2 3 IUNIE — 7 IULIE 194* NO 8 9 9 — ANUL XVIII

— 4 0 LEI —

MARGOT HIELSCHERg e r m a n

IN reg iu n i le p i to re ş t i ale

G e r m a n i e i , cos tum ele şi-au p ă s t ra t ca rac te ru l lo r t rad i ţ io n a l , r e f le c ­t â n d în form a şi în con ­tu ru l lor, m oravur i le lo­ca ln ic ilo r . C o s t u m e l e aces tea form ează o pro-

d igoasă com binaţie de to n u r i şi cu lo r i , v a r ia te la nesfâ rş i t . E le se a rm onizează în ch ip d esăvârş i t cu s t i lu l ro m an t ic al an u m ito r sate şi t â rg u r i germane, dom inate de cas te lu l m edieval sau de bi­se r ica ce-si în a l ţă tu r le le sp re

cer.

O Germ anie veche, p i to rească şi dem nă de ad m ira ţ ia lum ii, se des tă in u e în aceste cos tum e vechi şi în nobleţea caselor şi b is e r i ­c ilor d in s t răv ech i le b u rg u r i şi sate.

In micile tâ rg u r i şi mai ales la sate, ţă ran u l germ an a p u tu t să evite in f lu e n ţa t im p u lu i n o s tru , care t in d e să un ifo rm izeze as ­pec tu l oam enilor p r i n t r ’o co s tu ­m aţie l ip s i tă de var ie ta te .

Acolo unde omul îşi mai m ână încă an im ale le la ara t . acolo unde el t răe ş te d in c u l t iv a re a câm­p u lu i şi c re ş te rea an im ale lo r şi o ră ten ii lo r , acolo omul şi m ora ­v u ri le lui şi-au p ă s t ra t s im p li ­tatea, iar cos tum ul reg iona l apare ca o re a l i ta te a locului şi a s u f le te lo r care-1 populează.

C ostum ul reg iona l p ăs trează in tac tă in d iv id u a l i ta te a ce lor cç-1 poartă , id e n t i f ic â n d u - i cu so lu l care-i h ră n eş te , cu tu r la b ise ­r ic i i şi cu zidu l cas te lu lu i , în p rea jm a că ro ra s ’au ad u n a t la v rem uri de re s t r iş te .

R eg iu n i le d i fe ră în t re ele p r in re l ie fu l solului. O am enii se de­osebesc p r in co n c ep ţ i i de v ia ţă şi m oravur i . E s te in co n tes tab i l că haina om ului re f le c tă mora»

vu ri le şi co n c ep ţ ia sa de viaţă. G erm anii de la n o rd au costum e foarte aus te re şi posom orâte , în t imp ce germ an ii re g iu n i lo r din

sud se îm bracă în haine care

gjosTime^ e r t n n t t e

p r in co lo r i tu l şi fo rm a lo r sugerează b u cu r ia şi setea

de viaţă.Jo v ia l i ta te a se m an ife s tă p r in cu lo r i şi t ă e tu r a s to ­

felor . In su d u l Germ aniei p i to re s c u l co s tum ulu i în su ­

f le ţe ş te p e isa ju l .Costum ele acestea vesele, oa recu m fr ivo le nu s ’ar

po tr iv i cu f irea ser ioasă şi g ân d i to a re a po p u la ţ ie i de pe m aluri le E lbe i, d in reg iu n ea F r ize i sau d in M eck­lenburg . E le se p o tr iv esc însă cu f i re a deschisă a ce lor d in W iir ten b u rg , d in P ăd u rea N eagră sau din Bavaria.

In in su le le M ării N o rd u lu i , fem eile p o a r tă fu s te de cu lori în tuneca te , învese l i te doar de un şorţ alb, în t im p ce bluzele lor s u n t în ch ise până la gât.

