2203831-ECKHART-TOLLE-Puterea-Prezentului.pdf

7/25/2019 2203831-ECKHART-TOLLE-Puterea-Prezentului.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/2203831-eckhart-tolle-puterea-prezentuluipdf 1/218

ECKHART TOLLE

Ghid de dezvoltare spiritualăTraducere de ALEXANDRA BOR

B!C!RET"# $%%&

1



ECKHART TOLLE este considerat unul dintre cei mai originali şi mai

inspiraţi călăuzitori spirituali ai timpului nostru. Sa născut !n "ermania#

unde şia petrecut primii $% ani din &iaţă. 'upă ce a a(sol&it )ni&ersitatea

din Londra# a de&enit cercetător şi !ndnimător la )ni&ersitatea Cam(ridge.

La *+ de ani# !n urma unei trans,ormări spirituale pro,unde# &ec-ea sa

identitate a ,ost literalmente dizol&ată# şi &iaţa i sa sc-im(at radical.

)rmătorii ani şi ia dedicat !nţelegerii# integrării şi apro,undăriiacestei trans,ormări# care a marcat !nceputul unei intense călătorii

interioare.

Ec-art Toile nu sa aliniat niciunei tradiţii sau religii# dar nici nu a

respins &reuna. !n&ăţăturile sale transmit un mesa/ simplu şi !n acelaşi

timp pro,und# cu claritatea şi s implitatea &ec-ilor maeştri spirituali0 e1istă o

cale către eli(erarea de su,erinţă şi do(2ndirea păcii interioare. 3n

prezent# călătoreşte mult# răsp2ndinduşi !n&ăţăturile !n toată lumea. 'in

$++4# locuieşte !n 5ancou&er# Canada.'escrierea C67 a 8i(liotecii 9aţionale

TOL:E# ECKHART

7uterea prezentului; Ec-art Toile trad.0 Ale1andra 8orş 8ucureşti0

Curtea 5ec-e 7u(lis-ing# *<<=

*%* p.> *< cm ?8i(liotcrapia> *@

Tit. orig. ?engl@0 T-e pocr o, 9o

6S89 +B%44+<

6. 8orş# Ale1andra ?trad.@ $+.+

Coperta colecţiei de '69) ')D8R56C6A9

ECKHART TOLLE

THE 7OFER OG 9OF

A "uiile 6o Spiritual Enlig-lenment

Coprig-t I $++B ( Ec-art Toile

Original Englis- Languagc 7u(lication $++B ( 9amaste

7u(lis-ung# 6nc.

5ancou&cr# 8.C. Canada.

Rc&iscd Englis- Languagc Edition pu(lis-ed $+++ ( 9e Forld

Li(rar in

Cali,ornia# )SA.

Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului să se îndeplinească. Aceasta este

dimensiunea reală a importanţei noastre!

Ec-art Toile

I Curtea 5ec-e 7u(lis-ing# *<<=# pentru prezenta &ersiune !n lim(a rom2năS89 +B%44+<

6J%85

'RE(A)A ED"TOR!L!"

2



O carte ca 7uterea prezentului apare pro(a(il o dată la un deceniu sau c-iar o dată la o

generaţie. Este mai mult dec2t o carte> este energie pură# pe care pro(a(il că o simţiţi !n timp ce

ţineţi cartea !n m2nă. Are puterea de ai o,eri cititorului o e1perienţă cu totul specială şi de ai

sc-im(a &iaţa !n (ine.

'uterea preze*tului a ,ost pu(licată pentru prima dată !n Canada# iar editorul canadian#

Connie Kelloug-# mia spus că a auzit !n repetate r2nduri po&eşti despre sc-im(ări poziti&e şi c-iar

despre miracole care sau produs după ce oamenii au !nceput să citească această carte. Cititorii

tele,onau la editură# mia spus ea. Mi ,oarte mulţi miau po&estit despre &indecări şi trans,ormări

minunate# despre (ucuria din ce !n ce mai mare pe care au trăito !n timp ce citeau această carte.

Cartea ma ,ăcut să conştientizez că ,iecare moment al &ieţii mele este un miracol. Acest lucru

este ade&ărat# indi,erent dacă eu !l !nţeleg sau nu. Mi 7uterea prezentului !mi arată tot mai mult cum

să$ !nţeleg.!ncă de la prima pagină este clar că Ec-art Toile este un maestru contemporan. El nu

aparţine unei anumite religii sau doctrine# nu este un gura> !n&ăţăturile sale !nglo(ează esenţa

tuturor tradiţiilor şi nu intră !n contradicţie cu niciuna N ,ie creştină# -indusă# (udistă# musulmană#

indigenă sau oricare alta. El este capa(il să ,acă ceea ce au ,ăcut toţi marii maeştri spirituali0 să ne

arate# !ntrun lim(a/ simplu şi clar# că ade&ărul# lumina călăuzitoare# se a,lă !n noi.Ec-art Toile !ncepe prin a ne introduce !n po&estea &ieţii sale N po&estea unei depresii

timpurii şi a disperării# care a culminat cu o e1perienţă teri(ilă de trezire a conştiinţei# !ntro noapte#

la puţin timp după !mplinirea a *+ de ani. 3n ultimii *< de ani# a re,lectat la această e1perienţă# a

meditat şi şia apro,undat !nţelegerea.

3



3n ultimul deceniu# a de&enit un pro,esor de talie mondială# un su,let ales# cu un mesa/ ales#

unul pe care lau !mpărtăşit at2t Cristos# c2t şi 8udd-a0 iluminarea poate ,i atinsă# aici şi acum. 9e

putem eli(era de su,erinţă# de an1ietate şi de ne&roză. 7entru aceasta !nsă tre(uie să a/ungem să

!nţelegem rolul pe care !l /ucăm !n generarea propriei dureri> propria noastră minte ne creează

pro(lemele# nu alte persoane# nu lumea e1terioară. Dintea noastră# cu ,lu1ul ei constant de

g2nduri despre trecut şi gri/i !n ce pri&eşte &iitorul. Gacem marea greşeală de a ne identi,ica propriei

minţi# g2ndindune că acesta este eul nostru N c2nd# de ,apt# suntem ,iinţe mult mai e&oluate.

Ec-art Toile ne arată !n repetate r2nduri cum să ne conectăm la ceea ce el numeşte Giinţa

noastră0 Fiinţa este energia vitală unitară, eternă, mereu prezentă deasupra miliardelor de forme vii

supuse naşterii şi morţii. Totuşi, Fiinţa nu este numai deasupra, ci şi în adncul fiecărei forme de

viaţă, ca esenţă interioară inviziilă şi indestructiilă. Ceea ce !nseamnă că ea ne este accesi(ilă !n

acest moment su( ,orma sinelui nostru pro,und# a naturii noastre ade&ărate. 'ar nu căutaţi să puneţi

stăp2nire pe ea prin puterea minţii. 9u !ncercaţi să o !nţelegeţi. "u puteţi să o cunoaşteţi dect .

atunci cnd mintea este liniştită, cnd sunteţi prezent, total şi profund, în momentul actual...

A regăsi conşti inţa Fiinţei şi a menţine această stare de „conştiinţă sensibilă" înseamnă

a atinge iluminarea.

7uterea prezentului este aproape imposi(il de citit ,ără !ntreruperi# de la !nceput p2nă la s,2rşitN ea tre(uie lăsată din m2nă din c2nd !n c2nd pentru a putea medita la cele citite şi a le aplica

propriei e1perienţe de &iaţă. Este un ade&ărat g-id# un curs complet de meditaţie şi cunoaştere. Este

o carte care merită citită şi recitită N şi de ,iecare dată c2nd o &eţi reciti# &eţi remarca un sens nou#

mai pro,und. Este o carte pe care mulţi oameni# inclusi& eu# &or dori să o studieze o &iaţă !ntreagă.

4



7uterea prezentului are un număr cresc2nd de cititori de&otaţi. Mi este de/a numită o

capodoperă> indi,erent cum o &eţi considera# indi,erent cum o &eţi descrie# este o carte care are

puterea de a sc-im(a &ieţi# de a ne trezi la realitate şi de a ne mani,esta pe deplin potenţialul.

#arc Allen

$autorul cărţii %isionar& 'usiness and a %isionar& (ife

)* afacere şi o viaţă în aza unei viziuni+

"ovato, alifornia SA

august /000

C!+,NT -NA"NTE7e ,ondul unui cer al(astruazuriu# razele portocalii ale soarelui la apus pot# !n anumite

momente# să ne o,ere clipe de o asemenea ,rumuseţe# !nc2t ne surprindem a(sor(iţi pe moment#

pri&ind capti&aţi. Splendoarea clipei ne uimeşte at2t de mult# !nc2t mintea noastră# a,lată de o(icei

!ntro acti&itate instincti&ă ne!ntreruptă# se opreşte şi nu ne mai transportă !n alt loc# !n a,ara lui aici

şi acum. !n acea lumină# pare să se desc-idă o uşă spre o altă realitate# mereu prezentă şi totuşi

rareori trăită.

A(ra-am Daslo a numito e1perienţă plenară# deoarece ast,el de trăiri reprezintă cele mai

!nalte momente ale &ieţii# !n care# ,ericiţi# ne surprindem catapultaţi dincolo de graniţele o(işnuinţei#

ale cotidianului. Ar ,i putut la ,el de (ine să le numească e1perienţe e,emere. !n timpul acestor

e1perienţe de e1pansiune a conştiinţei# aruncăm o pri&ire către domeniul etern al Giinţei !nseşi. C-iar

dacă este numai un moment# ne !ntoarcem la Minele nostru Ade&ărat.5



A-# ar putea o,ta cine&a# este at2t de grandios... ce (ine ar ,i dacă aş putea răm2ne !n

această stare. 'ar cum să răm2n aici permanent

)ltimii zece ani iam dedicat !n !ntregime acestei descoperiri# !n căutarea mea# am a&ut

onoarea de a iniţia un dialog cu unii dintre cei mai !ndrăzneţi# mai pătrunzători şi mai intuiti&i pionieri

ai paradigmelor din epoca noastră0 din medicină# ştiinţă# psi-ologie# a,aceri# religie;spiritualitate şi

potenţial uman. Acest grup at2t de di&ers de indi&izi este reunit de o(ser&aţia lor intuiti&ă comună că

umanitatea ,ace !n acest moment un pas uriaş !n e&oluţia sa. Această sc-im(are este !nsoţită de o

modi,icare de perspecti&ă N a imaginii mentale ,undamentale despre realitate. O perspecti&ă

asupra lumii !ncearcă să răspundă la două !ntre(ări ,undamentale0 Cine suntem noi şi Care este

natura uni&ersului !n care trăim Răspunsurile noastre la aceste !ntre(ări dictează calitatea şi

caracteristicile relaţiilor noastre personale cu ,amilia# prietenii şi anga/atorii;anga/aţii. 7ri&ite la scară

glo(ală# ele sunt de,initorii pentru o societate.

Ar tre(ui să nu mai ,ie o surpriză pentru nimeni ,aptul că apariţia unei noi perspecti&e asupra

lumii pune su( semnul !ntre(ării multe dintre lucrurile pe care societatea occidentală le consideră

ade&ărate0

."T!L NR/ 01 !2a*itatea a ati*s pu*ctul cul2i*a*t al dezvoltării sale/

Dic-ael Durp-# co,ondatorul Esalenului ? 6nstitutul Esalen din 8ig Sur# Cali,ornia# a ,ost ,ondat !n $+4*

de două personalităţi &izionare# Dic-ael Durp- şi Ric-ard 7rice. Este socotit unul dintre leagănele mişcării 9e

Age. 6nstitutul a ,ost conceput ca un centru educaţional alternati&# dedicat e1plorării a ceea ce Aldous Hu1le

numeşte potenţialul uman# capacităţile umane nee1plorate# a,late dincolo de imaginaţie. Esalenul a de&enit repede

6



cunoscut pentru !m(inarea ,ilozo,iilor estice cu cele &estice# pentru atelierele sale de lucru didactic şi e1perimental#

pentru a,lu1ul constant de ,ilozo,i# psi-ologi# artişti şi g2nditori religioşi. 7e aici au trecut ,iguri de seamă ale noii

spiritualităţi# ca Gritz 7erls# !ntemeietorul gestaltterapiei# 6da Rol,# cu a sa terapie rolfing, Ro(erto Assagioli# părintele

psi-osintesei# Rollo Da# Cari Rogers# Ale1ander Loen# C-ristina şi Stanisla& "ro,. Alături de aceştia# au mai ,ost

prezente personalităţi politice ca D. "or(acio&# Dar Satin şi cercetători ai noii ,izici ?Grit/o, Capra# "ar Pua&@. La

cursurile organizate aici participă anual .<<<B.<<< de persoane> este &or(a de psi-ologie transpersonală#

psi-ologie (udistă# şamanism# -ipnoză# oga# tantra# intuiţie practică# gestaltterapie# metoda felden1rais, rolfing şi

ursul miracolelor . ?9. red.@@# (az2nduse pe studii de religie comparată# medicină# antropologie şi sport#

a susţinut ideea pro&ocatoare că dez&oltarea umană include stadii mai a&ansate. C2nd o persoană

atinge acele ni&eluri ansate de maturitate spirituală# !ncep să !n,lorească unele capacităţi

e1traordinare N de iu(ire# &italitate# umanism# conştientizare corporală# intuiţie# percepţie#

comunicare şi &oinţă.

7rimul pas0 recunoaşterea e1istenţei lor. Cei mai mulţi oameni nu a/ung aici. A(ia după aceea

pot ,i aplicate !n mod conştient di,erite metode.

."T!L NR/ $1 3u*te2 co2plet separa4i u*ii de al4ii# de *atură 5i de cos2os/

Acest mit al uni&ersului di,erit de mine a ,ost responsa(il pentru răz(oaie# distrugereaplanetei şi pentru toate ,ormele şi Qmani,estările de nedreptate umană. La urma urmei# care om cu

mintea !ntreagă iar ,ace &reun rău altuia dacă lar simţi pe celălalt ca pe o parte din sine Stan

"ro,# !n cercetările sale despre stările modi,icate de conştiinţă# rezumă acest lucru spun2nd că

spiritul şi conştiinţa ,iecăruia dintre noi# !n ultimă instanţă# sunt ec-i&alente cu TotCeeaCeEste#

pentru că nu e1istă graniţe a(solute !ntre corp;eu şi totalitatea e1istenţei. Teoria doctorului Larr7



'osse despre medicina Erei a treia# !n care g2ndurile# atitudinile şi intenţiile de a &indeca ale unei

persoane pot in,luenţa ,iziologia altei persoane ?spre deose(ire de Era a doua# !n care dominantă

era medicina corpminte@# este ,oarte (ine susţinută de cercetările ştiinţi,ice despre puterea de

&indecare a rugăciunii. Acest lucru nu este posi(il potri&it principiilor cunoscute ale ,izicii şi ale ştiinţei

tradiţionale. Mi totuşi preponderenţa do&ezilor contrare sugerează că este posi(il.

."T!L NR/ 61 Nu e7istă *i2ic 8* a9ara lu2ii 9izice/

Giind legată de materie# ştiinţa tradiţională presupune că orice lucru care nu poate ,i măsurat#

testat !n la(orator sau in&estigat cu a/utorul celor cinci simţuri sau al e1tensiilor lor te-nologice pur şi

simplu nu e1istă. 9u este real. Consecinţa0 orice realitate a ,ost redusă la realitatea ,izică.'imensiunile spirituale# sau cele pe care eu leaş numi non,izice# au ,ost alungate din cetate.

Această poziţie &ine !n contradicţie cu ,ilozo,ia perenă# un consens ,ilozo,ic care parcurge

epoci# religii# tradiţii şi culturi ce descriu dimensiuni di,erite# dar continue ale realităţii. Acestea

pornesc de la dimensiunea cea mai densă şi mai puţin conştientă N pe care noi am numio

materie N şi merg p2nă la cea mai puţin densă şi mai conştientă# pe care noi am numio

dimensiunea spirituală.

'estul de interesant# acest model e1tins# multidimensional al realităţii este sugerat de

teoreticieni ai mecanicii cuantice# ca ac Scar,etti# care descrie călătoria supraluminică. Alte

dimensiuni ale realităţii sunt ,olosite pentru a e1plica o deplasare care se produce cu o &iteză mai

mare dec2t cea a luminii N limita ultimă a &itezei. Sau să luăm !n considerare opera legendarului

,izician 'a&id 8o-m# cu modelul său multidimensional# e1plicit ?,izic@ şi implicit ?non,izic@# al realităţii.8



9u este &or(a de o simplă teorie N E7peri2e*tul Aspect care a a&ut loc !n $+U* !n Granţa a

demonstrat că două particule cuantice care ,useseră la un moment dat conectate# odată separate de

distanţe considera(ile# continuau să răm2nă !ntrun ,el conectate. 'acă una dintre particule su,erea

o trans,ormare# atunci şi cu cealaltă se producea o sc-im(are N instantaneu. Cercetătorii nu cunosc

mecanismul de producere a acestei călătorii supraluminice# deşi unii teoreticieni sugerează că

această cone1iune se realizează prin intermediul unor porţi către dimensiuni superioare.

