227481179-ingineria-genetica

8/16/2019 227481179-ingineria-genetica

1/18

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………..……..2

I. Ingineria Genetică…………………………………………………….4

II. Bioetica şi perspectiva creştină……………………………….……..7

III. Perspectiva creştină asupra eticii biomedicale……………….……1

I!. "inii călău#itoare pentru abordarea problemelor bioetice………1$

Conclu#ii…………………………………………………………………………17

Bibliogra%ie………………………………………………………………………..1&

1


2/18

Introducere

'umne#eu a creat lumea( tot ceea ce e)istă( din nimic( cu puterea Cuv*ntului +ău „Şi a

privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte” . "a s%*rşit a creat pe om( pe care l,a pus stăp*n peste toate c*te le crease( căci pentru -l le crease pe toate.

'ar omul nu vrea nici a#i să şi n/eleagă adevăratul rol pe care i l,a ncredin/at 'umne#eu( acela

de a," cunoaşte( iubi şi slăvi pe -l şi de a primi via/a veşnică 0C%. 'eut. ($ 3t. $( 7, 3c.

12( 5,1 Ioan 17( ş.a.6 n dar pentru mplinirea scopului său. mul( ... omul incearcă( mai cu

semă n #ilele noastre( să se 8oace de,a 'umne#eu( sa," n%runte pe 'umne#eu şi c9iar să nege

e)isten/a lui 'umne#eu( pier#*nd veşnicia.

+,a arătat că „expresia cea mai autentică a revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane

sunt descoperirile genetice descoperiri ce au pus bioetica !n situaţia paroxistă a semnificaţiilor

umane”"căci cercetările genetice pot %i surse de angoasă publică at*t pentru via/a privată(

pentru individ( dar şi pentru comunitate .

Ingineria genetică( bine cunoscută de8a( se ocupă cu cercetarea( n vederea modi%icării

codului genetic n care este nscrisă toată in%orma/ia ereditară prin care se transmit

caracteristicile celulelor vii. Ingineria genetică mai este numită( uneori( şi #modificare

genetică” #transformare genetică” sau #transgeneză” iar produsele ob/inute poarta numele de

#organisme modificate genetic” sau #organisme transgenice”$ Ca te9nică obişnuită( n ingineriagenetică( se urmăreşte nlocuirea( modi%icarea( sau adăugarea de in%orma/ii genetice la nivel

celular( urmărindu,se sc9imbarea caracteristicilor naturale ale celulelor şi organismelor prin

ac/ionare asupra genelor 0segmente de :';6 care sunt aşe#ate( asemenea unor mărgele( de,a

lungul cromo#omului.

Cromo#omii sunt structurile din interiorul celulelor( care transmit in%orma/ia genetică sub

%orma :'; 0acid de#o)iribonucleic6( ce de/ine in%orma/ia genetică dintr,o celulă. moleculă de

:'; este %ormată din două %*şii alcătuite din subunită/i de nucleotide care con/in %iecare unul

dintre cei patru compuşi de ba#ă< adenina( guanina( citosina şi timina. :ceşti compuşi de ba#ă ai

:';,ului se cobină n secven/e ce o%eră codul genetic unic( speci%ic %iecărui individ. rganismul

uman are 4 de cromo#omi n %iecare celulă( cu e)cep/ia ovulului şi a spermato#oidului( care

con/in %iecare numai 2 de cromo#omi. =otalitatea genelor stocate ntr,un organism( este

cunoscută sub numele de genom.

2


3/18

Prin combinarea lan/urilor :'; la plante şi animale s,au putut ob/ine e)emplare ce au

de#voltat calită/i deosebite cum ar %i re#isten/a sporită la boli şi o mai bună conservare n timp. >n

industria %armaceutică s,au ob/inut produse pentru tratarea sau doar ameliorarea unor boli

ereditare( cum e insulina şi inter%eronul( care este de 255 de orimai ie%tin dect cel e)tras din

s*ngele uman.

?neori denumita si @%iloso%ie moralaA( etica se preocupa cu ceea ce este corect si gresit

din punct de vedere moral.=ermenul se aplica( de asemenea( oricarui sistem sau teorie cu valoare

morala. ?nii autori considera ca etica se ocupa de ceea ce este bine 0adica de valorile si virtutile

pe care omul ar trebui sa le cultive6 si ceea ce este corect 0adica care sunt indatoririle morale ale

omului6.1 +e poate vorbi despre etica o data cu introducerea primelor coduri morale.