F em eile d in re g iu n e a Spree i au g u s tu l fa s tu lu i . Co­s tu m e le lor su n t abunden te . C orpu l este p a r ’că a s f ix ia t

Ţ ă r a n i din so ţu l M o n t a f o n e r - t a l d in r e g i u n e a V o r a r l b e r g . B a r b o t a i e Î m b r ă c a t d u p e m o d a p a r i n a n ă o pr ime i j u m ă t ă ţ i a »«acului t r e c u t

C o s t u m f e m e e x din p r o ­v i nc i a Ve chei -S ty r i i

C o s tu m de ţ ă r a n c ă din r e ­

g i u n e a W a c h a u A u s t r i a

Cu a d e v ă r a t p r i n c i a r ă e s i m p l i t a t e a a c e s t u i costun*.

d in V o r a r l b e r g

de în g răm ăd irea s to fe lo r , fus te le su n t

n eob işnu i t de m ari şi de am ple iar b o n e ta are p ro p o r ţ i i ce o fac g re ­

oaie şi incom odă.

In T u r in g ia şi în M unţii E rz ves t ­

m in te le foa r te sobre exp r im ă m unca

în că p ă ţân a tă a p o p u la ţ ie i decisă să

inv ingă sărăc ia solului.

In W e s t f a l ia , reg iu n e în care c a to ­

licismul şi-a p ă s t ra t in f lu en ţa a su p ra

C o s t u m e din r e g i u n e a Vi ll ingen d in P ă d u r e a N e a g r ă . Ş a l u r i l e

m u l t i c o l o r e fi d i a d e m a e l e g a n t e l o r b o n e t e sunt cu a d e v ă r a t e l e g a n t e

m asselor ţă răn eş t i , fem eile se îmbracă cu foarte m u l tă m odest ie şi s im p li ta te .

Dar cu câ t îna in tez i sp re su d u l Germ aniei, cu a tâ t mai vesele devin v es tm in te le fem e ilo r şi ale b ă r ­b a ţ i lo r în câ t s ’ar p u tea spune că aspr im ea n o rdu lu i se to p eş tp pe m ăsura a p ro p r ie r i i de sudul veşnic în so r i t .

In reg iu n ea S ch au m b u rg -L ip p e se po t vedea cele mai s t ran i i ̂ costume d in Germania. F em eile poartă fuste ex trem de larg i, foa r te co lora te şi imense gulere care le ascund ap roape feţele.

In reg iu n ea sudică şi b ă rb a ţ i i îşi au cos tum ele lor de altfe l foa r te p i to re ş t i Ei poar tă veste roşii, re d in g o te lungi, p an ta lon i s t rân ş i la genunch i ca i ţa r i i ţă ra n i lo r noş tr i , c io rap i albi şi pălării mici şi ro tu n d e de fe lu l ce lor ale m oţilor .

In reg iu n ea R eu t l in g en se mai poar tă şi a i i un fo a r te vech i cos tum germ an, de o deosebită f ru ­m useţe . C os tum ul acesta se n u m eş te „ B e tz in g e r“ . A cesta es te cu adevăra t o s im fon ie de cu lo r i de un fa rm ec inegalab il. F e t i ţe le care-1 p o a r tă p a r nişte curcubee p l in e de v iaţă .

Din n e fe r ic i re , invaz ia co s tu m u lu i o răşenesc a în lă tu ra t în m u l te re g iu n i p i to re sc u l co s tu m aţie i

locale.

C o s t u m e din Re u ch to l . P ă d u r e a N e a g r ă

ouăle în

astfel se poate păstra un timp î n d e l u n g a t . *

Sursa de procurare indică :

F i r m a K U R T E R I C H B I N D E R

Sibiu, Str. Elisabeta N o. 6 4

Urcuşul pe p a n te le ab ru p te $i în g h e ţ a t e a le munţilor n e c e s i t ă o ex p e r ie n ţă ţi o te h n ic ă s p e c ia lă , de ţ inute de c ă u t ă t o r i i d e c r i s ta le