Ast,el# contrar g2ndirii celor care au /urat credinţă paradigmei tradiţionale# persoanele

importante# cu o &iziune de pionierat !n ştiinţă# cu care am &or(it sunt de părere că nu am atins !ncă

punctul ma1im al dez&oltării umane# că suntem mai degra(ă conectaţi# şi nu separaţi# cu orice ,ormă

de &iaţă şi că spectrul complet al conştiinţei !nglo(ează at2t dimensiunea ,izică# c2t şi o multitudine

de dimensiuni non,izice ale realităţii.

3n esenţă# această nouă perspecti&ă !nseamnă să ne pri&im pe noi# pe ceilalţi şi toată lumea

&ie nu prin oc-ii sinelui nostru mărunt# păm2ntesc# care trăieşte !n timp şi se naşte !n timp. Ci prin

oc-ii su,letului# ai Giinţei# ai sinelui autentic. )nul c2te unul# oamenii ,ac saltul pe această or(ită

superioară. Cu cartea de ,aţă# 7uterea prezentului# Ec-art Toile !şi ocupă locul pe care !l merită !n

acest grup special de maeştri mondiali. Desa/ul lui Ec-art este următorul0 problema umanităţii

este adânc înrădăcinată în mintea însăşi. Sau, mai curând, în identificarea noastră greşită cumintea.

Conştiinţa noastră la(ilă# tendinţa de a alege calea mini# mei rezistenţe# ,ără a conştientiza pe

deplin momentul prezent# creează un gol. 6ar mintea condiţionată de timp# care a ,ost construită

pentru a ,i un ser&itor util# compensează golul proclam2nduse ea !nsăşi stăp2nă. Ca un ,luture ce

z(oară din ,loare !n ,loare# mintea retrăieşte e1perienţe trecute sau# proiect2nduşi propriul său ,ilm#

9



anticipează ceea ce &a urmaV Rareori ne surprindem odi-nindune !n ad2ncimea oceanică a

momentului# aici şi acum. 7entru că aici N !n Clipa de acum N se a,lă Sinele Ade&ărat# ascuns

!ndărătul corpului ,izic# al emoţiilor sc-im(ătoare şi al minţii ,lecăritoare.

"loria dez&oltării umane nu este dată de capacitatea noastră de a g2ndi şi a analiza# deşi

aceasta este trăsătura care ne deose(eşte de animale. 6ntelectul# ca şi instinctul# reprezintă numai

un punct pe acest drum. 'estinul nostru ultim este să ne reconectăm cu Giinţa noastră esenţială şi

să ne e1primăm realitatea di&ină# e1traordinară# !n lumea ,izică# clipă de clipă. )şor de spus şi totuşi

c2t de puţini sunt cei care au atins treptele superioare ale dez&oltării umaneV

'in ,ericire# e1istă g-izi şi pro,esori care să ne a/ute pe parcurs. 3n calitatea sa de g-id şi

pro,esor# ,ormida(ila putere a lui Ec-art nu stă !n priceperea sa deose(ită de a ne ,ermeca prin

po&eşti interesante# de a caracteriza a(stractul sau de a ne o,eri o te-nică ,olositoare. Dagia sa &ine

mai cur2nd din e1perienţa personală# el ,iind un ade&ărat cunoscător. 7rin urmare# e1istă !n spatele

cu&intelor sale o putere care poate ,i !nt2lnită numai la cei mai mari maeştri spirituali. Trăind !n

pro,unzimea acestei Realităţi Superioare# Ec-art trasează o cale energetică pentru cei care doresc

săl urmeze.

Mi dacă aceştia c-iar !l &or urma# lumea aşa cum o cunoaştem noi azi se &a sc-im(a !n (ine.

5alorile actuale se &or trans,orma !n epa&ele plutitoare ale temerilor pieritoare# prinse !n &2rte/ulGiinţei. O nouă ci&ilizaţie &a lua ,iinţă.

)nde sunt do&ezile e1istenţei acestei Realităţi Superioare# &eţi !ntre(a. 9u &ă pot o,eri

dec2t o analogie0 un grup de oameni de ştiinţă se !nt2lnesc şi &ă prezintă toate do&ezile ştiinţi,ice

care atestă că (ananele sunt amare. 3nsă tot ce tre(uie să ,aceţi este să gustaţi una# o singură dată#

pentru a &ă da seama că mai e1istă o mulţime de alte aspecte legate de (anane. 3n ,inal# do&ezile

10



nu pot ,i căutate printre argumentele intelectuale# ci !n sc-im(area pe care o produce !n noi di&inul

dinăuntrul şi din a,ara noastră.

Ec-art Toile ne o,eră cu pricepere această posi(ilitate.

Russell E. 'iCarlo

?autorul cărţii Toards a 9e Forld 5ie0

Con&ersations at t-e Leading Edge

Spre un nou mod de a pri&i lumea0

con&ersaţii la graniţa cunoaşterii@

Erie# 7ennsl&ania# S)A

ianuarie $++U

.!L)!."R"

3i sunt pro,und !ndatorat lui Connie Kelloug- pentru spri/inul ei călduros şi pentru rolul &ital pe

care $a /ucat !n trans,ormarea manuscrisului meu !n această carte pe care a o,erito lumii. Este o

(ucurie să lucrez cu ea.

5reau să !mi e1prim recunoştinţa şi ,aţă de Corea Ladner şi toţi oamenii minunaţi care au

contri(uit la această carte# d2ndumi li(ertatea# cel mai preţios dar N li(ertatea de a scrie şili(ertatea de a trăi. 5ă mulţumesc# Adrienne 8radle din 5ancou&er# Dargaret Diller din Londra#

Angie Grancesco din "laston(ur# Anglia# Ric-ard din Denlo 7ar şi Rennie Grumin din Sausalito#

Cali,ornia.

3i sunt !ndatorat şi lui S-irle Spa1man şi lui Hoard Kelloug- pentru corectarea manuscrisului

şi impresiile lor utile pe marginea acestuia# ca şi tuturor celor care au a&ut (ună&oinţa să re&izuiască11



manuscrisul mai t2rziu şi să ne o,ere in,ormaţii suplimentare. !ţi mulţumesc# Rose 'endeic-# pentru

că ai te-noredactat manuscrisul !n maniera ta unică# plină de &eselie şi pro,esionalism.

!n ,inal# aş dori să !mi e1prim iu(irea şi recunoştinţa pentru mama şi tatăl meu# ,ără de care

această carte nu ar ,i e1istat# pentru maeştrii mei spirituali şi pentru cel mai mare guru dintre toţi0

&iaţa.

"NTROD!CERE

Cu2 a aparut aceasta carte

Trecutul numi ,oloseşte prea mult şi rareori mă g2ndesc la el> cu toate acestea# aş

&rea să &ă spun pe scurt cum am a/uns să ,iu !n&ăţător spiritual.

72nă la &ărsta de $% ani# am trăit !ntro stare aproape continuă de an1ietate# !ntreruptă de

perioade de depresie suicidală. Acum am sentimeintul că &or(esc despre o &iaţă anterioară sau

despre &iaţa altei persoane.

3ntro noapte# la puţin timp după ce !mplinisem *+ de ani# mam trezit spredimineaţa cuprins de un sentiment de panică totală. Dă mai trezisem de nenumărate ori

!nainte cu acest sentiment# dar de data asta era mai intens ca niciodată. Liniştea nopţii# contururile

&agi ale mo(ilei !n camera !ntunecată# zgomotul !ndepărtat al trenului care trecea pe lăngă casa

mea totul părea at2t de străin# de ostil şi de lipsit de orice sens# !nc2t mia produs o

12



a&ersiune pro,undă ,aţă de lume. Cel mai odios lucru era.# totuşi# propria mea e1istenţă. Ce

rost a&ea să continui această luptă permanentă

Simţeam cum o pro,undă doririnţă de autodistrugere# de none1istenţă de&ine mult mai

puternică dec2t dorinţa# instincti&ă de a continua să trăiesc.

Eu nu mă mai pot suporta pe mine !nsumiW. Acesta era g2ndul care contiunua să se deruleze

!n mintea mea. Apoi# dintro dată# am sesizat ciudăţenia lui. Sunt eu o ,iinţă sau două 'acă cu nu

mă mai pot suporta pe mine !nsumi# atunci tre(uie să e1iste două ,iinţe !n mine0 eu şi

mine !nsumi# cu care eu nu mai pot trăi. 7oate că# mam g2ndit eu# numai una dintre ele

este reală.

Am ,ost at2t de uimit de această stranie descoperire# !nc2t mintea mea sa oprit !n loc. Eram

per,ect conştient# dar nu mai a&eam g2nduri. Apoi mam simţit atras !n ceea ce semăna cu un &2rte/

de energie. La !nceput a ,ost o mişcare lentă# care apoi sa accelerat. Am ,ost cuprins de o ,rică

intensă# şi corpul meu a !nceput să tremure. Am auzit cu&intele nu te !mpotri&i ca şi cum ar ,i &enit

de unde&a din pieptul meu. Simţeam că sunt tras !ntrun gol. Dă simţeam ca şi cum golul se a,la mai

degra(ă !n mine dec2t !n a,ara mea. 'intro dată# nu a mai e1istat nici urmă de ,rică şi mam lăsat

să alunec !n acel gol. 9u !mi amintesc ce sa !nt2mplat după aceea.

Am ,ost trezit de ciripitul unei păsări din ,aţa geamului meu. 9u mai auzisem p2nă arunci unaşa sunet. A&eam !ncă oc-ii !nc-işi şi am a&ut imaginea unui diamant preţios. 'a# dacă un diamant

ar putea scoate un sunet# aşa ar suna. Am desc-is oc-ii. 7rimele raze ale soarelui treceau prin

draperii. Gără să mă g2ndesc# am simţit# am ştiut că este in,init mai multă lumină dec2t ne dăm noi

seama. Acea lumină (l2ndă ,iltrată de draperii era iu(irea !nsăşi. Oc-ii mi sau umplut de lacrimi. D

am ridicat şi mam plim(at prin cameră. Am recunoscut camera şi miam dat seama că niciodată nu

13



o &ăzusem cu ade&ărat p2nă atunci. Totul era proaspăt şi pur# ca şi cum tocmai ar ,i ,ost creat. Am

luat !n m2ini di,erite lucruri# un creion# o sticlă goală# minun2ndumă de ,rumuseţea şi &iaţa care

iz&orau din ele.

3n ziua aceea mam plim(at prin oraş cuprins de o uimire pro,undă ,aţă de miracolul &ieţii pe

7ăm2nt# ca şi cum tocmai aş ,i &enit pe lume.

3n următoarele cinci luni# am trăit !ntro stare de pace şi ,ericire pro,unde şi ne!ntrerupte. 'upă

aceea# ea sa diminuat !ntru c2t&a !n intensitate sau poate că aşa mi sa părut mie# pentru că a

de&enit starea mea naturală. 7uteam să ,uncţionez normal !n lume# deşi miam dat seama că# orice

aş ,i ,ăcut# nu aş mai ,i putut adăuga nimic la ceea ce a&eam de/a.

Mtiam# desigur# că mi se !nt2mplase un lucru e1trem de important# dar nu !l !nţelegeam

complet. A(ia peste c2ţi&a ani# după ce am citit te1te de spiritualitate şi am petrecut mai mult timp cu

o serie de maeştri spirituali# am realizat că toţi căutau ceea ce mie mi se !nt2mplase de/a. Am !nţeles

,aptul că presiunea intensă a su,erinţei din noaptea aceea tre(uie să ,i ,orţat conştiinţa mea să se

retragă din identi,icarea cu sinele ne,ericit şi e1trem de an1ios# care este# !n ultimă instanţă# o

,icţiune a minţii. Această retragere tre(uie să ,i ,ost at2t de completă# !nc2t acel sine ,als# plin de

su,erinţă# sa pră(uşit imediat# ca atunci c2nd scoatem un dop dintro /ucărie gon,la(ilă. Ceea ce a

rămas a ,ost natura mea ade&ărată ca e1istenţă continuă0 conştiinţa !n starea ei cea mai pură# !nainte de identi,icarea cu ,orma. Dai t2rziu am !n&ăţat să mă cu,und !n acea lume interioară

atemporală şi ,ără de moarte# pe care o percepusem iniţial ca pe un gol# şi să răm2n complet con

ştient. Am trecut prin stări de o indescripti(ilă ,ericire şi s,inţenie# ,aţă de care c-iar şi e1perienţa

iniţială pe care tocmai am descriso păleşte. A &enit un moment c2nd# pentru o &reme# am rămas

14



,ără nimic !n plan ,izic. 9u a&eam relaţii sociale# casă# loc de muncă# identitate socială de,inită. Am

petrecut aproape doi ani st2nd !n parc pe (ănci# !n (eţia celei mai intense ,ericiri.

Dar chiar 5i cele 2ai 9ru2oase e7perie*4e vi* 5i pleacă. 7rin comparaţie cu orice

e1perienţă# pro(a(il că ,undamental este sentimentul păcii# care nu ma mai părăsit de atunci.

)neori este ,oarte puternic# aproape palpa(il# !nc2t !l pot simţi şi alţii. Alteori este unde&a !n ,undal#

ca o melodie !ndepărtată.

Dai t2rziu# oamenii &eneau din c2nd !n c2nd la mine şi !mi spuneau0 5reau şi eu ceea ce ai tu.

7oţi sămi dai şi mie sau sămi arăţi cum săl o(ţin şi eu 6ar eu răspundeam0 Ai de/a acest lucru.

'ar nu l poţi simţi pentru că mintea ta ,ace prea mult zgomot. Acest răspuns sa trans,ormat mai

t2rziu !n cartea pe care o ţineţi !n m2nă. 3nainte sămi dau seama# a&eam din nou o identitate e1te

rioară. 'e&enisem un !n&ăţător spiritual.

Adevărul di* *oi

Această carte reprezintă esenţa acti&ităţii mele# at2t c2t poate ,i ea e1primată !n cu&inte# cu

indi&izi şi grupuri mici de persoane interesate de dez&oltarea spirituală# din Europa şi America de

9ord. Cu o pro,undă a,ecţiune şi apreciere aş &rea să le mulţumesc acelor ,iinţe e1cepţionale pentru

cura/ul şi disponi(ilitatea lor interioară de a !m(răţişa sc-im(area# pentru !ntre(ările lor pro&ocatoare

şi dorinţa lor de a asculta. Această carte nu ar ,i apărut ,ără ei. Aceşti oameni aparţin unei minorităţinorocoase de pionieri spirituali0 oameni care a/ung la un punct !n care de&in capa(ili să rupă tiparele

mentale colecti&e moştenite# tipare care iau ţinut dintotdeauna pe oameni legaţi de su,erinţă.

Cred că această carte !şi &a găsi drumul către aceia care sunt pregătiţi pentru o trans,ormare

interioară radicală şi &a acţiona ca un catalizator !n acest scop. Sper că !i &a !m(ogăţi şi pe mulţi

alţii# care &or considera conţinutul ei demn de luat !n seamă# c-iar dacă nu &or ,i gata# poate# să !l

15



trăiască sau să !l pună !n practică !n totalitate. Este posi(il ca# mai t2rziu# săm2nţa plantată la citirea

acestei cărţi să ,uzioneze cu săm2nţa iluminării pe care ,iecare ,iinţă omenească o poartă !n sine şi

să germineze# ieşind (rusc la lumină.

Cartea !n ,orma ei actuală a luat naştere !n urma !ntre(ărilor spontane puse de di,erite

persoane la seminare# ore de meditaţie şi şedinţe de consiliere indi&iduală şi din acest moti& am

păstrat ,ormatul !ntre(arerăspuns. La aceste ore şi seminare am !n&ăţat şi am primit la ,el de mult

ca şi cei care miau pus !ntre(ările. )nele !ntre(ări şi răspunsuri leam preluat aproape cu&2nt cu

cu&2nt. Altele sunt mai generale# !n sensul că am com(inat anumite tipuri de !ntre(ări cu care mam

!nt2lnit ,rec&ent !ntruna singură şi am e1tras esenţa din mai multe răspunsuri# pentru a ,orma un

răspuns general. )neori# !n timp ce scriam# !mi &enea !n minte un răspuns cu totul nou# mai pro,und

sau mai intuiti& dec2t tot ceea ce spusesem p2nă atunci. )nele !ntre(ări au &enit de la redactorul

meu# care i mia cerut e1plicaţii suplimentare !n anumite locuri.