:proape %iecare societate umana are un mit care e)plica originea moralitatii. "a mu#eul

"ouvre din Paris e)ista o coloana babiloniana cu un relie% repre#entandu,l pe #eul soare+9amas9( inmanand codul de legi lui ammurapi. In @ProtagoraAlui Platon( este o relatare mitica

despre %elul cum eus( %iindu,i mila de oamenii care traiau in conditii vitrege in grupuri mici( a

dat acestora un sens moral si capacitatea de a da legi si a %ace dreptate( ast%el incat acestia sa

poata trai in comunitati mai mari si sa coopere#e intre ei. In !ec9iul =estament( este relatat

modul in care 'umne#eu i,a dat lui 3oise cele #ece porunci pe 3untele +inai.

Punctul comun intre acestea este dat de atribuirea unei origini divine acestor coduri

morale( pentru a se asigura cea mai pro%unda motivatie a respectarii lor. "egatura dintremoralitate si religie a %ost atat de stransa( incat s,a considerat ca nu poate e)ista moralitate %ara

religie. In con%ormitate cu aceasta abordare( etica nu este un domeniu independent de studiu(

devenind( de %apt( teologie morala.2 -mil Brunner de%ineste etica crestina ast%el< @stiinta

conduitei umane( asa cum este ea determinata de conduita divinaA( iar Georgia arDness

considera etica @un studiu sistematic al modului de viata e)empli%icat si invatat de Isus( aplicat la

problemele si deci#iile cotidiene ale e)istentei umaneA.

1 :rt9ur E. olmes( -t9ics F %pproaching &oral Decisions( Inter!arsit Press( 1&4( p.15.

2 'nc(clopaedia )ritannica 2551( s.v. @*rigins of ethicsA.

3 enlee . Barnette( +ntroducing ,hristian 'thics( Broadman Press( ;as9ville( =ennessee( 11( p..

3


4/18

I. Ingineria Genetică

Comparativ cu metodele clasice de ameliorare( trans%ormarea prin ingineria genetică

pre#intă( cel putin( doua avanta8e< o%erirea posibilită/ii introducerii unui singur caracter la o

varietate( de8a evaluată ca per%ormantă iar cea de a doua( gena trans%erată poate proveni din

orice sursă( ceea ce e)tinde( practic( n mod nelimitat( posibilitatile de ameliorare.

-)istă( nsă( şi unele de#avanta8e ce pot %i observate n domeniul agronomic şi mai cu seamă la

%ructele şi legumele modi%icate genetic( inevitabil( prin de#voltarea unor calită/i 0n mod

arti%icial6 se pierd altele cum ar %i< gustul şi valoarea nutri/ională( dau naştere la diverse reac/ii n

organismul celor ce le consumă… +ă privim spre statele de#voltate… are de ce se pune pre/

din ce n ce mai mare pe produse naturale( biologice( nemodi%icate geneticH

=otuşi manipularea nec9ib#uită a materialului genetic sau te9nologia numită mbinarea genelor( a

plantelor( animalelor sau %iin/elor umane poate avea consecin/e de#astruase pentru ntreaga

popula/ie.

Clonarea 0de la gr. ./0 F germen vlăstar 6( n laborator termenul s,a aplicat ini/ial

tulpinilor sau coloniilor de bacterii ce provin dintr,o singură celulă( apoi el s,a %olosit pentru a

desemna trans%erul nucleului celular dintr,o celulă n alta denucleată. ?n alt termen similar clonării este şi #eugenia” care desemnea#ă ştiin/a ce are ca scop mbunătă/irea materialului

genetic uman prin #a1ustarea factorilor de mediu şi a condiţiei umane !n general”

Interesul pentru inginerie genetică şi clonare se datorea#ă e)perien/elor e%ectuate n 1$4 de

către . Briggs şi =.J.King prin #eliminarea unui ovul şi !nlocuirea cu nucleul unei celule

somatice” . -)perien/a a reuşit n 17 c*nd au apărut primele animale identice genetic. :st%el

că n 1& a %ost clonat un şoarece( apoi peşti şi n 17 s,a reuşit clonarea oi/ei 'oll.

Prin clonare se a8unge la producerea de organisme identice din punct de vedere genetic. Pentru a

se a8unge aici e necesară prelevarea unei mostre de :'; dintr,o celulă adultă şi plasarea ei ntr,

un ovul ne%ertili#at al cărui :'; a %ost nlăturat. Celulele sunt apoi supuse unui şoc electric( prin

care le %ace să %u#ione#e( apoi ncepe divi#iunea celulară.

>n mod normal( natural( n urma %ecundării( genele se combină după reguli ale

matematicii combinatoriale( iar n ca#ul genomului uman se poate a8unge la un număr de 15$55

4


5/18

555 de noi combina/ii posibile( ceea ce dă naştere la un unicat genetic( %i#iologic( %i#ionomic şi

psi9ologic. Prin clonare( nsă( se dă naştere unei %iin/e genetic identice reduc*mdu,se practic la

unitate ntreaga biodiversitate.

