226007923 Ortopedica Raspunsuri

5/21/2018 226007923 Ortopedica Raspunsuri

1/44

1. Definiie Stomatologie ortopedic, protetica dentar, odonto-tehnica,biomateriale. Metode de tratament .

Stomatologie ortopedic- un component al stomatologiei generale, disciplin ce studiaz

etiologia, patogenia, tabloul clinic, metodele de diagnosticare, profilaxie i tratament ale

afeciunilor sistemului stomatognat.

Protetica dentar-este specialitatea stomatologica ce se ocupa de diagnosticul,

tratamentul, reabilitarea si mentinerea morfo-functionala si estetica a aparatului dento-

maxilar al pacientului prin inlocuirea dintilor si tesuturilor maxilo-faciale pierdute cu

substitute artificiale - proteze.

Odonto-tehnica - Operaie de conservare i de ntreinere a sntii dinilor prin

plombarea,inlocuirea si controlarea lor

Biomateriale-este o substan(alta dect medicamentul) sau combinaiide substanede

origine sinteticsau naturalcare poate fi utilizatpentru o perioadde timp, ca un ntreg sauparte a unui sistem, pentru tratamente,dezvoltrisau nlocuiri de esut,organ sau funcieacorpului viu.

Stomatologia ortopedic dispune de urmtoarele metode de tratament: funcional - mioterapia, mecanoterapia; de aparataj - aparate ortodontice; protetic; mixt.

Aceste metode de tratament pot fi realizate imediat, n timpul apropiat dup extracie (2-4sptmni) i tardiv (3-4 luni).

2. Definiia noiunei Sistem stomatognat. Elementele componente. Factorii cedirijeaz dezvoltarea sistemului stomatognat i explicai legtura reciproc dintrefuncie i morfologie prin exemplu ATM.

Sistem stomatognat- include un ansamblu de organe si tesuturi situate in regiunea maxilo-faciala,care

direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza ale organismului:

masticatie,deglutitie,respiratie,fonatie si fizionomie.

Sistemult stomatognateste compus din: schelet,dinti,muschii mobilizatori ai mandibulei, buzele

si muschii oro-faciali,limba,palatal dur si palatal moale,fibromucoasa cavitatii bucale, vesele sangvin si

limfatice si nervii aferenti;trei perechi de glande salivare si A.T.M.

Factorii ce influenteaza si dirijeaza dezvoltarea si formarea sistemului stomatognat sint:

-factorii biologici;

-factorii genetici;

-factorii functionali;

-factorii neendocrini.

Legatura reciproca dintre functie si morfologie- la animalele de prada ATM este prezentata printr-o

imbinare unica a fosei articulare cu condilii articulari ai mandibulei. Astfel mandibula se poate deplasa

numai in plan vertical iar dintii au cuspizi inalti si ascutiti. La rumegatoare mandibula executa numai


2/44

miscari de lateralitate deoarece condilii articulari au o forma concava, iar fosa articulara este de forma

convexa; dintii laterali au suprafete ocluzale mari. La rozatoare, structura articulatiei permite deplasari

mandibulare in plan sagital datorita formei cilindrice a condililor articulari situati in plan sagital,iar incisivii

sunt bine dezvoltati si ascutiti. La om mandibula executa miscari in toate planurile datorita faptului de

imbinare a elementelor din toate articulatiile mai sus descrise. In concluzie schimbarile de functie au dus

la modificari de structura a dintilor, rolul principal fiind caracterul alimentelor.

3. Funciile proprii i auxiliare ale sistemului stomatognat. Dou etape de morfologiepostnatal a dinilor .

Modelarea individuala de structura si forma ale componenetelor SS are loc sub influenta functiilor

proprii si a celor generale.Din functiile proprii fac parte: masticatia, fonatia, fizionomia,automentinere.

Masticatia este cea mai importanta functie ce influenteaza formarea intregului sistem stomatognat.

Durata masticatiei este aproximatix de 2 ore zilnic.

Fonatia,fiind cea mai recenta functie,totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a

omului.Omul vorbeste in mediu timp de 8-10 ore zilnic.

Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturie sale ii da posibilitate omului sa-si

exprime dispozitia,dorinta si este la fel un mijloc de comunicare intre oameni.

Functii auxiliare: respiratia, deglutitia, analizatorica

4.Funcia de automeninere cu componentele ei: autoconservare, autostimulare ,

autoreglare . Traseele de for la mandibul i maxil. Argumentai ce a condus la

formarea lor i importana practicFunctia de automentinere include 3 componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. Prin

autoconservare se asigura prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem. Aici seinclude si functia de autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. Termenul autostimulare genereaza

actiunea stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat (functia

musculara, presiunea masticatorie etc.) Notiunea de autoreglare include acel mecanism biologic care declanseaza

modificarile morfologice conform functiei si invers.

Liniile de fortanu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie

mandibulei rezistenta cuvenita. Deosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: 1)marginale; 2)bazilare;

3)transversale; 4)anterioare; 5)posterioare; 6)capsulare;7)radiale. La maxila avem urmatorii stilpi de rezistenta:

1)nazofrontali; 2)zigomatici; 3)pterigopalatini; 4)palatini. La formarea acestor stilpi de forta a dus presiunile care

apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie. Importanta practica a liniilor

de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia presiunea masticatorie si identificarea unor

discordante.

5.Enumerai componentele ATM. Triunghiul Bonwill i importana practic.ATM este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul articular

(meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare.

Epifizele condiliane ale mandibulei.Aceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt situate in

plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartilaj articular. Pe fata anterioara a condilului

la nivelul colului se gaseste foseta pterigoida pe care se insera muschiul pterigoidian extern. In raport cu caracterul

suprafetei superioare deosebim doua forme tipice de epifize articulare: 1)ingusta in plan sagital si alungita in plan

transversal; 2) strivita de sus in jos in asa mod ca diametrul transversal nu depaseste cu mult pe cel sagital. Inconditii normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in

fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. Datorita acestei

particularitati presiunile masticatorii nu se transmit asupra boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa

subtire, care separa articulatia de cavitatea craniului, dar asupra oaselor craniului. Pierderea dintilor laterali sau


3/44

alte stari patologice duce la schimbarea pozitiei condililor articulari. Ei se deplaseaza superior si distal provocind

deseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul

neurovascular.

Fosa articulara.Fosa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. Anterior ea margineste cu

tuberculul articular, distal cu scizura Glasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza posterioara a

osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta ei si separa cavitatea

articulara de cutia craniana. Adincimea fosei articulare variaza individual si depinde de inaltimea tubercului

articular care are in mediu 6-7 mm. Cavitatea ei este de 2-3 ori mai mare decit condilul articular al mandibulei, ceea

ce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. Bolta cavitatii articulare are o captuseala de cartilaj in

regiunea scizurii Glasser, care acopera si suprafata tuberculului articular. Inaltimea ocluziei arcadelor dentare nu

permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in fosa articulara, iar pozitia lor la baza pantei

tuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in zona boltei fosei articulare.

Tuberculul articular.Tuberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Se deosebeste de celelalte

elemente ale articulatiei prin diverse forme.

Tuberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au jucat un rol important

particularitatile functionale ale ATM, determinate de consistenta produselor alimentare, cit si schimbarile in ocluzia

dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de cea superioara. La copii tuberculul articulareste slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. Cu pierderea dintilor acest element al ATM treptat se supune

atrofiei. Este dovedit ca forma acestei formatiuni intr-o anumita masura depinde de varietatea de ocluzie. Se

considera ca exista trei forme ale tuberculului articular- plata, mijiociu pronuntata, abrupta. Gradul de pronuntare

la fel este in dependenta de factorul functional. Se considera ca la folosirea alimentelor aspre predomina

deplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o dezvoltare pronuntata a acestei formatiuni, pe cind

folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in timpul masticatiei, duce la crearea unei forme

abrupte a tuberculului.

Discul articular (meniscul). Meniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat intre

epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava. Datorita acestui fenomen

meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. De marginea lui insera capsula articulara. Discul articular

subimparte cavitatea articulara in doua etaje: anterior - superior si inferior-posterior. De disc si capsula insera

portiunea superioara a muschiului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze impregna cu epifizele

condiliene ale mandibulei. Meniscul un numai lichideaza dezacordul dintre dimensiunile fosei articulare si apofizele

condiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea presiunilor masticatorii.

Capsula articulara.Capsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescenta cu marginea discului

pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este extensibila, ceea ce permite deplasari considerabile

epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan sagital.

Ligamentele.Ligamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. Prima grupa este prezentata

de doua perechi de ligamente: 1)disco-temporala care fixeaza discul de osul temporal, si 2) disco-mandibulara, carefixeaza discul de mandibula. Grupa a doua este prezentata de ligamentele laterale, pterigomandibulare,

sfenomandibulare si stilomandibulare. Rolul functional al ligamentelor intracapsulare consta in limitarea miscarilor

de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor extracapsulare consta in limitarea

miscarilor mandibulei in genere.

Trei forme ale tuberculilor articulari:plata, mijlociu pronuntata, abrupta. In conditii de norma, cind sunt prezenti

cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai

portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. Astfel presiunea masticatorie se transmite asupra

oaselor craniului.

Triunghiul Bonwill- reprezint un triunghi echilateral cu baza ntre mijlocul axelor

ambilor condili mandibulari ivrful ntre incisivii

mediali inferiori la mezocefali (mesaticefali), naintea lor la brachicefali i n spatele lor

la dolicocefali.


4/44

6.Muchii ridictori, cobortori i propulsori ai mandibulei. Caracteristica. Indicaifunciile de baz

Muschii ridicatorisunt prezentati de 3 perechi de muschi: m. temporal; m. maseter; m. pterigoidian intern. M.

temporalincepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporal si insereaza pe apofiza coronoida a

mandibulei. Dupa directia fibrelor musculare, m. temporal se imparte in 3 fascicole: anterior, mijlociu si

posterior. La contractia celui anterior are loc numai ridicarea mandibulei, cekui mijlociu- ridicarea si retropulsia,

iar la contractia celui posterior- numai retropulsia mandibulei. M. maseter- are insertia fiza pe arcada

zigomatica si mobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. Are 2 fascicole: superficial, cu directia

oblica a fibrelor; si profund- cu directia fibrelor in plan vertical. M. pterigoigian intern- are punctul fix de

insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare a mandibulei. La contractie

bilaterala- ridica mandibula in sus si putin o deplaseaza inainte, La contractia unilaterala mandibula este

deplasata in sus, inainte si inauntru, in sens opus directiei de contractare a muschiului. Toti acesti muschi

contribuie la mentinerea unghiului mandibular intr-o pozitie echilibrata.