5eţi descoperi că# de la prima p2nă la ultima pagină# dialogul alternează continuu !ntre două

ni&eluri di,erite. La un ni&el# &ă atrag atenţia asupra aspectelor false. 5ă &or(esc despre natura

inconştientului uman şi despre dis,uncţiile sale# cum ar ,i cel mai des !nt2lnite mani,estări compor

tamentale# de la con,lictele din relaţiile personale p2nă la răz(oaiele dintre tri(uri sau naţiuni. Aceste

in,ormaţii sunt &itale# pentru că# dacă nu !n&ăţaţi să recunoaşteţi ,alsul drept ,als N ca un lucru străinde d&s. N nu &a putea să apară nicio trans,ormare de durată şi &eţi s,2rşi !ntotdeauna ,iind traşi

!napoi !n iluzie sau !ntro anumită ,ormă de durere. La acest ni&el# &ă arăt şi cum să nu ,aceţi din

ceea ce este ,als !n sinea d&s. o caracteristică sau o pro(lemă personală# pentru că tocmai acesta

este modul !n care se perpetuează ,alsul !nsuşi.

16



La un alt ni&el# &ă &oi &or(i despre o trans,ormare pro,undă a conştiinţei umane N nu ca

posi(ilitate &iitoare# !ndepărtată# ci ca sc-im(are posi(ilă c-iar !n acest moment N indi,erent cine

sunteţi şi unde &ă a,laţi. 5ă &oi arăta cum să &ă eli(eraţi din scla&ia minţii şi să intraţi !n această

stare de iluminare a conştiinţei pe care să o prelungiţi şi !n &iaţa de zi cu zi.

La acest ni&el# cu&intele nu urmăresc !ntotdeauna comunicarea de in,ormaţii# şi de multe ori au

scopul de a &ă atrage !n această nouă conştiinţă !n timp ce citiţi. !n mod repetat# &oi !ncerca să &ă

iau cu mine !n această stare atemporală de prezenţă conştientă intensă !n clipa prezentă# pentru a

&ă ,ace să simţiţi iluminarea. 72nă c2nd &eţi reuşi să trăiţi lucrurile despre care &ă &or(esc# sar

putea ca aceste pasa/e să &i se pară !ntru c2t&a repetiti&e. Totuşi# imediat ce &eţi reuşi acest

lucru#cred că &ă &eţi da seama că ele conţin o mare putere spirituală şi pot de&eni pentru d&s. cele

mai plăcute părţi ale cărţii. Dai mult# deoarece ,iecare om poartă !n el săm2nţa iluminării# de multe

ori mă &oi adresa cunoscătorului din sinea d&s. care se a,lă !n spatele g2nditorului din sinea d&s.#

mă &oi adresa sinelui mai pro,und# care recunoaşte imediat ade&ărul spiritual# rezonează cu el şi

primeşte putere de la acesta. 7rin sim(olul pentru pauză

Scare apare după anumite pasa/e &ă sugerez că ar ,i (ine să &ă opriţi un moment din lectură# să &ă

liniştiţi şi să simţiţi# să trăiţi e1perienţa ade&ărului care tocmai a ,ost e1primat. Este posi(il ca şi !n

alte locuri din te1t să simţiţi spontan şi ,iresc ne&oia de a &ă opri pentru a medita.

C2nd &eţi !ncepe să citiţi această carte# sensul anumitor cu&inte# ca Giinţă sau prezenţă# &ă

&a ,i mai puţin clar. Citiţi mai departe. !ntre(ările sau o(iecţiile care &ă &or &eni pro(a(il !n minte !n17



timp ce citiţi &or primi un răspuns mai t2rziu# !ntrun paragra, ulterior sau poate că se &or do&edi lip

site de importanţă c2nd &eţi pătrunde mai ad2nc !n această !n&ăţătură N şi !n sine.

9u citiţi doar cu mintea. O(ser&aţi dacă nu simţiţi &reo reacţie de răspuns !n timp ce citiţi sau

un sentiment de recunoaştere din interior. 9u &ă pot !mpărtăşi niciun ade&ăr spiritual pe care !n

ad2ncul su,letului să nul cunoaşteţi de/a. Tot ce pot ,ace este să &ă amintesc ceea ce aţi uitat !ntr

un asemenea moment# !n ,iecare celulă a corpului d&s. este acti&ată şi eli(erată cunoaşterea &ie#

&ec-e şi totuşi mereu nouă.

Dintea &rea mereu să clasi,ice şi să compare# dar această carte &ă &a a/uta mai mult dacă nu

&eţi !ncerca să comparaţi termenii ,olosiţi aici cu cei !nt2lniţi !n alte lucrări> alt,el# pro(a(il că &eţi

a/unge la o stare de con,uzie. Eu ,olosesc cu&inte ca ,ericire# minte şi conştiinţă !n moduri care

nu corespund neapărat altor a(ordări. 9u &ă ,i1aţi asupra cu&intelor. Ele sunt doar trepte ce tre(uie

lăsate !n urmă c2t de repede.

C2nd citez ocazional cu&intele lui 6sus sau ale lui 8udd-a din ursul miracolelor sau din alte

lucrări# nu o ,ac pentru a compara# ci pentru a &ă atrage atenţia că !n esenţă e1istă şi a e1istat

!ntotdeauna un ade&ăr spiritual unic# deşi acesta ni se prezintă su( at2tea ,orme. )nele ,orme# ca#

de e1emplu# &ec-ile religii# au acumulat at2t de multe elemente străine# !nc2t esenţa lor spirituală a

,ost aproape !n !ntregime acoperită. 'e aceea# !n mare măsură# sensul lor pro,und nu mai este recunoscut şi puterea lor de trans,ormare sa pierdut. Citez din &ec-ile religii sau din alte !n&ăţături

pentru a &ă re&ela !nţelesul lor ad2nc şi pentru a restaura ast,el puterea lor de trans,ormare# mai

ales pentru cititorii care aparţin acestor orientări religioase. Eu le spun0 nu este ne&oie să căutaţi

ade&ărul !n altă parte. Lăsaţimă să &ă arăt cum să a/ungeţi la un ni&el mai pro,und al !n&ăţăturilor

pe care le a&eţi de/a.

18



Totuşi# !n mare# mam străduit să ,olosesc o terminologie c2t se poate de neutră pentru ca

mesa/ul meu să poată a/unge la c2t mai mulţi oameni. 7utem considera &olumul de ,aţă o

re,ormulare adec&ată pentru epoca noastră a !n&ăţăturilor spirituale perene ce ,ormează esenţa

tuturor religiilor. Ele nu deri&ă din surse e1terne# ci din singura sursă autentică# li(eră de orice teorie

sau speculaţie N sursa interioară. 5or(esc din e1perienţa proprie şi# dacă uneori de&in prea

categoric# ,ac aceasta pentru a răz(i prin !n&elişul dur al rezistenţei mentale şi pentru a a/unge la

acel loc din interiorul d&s. !n care cunoaşteţi cu ade&ărat# la ,el de (ine ca şi mine# şi !n care ade

&ărul este recunoscut atunci c2nd este auzit. !n acele momente apare un sentiment de e1altare şi de

trăire intensă# ca şi cum ce&a din d&s. ar spune0 'a# ştiu că este ade&ărat.

Capitolul 0Nu su*te2 totu*a cu 2i*tea *oastră

Cel 2ai 2are o:stacol 8* calea ilu2i*ării

Ce este iluminarea)n cerşetor stătea la marginea unui drum de mai (ine de %< de ani. !ntro zi# trecu pe acolo un

străin. Te !nduri sămi dai un (an# murmură mecanic cerşetorul# !ntinz2ndui &ec-ea lui şapcă de

(ase(all. 9u am nimic săţi dau# spuse străinul. 'ar pe ce eşti aşezat# !ntre(ă acesta. )n

gunoi# răspunse cerşetorul. E doar o cutie &ec-e. Stau pe ea de c2nd mă ştiu. Teai uitat

&reodată !năuntru# !ntre(ă străinul. 9u# răspunse cerşetorul. Ce rost are 9u e nimic !n ea.

19



)ităte !năuntru# insistă străinul. Cerşetorul reuşi să ridice puţin capacul. Mocat# ne&enindui să

creadă# &ăzu că toată cutia era plină cu aur.

Eu sunt străinul care nu are nimic să &ă dea şi care &ă spune să &ă uitaţi !năuntru. 9u !n

interiorul unei cutii# ca !n para(olă# ci unde&a mai aproape0 !n interiorul d&s.

'ar eu nu sunt un cerşetor N mi se pare că &ă aud protest2nd.

Cei care nu şiau găsit !ncă ade&ărata (ogăţie# care este strălucitoarea ,ericire a Giinţei şi

sentimentul pro,und şi indestructi(il de pace &enit odată cu ea# sunt cerşetori# c-iar dacă deţin cele

mai mari (ogăţii materiale. Ei caută !n a,ara lor ,ăr2me de plăcere sau de satis,acţie# de

recunoaştere# de siguranţă sau de iu(ire# deşi au !n sine o comoară care conţine nu numai aceste

lucruri# ci este in,init mai (ogată dec2t orice lear putea o,eri lumea.

Cu&2ntul iluminare e&ocă !ntrun ,el ideea unei realizări supraomeneşti# iar şinele ,als &rea să

perpetueze această idee> dar aceasta este pur şi simplu starea d&s. naturală# trăirea identităţii cu

Giinţa. Este o stare de conectare la ce&a incomensura(il şi indestructi(il# la ce&a care# aproape

parado1al# sunteţi !n esenţă d&s.# dar care# cu toate acestea# &ă depăşeşte cu mult. !nseamnă

regăsirea naturii d&s. ade&ărate# dincolo de nume şi de !n,ăţişare. 6ncapacitatea de a simţi această

conectare dă naştere iluziei separării N separare de propria persoană şi de lumea care &ă

!ncon/oară. Atunci &ă percepeţi# conştient sau inconştient# ca pe un ,ragment izolat. Apare ,rica# iarcon,lictul interior de&ine starea normală.

3mi place ,oarte mult de,iniţia e1trem de simplă pe care 8udd-a o dă iluminării0 s,2rşitul

su,erinţei. 9u este nimic supraomenesc !n ea# nui aşa 'esigur# ca de,iniţie# este incompletă. 9e

spune doar ce nu este iluminarea0 nu este su,erinţă. 'ar ce răm2ne atunci c2nd nu mai e1istă

su,erinţă 8udd-a păstrează tăcerea asupra acestui su(iect# iar tăcerea lui !nseamnă că acest lucru

20



tre(uie descoperit pe cont propriu. El ,oloseşte o de,iniţie negati&ă pentru ca mintea să nu o trans

,orme !ntro credinţă sau !ntro realizare supraomenească# un o(iecti& imposi(il de atins. !n ciuda

acestei precauţii# ma/oritatea (udiştilor cred şi azi că iluminarea este pentru 8udd-a# nu pentru ei#

cel puţin nu !n această &iaţă.

Aţi folosit cuvntul Fiinţă. 2uteţi să ne e3plicaţi ce înţelegeţi prin acest cuvnt4

Giinţa este energia &itală unitară# eternă# mereu prezentă deasupra miliardelor de ,orme &ii

supuse naşterii şi morţii. Totuşi# Giinţa nu este numai deasupra# ci şi !n ad2ncul ,iecărei ,orme de

&iaţă# ca esenţă interioară in&izi(ilă şi indestructi(ilă. Ceea ce !nseamnă că ea ne este accesi(ilă !n

acest moment su( ,orma sinelui nostru pro,und# a naturii noastre ade&ărate. 'ar nu căutaţi să puneţi

stăp2nire pe ea prin puterea minţii. 9u !ncercaţi să o !nţelegeţi. 9u puteţi să o cunoaşteţi dec2t

atunci c2nd mintea este liniştită. C2nd sunteţi prezent# c2nd atenţia &oastră se !ndreaptă intens şi !n

!ntregime spre Clipa de acum# Giinţa poate ,i simţită# dar ea nu poate ,i !nţeleasă niciodată pe cale

mentală. A regăsi conştiinţa Giinţei şi a menţine această stare de conştiinţă sensi(ilă !nseamnă a

atinge iluminarea.

Snd spuneţi Fii ntă, vă referiţi la 5umnezeu 4 5acă da, nu spuneţi 5umnezeu4

Cu&2ntul 'umnezeu şia pierdut sensul pe parcursul miilor de ani de ,olosire greşită. !l

,olosesc uneori şi eu# dar destul de rar. 7rin ,olosire greşită &reau să spun că oameni care nu au

reuşit niciodată să arunce măcar o pri&ire ,ugară !n lumea sacrului# !n &astitatea in,inită din spatele

acestui cu&2nt# !l ,olosesc cu multă con&ingere# ca şi cum ar şti despre ce anume &or(esc. Sau aduc21



are este cel mai mare ostacol în calea trăirii acestei realităţi4

6denti,icarea cu mintea d&s.# care ,ace ca g2ndirea să de&ină un impuls permanent şi repetiti&.

6ncapacitatea de a te opri să mai g2ndeşti este o (oală groaznică# dar nu ne dăm seama de acest

lucru pentru că aproape toată lumea su,eră de ea# aşa că o considerăm un lucru normal. Acest

zgomot mental ne!ncetat ne !mpiedică să găsim acea lume a liniştii interioare# care este insepara(ilă

de Giinţă. El creează şi un sine ,als# construit de minte# care aruncă o um(ră de ,rică şi su,erinţă.

5om discuta mai mult despre acest lucru mai t2rziu.

Gilozo,ul 'escartes credea că a descoperit ade&ărul ,undaX mental c2nd a ,ăcut a,irmaţia0

"2ndesc# deci e1ist. 'e ,apt# Y el ,ormulase eroarea ,undamentală0 ec-i&alarea g2ndirii cu !# Giinţa

şi a identităţii cu g2ndirea. Cel ce g2ndeşte compulsi&# Sadică aproape toată lumea# trăieşte !ntro

stare de separare Xaparentă# !ntro lume ne(unesc de comple1ă# cu con,licte şi X pro(leme perpetue#

o lume care re,lectă ,ragmentarea din ce !n ce mai mare a minţii. 6luminarea este o stare de

integritate# de a l ,i unitar şi# din acest moti&# !mpăcat. A ,i unitar cu &iaţa !n Xaspectul său mani,est#

lumea# ca şi cu şinele d&s. pro,und şi &iaţa nemani,estă N a ,i unitar cu Giinţa. 6luminarea nu este

numai s,2rşitul su,erinţei şi al con,lictelor perpetue din interiorul şi din a,ara noastră# ci şi s,2rşitul

scla&iei noastre ,aţă de g2ndirea ne!ntreruptă. Ce sentiment incredi(il de eli(erareV 6denti,icarea cu

mintea creează un ecran opac de concepte# etic-ete# imagini# cu&inte# /udecăţi şi de,iniţii ce(loc-ează orice relaţie autentică. Se interpune !ntre conştiinţa de sine şi persoană# !ntre d&s. şi

restul oamenilor# !ntre d&s. şi natură# !ntre d&s. şi 'umnezeu. Acest ecran de g2nduri este cel care

creează iluzia separării# impresia că e1istaţi complet separat de celălalt. Atunci uitaţi ,aptul esenţial

că# !n spatele ni&elului aparenţei ,izice şi al ,ormelor di,erite# sunteţi unitar cu tot ceea ce e1istă. 7rin

uitaţi &reau să spun că nu mai puteţi simţi această unitate ca realitate de sine e&identă. 7uteţi cre

23



de că acest lucru este ade&ărat# dar nu mai ştiţi că este ade&ărat. O credinţă poate ,i liniştitoare.

Totuşi numai prin e1perienţa proprie de&ine eli(eratoare.

"2ndirea a de&enit o (oală. 8olile apar atunci c2nd lucrurile nu mai sunt !n ec-ili(ru. 'e

e1emplu# nu este nimic anormal !n multiplicarea şi di&iziunea celulelor !n corpul uman# dar# c2nd

acest proces continuă ,ără să ţină cont de organismul ca !ntreg# celulele proli,erează şi apare o

(oală.

9otă0 Dintea este un instrument minunat dacă este ,olosită corect. Totuşi# ,olosită incorect#

de&ine ,oarte distructi&ă. 7entru a e1prima mai precis acest lucru# nu contează !n ce măsură &ă

,olosiţi incorect mintea N pentru că# de o(icei# nu o ,olosiţi deloc. Ea &ă ,oloseşte pe d&s. Aceasta

este (oala. Credeţi că sunteţi mintea d&s. Este o iluzie. 6nstrumentul a pus stăp2nire pe d&s.

