BIO L O G fra n ce z Jean R ostand, f i u l c e le b ru lu i d ra m a tu rg

E d m on d R ostand, a f irm ă în baza u n o r e xp e rie n ţe în ­

d e lu n g a te că în ce l m u lt 1000 de a n i p ă m â n tu l a r p u ­

tea să f ie p o p u la t n um a i cu femei*V o m re la ta în ce le ce urm ează p as ion an te le e xp e rie n ţe de

la b o ra to r pe care îş i în tem e iază s a va n tu l fra n ce z ipo teza sa

în d ră zn e a ţă ş i de s ig u r dezo lan tă p e n tru p e rsp e c tive le de

v i i t o r ale s e x u lu i ta re .I n la b o ra to ru l său dela V i l la - d ’A v ra y , la câteva m in u te

d ep ă rta re de P a ris , Jean R ostand îş i c o n tin u ă în p l in răz ­

b o iu c e rc e tă r ile sale b io lo g ic e .L a b o ra to ru l l u i este p l in de a m in t ire a i lu s t r u lu i p ă r in te

a l fa im oase i c re a ţ i i d ra m a tice „C y ra n o de B e rg e ra c “ . I n toa te c o lţu r i le se p o t vedea b u s tu r i de ale lu i E d m on d , pe

p e re ţ i su n t agăţate ta b lo u r i sem nate de marea poetesă fra n ­

ceză A n n a de N o a ille s , ia r pe b ir o u l im ens care dom ină în ­

căperea s tră ju e ş te fo to g ra f ia lu i E d m on d R ostand, in s p ira tu l

p oe t a l scenei. L a p r im a în fă ţ iş a re s’a r părea că te -a i a fla

în b iro u l u n u i l i te ra t , a u n u i poet.

Casa aceasta n u este însă să laşu l u n u i p o e t c i a l u n u i om

de ş t i in ţă . A u n u i om care p ra c tic ă o ş t i in ţă to t a tâ t de

p o e tică ş i de evocatoare ca ş i poezia.în a in te de războ iu , b io lo g u l Jean R ostand a fă c u t in te re ­

sante e xp e rie n ţe cu d ro s o fila , această u im ito a re m uscă care

se d esvo ltă în p re a jm a va se lo r cu o ţe t ş i care se în m u lţe ş te

a tâ t de repede în c â t b io lo g ia m odernă a p u tu t s tu d ia cu

u ş u r in ţă m i i de g e n e ra ţii. D a to r ită l ip s e i de c ă rb u n i p ro v o ­

ca tă de c o n d iţ i i le s p e c if ic e a le ră z b o iu lu i, Jean R os tand n u -ş i

poa te în c ă lz i la b o ra to ru l la 20 de grade, te m p e ra tu ra la care

se d e svo ltă d ro s o fi la . A ce laş lu c ru se în tâ m p lă cu a n u m ite

s p e c ii de şoarec i ca re nu s u p o rtă te m p e ra tu r i le joase. B io lo ­

g u l a fo s t d ec i n e v o it să u t i l iz e z e d re p t coba i p e n tru e x ­

p e r ie n ţe le sale, a n im a le de fa m il ia b a tra c ia n e lo r . U na d in

. . . , Frumoasa casă a biologului Jean Ros-Jean Rostand iş. p e trece cea m ai m are fan d (q y . ||a d -A ,ângâ P aris . C lă-

p a rte a tim pului m b ib lio teca sa d ¡rea es|e ¡ncon¡ura#5 de un p a rc ¡me„ s

c ă r ţ i le sale cele m ai p o p u la re este o

„ V ia ţă a b ro a ş te lo r “ .

Aşa d jir c o b a iu l ce l m a i im p o r ta n t a l

lu i Jean R os tan d sete broasca pe care

o cu lege s in g u r sau a ju ta t de m e m b r ii

fa m i l ie i sale.

