate. tu $i numai tu egti Si_aisdram€iJemeia mea'. gidupa rdzboi au continuat teg;tu;i le,o-esr desfacerea cAsatoriei fusese hoUratd. Numai ;e Zizi aramas

,insarcinate 9i, in 1920, aduce pe lume un baiat,Dotezat Carol Mircea, care avea starea civile a copii lor dinflod (naturali). lar Carol este trjmis intr-o c;litorie de studiiin jurul lulnii (tnbia, Japonia, America),.ca se ise stingi foculdupe Zizi gi sd i se pregeteasce o surpnza.A doua cisitorie, aranjatd ca mA .r*

de obiceide casele regale domni_toare, s-a ficut Ia intoarcerea dincostisitorul voiaj pe glob. La .10mai 1921, a avut loc la Atenacesdtoria printului Carol cu Elena,printesd a Greciei, f i ica reqeluiConstantin, in urma cereii ' s-andscrit la gapte luni un baiat.printul l/ ihai. lar fosta iubit; ziziLambrino a trebuit sA se exileze laNeuil ly, impreune cu fiul ei, cu orenti viager; pletiti de citre BancaEgala a Romaniei-NUs-a mai intors in tard, precum Elena Vicarescu...

- N-agterea premature a micului Mihai marcase starea

:aniEti l principesei Etena. care nu se simtea bine laE ucure9tr 9t probabil nici nu_l iubea pe Carol. lntre ei aintervenit o rdceala. mai ales cd _ intre ti.p _ p,rtri

"cunoa9te in 1922 pe Elena Magda Lupescu, o evretcaro$cata. tascivd. cu ochii verzt. cafe_l va domina senzual o202

viatd intreagE. Magda era fiicj de evreu cre9tjnat. pentru

lc-e.Tli neva.sle despdrtit6 de un merunt ofiter roman, Carol

:11l':geanaljoartg repede de fiica regetui creciei. peraseao Erena regata pentru o Elena frivoli, din popor. Al doileascandal iz-bucni Si, in 1925, amanta Lupescu trebuia sal1:1:::y

tara. Mandru si neinduptecat, ca intotdeauna,uaror prec-a dupd dansa la paris gi Venetia, de unde il anuntape rege.ca ren-unte la obligatiile de principe mogtenitor.

A treia cisitorie, chiar cu metresaevreica Elena Magda Lupescu, sesevargi foarte tazju, spre apusul vieti ilor, dupe ce Carolalll-lea vietuise efectivcu ea, ca amanti, vreo2gde ani. Duduiatrdise cu regete 10 ani (lg3O4O) ca oreginA, nerecunoscuti Si nelncolonati.apoii l urme fidelin exiluldin Occident9i America gi, abia tn 1949, ei cata_dicsesc si se cunune religios, in vilalor din Estoril-portugalia, asistati de unPreot ortodox.

. _ Carol se stinge in 1953, la 59 de ani, bolnav de cancer.Marea lui dragoste Elena Magda (deveniti Elena Jel:j."nz:|"-) i-a supravietuit un sren de secot, pana iirv/./. tar ex_regete carol, atet de defaimat in viali sipost-mortem,. pentru vinovdtii reale 9i imaginare, a foJiInmormantat ta M6n;stirea Sao Vicente, lang6 rimigitele-Flall-"l l i ale regitor portugatier. cu care se inrudea.u Aqu a Neagra m-u9ca tirAna departe de cuibul carpatin.... . ln februarie 2003, ramigitete pemAnte9ti ate regelui Carol

ar l-rea au tost aduse acasi. cu avionul. organjzendu_se oceremonte fastuoasi, transmis; in direct la televiziune.Regele Mihar I nu a participat. dara autorizat_o pe princtpesaMargareta sd-l reprezinte la ceremonijle de ja Otopeni 9i dela Curtea de Arge9, loc unde au fost depuse atat osemi;tetefostului rege, cat 9i ale ult imei sale soti i Elena LuDescu.

203

La Otopeni, Principele Radu de Hohenzollern-Vefingena dat cit ire mesajului Casei Regale a Romaniei:

,Veti f i de acord ce, pentru Familia Regal; a RomAniei,zaua de astdzi reprezintd un eveniment nationalgi personal.Tot ce ASR Principesa lvargareta gt cu mine putem spune,in numele intregii Famili i Regale, este ci salutam efort[ri leguvernului roman pentru implinirea acestui act creStinesc !ipatriotic. Suntem. de asemenea, recunosc5tori guvernului9i poporului Portugaliei, sora noastre latin;, care a datg;zduire Regelui Carol atatea decenii. Aceasta nu este o

,sjmple ceremonie de ingropare, ci o impicare cu trecutul,gi'un act de dreptate istorice; Inirha zbuciumatd a lui Carol ; lll-lea se intoarce acolo unde iieste locul: printre regii acesteiteri, predecesorii tui, care au oblinut Independenta Romaniei9i Unirea noastr;. Lunga ceietorie a unut rege care a seryttnatiunea noastre se incheie aici.,