"u sunt în totalitate de acord. 6ste adevărat că am multe gnduri care nu au un scop precis,

ca ma7oritatea oamenilor, dar am totuşi capacitatea de a alege să-mi folosesc mintea pen tru a

oţine sau realiza diferite lucruri şi fac asta tot timpul.

9umai ,aptul că puteţi rezol&a un careu de cu&inte !ncrucişate sau construi o (om(ă atomică

nu !nseamnă că &ă ,olosiţi mintea. Aşa cum c2inilor le place ,oarte mult să roadă oase# mintea adoră

să se ocupe de pro(leme. Acesta este moti&ul pentru care rezol&ă cu&inte !ncrucişate şi construieşte

(om(e atomice. '&s. nu sunteţi interesat de aceste scopuri. 'aţimi &oie să &ă pun o !ntre(are0 &ăputeţi eli(era de mintea d&s. ori de c2te ori doriţi Aţi descoperit (utonul de !nc-idere

Adică să nu mai gndesc deloc4 "u, nu pot. 2oate numai o secundă sau două.

Atunci# mintea este cea care &ă ,oloseşte pe d&s. 5ă identi,icaţi inconştient cu ea# aşa că nici

nu ştiţi că sunteţi scla&ul ei. Este ca şi cum aţi ,i posedat ,ără să ştiţi şi luaţi entitatea care &ă posedă

drept persoana d&s. !nceputul li(ertăţii este să &ă daţi seama de ,aptul că nu sunteţi entitatea care

24



&ă posedă N adică g2nditorul din sinea d&s. Cunosc2nd acest lucru# a&eţi ocazia să o(ser&aţi

entitatea. !n momentul !n care !ncepeţi să observaţi gânditorul # se acti&ează un ni&el superior al

conştiinţei. Atunci !ncepeţi să realizaţi că dincolo de lumea g2ndurilor e1istă o arie &astă a

inteligenţei# că g2ndul este nu mai un aspect mărunt al acesteia. Conştientizaţi de asemenea că

toate lucrurile care contează N ,rumuseţea# iu(irea# creati&itatea# (ucuria# pacea interioarăN &in de

dincolo de minte. Atunci !ncepeţi să &ă treziţi.

SEli:erarea de 2i*tea *oastră

e vreţi să spuneţi prin 8 oservarea gnditorului94C2nd o persoană se duce la doctor şi spune0 Aud o &oce capul meu# pro(a(il că &a ,i trimisă

la psi-iatru. Cert este !ntrun mod ,oarte asemănător# aproape toată lumea aude a sau mai multe

&oci !n cap tot timpu/0 g2ndurile in&olune !n legătură cu care nu &ă daţi seama că a&eţi puterea de a#

opri. Donologuri şi dialoguri continue. 7ro(a(il că aţi !nt2lnit pe stradă ne(uni care &or(esc ă

oprire# cu &oce tare sau mormăind !n (ar(ă. Ei (ine# acest cru nu di,eră ,oarte mult de ceea ce ,aceţi

d&s. !nşi&ă şi toţi enii normali# cu e1cepţia ,aptului că nu &or(iţi cu &oce 5ocea comentează#

speculează# compară# /udecă# se l2nge# acceptă sau respinge etc. Ea nu este neapărat rele&an

pentru situaţia !n care &ă a,laţi !n acel moment> poate e&otrecutul recent sau !ndepărtat# poate

repeta sau imagina poii(ile situaţii &iitoare. !şi imaginează deseori lucruri negati&e ,inaluri nedorite>

acest lucru este numit !ngri/orare# Zneori# această (andă de magneto,on care z(2rn2ie !n ,undal

25



8Ste !nsoţită de imagini sau ,ilme mentale. C-iar dacă &oia este rele&antă pentru situaţia curentă#

ea &a ,i interpretată termenii trecutului> pentru că &ocea aparţine minţii noastre iondiţionate# care

este rezultatul istoriei noastre de &iaţă# dar al cadrului mental cultural colecti& pe care lam moştenit.

Aşa că d&s. pri&iţi şi e&aluaţi prezentul prin prisma trecutului ţi o(ţineţi o perspecti&ă total eronată

asupra lui. 9u de puţiori# &ocea este cel mai aprig duşman al d&s. Dulţi oameni iese a&2nd !n minte

un tiran care !i atacă şi !i pedepseşte continuu# acapar2ndule mare parte din energia &itală. El estecauza ne,ericirii şi a su,erinţei nee1primate# şi c-iar a (olii.

5estea (ună este că &ă puteţi eli(era de mintea d&s. Aceasta este singura eli(erare autentică.

7uteţi ,ace primul pas c-iar acum. !ncepeţi să &ă ascultaţi &ocea care &or(eşte !n capul d&s. c2t

puteţi de des. Acordaţi o atenţie deose(ită g2ndurilor repetiti&e sau tiparelor de g2ndire> poate că

aceste &ec-i discuri de gramo,on &or(esc !n capul d&s. de ani !ntregi. 6ată ce !nţeleg eu prin

o(ser&area g2nditorului N este un alt ,el de a spune0 ascultăţi &ocea minţii# acolo ca spectator# ca

martor.

C2nd &ă ascultaţi &ocea minţii# !ncercaţi să ,iţi imparţial. Adică nu o /udecaţi. 9u /udecaţi şi nu

condamnaţi ceea ce auziţi# pentru că asta ar !nsemna că aceeaşi &oce a intrat din nou pe uşa din

spate. 5ă &eţi da repede seama0 &ocea e acolo# iar eu sunt aici# ascult2ndo# urmărindo.

Conştientizarea ,aptului că eu sunt N acest sentiment al propriei prezenţe N nu este un g2nd. El

&ine de unde&a de dincolo de minte.

S

26



Aşa că# atunci c2nd ascultaţi un g2nd# conştientizaţi nu numai g2ndul# ci şi propria d&s.

prezenţă ca martor al g2ndului. 6n ,elul acesta# a apărut o nouă dimensiune a conştiinţei. !n timp ce

&ă ascultaţi g2ndul# simţiţi o prezenţă conştientă N şinele d&s. pro,und N ca şi cum sar a,la dincolo

de g2nd sau dedesu(tul lui# oricear !nsemna asta. Atunci g2ndul !şi pierde puterea asupra d&s. şi

!ncepe cu repeziciune să slă(ească !n intensitate# !n ,orţă# pentru că nu mai continuaţi să !ncărcaţi

mintea cu energie prin identi,icarea cu el. Acesta este !nceputul s,2rşitului g2ndirii in&oluntare şicompulsi&e.

C2nd un g2nd cedează# &eţi resimţi o discontinuitate !n ,lu1ul mental N un -iat al nonminţii.

La !nceput# aceste inter&ale &or ,i scurte# poate de c2te&a secunde# dar treptat ele se &or prelungi.

C2nd &or apărea ast,el de inter&ale# &eţi simţi o lumită linişte şi pace interioare. Acesta este

!nceputul stării aaturale de trăire a unităţii cu Giinţa# senzaţie care# de o(icei# ieste ascunsă de minte.

E1ers2nd# sentimentul de linişte şi pace se &a apro,unda. 'e ,apt# pro,unzimea lui nu are limite.

s5eţi simţi şi o su(tilă senzaţie de (ucurie care urcă din ad2n6 d&s.0 (ucuria de a trăi.

9u este o stare asemănătoare cu transa. 'eloc. Aici nu e &or(a de o pierdere a conştiinţei.

Este e1act opusul transei. X'acă preţul păcii ar ,i scăderea ni&elului conştiinţei# iar pre,cţul calmului

N o scădere a &italităţii şi a &itezei de reacţie# atunci aceste lucruri nu ar merita do(2ndite. !n

această stare conectare interioară sunteţi mult mai alert şi mai treaz de6t !n momentele de

identi,icare cu mintea. Sunteţi !n !ntregise prezent. Aceasta măreşte ,rec&enţa &i(raţiei c2mpului

energetic care dă &iaţă corpului ,izic.

7e măsură ce pătrundeţi mai ad2nc !n această zonă a nonminţii# cum i se spune uneori !n

Orient# c2ştigaţi o stare de conştiinţă pură. 3n această stare# &ă simţiţi propria prezenţă cu o

asemenea intensitate şi (ucurie# !nc2t orice g2nd# orice emoţie# !ntregul corp ,izic şi toată lumea

27



S Aşa că pasul cel mai important al călătoriei d&s. spre iluminare constă !n a !n&ăţa să nu &ă mai

identi,icaţi cu mintea d&s. 'e c2te ori creaţi un gol !n ,lu1ul mental# lumina conştiinţei se

accentuează.

3ntro zi sar putea să &ă surprindeţi z2m(ind &ocii din minte# aşa cum &aţi amuza de poznele

unui copil. 6ar aceasta denotă că# de c2t&a timp# nu mai luaţi !n serios ceea ce se petrece !n minte#

deoarece sentimentul d&s. de sine nu mai depinde de un asemenea proces.

"lu2i*area1 depă5irea ;<*durilor

:ndirea nu este esenţ ială pentru supravieţuirea în această lume4Dintea d&s. este un instrument# o unealtă. Ea e1istă pentru a ,i ,olosită !ntrun anumit scop# iar#

c2nd sarcina este !ndeplinită# lăsaţio deoparte. 'ar# după cum stau lucrurile# aş spune că aproape

U<+<[ din g2ndurile ma/orităţii oamenilor sunt nu numai repetiti&e şi inutile# dar# prin natura lor dis

,uncţională şi deseori negati&ă# mare parte sunt c-iar dăunătoare. O(ser&aţi&ă mintea şi &eţi

descoperi că este ade&ărat. Ea duce la o pierdere importantă de energie &itală.

Acest gen de g2ndire compulsi&ă este !n realitate o ,ormă de dependenţă. 7rin ce se

caracterizează dependenţa 7ur şi Xsimplu prin ,aptul că nu mai simţiţi că aţi a&ea posi(ilitatea să

-otăr2ţi c2nd să &a opriţi. 7are un lucru mai puternic dec2t d&s.# care &ă dă un ,als sentiment de

plăcere# o plăcere care in&aria(il se trans,ormă !n durere.

29



5e ce am fi dependenţi de minte4

7entru că &ă identi,icaţi cu ea N ceea ce consideraţi a ,i identitatea d&s. deri&ă din conţinutul

şi acti&itatea minţii. 5i se pare că aţi !nceta să e1istaţi dacă nu aţi mai g2ndi. 7e măi sură ce

creşteţi# &ă ,ormaţi o imagine mentală despre cine sunteţi# !n (aza condiţionării personale şi

culturale. 7utem ?numi această identitate ,antomatică sine ,als. Minele ,als constă !n acti&itateamentală şi nu poate ,i menţinut !n &iaţă dec2t g2ndind permanent. Termenul de sine ,als are

sensuri V di,erite pentru persoane di,erite# dar# !n conte1tul propus de mine# se re,eră la acel sine ,als

creat prin identi,icarea inconştientă cu mintea.

7entru sinele ,als# momentul prezent a(ia dacă e1istă. 9umai trecutul şi &iitorul sunt

considerate importante. Această in&ersare totală a ade&ărului este cauzată de ,aptul că mintea nu

,uncţionează corect su( in,luenţa sinelui ,als. Este mereu preocupată de menţinerea !n &iaţă a

trecutului# pentru că# ,ără el# cine mai sunteţi d&s. Se proiectează constant !n &iitor pentru aşi

asigura supra&ieţuirea continuă şi a căuta acolo eli(erarea sau !mplinirea. Dintea spune0 !ntro zi#

c2nd se &a !nt2mpla cutare sau cutare lucru# mă &oi simţi (ine# &oi ,i ,ericit şi !mpăcat. C-iar şi

atunci c2nd şinele ,als pare preocupat de prezent# ceea ce &ede nu este prezentul0 acesta este per

ceput total greşit pentru că este pri&it prin oc-ii trecutului. Sau reduce prezentul la un mi/loc pentru

atingerea unui scop# un o(iecti& !ntotdeauna legat de &iitorul proiectat de minte. O(ser&aţi&ă mintea

şi &eţi &edea că aşa ,uncţionează.

Domentul prezent este c-eia eli(erării. 'ar nu puteţi găsi momentul prezent at2ta timp c2t &ă

identi,icaţi cu mintea d&s.

30



(i -i i lă A t -i (ă i (i -i i i tă t l ,i i t i l l ţiil



(ioc-imia corporală. Aceste sc-im(ări (ioc-imice reprezintă aspectul ,izic sau material al emoţiilor.

'esigur# nu sunteţi !ntotdeauna conştienţi de toate tiparele d&s. de g2ndire şi deseori numai

o(ser&2ndu&ă emoţiile le puteţi conştientiza.

Cu c2t &ă identi,icaţi mai mult cu g2ndirea# cu pre,erinţele şi cu a&ersiunile d&s.# cu /udecăţile

şi cu interpretările# cu alte cu&inte# cu c2t sunteţi mai puţin prezent ca o(ser&ator conştient# cu at2t

!ncărcătura emoţională &a ,i mai puternică# indi,erent dacă sunteţi conştient sau nu de acest lucru.'acă nu &ă puteţi simţi emoţiile ca atare# dacă sunteţi despărţit de ele# le &eţi trăi la un ni&el pur ,izic#

ca pe o pro(lemă ,izică sau ca pe un simptom. Sa scris ,oarte mult despre aceasta !n ultimii ani#

aşa că nu e ne&oie să apro,undam. )n tipar inconştient puternic se poate mani,esta şi su( ,orma

unui e&eniment e1tern# care &i se !nt2mplă. 'e e1emplu# am o(ser&at că# !n cazul oamenilor care au

acumulat multă ,urie# ,ără să o conştientizeze şi ,ără să o e1prime# e1istă o pro(a(ilitate mai mare

de a ,i atacaţi# &er(al sau c-iar ,izic# de alte persoane ,urioase N deseori ,ără niciun moti& aparent.

Ei emană un puternic iz de ,urie# pe care anumite persoane !l detectează la ni&el su(liminal# ,apt ce

le declanşează propria ,urie latentă.

'acă a&eţi di,icultăţi !n a &ă simţi emoţiile ca atare# !ncepeţi prin a &ă concentra atenţia asupra

c2mpului energetic intern al propriului corp. Simţiţi&ă corpul din interior. Ast,el &eţi intra !n contact cu

emoţiile d&s. 5om e1plora această pro(lemă !n detaliu mai t2rziu.

SSpuneţi că o emoţie este reflectarea minţii în corp. 5ar, uneori, între cele două entităţi apare

un conflict; mintea spu ne 8nu9, în timp ce emoţia spune 8da9 sau invers .33



O emoţie reprezintă de o(icei un tipar de g2ndire ampli,icat şi energizat iar din cauza



O emoţie reprezintă de o(icei un tipar de g2ndire ampli,icat şi energizat# iar# din cauza

!ncărcăturii sale energice deseori copleşitoare# la !nceput nu este uşor să răm2i prezent su,icient de

mult timp pentru a o o(ser&a. 5rea să pună stăp2nire pe d&s. şi de o(icei reuşeşte N cu e1cepţia

cazului !n care sunteţi su,icient de prezent. 'acă &ă simţiţi atras !n identi,icarea inconştientă cu

emoţia printro lipsă de prezenţă# lucru normal# de alt,el# emoţia de&ine temporar identică cu d&s.

'eseori# g2ndirea şi emoţia ,ormează un cerc &icios# aliment2nduse reciproc. Tiparul de g2ndire !şicreează o re,le1ie ampli,icată su( ,orma emoţiei# iar ,rec&enţa de &i(raţie a emoţiei continuă să

-rănească tiparul iniţial de g2ndire. Stăruind mental asupra situaţiei# asupra e&enimentului sau asu

pra persoanei percepute drept cauză a emoţiei# g2ndul !ncarcă emoţia cu energie# iar# la r2ndul ei#

emoţia energizează tiparul de g2ndire ş.a.m.d.