Cu b roaş te le a is b u t i t b io lo g u l să rea ­

lize ze una d in ce le m a i in te re s a n te ex­

p e r ie n ţe b io lo g ic e : un p u i de broască

fă ră ta tă .

m ică , m a i m işcă toa re , m a i n e l in iş t i tă

p a r ’că, n u m ită „s p e rm a to z o id “ . De m u ltă

vrem e se ş tie că d in în tâ ln ire a d in tre

o v u l şi sp e rm a to z o id se naşte v ia ţa . In -

t r ’o z i, s a v a n ţi i s’au ap leca t m a i a te n ţ i

asupra a d â n c u lu i m is te r a l v ie ţ i i p e n tru a deslega p ro b le m a n e l in iş t i to a re a ere ­

d i t ă ţ i i . I n m i j lo c u l n u c le u lu i c e lu la r s’au

g ă s it aşezate în ce rc , ca m e m b r ii ace­

leaşi f a m i l i i în j u r u l u n e i,m e s e , un ş ir

Acest pui de broască a f la t in p lină m etam orfoză a obtinut fă ră concursul ta tă lu i.

fost

. . i • « n_. ___ i P o rtre tu l lui Edmond Rostand în costumS e t * * - « — îm podobeşte b i r . . .

sau.

D in v re m u r i le cele m a i în d e p ă rta te ,

n a tu ra l iş t i i v isează să creeze o f i in ţ ă

v ie fo lo s in d e lem ente le c h im ic e ce stau

la baza fe n o m e n u lu i v ie ţ i i . D a r n a tu ra

îş i are le g i le ei. Ea p re t in d e două f i in ţ e

de sex opus p e n tru în m u lţ ire a spec ie i.

B io lo g ia m odernă a is b u t i t după în ­

d e lu n g a te e x p e rie n ţe să se d ispenseze

de u n u l d in cele două e lem ente nece­

sare c re a ţ ie i u n e i f i in ţ e v i i . Ş i anum e

de re p re z e n ta n tu l s e x u lu i ta re . O v u lu l

această c e lu lă ro tu n d ă , re p re z in tă con ­

t r ib u ţ ia m am ei la a c tu l re p ro d u c ţ ie i. P a r t ic ip a re a m a s c u lu lu i la a c tu l re p ro ­

d u c ţ ie i este în fă ţ iş a t p r i n t r ’o c e lu lă m a i

de f i la m e n te v io le n t co lo ra te . L a în ce p u t

s’a d a t acestor f i la m e n te num e le de cro-

m osom i. A p o i b io ïïS& ii au în c e p u t să le

num ere ş i au co n s ta ta t că n u m ă ru l lo r

v a r ia de la o specie la a lta . C e lu la umană

num ără 32 de p e re c h i de f i la m e n te ; ce­

lu la d ro s o f i le î , f i in ţ ă fo a r te s im p l if ic a tă ,

num ără n u m a i p a tru p e re c h i de c rom o-

som i.C e lu la g e n ita lă care p a r t ic ip ă d ire c t

la re p ro d u c ţie posedă ju m ă ta te d in n u ­

m ă ru l de c rom oso m i c o n ţ in u ţ i în ce lu la

o b iş n u ită . C e lu la g e n ita lă a o m u lu i are

16 p e re c h i de c rom oso m i ia r aceea a

d ro s o f i le i 2.

m ăiitiU cu fem eii

la tă chipul nobil al lui Jean Rostand, care a scris numeroase c ă r ţ i de popularizare a o bserva ţiilo r şi c e rc e tă r i lo r b iolo­

gice.

c ie i fă ră fa c to ru l m a s c u lin c u p r in d e în s fe ra re a liz ă r i lo r

p o s ib ile ş i fa m il ia um ană.

U n c o p il fă ră ta tă n u poate f i decâ de sex fe m e n in căci

c ro m o so m ii c e lu le i fe m e n in e nu p ro d u c decâ t c e lu le fem e-

n ine în t im p ce c e lu le le m a scu lin e c o n ţ in c rom oso m i de

ambe sexe.

Câte fem e i nu au v is a t această m a te rn ita te p u ră şi s o l i ­

ta ră care d e v in e p o s ib ilă în ş t i in ţa m o d e rn ă !

Y ve s D elage a u to ru l u n e i in te re sa n te lu c r ă r i despre fe ­

cundarea a r t i f ic ia lă , a p r im i t num eroase s c r is o r i d in partea

fe m e ilo r ca re -i m u lţu m e au [p e n tru fa p tu l că a e lib e ra t fe -

meea de ruş inoasa subo rdonare ce o o b lig a să re c u rg ă la

bă rba t p e n tru re p ro d u c ţie .