Celulele n stadiu primar sunt celulele a%late n primele lor stadii de via/ă( acestea put*nd

deveni orice tip de celulă acestea solicită un interes deosebit ntruc*t ele pot deveni organe

pentru transplant sau ar putea %i utili#ate pentru vindecarea unor organe a%ectate de di%erite boli.

:ceste celule n stadii primare provin %ie din celule embrionare n stadiu primar( %ie din /esuturi

adulte n stadiu primar 0acestea %iind cele menite să nlocuiască celulele care mor6. :ici bioetica

se con%runtă cu o problemă %oarte gravă< ntruc*t celulele embrionare n stadiu primar sunt mai

uşor de manipulat( ele sunt cele mai %olosite. 'ar acestea se recoltea#ă prin de#membrarea unui

embrion din cei neutili#a/i pentru %ertili#area arti%icială( embrion ce ar %i putut %i o nouă via/ă.

are nu seamănă acest lucru cu avortulH3ai mult ncă( ntr,o e)perien/ă de clonare se lucrea#ă cu %oarte mul/i embrioni din care

nu supravie/uiesc dec*t 1,7K deci iată la c*te omucideri contribuie to/i aceia care doresc

de#voltarea cu orice pre/ a clonărilor umane( mpotrivindu,ne Bunului 'umne#eu prin

mpotrivirea ordinii lăsate de -l( de amestec natural de gene( procrearea.

+,a observat că „dacă modificarea genetică a celulelor somatice afectează doar anumite

individualităţi orice modificare a celulelor reproductive va fi moştenită de generaţiile

următoare$ ,onsecinţele spirituale şi fizice ale unei asemenea manipulări sunt uluitoare$”

>n urma amplorii pe care a luat,o cercetarea n acest domeniu n ultimii ani( ne vom tre#i( n

cur*nd cu cupluri ce vor putea decide( nainte de a avea un copil( ce genă ar dori să adauge şi ce

să ndepărte#e( apare coşmarul #copiilor proiectaţi”$ :ceasta poartă denumirea de #terapie

genetică” şi implică e)aminarea părin/ilor n devenire pentru a se vedea dacă e)istă riscul de a

moşteni anumite de%ecte genetice. -)istă temerea că acest aspect ar putea de#bina rasa umană(

prin crearea genetică a unei rase superioare( cu toate genele bune( care să nu su%ere de nici un %el

de maladie F dar reversul ar %i şi crearea unei subrase genetice( lăsate n voia sor/ii.

-ste %oarte probabil că( n viitorul apropiat( părin/ii vor putea decide nlăturarea din embrion a

unor gene nedorite( generatoare de boli F cre*nd ast%el copii mai sănătoşi. 'ar ce ne vom %ace cu

%aptul că un ast%el de „tratament genetic” e %oarte scump( deci doar cei cu bani vor putea avea n

m*nă via/a şi moartea standardele şi limitele ingineriei genetice vor %i stabilite tot pe criteriul

pro%itului e)aminarea genetică ar putea deveni o obligativitate legală ceea ce va duce la

5


6/18

obligativitatea 0la %el de „legalăA6 a avortului( aşadar crima( n ca#urile ce nu vor putea %i

re#olvate genetic s,ar putea a8unge ca prin e)aminarea genetică a unui viitor cuplu să se a8ungă

la constatarea că d*nd naştere urmaşilor lor s,ar produce o slăbire a %ondului genetic uman( ca#

n care s,ar putea inter#ice( prin lege( căsătoria celor doi n ca#ul n care părin/ii sunt purtători de

gene anormale s,ar putea a8unge la sterili#are obligatorie...

;u vi se pare că prea ne 8ucăm de,a 'umne#euH Li să nu uităm că 'umne#eu le,a %ăcut

pe toate „bune foarte” iar noi nu," vom putea substitui( căci a%l*ndu,ne n eroare( vom greşi cu

siguran/ă. mul se consideră stăp*nul crea/iei( capabil sa,i răstoarne legile( spre a,i „stoarce

beneficiile”$ 'ar această ncredere prea mare n %or/ele sale proprii se va ntoarce mpotriva sa şi

c9iar a planetei. „)iologia vrea să regândească viaţa să o controleze$ &edicina vrea să

controleze viaţa din momentul fecundaţiei până !n cel al morţii$ 2enetica !şi propune să "

controleze destinul uman diri1ându-i evoluţia$ 3u ne va mira că programul numit „)iologie fără frontiere” ar putea să transforme omul !ntr-un animal sau !n supraom cu tinereţe mult

prelungită$” +pectaculoase sunt şi dorin/ele americanilor de a,l clona pe -lvis( iar organi#a/ia

„Creştinii pentru clonarea lui Iisus” doresc să clone#e c*te un Iisus pentru %iecare persoană

care vrea unul. :st%el că „dacă ai o !ntrebare pentru Dumnezeu poţi să suni pur şi simplu acasă

şi să i-o adresezi”. :tunci ar %i paradisul pe păm*nt n concep/ia lor.