3n principiu# toate emoţiile sunt modi,icări ale unei emoţii primordiale şi nedi,erenţiate# care !şi

are originea !n pierderea conştiinţei de sine# dincolo de orice nume şi ,ormă. 'in cauza naturii sale

nedi,erenţiate# este greu să găsim un nume care să descrie precis această emoţie. Grica este un

termen destul de apropiat# dar# pe l2ngă un sentiment constant de ameninţare# această emoţie

include şi un sentiment pro,und de a(andon şi ne!mplinire. Ar ,i mai potri&it dacă am ,olosi un termen

la ,el de nedi,erenţiat ca şi această emoţie primară şi să o numim# pur şi simplu# durere. )na dintre

principalele sarcini ale minţii este să se !mpotri&ească şi să !nlăture această durere emoţională N

unul dintre moti&ele acti&ităţii sale ne!ntrerupte N# dar tot ce poate să ,acă este să o ascundă tem

porar. 'e ,apt# cu c2t mintea se luptă mai mult să scape de durere# cu at2t durerea de&ine mai

puternică. Dintea nu poate găsi niciodată soluţia# nici nuşi poate permite să &ă lase pe d&s. să o

,aceţi# pentru că este ea !nsăşi o parte din pro(lemăZ. 6maginaţi&ă un şe, al unei secţii de poliţie

care !ncearcă să prindă un incendiator# c2nd# ,ăptaşul este# de ,apt# c-iar d. 9u &eţi scăpa de durere

35



Toate dorinţele intense sunt !ncercări ale minţii de aşi găsi sal&area sau !mplinirea !n lucruri



Toate dorinţele intense sunt !ncercări ale minţii de aşi găsi sal&area sau !mplinirea !n lucruri

e1terioare şi !n &iitor# ca su(stitut pentru (ucuria Giinţei. At2ta timp c2t eu sunt totuna cu mintea mea#

mă identi,ic cu aceste dorinţe intense# cu aceste ne&oi# po,te# ataşamente şi a&ersiuni> iar !n a,ara lor

nu mai e1istă niciun eu# dec2t ca simplă posi(ilitate# ca potenţial ne!mplinit# o săm2nţă care nu a

dat !ncă roade. !n această stare# c-iar şi dorinţa mea de a mă eli(era sau de a a/unge la iluminare

este doar o altă po,tă de a de&eni satis,ăcut sau !mplinit !n &iitor. Aşa că nu !ncercaţi să &ă eli(eraţide dorinţe sau să atingeţi iluminarea. 'e&eniţi prezent. Giţi aici ca o(ser&ator al minţii. !n loc să$

citaţi pe 8udd-a# de&eniţi 8udd-a# de&eniţi cel iluminat# adică ceea ce !nseamnă cu&2ntul (udd-a.

Oamenii se a,lă !n g-earele durerii de milioane de ani# de c2nd au căzut din starea de graţie şi

au intrat !n lumea timpului şi a minţii# pierz2nd conştiinţa Giinţei. 'in acel moment# au !nceput să se

perceapă ca ,ragmente lipsite de sens !ntrun uni&ers străin# neconectate la Sursă sau unele cu

altele.

'urerea este ine&ita(ilă at2ta timp c2t &ă identi,icaţi cu mintea# adică at2ta timp c2t sunteţi

inconştient din punct de &edere spiritual. Dă re,er aici !n primul r2nd la durerea emoţională# care

este şi prima cauză a durerilor şi a (olilor ,izice. Resentimentul# ura# autocompătimirea# &ino&ăţia#

,uria# deprimarea# gelozia ş.a.m.d.# c-iar şi cel mai sla( sentiment de iritare N toate sunt ,orme ale

durerii. Mi ,iecare plăcere sau e1altare conţine !n ea săm2nţa durerii0 contrariul său insepara(il# care

se &a mani,esta !n timp.

Orice om care a ,olosit &reodată un drog ca să se simtă (ine &a şti că momentele de e1taz se

trans,ormă !n ,inal !ntro stare de rău# că plăcerea se trans,ormă !n durere. Dulţi oameni ştiu din

proprie e1perienţă c2t de uşor şi c2t de repede se poate trans,orma o relaţie intimă din sursă de

plăcere !n sursă de durere. 7ri&ite dintro perspecti&ă superioară# at2t polul poziti&# c2t şi cel negati&

38

sunt ,eţe ale aceleiaşi monede ,ac am2ndouă parte din durerea ,undamentală insepara(ilă de



sunt ,eţe ale aceleiaşi monede# ,ac am2ndouă parte din durerea ,undamentală# insepara(ilă de

starea identi,icării cu mintea.

E1istă două ni&eluri ale durerii0 durerea pe care o creaţi !n prezent şi durerea din trecut# care

mai trăieşte !ncă !n mintea şi !n corpul d&s. Cum putem să nu mai creăm durere !n prezent şi să

dizol&ăm durerile din trecut N iată despre ce aş &rea să &ă &or(esc mai departe.

Capitolul $

Co*5tii*4a1 calea eli:erării de durere

Nu 2ai crea4i durere 8* preze*t

"u e3istă om a cărui viaţă să fie total lipsită de durere şi de suferinţă. *are nu este vora mai

degraă de a învăţa să trăim cu ele, dect să încercăm să le evităm4

Cea mai mare parte a durerilor omeneşti sunt inutile. Ele sunt create de d&s. !nşi&ă# at2ta timp

c2t &iaţa &ă este condusă de o minte care nu este supusă o(ser&ării.

'urerea pe care o creaţi acum este !ntotdeauna o ,ormă de neacceptare# de rezistenţăinconştientă la ceea ce e1istă. La ni&elul g2ndului# rezistenţa este o ,ormă de a /udeca. La ni&el

emoţional# este o ,ormă de negati&ism. 6ntensitatea durerii depinde de gradul de rezistenţă la

momentul prezent# care la r2ndul său depinde de gradul !n care &ă identi,icaţi cu mintea. Dintea

!ncearcă mereu să nege Clipa de acum şi să scape de ea. Cu alte cu&inte# cu c2t &ă identi,icaţi mai

mult cu mintea# cu at2t &eţi su,eri mai mult. Sau putem spune şi aşa0 cu c2t sunteţi mai capa(il să39

respectaţi şi să acceptaţi Clipa de acum cu at2t &eţi ,i mai li(er de su,erinţă şi durere N şi de mintea



respectaţi şi să acceptaţi Clipa de acum# cu at2t &eţi ,i mai li(er de su,erinţă şi durere şi de mintea

egocentrică.

Oare din ce moti&# de o(icei# mintea se !mpotri&eşte sau neagă Clipa de acum 7entru că nu

poate ,uncţiona şi păstra controlul !n a,ara timpului# care este trecut şi &iitor# aşa că ea percepe Clipa

de acum# care se sustrage temporalităţii# ca pe o ameninţare. Timpul şi mintea sunt# de ,apt#

insepara(ile.6maginaţi&ă 7ăm2ntul ,ără oameni# locuit numai de plante şi animale. Ar mai a&ea un trecut şi

un &iitor Ar mai a&ea sens să &or(im despre timp !ntre(ările C2t este ora sau !n ce zi suntem

N dacă ar mai e1ista cine&a să le pună N ar ,i total lipsite de sens. Ste/arul sau &ulturul ar ,i zăpăciţi

de o asemenea !ntre(are. Care oră# ar !ntre(a ei. Sigur# e acum. Timpul este Clipa de acum. Ce

altce&a mai e1istă

'a# a&em ne&oie de minte# ca şi de timp pentru a ,uncţiona !n această lume# dar a/ungem la

un punct !n care ele pun stăp2nire pe &iaţa noastră# şi atunci !ncepem să ,uncţionăm prost# apar

durerea şi su,erinţa.

Dintea# pentru a se asigura că păstrează controlul# caută permanent să acopere momentul

prezent prin trecut şi &iitor şi ast,el# la ,el cum &italitatea şi potenţialul creator in,init al Giinţei# care

sunt insepara(ile de Clipa de acum# de&in acoperite de timp# ade&ărata d&s. natură este ascunsă de

minte. 7o&ara din ce !n ce mai grea a timpului sa acumulat !n mintea umană. Toţi oamenii su,eră

din cauza acestei po&eri# dar continuă să mai adauge c2te puţin la ea !n ,iecare moment# ori de c2te

ori ignoră sau neagă acest preţios prezent sau !l reduc la un mi/loc pentru atingerea unui o(iecti&

&iitor# care e1istă numai !n mintea lor# niciodată !n realitate. Acumularea timpului !n mintea colecti&ă

şi indi&iduală include şi o mare cantitate de durere reziduală din trecut.

40



energetică şi săl -rănească. 'urerea nu se poate -răni dec2t din durere. 'urerea nu se poate



g ş p p

alimenta din (ucurie. O găseşte cu totul indigestă.

Odată ce corpuldurere a pus stăp2nire pe d&s.# doriţi şi mai multă durere. 'e&eniţi o &ictimă

sau un tiran. 5reţi ,ie să pro&ocaţi sau să su,eriţi durerea# ,ie am2ndouă. 9u este o di,erenţă prea

mare !ntre ele. 'esigur# nu sunteţi conştient de acest aspect şi &eţi susţine cu &e-emenţă că nu

doriţi durerea. 'ar e1aminaţi&ă cu atenţie şi &eţi descoperi că g2ndirea şi Comportamentul &ă suntproiectate !n aşa ,el !nc2t să ,acă durerea să continue# at2t !n ceea ce &ă pri&eşte pe d&s.# c2t şi pe

alţii. 'acă aţi ,i !ntrade&ăr conştient de acest lucru# tiparul sar dizol&a# pentru că a dori mai multă

durere este o ne(unie şi nimeni nu este ne(un !n mod conştient sau &oit.

Corpuldurere# care este um(ra !ntunecată# aruncată de Sinele ,als# !n realitate se teme de

lumina conştiinţei. Se teme Hă nu ,ie descoperit. Supra&ieţuirea sa depinde de identi,icarea d&s.

inconştientă cu el# ca şi de ,rica inconştientă de a !n,runta durerea ce trăieşte !n d&s. 'ar# dacă nu o

!n,runtaţi# dacă nu o aduceţi la lumina conştiinţei# &eţi ,i ,orţat să o retrăiţi de nenumărate ori. Corpul

durere &i se poate părea un monstru periculos# la care nu suportaţi să &ă uitaţi# dar eu &ă asigur că

este o ,antomă lipsită de su(stanţă# care nu poate !n&inge puterea prezenţei d&s.

)nele !n&ăţături spirituale a,irmă că orice durere este !n ultimă instanţă iluzie N şi au dreptate.

!ntre(are0 este ade&ărat şi !n cazul d&s. O simplă credinţă nu poate ,ace ca acest lucru să ,ie

ade&ărat. 5reţi să trăiţi durerea pentru tot restul &ieţii şi să continuaţi să spuneţi că este o iluzie

Acest lucru &ă &a eli(era de durere Ceea ce ne preocupă aici este ,elul !n care &ă puteţi da seama

de acest ade&ăr N adică ,elul !n care !l puteţi ,ace să de&ină real !n e1perienţa d&s.

Aşadar# corpuldurere nu &rea să ,ie o(ser&at direct şi să ,ie &ăzut aşa cum este. !n momentul

!n care !l o(ser&aţi# !i simţiţi c2mpul energetic !n interiorul d&s. şi &ă !ndreptaţi atenţia asupra lui#

44

identi,icarea cu el ,iind !mpiedicată. Se instalează o dimensiune superioară a conştiinţei. Eu o



p p ş ţ

numesc prezenţă. Sunteţi acum martorul sau o(ser&atorul corpuluidurere. Aceasta !nseamnă că el

nu &ă mai poate ,olosi de acum !nainte# pretinz2nd că &ă reprezintă# şi nu se mai poate alimenta prin

d&s. 5aţi descoperit puterea interioară. Aţi do(2ndit accesul la puterea Clipei de acum.

e se întmplă cu corpul-durere cnd devenim suficient de conştienţi pentru a întrerupe

identificarea cu el4Corpuldurere este creat de inconştienţă> conştiinţa !l ,ace să de&ină el !nsuşi. S,2ntul 7a&el a

e1primat ,oarte ,rumos acest principiu uni&ersal0 6ar tot ce este pe ,aţă# se descoperă prin lumină#

căci tot ceea ce este descoperit lumină este XE,eseni# # $%] ?Citatele (i(lice sunt preluate din 8i(lia sau

S,2nta Scriptură# Editura 6nstitutului 8i(lic şi de Disiune# 8ucureşti# $++. ?9. red.@@.

Aşa cum nu puteţi lupta cu întunericul, tot aşa nu puteţi lupta cu corpul-durere. încercnd să

faceţi acest lu cru, aţi crea un conflict interior, şi astfel şi mai multă durere. *servarea este

suficientă. *servarea lui implică acceptarea lui ca parte a ceea ce este în momentul dat.

Corpuldurere constă !n (locarea energiei &itale# aceasta rup2nduse de c2mpul energetic total

şi de&enind temporar autonomă prin procesul arti,icial de identi,icare cu mintea. Sa răsturnat şi a

de&enit anti&iaţă# ca un animal care !ncearcă săşi de&oreze singur coada. 'e ce credeţi că

ci&ilizaţia noastră a de&enit at2t de neprielnică &ieţii C-iar şi ,orţele care se opun &ieţii sunt totuşi

energie &itală.

C2nd &eţi !ncepe să &ă detaşaţi de identi,icare şi să de&eniţi un o(ser&ator# corpuldurere &a

continua să ,uncţioneze un timp şi &a !ncerca să &ă păcălească să &ă identi,icaţi din nou cu el. 'eşi

nu !l mai alimentaţi cu energie prin identi,icare# ia mai rămas un impuls# o inerţie# ca !n cazul

titirezului ce continuă să se !n&2rtă# deşi nu mai este acţionat de nimic# !n acest stadiu# el poate crea

45

dureri !n di,erite părţi ale corpului# dar acestea nu &or dura. Răm2neţi prezent# răm2neţi conştient.



p ţ p ţ p ţ ş

Giţi paznicul mereu &igilent al spaţiului interior. Tre(uie să ,iţi su,icient de prezent !nc2t să puteţi

urmări corpuldurere şi să !i simţiţi energia. Atunci el nu &ă &a mai putea controla g2ndirea. !n

momentul !n care g2ndirea d&s. se aliniază cu c2mpul energetic al corpuluidurere# de/a &aţi

identi,icat cu ci şi !l alimentaţi din nou cu propriile g2nduri.

'e e1emplu# dacă ,uria este &i(raţia energetică predominantă a corpuluidurere şi nutriţig2nduri pline de ,urie# stăruind cu mintea la ceea ce &a ,ăcut cine&a sau la ceea ce !i &eţi ,ace d&s.

lui sau ei# &aţi lăsat pradă inconştienţei# iar corpuldurere a de&enit dumnea&oastră !nşi&ă. Acolo

unde e1istă ,urie !ntotdeauna este şi durere dedesu(t. Sau atunci c,lnd simţiţi că &ă cuprinde o

dispoziţie tristă şi !ncepeţi să acti&aţi un tipar de g2ndire negati&# spun2ndu&ă singur c2t de ori(ilă

este &iaţa# g2ndirea d&s. sa aliniat cu corpuldurere# aţi intrat !n starea de inconştienţă şi

&ulnera(ilitate la atacul corpuluidurere. !n sensul !n care !l ,olosesc eu aici# a ,i inconştient

!nseamnă a te identi,ica unui anumit tipar mental sau emoţional. 6mplică a(senţa d&s. completă ca

o(ser&ator.

Atenţia conştientă şi susţinută rupe legătura dintre corpuldurere şi procesele g2ndirii# duce la

apariţia procesului de transmutare. Este ca şi cum durerea ar de&eni com(usti(ilul ,lăcării conştiinţei

d&s.# care !ncepe să ardă ast,el mai puternic. Acesta este !nţelesul ezoteric al &ec-ii arte a alc-imiei0

transmutarea metalului o(işnuit !n aur sau a su,erinţei !n conştiinţă. Ruptura interioară se &indecă şi

de&eniţi din nou unitar. 'in acel moment# responsa(ilitatea d&s. este să nu mai creaţi durere.

Să rezumăm acum acest proces. Concentraţi&ă atenţia asupra sentimentului interior.

Recunoaşteţi corpuldurere. Acceptaţi că se a,lă acolo. 9u &ă g2ndiţi la el N nu lăsaţi sentimentul să

se trans,orme !n g2ndire. 9u !l /udecaţi şi nu !l analizaţi. 9u ,aceţi din el o identitate proprie.

46

Răm2neţi prezent şi continuaţi să ,iţi o(ser&atorul lucrurilor care se petrec !n interiorul d&s.



ţ ţ ţ

Conştientizaţi nu numai durerea emoţională# ci şi pe d&s. ca persoana care o(ser&ă# o(ser&atorul

tăcut. Aceasta este puterea Clipei de acum# puterea prezenţei conştiente. )rmăriţi ce se !nt2mplă !n

continuare.

S7entru multe ,emei# corpuldurere se trezeşte mai ales !nainte de perioada ciclului menstrual.

'espre acest lucru şi despre cauzele sale &oi &or(i mai mult ce&a mai t2rziu. Acum aş &rea să &ă

spun numai at2t0 dacă puteţi răm2ne atentă şi prezentă !n acest timp şi dacă puteţi o(ser&a ceea ce

simţiţi# !n loc să &ă lăsaţi dominată de e&eniment# &eţi a&ea ocazia să ,aceţi cel mai intens e1erciţiuspiritual şi &eţi putea să &ă transmutaţi rapid toată durerea pe care aţi simţito !n trecut.