D P R O F E S I U N E care devine

d in ce în ce mai ra ră este aceea de c ă u tă to r de c r is ta le , A t re c u t vrem ea când c r is ­ta le le de cv a r ţ erau co lec ­ţ io n a te sau e rau aşezate pe d u la p u r i sau pe b iro u r i ca ob iec te de în f ru m u s e ţa re a in te r io ru lu i . Şi to tu ş i , deşi moda c r is ta le lo r de cvarţ , a

t re c u t , m ai ex is tă oam eni care p o r ­n esc p r in m u n ţ i să le descopere şi să le aducă în vale, ca pe o grea cu ­ce r i re a ob idei lor. La u rm a urmei, p e n t ru ce po rnesc în ex p ed i ţ i i le lor, u l t im ii c ă u tă to r i de c r is ta le din E l ­veţia şi d in A lp ii f rancezi? Dece să nu se pas ioneze oam enii aceştia p en tru s t râ n g e re a unor p ie t re frumoase, cu sc l ip ir i m eta lice şi d iam antine , a tunc i când ex is tă alţ i exp lo ra to r i ai în ă l ­ţ im ilo r , care-şi riscă v iaţa p en t ru o co lecţie de f loarea re g in e i?

In E lveţia , în reg iu n ea M aderanen- tal, mai ex is tă călăuze care cau tă c r is ta le de cvarţ. E l pornesc în m u n ­te cu u ne lte le p o t r iv i te , p en tru a d esg ropa d in to ren te le râu r i lo r cu . ap ă t r a n s p a re n tă frum oase le p ie t re în care soarele a pus ceva din s t r ă ­luc irea lui. E x is tă ch ia r în această reg iune , un m agazin care v inde ex ­cu rs io n iş t i lo r c r is ta le p re lu c ra te în fo rm ă de obiecte mai m u l t sau mai p u ţ in u tile . In general , c ă u tă to r i i de c r is ta le su n t p revăzu ţi cu un bagaj fo a r te g r “u şi îm povără to r .

A cesta se com pune d in : t â rn ă ­coape a scu ţi te , ciocane, cu ţ i te lungi p e n t ru ce rce ta rea s tânc i i şi un sac încăpă to r , în ca re îşi poate găsi ad ă p o s t reco lta de p ie tre . C ău tă to r i i de c r is ta le s u n t adesea nevo iţ i să escaladeze g h e ţa r i i p e n t ru a a junge în locul unde se a scund cr is ta le le .

Cum id e n t i f ic ă c ă u tă to ru l de c r is ­ta le locul în care se a f lă ascunse c r is ta le le? Ia tă o ch es t iu n e la care a r fi g reu de răspuns.

Oam enii aceş t ia au o in tu i ţ ie sp e ­cială, o sens ib i l i ta te care v ibrează la ap ro p ie rea p ie t re lo r cău ta te . E x ­p e r ie n ţa şi in tu i ţ ia joacă în această m eserie ro lu l im p o r tan t .

P ie t r e le că u ta te şi d isp u ta te cu a tâ ta t ru d ă , s u n t adesea ag lom era ţ i i de cris ta le , de cu lo r i d i fe r i te iper- gând dela cu loarea a rg in tu lu i până la n eg ru l cărbunelu i . Cel mai m are şi mai f rum os c r is ta l despre care vorbesc i s to r ic i i este acela d ă ru it de L iv ia , so ţia îm p ăra tu lu i A u g u s t , tem p lu lu i cap ito lin . C r is ta lu l L iv ie i cân tă rea 150 de k ilogram e. R om anii erau m ari am a to r i de cr is ta le . S a lu s t né re la tează că nob ilu l rom an L u c iu s

Locul unde se a f lă cr is to l e le a f o s t id e n t i f i c a t . U t imp ce unul din c ă u tă to r i sa p ă In s tâ n că , c e l ă l a l t îl susţ ine cu o frânghie d e ­

asupra p r ă p a s t ie i .

V aru s poseda un cr is ta l d in care un m eş te r grec i-a co n fec ţ io n a te un vas a c ă ru i capac ita te era mai m are decâ t ca n t i ta te a de l ich id pe care o poate bea un om. V asele făcu te din c r is ta le e rau îm podobite cu Scene d in Hom er şi se a f la u la locu ri de c in s te în casele p a tr ic ien i lo r . Rom anii p re ţu ia u a tâ t de m ult vasele făcute d in c r is ta le de cvarţ încâ t nob ilu l V ed ius P o ll io n a a ru n ca t în g roape cu lei pe un sclav p en tru m otivu l că i-a sp a r t un asem enea vas. îm p ă ra tu l A ugust , a f lând de groazn ica ispravă a c r im in a lu lu i p a tr ic ian , a p o ru n c i t ca toa te vasele lui P o ll io n să fie s fă râm ate