Constat*nd imper%ec/iunile noastre( cu siguran/ă se vor %ace greşeli( iar n acest ca#( cine

şi va asuma responsabilitatea pentru”bombele genetice”

0de#astre ecologice( epidemii şi muta/iigenetice6 re#ultate din aceste greşeliHMH :st%el s,ar a8unge la producerea unei sub,specii

9umanoide spre a servi drept o clasă de sclavi.

+,a pus marea ntrebare dacă avem sau nu dreptul de a clona oameni şi la aceasta s,au

răspuns următoarele< Conven/ia -uropeană a 'repturilor mului s,a opus ve9ement Biserica se

opune şi ea pun*nd următoarea problemă< „de unde !şi ia clona sufletul4 ntrebare care răm*ne

%ără răspuns. :ltă problemă este %aptul că clonele sunt oameni crea/i de oameni( dar oamenii nu

pot crea nici o singură celulă( căci doar 'umne#eu e 'ătătorul vie/ii. :ltă ntrebare care se pune

este n legătură cu identitatea celui clonat< „,e simte un om care află despre sine că nu e fiul

unui tată şi al unei mame ci clona cuiva4”

Prin clonare s,ar crea un de#ec9ilibru ntre oameni n sensul că Nunii ar %i mai genii( iar

al/ii mai sclavi( unii ar %i stăp*ni( iar al/ii robii lor… :st%el că nu se mai poate vorbi de omul care

6


7/18

poartă n sine c9ipul şi asemănarea cu 'umne#eu. >n %ond ar trebui să ne mpotrivim categoric(

cel pu/in clonării umane( ca o bună urmare a moralei creştine.

II. Bioetica şi perspectiva creştină

-tica este n general divi#ata n trei subdiscipline ma8ore < metaetica( etica normativa si

etica aplicata.

3etaetica se a)ea#a pe problemele legate de natura conceptelor si 8udecatilor morale.

-tica normativa se preocupa in principal cu stabilirea standardelor sau normelor de conduita si

este de obicei asociata cu teoriile generale cu privire la cum ar trebui sa traiasca cineva. ?na din

problemele centrale ale eticii normative moderne este legata de intrebarea daca actiunile umane

trebuie 8udecate ca %iind corecte sau nu doar dupa consecintele lor. In mod traditional( teoriile

care 8udeca actiunile doar luand in considerare consecintele lor sunt cunoscute ca %iind

teleologice( iar cele care 8udeca corectitudinea unor actiuni dupa con%ormitatea lor cu un

principiu sau regula %ormala( se numesc deontologice.

Cel mai mare interes insa( este suscitat incepand cu a doua 8umatate a secolului al OO,

lea( de catre etica aplicata. :ceasta repre#inta aplicarea teoriilor normative la problemele morale

practice. -tica aplicata nu este un domeniu de cercetare total nou. Inca incepand de la Platon(

%iloso%ii morali au %ost preocupati de probleme practice precum suicidul( abandonul copiilor(

tratamentul %emeilor si comportamentul potrivit pentru o%icialii publici.Eiloso%ii crestini( in special :ugustin si d:Quino au %ost preocupati cu intrebari despre

8ustetea ra#boiului( daca e)ista sau nu 8usti%icare pentru minciuna( daca era corect ca o %emeie

crestina sa comita suicid pentru a evita un viol. obbes a avut un scop practic in scrierea

@"eviat9anuluiA( iar ume a scris despre etica suicidului. Preocuparile practice au continuat cu

utilitaristii britanici< Bent9am a acoperit o paleta incredibil de mare de subiecte( iar 3ill a %ost

laudat pentru eseurile sale asupra libertatii si asupra supunerii %emeii.

In a doua 8umatate a secolului al OO,lea insa( au devenit proeminente c9estiunile legate

de egalitatea rasiala si se)uala( drepturile omului si 8ustitie( precum si cele legate de valoarea

vietii umane( care au dat nastere unor controverse cu privire la avort si eutanasie. In stransa

legatura cu acestea sunt si implicatiile etice ridicate de de#voltarea te9nicilor de reproducere(

cum ar %i %ecundarea in vitro( bancile de sperma ( manipularea genetica si clonare. 'e aceste

probleme se ocupa bioetica.