"de*ti9icarea si*elui 9als cu corpul=durere

7rocesul pe care tocmai lam descris este e1trem de puternic şi !n acelaşi timp ,oarte simplu. !i

poate ,i e1plicat şi unui copil şi să sperăm că !ntro zi &a ,i printre primele lucruri ce &or ,i predate la

şcoală. Odată ce aţi !nţeles principiile de (ază ale prezenţei d&s. ca o(ser&ator al e&enimentelor

interioare N şi leaţi !nţeles trăindule N a&eţi la dispoziţie cel mai puternic instrument detrans,ormare.

9u neg că &aţi putea con,runta cu o rezistenţă interioară intensă !n procesul de renunţare la

identi,icarea cu durerea# e &a !nt2mpla ast,el mai ales dacă# !n cea mai mare parte a 5ieţii d&s.# aţi

trăit !n str2nsă identi,icare cu corpuldurere emoţional şi dacă !ntregul sentiment de sine sau mare

47



Aţi spus că frica face parte din durerea noastră emoţiona lă fundamentală. um apare frica şi



de ce are o pondere att de mare în vieţile oamenilor4 *are o anumită cantitate de fri că nu a7ută la

autoapărare4 5acă nu m-aş teme de foc, aş pu tea să ag mna în el şi să mă ard.

9u ,rica este moti&ul pentru care nu &ă (ăgaţi m2na !n ,oc# ci ,aptul că ştiţi că &ă &eţi arde. 9u

a&eţi ne&oie de ,rică pentru a e&ita pericolele !nt2mplătoare N ci doar de un minim de inteligenţă şi

(unsimţ. 7entru asemenea c-estiuni practice# este utilă aplicarea lecţiilor !n&ăţate !n trecut. 'acăcine&a &ă ameninţă cu ,ocul sau cu &iolenţa ,izică# aţi putea a&ea un sentiment asemănător cu ,rica.

Aceasta este o retragere instincti&ă din ,aţa pericolului# dar nu este acelaşi lucru cu starea

psi-ologică de ,rică despre care &or(im aici. Starea psi-ologică de ,rică este independentă de orice

pericol concret şi imediat. Ea !m(racă multe ,orme0 discon,ort# gri/ă# an1ietate# ner&ozitate# tensiune#

groază# ,o(ie ş.a.m.d. Acest tip de ,rică psi-ologică este legat !ntotdeauna de ceea ce sar putea !n

t2mpla# nu se re,eră la un lucru care se !nt2mplă acum. '&s. trăiţi aici şi acum# !n timp ce mintea

d&s. se a,lă !n &iitor. Aceasta creează o prăpastie de an1ietate. Mi dacă &aţi identi,icat cu mintea şi

aţi pierdut contactul cu puterea şi simplitatea Clipei de acum# prăpastia an1ietăţii &ă &a !nsoţi

constant. 7uteţi oric2nd să ,aceţi ,aţă momentului prezent# dar nu puteţi ,ace ,aţă unui lucru care

este doar o proiecţie a minţii N nu puteţi ,ace ,aţă &iitorului.

Dai mult# at2ta timp c2t &ă identi,icaţi cu mintea d&s.# &iaţa &ă este condusă de şinele ,als# aşa

cum am arătat mai de&reme. Ca urmare a naturii sale iluzorii şi !n ciuda ela(oratelor sale

mecanisme de apărare# şinele ,als este ,oarte &ulnera(il şi nesigur şi se consideră ameninţat !n mod

constant. Lucrurile stau ast,el c-iar dacă# pri&it din e1terior# şinele ,als este ,oarte !ncrezător. Amintiţi

&ă că o emoţie este reacţia corpului la acti&itatea minţii d&s. Ce mesa/ primeşte !n mod constant

49

corpul de la şinele ,als# construit de minte 7ericol# sunt ameninţat. Mi care este emoţia generată



de acest mesa/ continuu (rica# desigur.

Grica pare să ai(ă multe cauze. Grica de pierdere# ,rica de eşec# ,rica de a ,i rănit etc# dar# !n

ultimă instanţă# toate fricile repreintă frica de moarte, de ani!ilare a sinelui fals. 7entru sinele

,als# moartea p2ndeşte !ntotdeauna după colţ. !n această stare de identi,icare cu mintea# ,rica de

moarte a,ectează ,iecare aspect al &ieţii d&s. 'e e1emplu# c-iar şi un lucru aparent o(işnuit şinormal# ca ne&oia instincti&ă de a a&ea dreptate !ntro discuţie şi de ai do&edi celuilalt că greşeşte

N apăr2nd !n ,elul acesta poziţia mentală cu care &aţi identi,icat N este urmare a ,ricii de moarte.

Atunci c2nd &ă identi,icaţi cu o poziţie mentală şi greşiţi# sentimentul de identitate (azat pe g2ndire

este serios ameninţat cu ani-ilarea. Aşa că d&s.# ca sine ,als# nu &ă puteţi permite să greşiţi. A greşi

!nseamnă a muri. 'in cauza acestui lucru sau purtat răz(oaie şi au ,ost distruse nenumărate relaţii.

Odată ce aţi scăpat de identi,icarea cu mintea# pentru sentimentul d&s. de identitate nu mai are

nicio importanţă dacă a&eţi dreptate sau nu> ast,el# ne&oia compulsi&ă şi pro,und inconştientă de a

a&ea dreptate# care este o ,ormă de &iolenţă# nu &a mai e1ista. 7uteţi a,irma clar şi ,erm ce simţiţi

sau g2ndiţi# ,ără a mai ,i agresi& sau m2nat de sentimente de,ensi&e !n legătură cu aceste lucruri.

Sentimentul de identitate &a deri&a dintrun loc mult mai pro,und şi mai autentic# din interiorul d&s.#

nu din minte. )rmăriţi apariţia oricărui ,el de sentiment de,ensi&. Ce apăraţi O identitate iluzorie# o

imagine din mintea d&s.# o entitate ,icti&ă. Conştientiz2nd acest tipar# o(ser&2ndul# &eţi anula

identi,icarea cu el. !n lumina conştiinţei d&s.# tiparul inconştient se &a dizol&a rapid. Acesta este

s,2rşitul tuturor con,lictelor şi al /ocurilor de putere# care sunt at2t de corozi&e pentru relaţii. 7uterea

asupra altora este de ,apt slă(iciune deg-izată !n putere. Ade&ărata putere se a,lă !n interior şi &ă

este acum disponi(ilă.

50

Aşa că orice persoană care sa identi,icat cu mintea sa şi# din acest moti&# este deconectată



de la puterea sa ade&ărată# de la sinele său pro,und# !nrădăcinat !n Giinţă# &a a&ea ca to&arăş

constant ,rica. 9umărul persoanelor care au depăşit identi,icarea cu mintea este e1trem de mic# aşa

că puteţi presupune că aproape orice persoană cu care &ă !nt2lniţi pe stradă sau pe care o

cunoaşteţi trăieşte !ntro stare de ,rică. 9umai intensitatea ei &ariază. Această stare ,luctuează !ntre

an1ietate şi groază la un capăt al scalei şi o senzaţie &agă de neplăcere şi sentimentul unui pericol !ndepărtat la celălalt. Cei mai mulţi oameni de&in conştienţi de ea numai atunci c2nd trec printro

stare mai intensă.

-*cercarea si*elui 9als de a ati*;e starea de 82pli*ire

)n alt aspect al durerii emoţionale# care este o parte intrinsecă a minţii conduse de şinele ,als#

!l reprezintă un pro,und sentiment de lipsă sau de ne!mplinire# de a nu ,i !ntreg. La unii oameni#

acesta este conştient# la alţii este inconştient. 'acă este conştient# ,orma sa de mani,estare o

reprezintă sentimentul neliniştitor şi constant al lipsei de &aloare proprie sau acela că nu eşti

su,icient de (un. 'acă este inconştient# &a ,i resimţit numai indirect# ca o dorinţă# o ne&oie# o cerinţă

intensă# !n orice caz# oamenii se !nscriu deseori !n graniţele unei ne&oi compulsi&e de grati,icare a

sinelui ,als şi caută lucruri cu care să se identi,ice pentru a putea umple acest gol pe care !l simt !n ei

!nşişi. Aşa că se luptă să acumuleze posesiuni# (ani# succes# putere# recunoaştere sau o relaţie

specială# !n primul r2nd pentru a se putea simţi mai (ine cu ei !nşişi# pentru a se simţi mai compleţi.

'ar# c-iar şi atunci c2nd o(ţin toate aceste lucruri# ei constată cur2nd că golul continuă să e1iste şi

este ,ără margini. Atunci se simt !ntrade&ăr !n pericol# pentru că nu se mai pot minţi. Sau pot şi c-iar

continuă să se mintă# dar le este mult mai greu.

51

At2ta timp c2t mintea dominată de şinele ,als &ă conduce &iaţa# nu &ă puteţi simţi cu ade&ărat



(ine> nu &ă puteţi simţi !mpăcat sau !mplinit# cu e1cepţia unor inter&ale ,oarte scurte# !n care o(ţineţi

ceea ce &aţi dorit# c2nd o dorinţă tocmai a ,ost !mplinită. 'eoarece şinele ,als este un sentiment

deri&at al identităţii# el are ne&oie să se identi,ice cu lucruri e1terne. Are ne&oie să ,ie at2t apărat# c2t

şi alimentat constant. Minele ,als se identi,ică cel mai des cu posesiunile# cu ocupaţia# cu statutul şi

recunoaşterea socială# cu educaţia şi cunoştinţele# cu aspectul ,izic# cu aptitudinile speciale# curelaţiile# cu istoria de &iaţă personală sau a ,amiliei# cu sisteme de credinţe şi apelează deseori la

identi,icări politice# naţionaliste# rasiste# religioase şi alte identi,icări colecti&e. 9iciuna dintre acestea

nu sunteţi d&s.

"ăsiţi că este !nspăim2ntător Sau este o eli(erare să ştiţi acest lucru Dai de&reme sau mai

t2rziu# &a tre(ui să renunţaţi la toate aceste lucruri. 7oate că acum &ă &ine greu să credeţi şi#

(ine!nţeles# nu &ă cer să credeţi că nu &ă puteţi regăsi identitatea !n nimic din toate acestea. 5eţi a,la

singur ade&ărul# !l &eţi a,la cel mai t2rziu !n momentul !n care &eţi simţi Că se apropie moartea.

Doartea ia tot ceea ce nu sunteţi d&s. Secretul &ieţii este să mori !nainte de a muri N şi să desco

peri că nu e1istă moarte. 9u &ă căutaţi sinele !n minte.

52

Capitolul 6



p

3ă pătru*de2 5i 2ai ad< *c 8* clipa de acu2

Nu vă căuta4i si*ele 8* 2i*teSimt că mai am multe lucruri de aflat despre felul în care funcţionează mintea mea, înainte de

a putea să mă apropii mă car de conştiinţa deplină sau de iluminarea spirituală.

9u# nu este aşa. 7ro(lemele minţii nu pot ,i rezol&ate la ni&elul minţii. 'upă ce aţi !nţeles

principala dis,uncţie# nu mai a&eţi ne&oie să !nţelegeţi sau să a,laţi prea multe. Studiul comple1ităţii

minţii &ă poate trans,orma !ntrun (un psi-olog# dar nu &ă &a duce mai departe de ni&elul mental#

aşa cum studiul ne(uniei nu este su,icient pentru a aduce sănătatea mintală. Aţi !nţeles de/a

mecanismele de (ază ale stării de inconştienţă0 identi,icarea cu mintea# ,apt ce creează un sine ,als#

ca su(stitut al sinelui d&s. ade&ărat# !nrădăcinat !n Giinţă. 'e&eniţi o mlădiţă din &ie )v. =oan />, /+,

după cum a spus 6sus.

9e&oile sinelui ,als sunt ,ără s,2rşit. Ea se simte &ulnera(ilă şi ameninţată# aşa că trăieşte

constant !ntro stare de ,rică şi dorinţă. 'upă ce aţi a,lat cum operează dis,uncţia principală# nu mai

a&eţi ne&oie să e1ploraţi nenumăratele sale mani,estări# nu este ne&oie să le trans,ormaţi !ntro

comple1ă pro(lemă personală. 'esigur# şinele ,als adoră să ,acă acest lucru. El este mereu !n

căutarea unui lucru de care să se ataşeze pentru aşi menţine şi !ntări sentimentul iluzoriu de iden

titate şi se &a ataşa imediat de pro(lemele d&s. Acesta este moti&ul pentru care# !n cazul at2tor

oameni# mare parte din sentimentul lor de identitate este str2ns legat de propriile pro(leme. 'upă ce

53



momentan şi este inlocuita de o intensa prezenta conştientă# ,oarte liniştită# dar !n acelaşi timp ,oarte



&igilentă. Răspunsul de care este ne&oie &ine din această stare de conştiinţă. Z Doti&ul pentru care

unii oameni adoră acti&ităţile periculoase# cum ar ,i escaladarea munţilor# cursele de maşini etc# deşi

poate nu !l conştientizează# este acela că !i ,orţează să stăruie !n Clipa de acum N !n starea de

trăire intensă care este eli(erată de timp# de pro(leme# de g2nduri# de po&ara personalităţii.

7ărăsirea prezentului# c-iar şi pentru o secundă# poate !nsemna moarte. 'in ne,ericire# aceştioameni a/ung dependenţi de o anumită acti&itate pentru atingerea stării respecti&e. 'ar d&s. nu

tre(uie să escaladaţi &ersantul nordic al Eigerului pentru asta. 7uteţi intra !n această stare c-iar

acum.

S'in timpuri stră&ec-i# maeştrii spirituali din toate tradiţiile au arătat că această Clipă de acum

este c-eia dimensiunii spirituale. Cu toate acestea# se pare că ea a rămas un secret# !n mod sigur#

acest lucru nu este a,irmat !n temple sau (iserici. 'acă intraţi !ntro (iserică# &eţi auzi poate citate

din E&ang-elii# ca 9u &ă !ngri/iţi de ziua de m2ine şi Cel ce se apucă de arat şi se uită peste umăr

nu este potri&it să intre !n !mpărăţia Cerurilor. Sau poate că &eţi auzi &ersetul despre ,lorilec2mpului care nu !şi ,ac gri/i pentru ziua de m2ine# ci trăiesc le/er !n Clipa de acum atemporală#

'umnezeu d2ndule totul din plin. 7ro,unzimea şi natura radicală a acestor !n&ăţături nu este

recunoscută. 9imeni nu pare săşi dea seama că ele sunt ,ăcute pentru a ,i trăite şi pentru a aduce o

pro,undă trans,ormare interioară.

57



S



S Acum un moment, cnd aţi vorit despre prezentul etern şi despre irealitatea trecutului şi a

viitorului, m-am surprins ui-tăndu-mă la copacul care se vedea pe geam. #ă mai uitasem la el de

cteva ori şi mai înainte, dar acum a fost ceva dife rit. 2ercepţia e3ternă nu s-a sc<imat prea mult,

numai culo rile păreau mai vii şi mai virante. 5ar acum avea o dimen siune în plus. 6ste greu de

e3plicat. "u ştiu cum am făcut, dar am a7uns să fiu conştient de ceva inviziil, pe care îl simţeam

drept esenţa acestui copac, spiritul său interior, dacă vreţi. ?i într-un fel făceam parte din acest

lucru. Acum îmi dau seama că mai înainte nu văzusem cu adevărat copacul, ci numai o imagine

plată şi moartă a lui. nd mă uit acum la copac, o parte din acea conştiinţă este încă prezentă, dar

simt că înce pe să-mi scape. %edeţi, e3perienţa se retrage de7a în trecut. 6ste posiil ca un astfel de

moment să fie vreodată mai mult dect o străfulgerare4

5aţi eli(erat de timp pentru un moment. Aţi trecut !n Clipa de acum şi ast,el aţi perceput

copacul ,ără ecranul minţii. Conştiinţa Giinţei a de&enit parte din percepţia d&s. Odată cu

dimensiunea atemporală &ine şi un alt ,el de cunoaştere# o cunoaştere care nu omoară spiritul#

care trăieşte !n ,iecare ,iinţă şi !n ,iecare lucru. O cunoaştere care nu distruge sacralitatea şimisterul &ieţii# ci conţine o iu(ire şi un respect pro,unde pentru tot ceea ce e1istă. O cunoaştere

despre care mintea nu ştie nimic.

Dintea nu poate cunoaşte copacul. 7oate cunoaşte numai ,apte sau in,ormaţii despre el.

Dintea mea nu &ă poate cunoaste pe d&s.# ci conţine doar etic-ete# /udecăţi# ,apte şi opinii despre

d&s. 9umai Giinţa poate cunoaşte direct.59



lucruri pe care le o(ser&aţi0 !nsăşi prezenţa liniştită# care o(ser&ă# !n spatele conţinuturilor minţii#



o(ser&atorul tăcut.