ChiargidupA Revolutia din 1989, continud sii apare cdrtiDosarul cuacuzatii grave

antidinastice, scrise evident de autorirepublicani, care ne ofere un voluminos

+ dosar cu acuzatii grave. Reproducemlaprdar doar cateva referitoare la Regele Carol al l l_lea.

lntrecendu-i in lacomie pe predecesorii si i, afirni;detractori i, imediat ce s-a asezat in tron (1930), dupiinliturarea fiului-rege lvihai, a umftat l ista civit i a Caseiregale, de la 22 milioane (cat aveau regele Mihai Si regenta)la urmitoarele cifre:40 milioane penhu Caroi, 20 mil-ioanepentru regina Maria, mama sa,7 milioane pentru Mihai(proclamat mare voievod de Alba lulia) $i alte 7 milioanepentru regina-mami Elena. in,,apogeul lacomiei., regeleacapara nesdtios actiuni la 40 intreprinderi industriale_totaliz6nd 600 mllioane lei. Devenise celmaibogat actionar.Industriagii Malaxa $i Auschnitt au depus pe biroul regeluiun cec de 100 milioane lei. in general, afirmi ah;l i$ti iantimonarhici, Carol a spofit, in zece ani de domnie.204

mo9tenirea primiti de la taul s;u Ferdinand cu 1 miliard deIei, de cinci ori mai mult decat mostenise. Att mil iard ar f ifost transferat in strdinatate, inainte de abdicare_

Averea fostului monarh era fabuloas;, f i ind inscrisidetaliat in Raportut unei comisii speciate instituite deAntonescu Dosarul cuprindea darurile primite de suverande la particulari bogati, bunuri $i banifurati de ta stat. Curteade Casa(ie i l obliga, printr-o decizie din 1941, sa restituiebunufile lnsusite i legalin valoare de peste un miliard lei, cadespdgubiri. Numai ci fostul rege pir;sise Romania, in1940, cu un tren specjal de 12 vagoane, plin cu tablouri.obiecte valoroase 9j bani. intre acestea, se aflau 41 tablouriscumpe de Tizian, Caravaggio, El Greco, Rubens sauRerybrandt, care apa(ineau statului roman. in garaTimigoara, asupra trenului s-au tras focuri de armi (desi-gur,erau dugmanii s5i legionari). Trenul bogetii lor a traveisatEuropa. iarde la Lisabona. perechea Carol-Lupeasca ajungein Cuba, Mexic, Brazil ia, unde Carol $i-a cumpdrat oproprietate. Cand au ajuns in Brazil ia (1944), bagajete lorconstau din 40 de cufere gi 67 geamantane, doua automobjleluxoase, Sase ceiniSi o colectie superbd de bijuteri i, coroaneregale Si pietre pretioase. in anul 1949, amanta Elena

205

(Magda) Lupescu nu mai era nict cri imberg; nici Wotf, niciTampeanu, nici Duduia. ci Altela Sa Regata etena. princi_pesa oe Hohenzollern. posesoare a uneiaveri uriage. Dupimoartea lui Carol, s-a deschis la Lisabona (unde perecheaHohenzollern se stabil ise, la intoarcerea din Amedca) unproces de partaj, dar nici fostul rege l\/ ihai, nicr fratete seuvitreg Mircea Lambrino n-au pus mana pe ravnita avere.^

. uare este adeverul cu privire la soarta financiaft a luiuar?t.l.::e intreab5 nepotul s5u paul Lambrino in carteaamintitA_Carof al l.lea. An! Ae zite au circutat iot fetit'-all?.,?:::,:, rglye cu mitioanete depuse in banci steine,7",:.?ryti,Ft Grcco Si cu bani lichizi stivuili in va ze.Fnnctpete Nicotae cita in Jurnalul seu 30 de milioane dedolai, confundendu-le cu cele SO milioane de aolari iinf:!!::jte r?n9ne{i!!she(ate, in oct. 1eao, de statJe initi,pe!1tn! a.le impiedica sd cadd in meinite nentitor. Eiti11?.r-i:t f. mai. Erziu, Caror Si-a revendicat drepi;i;lsulra ?nunn9r capitaluri depuse la,Chase ManhattanZ?.y^:,:1rn : int:?t in posesia tordecet cu mare greutale...n.umete tn disculie nu erau de ordinul celor sigerate dedu $manii .lui: .cend a perdsit Romenia. Carot diipunea detoafte putini bani..."

DupS cele infdti9ate maj sus, nepunem fireasca intrebare: Carol all l- lea Si-a jefuit realmente tara.furand miliarde? Ori du'gmanii sdiInvederati au nascocit povestea cuaverea fabuloas; a fostului suveran,

[iJ|.,,,j1r"-, defiima de tor in fata

De aceea, se asteaptd cercetareaobjectivd, nepertinitoare a unuj istoricdebarasat de patimile polit ice. Ca sine spuna... adeverul adevaratl

206

Regete Mihai

Al patrulea rege din dinastiaHohenzollern-Sigmaringen a v;zutlumina zilei la 25 oct. 1921. laSinaia. E fiul legitim al printuluimostenitor Carol Si al Elenei, f i ica aregelui Constantin al Greciei.Fusese conceput la prima intalnirenuptiali a tinerilor cisetorit i, inprimivara acelui an. Bunicii dinspretat6 erau Regete Ferdinand Si5"-g].n:, M"r,l Ferdinand i9i tuaseln brate nepotul pan; ta

povesteam maiinainte.