Muschii coboritori- prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertii mobile: una pe

mandibula si alta pe osul hioid. Muschii coboritori ai mandibulei sunt numiti si muschi suprahioidieni, formind

totodata planseul bucal. Sunt formati din 3 grupe: geniohioidieni, milohioidieni si fasciculele anterioare alemuschiului digastric. Geniohioidieni- la mandibula insera pe cele doua apofize geniene, milohioidieni- pe liniile

oblice interne; iar fasciculele anterioare al m. digastric- pefoseta digastrica a mandibulei. Prin contractia

coboritorilor se realizeaza o deschidere mai mica sau mai mare a gurii. Distanta dintre marginile incizale ale

dintilor frontali la o deschidere a gurii la maximum este in mediu egala cu 5 cm.

Muschii propulsori-m. pterigoidian extern. Functia principala este propulsia mandibulei in plan sagital si

transversal. M. pterigoidian extern este compus din 2 fascicule: superior- cu fibre musculare orientate orizontal

si inferior- cu fibre musculare orientate oblic. Fasciculul superior care punctul fix de insertie pe aripa mare a

osului sfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara a maniscului articular. Fasciculul inferior insera pe punctul fix

de pe fata externa a aripei mari a apofizei pterigoide su cel mobil pe foseta condilului articular al mandibulei.

7.Muchii mimici. Funciile de baz.

Acesti muschi sunt situati subcutan, prezinta un cap fix inserat pe oasele fetei si un cap mobilinserat pe piele. Inserindu-se pe piele, prin contractie, pot exprima diferite stari psihice (bucurie,depresie, durere,etc); impreuna cu repartia ia tesutului adipos al fetei si configuratia masivuluifacial, muschii mimicii dau aspectul static al fetei, fizionomia. Un alt rol al acestor muschi,secundar, este acela de a interveni in masticatie, deglutie, fonatie.

Inervatia acestor muschi provine din nervul facial.Clasificar e:

muschiul epicranian,muschiul orbicular al ochiului muschiul orbicular al gurii muschiulbuccinators, muschiul ridicator al buzei superioare, muschiul ridicator al unghiului gurii, muschiizigomatic mic si mare

8.Definiie Fora muscular absolut, presiunea masticatorie. Indicai valoarea imetodele de determinare.Forta musculara absoluta este forta dezvoltata de muschi in timpul contractiei maximale. La muschii ridicatori ai

mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial)

forta absoluta a lor va fi de 390-400 kg (1 cm = 10kg). Presiunea masticatorie este acea forta a muschilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al arcadelor

dentare in timpul actului de masticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic Bleck, cu ajutorul

gnatodinamometrului electric construit de discipolii lui Bleck. Forta necesara pentru farimitarea alimentelor se

determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru.


5/44

9.Enumerai indicii medii ai rezistenei parodontului dup Haber la brbai i femei.Importana practic.Indicii medii ai rezistentei parodontului dupa Haber la barbati constituie 44 kg iar la femei de 30 kg. Aceasta

presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului. Deasemenea

este foatre important la intocmirea planului de tratament protetic echilibrat functional.

10.Indicai fora medie necesar pentru frmiarea alimentelor n coniii de norm.Definiie Fore de rezerv a parodontului . Importana practic.Forta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. Forta medie la faramitarea

alimentelor este de 18-20 kg. Aceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lichidului. Forta de rezerva a

parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent schimbatoare a parodontului si

depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. Putem

constata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar 50% din forta totata a parodontului, pe cind cealalta

parte se gaseste in rezerva. Importanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea

permanenta a alimentelor dure. Aceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizat functional simorfologic.

11.Indicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor.1. Fiecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. Coroana este acoperita cu

smalt iar radacina cu un strat de cement.

2. Coroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. Coroana clinica este parteaextraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. Raportul mediu dintre radacina si coroana

este de 2:1, din care cauza dintele se considera pirghie de gradul I. Micsorarea inaltimii coroanei

anatomice in rezultatul abraziunii, influienteaza pozitiv asupra stabilitatii dintelui. Pe cind

cresterea coroanei clinice influienteaza negativ asupra stabilitatii dintelui.

3. Raportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. Acest raport creste spredistal- adica suprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (creste de la incisivi la

molari).

4. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. Ecuatorul anatomic reprezinta olinie trasata imprejurul coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele verticale.

5. Fiecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. La frontali suprafataactiva este orizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa; iar la dintii laterali invers.

6. Particularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasa si

portiunea distala care este mai redusa. Coletul dintilor prezinta o circumferinta festonala carecorespunde cu festonul gingival si este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava spre

apex pe suprafetele proximale.

12.Enumerai semnele anatomice de deosebire ale dinilor.Deosebim dinti frontali si dinti laterali. Incisivii- functie de incizie a alimentelor; caninii- sfisierea alimentelor;

premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. Incisivii au coroana turtita comparata cu o dalta; caninii-

au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita; premolarii au un volum coronar mai mare decit adintilor frontali; molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi (4-5) prezentind pe suprafata

ocluzala mai multe santuri intercuspidiene. Alte semne de deosebire: directia radacinii, unghiurile coroanelor

dintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei, numarul de cuspizi, marimea si situarea lor pe

suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor (triunghiulara, ovala, patrata, dreptunghiulara).


6/44

13.Morfologia funcional a incisivilor. Caracteristicile individuale i de grup.

Incisivii centrali superiori-mai mari dini dup volum din grupa incisivilor, implantain poriunea central a arcadei superioare de o parte i de alta a liniei mediane a fetei .Coroana lor este turtit n sens vestibulooral, astfel nct forma poate fi comparat cu olopic. Pe msur ce se apropie de colet, coroana se ngusteaz trecnd n rdcin.

Suprafaa vestibular a incisivilor centrali superiori este con vex att n sensgingivoincizal, ct i meziodistal i are o form dreptunghiular cu latura verticalmai mare dect cea orizontal. La tineri, pe aceast suprafa sunt situate dou anuriorientate vertical cu o adncime mai accentuat la marginea incizal care se atenueaztreptat, pn la dispariia lor la jumtatea nlimii suprafeei vestibulre. Acesteanuri mpart suprafaa vestibular n trei lobi inegali: distal cel mai mare, mezial demrime mijlocie i central cel mai mic, crendu-se astfel o uoar ondulare tripl. Cuanii, datorit aciunii abrazive a alimentelor i periuei de dini , anurile i lobiitreptat se terg. Suprafaa vestibular este mai lat n regiunea marginii incizale imai ngust n zona coletului.Marginea distal a suprafeei vestibulre este mai scurti mai convex dect cea mezial, care este mai mare i mai plan.

Suprafaa palatinal a incisivilor centrali superiori are o form triunghiular cubaza spre marginea incizal i dimensiuni mai mici dect suprafaa vest ibular.

Proximal ea are cte o ngroare de. smal, numit creast marginal. Sunt crestemarginale, mezia l i distal, care converg spre treimea cervical, unde se unescformnd tuberculul dentar, care poate av ea relief i forme variate: anuri verticale,orificiu orb (foramen caecum)etc.

Suprafeele proximale au form triunghiular cu baza spre colet, laturile crorasunt formate de marginile vestibular i palati nal ale suprafeelor respective, care sentlnesc ntr-un unghi ascuit la marginea incizal. Suprafeele proximale sunt uorconvexe spre colet. Suprafaa proximal mezial este mai mare dect cea distal attn sens vertical, ct i orizontal. Ambele suprafee proximale au acelai conturgeneral, ns suprafaa distal are o convexitate mai accentuat.

Marg'inea incizal este puin oblic de jos n sus i n sens meziodistal, avnd un relief

ondulat, format de trei proeminene, ce corespund celor trei lobi vestibuluri, care i elecu vrsta se abraziaz. La unirea marginii incizale cu suprafaa mezial se formeaz un

unghi de circa 8590, iar la unirea cu suprafaa distal un unghi obtuz, rotunjit . Att

incisivii superiori, ct i cei inferiori (centrali i laterali) sunt dini monoradiculari.

Incisivii laterali superiori. Au aceeai form general ca i in cisivii centrali superiori,dar cu dimensiuni mai mici i cu unele detalii morfologice mai accentuate. Suntimplantai n hemiarcadele dentare imediat dup incisivii centrali .

Suprafaa vestibular a incisivilor laterali superiori este mai ngust i mai convex

dect a incisivilor centrali . Ca i la incisivii centrali , pe suprafaa vestibular suntsituate dou anuri cu aceeai orientare, care o mpart n cei trei lobi: distal -mare,mezial- mijlociu i central -mic. Spre deosebire de incisivul central, margi nile distale: imeziale ale incisivului lateral converg, n majoritatea cazurilor de la ecuatorul coroaneispre marginea incizal, fcnd marginea incizal mai scurt dect diame trul dintelui laecuatorul anatomic.

Suprafaa palatinal este mai mic dect cea vestibular i mai oblic, deosebindu -sede suprafaa palatinal a incisivului central printr-o exprimare mai accentuat atuberculului dentar. Pe supra faa palatinal e gsete mai frecvent orificiul orb.Suprafeele proximale au form triunghiular. Suprafaa proximal -mezial este mai maredect cea proximal-distal i este convex n jumtatea incizal i plat la colet, fiindmai rotunjit spre marginea vestibular. Suprafaa distal n general este plat i serotunjete nspre unghiul incizal.

Marginea incizal este asemntoare cu a incisivului central, deosebindu -se totodat de

ultimul prin unghiul mezial mai ascuit i cel distal mai obtuz i mai rotunjit.

Incisivii centrali i laterali inferiori. Sunt cei mai mici dini i ca i incisivii superiorisunt implantai de o parte i alta a liniei mediane a feei n aceeai ordine. Att incisivii


7/44

centrali , ct i cei laterali sunt asemntori, avnd coroane turtite n se ns vestibulo-l ingual n poriunea incizal i n sens meziodistal spre colet, con - ferindu-i astfel formade dalt . Incisivul central este mai ngust dect cel lateral.

Suprafeele vestibulre au un aspect alungit de forma unui pa ralelipiped, fiind convexenspre colet i aproape plate spre marginea incizal. Pe ele sunt situate cte douanuri care mpart sup -rafaa vestibulr! a fiecrui dinte n trei lobi de mrime egal,fcnd-o uor trilobat. Suprafeele linguale au aceeai nlime ca i suprafeelevestibulre, fiind ns puin mai nguste n sens me - ziodistal i puin concave. Ele suntaproape netede, dar, uneori ca i la incisivii superiori, pe suprafaa lor pot fi tuberculi

mici nedivizai. Suprafeele proximale au o form triunghiular, fiind aproape egale att mezial, ct

i distal, cu un relief aproximativ plan, fiind convergente spre colet.