7


8/18

'esi se considera de obicei ca bioetica a aparut ca urmare a de#voltarii sistemelor de

sustinere a vietii( a de#voltarii te9nologiilor reproductive si a miscarilor pentru drepturile

pacientului( conceptul de bioetica se poate recunoaste inca din vremuri stravec9i in toate tarile.4

Eiecare tara a avut reglementari cu privire la avort( in%anticid( uciderea batranilor etc. 'e pilda(

in +parta( la oma( practica uciderii celor slabi si a copiilor nascuti cu mal%ormatii era legali#ata.

=ot asa( unele popoare primitive considerau drept o datorie uciderea unui nou,nascut( in anumite

situatii< erau omorati slutii( bolnavii( copiii care( dupa unele indicii( erau socotiti aducatori de

nenorocire 0gemenii nascuti cu dinti6.$ 'e asemenea( in Japonia( prin 3abiDi( copiii 9andicapati

erau lasati sa moara ori erau ucisi( lucru care se intampla in ma8oritatea culturilor stravec9i.

Cuvantul @bioeticaA a %ost pentru prima oara %olosit in :nglia( in anul 175( de catre

Potter si ellegers( cu re%erire la etica mediului( respectiv la etica medicala 7 si provine din limba

greaca 0@biosA, viata si @et9osA, morala6. =rebuie remarcat insa %aptul ca inainte de introducereaacestui termen de catre cei doi ( inca din anul 1( aparuse %aimosul astings Center sub

in%luenta %iloso%ului 'aniel Calla9an si psi9iatrului Rillard Galin( care se ocupau cu studierea si

elaborarea de norme( mai ales in domeniul cercetarii si e)perimentarii biomedicale( %ara insa a

%olosi termenul de bioetica.&

Con%orm 'ictionarului )%ord( bioetica este @disciplina care studia#a problemele etice

re#ultate din progresele medicinei si biologieiA. Pentru 3arie "uce 'el%osse( %iloso% din ;amur (

bioetica este @spatiul in care sunt e)aminate din punctul de vedere al mi#elor etice si alarticulatiilor lor sociale ( practicile e%ective si virtuale( legate de stiintele vietiiA. Coen considera

bioetica @o problema a limitelor( a inceputului vietii si a s%arsitului vietii ( a acelor momente

4 'arrl 3acer( )ioethics for the 5eople b( the 5eople -ubios -t9ics Institute( C9ristc9urc9( 14( p. 25.

5 ;iDolai "ossDi( ,ondiţiile binelui absolut 6 )azele eticii -d. umanitas( Bucureşti( 17( p. 152,15.

6 'arrl 3acer( 'ubios 7ournal of %sian and +nternational )ioethics( nr.$S1$( p. 144,14.

7 +bidem( p.14.

8 -lio +greccia şi !ictor =ambone( &anual de bioetică( :r9iepiscopia omano,Catolicaă de Bucureşti( 2551( p.4.

9 Constantin 3a)imilian.( 8ascinaţia imposibilului - )ioetica( -d. -ditis( Bucureşti( 14( p..

8


9/18


10/18

Bioetica nu se preocupa doar de prescrierea regulilor deontologice dupa care trebuie

8udecate problemele ridicate mai sus( ci ba#andu,se pe principiile puse la dispo#itie de alte

discipline( de traditia culturala si de conte)tul socio,cultural( ea a devenit o disciplina normativa(

in sensul ca se pronunta asupra calitatii obiectivelor ei( a e%icientei si perspectivelor lor pentru

viata si promovarea acesteia. 'in ne%ericire( ea nu apelea#a in mod direct la concursul pe care

morala crestina i l,ar putea da( in %undamentarea normelor prescrise omului de stiinta si a

principiilor de care trebuie sa tina cont per%ormantele acestuia in materie de viata. r( omul de

stiinta nu scapa preocuparilor lui 'umne#eu( deci nici moralei crestine care( la randul ei( se

interesea#a de toate temele care constituie obiectul bioeticii( pronuntandu,se asupra lor( pe ba#a

ratiunii luminate de 'u9ul +%ant( si a revelatiei divine.

Einalitatea bioeticii este repre#entata( in acceptiunea seculara( de @anali#a rationala a

problemelor morale legate de biomedicina si de cone)iunea lor cu dreptul si cu stiintele umane.:ceasta implica elaborarea de linii etice ba#ate pe valori ale persoanei si pe drepturile omului(

respectand toate con%esiunile religioase( printr,o %undamentare rationala si metodologica

adecvata stiinti%icA.14 'intr,o perspectiva crestina( %inalitatea bioeticii este repre#entata de

aplicarea principiilor +cripturii la problemele biomedicale. "iniile etice care trebuie elaborate

sunt ba#ate pe voia lui 'umne#eu( sunt absolute( prescriptive si deontologice.