SO prezenţă intensă este necesară atunci c2nd anumite situaţii declanşează o reacţie cu o

puternică !ncărcătură emoţională# de e1emplu# atunci c2nd imaginea de sine &ă este ameninţată#

c2nd !n &iaţa d&s. apare o pro&ocare ce declanşează ,rica# c2nd lucrurile merg prost sau c2nd este

reacti&at un comple1 emoţional din trecut. !n aceste momente# e1istă tendinţa de a de&eni

inconştient. Reacţia sau emoţia pune stăp2nire pe d&s. N de&eniţi una cu ea. O puneţi !n practică.

5ă /usti,icaţi# !i arătaţi celuilalt că greşeşte# atacaţi# &ă apăraţi... numai că această ,iinţă nu sunteţi

d&s.# ci tiparul de reacţie# mintea !n modul ei o(işnuit de supra&ieţuire.

6denti,icarea cu mintea !i con,eră acesteia mai multă energie> o(ser&area !i retrage minţii

energia. 6denti,icarea cu mintea creează mai mult timp> o(ser&area minţii desc-ide dimensiunea

atemporalităţii. Energia care !i este retrasă minţii se trans,ormă !n prezenţă. 'upă ce aţi simţit ce

!nseamnă a ,i prezent# de&ine mult mai uşor să alegeţi pur şi simplu să ieşiţi din dimensiunea

temporală ori de c2te ori nu a&eţi ne&oie de timp !n scopuri practice şi să pătrundeţi mai ad2nc !nClipa de acum. Acest lucru nu &ă a,ectează capacitatea de a &ă ,olosi de timp N de trecut sau de

&iitor N atunci c2nd a&eţi ne&oie să$ utilizaţi !n c-estiuni practice. Mi nu &ă a,ectează nici

capacitatea de a &ă ,olosi mintea. 'e ,apt# c-iar o ampli,ică. C2nd o &eţi ,olosi# mintea &a ,i mai

rapidă# mai concentrată.

61

Re*u*4area la ti2pul psiholo;ic



!n&ăţaţi să ,olosiţi timpul pentru aspectele practice ale &ieţii N putem numi acest inter&al timp

cronologic N# dar imediat ce aţi rezol&at pro(lemele practice re&eniţi la conştiinţa prezentului. !n

acest ,el# nu &eţi acumula un timp psi-ologic# care este identi,icarea cu trecutul şi proiecţia compul

si&ă !n &iitor.

Timpul cronologic nu !nseamnă numai a sta(ili o !nt2lnire sau a plani,ica o e1cursie. El includeşi a !n&ăţa din trecut pentru a nu repeta aceleaşi greşeli la nes,2rşit> sta(ilirea o(iecti&elor şi e,ortul

de a le duce la !ndeplinire> predicţiile legate de &iitor# prin intermediul tiparelor şi al legilor ,izice#

matematice ş.a.m.d.# !n&ăţate din trecut# şi a(ordarea unor căi adec&ate de acţiune !n (aza

predicţiilor noastre.

'ar c-iar şi aici# !n s,era &ieţii practice# !n care nu ne pu6cm descurca ,ără să recurgem la

trecut sau la &iitor# momentul prezent răm2ne ,actorul esenţial0 orice lecţie din trecut de&ine

rele&antă şi se aplică acum. Orice plani,icare şi orice c?ort de a atinge un anumit scop au loc acum.

3n cazul unei persoane ce a atins iluminarea# concentrarea atenţiei se identi,ică !ntotdeauna cu

Clipa de acum# deşi ea are !ncă o conştiinţă peri,erică a timpului. Cu alte cu&inte# ea ontinuă să

,olosească timpul cronologic# dar este eli(erată de timpul psi-ologic.

C2nd e1ersaţi aceasta# ,iţi atent să nu trans,ormaţi timpul ,onologie !n timp psi-ologic ,ără să

&ă daţi seama. 'e e1emplu# dacă !n trecut aţi ,ăcut o greşeală şi acum aţi !n&ăţat din ea ,olosiţi

timpul cronologic. 7e de altă parte# !n cazul !n care continuaţi să &ă g2ndiţi la ea şi să &ă criticaţi# să

a&eţi remuşi sau un sentiment de &ino&ăţie# atunci ,aceţi din nou greşeala de a trans,orma incidentul

!ntrun aspect propriu şi personal0 ,aceţi din el o parte a sentimentului de sine şi !l trans,ormaţi !n

62

timp psi-ologic# care este !ntotdeauna legat de un ,als sentiment de identitate. Re,uzul de a ierta

i li ă ! t d ă ti l i i- l i



implică !n tnod necesar greaua po&ară a timpului psi-ologic.

'acă &ă sta(iliţi un o(iecti& şi !ncercaţi să !l atingeţi# ,olosiţi timpul cronologic. Mtiţi unde doriţi

să a/ungeţi# dar respectaţi şi acordaţi cea mai mare atenţie pasului pe care !l ,aceţi !n momentul

prezent. 'acă &ă concentraţi e1cesi& asupra scopului# poate pentru că !ncercaţi să o(ţineţi prin el

,ericirea# !mplinirea sau un sentiment mai complet de identitate# Clipa de acum nu mai esterespectată. Este redusă la o simplă treaptă spre &iitor# lipsită de &aloare intrinsecă. Timpul cronologic

se trans,ormă atunci !n timp psi-ologic. Călătoria &ieţii d&s. nu mai este o a&entură# de&ine o ne&oie

o(sesi&ă de a o(ţine# de a atinge# de a reuşi. 9u mai reuşiţi să &edeţi şi să mirosiţi ,lorile de la

marginea drumului şi nici nu mai sunteţi conştient de ,rumuseţea şi miracolul &ieţii care se

des,ăşoară !n /urul d&s. dec2t atunci c2nd sunteţi prezent !n Clipa de acum.

S@nţeleg suprema importanţă a lipei de acum, dar nu pot să fiu pe deplin de acord cu dvs.

cnd spuneţi că timpul este în totalitate o iluzie.

C2nd spun că timpul este o iluzie# nu intenţionez să e1prim un ade&ăr ,ilozo,ic. 5ă amintescpur şi simplu un ,apt N un ,apt at2t de e&ident# !nc2t sar putea să &ă ,ie greu să !l !nţelegeţi# să &i

se pară lipsit de sens# dar odată !nţeles complet# acesta poate tăia cu repeziciunea unei să(ii prin

-ăţişul straturilor de comple1ităţi şi pro(leme create de minte. 'aţimi &oie să repet0 prezentul este

tot ce &eţi a&ea &reodată. 9u &a e1ista niciodată un moment !n care &iaţa d&s. să nu ,ie acest

moment. 9u este o realitate63



!ntro situaţie de urgenţă# mintea se opreşte> de&eniţi total prezent !n Clipa de acum şi conducerea

este preluată de un lucru in,init mai puternic Acesta este moti&ul pentru care e1istă at2t de multe



este preluată de un lucru in,init mai puternic. Acesta este moti&ul pentru care e1istă at2t de multe

po&estiri despre oameni o(işnuiţi care au de&enit (rusc capa(ili de ,apte de un cura/ incredi(il. !ntro

situaţie periculoasă# ,ie supra&ieţuiţi# ,ie nu supra&ieţuiţi. Oricum# nu este o pro(lemă.

)nii oameni se !n,urie c2nd mă aud spun2ndule că pro(lemele sunt iluzii. Se simt ameninţaţi

de ,aptul că &or ,i deposedaţi de sentimentul a ceea ce sunt# de identitatea lor. Au in&estit mult timpşi e,ort !ntrun ,als sentiment de sine. Dultă &reme# şiau de,init !n mod inconştient !ntreaga lor

identitate !n termenii pro(lemelor sau su,erinţelor lor. Cine ar mai ,i ei ,ără acestea

Dare parte din lucrurile pe care oamenii le spun# le g2ndesc sau le ,ac sunt moti&ate de ,rică#

aceasta ,iind legată !ntotdeauna# desigur# de concentrarea asupra &iitorului şi de pierderea

contactului cu Clipa de acum. 'eoarece !n momentul prezent nu e1istă pro(leme# nu e1istă nici

,rică.'acă ar apărea o situaţie !n care să ,ie ne&oie să reacţionaţi imediat# acţiunile d&s. ar ,i clare şi

incisi&e# !n cazul !n care pornesc de la conştiinţa momentului prezent. 5a e1ista şi o mai mare

pro(a(ilitate de reuşită. 9u &a ,i o simplă reacţie (azată pe condiţionările trecute ale minţii# ci un

răspuns intuiti& la situaţia dată. !n alte momente# c2nd reacţionează mintea stăp2nită de timp#

descoperiţi că este mai e,icient să nu ,aceţi nimic N să răm2neţi pur şi simplu centraţi !n clipa

prezentă.

!* pas uria5 8* evolu4ia co*5tii*4ei

Am trăit pentru o clipă această stare de elierare de minte şi timp pe care aţi descris-o, dar

trecutul şi viitorul sunt att de puternice, înct nu pot rămne în afara lor multă vreme.

71



&i le aduce !n ,aţă prezentul. Aceasta implică şi o acceptare completă a ceea ce este# pentru că nu

puteţi acorda o atenţie totală unui lucru căruia !ncercaţi !n acelaşi timp săi opuneţi rezistenţă.



puteţi acorda o atenţie totală unui lucru căruia !ncercaţi !n acelaşi timp să i opuneţi rezistenţă.

6mediat ce &eţi !ncepe să respectaţi momentul prezent# toată ne,ericirea şi c-inul se &or

dizol&a# iar &iaţa &a !ncepe să se deruleze cu uşurinţă şi (ucurie. C2nd acţionaţi prin prisma

conştiinţei prezentului# tot ceea ce ,aceţi a(undă de un sentiment de gri/ă# iu(ire şi corectitudine N

c-iar şi cele mai simple acţiuni.

S Aşa că nu urmăriţi reultatele acţiunii dvs. N acordaţi atenţie acţiunii !n sine. Rezultatele

&or &eni de la sine. Această atitudine este un e1erciţiu spiritual ,oarte puternic. !n 8-aga&ad "ita#

una dintre cele mai &ec-i şi mai ,rumoase !n&ăţături spirituale despre e1istenţă# lipsa ataşamentului

,aţă de rezultatele acţiunilor d&s. se numeşte Kar2a >o;a. Ea este descrisă drept calea către

acţiunea dedicată.

C2nd !ncercarea compulsi&ă de a ne rupe de Clipa de acum !ncetează# (ucuria Giinţei inundă

tot ceea ce ,aceţi. 6mediat ce atenţia d&s. se !ndreaptă spre Clipa de acum# simţiţi o prezenţă# o

linişte şi o pace interioară. !mplinirea şi satis,acţia nu mai depind de &iitor N nu mai aşteptaţi de lael sal&area. 'e aceea# nu mai sunteţi ataşat de rezultate. 9ici eşecul# nici succesul nu mai au

puterea de a &ă sc-im(a starea interioară de contopire cu Giinţa. Aţi descoperit &iaţa !n spatele si

tuaţiei d&s. de &iaţă.

3n a(senţa timpului psi-ologic# sentimentul de sine deri&ă din Giinţă# nu din trecutul personal.

'e aceea# ne&oia psi-ologică de a de&eni orice altce&a dec2t sunteţi de/a nu mai e1istă. !n lume# la73

ni&elul situaţiei de &iaţă# puteţi să &ă !m(ogăţiţi# să do(2ndiţi cunoştinţe# succes# să &ă eli(eraţi de

anumite lucruri# dar !n dimensiunea mai pro,undă a Giinţei sunteţi complet şi !n !ntregime Clipa de



anumite lucruri# dar !n dimensiunea mai pro,undă a Giinţei sunteţi complet şi !n !ntregime Clipa de

acum.

@n această stare de împlinire, vom mai fi capaili sau vom mai dori să atingem oiective

e3terioare4

'esigur# dar nu &eţi mai a&ea pretenţia iluzorie ca un lupcru sau o persoană din &iitor să &ăsal&eze sau să &ă ,acă ,e6ricit. !n ce pri&eşte situaţia d&s. actuală de &iaţă# este posi(il să mai e1iste

lucruri pe care să ,ie ne&oie să le o(ţineţi sau să i le !ndepliniţi. Aceasta este lumea ,ormei# a

c2ştigului şi a pierderii. Totuşi# la un ni&el mai pro,und# sunteţi de/a complet# iar c2nd &eţi realiza

acest lucru &eţi simţi !n spatele lurcrurilor pe care le ,aceţi o energie &eselă şi plină de &iaţă. EliY

(er2ndu&ă de timpul psi-ologic# nu &ă &eţi mai urmări o(iecti&ele cu o -otăr2re !n&erşunată# moti&at

de ,rică# ,urie# nemulţumire sau de ne&oia de a de&eni cine&a. 9ici nu &eţi răm2ne inacti& din cauza,ricii de eşec# care pentru şinele ,als reprezintă pierderea identităţii. C2nd sentimentul d&s. de sine

deri&ă din Giinţă# c2nd &ă eli(eraţi de de&enire ca ne&oie psi-ologică# nici ,ericirea d&s. şi nici

sentimentul de sine nu mai depind de rezultate# şi ast,el &ă eli(eraţi de ,rică. 9u mai căutaţi

permanenţa acolo unde ea nu poate ,i găsită0 !n lumea ,ormei# a c2ştigului şi a pierderii# a naşterii şi

a morţii. 9u mai cereţi ca aceste situaţii# condiţii# locuri sau oameni să &ă ,acă ,ericit şi nu mai su,eriţi

apoi c2nd toate acestea nu &ă !ndeplinesc aşteptările.

Totul este respectat# dar nimic nu mai contează. Gormele se nasc şi mor# totuşi d&s. &edeţi

eternul din spatele ,ormelor. Mtiţi că niciun lucru real nu poate ,i ameninţat.

C2nd aceasta este stai ea Giinţei d&s.# cum aţi putea să nu reuşiţi Aţi reuşit de/a.

74

Capitolul &



3trate;ii ale 2i*4ii de evitare a Clipei de acu2

'ierderea Clipei de acu21 iluzia 9u*da2e*talăC-iar dacă accept !n !ntregime că# !n ultimă instanţă# timpul este o iluzie# ce importanţă &a

a&ea acest lucru !n &iaţa mea Tot tre(uie să trăiesc !ntro lume complet dominată de timp.

Acceptarea intelectuală nu este dec2t o altă credinţă şi nu &a conta prea mult !n &iaţa d&s.

7entru a !nţelege acest ade&ăr# tre(uie să !l trăiţi. C2nd ,iecare celulă a corpului d&s. este at2t de

prezentă !nc2t să simtă că &i(rează de &iaţă şi c2nd puteţi simţi această &iaţă !n ,iecare moment ca

(ucurie a Giinţei# atunci se poate spune că &aţi eli(erat de timp.

5ar mine tot va treui să-mi plătesc facturile şi tot voi îmătrni şi voi muri, ca toată lumea.

5eci, cum aş putea spune vre odată că m-am elierat de timp4

9u ,acturile de m2ine sunt ade&ărata pro(lemă. 'isoluţia corpului ,izic nu este o pro(lemă.

7ierderea Clipei de acum este pro(lema# sau mai degra(ă iluzia principală care trans,ormă o simplă

situaţie# un e&eniment sau o emoţie !ntro pro(lemă personală şi !n su,erinţă. 7ierderea Clipei deacum este pierderea Giinţei.

A te eli(era de timp !nseamnă a te eli(era de ne&oia psi-ologică de trecut pentru a a&ea o

identitate şi de &iitor pentru a atinge satis,acţia. Reprezintă cea mai pro,undă trans,ormare a

conştiinţei pe care &aţi puteao imagina. !n cazuri rare sc-im(area se produce radical şi dramatic#

75



reacţiile# cu dorinţele şi cu a&ersiunile d&s. Este starea normală a ma/orităţii oamenilor. !n această

stare# sunteţi condus de mintea dominată de şinele ,als şi nu sunteţi conştient de Giinţă. 9u este o



ţ ş ş ţ ş ţ

stare de durere sau de ne,ericire acută# ci una !n care e1istă un ni&el redus# aproape continuu# de

discon,ort# neplăcere# plictiseală sau ner&ozitate N un ,el de stare de ,undal. 7oate că nu &ă daţi

seama de acest lucru pentru că ,ace parte at2t de mult din &iaţa normală# tot aşa cum nu

conştientizaţi niciun zgomot de ,ond continuu# de intensitate /oasă# ca# de e1emplu# (2z2itul unuiaparat de aer condiţionat# p2nă c2nd acesta !ncetează. C2nd !ncetează (rusc# apare o senzaţie de

uşurare. Dulţi oameni ,olosesc alcoolul# drogurile# se1ul# m2ncarea# munca# tele&izorul sau c-iar

cumpărăturile ca anestezice# !n !ncercarea inconştientă de a !ndepărta această neplăcere de ,ond.