In z iua în care partenogeneza um ană va f i o re a lita te ,

s’a r pu tea ca ea să f ie p ra c tic a tă pe o scară in te n să şi

a s tfe l om en irea a r deve n i u n is e x u a tă ceea ce a r duce la

e lim in a re a s e x u lu i ta re de pe g lob.

P ă m â n tu l va p u te a f i a tu n c i p o p u la t cu amazoane, ia r

b ă rb a ţii v o r avea în a d m in is tra re a p la n e te i un r o l d e c o ra t iv

şi u n u l de la b o ra to r .

S’a r pu te a ca î n t r ’o m ie de an i, fe m e ile să c o n s t itu e ma-

m a jo r ita te a p o p u la ţ ie i p ă m â n te ş ti. E s te s ig u r însă că această

e v e n tu a lita te nu c o n v in e n ic i b ă rb a ţ i lo r ş i n ic i c e lo r m a i

m u lte d in t r e fe m e i.

Frig ideru l foloseşte savantului în experienţe le sale cu deosebirea în cazul când se impune e lim inarea fa c to r i lo r e re d ita r i în celulă

D u p ă ce au n u m ă ra t c ro m o s o m ii, sa­

v a n ţ i i s ’au în tre b a t care le este ro s tu l.

A s tă z i jse c rede a se f i a f la t ta in a c ro -

m o s o m ilo r . M ic i le f i la m e n te n u su n t

a ltce va decât a g e n ţ i i de tra s m is ie a i

fa c to ru lu i e re d ita r . F a c to ru l e re d ita r

apare ca o c o n s e c in ţă a a m e s te c u lu i c ro -

m o s o m ilo r c u p r in ş i în o v u lu l fe m e le i şi

în s p e rm a to z o id u l b ă rb a tu lu i. D in acest

amestec se iveş te c a ra c te ru l noue i f i in ţ e

R o lu l său este d ec i fo a r te l im i t a t ca

acela a l u n e i m â in i care a im p r im a t u n u i

vagonaş im p u ls u l necesar p e n tru cobo­

rârea u n e i pan te . S p e rm a to z o id u l n ’a

tra n s m is n im ic . E l n ’a depus n im ic în

o v u l. N ’a fo s t decâ t u n agen t e x te r io r .

P u iu l de broască născu t d in această

e x p e rie n ţă m e r ită cu adevăra t num e le de

„ p u i fă ră ta tă “ deoarece el nu p o a rtă în

s ine n im ic d in f ire a ta tă lu i. E l a p a rţ in e

Poţi Rostanzii f igurează in Larousse. Dintre ei face p a r te şi M aurice , f ra te le lui Jean, a u to r de romane, de piese de te a tru şi de poeme.

care în to td e a u n a este un com pus re p re ­

ze n ta t de a p o r tu l ta tă lu i ş i de acela a l

m am ei. O r ic e f i in ţ ă v ie , co n c e p u tă în

m od n o rm a l este u n h ib r id , o p o z iţ ie

de e c h i l ib ru în t re fo r ţe le care au c re a t-o .

Jean R os ta n d a a v u t c u ra ju l de a

anu la a p o r tu l ta tă lu i. Ia tă în câteva cu ­

v in te p ro c e d e u l fo lo s i t de e l. S a van tu l

ia un o v u l de b roască ş i s p e rm a to z o id u l

u ne i b roaşte d in a ltă specie. C ro m o s o m ii

d in sp e rm a to zo id au fo s t u c iş i p r in e x ­

punere la te m p e ra tu ră fo a r te joasă. A p o i

cele două c e lu le g e n ita le s u n t puse în

con tac t. S p e rm a to z o id u l dă o v u lu lu i „ ş o ­

cu l necesar“ p e n tru re p ro d u c ţ ie .