Marginile incizale sunt orizontale, iar unghiurile att meziale, ct i distale sunt drepte.

14.Morfologia funcional a caninilor. Caracteristicile individuale i de grup.Caninii superiori.Au coroan canoid, a crei margine incizal are forma unui vrf de suli . Caniniisunt cei mai lungi i cei mai puternici dini din grupul dinilor frontali i sunt implantai n hemiarcadeledentare, distal de incisivii laterali. Suprafaa vestibular este accentuat convex att vertical, ct i

meziodistal. Ea este mprit n dou faete de ctre o creast de smal vertical pronunat, care pornetede la cuspid spre colet. Marginile acestei creste formeaz dou anuri (unul mezial i altul distal) fiinddivergente spre colet, curbate uor, atenundu-se treptat aceast curbur pn la treimea mijlocie asuprafeei vestibulre. Faeta mezial este mai mic, iar cea distal mai mare. Uneori pe faeta distal seobserv un an care o mparte n doi lobi. Marginea mezial este uor convex, iar cea distal este mai

pronunat convex i mai scurt .Suprafaa palatinal este mai mic dect suprafaa vestibular, datoritreducerii diametrului orizontal. Ea este oblic n sens vertical feei palatine, iar uneori chiar i nregiunea coletului, se afl tuberculul dentar care deseori are o form pronunat decuspid mic. De la tuberculul dentar spre marginea incizal pornesc 3 creste: mezial spre unghiul mezial, distal spre unghiul distal i median spre vrful cuspidului.Aceste creste sunt desprite de dou anuri mai mult sau mai puin exprimate.Suprafeele proximale au form triunghiular cu vrful ndreptat spre marginea in -cizal i cu baza spre colet, i au form convex n t reimea incizal i plait n treimeacervical. Suprafaa proximal -distal are dimensiuni mai mici att n sens vertical, ct i

orizontal, i este mai convex incizal i mai plat cervical dect suprafaa proxima l-me-zial.

Marginea incizal este mprit de un cuspid n dou margini inegale: margineaincizal-mezial care se ntinde de la vrful cus pidului spre suprafaa mezial i formeazunghiul mezial de o form rotunjit; marginea incizal -distal care se ntinde de la vrfulcuspidului spre suprafaa distal, formnd unghiul distal mai deschis i situat maiaproape de linia coletului. Marginea distal este mai lung dect cea mezial.

La tineri vrful cuspidului are un relief ascuit rotunjit , care cu timp ul se abraziaz

transformndu-se ntr-o mic suprafa ocluzal.

*Caninii inferiori. Prezint aceleai caractere morfologice gene rale cu ale caninilor

superiori, avnd doar unele deosebiri mai pu in sau mai mult accentuate . Coroanelecaninilor inferiori sunt mai turtite n sens meziodistal i mai nalte, iar rdcinile suntmai scurte comparativ cu ale caninilor superiori.Suprafaa vestibular are un aspect mai alungit'i este mai puin convex n ambele direcii, comparativ cu a caninului superior, este mprit de cele 2anuri, n trei lobi inegali, care sunt mai puin pronunai, abia perceptibili.Suprafaa lingual estemai ngust dect suprafaa vestibular i prezint aceleai detalii morfologice ca isuprafaa palatinal a caninului superior, relieful lor fiind mai puin exprimat, din carecauz suprafaa lingual este mai simpl, avnd un tubercul lit abia vizibil .

Suprafeele proximale au acelai contur triunghiular i aceeai orientare, fiind uorconvexe i aproape paralele.

Marginea incizal este mprit de un cuspid mai puin pro nunat, n dou margini

inegale. Marginea distal este mai lung i mai oblic, deplasnd astfel cuspidul mai

spre mezial.

15.Morfologia funcional a premolarilor. Caracteristicile individuale i de grup.


8/44

Primul premolar superior.Este primul dinte din grupul dinilor laterali i este implantat n hemiarcadadentar imediat dup canin. Coroana lui are o form cuboid neregulat; este un dinte bicuspidat i

biradicular.Suprafaa vestibular este uniform convex n ambele direcii i este asemntoare cu cea acaninului, fiind mai mic i mai lat, iar caracterele morfologice sunt mai puin pronunate ireliefate.Suprafaa palatinal are acelai contur general ca a suprafeei vestibulre i prezint dimensiunimai mici n ambele direcii, fiind perfect neted. Suprafeele proximale sunt mai mari dect suprafeele

palatinale i vestibulre. Suprafaa proximal-mezial are form trapezoidal, este convex n treimeaocluzal, n special spre vestibulr unde formeaz punctul de contact cu dintele vecin, devenind plat sprecolet. Marginea mezial vestibular este curb de sus n jos, iar cea palatinal mai are i o direcie oblicspre vestibulr i este mai scurt dect cea vestibular. Suprafaa proximal-distal are aceleai caractere

morfologice ca suprafaa proximal-mezial, prezentnd doar cteva deosebiri: este mai convex i selrgete spre colet, formnd o depresiune concav spre cervical. Acest semn este socotit ca unindice de identificare a primu lui premolar superior i a hemiarcadei din care provine.

Suprafaa ocluzal este trapezoidal, format din 4 margini {vestibular, palatinal,mezial i distal), 2 cuspizi, un ant intercuspidian i 2 fosete. Marginea vestibulareste trilobat dato rit proeminentei corespunztoare a celor trei lobi de pe suprafaavestibular. Marginea palatinal are form de semicerc format de cuspidul palatinal.Marginile proximale au form de curbe ce converg spre palatinal formate de crestelemeziale i distale ca re unesc cuspidul vestibular cu cel palatinal.

Relieful suprafeei ocluzale este format de cei doi cuspizi unul situat vestibular ialtul palatinal. Cuspidul vestibular este mai puternic, ceva mai mare i mai proeminentdect cel palatinal i este aezat central sau puin distal. Cuspidul palatinal este mai

teit dect cel vestibular i este deplasat spre suprafaa mezial. Din vrful cuspizilorpleac crestele axiale care coboar spre an ul intercuspidian una din prelungireaceleilalte, mprind suprafaa ocluzal n dou versante: unul mezial mai mic i unuldis tal mai mare. De pe versantele meziale i distale ale cuspidului vestibular pornescdou anuri paralele crestei axiale, formnd fosetele ocluzale care nu trec pestecuspidul palatinal. Cuspizii ves t ibular i palatinal sunt desprii de un anintercuspidian cu di recie meziodistal, situat mai aproape de suprafaa palatinal. Acestan, traversnd suprafaa ocluzal n direcie distal, se termin pe suprafaa cresteimarginale, iar n direcie mezial de cele mai multe ori depete creasta marginal i setermin chiar pe suprafaa mezial.

Examinnd cuspizii tuturor dinilor laterali , observm c att cuspizii orali , ct i ceivestibulari sunt mprii de creste sagitale n dou versante: extern i intern. Versantulextern este situat n direcie vestibular, iar cel intern n direcie oral.

Rdcina primului premolar superior n 66 cazuri din 100 este bifid, astfel fiind

reprezentat de o rdcin vestibular i alta pa latinal. In 30 de cazuri rdcina este

unic i n 4 cazuri trifid.

Premolarul doi superior. Este al cincilea dinte din arcada den tar, implantat imediatdup primul premolar. Premolarul doi superior este asemntor cu primul premolarsuperior, dar are o con figuraie mai simpl i dimensiuni mai mici .

Caracterele morfologice ale premolarului doi superior, dup cum s -a menionat, suntidentice cu cele ale primului premolar cu ex cepia suprafeei ocluzale. Suprafaaocluzal este bicuspidat, ns cuspizii dup mrime sunt egali ntre ei. anulintercuspidian mparte suprafaa ocluzal n dou poriuni egale n sens vestibulo -

palatinal i se termin la marginea crestelor proximale: forma an urilor de pe suprafaaocluzal se aseamn mult cu litera H.

Rdcina n 82% cazuri din 100 este unic, dar poate fi att bifid, ct i trifid.

Primul premolar inferior. Este implantat ca i omologul su superior dup canin i esteal patrulea dinte din arcada dentar inferioar. Coroana are o form mai multasemntoare cu un cilindru, este un dinte bicuspidat i monoradicular .

Suprafaa vestibular este asemntoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici att nsens vertical, ct i orizontal. Ea este mprit de dou anuri verticale puin exprimate n 3 lobi inegali,dintre care cel medial este mic, cel distalmijlociu i cel central este mai mare i mai pronunat. Aceasta

permite ca creasta sagital a cuspidului vestibular s mpart marginea ocluzal vestibular n douversante inegale: mezial, care este mai mic i ascuit , i distal mai lung i oblic.

Suprafaa vestibular este convex n ambele direcii, atingnd convexitatea maxim lalimita unirii treimii meziale cu cea cervical. Acest re l ief contribuie la aplecareacuspidului vestibulr spre lingual, adu- cndu-1 n cele mai dese cazuri pn la axulvertical al dintelui.


9/44

Suprafaa lingual este convex n ambele direcii i mai mic dect suprafaa vestibular, astfel cnlimea ei constituie aproximativ jumtate din nlimea suprafeei vestibulre. Aceste particulariticonstituie punctul de trecere de la dinii monocuspidai la cei bicuspidai ca i n cazul primului premolarsuperior; suprafaa lingual nu prezint detalii morfologice, fiind neted Suprafeele proximale suntuor convexe i converg att spre colet, ct i spre lingual. Convergena maximvestibulolingual este n treimea vestibular, unde face punct de contact cu dinii vecini.La trecerea suprafeelor proximale spre suprafaa lingual se formeaz un unghiaccentuat rotunjit. Suprafeele proximale au form trapezoidal cu baza mic spreocluzal. Suprafaa proximal mezial este mai mare dect suprafaa proximal -distal.

Suprafaa ocluzal are o form puin ovoidal alctuit din 4 margini, 2 cuspiz i, un anintercuspidian i 2 fosete. Relieful ei este format de 2 cuspizi inegali: vestibulr i

lingual. Cuspidul ves t ibulr are o nlime i lime aproape de dou ori mai mare dect

cel lingual, avnd o nclinare spre lingual de aproximativ 45. Ace asta, dup cum s -a

menionat mai sus, permite ca vrful cus - pidian s ajung pn la axul vertical al

dintelui. Din vrful cuspidului vestibulr pornete o creast axial de smal spre anul

intercuspidian, care coincide i continu cu creasta axial a cuspidului lingual. Creasta

axial mparte versantul intern al cuspidului vestibulr n dou fosete: mezial i distal.