Cateva teme principale strabat domeniul acoperit de bioetica. ?na dintre acestea( legata

de avort si eutanasie( este daca calitatea vietii umane poate %i invocata in deci#iile de intreruperea vietii sau de incetare a e%orturilor de prelungire a ei. 'eoarece stiinta medicala permite asta#i

pastrarea in viata a unor copii 9andicapati( care acum cativa ani ar %i murit la scurt timp dupa

nastere( medicii sunt deseori pusi in situatia de a decide( in %iecare ca#( daca sunt sau nu intrunite

conditiile unui standard de calitate a vietii. ?n asemenea ca# a %ost %acut public in 1&1 in 3area

Britanie( cand un renumit medic a %ost acu#at de crima impotriva unui nou,nascut( su%erind de

sindromul 'oUn. 'ove#ile din cadrul procesului au indicat %aptul ca parintii nu doreau ca acel

copil sa traiasca si de aceea( medicul i,a administrat un narcotic letal. 'rept urmare( medicul a

%ost ac9itat.

?n ca# similar a starnit controverse in +?:. In ciuda controverselor si e%orturilor

o%icialitatilor de a asigura un tratament ce sa permita supravietuirea copiilor 9andicapati ( nici in

3area Britanie( nici in +?: si nici in alte tari( nu e)ista un consens cu privire la deci#ia ce

14 -lio +greccia şi !ictor =ambone( op$cit .( p. 1$.

10


11/18

trebuie luata in ca#ul nasterii unor copii cu un 9andicap %oarte grav. "a %el stau lucrurile si in

ca#ul deci#iei de a pune capat vietii unui pacient ce su%era de o boala dureroasa incurabila. +e

pune intrebarea daca calitatea vietii constituie un motiv pentru care eutanasia ar trebui practicata

si cine ar trebui sa ia deci#ia.

'e#voltarea te9nologica a ridicat si mai multe probleme etice in biologie si medicina. In

17&( nasterea primului copil conceput in a%ara corpului uman( a initiat o de#batere cu privire la

etica %ertili#arii in vitro. :ceasta a condus in curand la intrebari legate de congelarea embrionilor

umani si ce ar trebui %acut cu ei daca ( asa cum s,a intamplat in :ustralia( in 1&4( parintii ar

muri.

alta controversa in acest domeniu( este legata de mamele surogat( care sunt inseminate

cu sperma sotului unui alt cuplu si ulterior cedea#a copilul cuplului respectiv. 'in punct de

vedere etic( se pune intrebarea daca este corecta acceptarea %aptului ca o %emeie sa,si imprumuteuterul in scopuri materiale si ce se intampla daca aceasta se ra#gandeste si nu mai vrea sa cede#e

copilul.

Punctul culminant al te9nologiei reproductive este dat de ingineria genetica. Probabil

aceasta va %i tema dominanta in etica secolului OOI. Incercarile tot mai dese de clonare a

oamenilor( dupa ce in prealabil s,a reusit clonarea mai multor animale( repre#inta o noua

provocare pentru bioetica.

Bioetica este o disciplina care nu se limitea#a doar la teoreti#area pe marginea%undamentelor vietii( ci urmareste si impune oamenilor de stiinta norme precise privind

comportamentul lor %ata de ceea ce numim viata. Bioetica preia o serie de elemente si de

principii din biologie si medicina( din deontologia medicala( dar si din alte discipline si domenii

de activitate 0cum ar %i< %iloso%ia( sociologia( psi9ologia( dreptul6 si pe ba#a lor( clari%ica deci#iile

si alegerile posibile din punct de vedere te9nic( in biologie( genetica si medicina.

"a ora actuala( cateva paradigme de bioetica comparata privesc <

espectul persoanei supuse cercetarii( indi%erent de statutul acesteia

T :cordul opiniei publice privind cercetarea

T -%ectuarea sa in institute speciali#ate

T Con%identialitatea re#ultatelor

T 3inimali#area riscurilor si ma)imali#area bene%iciilor

T Contentia asupra re#ultatelor,succese

11


12/18

T !alori%icarea euristica a eventualelor erori( ca si pro%esiunea de credinta %ata de ele(

cu asumarea riscurilor( dupa posologia lor prealabila.1$

=ranscendenta persoanei( valoarea %undamentala a vietii( omul va#ut ca un tot unitar(