C ris ta le le de cvarţ , erau fo losite de an t ic i la îm podob irea ine le lo r şi mai tâ rz iu la con fec ţ ionarea ch ip u r i lo r p en t ru jocu l de şah. In evul de mij<- loc, p ă re rea gene ra lă era că pahare le din c r is ta le de cvarţ se colorau în n eg ru a tunc i cand se p unea o trav ă în l ich id u l s e rv it la bancheta.

Gravarea c r is ta le lo r a fost un t r iu m f al R enaş te r i i . O ro logii le din veacul al X V I-lea erau adesea făcu te din c r is ­tale îm podobite cu aramă şi a rg in t .

Mai tâ rz iu , s ’au făcu t foa rte g ra ­ţioase tabachere d in cr is ta l. In veacu ­rile XVI I şi X V I I I c r is ta le le de cvart e rau fo losite la facerea lăm pilor.

C ris ta le le erau fo losite şi de s ta tu a ­r i i antici . Faim oasa s ta tu ă a scr ibu lu i eg ip tean a f la tă în L uvru are ochii făcu ţi din c r is ta le de cvarţ.

In an t ich i ta te , p ie t re le de cv a r ţ sm ulse s tân c i lo r erau fo los i te la a p r in ­derea fo c u r i lo r sacre. I n E g ip t şi în Grecia s a desvo lta t ch ia r o ş t i in ţă n u ­m ita „c r is ta lo m an c ia“ care cdnsta din a in te rp re ta im agin i le fo rm a te pe pereţi i vase lor co n fec ţ io n a te din cr is ta le , vase care e rau um p lu te cu apă. P ersoana care voia să i se ghicească v i i to ru l se og lindea în apa aces to r vase. Şi cris- ta lom ancul ghicea. Cu a ju to ru l unu iase- menea procedeu , C ag lios tro a văzu t în ­t r ’un vas, im aginea gh ilo t in e i sub c u ­ţ i tu l cărei a căzu t capu l fe rm ecătoare i reg ine M aria A ntoane ta . C ris ta le le cele mai p re ţ io a se s u n t am e tis tu l şi cv a r ţu l afum at. M atem atic ien ii s ’au

l a t ă vn c ă u t ă t o r de c r is ta l« din m a ­sivul G o t h a r d . Este tipul omului insensibil la in tem ­perii ţ i aspru la munca lui primej­

d ioasă .

s t ră d u i t adesea să calculeze su p ra fa ţa şi volumul acestor ag lo m era ţ iu n i b izare de c r is ­tale. fo rm ate în d ecu rsu l v rem u r i lo r în s tânc i le i n a c ­cesib ile ale A lp ilo r

• •

H eid em arie H a th e y e r

AT Â T re g iso r i i câ t şi sp ec ta to r i i au \ deven it mai p re ten ţ io ş i . E i nu mai c e r o f ru m u se ţe fo to g ra f ică , ci vor ‘

forme a r t i s t ic e p e r fec te şi un co n ţ in u t su f le te sc mare.

Una d in a r t i s te le f i lm u lu i , care în u l t im u l t im p s ’au im pus p r in ca l i tă ­ţ i le ei d ram atice este H eidem arie H atheyer . A ceastă a r t i s tă o r ig in a ră din K ä rn ten , este astăzi una d in in t rep re te le cele mai ta len ta te ale ro lu r i lo r de ca rac te r d in f i lm ul german. I n t r ’o în t rev ed e re a v u t ă cu tân ă ra a r t is tă , ea ne-a dec lara t cu n a tu ra le ţa şi f a r m e c u l care o ca rac te r izează u r m ă t o a r e l e : <