Foseta mezial este mai pronunat dect cea distal. In aceste fosete, paralel crestei

axiale, se gsesc anurile secundare numite anuri de descrcare. Aceste dou fosete

sunt unite de anul intercuspidian, care se n tinde pn la crestele proximale. anul

intercuspidian are form de curb cu concavitatea orientat spre suprafaa vestibular i

este situat mai mult spre marginea l ingual.

Premolarul doi inferior. Este al cincilea dinte din arcada den tar inferioar, implantatdup primul premolar. Coroana lui are o form cuboid i este puin mai mare dect ceaa primului premolar, este un dinte monoradicular i bicuspidant sau t ricuspidant .

Suprafaa vestibular este convex att n sens vertical, ct i orizontal. Convexitatea maxim vertical estesituat n treimea cervical i trece lent n sens meziodistal. In comparaie cu omologii si, aceastsuprafa este mprit dedou anuri n trei lobi cu un relief mai puin accentuat. Lobul central este mailat i abia depete relieful lobilor mezial i distal. Marginea ocluzal este mai puin ascuit dect la

ceilali premolari i este mprit de vrful cuspidului n dou versante aproape egale, care, unin -du-secu marginile proximale, formeaz unghiurile distal i mezial. Unghiul mezial este puinmai ascuit , iar cel distal mai oblic. Suprafaa lingual este mai mic dect ceavestibular i este uor nclinat spre lingual, cu o convexitate n ambele direcii. Dintreimea cervical, att suprafaa lingual, ct i cea vestibular converg ocluzal, fcndca diametrul vestibulolingual s fie mai mic la nivelul suprafeei ocluzale.

Suprafeele proximale sunt convexe i convergente spre colet i au o form ptrat;convexitatea maxim atinge marginea ocluzal, nivelul unde se realizeaz contactulinterdentar cu dinii vecini.

Suprafaa ocluzal are un relief dependent de prezena a doi sau trei cuspizi. In cazulcnd suprafaa ocluzal prezint doi cus - pizi, relieful ei este asemntor cu cel al

primului premolar infe rior i se deosebete prin urmtoarele semne: vrful cuspidului

vestibular nu este accentuat nclinat spre lingual; anul intercuspidian este situat maivestibular, motiv care a condus la situarea fosetelor meziale i distale mai aproape demarginea vestibular a suprafeei ocluzale; cuspizii vestibular i l ingual sunt aproape deaceeai mrime. Unii autori n general socot cuspidul lingual mai puternic dect celvestibular.

In cazul cnd suprafaa ocluzal prezint 3 cuspizi, anurile, fosetele i cuspidul

vestibular au acelai contur i relief. Modific rile se petrec la nivelul cuspidului lingual,

care este mprit n doi cuspizi de un an cu direcie lingual ce i ia nceputul din

anul intercuspidian cu direcie meziodistal. anul intercuspidian lingual nu depete

l imita crestei sagitale a cuspidului lingual. Dintre cei doi cuspizi linguali celmeziolingual este mai pronunat i "mai mare dect cel distolingual.

16. Morfologia funcional a molarilor. Caracteristicile individuale i de grup.


10/44

Primul molar superior. Este implantat dup al doilea premolar i este al aselea dintedin arcada dentar. Are o coroan de form cuboid i este un dinte tetracuspidant itriradicular .

Suprafaa vestibular a primului molar superior este divizat de 4 margini laterale:ocluzal de form neregulat, ondulat; cervical aproape orizontal i dou margini

proximale convergente spre colet, margin ea distal a crora este mai curb i mai scurtdect cea mezial. Marginile laterale confer suprafeei vestibulre o form trapezoidalcu baza mare situat ocluzal. Relieful suprafeei vestibulre este convex, avnd i omic depresiune (foset) realizat de un an central care vine de pe suprafaa ocluzali se termin aproximativ la jumtatea suprafeei vestibulre. Totodat anul centralmparte suprafaa vestibular n doi lobi inegali: mezial i distal. Lobul mezial esteformat de versantul extern al cuspidului meziovestibular, iar cel distal de versantulcuspidului distovestibular i este mai mic dect lobul mezial.

Suprafaa palatinal este asemntoare cu cea vestibular, marginile proximale alecreia sunt mai convergente spre colet, la fel fiind mprit n doi lobi inegali deanul ocluzal distopalatinal, numit i an palatinal de descrcare, care continu pnaproape de linia coletului. Lobul mezial, format de versantul intern al cuspiduluimeziopalatinal, este mai mare dect lobu l meziovestibular i cu mult mai mare dectcel distopalatinal, format de versantul intern al cuspidului distopalatinal. Pe suprafaa

palatinal a lobului meziopalatinal n treimea ocluzal i aproape de marginea mezial,

deseori este situat o proeminen de smal numit tubercu lul Carabelli, considerat deunii autori ca un cuspid supranumerar. Uneori anul ocluzal distopalatinal formeaz omic depresiune orificiul orb (forameti caecum).Suprafeele proximale au formatrapezoidal cu baza ma re ndreptat spre colet, suprafaa distal a cruia este maimic i mai convex, iar suprafaa mezial este plan n sens vertical i convex nsens orizontal, convexitatea fiind mai accentuat spre marginea vestibular. Acestrelief al suprafeei meziale contribuie la formarea unei uoare depresiuni n centrul ei,n apropierea coletului.

Suprafaa ocluzal are o form neregulat romboidal, marginea vestibular a creia formeaz cu ceamezial un unghi ascuit, iar cu marginea distal un unghi obtuz deschis i invers; marginea palatinalcu cea distal formeaz un unghi obtuz, iar cu cea distal un unghi ascuit. Astfel diagonala mare aacestei suprafee unete imaginar unghiurile ascuite meziovestibular cu cel distopalatinal. Margineadistal i cea mezial sunt aproape paralele i drepte, iar cea vestibular i palatinal sunt convergente

spre distal. Pe suprafaa ocluzal sunt situai 4 cuspizi, creasta oblic, 2 fosete principale, o fosetaccesorie i 3 anuri. Cuspizii sunt orientai n sens vestibulopalatinal i meziodistal, fiind separai ntreei printr-un sistem dublu de anuri intercuspidiene, care n dependen de gradul de adncire spre

partea central a suprafeei ocluzale, sunt divizate n: anuri centrale (vestibulocentral i meziocentral)i 1 ant periferic (distopalatinal). anul vestibulocentral, pornind din centrul ocluzal spre suprafaavestibular, continu pn n treimea mijlocie a suprafeei vestibulre, separnd astfel cei 2 cuspizivestibulari n: cuspidul meziovestibular care coincide dup mrime cu lobul mezial al suprafeeivestibulre i cuspidul distovestibular care coincide cu lobul distal. anul meziocentral i are nceputulca i cel vestibulocentral n centrul ocluzal; intersecia acestor dou anuri formeaz un unghi de circa95 i o foset, numit foseta central sau accesorie (secundar). anul meziocentral pornete spresuprafaa mezial i mparte cei doi cuspizi meziali n: cuspidul meziovestibular i cuspidulmeziopalatinal. Acest an mpreun cu creasta mezial formeaz foseta mezial. anul distopalatinal

pornete de pe marginea distal a suprafeei ocluzale, mprind-o aproximativ n dou jumti egale,continu pn la marginea crestei oblice de smal, unde formeaz cu ea un unghi oblic de aproximativ

120135 i se ndreapt pe suprafaa palatinal unde se contopete cu anul de pe aceast suprafa.Uneori, poriunea distal a anului distopalatinal trece creasta oblic de smal i se termin n fosetacentral, avnd un relief slab pronunat. Astfel acest an separ cuspizii palatinali n cuspiduldistopalatinal i cuspidul meziopalatinal, separnd totodat i cuspizii distali n cuspidul distovestibulari cuspidul distopalatinal. anul distopalatinal mpreun cu creasta distal formeaz foseta distal.Cuspidul meziopalatinal se unete cu cuspidul distovestibular printr-o creast oblic de smal care se mainumete i puntea de smal, iar creasta cuspidului meziopalatinal, trecnd de pe un cuspid pe altul,formeaz un unghi de aproximativ 145 cu vrful orientat n sens distal. Totodat este necesar demenionat c, din vrful tuturor cuspizilor spre centrul ocluzal, pornesc creste axialecare mpart cuspizii n dou versante: mezial i distal. Paralel acestor creste pornescanuri secundare, grladul de reliefare al crora difer. Vrfurile cuspizilor vestibularii palatinali sunt unite prin creste sagitale care mpart cuspizii n dou versante: externi intern. Crestele sagitale la rndul su sunt unite cu crestele proximale n sensmeziodistal.

Primul molar superior este dotat cu 3 rdcini implantate n ardada dentar astfel: dou

rdcini n sens vestibular i una n sens palatinal.


11/44

Molarul doi superior. Este implantat dup primul molar, fiind al aptelea dinte d inarcada dentar. Caracteristicile morfologice generale sunt identice cu cele ale primuluimolar superior, cu unele deosebiri de detaliu. Coroana molarului doi superior are oform cuboid, este un dinte tetracuspidat (uneori poate fi tricuspidat), trirad icular .

Suprafaa vestibular a molarului doi superior se deosebete de cea vestibular aprimului molar prin dimensiuni mai mici. anul vestibular este de asemenea mai puinexprimat i mparte suprafaa vestibular n doi lobi aproximativ egali. Suprafaa

palatinal este mai mic, mai convex dect suprafaa palatinal a primului molar,relieful ei fiind dependent de prezenta i poziia anului palatinal situat mult mai distal

i care este mai scurt, extinzndu -se n treimea ocluzal a suprafeei pala tinale. Lamolarii cu suprafaa ocluzal tricuspidant anul palatinal lipsete sau este abia schi atpe marginea palat inal.

Suprafeele proximale ale molarului doi superior prezint aceleai caracteremorfologice cu ale suprafeelor proximale ale pri mului molar, avnd dimensiuni maimici.Suprafaa ocluzal, ca i n cazul primului molar superior, are o form neregulat,romboid, dimensiuni mai mici, unghiurile meziopalatinal i distovestibular sunt mairotunjite, din care cauz diagonala care leag unghiurile meziovestibular idistopalatinal este mai mare dect diagonala unghiurilor meziopalatinal i disto -vestibular. Cnd pe suprafaa ocluzal sunt situai 4 cuspizi, relie ful ei are caracteremorfologice identice cu cele ale primului molar superior, cuspizii fiind mai teii .Cuspizii distovestibular i dis topalatinal sunt mai mici, reducerea n volum fiind foarteaccentuat la cuspidul distopalatinal, care deseori aproape nu se mai observ, iar

suprafaa ocluzal este reprezentat numai de trei cuspizi. In aa cazuri reliefulsuprafeei ocluzale este conferit de aceti cuspizi care sunt situai astfel: 2 cuspizivestibulari i unul palatinal. Astfel poriunea palatinal a anului distopalatinal sereduce pn la dispariia complet, sau coincide cu anul secun dar al crestei oblicecontribuind la reducerea fosetei distale; poriunea distal se contopete cu anulintercuspidian meziocentral. Deci suprafaa ocluzal poate fi reprezentat i de 3cuspizi, creas ta oblic, o foset principal i u na accesorie i 2 anuri intercuspidiene.