5 ani ai acestuia, apoi se it inse ta petis;r (1926), ;efericitpentru cd speranta sa, f iul mostenitor de Coroane Carol aiI-rea. renuntase la tron din pricina patimii necontrolate fate::-lemer.

practic..rebelut Carot i i i perasise sotia (principesaErena)qi copitul (lvl ihai. nascut la Sapte luni; peniiu a tiai inslrarnatate cu amanta sa Elena Lupescu _ aqa cum

.ln trupul micului vlestar ndscut in Carpati $i botezat inreligia ortodoxe curgea. agadar. sange albastru. din marileram nobrtrare Si fegale europene. Mama i i era grecoaic6,iar tatel - ni- 'amt romanizat. prin bunicut Ferdininc, Minaise lega strans de augusta familie germana Hoheflzollern,aar prin regina l\raria, bunica sa romanizatd, se lega prinsange nobilde famili i le regale englez; i i rus5. S_arz-icece,in culcusul romanesc, se ivise un pui de Aquil i Neagriinzestrat cu cele mai alese gene din Europa

Odorul, protejat Si bine crescut din faga, s_a trezit _printr-un nofoc nemaipomenit - principe mogtenitor gi apoirege la numai 6 ani. Cel botezat Mihai, in amintirea marelui

207

domn roman Mihai Viteazul, i isucceda bunicului s;u Fdrdinand,intre 1927-1930. Fiind copit, s-aaflat sub un consil iu de regenti(constituit la 4 ianuarie 1926),fbrmat din principele Nicolae(fratele lui Carol al l l- lea),patriarhul Miron Cristea 9i primulPregedinte al Cunii de Casalie,Gh. Buzdugan (din 1929, Const.Sdrateanu).

Tatel sdu exilat Carol, ihse,s-a intors. clandestin in tard, Si,cu sprij inul unor polit icieni $i ofiteri, a fost proclamat, la grunie 1930. Rege al Romaniei sub numele Carol al l l- lea.

Du4l1orLulr;*" _ ̂S^lglii

primare la castetut petes:oala | \ t .yza-tyJz), avandu_t ca mentor pe prof.

Nicolae Saxu, Mihai a urmat studii le lntr_o: _l::: J clasd speciald, organizata Eiurmaritd personall3l?13],."u1

Era clasa (sau $coata) patatini, formate dup;principii pedagogice sugerate de s;vantii Dimitrie custi SiNicolae loroa

_ .Cum au-fost selectati elevii care urmau sa fie colegi 9iprieteni cu Mihai? pentru a se completa l ista copii lor cu ;are

Foslul copil-rege Mihai l, la g ani, redevine prinl moltenitor,pnmrnd drept consolare de la taicd_seu tiflulde Mare voievodde.Alba-lulia. Mihai a crescut cuminte in umbra ndbiddio_sului seu parinte, regele Carol, care _ in cei zece ani dedomnie ('1930-40) - n-a treit efectiv cu Regina_mame Elena,ci cu.vegnica sa amant6 Elena Magda Lupescu.

-, -Mrcut reg_e cre$tea voinic, educat de mama sa, principesa

Etena. tnveta, se juca, c;l irea, era fascinat de zborulavroanetor, de costumele militare inzorzonate Si deceremonialul protocolurilor regale.

20a

fecuse l\,rihaigcoala primare, au fosttestaljsute de elevicareobtinusere media i0la admiterea in liceu,.toti trebuind safie perfect senitosi. ctasa patatini a fost "r;airrii

oi" coirrprovenand din toate provinciile Romaniei, din Aiterite ir;irlrisociale. pe lang; romani au fost alegi 9i cAte un iiu alII-"!_1:t"t. minoritdti (maghiard st germ"na). clipJiproresorat era format din personalitdti de elite ale timpuiui:pedagogi, ofiteri, artisti.. lrograma Scolii palatine era conform; cu a liceelor dintar;,,ad;ugandu-se activitit i suptimenrare tegate decerceld$ie 9i apoi strdjerie. Elevul Mihat era tratat la fel cacejlalt i colegi. Erd a fi protelat. La finete anrtor t iceati, pentrurol se organizau excursii de documentare prin toeteprovincii le romanesti, pentru studiu la fata fo"ufui

" i"tori"i

gl""9,l"ji.'_ ::gloTi"i, stiinteror naturii, arteror si vietiicolqtene a oamenjlor pamantului. Acestea urmereau caadolescentul vltorul rege, sd cunoasca excelent l imba,reIgta. obtceiuri le, istoria Si cultura poporujui seu. Mihai arosr asretcrescut Si pregdtit pentru functra suprema in stat.uontorm tradil jei din familia Hohenzojlern. i s_a fdcut gi

o severa pregitire m itari, in j937 fi ind in5ttat. la Sinai;,ra gfadut de sublocotenent gi depunend jurdmantul ca orice

209

La 6 sept. 1940,Carol al l l- lea este obligat se abdice infavoarea fiului s5u Mihai. care pene lal30 dec. '1947 este. pentru a doua oar;.

rege al Romaniei. Redevenise monarh la nici 19 ani Sicugetase la gre$eli le parintelui sau, plecat cu Lupeasca inOccident 9i America. ln convorbiri le cu scriitorul MirceaCiobanu, Mihai lspunea ce,dupe pbcarea Regelui, amsimtit ce intu intr-o lume ine de prinejdii'. ASa a qi fost!