%ormat din trup( su%let si du9 F re#ultat din sinte#a valorilor %i#ice( psi9ologice si spirituale F

raportul de prioritate si complementaritate dintre persoana si societate( o conceptie personalista si

de comuniune a iubirii con8ugale( constituie puncte de re%erinta solide pentru bioetica.1 :ceste

valori trebuie sa constituie liniile calau#itoare pentru cei care incearca sa re#olve problemele

generate de de#voltarea stiintei biomedicale( care asta#i pare animata de un entu#iasm optimist al

progresului( uitand de marile provocari ale bolilor iesite de sub control( de prevenirea relelor

tipice societatii te9nologice( generate de e)ploatarea ecologica.17

15 G9. +cripcaru( op$cit$ p. 5.

16 -lio +greccia şi !ictor =ambone( &anual de bioetică :r9iepiscopia omano,Catolică de Bucureşti( 2551( p. 17.

17 +bidem p. 1&.

12


13/18

III. Perspectiva creştină asupra eticii biomedicale

'aca umanistii abordea#a etica biomedicala in termenii 8ocului de,a 'umne#eu( con%orm

abordarii crestine( progresul in medicina trebuie %olosit pentru a,l servi pe 'umne#eu.

=e9nologia trebuie %olosita pentru a ameliora su%erinta umana( nu pentru a crea viata. Crestinii

cred ca 'umne#eu este suveran asupra vietii. 'e aceea( trebuie sa,l slu8im pe 'umne#eu( nu sa

ne 8ucam de,a 'umne#eu. =ratamentul ar trebui sa %ie voluntar( nu obligatoriu. +copul medical

este de a ameliora su%erinta umana( nu de a crea viata. 'umne#eu ne,a dat rolul de a administra

viata( nu de a o manipula. Pe scurt( rolul crestinului in domeniul biomedical este terapeutic( nu

eugenic.

Principiile de ba#a in abordarea crestina a acestei problematici sunt urmatoarele<

, +uveranitatea lui 'umne#eu. 'umne#eu a creat orice %iinta vie 0Gen. 1


14/18


15/18

I!. "inii călău#itoare pentru abordarea problemelor bioetice

F Interventiile medicale trebuie sa %ie totdeauna voluntare. 'in principiul demnitatii si

libertatii deriva principiul autonomiei( care impune consimtamantul in deplina cunostinta de

cau#a. Pacientul trebuie in%ormat cu privire la natura si posibilele consecinte ale tratamentului

sau operatiei si trebuie sa,si dea liber consimtamantul. 'aca acesta se a%la in imposibilitatea de a,

si da consimtamantul( nu ar trebui sa i se aplice nici o procedura medicala( cu e)ceptia celor

necesare pentru pre#ervarea vietii. ?n tratament %ortat( indi%erent cat de bene%ic ar %i pentru

societate( este imoral., -ste corecta permiterea mortii naturale( atunci cand ea apare. -ste o mare di%erenta intre

a lua viata unei %iinte si a,i permite acesteia sa moara. Prima este totdeauna gresita. ?ltima poate

%i 8usti%icata in anumite conditii. : lua viata cuiva este crima( insa a,i ingadui acestuia sa moara

din cau#e naturale( poate %i un act de mila.

, ;u e)ista datoria de prelungire a mortii. Biblia declara ca atat pacatul prin comitere cat

si cel prin omitere sunt gresite 0Iacov 4


16/18

cu comiterea unei crime. 'aca e)ista mi8loace te9nologice disponibile( acestea ar trebui %olosite

pentru pre#ervarea vietii. :cestea nu trebuie insa %olosite pentru a prelungi moartea.

, Incura8area mi8loacelor contraceptive. 3i8loacele contraceptive repre#inta doar o

metoda de limitare a nasterii( nu una de ucidere a copiilor nenascuti( cum este in ca#ul avortului.

Bineinteles( e)ista si metode contraceptive care sunt prin natura lor abortive( intrucat duc in mod

direct la moartea ovulului %ecundat 0care este %iinta umana6< pastila contraceptiva @de a doua #iA(

dispo#itivul intrauterin.

F Corectarea vietii este 8usti%icata( insa nu si crearea ei. =raim intr,o lume imper%ecta(

devenita ast%el din pricina pacatului omului. 'e aceea( nu este gresit sa cautam sa corectam

anumite imper%ectiuni. =otusi( este o mare di%erenta intre a corecta imper%ectiunile umane si a

crea dupa bunul nostru plac %iinte per%ecte. ?surarea su%erintei umane( re#ultate in urma caderii

in pacat( este o datorie morala( dar %abricarea de %iinte umane nu este.2

:cestea sunt principiile crestine pe ba#a carora consideram ca trebuie %ormulate

raspunsurile la problemele presante determinate de avansul te9nologic.