Rdcinile sunt implantate n arcada dentar ca i la primul molar superior.

Molarul al treilea superior. Este implantat dup al doilea molar i este ultimul dintedin arcada dentar, ocupnd locul 8. Mai este numit i molarul de minte, datorit

perioadei de erupie ntre 1640 ani . Are o form variabil, puin constant, poate fitricus- pidant sau multicuspidant, triradicular sau mono- i multiradicular. Cnd molarul

trei superior este normal dezvoltat, are caracteristici morfologice generale asemntoarecu ale molarului doi superior, avnd trei cuspizi, dimensiunile i volumul fiind mairedus.

Primul molar inferior. Este implantat dup al doilea premolar inferior i este alaselea dinte din arcada dentar inf erioar. Coroana are o form cuboid i este un dinte

pentacuspidat i biradicular .

Suprafaa vestibular a primului molar inferior este delimitat de 4 margini laterale:ocluzal- , de form ondulat, echivalent ce lor trei cuspizi vestibulari; cervical reprezentat de dou convexiti orientate ocluzal (una mezial i alta distal), care seunesc printr-o uoar ondulare spre spaiul interradicular corespunztor delimitriirdcinilor; dou margini proximale convergente spre colet, marginea distal a croraeste mai convex i mai scurt dect cea mezial. Marginile laterale confer suprafeei

vestibulre form trapezoidal cu baza mare situat n sens ocluzal, iar baza mic nsens cervical. Relieful suprafeei ocluzale este asemntor cu cel al p remolarilorinferiori, avnd convexitate maxim n treimea cervical, fiind aproape plan n sensocluzal i oblic n sens lingual. Suprafaa vestibular este mprit de dou anuriverticale (mezial i distal) n trei lobi inegali. anul mezial pornete de pe suprafaaocluzal i .continu pn la jumtatea suprafeei vestibulre, terminndu -se ntr-odepresiune care formeaz foseta vestibular (orificiu orb). Acest an mparte suprafaavestibular n doi l obi: vestibulomezial i vestibulocentral . Lobul mezial este format deversantul extern al cuspidului meziovestibular, lobul central este format de versantulextern al cuspidului centrovestibular i este mai mic dect cel mezial. anul distal por-nete de asemenea de pe suprafaa ocluzal, fiind mai scurt i mai puin exprimat,separnd lobul vestibulocentral de cel vestibulodistal. Lobul vestibulodistal este formatde versantul extern al cuspidului distovestibular i este cel mai mic lob de pe suprafaaves t ibular.

Suprafaa lingual ca i cea vestibular are form trapezoidal cu acelai contur, darde dimensiuni mai mici, fiind neted. Aceast suprafa este convex i aproapevertical, mprit de un an vertical n doi lobi inegali. anul vertical i ianceputul pe sup rafaa ocluzal i continu pn n treimea ocluzal a suprafeeilinguale mprind -o n lobul meziolingual de dimensiuni mai mari i lobul distolingual


12/44

de dimensiuni mai mici. Aceti lobi sunt formai de versantele interne ale cuspizilorl inguali, iar volumul lor depinde de dimensiunile acestor versante.

Suprafeele proximale ca i n cazul molarilor superiori pot fi comparate cu untrapez, cu baza mare orientat spre colet i cea mic spre ocluzal, avnd suprafaadistal mai mic i mai convex dect cea mezial. Marginile suprafeelor proximale(mezial i distal) sunt uor curbate fiind nclinate lingual.

Suprafaa ocluzal a primului molar inferior are form de trapez cu baza mare orientat n sensvestibulr, este format de crestele sagitale cuspidiene (vestibulr i lingual) i de crestele marginale de

smal (mezial i distal). Pe suprafaa ocluzal sunt situai 5 cuspizi, 4 anuri intercuspidiene i 5 fosete.Cuspi- zii sunt situai astfel: 3 vestibulari i 2 linguali, fiind separai ntre ei printr-unsistem specific de anuri intercuspidiene, care include un an central i 3 anurisecundare. anul central meziodistal pornete aproximativ din mijlocul crestei meziale,transverseaz suprafaa ocluzal i se termin pe mijlocul crestei distale. anul centraleste bifurcat distal crestei de smal meziale, avnd o adncime mai pronunat iformnd foseta mezial principal. Distal anul central are un contur mai puinexprimat i mpreun cu creasta de smal distal formeaz a doua foset distal

principal. Este necesar de menionat c crestele de smal mpiedic prelun gireaanului meziodistal pe suprafeele proximale, prin urmare, acest an separ cuspiziivestibulari de cei linguali, ultimii fiind mai nali .

anul meziodistal bifurc n dou anuri secundare (mezial i distal) care pornescspre suprafaa vestibular, unde se contopesc cu anurile vestibulre similare,

separnd cuspizii vestibulari. anul mezial separ cuspidul meziovestibular de celcentrovestibular, iar cel distal sep ar cuspidul centrovestibular de cuspiduldistovestibular. Intersecia anurilor mezial i distal cu anul meziodistal formeaz

dou fosete secundare. Aproximativ de la jumtatea anului meziodistal, spresuprafaa lingual, pleac anul lingual care separ cuspizii linguali n cuspidul

meziolingual i cuspidul distolingual. anul lingual confer suprafeei ocluzale unrelief caracteristic. In unele cazuri anul lingual coincide cu anul mezial vestibulr

(variant cruciform), iar n alte cazuri coincide cu creasta de smal a cuspiduluicentrovestibular (variant driopitec). La intersecia anului lingual cu anul

meziodistal se formeaz a treia foset secundar. Din vrfurile cuspizilor, ca la molariisuperiori, pornesc spre ocluzal creste axia le de smal, iar paralel acestor creste

anuri secundare. In ordinea mrimii i n raport descendent cuspizii se situeazastfel: meziolingual fiind cel mai mare, distolingual, meziovestibular, centrovestibular

i distovestibular, fiind cei mai mici.

Rdcinile sunt implantate n arcada dentar astfel: una n sens mezial i alta n sensdistal. Rdcina mezial dup mrime este mai voluminoas.

Molarul doi inferior. Este implantat dup primul molar inferior i este al apteleadinte din arcada dentar i nferioar. Caracteristicile generale sunt identice cu cele ale

primului molar inferior, existnd unele deosebiri de detaliu: are coroana de formaunui trapez i este un dinte tetracuspidat i biradicular.

Suprafaa vestibular a molarului doi inferior are aceeai form general ca a primuluimolar, deosebindu-se prin dimensiuni mai mici, fiind mai convex i avnd un singuran vestibulr care se prelungete pn la jumtatea suprafeei vestibulre, terminndu -se n foseta vestibular. anul mparte suprafaa vestibular n doi lobi inegali: lobulmezial fiind mai mare i lobul distal fiind mai mic.

Suprafaa lingual este mai mic, avnd aproximativ aceeai form ca i suprafaalingual a primului molar inferior.

Suprafaa ocluzal are un relief imprimat de cei 4 cuspizi, dou anuriintercuspidiene, dou fosete principale i una accesorie. anul meziodistal are aceeaidirecie ca i omologul su de pe primul molar inferior, formnd dou fosete principale(mezial i distal) care separ cei do i cuspizi vestibulari de cei doi cuspizi linguali.anul vestibulolingual ncepe pe suprafaa vestibular, transverseaz anulmeziodistal, formnd foseta secundar, terminndu-se pe marginea lingual asuprafeei ocluzale. Acest an separ cuspizii vestibulari i l inguali n cuspiziimeziovestibular i distovestibular, meziolingual i distolingual. In dependen de ca -racterul direciei topografice a poriunii vestibulre a anului vestibulolingual fa de

poriunea lingual, deosebim: variant cruc iform, cnd aceste poriuni coincid i auaceeai direcie; variant driopitec, cnd aceste poriuni nu coincid, poriunea lingualfiind situat mai distal, suprapunndu -se cu creasta axial a cuspidului distolingual;variant n scar, cnd la intersecia anurilor meziodistal i vestibulolingual seformeaz o ncruciare care se aseamn cu litera X. In ordinea mrimii i n raport


13/44

descendent cuspizii se situeaz astfel: meziovestibular fiind cel mai mare, meziolingual,distovestibular i distol ingual fiind cel mai mic.

Rdcinile molarului doi inferior sunt implantate n procesul alveolar asemntor curdcinile primului molar.

Molarul al treilea inferior. Este implantat dup al doilea molar inferior i esteultimul din arcada dentar inferioar, ocupnd locui 8. Ca i omologul su de la

maxil este numit i molarul de minte. Deseori este mai bine dezvoltat i chiarmai mare dect molarul 2 inferior. Coroana lui este format n fond din 45cuspizi sau chiar mai muli . Molarul al treilea inferior prezint caractere mor-fologice identice cu cele ale primului i al doilea molari inferiori. Reliefulacestui dinte este n raport cu polimorfismul i numrul cuspizilor; este un dinte

biradicular, rdcinile cruia sunt de cele mai multe ori reunite formnd un conscurt.

17.Particularitile implantrii dinilor la maxil i mandibul. Formele fiziologice ipatologice ale arcadelor dentare.

18.Definiie Arcada dentar, Arcada alveolar,Arcada bazal . Care estecoraportul la maxil i mandibula dintre ele.

* Arcada dentara-prezinta un suport de sustinere a pozitiei buzelor contribuind astfel la aspectul

fizionomic al fetei.

*Arcada alveolara-linia conventionala trasata pe virful apofizei alveolare.

*Arcada bazala-linia trasat pe vrfurile rdcinilor.

*Coraportul dintre ele-la maxilla arcada dentara este mai mare dect cea alveolar, iar cea alveolarmai mare dect cea bazal. In cazul mandibulei avem un co - raport invers: arcada dentar estemai mic.

19.Factorii ce ne asigur unitatea funcional a arcadelor dentare. Ariile ocluzale.Curba sagital de ocluzie Spee.