„Ş tiu p rea b ine cum ară t pe ’ ecran. La în ce p u tu l c a r ie r i i m ele J a r t i s t i c e am avu t m u l t de s u fe r i t din cauza asprim ei f iz ionom ie i“ .A stăz i însă H eidem arie H a th e y e r a c â ş t ig a t pe sp ec ta to r i , şi con ­ş t i in ţa da to r ie i ce are de în d e ­p l in i t îi dau o p u te re de lucru şi o p e rsev e ren ţă care fac să crească ca l i tă ţ i le ei ar tis t ice .H e idem arie H a th e y e r joacă a tâ t ro lu r i t r i s t e cât şi ro lu r i ve- « sele, in te rp re teaz ă personagii com plica te ş f s im ple şi nu este f ix a tă asu p ra unu i an um it gen.Dar o ricare ar fi ro lu l , ştim d in a in te că rea l izarea va fi impecabilă .

Deocam dată H eidem arie- H a th e y e r tu rnează sub regia lui E r ic h E nge l , cun o scu tu l reg isor , în f i lm ul ,,Nu-mi vorbi de d ra g o s te “ . I n acest f i lm ea joacă ro iul unei p ic ­to r i ţe , pe care o în so ţim în e ta p e le h o tă r î to a re ale s tu- ~ * d iu lu i ei. P a r te n e ru l e^te M ath iasW iem an , un ac tor to t a tâ t de iu b i t al f i lm u ­lui german.

HEI DEMARI E HATHEYER■----sg-------------- % r r~ T

ô scen ă din a c e l a ţ film.

S cen ă din f i l ­mul „Nu-mi v or ­bi de d r a g o s t e .

M athiasW iem ann

T i n e r e t * o c e l o r t r e i f e t e e i e d u c â t o a r e . A c e l o r t r o t pa i d e art nu e mai pu-

f fn f e r m e c ă t o a r e

L A C E S E R V E Ş T E

J U P A - C O M B I N A R O N ?

Exiită a c iu d a tă i lm il itud ine de expres ia Intre a c e i t e do u ă perech i

vremea când aparatu! loiogrj iţi. i i cea senzaţionalul debut intr’o lume naivă ţi veşnic uimită în faţa noutăţilor tehnice, erau foarte

mulţi aceia, care refuzau să stea în faţa lăzii aco­perită cu un cearceaf negru, sinistru. Ţăranii erau convinşi că fotograful era un vrăjitor şi că în lădiţa acoperită cu cearceaful negru se ascundea un mic diavol, un Scaraoţki în miniatură, ce zu­grăvea chipul omenesc, cu iscusinţa şi îndemâna­rea lui neîntrecută.

Era într’adevăr uimitoare această invenţie care se baza pe principiul plăcii sensibile la lumină.)

Principiul ştiinţific rămânând necunoscut pro­fanilor, fotografia îşi păstra sinistra şi majestoasa ei măreţie, învăluită într'o taină diabolică.

Fotograful care ignora drumul parcurs de fraţii Lumière până la punerea la punct a mijloacelor de reproducere mecanică, îşi făceau meseria după anumite rituri solemne.

Modelul era aşezat într’o anumită poză roman­tică, într’o atitudine demnă, de erou de roman sau de victimă a vreunui înalt mistuitor senti­ment de dragoste, după care fotograful începea să numere lent şi sacerdotal până la 20 sau chiar până la 100.

In tot timpul când dura numărătoarea, fo to ­graful repeta formula sacramentală „Zâmbiţi vă rog“ după care ritul era înfăptuit. Modelul ale cărui maxilare erau paralizate de efortul unui zâmbet prelungit trebuia apoi să aştepte opt zile până când developarea fotogra­f ie i se termina.

Fotografiile erau apoi retuşate cu grijă şi modelul abea de-şi recunoştea chipul şi zâmbetul. Se regăsea transfigurat, cu apa­renţa vreunui erou byronian sau a unui gânditor care a adâncit misterele lumii.

Toate fotografi ile vechi şi faimoasele dagherotipuri dela sfâr­şitul veacului trecut, ne evoacă riturilor fotografice şi blândeţea unei lumi care dansa valsuri, visa prin parcuri şi se fotografia în atitudini... nobile şi meditative.

De atunci, fotografia a făcut progrese extraordinare atât me­canice cât şi tehnice iar gustul nostru a evoluat într’o asemenea măsură, încât vechile fotografi i ale părinţilor şi bunicilor no­ştri ne provoacă zâmbetul.