Cu flrea sa calmd, cumpetatd Qi tolerantd, tanerullegetreise in umbra vulcanicului sdu tatd-autocrat gi, ugordebusolat, a intrat in captivitatea altui bdrbat cu mana forte,Generalul lon Antonescu, cel care, de fapt, preluaseprerogatrvele regale de decizie statald. lzolat de viatapublici. el afl5 cd, in iunie 194 !, Romenia declarase rezboiUniunii Sovietice. Era fericit de reatipirea Basarabiei ripit6de Kremlin in 1940, insi considera c6 Generalul fecuse omare greseald polit ice trimiFnd osta9ji noqtri peste Nistru,ca sd lupte alaturi de armata hifleristd.

Regele Mihai opta pentru o pace separat; cu Aliati i ,contra Germaniei lui Hifler. Momentul s-a ivit in 1944, intimpul ofensivei sovietice. La 23 august, convocat deSuveran la Palatul Regal, Antonescu refuzi si ceardarmistit iul ori si-9i dea demisia. lmediat este arestat. Hiflera ordonat prinderea lui Mihai l, viu sau mort. palatul Reoala fost bombardat de nemti. lnsd romaniisi-au sprij init reg;le9i au intors armele contra Germaniei naziste, ielind dinAxd. Datorite Actuluide ta 23 aug. 1944, rizboiul antihif lerista fost scurtat cu 6 luni.

Numai ce tara intrase sub cizma lui Stalin. Vreo 300 decomunigti amEreti din Romania, sustinuti de un milion desoldati sovieticj, au impus brutal regelui, in martie 1945,guvernul comunist al lui Petru Groza. La cateva luni. Mihail i i cere lui Groza sd demisioneze. insa acesta se opune.Atunci Regele intra in faimoasa ,,greve regali,,, refuzand saprameasca minigtri i 9i si semneze decretele.

210

_ _C-and gi-au inurit pozil ia, comunilt l au fdcut presjunj

:lr:9te asupra Suveranutui. ca s; semneze actut deabdtcare.. primul_ministru petru Groza 9i secretarut geneli

:ll:1l9yrri.:".T-ft ch. Gheorshiu_Dej r-au santaj;, i;3;liliyj]L1n^1; "1.dac;.nu isceteste in a""" no"pt" uoirii;'iJ#: j;:::i,iilx"il:E:1?J'j,iJJffi il,ilfi "j$::1:Ij_::_ _"y.Sg sange din pricina mea,, 9i " "emnaiaDotcarea. lnsi, cand a ajuns in exjl.

"f " Ou6t"r"t forr"'i,ra Londra gi New york. c; semnetura sa a fost smulsd prlnconstrangere 9i, deci. abdicarea este nule 9i neavenita.

Regele alungat

9lFgt"u" 19 in"otrt de Regina-Mama Etena, Mihai I

tgele alungat I a rost srlit si pdreseasce tara. in

-=_-_ -:__j noaptea de 3 spre + ianuarie i9+8, ia

::::t:,::.i":,::il9"srav; trenur resar a fost oprit numaldoudminute, tjmp in care speciarigtiin c;i tJ,"at";ilU,H:ivagoanete cu bagaje. Aga ci Heoestriinitate numai-cri;;#J.;:.'" j:$l1ffi i :r:f,T Jl

;il1fril i::l:i:'HlJ,",""Tii' o" "' a' p*"iti i"s;i" i"^, I_11: il "e;Si:a$tige

painea de toate zilete, fosrut reseat Homantei a fost prlot de incercare pentru instrumentele

de zborferi vizibil i tate la o uzina de avioane, apoi ,,brooker"int.-o firmd greco-americand din New York. S-a stabil it inElvetia, la Versoix-Lausanne.

S-a cds;torit cu Principesa Ana de Bourbon-Parma,fi ica Principelui Ren6 de Bourbon-Parma 9i a PrincipeseiMargareta a Danemarcei. impreuni cu familia sa, a fostrefugiat6 in Statele Unite.in timpul rezboiului, Anas-a aleturat grupului,,Rochambeau", consti-tuit din rezistente fran-ceze, participand ca$ofer de ambulantd lacampania lvlaregaluluiLeclerc. Faptpentrucarea fost decorati cu Cru-cea de Razboia Frantei.

Au cinci f i ice: Margareta, Elena, lr ina, Sofia Si Maria.De asemenea, 9i patru nepo(ei: Nicolae Si Elisabeta Karina,copii i Principesei Elena, mdritatd cu un profesor universitarenglez, l\,r ihai Qi Angelica - nascu(i de principesa lrina,cAs;torite in Statele lJnite cu un suedez.