Factorii:

-apofizele alveolare;

-puncte de contact interdentare(contactele interdentale joac un rol important la dispersarea i

repartizarea presiunilor funcionale i asupra dinilor vecini. Afar de aceasta, contactele

interdentale servesc drept obstacol pentru produsele alimentare care ar trau ma i ar leza

papilele interdentare);

-ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente snt situate deasuprasepturilor alveolare inserndu-se de cementul unui dinte i trecnd la cellalt. Datorit acestorligamente deplasarea unui dinte mezial sau distal provoac i deplasarea dinilor vecini).

Ariile ocluzale: arie ocluzal a arcadei dentare superioare i a celei inferioare, care sntformate din succesiunea suprafeelor ocluzale ale fiecrui dinte n parte. Aria oc luzala a arcadei

dentare superioare n regiunea frontal prezint o linie egal cu limea prii incisivale a din -ilor frontali, lrgindu-se treptat posterior, atingnd cele mai mari dimensiuni n regiuneaprimului molar. Aria ocluzal a mandibulei este mai mic n regiunea dinilor frontali i maimare la fel la nivelul primului molar. In zona frontal aria ocluzal este arcat i ngust, iar nzonele laterale are un relief caracteristic datorit prezenei cuspizilor pe faa ocluzal a dinilorlaterali adaptai la frmiarea i mcinarea alimentelor.


14/44

Ariile ocluzale pot fi ntrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentaii pariale. Elela fel pot avea diferite dimensiuni n raport cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi naturale,artificiale, mixte, iar la edcntaia total absente.

Planul de ocluzie-dac trasm o linie convenional care ar uni cus pizii vestibulari ai primilorpremolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obinem un plan, care n zonafrontal trece pe marginea incisiv a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan deocluzie. Datorit curbrii arcadelor dentare n plan sagital i transversal fiecare dinte se aflfa de planul de ocluzie ntr -un anumit raport. Aa, la nchiderea arcadelor dentare n ocluziacentric, dinii laterali superiori ntretaie acest plan, iar cei inferiori nu -1 ating. In zona frontal

a arcadelor dentare incisivii centrali i caninii superi ori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori lntretaie.Prin urmare, acest plan de ocluzie este alctuit din trei segmen te: unul frontal i doulaterale. S-a constatat c segmentul frontal este curbat i paralel cu linia bipupilar, iar celelaterale cu planul orizontal Camper, care trece de la spina nazal anterioar i pn la centrulconductelor auditive externe. Migrrile dentare pot modifica raportul dinilor deplasai fa deacest plan, dereglnd relieful ariilor ocluzale.

Curba de ocluzie sagitala Spee- dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferitnivel , si daca vom trasa o linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numitacurbura de ocluzie sagitala Spee.La maxil aceast curbur este corespunztor convex. centrulacestei curburi este situat la 3 cm posterior de crista Gal ii.Speesocotea c centrul acesteicurburi se gsete n orbit i dac vom prelungi aceast curb, ea va trece la margineaanterioar a condilui articular al mandibulei . Bonwill, studiind profunz imea curbei de ocluziesagital Spee, a ajuns la concluzia c ea depinde de gradul de supraacoperire frontal. Cu citgradul de supraacoperire este mai mare, cu att mai adnc este i curba de ocluzie sagitalSpee. Dup Bornvill datorit curbei de ocluzie sagitali Spee, n caz de deplasare a mandibulei nsens anterior, ntre arcadele dentare i ntre dinii antagoniti se creeaz cel putin trei

puncte de contact, situate n form de triunghi: un contact n zona dinilor frontali i cte unuln zone le laterale. Acest fenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dup Bonwill .

Rolul biologic- protectia parodontului dintilor laterali ( curbura transversala), dintilor frontali (curburasagitala).

20.Curba transversal ocluzal Monson-Wilson irolul ei biologic.

Curba de ocluzie transversala Monson-Wilson: in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali(coroana dintilor laterali mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilarivestibular), daca unim

cuspizii dintilor omogeni de pe hemiarcada stinga si dreapta obtinem curba de ocluzie transversala

Monson-Wilson.

Gradul de pronuntaredepinde de gradul de nclinaie a dinilor laterali: la cei maxilari spre vestibular, la

cei mandibulari spre oral.

Importanta:

-pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens

transversal.

-biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si curbura de

profilaxie parodontala.

-rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de propulsie si

lateralitate intre arcadele dentare se pastreaza contact interdentar cel putin in trei puncte asigurind fixare

stabile a protezelor mobile.

21.Definiie Parodont. Enumerai esuturile ce include aceast noiune. Funciileparodontului.


15/44

Parodont-complexul de tesuturi care inconjoara portiunea radiculara a dintelui: gingia, periodontiu,

tesutul osos alveolar, cimentul radicular.

Gingia-alcatuita din papilele interdentare , marginea libera, portiunea consolidata cu tesutul osos. Partea

marginala a gingiei in conditii fiziologice , cuprinde dintele ca o manseta aproximativ cu 1,5 mm mai sus

de coletul dentar, formind santul dentogingival, care are o adincime de aproximativ 0,85 mm dupa Orban.

Periodontiul-tesut conjunctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului

periodontal. Alcatuid din: fibre periodontale , elemente celulare (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste,

osteoclaste) din vase sangvine si limfatice si fibre nervoase. In zona coletului format din doua grupe de

fibre :ligamentele dentogingivale care incep pe cementul radicular si insera in gingie, ligamentele

dentoperiostale si dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera la dintele vecin. In asa mod dintii din

arcadele dentare se transforma intr-un system unic si prin urmare la actiunea unei forte asupra oricarui

dinte el va influenta si asupra dintelui vecin.

Tesutul alveolar-dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de

functia acestuia. Sub influenta dintelui pe fata vestibulara si orala se modeleaza o margine a tesutului

cunoscut ca os compact , os dens. Aceasta placuta ca regula este mai groasa din partea orala si maisubtire din partea vestibulara.

Functiile parodontului:

-de fixare si stabilizare a dintelui;

-de automentinere ;

-senzorica;

-analizatorica;

-de plastie a tesuturilor paradontului;

-de reglare a presiunilor masticatorii;-de amortizare a fortelor functionale;

-trofica.

22.Definiie Plan de ocluzie.Importana practic.

Planul de ocluzie-dac trasm o linie convenional care ar uni cuspizii vestibulari ai primilorpremolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obinem un plan, care n zonafrontal trece pe marginea incisiv a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan deocluzie. Datorit curbrii arcadelor dentare n plan sagital i transversal fiecare dinte se aflfa de planul de ocluzie ntr-un anumit raport. Aa, la nchiderea arcadelor dentare n ocluziacentric, dinii laterali superiori ntretaie acest plan, iar cei inferiori nu -1 ating. In zona frontala arcadelor dentare incisivii centrali i caninii superi ori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori l

ntretaie.Prin urmare, acest plan de ocluzie este alctuit din trei segmen te: unul frontal i doulaterale. S-a constatat c segmentul frontal este curbat i paralel cu linia bipupilar, iar celelaterale cu planul orizontal Camper, care trece de la spina nazal anterioar i pn la centrulconductelor auditive externe. Migrrile dentare pot modifica raportul dinilor deplasai fa deacest plan, dereglnd relieful ariilor ocluzale.

23. Indicai limea spaiului dento-alveolar n cele 3 zone. Enumerai cele 3 grupe de

ligamente alveolodentare ale periodoniului.

Spaiul dento-alveolar are o lrgime variabil n diferite segmente ale rdcinii: n zona orificiuluialveolei el este egal cu 0,250,27 mm, la treimea coletului0,17-0,19 mm, n zona mijlocie


16/44

0,080,14 mm, iar n zona apical 0,160,19 mm. Deci cea mai ngust zon este situat lamijlocul rdcinii datorit particularitilor de mobilitate fiziologic a dintelui.

Sunt 3 grupe de ligament ale periodontiului:

-fibre circulare- In zona coletului mai exista un grup de fibre orientate orizontal ce leaga dintelede alveola, de gingie (ligament dentogingivale) si de dintii vecini (ligamente dentodentare, ce

trec peste marginile alveolei si se insera pe cementul din zona coletului dintilor vecini.Astfel se formeaza ligamentul circular ce uneste dintii din arcada in lant.

-fibre transversale (oblice)sunt formate din fibre colagene Sharpey ce fixeaza si suspendadintele in alveola si amortizeaza fortele de presiune. Sunt inserate in peretele alveolei sicementul radicular, cu orientarea dinspre alveola spre cement.

-fibre longitudinale

Sau in raport cu localizarea sunt:-fibrele crestei alveolare- se afla sub epiteliul jonctional, orientate de la creasta alveolara spre

cementul radicular

-fibrele orizontale- orientate de la creasta alveolara spre cementul radicular

-fibre oblice- incep de la osul alveolar si se insera in cement mai apical decit pe os

-fibre apicale- sun orientate radial,oblic, sau vertical de la radacina in osul alveolar

-fibre interradiculare- sunt prezente doar in dinti pluriradiculari, orientate de la suprafata radaciniiperpendicular pe creasta interradiculara

24. Definiie ocluzie, ocluzie static, ocluzie dinamic , relaii de ocluzie.

Ocluziarelaie de contact ntre arcadele dentare indiferent de poziia mandibulei.

Relaii de ocluzierapoarte ce se realizeaz ntre arcadele dentare

Ocluzia staticaeste contactul dintilor in repaos, iarocluzia dinamicaeste atunci cand maxilarulse misca la fel ca in timpul masticatiei. Ocluzia dentara depinde de structura osoasa, muschi,

nervi, structura dintilor, sau de postura.25. Definiie Relaii de postur mandibular. Elementele active ce asigur poziia de

postur a manibulei.

Relaie de postur mandibularfenomenul de poziionare a mandibulei n starea de relaxarerelativ, datorat tonusului funcional al muchilor.

Definiie de postur a mandibulei dup Burlui.

... suma rapoartelor mandibulocraniene atunci, cnd mandibula se afl n poziie postural fa

de craniu sub efectul echilibrului tonic al musculaturii manducatoare antigravific

Elementele active sunt prezentate de tonalitatea complexului muscular al ntregului SS i, n

primul rnd, a muchilor mobilizatori i a regiunii periarticulare. Prin urmare, sub influena motorie


17/44

a sistemului de inervaie, multitudinea fibrelor musculare a fiecrui muchi pe rnd, n raport de

numrul motoroneuronilor, particip la realizarea tonusului muscular.

26. Elementele pasive ce asigur poziia de postur a mandibulei. Ce prezint spaiul

Donders.