!în m od e x c lu s iv m am ei. I n a n u m ite

c a z u r i b io lo g ia a p u tu t su p r im a în m od

to ta l r o lu l s p e rm a to z o id u lu i dec lanşând

m e ca n ism u l re p ro d u c ţ ie i p r i n t r ’un p ro ­

cedeu c h im ic . O vu le v irg in e de stea de

m are au fo s t fe cu n d a te cu a ju to ru l une i

s o lu ţ i i a lc a lin e . E le s’au d e s v o lta t exact

ca şi cum a r f i fo s t fe c u n d a te în mod

norm a l. U n b io lo g a m e rica n , G reg o ry

P in c u s a is b u t i t pa rtenogeneza a r t i f i ­

c ia lă a ie p u ro a ic e i, a d ică a o b ţ in u t ie p u r i

fă ră fo lo s ire a m a s c u lu i.

S a ltu l a fo s t im ens. Ie p u re le f i in d un

m a m ife r , dec i un a n im a l cu o o rg a n iz a ­

ţ ie b io lo g ic ă co m p le tă , în m u lţ i re a spe-

' :?.yt'**V i«U>v>ip<T ÎWBÎK.W TlSjif'i

i f e j- • - : ;" : c ...¿; - '*

• ' ■ ' ": 'y . - ' '. ‘ C”°- -‘fi. ■ ifm r r" : ' '-’âf' n&rfrT*!» iS.-t gaffc .ii-jtu....—

f f e

-■ ¿ttî :::»*« -&'.•■ • •• -’••i * j

.5 -

EW A L D Baiser, apreciatul actor german, a fost remarcat de publicul

nostru în filmul „Rembrandt" unul din marele succese a sezonului

trecut. Cunoscut actor de teatru, el a fost acaparat de cinematograf

în urma unei sume fabuloase, oferite de marea casă de filme Ufa.

Succesul — după cum îl şi prevedeau producătorii — a fost colosal şi

astăzi marele actor de teatru se numără printre cele mai bine cotate

vedete a ecranului.»

Noul său film se întitulează „Gabriele Dambrone", în ca're are o

crea fie desăvârşită alături de talentata vieneză Guşti Huber, care ne-a

uimit recent cu creaţia ei din „Margarete; 3" după celebra- piesă de

teatru jucată şî la noi la Teatrul Municipal. Este dealtfel primul rol de

dramă din carieră, Guşti Huber fiind până mai ieri una din cele mai

cotate comediene. Ewald Baiser şi-a ales însă cu mult tac t partenera

şi noua realizare Universum înseamnă un mare succes, a tâ t pentru

Baiser, cât şi pentru partenera sa.

Ewald Baiser realizează astfel un nou succes de ecran, care dacă

nu-i oferă un prilej personajul lui

Rembrandt, îi dă totuşi posibili­

tatea unei reuşite reapariţii într'un

cadru modern şi un scenariu ori-

G abriele Dam- brone ; ^ B i t l

Huber

A I N T R ' U N N O U ROL

■

C ând s’a c re ia t acest in s t i t u t , sa van tu l care-1 conducea îm p re un ă cu a s is te n ţ i i săi erau p r i v i ţ i ca n iş te a ve n tu ­

r ie r i a i ş t i in ţe i . A s tă z i num e le d o c to ru lu i F is c h e l este

cu no scu t In în trea ga lum e d a to r ită in te re s a n te lo r re z u lta te

a le c e rc e tă r i lo r fă cu te în d o m e n iu l p s ih o lo g ie i a n im a le lo r.

I n s t i t u t u l de p s ih o lo g ie a n im a lă se a f lă la M ü n s te r în

reg iu ne a w e s tfa lic ă .E le m e n te le care au fo s t s tu d ia te au fo s t fu rn iz a te de

g ră d in a zo o lo g ică a aces tu i oraş.U na d in t r e ce le m a i e x tra o rd in a re e x p e rie n ţe a fo s t fă ­

cu tă cu o v i d r ă .

D o c to ru l F i s c h e l

v o ia să ş tie de ce

v id ra îş i spa lă m ân­carea în a in te de a o

consuma. I n t r ’adevăr

Vidra Iţi «pală în to t ­d e a u n a m â n c a re a îna inte

de a o consuma

de in s t in c t . D o c to ru l F is c h e l n u cercetează însă in ­s t in c tu l a n im a le lo r c i pe e l î l in teresează in te l ig e n ţa lo r . De aceea e l a în c h is î n t r ’o lă d iţă cu p e re ţ i de s t ic lă

h rana o b iş n u ită a v id re i.V id ra s’a a p ro p ia t de lă d iţă , a s tu d ia t-o a m ă n u n ţit ş i

apo i cu laba a desch is-o a ju n g â n d a s tfe l la m âncare.