Prin desvoltarea cinematografului, fotografia a cucerit noui posibilităţi tehnice şi a ajuns chiar să-şi dispute o oarecare valoare artistică.

Fără să vorbim de aparatele fotografice care reproduc culo­rile şi cromatismul unui peisaj, trebue să recunoaştem că foto ­grafia în alb şi negru, aceia care se reproduce şi se multiplică prin filme şi cartonaşe, a isbutit sub influenţa cinematografului şi a art-elor plastice, să devină adesea o operă de artă.

Ne amintim de fotografiile lui Man Ray care erau adevărate compoziţii fotografice. Naturile moarte şi peisajele acestui ar-

grafie o operă plastică este re­marcabilă la fotografii Aousului Un joc de lumini pe un grup de flori, câteva umbre omeneşti pe un caldarâm încălzit de razele soarelui de dimineaţă, chipuri de bătrâni în care sbârciturile sunt surprinse cu un realism isbitor, corpuri svcite inundate de lumina studioului sau a soarelui, toate aceste subiecte pot fi realizate cu măestrie de un bun fotograf. F o to ­grafia este deci o meserie dar şi o artă. Ilustraţiile noastre sprijină

«.. îl. j- ■» j W r : f t ţ i i H I P ¡à

zebră şi o negresă au pornit să câ n te . 5«»* două a n im a le s é tu le , să n ă to a s e (i f e r ic i t e

afirmaţia de mai sus. Priviţi la sportiva al cărui trup a fost puternic iluminat, astfel încât se detaşează ca o siluietă pe un fond alb, sau la f o t o g r a f i a unei radiografii de pasăre domestică şi vă veţi da seama că un fotograf de talent poate ambiţiona cutezător spre realizarea ar­tistică.

Priviţi cele două fragete trupuri de copii» nu amintesc ele de duioşia şi de carnaţia lui Luchian?

Fotograful a glumit, atunci când a pus alături cele două capete de bătrâni cu e x ­presia unor portrete de Van Gogh, de cu­plul de căţei păroşi. Glumele fotografice pe care le reproducem pot constitui in- dicaţiuni preţioase pentru cititorii noştri, care practică ca amatori sau profesionişti, fotografia.

tist fotograf, au înălţat într’o imensă măsură, nivelul artistic al meşteşugului fotografic.

Fotografia realizată cu mijloacele perfecţionate de azi, în ­chide o întreagă lume de realităţi şi visuri.

Aspectul unei străzi din Lisabona surprinsă de un f otograf care-şi cunoaşte meseria, poate evoca şi sugera tot atâtea sen­timente intense cât un tablou. Preocuparea de a face din foto-

GOLttffSCHWERK LANDGRAF * Co.REPREZENTANTA: ALFRED STUDERUS, BUCUREŞTI STR. • •R A L M A P O R G E S C U . No. 7

S’ar crede că soutienul împre­ună cu pantalonafii âr fi deajuns. Când însă veţi dori vreodată să îmbrăcaţi o rochiţă subţire fi extrem de transparentă, atunci veţi fi desigur încântată având o jupă-combinaison în stil „lin­gerie", cu acelaţ desen impri­mat cu soutienul fi pantalonaşii.

Aceste piese ale garniturii GOLDFISCH sunt din milaneză imprimată, deosebit d e graţioase fi' legere. Jupa-combinaíson «re o întărire specială pentru mer* fi o bandă subţire din elastic. Nu numai acesta, dar orice alt model al casei GOLDFISCH, din noua colecţie, se deose> befte dţ ferate celelalte ptfn originalitatea ce o prezintă*

M area e s te s cru ta tă în p erm anenţă , până la orizontul ce l mai în d ep ă r ta t . Posturile de o b s e r v a ţ ie f iind situatt

la înălţ ime, îngădue privirii o la rg ă d es fă şu ra re

O o s t a c o l e a n t i t a n c d in b e t o n a r m a t , de fe lu l c e l e r de mai su t , a c o p e r ă o m a r e p a r t e din c o a s t a O la n d e i , Belgiei şi F r a n ţ e i . A ş e z a t e pe c inc i r â n d u r i , a c e s t e p r i i m e de b e to n , f a c cu n e p u t i n ţ ă f o lo s i r eo c a r e l o r de l u p t ă .