Elementele pasive sunt prezentate de aciunea specific a complexului muchi-tendon. ATM i a

presiunii negative din cavitatea bucal ce apare la deplasarea mandibulei n jos. Primele douelemente n starea de repaus fiziologic relativ i echilibrat, datorit particularitilor de structur,

posed nsuiri elastice ca i orice corp fizic cu aa caracteristici. Aceste nsuiri se manifest

prin contracararea greutii mandibulei i poziionarea ei n anumite relaii craniene.

Spatiul Donders- spatiul intre fata dorsala a limbii si bolta palatina.

27. Ce numim i cu ct este egal spaiul liber de vorbire. Importana practic.

Spaiul liber de vorbire spaiu pentru funcia fonetic a SS, individual ca i spaiul de inocluzie

fiziologic.Mrimea sa determin caracterul fonaiei.Importanta practica- pentru ca sa se relaxeze muschii in timpul repaosului, n plus ne mai ajut i la determinarea DVO.

28. Ce prezint testul Wild, Silverman, i Robinson.

Wild a propus testul fonetic prin pronunarea cuvintelor ce conin fonema a, Silverman s,

Robinson [f] ( mama, casa, soare, fon, sus), sau numrtoarea de la 60 la 70.

Rolul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura.

29. Definiie o.c. Componentele fundamentale ale o.c. Indicai 4 semne ale o.c.

Poziia de ocluzie centric este o poziie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadeledentare ce rareori coincide cu intercuspidarea maxim. Pentru realizarea acestui contactmandibula se deplaseaz din poziia de relaie centric anterior, micnd n acest direcie

condilii articulari cu 0,10,15 mm poziionndu-i la baza pantei tubercurilor articulari. Astfel depoziionare a mandibulei fa de maxil este manifestat prin contractarea bilateral, uniform i

simetric a muchilor ridictori, ce totodat creeaz condiii favorabile pentru efectuarea actului

de deglutiie.

Semnele caracteristice: dentar, articular, muscular i faringoglandular.

Deci, ocluzia centric fiind static poate fi definit ca raport dintre arcadele dentare n plansagital, transversal i vertical, cnd mandibula ocup o poziie centric fa de baza craniului i

maxil. Aceast singur poziionare anterioar a condililor articulari n fose articulare, la bazapantei tuberculilor articulari i un contact maxim interdentar, manifestat de contracia bilateral,

uniform i simetric a muchilor ridictori ce coincide cu micarea de deglutiie.

30. Definiie Rapoarte dintre arcadele dentare , (tipuri de ocluzie). Caracteristica celor 2 grupe.

Rapoartele dentare in ocluzia centrica sau obisnuita se numeste tip de ocluzie interdentara.

Toate ocluziile interdentare desi au particularitatile individuale,se impart in mai multe grupuri:

-Fiziologice

-Patologice


18/44

Din cele fiziologice (normale) fac parte acele rapoarte de oclzie dintre arcadele dentare careasigura la maximum realizarea functiei principale ale sistemului stomatognat si aspectulfizionomic.Din rapoartele de ocluzie fac parte:

Ocluzia ortognata Ocluzia dreapta (cap la cap)

Prognatia fiziologica (ocluzie biprognata) Ocluzia opistognata (retruzie fiziologica bimaxilara)

Raportul ocluzal dintre arcadele dentare care manifesta dereglari de functii ale sistemuluistomatognat si fizionomice,duce la instalarea ocluziilor patologice (anormale).

Din ocluziile patologice anormale fac parte: Ocluzia distala (prognatia) Ocluzia meziala sau incersa (progenia)

31. Semnele de o.c.caracterisice pentru toi dinii n ocluzia ortognat.

Propunand pacientului sa inchida cavitatea bucala,in ocluzia centrala prin aplicarea diferitor probedeterminand caracterul contactului dintre fiecare dinte.

Pentru ocluzia ortognata,ca si pentru celelalte tipuri de ocluzii fiziologice,este caracteristic raportul cand

fiecare dinte este in contact cu doi dinti antagonisti- cel principal si cel secundar.

Fiecare dinte din arcada dentara superioara vine in contact cu omogenul din arcada dentara

inferioara si suplimentar cu cel situat distal ,iar fecare dinte din arcada dentara inferioara vine in contact

cu cel omogen de pe arcada superioarasi suplimentar cu cel situat median .

La examenul dintilor in zona frontala se va observa ca linia mediana a fetei coincide cu linia dintre

incisivii centrali ai maxilei si mandibulei. Asa situatie creaza un ansamblu fizionomic simetric.

Al doilea criteriu important este ca dintii frontali superiori acopera fata vestibulara a dintilor

inferiori pana la treimea din dimensiunile lor verticale,ceea ce se egaleaza cu 2-3 mm.

32.Semnele de o.c caracteristice pentru dinii frontali n ocluzia ortognat.

La examenul dintilor din zona frontala se va observa ca linia mediana a fetei coincide cu liniadintre incisivii centrali ai maxilei si mandibulei. Asa situatie creeaza un ansamblu fizionomicsimetric. Al doilea criteriu important este ca dintii frontali superiori acopera fata vestibulara adintilor inferiori pina la o treime din dimensiunile lor verticale, ceea ce se egaleaza cu 2-3 mm.Datorita acestui fapt relatia interdentara data sau tipul de ocluzie a mai primit denumirea de

supraocluzie normala. In asa pozitie partile incisivale ale incisivilor inferiori vin in contact cutuberculii palatinali ai dintilor frontali superiori.

33.Semnele de o.c.caracteristice pentru dinii laterali n plan sagital n ocluzia

ortognat.

La examenul dintilor din zonele laterale in sens sagital observam o manifestare de angrenare

dintre cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari ai dintilor superiori si cuspizii vestibulari

ai dintilor inferiori in asa mod incat fiecare cuspid al dintilor supetiori se incadreaza intre cei doi cuspizi

inferiori astfel o interuspidare maxima in acest plan.

Ca reper Angle a propus raportul in acest sens dintre primii molari, afirmind ca in conditiilenormale cuspidul meziovestibular al primului molar superior este situate intre cuspizii mezio- sicentrovestibular al primului molar inferior. Acest raport a mai fost numit raport neutru sau cheia


19/44

ocluziei si a fost propus de autor drept criteriu in clasificarea anomaliilor de ocluzie. In sfirsit,distalizarea dintilor superiori manifestata de volumul mai mare ai incisivilor superiori decit al celorinferiori duce la aceea, ca suprafetele distale ale ultimilor dinti de pe maxilla si mandibular segasesc in acelasi plan.

34.Semnele de o.c. caracteristice pentru dinii laterali n plan transversal n ocluzia ortognat.

Examinand raportul interdentar in aceste zone ale arcadelor dentare in plan transversal observamca pentru acest tip de ocluzie este caracteristic raportul,cand cuspizii vestibulari ai dintilor superiori ii

acopera pe cuspizii amogenilor de pe mandibula,obligand ca cuspizii vestibulari ai dintilor laterali inferiori

sa contacteze cu santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare superioare . In asa pozitie cuspizii

lingual ai dintilor laterali inferiori ii acopera pe cuspizii dintilor antagonisti superiori, care sint situati in

santul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare inferioare. Asa cuspidare a arcadelor dentare se mai

lamureste si prin faptul ca arcada dentara superioara este mai mare decit cea inferioara datorita inclinarii

coroanelor dintilor superiori spre vestibular, iar a celor inferioari spre oral. Astfel de angrenare

intercuspidiana permite crearea unui contact maximal intre suprafetele ocluzale ale dintilor.

35.Ce este caracteristic pentru grupul dinilor frontali n ocluzia ortognat, biprognat i

opistognat i cap la cap.

Ocluzia biprognata. Acest tip de ocluzie fiziologica este insotita de aceleiasi semne morgologice

(anatomice),la nivelul arcadelor dentare ca si ocluzia ortognata ,cu deferenta ca la ocluzia biprognata

avem o inclinare vestibulara a dintilor ipreuna cu apofizele alveolare atat celo de la maxila,cat si a celor de

pe mandibula(potruzie bimaxilara).Asa raport dinte arcadele dentare mai frecvent se intalneste la

popoarele din Africa.

Ocluzia opistognata ( retruzia fiziologica bimaxilara) :

La examenul arcadelor dentare,in ocluzia centrica,observam acelasi raport si aceleasi semne ca si la

ocluzia ortognata cu deferenta ca dintii din zona frontala la ambele maxilare ,impreuna cu apofizele

alveolare ,au o inclinare usoara in directie orala.Asa varietate de raport dintre arcadele dentare este

considerata ca normala si se intalneste mult mai rar decat cele precedente.

Semnele caracteristice pentru ocluzia dreapta ( cap la cap ):

Acest tip de ocluzie se deosebeste de cea ortognata prin contactul dintre dintii din zina frontala dupa tipul

cap la cap,adica un raport ocluzal de margina incisivala la margine incisivala.Asa raport dintre arcadeledentare are o frecventa mult mai mica decat ocluzia ortognata (pana la 20 % din populatie).In cazl cand

dintii frontali inferioti nu sunt acoperiti de cei superiori,miscarile mandibulei nu sunt blocate si ea are

posibilitatea fara obstacole sa se deplaseze in sens sagital si transversal .Asamiscari in actul masticatiei

creaza un stereotip de masticatie frecator ,care duce la o abraziune rapida a cuspizilor dintilor laterali mai

evidenta decat ocluzia ortognata.

36.Caracteristica celor 2 grupe de micri mandibulare dup Costa n biomecanica

mandibulei reeind din relaiile fundamentale mandibulo-craniene.

La realizarea diferitelor functii sub actiunea muschilor mobilizatori, mandibula va solicita deplasari in diverse

directii, in dependent de functie. E.Costa in raport de cele 2 relatii fundamentale mandibulocraniene, de repaus

fiziologic relative (postura) si de ocluzie, grupeaza miscarile mandibulare in 2 categorii:

- Miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica, caracteristice pentru fazele actului de masticatie;


20/44

- Miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic relative caracteristice pentru alte functii( fonatiasi a.).

Miscarile mandibulei se incep din ocluzia centrica au loc in trei directii conform celor trei planuri:

vertical,sagital, transversal si in 10 sensuri:

1) coborire si ridicare;

2) propulsive si revenire;

3) retruzie si revenire;

4) miscare laterala spre dreapta si revenire;

5) miscare laterala spre stinga si revenire.

Miscarile pot fi stereotipice, functionale, care se efectueaza in timpul functiilor masticatorii si fonetica, care

sint de amplitudine relativa redusa si miscari voluntare, intentionate, a caror amplitudine poate ramine in limite

functionale sau pot fi mai ample, cind sint denumite si miscari voluntare extreme.