E x p e r ie n ţa este c o n c lu d e n tă : a n im a lu l posedă ceea ce

părea să f ie u n apana j a l n o b le ţe i o m e n e ş tii ad ică fa ­

cu lta te a in te le c tu a lă .P e n tru a v e r i f ic a p o s ib il i ta te a de o r ie n ta re a şoare­

c e lu i, d o c to ru l F is c h e l a c o n s tru it u n fe l de la b ir in t

s i tu a t la 30 de c e n t im e tr i de-asupra s o lu lu i.

l a t ă o scana d* d ragos t» d u ioa sa In t ra do na mal­in a fe. Ea co ns t i tue d o ­v a d a c ă a c o s ta animal* au p* lângă In te ligenţă

ţi sen t im ent

FIE C A R E d in tre

n o i a vă zu t c â in i

p o l i ţ i ş t i , c â in i

c u r ie r i , ia r în războ ­

i u l a c tua l, aceste a n i­

m ale au fo s t u t i l iz a te

pe o scară în t in s ă pe

f r o n t , având m is iu ­nea de a s ta b i l i leg ă ­

tu ra în tre u n i tă ţ i ş i

com andam ente .

I n t im p de pace,

pe s tră z ile a g lom e ­

ra te a le m a r i lo r o-

raşe am v ă z u t c â in i

că lă uz in d m e rs u l d i-

Ş o r ice lu l a g ă s i t d rum ul spre ca să f ă r ă să fo lo s e a s c ă a l t f i r

c o n d u c ă to r d e c â t m e m o r ia

E x p e r ie n ţa c o n s tân d d in în c h i ­d e r e a m â n c ă r e i în t r 'o l ă d i ţ ă a d o v e d i t c ă V id r a e i n t e l ig e n t ă

b u i to r a l c e lo r l ip s i ţ i de vedere . A n i ­

m a le le se a c h ita u de fu n c ţ ia lo r cu un

in s t in c t s ig u r , conducând p a ş ii s tăpâ ­

n i lo r p r in p u n c te le ce le m a i a g lo ­

m era te .

I n c i r c u r i le de o d in io a ră se pu tea

a d m ira fa im o s u l n u m ă r a l c â in e lu i

c a lc u la to r sau c o n ta b il, care deslega

p ro b le m e le de a r itm e t ic ă ş i de c o n ta ­

b i l i ta te ce p roduceau d u re re de cap

c lo w n u lu i . *

D e f ie c a re dacă p r iv e liş te a o fe r i tă

de aceste a n im a le a t r e z i t u im ire a , căc i

o m u l este m ir a t o ride câ te co ns ta tă

fe n o m e n u l in te l ig e n ţe i la an im a le le d in

p re a jm a sa.

D esp re c a ii s a v a n ţi d re s a ţi în loca ­

l i ta te a germ ană E lb e r fe ld s’au s c r is c ă r ţ i ş i b ro ş u r i.

S ’a c ă u ta t să se e x p lic e u ş u r in ţa a-

n u m ito r an im a le de a se adapta la d i ­

fe r i te s i tu a ţ i i p r in ceeace n u m im cu

u n te rm e n g e n e ric in s t in c tu l.

D a r in s t in c tu l in te rv in e a tu n c i când

este vo rb a de p ro cu ra rea h ra n e i ş i n u

a tu n c i când este vo rb a de a aduna 3

ş i cu t re i .

Ş t i in ţa s’a o cup a t de chestiunea de

a ş t i dacă la a nu m ite a n im a le e x is tă

- sau n u fa c u lta te a de a ra ţio n a , p o s ib i­

l ita te a de a în ţe le g e şi de a re a c ţio n a în

fa ţa s i tu a ţ i i lo r c re ia te de îm p re ju ră r i .I n G erm ania e x is tă c h ia r u n I n s t i t u t

care se ocupă cu c e rc e tă r i p s ih o lo g ic e

având ca o b ie c t de s tu d iu in te lig e n ţa

a n im a le lo r .