Din N a r v e ţ j i a şi p â n ă tn gol ful Bi sc a i a , c o n s t r u c ţ i i l e de a c e s t fe l se r e p e t ă i n v a r i a b i l , pe t o a t e s u p r a f e ţ e l e d e p l a j ă u nde inamicu l a r p u t e a î n c e r c a a t a c u l f i na l î m p o t r i v a c e t ă ţ i i e u r o p e n e ,

Tunurile de m are calibru din fo r t i f i c a ţ i i l e A t lant icu lu i sunt c a m u f la te cu r e ţe le imense de c u lo a r e a

nisipului şi a dunelor

So ldaţ i germ ani în timpul unei t r a g e r i îm p o tr iv a c o a s t e l o r eng leze

F o r t i f i c a ţ i i l e d e pe t n t r e a g a c o a s t ă e u r o p e a n ă a A t l a n t i ­cului , p o l a r i z e a z ă a t e n ţ i a în ­t r e g i i lumi. S ' a r s p u n e c ă d e s o l i d i t a t e a şi d e r e z i s t e n ţ a a c e s t o r c o n s t r u c ţ i i cu a d e v ă ­r a t b a b i l o n i c e , d e p i n d e r ezu l ­t a t u l f i na l a l a c t u a lu l u i c o n f l i c t mond ia l .

Tehnic ieni i g e r m a n i au f o l o ­s i t e x p e r i e n ţ a a c u m u l a t ă pe t o a t e t e a t r e l e d e ră zb o iu , p u ­n ân d - o în a p l i c a r e pe l in ia de f o r t i f i c a ţ i i a A t l an t i cu lu i .

M a r e ş a l u l Rommel, unul d in ­t r e ce i mai s t r ă l u c i ţ i c o m a n ­d a n ţ i g e r m a n i , omul c a r e a o b ţ i n u t pe f r o n t u l a f r i c a n , cu t o a t ă i n f e r i o r i t a t e a n u m er i c ă p a r a l i z a n t ă a t r u p e l o r sa l e , o m a r e v i c t o r i e d e f e n s iv ă , i n s p e c ­t e a z ă d e s e o r i Ves t -wal l -u l , a- d i c ă f o r t i f i c a ţ i i l e A t l an t i cu lu i .

T ru p e l e g e r m a n e puse sub c o m a n d a sa şi a m a r e ş a l u lu i R u n d s t e d t cu n o sc mai b ine c a o r i c a r e a l t e le , t e h n i c a de l u p t ă a a l i a ţ i l o r .

Vor p u t e a a l i a ţ i i să s t r ă b a t ă z idur i l e de b e t o n şi de fo c a le c o a s t e l o r e u r o p e n e d in Vestul şi Sudul F r a n ţ e i ? l a t ă p r o b l e ­ma d e s b ă t u t ă de tehn ic ien i i c e l o r d o u ă t a b e r e .

In c l i p a de f a ţ ă , c e l e 18 di- v i ii i a l . ' a te au de î n f r u n t a t pe solul N o r m a n d ie i , r e z i s t e n ţ a d â r z â a t r u p e l o r g e r m a n e s p r i ­j in i te în m is iunea lor de pu ­t e r n i c e f o r t i f i c a ţ i i e ş a l o n a t e în a d â n c i m e .