Prima fi ic; a Regelui Mihai, Margareta, a obtinut diplo-mele universitare in sociologie, drept international gi gti intepolit ice la Universitatea din Edinburg (Anglia).

,14

Dup; evenimentele din i 989, revenirea acasa a Reqelui,o.le,"fr; l [4ihai I s-a desf;Surat anevoios Si ;hiarReg.ile intors

acasd cu unele incidente, care dovedesc faptulca pulerea neocomuniste de la Bucuresu

inca_nu era capabild sd init ieze o reconcil iere nationalj, 'ormpac€re_cu trecutul. un act de dreptate istoric; fate deDinastia Romdne. care a avut merite incontestabile inpastrarea ft intei poporului nostru gi modernizarea tir i i intre1866 si 1947.

Prima tentative de intoarcere a regelui in tari, dup; unexil prelungit de peste patru decen , s-a tovit de obtuzitateanoii puteri, care se temea de reinstaurarea monarhtei. Sositla Otopeni cu avionul, lui Mihai l ise refuzi intrarea oepdmantul natal. fapt care determina miscarile dinastice sa

. reachoneze energic. Reactioneazi evident Si Occidenlul,care considera cd in Romania inci nu s-a instaurat Dracticdemocratia europeand.

Abia maitarziu, sub presiunea tir i lor apuseneSi a opjnieipublice romanegti, autorit;t i le isi indulcesc glasul Si accepte

ca fostul suveran sa pe$easce pe p:mantul Romaniei. Luatla intrebiri la postul public de televiziune, in legetur6 curelatia sa cu Regele Mihai, preSedintele lon l l iescu arecunoscut in direct:

,Poate am gregit intr-o vreme, influenlat de starea despirit, de lncorsetarea in care mi aflam Si tensiunea in carelucram." Ela spus cd iSi asuma personal aceastS greSeali,adeugAnd: ,,Cred ce a sosit momentul ca si netezimcomunicarea $i se realizem mai mult; normalitate in tari,'.9i astfel, l l iescu a fost nevoit s6-1._. invite in Romenia pefostul rege. Ba mai mult, el n-avea nimic Tmpotrivd ca RegeleMihai I se se implice activ in viata polit ici a teri i, urmandexemplul Rdgelui Simeon al l l . lea al Bulgariei.

iastfel, Regele Mihai$iRegina Ana sosescln Romania.Atatin Capitali cat 9i in vizitele prin tari, milioane de romeniil iniampini $i-l.vad ,,in earne gi oase', pe fostul rege, desprecare auzisera din manualele Si ci4ile de istorje. Degi varstnicacum, Mihai I e inalt, prezentabil, distant ca un suveran, cuun suras rece pe fate, Nu e un betren ramolit, cum spuneauunii, ci are ince o figur; de aflet, coborand degajat de lavolanul unei magini luxoase 9i discutend cu oamenii, caaltedatS. Unii monarhigti i l doresc din nou Sef al.statuluipentru a salva tara din cumplita sarecie a tranzitiei, cuajutorul Occidentului capitalist, altii il intampine cu racealesau din simpla curiozitate, remanand in continuarerepublicani.

Azi, dupd 13 ani de la Revotutia din 1989, regele incetraie$te, iar daca ar f i fost reinstaurata atunci monarhia, maidomnea inc; o dati 9i poate, zic unii, Romania era mairepede integratd in structuri le democratice Si strategiceeuropene. Legaturile actuale cu puterea sunt foarte bune,regele fi ind practic un sol al Romaniei in relati i le cu stateteoccidentale, aducand servicii reale tdri i undp s-a ndscut. Seintalneste frecvent cu pregedintele nostru, chiar in palatulCotroceni, care i-a apartinut. Suveranului i-au fost restituite,

214

l lI:d.leSal- o parte din proprieta!ite 9i mostenirite sate, inpfezent locuind in fostul palat regal _ palatul Elisabeta din:l:u:egti,,9aJ_Si in Elvetia. unde a t.ait mutti ani in exiluasa h(egatd g, Fundatia .. principesa Margareta a Romaniei,.:, '--"-,::! l" it"t" meritone artrsticd. umanirara gl potit ica, inc matut de normaiitate care s_a instaLrrat, cu mire intarziere,

215

ln tara noastre. Se gtie ca cea mai mare dintre fi ice,Principesa Margareta, s-a casdtorit cu Radu Duda, tostactor, fiu de doctor din lagi, care este cunoscut azi subnumele de Principele Radu de Hohenzollern-Veringen(pimind acest t it lu de noblete).

SA maidmintim faptul ci, dupd aproape 55 de ani, RegeleMihai I a revenit la Palatul Elisabeta, proprietatea sa recdp;-tat6 de la Statul roman. Acest palat este un loc istoric memo-rabil. A fost construit in '1936 pentru principesa Elisabeta, fostaregin; a Greciei 9i sora regelui Carol al ll-lea. intr-unul dintresaloanele acestui edificiu frumos, Mihai la fost fortat decomunigti se semneze actul abdicirii sale in seara zilei de 30decembrie 1947. Dup; plecarea in exil a famitiei regale. imobiluladevenitcasa de protocola noii puteri comuniste acaparatoate.Era palatulde protocot de gradul ..0" pentru presedinti de state.unde au fost gizduiti Charles de Gaulle, Juan Carlos alSoaniei.pregedintele Suharto al Indoneziei sau Erick Honeker.secretarul general al Partidului Comunist din R.D.G.