Principiul de desch id e re al lâzii o fo s t d e sco p e r i t . « Vidra a a juas la m â n ca re

acest a n im a l p ra c tică h ig ien a , căci de înda tă

ce căpăta ceva de m âncare e l spală cu g r i jă

a lim e n tu l, î l în g h iţe a apo i după care bea d in

apa ce i-a s e rv it la spă la t.

E x p l ic a ţ ia d o c to ru lu i F is c h e l este u rm ă ­

to a re a : v id ra se h răneşte a tu n c i când trăeş te

în s ta re n a tu ra lă cu b roaşte ş i cu p e ş ti pe care

în a in te de a le î n g h i ţ i le s trângea în t re labe

p e n tru a le u c id e . A tu n c i când a n im a lu l îş i

spală m âncarea căpă ta tă , e l face acest lu c ru

p e n tru a da a lim e n tu lu i o a n u m ită u m id ita te

cu care s’a o b iş n u it . E s te dec i o ches tiune

Labirintul fo lo s i t la ex p e r ie n ţa cu fo a re ce l*

U n şoarece a fo s t aşezat la in t ra re a în la b ir in t . D upă

câteva c e rc e tă r i, a n im a lu l s’a p u tu t o r ie n ta p r in com ­

p l ic a tu l la b ir in t , găs ind d ru m u l de în to a rce re sp re gaura

lu i . A doua z i e x p e rie n ţa a fo s t rep e ta tă cu acelaş a n i­

m a l ş i de astădată şoarecele s’a o r ie n ta t cu p re c iz ia u n u i

c i ta d in ca re -ş i cunoaşte o raşu l.D espre in te l ig e n ţa m a im u ţe lo r se ş t iu s u f ic ie n te lu ­

c r u r i p e n tru a n u m a i f i nevoe să in s is tă m . De a l t fe l

după te o r ia e v o lu ţ io n is tă o m u l n ’a r f i decâ t e x e m p la ru l

m o d if ic a t ş i e v o lu a t a l u n e i m a im u ţe p r im it iv e .D a r păsă rile m ig ra to a re ca re -ş i regăsesc c u ib u r i le cu o

m are s ig u ra n ţă după ce au s tră b ă tu t m i i de k i lo m e tr i

peste m ă r i ş i ţ ă r i !I n s t i t u t u l de p s ih o lo g ie a n im a lă a a ju ns la co nc luz ia

că a n im a le le posedă î n t r ’un g ra d m a i m u l t sau m ai

p u ţ in d e s v o lta t, fa c u lta te a in te le c tu a lă pe care om u l

credea că o d e ţin e în e x c lu s iv ita te .

T O A T A L l l f t & iDefunctul ministru al I n f o r m a ţ i i l o r din guvernul m a­reşalului Pétain , rostindu-şi ultim a cuvântare a d re ­sată m uncitorilor francezi din G e r ­m ania. P h i l i p p e H enrio t, se ştie, a fost asasinat de un grup de ade­ren ţi a i lui de

G aulle

Prinţul moştenitor

a l Danemarcei în

drum spre c a te ­

d ra la din Copen­

haga unde a avut

loc botezul nou-

n ă s c u t e i p rin c i­

pese Benedicta

Prinţul C aro l de

Suedia (ce l mai

vârs tn ic ) care a

fost t im p de 40

de ani preşedin­

te le C ruc ii Roşii Suedeze, a cedat postul său contelui

Folke- Bernadotte, £sf

In re tra g e re a din Rusia tru ­

pele germane evacuează, cu

to a te g re u tă ţile uriaşe întâm­

pinate , m ateria lu l lor greu şi

supra greu. N im ic nu rămâne

inamicului. Doar spaţiul

în tors d in tr ’a 500-a misiune,

cpt, A lex. Şerbănescu x un as

al v â n ă to a re i noastre, este

p r im it cu că ldură de sburătorii

grupului său

t

O cazem ata din Vest

săpată in stâncă. Ea

constitue un adăpost

pentru bombele cele

m ai m ari

C elebru l com pozitor ţ i

d ir i jo r germ an H a n s

Pfitzner a îm p lin it anul

acesta v â rs ta de 75 de

ani. P fitzn er este au­

toru l c â n ta te i „Sufletu l

G erm an"