I l u s t r a ţ i i l e n o a s t r e î n f ă ţ i ­ş e a ză o mic ă p a r t e d in c e a

i f i c a ţ i e a

Pest de m itra lie ră

Aprovizionarea

trupelor de pe

coastele din Sudul

continentului

la ta cum a ra tă

postul de obser­vaţi? a! unor im­

portante b a te r ii

de pe c o a s t a

Franţei

G enera lu l von Falnuth, c a v a le r al Crucii de f ie r , inspectează o uriaşă cazem ată de undeva de pe în tin d erea fo r t i f ic a ţ i i lo r A t la n ­

ticului

Cactuşi uriaşi constituesc p re tu ­tindeni în Sud „ culisele - i

războiului"

După aceşti cactuşi stau ascunse cele mai moderne arm e ale in­

dustriei germane de războiu H

Un grup care a o b ţ i n u t

30 de victorii aeriene

in cursul a

JŞMw L de v â n ' i t o a r e î n s o ţ i t o a r e . S p i n t u l

' ' c a r c - i î n s u f le ţ e ş te , s p i r i t u l de atac

^ t o r i l o r g e rm a n i , s i c c e s e le p e ca ie

!e în r e g is t r e a z ă v â n ă t o r i i r o m â n i pe

ce ru ! U n

V s i n g u r g r u p

», vâ n ă to a re a d o b o r i t , cu a

^ 'Ç S B B H l două a ta c u r i ae r iene i n a m ic e , 30 de

B M L b o m b a r d ie r e cu p a t r u m o to a re , fă ră

• să se socotească acelea care, grav

-x^,.«.—• v a tinse , nu ş i-au m ai a tin s bazele.

* „.- â C om an do ru l g ru p u lu i, c ă p i t a n u l

V iz a n t i , a în re g is tra t 9 v ic to r i i pe r- n strânsă şi co rd ia lă cam araderie de arme, vână- sonale în z ile le de 4 şi 5 A p r i l ie ,

te i i i rom ân i şi ge rm an i apără s p a ţiu l aerian f i in d cel m ai v ic to r io s vâ n ă to r al

rom ân în co n tra a ta c u r i lo r te ro r is te inam ice , u n i tă ţ i i sale, u n ita te care are la

lă tu r i de a v ia to r i i ge rm an i, c ă l i ţ i pe toate fro n - a c t iv u l său 62 av ioane d ob o rîte .

t u r i l e în iw m inràrate

b ă t ă l i i ae r iene , s tau

t i n e r i i a v ia t o r i d e cA „ ,v a n a to a r e r o m a n i ,

care, au p r i m i t cu

succes b o te z u l f o c u ­

l u i în l u p t e le c o n t r a

b o m b a r d i e r e l o r a m e ­

r i ca n e cu p a t r u mo-

to a ie si a a v io a n e !o r

1. A l a r m ă ! B o m b a rd ie r e le t e r o r is t e ou t r e c u t f r o n t i e r e le f o r l i . im e d io t a v io a n e le de v â n ă t o a r e ro m â n e , , I A R 8 0 “ p le a c ă in în t â m p in a r e a in a m ic u lu i .

2. în a in te de d e c o la re . Cel mai t â n ă r co m o n d o r al unui gru p de v â n ă t o o r e rom ân , c ă p i ta n u l V i i o n t i — c a r e în cursul a do u ă b o m b a r d a m e n te a d o b o r i t 5 b o m b a r d ie re g re le

a m e r ic a n e .

3. A c e s ta este s imbolu l e s cad re i .

4. P r im a f o r m a ţ i u n e p le a c ă în în t â m p in a r e a in a m ic u lu i . U rm e a ză e s c a d r i lă după e s c a d r i lă . A v io a n e le r a p id e se rep e d , t r ă g â n d cu t o a t e tu n u r i le ţ i m i t r a l i e r e le în f o r m a ţ iu n e a

in a m ic ă .

5. După lu p te le a e r ie n e v ic to r io a s e , g ru p u l a v io a n e lo r de v â n ă t o a r e a t e r i z e a z ă pe a e ro d ro m u l de b a lă . Cu un sa lt pi I r ' ' sare din m a ţ in ă , râ zâ n d s a t is fă c u t că simbolul esca-j d re i , o adus din nou noroc . i

6. C o m a n d o r u l g r u p u lu i , c ă p i ta n u l V izan t i , a a t e r i z a t , ^

7. M o t o a r e l e m erg în plin. O mie de ca i p u te re fac să t r e ­mure ceru ) ţ i p ă m â n tu l . P erson a lu l te re s t r u fa c e u l t im e le p r e ­g ă t i r i , p i lo fü stau in c a b in a av ion u lu i , g a t a de d e c o la re .