De asemenea. Regele Mihai a devenit.. cetdlean deonoare alAradului ln aceaste localitate, Casa Regale a avutrenumitul Castel de la SAvargln, nationalizat fortat de citre216

comunigti, dupi abdicare. insi Regele Mihai a cerutretrocedarea castelului afidean !i a obtinut o sentintifavorabil; ta Tribunalul Arad, in inut ZObo, "are

a toslexecutatd numai cu aprobafea autorit;t i lor de la Bucuresti.Deci ince o proprietate privatS a regetui i_" fo"t ;;;;;d-#.uunoscut este faptul cd acest castel din sec. al Xvll_lea.impreun, cu domeniul. a fost cump;rat de Mihai I in .1943oe. ta Daronut Stircea lvlocioni. Dupd nationalizare, au pusmana pe propnetatea private a fostului rege tov,aregii de laMinisterul Afacerilor Interne, apoi cei de la ,,protdcolut,, lui N.ueaugescu, fostul cizmar. devenit dictator comunist, ciruiaripl6cea nespus Castelul S6var9in. renovar St rezervat sDecialpemru er (a fost g;zduit aici de 7 ori). in mod firesc, acestcasretarost restituit proprietarului. Ia felca palatul Elisabeta9rajre cradtrt revendicate. pe buni dreptate, de fostulsuveran.. F(egete atungat a revenjt acase in Romania, intr_un climat1:-1:T".r:!" Si normatitate. tara noastre ;;"Ji;; ;;:::,",jj:11-t ""d*".-ce

merit; sa fte integrate in Europacrv tzala contemporane.

G! rE91 :'

"d"3a+YaEE A5! 3g E:Hc o- -" *8.

L-JT

"8gT€E-g? E:*E !?c.9 E

saBsEEigc

'$E3iBiof;- t€

YAg,E*u3-rgET!Xq !^! I

!a

>rE; :FCLE

- !cF

$ry

| rE

i

; .9

' i rEcEaf f is ic

e# lp

@: tsE:t

!$i'frf;9I _-+

a\mp

Bf;EE86i ibC$ F

T

a

z:

Fl

FIz

tp

e-2!

6g

d4t

-U

3ff

@2'18

nsFArEET-:i: 3a

H56'

^sE-

i\'d d:d98i

d.t tvl I

6Ffl??rd

-r id

tEit

P

z

4x

cE#

6H!-F

,.H a .e$E{-- Fgnge -3

p^.;i &

---.-___+ =:3-

^rSi556 d €,1F (6

-,r., tlr.>i .. 'GH. asAcHi''

-ra:!_*-.219

.;t

!

N) GtrNEALOGIA RIGILOR ROMANIEI

(1834)cnsetorte (c) cu&4,,**,

Pd4 d€ Hohelrzoller| -i##ff's"".@carol de BNdetr

(c) Arroollra (c) .1"";1,"*,Wr.i*Leopold(r835-r9o5)

Pdnt deHoherzollern

(LB4rrgL3)fitca r€gto€t

NlarllatrglaregelutFerdtnand tr at

Portuganct

CAROL I(183Fr914)

Pdnt al Romarrlei(1866)

Rege al Romatlet(r881)

(186+L927)Reqe al Ro0ratrtct- (1914)

Prtu!f,sd df wted -Plt(pseud- ltt.

MA A C,Mlssy')(187i1938)

nt a lui Afred,Duce d€ Bdtnburg

(190Fr991)(Marca

(c) (1) cu

copn, (2) c-u d.r.

a4i dot copn FENDINANDI (c)

CA.NOL tr(r893-r953)

R€a€ alRornauftt

(1930-194{)

Elisabeta(r894-L956)(c) cu r€sereGr|orge II al

qr€det

Marh(,Mtgror_')(1900-1961)(c.) cu r€sde

al lugosla-ltcl - 3 coplt

Nrcola€("Nkb/)

(19o3-r9m(c) (r) cu

Ioaoa Dolettt(1907-1963)

(2) cu Ther€za

d€-Metlo

(1913-19r6)

(r)r9l8

Io(r'd'a,(ztuD

(1896-1953)

II+

carcl Mifcm(n. l92o)

(2)r92l

ELENAPrirt(s, :t crcctet

tra96-19aZ)

MTIIAI I(n. 1921)

R€ge al Rolnel|itet(1927_1930,1944_1947)

(3)1941

Eteoi (Magda)Lurr€scu

(1s99_192)

(t 1923)Pdrtcsi de

(c)

,dtl> > i rl ,^ t r i : ,t : > ;1

, Irtfla solta(L 1953) (a. 1957)

Ift---l

Mihal Argellca(o

(t_)II€l€oe

Nlgavltztoe(lr. r94E)

*raul

(o. 1948)

- (2) (3)

J€arrr€ Artot|lawitDatns Cotv te

MarSnreraltt" 1,949)