37.Micrile mandibulare n plan sagital: indicai valoarea unghiului traectoriei sagitale articulare i

traectoriei incisivale i importana practic.

In aceasta miscare de propulsie, care are punctul de plecare ocluzia centrica in tipurile de ocluzie cu

supraacoperire frontala, mandibula nu poate sa se deplaseze anterior din cauza supraacoperirii dintilor inferiori

de cei superiori. De aceea marginile incisivale ale dintilor frontali inferiori aluneca pe suprafetele palatinale ale

dintilor antagonisti pina la contactul de cap-la-cap. Aceasta distanta parcursa de incisivii frontali inferiori a

primit denumirea de traiectorie incisiva.

La nivelul dintilor laterali pot avea loc 2 variante de relatii interdentare: 1)pastrarea contactului interdentar

general, sau numai dintre ultimii molari, iar intre ceilalti aparind un spatiu de inocluzie;

2) lipsa totala a contactului interdentar din zonele laterale si aparitia spatiului de inocluzie creindu-se un raport

dintre arcadele dentare neechilibrat.

Deplasarea mandibulei in plan sagital se datoreaza contractiei bilaterale a muschilor pterigoidieni externi, careinsera la nivelul condililor articulari si al capsule articulare. Distanta condililor articulari va varia in dependent de

gradul de propulsive a mandibulei si va atinge aproximativ pina la 1 cm,iar la realizarea actului de masticatie ea

va fi egala numai cu 2-3mm.

Imaginea miscarii de propulsive si de revenire a mandibulei sub forma de diagrama in volum pentru primadata a fost studiata de Posselt.

Valorile unghiurilor traiectoriilor incisive si articulare sagitale sint determinate de gradul de inclinare a panteituberculilor articulari, a dintilor frontali superiori si supraacoperirii celor inferiori. Miscarile de revenire amandibulei in pozitia incipienta au loc datorita contractiei muschilor coboritori si a fasciculelor posterioare alemuschilor temporali.La miscarea mandibulei de revenire condilii articulari si incisive inferiori alunecape aceleas i

suprafete in pozitia de ocluzie centrica a mandibulei.

38.Micrile mandibulare n plan vertical . Diagrama Posselt.

Miscarile mandibulei in plan vertical corespund gradului de deschidere si inchidere a cavitatii bucale. Rolulprincipal la realizarea acestor miscari revine muschilor coboritori. Gradul de deplasare in aceasta directive va fivariat: de la minimum, care se caracterizeaza prin aparitia unui spatiu de inocluzie dintre arcadele dentare lapronuntarea consoanei S si pina la valoarea maxima egala cu 5 cm si mai mult.

Cinematica mandibulei se poate urmari dupa diagram lui Posselt. La deschidere, in etajul superior al ATM auloc miscari de propulsie, iar in cel inferiorde sarniera(balama). La revenire au loc miscari inverse si mandibulapoate reveni pe aceeasi traiectorie sau pe traiectoria h. La prima miscare de coborire avem o rotatie pura a

condililor articulari, iar punctual interincisival ne va descrie traiectoria I. La o deschidere mai ampla se vordeclansa si miscari de propulsie prin care condilii articulari impreuna cu meniscul se vor plasa pe pantatuberculului articular, iar punctul interincisival ne va descrie traiectoria II.


21/44

39. Micrile mandibulare n plan transversal i ce este caracteristic pentruhemiarcada de balans i cea activ, indicai valorile unghilor treaectorieitransversale articulare i incisivale.

Miscarile de lateralitate ale mandibulei, ca si cele de propulsie se caracterizeaza printr-o combinare a

miscarii de coborire la contractia unilaterala a muschilor pterigoidieni externi si coboritori. Din partea undea avut loc contractia muschilor, datorita lateralitatii mandibulei, intre dintii laterali se creeaza un contactintercuspidian omogen: cuspizii vestibulari ai dintilor superiori vin in ocluzie cu cuspizii vestibulari ai dintilorinferiori, iar cei palatinali ai dintilor superiori cu cei lingual ai dintilor inferiori. Aceasta parte a primitdenumirea de hemiarcada dentara active.

In ATM,condilul articular se roteste in jurul axei vertical, insa este posibila si o deplasare neinsemnata. In asa pozitieintre dintii hemiarcadelor opuse se poate crea un contact intercuspidian neomogen: cuspizii palatinali ai dintilorsuperiori vin in ocluzie cu cei vestibulari ai dintilor inferiori. Aceasta parte a primit denumirea de hemiarcada pasiva saude balansa. In articulatia temporomandibulara respective condilul articular se deplaseaza inainte, in jos inauntru,punctual de plecare incipient fiind din pozitia corespunzatoare ocluziei centrice. Condilul articular se abate din

traiectoria sagitala in mijlociu cu 15-17, iar unghiul format intre aceste doua linii imaginare a primit denumirea deunghiul traiectoriei articulare transversal, sau unghiul Bennett, dupa numele autorului care l-a descries, iar calea pecare o parcurge condilul articular - traiectoria articulara transversala.

In miscarile de lateralitate, care au loc la actul de masticatie, dintii inferiori alternative se deplaseaza spre dreapta sis prestinga, descriind curbe care se intretaie sub diferite unghiuri. Cit mai departe se gaseste dintele de condilul articular, cu atitmai obtuz este unghiul. In zona incisivilor acest unghi atinge 100-110 si poarta denumirea de unghiul traiectoriei incisivetransversale.

40. Actul de masticaie. Enumerai 4 faze ale actului de masticaie dupGysi.

La masticatie mandibula indeplineste un ciclu de miscari care de catre Gysi au fost impartite in 4 faze. Fiecare fazaincepe din pozitia arcadelor dentare in ocluzia centrica denumita faza O.

Prima faza corespunde miscarii de deschidere a gurii si de propulsie a mandibulei.- Faza a doua corespunde miscarii de lateralitate.- Faza a treia corespunde miscarii de inchidere a cavitatii bucale cind pe hemiarcada active se produce un contact

omogen dintre cuspizi, iar pe hemiarcada de balans (pasiva)-un contact neomogen.- Faza a patra corespunde miscarii de alunecare, cind arcada dentara aluneca pe cea superioara revenind inpozitia

punctului de plecare- ocluzia centrica, savirsind astfel un ciclu de miscari.De mentionat ca daca pe hemiarcada activa totdeauna avem un contact omogen intre cuspizii dintilor respective,

apoi pe hemiarcada de balans poate aparea si un spatiu de inocluzie. Aceste varietati de raport interdentare de pe

hemiarcada de balans depind de gradul de supraacoperire frontala si de pronuntare a curbelor ocluzale transversal(curba Monson si Wilson).

41. Definiie Tehnica dentar i Biomaterialele . Cerinele medico-biologice ctrematerialele de construire i indicai clasificarea lor.

- Tehnica dentara este o meserie a crei sarcin este s produc toate tipurile de proteze, coroane dentare, puni,proteze pariale i totale, precum i inserii, aparate ortodontice i piese pentru fractura de maxilar sau gutiere de

protectie pentru anumite sporturi.

Biomaterial -orice entitate materiala care poate fi utilizata in contact, endogen sau exogen, cu tesut animalviu, in scop de regenerare, inlocuire, terapeutic, de diagnostic sau monitorizare a acestuia.

- Biomaterialul trebuie sa fie:BiocompatibilNontrombogenic (daca intra in contact cu sangele);Prelucrabil, Sterilizabil


22/44

Clasificarea biomaterialelor se poate face dupa mai multe criterii:1.In functie de natura tesutului la a carui refacere contribuie:- Pentru tesuturi tari: oase, dinti, cartilagii- Pentru tesuturi moi: piele artificiala, vase de singe, ficat, ochi, inima, ligamente2. Dupa forma de prezentare a biomaterialului- fluide injectabile- capsule- filme poroase

- filme fibroase- placi compacte- tuburi- fire-fibre-geluri-micro si nanoparticule3. Dupa natura chimica a materialului:Biomateriale polimericeBiomateriale metaliceBiomateriale ceramiceBiomateriale compozite

4. Dupa comportarea in mediu biologic- resorbabile- partial resorbabile-neresorbabilePOLIMER, sau Macromoleculagreaca: poli - mult,meros - parteMolecule mari, cu greutate moleculara > 104Polimeri - in functie de natura elementelor:- organici [-CH2-CH2-]npoli(etilena)- anorganici [-N=P(X)2-]npoli(fosfazene)- micsti (elementorganici)Polimeri - in functie de origine:- naturali (biopolimeri);- sintetici- artificiali

42. Caracteristica aliajelor nobile utilizate n protetica dentar, componena titlului 900 i 750 cu platin

al aliajului aurului i destinaia. Cu ci carai este egal titlul 900.

Proprietile aliajelordentare nobile:

1.n stare topit suntf fluide, curg uorntipare, cu o grosime de 0,25-0,30mm, intrnd ntoate detaliile i

realiznd piese metalice fsubiri2.Permit obinereaunor turnturi de fmareprecizie

3.Coeficientul de contracie1-1,2% e compensate de coef de dilataie al masei de ambalat

4. Rezist la coroziune, fiind binetolerate n cavitatea bucal (Aumrete R aliajului la coroziune)

5. Dac se modific structuraaliajuluise pot obine variaiiale proprietilormecanice:ex. Pt mrete Rla rupere a

6. Sunt uor de prelucratn laborator

Aliajele nobile folosite in tehnica metalo-ceramica au, in general, culoarea alb-cenusie, datorita procentuluiridicat de platina si paladiu. Platina este adaugata in procent mare deoarece creste duritatea si reducecoeficientul de dilatare termica a aliaului.

Aliajul cu titlul 900


23/44

Utilizare: confectionarea coroanelor si a unor parti de proteze.

Compozitia: Au90%

Ag4%

Cu6%

Temperatura de topire 1063

Cu ii confera duritate mecanica, intesifica culoarea aliajului; e plastic, fluid, viscos in timpul topirii, ceea cepermite usor de al modela, se supune stantarii, laminarii si altor procese tehnologice. Aliajul e putin dur,de aceea se supune abraziunii.

Forma de producer: discuri cu diametrul de 18, 20, 23, 25 mm si blocuri a cite 5 g

Aliajul Au cu titlul 750utilizare la confectionarea protezelor scheletate

Component: Au75 % Cu8% Ag8 % Pt9%

Aliajul e foarte elastic, aceasta proprietate se datoreaza adaugarii platinei si maririi cantitatii de Cu.Acest aliaj serve

226007923 Ortopedica Raspunsuri

Documents

Transcript of 226007923 Ortopedica Raspunsuri