To ate c ă i l e de

acces spre in te ­

rio ru l F ranţe i sunt

m inate . La ap ro ­

p ie rea inamicului

p la ca rd e le indi­

c a to are a le p r i ­

mejdiei sunt în lă ­

tu ra te

un grup de prizon ieri anglo-

americani de pe fro n tu l inva­

ziei. Ei p a r fe r ic i ţ i că au scăpat

IN z ile le când tru p e le a lia te făceau de­b a rcă ri pe coasta N o rm a n d ie i, te le g ra ­m e le t r im is e de pe f r o n t a nu n ţa u că

b a te r i i le germ ane au s c u fu n d a t p r in t re a lte vase şi câteva c o ră b ii cu pânze.E s te de s ig u r s u rp r iz ă to a re fo lo s ire a

va se lo r cu pânze î n t r ’u n veac de to ta lă m ecan izare a ră z b o iu lu i. Ş i to tu ş i, se pare că ră z b o iu l a re a c tu a liz a t s ilu e ta sve ltă a vase lo r cu pânze, care p a r t ic ip ă după cum am v ă z u t la m a r i a c ţ iu n i răzb o in ice cum a fo s t debarcarea.

In t r e coasta fin la n d e z ă ş i coasta sue­deză, în c e n tru l a rh ip e la g u lu i A la n d , m en ­ţ io n a t în co m un ica te le m il i ta re f in la n d e ze , se a f lă p o r tu l M ariaham m .

Casa cea m a i im pozan tă d in p o r t este o c lă d ire m are de lem n a l că re i p ro p r ie ­ta r este un bărba t de o vâ rs tă p a t r ia r ­ha lă . N um e le său este G ustav E r ik s e n . O m u l acesta în a lt ş i a t le t ic a a tras a ten ­ţ ia p ic to r i lo r n o rd ic i care l-au p ic ta t în v e c h i v e s tm in te de ale V ic h in g i lo r le ­g en da ri.

M e rsu l său m ajestuos, la n ţu l de a u r care a tâ rnă so lem n peste o vestă neagră, in d ic ă în acest bă rba t u n persona j im ­p o r ta n t ş i p l in de d e m n ita tç , cum se gă­sesc adesea iz o la te , d ep a rte de v ia ţa m a­r i l o r ce n tre ag lom era te .

G ustav E r ik s e n aste o p e rs o n a lita te cu no scu tă în ţă r i le no rd ice . O bună p a rte d in m a r in a r i i f in la n d e z i ş i suedezi de­p in d de c a p r ic i i le lu i .

E r ik s e n este p ro p r ie ta ru l a numeroase vase care p o t f i văzu te ancora te în p o r tu l M ariaham m .

Vasul şcoală german „G O R C H FOCK" construit din oţel cu t re i ca targ e

F lo ta lu i E r ik s e n este c o n s tru iă d in o ţe l, f ie c a re vas este p re vă zu t cu in s ta la ţ i i de te le g ra f ie fă ră f i r ş i cu cele m a i m o­derne a m e n jă r i p e n tru e c h ip a j, dar lu c ru c iu d a t, n ic iu n u l d in aceste vase nu scoate fu m pe coş.

N u sco t fu m aceste vase d a r to tu ş i c irc u lă pe ape. E x p l i ­ca ţia este s im p lă : vasele lu i E r ik s e n su n t c o ră b ii cu pânze c o n s tru ite după p r in c ip i i le cele m a i m oderne ş i cu fo lo s ire a m a te r ia le lo r ce lo r m a i so lide .

E r ik s e n este u n pas iona t m a r in a r d in vechea ş i p ito reasca m a r in ă cu pânze. O m u l acesta tâ n je ş te după v re m u r ile de o d in io a ră când a r f i m a r in a r era o a rtă , o a rtă m are, care consta în a ş t i să fo lo s e ş ti v â n tu l c h ia r a tu n c i când î ţ i bătea d in t r ’o d ire c ţ ie n e fa vo ra b ilă .

D e -a lu n g u l v ie ţ i i sale, acest m a r in a r conv ins , a lu p ta t pen ­t r u m en ţine rea vase lo r cu pânze. De a lt fe l , d a to r ită lu i F in ­landa posedă o f lo tă de vase cu pânză, to ta liz â n d 30.000 de tone.