Ele|ra([. 1950)

Elhab€ta

(Il. 1964.)

l&ete9aaJr#€.k,*.R*_

Corbul lut loan Corvintu-= : . . . . . . 59

CuprinsPerrrmele mart lor regidaci Burebista $iDec€bat . . . . . . . ssarba de cetSl i d in Munt i i Ore$trei . . . . . . . . . . . . . . . . lue vedem la sarmizeqetusa?sil;;;d;;;;ffii;;'"J';" i?ue s-a gasit ln cetate? . . .

o"r"i"-,*"i,ii-rliii"ra 12c;t i ; i ; i " - ' ;#; ; ; :8, ,"ui" i " . . . 1;Lum a tost asasinat. . .oec"oa - ret"ie J.ou. . . . l:. . . . . . . . . .2Dlmparal era Domit ian. . . . . . . . . . . .2orrelan, un impAlat exemplar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Primutrezboi( t01_102). . . . . . .er ooirea razoii iioi-i6;i " 2?rrir.rrr rriri"i"'i.l. L 1 ?1cum arala Decebal . . . . . . i :FamiLa tui Decebalcrr

"-" "inJ"G"eu"r ... " 28

c,p,rem6;; ; ; ; ; te- : . . : . . . . . . . . . . . . :3"

Legenda pitoreascea Oo"n,ei. . . . . . : iIntemeietori i-T6rt i Romrn6sti 9i dtnastia Basa-Ui1"... . i iNegru-vodd.si legendadescSlecatului . . . . . . . . . . . . 36uoamna tuj Negru_Vode .. . .,_.1159 og"'"i i i a".",r". . . . . . ... . . :. . :. . .. . . . 33Inrc.m-eleto. i i l l roldovei Si dinas a Mugatinl lor. . . . . . . . . 40Mu9€ra.Si Musat ini i . . . . . . . . . . . . . . . . 42Alexandru cel Bun,, . . . .

cete parru Joam_ne . . . . . . . . ._ 43

Vremea unor cumolite c;,,n" 44

pe urrnete trri ruirce! c-eiiil.a" . . . . . . 46

Lt iptadela Rovine _--_ " " " "49

CrL,_11aa Oe ra ic ionore. . . . . . . . . . . : . :?uoafina sa Mara.. .pe otumu.ir" rririni,, i. Hun"ao"ra. . . . . . . - . . . . . . . .81Averea Sr famtlta . .cur a o 'eu"ni l r "g" M"t" i co. i " . . .

t 2 i

,._.-i:-i5s&eY,!l(lg@geaeagl3ra220

Pe urmele lu iVtad Tepel . . . - . . . . . . . , . . .62vesnta sa teapa . . . . . . . .63Luplele cu otomani i . . . . . . . . . . . . . . . . 64Ma.ea expedi t ie din 1462 . . . . . . . . . . . . _. . . . . . . : .65Atacul de noapte din 17 iunie 1462 . . 65uerronarea gt arestarea . , . . . . . . . . . . ,66A treia domnie.Vlad Tepe9 nu este... vampirut Oracuta... . .

Viata $i faptele lutStefan qel Mare.. . . . . . . .Inc0tonarea.Po,ttica exlern5 .

68

. . . . . . . .72

BEtSlirle cu turcii . . . . . . . . . . . . . . . . 77Hoou-lnal t . Dlruinta care a uimit Europa. . - . . . . .7gExpedi t ia lurMahomedat - tea. . . . . . . . . . . . . . . . .00Lupta de ta vatea Alba (Razboieni) . . . . . . . . . . . . . . .61Pierderea Chi l ie i SiaCetat i iAlbe . . . . . . . . . . . . . . . 82JuramantuldetaColomeea.._._. . . . . . . . . . . . . . . . . .63Expeditiile regelui polonez toan Albert. . . . . . . . . . . . . . . 84Lupta de la Codrii Cosmjnului . . . . . . . . . . . _ . . . . . . . . . 84Cumaapussoarele . . . . . . . ,65

Cet5l i , manast i r i , b iser ic i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99Perla lu i Neagoe Basarab.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , 94

M;nist i rea Argegului . . . . . . . . . . . . . . . .95inveFturile lui fue;goe Easarab citre fiut sdu Teodosie . . _ 98

- Doamna Despana. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ._99un"domn gospodar l l / latei Basarab . . . . _ .. . . . . . . . . . lot

Inv; tata Doamne Elena . . . . . . . . . . . . .1o3Vasi le Lupu - domn iubi tor de cul tur ; . . . . . . . . . . . . . . 106

Opera cul turale. . . . . . . . . . . . . . . . . .1O7Doamnele Tudosca 9i Ecater ina . . . . . . . . . . . . . . . . _.108Frumoasele domnite . . . . . . . . . . . .1|1|1|

Drumuri leviet i i lu iMthaiVi teazut. . . . . . r - . . . . . . . . . . l i3lnceputul luptei (1594). . . . . . . . . . . . .114Trataiulcu Sigismund Bathory. _. . . . . . . . . . . . . .114Biruinta de a Cetugaren . . . . . . . . . . . t tS