23 ;orman ". Geisler( op.cit.( p. 1&5,1&4.

16


17/18

Conclu#ii

Con%lictul de opinii ba#at pe problemele biomedicale se cristali#ea#a la doi poli. "a unul

dintre acestia se gaseste perspectiva crestina( iar la celalalt perspectiva umanista seculara. ?ltima

neaga %aptul ca e)ista un Creator( ca lumea a %ost creata si ca e)ista niste legi date de 'umne#eu.

:ceasta conceptie priveste omul ca %iind in principal un animal superior( dotat cu inteligenta

superioara( iar aceasta inteligenta poate %i %olosita pentru a imbunatati specia umana. 'e aceea(

umanistii seculari %avori#ea#a avortul( eutanasia si ingineria genetica ca si mi8loace de

indeplinire a acestui scop.In contrast cu etica biomedicala umanista( crestinii cred ca 'umne#eu a creat oamenii

dupa c9ipul sau si le,a dat niste imperative morale pentru a pre#erva demnitatea si sanctitatea

vietii umane. 'e aceea( din punct de vedere crestin( obligatia omului este de a," slu8i pe

'umne#eu( nu de a se 8uca de,a dumne#eu. mul este doar custodele vietii( nu creatorul ei. 'e

aceea( interventiile medicale trebuie sa %ie corective nu creative. ;oi trebuie sa reparam viata( nu

s,o reconstruim. =e9nologia trebuie sa %ie subordonata principiilor morale si nu invers.

C9iar in lumea deca#uta din cau#a pacatului( 'umne#eu a dat anumite principii care sa

g9ide#e prioritatile morale


18/18

Eiecare viata are valoare< atat a animalului cat mai ales a omului.

-)ista o di%erenta intre specia umana si celelalte animale cu privire la gradul de protectie

ce li se cuvine.

-ste absolut inter#isa uciderea unui om( acesta avand dreptul inviolabil de a nu %i ucis.

3otivul ce sta la ba#a acestor principii este %aptul ca 'umne#eu a %acut pe om @dupa

c9ipul si asemanarea +aA. 'espre aceasta Restermann spunea< @%aptul ca omul e creat dupa

c9ipul lui 'umne#eu nu pune problema unei calitati a omului( ci inseamna ca 'umne#eu a creat

omul ca si o contraparte a "ui si ca %iintele umane pot avea o istorie cu 'umne#eu. C9ipul lui

'umne#eu se mani%esta doar in relatia individului cu 'umne#euA.2$

Bibliogra%ie

1. Biblia sau +%anta +criptura( +ocietatea Biblica Intercon%esionala din epublica 3oldova(

2551.2. :rt9ur E. olmes( -t9ics F :pproac9ing 3oral 'ecisions( Inter!arsit Press( 1&4.. Claudiu 'umea( mul ntre a %i sau a nu %i F Probleme %undamentale de bioetică( -ditura

:r9iepiscopiei omano,Catolice( Bucureşti.4. Constantin 3a)imilian( Lte%an 3ilcu( +lvain Poenaru( @;oile %rontiere F Introducere n

bioeticăA( -d. Pan,Publis9ing ouse( Bucureşti( 1$$. Constantin 3a)imilian.( Eascina/ia imposibilului , Bioetica( -d. -ditis( Bucureşti( 14.. 'arrl 3acer( Bioet9ics %or t9e People b t9e People( -ubios -t9ics Institute(

C9ristc9urc9( 14.7. 'arrl 3acer( -ubios Journal o% :sian and International Bioet9ics( nr.$S1$.&. 'avid :tDinson( Pastoral -t9ics F : Guide to t9e Ve Issues o% 'ail "iving( "n)

Communications( +and "ane Rest )%ord( -ngland( 14.. -lio +greccia şi !ictor =ambone( 3anual de bioetică( :r9iepiscopia omano,Catolică de

Bucureşti( 255115. -ncclopaedia Britannica 2551( s.v. @rigins o% et9icsA.11. G9. +cripcaru( Bioetica( ştiin/ele vie/ii şi drepturile omului( -d. Polirom( Iaşi( 1&.12. enlee . Barnette( Introducing C9ristian -t9ics( Broadman Press( ;as9ville( =ennessee(

11.1. "arr Crabb( @>n/eleg*nd oameniiA( -d. +9alom( radea( 1&.14. ;iDolai "ossDi( Condi/iile binelui absolut F Ba#ele eticii( -d. umanitas( Bucureşti(

17.

25 +bidem( p.25$.

18

227481179-ingineria-genetica

Documents

Transcript of 227481179-ingineria-genetica