Această c i f r ă re p re z in tă fo a rte p u ţ in în com para ţie cu S ta ­te le U n ite a le A m e ric e i care posedă un to n a j cu pânze 368.000 de tone.

A rg u m e n tu l ce l m a i p u te rn ic a l l u i E r ik s e n în favoarea va­se lo r cu pânze este că acestea su n t s in g u re le vase capab ile să fo rm eze m a r in a r i adevă ra ţi.

A f i r m a ţ ia de m ai sus este corespună toare r e a l i tă ţ i i . Ia tă e x p lic a ţ ia p e n tru care aproape toa te ş c o li le nava le d in lu m e fo losesc vase cu pânze p e n tru in s tru ire a t in e r i lo r m a r in a r i.

U n exem plu d in t r ’o m ie este „ B r ic u l M irc e a “ a l că ru i r o l în desvo ltarea m a r in e i n a ţio na le rom âne, a fo s t c o vâ rş ito r.

N ava şcoală „Bricul M irc e a " pe bordul c ă re ia t 'a u fo rm a t g en eraţii de

m arin ari rom âni

e o n s tru c ţia acesto r vase pe care le fo ­loseşte ca m iloace de le g ă tu ră în tre in ­su le le d in s u d u l P a c if id É lu i ocupate în t im p u l o fe n s iv e i sale fu lg e ră to a re .

D a to r ită fu n d u lu i jos , vasele cu pânze p o t p ă tru n d e în m ic i le p o r tu r i d in Pa­c i f i c aducând a s tfe l m a r i s e rv ic i i a p ro ­v iz io n ă r i i japoneze.

D a r care este a d e vă ra tu l m o t iv a l re ­n a ş te r ii n a v ig a ţie i cu pânze?

A p a r i ţ ia va se lo r cu pânze este sem­n if ic a t iv ă p e n tru m area c r iz ă de ca rbu ­ra n ţ i re s im ţ ită de toa te n a ţ iu n ile b e l i ­geran te .

Ţ ă r i n e u tre ca Suedia au fo s t n evo ite în u rm a is b u c n ir i i ră z b o iu lu i, să con- s tr iască vase de pânze p e n tru a putea face fa ţă n e c e s ită ţ i lo r de tra n s p o r t, cu toa tă lip sa de c a rb u ra n ţi fa ta lă une i ţă r i fă ră p e r im e tre p e tro life re , dar m ai ales iz o la tă de m a r ile p u te r i e x p o rta ­toa re de p e tro l.

Aşa dar, ia tă că ră z b o iu l care a consum at şi m a i consum ă încă imense c a n t i ţă ţ i de ca rb u ra n ţi, a re a c tua liza t pe su p ra fa ţa m işcă toare a ape lo r, s i­lu e te le e legante ş i h im e r ic e ale vase lor cu pânze.

Ce se va în tâ m p la cu aceste f lo te în ceasul p ă c ii ?

V o r f i fo lo s ite în e x c u rs ii de p lă ­cere sau v o r c o n tin u a să m e n ţin ă anu ­m ite le g ă tu r i m a r it im e până în c lip a r e s ta b i l i r i i d e f in it iv e a r e la ţ i i lo r şi s c h im ­b u r i lo r econom ice?

Pe apele Pacificului de Sud, japonezii fo ­losesc pentru transporturi, vase cv pânze

s e lo r cu pânze în sco pu ri peda­gog ice , aceste v e h ic u le de apă m a i su n t fo lo s ite la ceea ce în t im p de pace se num ea „y a c h ­t in g “ şi cu deosebire în m a r ile ca m p an ii de pescu it.

Ia tă însă că ră z b o iu l a reac tua ­l iz a t m a r ile f lo te de vase cu pânze.

I n S ta te le U n ite g u v e rn u l a a c o rd a t o su bve n ţie de zece m i­lio a ne de d o la r i p e n tru c o n s tru i­rea u ne i f lo te de o su tă de vase cu pânze, f lo tă care va face t ra n ­s p o r tu r i în M area C a ra ib ilo r.

Ja p o n ia încu ra jează ş i ea

Vase cu pânze in portu l f in ­landez M ariaham m