Campanja regelui Matej Corvjn in Moldovalnfrangerea tStar i jot . _ _. . . . . . _

221

Unrrea Trans; lvaniei . . . . . . . .116Lupta de ta Set irDbdr (18/28 oclombrie 1b99). . . . . . . . 118Mrnai-pnnqpeatTransi lvaniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119Unirea Motdovei . .i;il;;;il;";' lti

. . Locur i l i monumente evocatoare . . . . . . . . , . , . . . . ,123Un_d-omn martir: Constantin Brancoveanu. . , . . . . . . . . 12Srragedta Brancovenitor

g.,ir-ylq i" ;;;;l;;,encoveanu 1t,6Lacnmile Doamnei Mariavi"t"-e; ar"'nuirr"'iui'ii,niui" C..t".ii ... . . . . . . . . . . .)32Natlerea $i cooit6nao"i'"i" oi zo i"lll. .Doamna

-Casandra. pdma sol ie . . . . . . . . rS+lnvalatura,s i aveniui ra i " t ; i l i . . . . . . . . . . . ' . l j ;uomn at luoldovei . .g*irrr in ir"t". ' .-. . . 137

o |.rso"i". ii "ir,imoa

ui"i" . 138

^.-":llSy::r:,lyl't"ie;;i,; . . ];3urumn.rfe, vtelit lui At. l. cuza . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . . 143uum arala Cuza . , . . . . _casatorie ra solsti. ' t44n"r-- ̂ _, , . , , . . i_

- , . . . . . . . . . . .144c,r-"1#ii"" 0"." . . . . 1:2Reformele lur Cuza. . . .patatut oomnescii ia nro,no"". 149

,^y.:llgbjrrrrrrrrrrrrrrrll:;;;iril;iffiffi.; ' I:?

Atungareaturci tor . . . . . . . - - . .* : : : : :%Cohsol idarea jndependentei . . . _. . . . . . . . _. . . . . . . . . t11

Moartea suveranului .172

Pe,uhete reg orsiregin"lo. io;ani" i . , . . . . . . . . . . . 153Le_a€anulDinastiei Hohenzollern . . . . . . . . . . . . . . . 1 53h_srgmanngen_- CuibutAqui je i Negre . . . . . . . . . . . . .154uomnitorut t i Regete Carot 1. . . .1 . . . . . . . . . . . . . . . . , 158Na$terea, copi l i t r ia, t ineretea.. . . . . . . . . . . . . .159rncognf lo, spre Romania, . . .v"";.r, l""i., i ,t i , i iJ"i i!" i" j i i",... . . ' . .. . ... ;31aastetutRegat peleq . . . . . . . . . . . . . t64

Y,ll-".?: :'"-on. ' 168.-,__,.'.%d4{€6r44@222

Via-ta Reginei El isabeta {Carmen Sytva). . . . . . . . - . . . .174Ces6tona . . . . . . . . . . . . .1/5Naslerea Sl moanea pr in lesertMar,a . . . . - . . .175rlantropte srpoezie . . . . 176Carmen Sylva SiV Alecsandd. . . . . . . . _. . . . . . . .178Carmen Sylva 9i Eminescu . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . 179

- Sfafgitul unei regine. . . . . . . . . . . . . . . . . 1 E 1Ferdinandde Hohenzollern - prtncipe mostenttor .. . . f iZlo l ra cu domni$oara Vdc6rescu . . . , . . , . , . . . . . lA4Rrdicarea petrongi Razborut intrcgir i i . . . . . . . .1Esse mal st inge o Aqui tS. . . . . . . . . . . .1|87

Reglna Ma,ia . . . . . . . . , . . . . . . laECaslelul Pel igor. . . . . , . . .190Cal de frumoasa era Maia? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191lhfidellt5ticonjugale. . . . . . . . . . . . . . . . 1s29ase uma$' . . . . . . . . . . . . . 193Regine povest i toare . . . . . . . . . . . . . . . . 195Povestea qnoi Inimi. . . . . . . . . . . . . . . 1 96

- Palatul regal Cotroceni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .196

Carol a l l l - toa. . . . , . . , . . . . . . .1g9Amo.ur i 'sau trei cesi f ior i i legal€? . . . . . . . . . . . . . .200

.. uosarur cu acuzat i i grave . . . . . . . . . . . .204Regole Mlhal . . . , . . . . , , . . . . .207

$coala palatine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208Adouadomiie . . . . . . . . . .z1oRegele alungat . . . . . . . . .211Rogele Intors acase . . , . . . . . , . . . . . . . . 2,13

223

Aprrutr 2003rsttN 973 9297 73_0

:

.-_5. Tipografia MULTTpRTNT rA.!rtl; ,calca Chitnriuld 22, ct. 6, raqi 7ij0z2et(\ (, .1i].: 0232-21 1225, 2.36388.F^x: 0232,21252

224

Vasile Lupu Constantin Dimitrie CantemirBrancoveanu

Regele Carol I Begina Elisabeta

EDllilURA PQ,RTiL5 OF-l[EruT]dl-f ril

ISBN 9;'3 - 9?97 - 73 - O

4hffiKHH

uFlBadsd bY ,{ilt* i''i

rc