C2nd se !nt2mplă ast,el# o acti&itate care ar ,i putut să ,ie ,oarte plăcută# dacă sar ,i des,ăşurat cu

moderaţie# se poate trans,orma !ntro dependenţă# şi tot ceea ce poate aduce ea !n asemenea #

condiţii este o eli(erare ,oarte scurtă.'iscon,ortul stării de inconştienţă o(işnuită se trans,ormă !n durerea inconştienţei pro,unde N

o stare mai acută şi mai e&identă de su,erinţă şi de ne,ericire N atunci c2nd lucrurile nu merg cum

tre(uie# c2nd şinele ,als este ameninţat sau c2nd e1istă o pro&ocare# o ameninţare# o pierdere#

reală sau imaginară# ma/oră !n situaţia d&s. de &iaţă# sau un con,lict !ntro relaţie. Este o &ersiune

intensi,icată de inconştienţă o(işnuită# di,erită de prima nu prin natura# ci prin intensitatea ei.

3n inconştienţa o(işnuită# rezistenţa -a(ituală sau negarea a ceea ce e1istă creează acea

neplăcere şi acea nemulţumire pe care ma/oritatea oamenilor le acceptă ca &iaţă o(işnuită.

C2nd această rezistenţă este intensi,icată de o pro&ocare la adresa sinelui ,als# apare un

negati&ism intens# ca ,uria# ,rica pro,undă# agresiunea# depresia etc. 6nconştienţa pro,undă !n

seamnă adesea acti&area corpuluidurere şi identi,icarea cu el. 5iolenţa ,izică ar ,i imposi(ilă ,ără

77

inconştienţa pro,undă. Ea poate să apară ,oarte uşor !n acele momente şi locuri !n care o mulţime

de oameni sau c-iar o naţiune !ntreagă generează un c2mp colecti& de energie negati&ă.



ţ g g p g g

Cel mai (un indicator al ni&elului d&s. de conştiinţă este modul !n care procedaţi atunci c2nd !n

calea &ieţii d&s. se i&esc o(stacole. !n con,ormitate cu o(stacolele# o persoană de/a inconştientă

tinde să de&ină şi mai inconştientă# iar una conştientă tinde să de&ină şi mai pro,und conştientă.

7uteţi ,olosi un o(stacol pentru a &ă trezi sau !i puteţi permite să &ă tragă !ntrun somn şi maipro,und. 5isul inconştienţei o(işnuite se trans,ormă atunci !ntrun coşmar.

'acă nu puteţi ,i prezent nici măcar !n circumstanţe o(işnuite# ca de e1emplu atunci c2nd &ă

a,laţi singur !ntro cameră# c2nd &ă plim(aţi prin pădure sau ascultaţi pe cine&a# atunci cu siguranţă

nu &eţi putea să răm2neţi conştient c2nd un lucru merge prost sau c2nd &ă con,runtaţi cu persoane

sau situaţii di,icile# cu pierderea sau cu ameninţarea pierderii. 5eţi ,i copleşit de o reacţie# care !n

,inal este !ntotdeauna o ,ormă de ,rică# şi &eţi ,i tras !napoi !ntro inconştienţă ad2nca. Acestegreutăţi reprezintă testele. 9umai ,elul !n care le ,aceţi ,aţă &ă &a arăta# d&s. şi celorlalţi# c2t de

departe aţi a/uns !n ceea ce pri&eşte starea d&s. de conştiinţă# şi nu c2t de mult puteţi sta cu oc-ii

!nc-işi sau ce &iziuni a&eţi.

Aşa că este esenţial să aduceţi mai multă conştiinţă !n &iaţa d&s. !n situaţiile o(işnuite# c2nd

totul decurge relati& de la inc. !n acest ,el# puterea prezenţei d&s. &a creşte. Ea generează un c2mp

energetic cu o ,rec&enţă de &i(raţie ,oarte !naltă tn interiorul şi !n /urul d&s. !n acest c2mp nu poate

pătrunde şi nu poate supra&ieţui nici măcar puţină inconştienţă# negati&ism# disonanţă sau &iolenţă#

aşa cum !ntunericul nu poate supra&ieţui !n prezenţa luminii.

C2nd !n&ăţaţi să ,iţi martorul propriilor g2nduri şi emoţii# un aspect esenţial al stării de

prezenţă# &eţi ,i surprins poate c2nd &eţi conştientiza pentru prima oară caracterul static al stării

78



mani,estă o rezistenţă inconştientă ,aţă de momentul prezent. Am să &ă dau c2te&a e1emple.

E1ers2nd# puterea d&s. de a &ă autoo(ser&a# de a &ă urmări starea interioară se &a dez&olta.



Eli:erarea de *e9ericire

)r2ţi acti&itatea pe care o des,ăşuraţi 7oate ,i &or(a de locul de muncă sau poate că aţi

acceptat să !ntreprindeţi o anumită acti&itate şi o ,aceţi# dar o parte din d&s. urăşte situaţia şi i se

opune. A&eţi unele resentimente ,aţă de o persoană apropiată# pe care !nsă nu leaţi e1primatRealizaţi că energia pe care o dega/aţi !n această stare produce e,ecte at2t de dăunătoare# !nc2t &ă

contaminaţi at2t pe d&s.# c2t şi pe cei din /ur 7ri&iţi cu atenţie !n interior. E1istă aici o urmă c2t de

mică de resentiment sau de !mpotri&ire 'acă da# o(ser&aţi acest sentiment at2t la ni&el mental# c2t

şi la ni&el emoţional. Ce g2nduri generează mintea d&s. !n /urul acestei situaţii E1aminaţi apoi

emoţia# care este reacţia corpului d&s. ,aţă de aceste g2nduri. Simţiţi emoţia. Este plăcută sau

neplăcută Este o energie pe care aţi ales să o a&eţi !n interior A&eţi de ales7oate că o persoană pro,ită de d&s.# poate că acti&itatea !n care &aţi anga/at este plictisitoare#

poate că un apropiat al d&s. nu este sincer# este ener&ant sau inconştient# dar toate aceste aspecte

sunt irele&ante. Are prea puţină importanţă dacă emoţiile şi g2ndurile d&s. legate de această situaţie

sunt /usti,icate sau nu. Cert este că &ă opuneţi unei situaţii e1istente. Trans,ormaţi momentul prezent

!ntrun duşman. 5ă generaţi ne,ericirea# un con,lict !ntre interior şi e1terior. 9e,ericirea poluează nu

numai Giinţa d&s. interioară şi pe cei din /ur# dar şi psi-icul uman colecti&# din care d&s. sunteţi o

parte insepara(ilă. 7oluarea planetei este numai o re,lectare e1ternă a po luării psi-ice interioare0 a

milioane de indi&izi inconştienţi# care nuşi asumă responsa(ilitatea pentru spaţiul lor interior.

Gie !ncetaţi acti&itatea# &or(iţi cu persoana !n cauză şi &ă e1primaţi !n totalitate sentimentele#

,ie renunţaţi la negati&is mul pe care mintea d&s. Sa creat !n /urul situaţiei# pentru că acesta nu

81

ser&eşte niciunui scop# cu e1cepţia ,aptului că !ntăreşte un ,als sentiment de identitate.

Recunoaşterea inutilităţii lui este importantă. 9egati&ismul nu este niciodată modul optim de a



rezol&a o situaţie. 'e ,apt# !n cele mai multe cazuri# &ă ,ace prizonierul ei# (loc2nd orice sc-im(are

reală. )n lucru !n realizarea căruia este in&estită o energie negati&ă se &a contamina de aceasta şi#

!n timp# &a da naştere la şi mai multă durere# la şi mai multă ne,ericire. Dai mult# orice stare

interioară negati&ă este contagioasă0 ne,ericirea se răsp2ndeşte mai repede dec2t o (oală. !n&irtutea legii rezonanţei# ea declanşează şi alimentează negati&ismul latent la alte persoane# cu

e1cepţia celor imune N adică pro,und conştiente.

'&s. poluaţi lumea sau contri(uiţi la curăţarea mizeriei Sunteţi responsa(il pentru propriul

spaţiu interior> nimeni altcine&a dec2t d&s. nu este răspunzător# aşa cum sunteţi responsa(il şi

pentru starea planetei. Cum este !n interior# aşa este şi !n a,ară. 'acă oamenii se curăţă de poluarea

interioară# atunci &or !nceta să mai polueze e1teriorul.um putem renunţa la negativism4 e ne recomandaţi4

A(andon2ndul pur şi simplu. Cum renunţaţi la o (ucată de căr(une ,ier(inte# pe care o ţineţi

!n m2nă Cum renunţaţi la un (aga/ greu şi inutil# pe care !l purtaţi cu d&s. Recunosc2nd că nu

doriţi să mai trăiţi durerea sau să mai duceţi po&ara şi a(andon2ndo.

Starea de inconştienţă pro,undă# ca şi corpuldurere sau o altă durere pro,undă# cum ar ,i

pierderea unei ,iinţe iu(ite# necesită o trans,ormare intermediată de com(inarea acceptării cu lumina

prezenţei N atenţia d&s. susţinută. 7e de altă parte# multe tipare de comportament ale inconştienţei

o(işnuite pot ,i pur şi simplu a(andonate după ce aţi sta(ilit că nu le mai doriţi şi după ce &aţi dat

seama că puteţi alege# că nu sunteţi numai un conglomerat de re,le1e condiţionate. 'in toate cele

82



continuă să şi le aplice zilnic unii altora# precum şi altor ,iinţe sensi(ile. Oare acţionează !n acest ,el

pentru că sunt !n contact cu starea lor naturală# cu (ucuria interioară de a trăi Sigur că nu. 9umai



cei atinşi de o stare pro,und negati&ă# care se simt ,oarte rău ar crea o asemenea realitate# care să

re,lecte ,elul !n care se simt. 6ncredi(il# dar ade&ărat. Oamenii sunt o specie periculos de ne(ună şi

e1trem de nesănătoasă. Aceasta nu este o /udecată. Este un ,apt. Mi tot ,apt este că sănătatea men

tală se a,lă tot acolo# !n spatele ne(uniei. 5indecarea şi eli(erarea sunt posi(ile c-iar acum.Re&enind la ceea ce aţi spus N este categoric ade&ărat că# atunci c2nd &ă acceptaţi

resentimentele# irasci(ilitatea# ,uria ş.a.m.d.# nu mai sunteţi ,orţaţi să le in&estiţi or(eşte şi este mai

puţin pro(a(il să le proiectaţi asupra altora. 'ar maş mira să nu &ă !nşelaţi şi pe d&s. !nşi&ă. 'upă

ce aţi practicat acceptarea pentru un timp# &ine un moment c2nd tre(uie să X treceţi la stadiul

următor# !n care să nu mai creaţi aceste emoţii negati&e. Alt,el# acceptarea d&s. de&ine doar o

simplă etic-etă mentală# cei permite sinelui ,als să continue să se lase !n &oia su,erinţei şi ast,el să !ntărească sentimentul de separare ,aţă de ceilalţi oameni# de mediul d&s. !ncon/urător# de locul şi

timpul !n care &ă a,laţi. 'upă cum ştiţi# separarea stă la (aza sentimentului de identitate al sinelui

,als. Ade&ărata acceptare ar trans,orma aceste sentimente instantaneu. 'ar dacă aţi şti ,oarte (ine

că totul este !n regulă# atunci aţi mai a&ea oare aceste sentimente negati&e Gără e&aluări# ,ără re

zistenţe ,aţă de ceea ce e1istă# ele nu ar apărea. !n mintea d&s. e1istă ideea că Totul este !n

regulă# dar !n ad2ncul su,letului nu credeţi cu ade&ărat acest lucru şi# ast,el# &ec-ile tipare mental

emoţionale de rezistenţă sunt !ncă acti&e. Ele sunt cele care &ă ,ac să &ă simţiţi rău.

?i acest lucru este în regulă.

84

5ă apăraţi dreptul de a ,i inconştient# dreptul de a su,eri 9u &ă ,aceţi gri/i0 nimeni nu &ă &a lua

acest drept. 'upă ce &ă daţi seama că un anumit aliment &ă ,ace să &ă simţiţi rău# mai continuaţi să



l ingeraţi şi să a,irmaţi că este !n regulă să te simţi rău ......

Oriu*de v=a4i a9la# 9i4i co2plet preze*t

Aţi putea să ne mai daţi cteva e3emple despre starea de inconştienţă oişnuită4

3ncercaţi să &ă surprindeţi lament2ndu&ă !n g2nd sau cu &oce tare !n legătură cu o situaţie !ncare &ă a,laţi# de ceea ce ,ac sau spun alţi oameni# de mediul !ncon/urător# de situaţia d&s. de &iaţă#

c-iar şi de &reme. A te pl2nge de o situaţie implică !ntotdeauna neacceptarea stării e1istente. Acest

comportament are in&aria(il o !ncărcătură negati&ă inconştientă. C2nd &ă pl2ngeţi# &ă trans,ormaţi

!ntro &ictimă. C2nd &ă e1primaţi cu &oce tare nemulţumirea# deţineţi controlul. 'eci# sc-im(aţi

situaţia printro acţiune sau e1prim2ndu&ă nemulţumirea# dacă este necesar şi posi(il> ieşiţi din

situaţie sau acceptaţio. Orice alt comportament aparţine anormalităţii.Starea o(işnuită de inconştienţă este !ntotdeauna legată !ntrun ,el de negarea Clipei de

acum. Acum implică# desigur# şi un aici. 5ă opuneţi ,aptului de a &ă a,la aici şi acum )nii oameni

ar pre,era# de e1emplu# să se a,le !n altă parte. #Aici nu este niciodată su,icient de (un pentru ei.

Autoo(ser&2ndu&ă# descoperiţi dacă nu este şi cazul d&s. Oriunde &aţi a,la# ,iţi complet prezent.

'acă descoperiţi că pentru d&s. este intolera(il să &ă a,laţi aici şi acum şi că acest ,apt &ă ,ace

ne,ericit# a&eţi trei posi(ilităţi0 să ieşiţi din situaţie# să o sc-im(aţi sau să o acceptaţi complet. 'acă

doriţi să &ă asumaţi responsa(ilitatea pentru &iaţa d&s.# tre(uie să alegeţi una dintre aceste trei

posi(ilităţi şi tre(uie să ,aceţi acest lucru c-iar acum. 6ar apoi să acceptaţi consecinţele. Gără scuze.

Gără negati&ism. Gără poluare psi-ică. 7ăstraţi&ă curat spaţiul interior. !n cazul !n care treceţi la

acţiune N sc-im(2nd situaţia sau ieşind din ea N mai !nt2i renunţaţi la negati&ism# dacă este

85

posi(il. Acţiunile care &in din o(ser&area a ceea ce este necesar sunt mai e,iciente dec2t cele care

&in dintro atitudine negati&istă.



Orice acţiune este mai (ună dec2t lipsa acţiunii# mai ales dacă aţi ,ost (locat !ntro situaţie

ne,ericită mult timp. 'acă este &or(a de o greşeală# cel puţin !n&ăţaţi ce&a# ast,el !nc2t cazul

respecti& să nu mai ,ie o greşeală. 'acă răm2neţi (locat# nu !n&ăţaţi nimic. Grica &ă !mpiedică să

treceţi la ,apte Recunoaşteţi ,rica# o(ser&aţio# !ndrept2ndu&ă atenţia asupra ei# ,iţi completprezent. Aceasta &a distruge legătura dintre ,rică şi g2ndirea d&s. 9u tăsaţi ,rica să &ă inunde

mintea. Golosiţi puterea momentului prezent. Grica nu o poate !n&inge. 'acă !ntrade&ăr nu e1istă

niciun lucru pe care laţi putea ,ace pentru a sc-im(a starea de lucruri aici şi acum şi dacă nu puteţi

ieşi din situaţie# atunci acceptaţi !n totalitate să &ă a,laţi aici şi acum# renunţ2nd la orice rezistenţă

interioară. Minele ,als şi ne,ericit# care iu(eşte sentimentul de su,erinţă# de ură# care adoră săşi

pl2ngă de milă nu &a mai putea supra&ieţui !n acest caz. Această atitudine se numeşte a(andonare. A(andonarea nu !nseamnă slă(iciune. Ea implică o mare putere. 9umai o persoană care sa

a(andonat pe sine are acces la puterea spirituală. A(andon2ndu&ă# o(ţineţi o eli(erare interioară !n

raport cu situaţia. Atunci sar putea să constataţi că situaţia se sc-im(ă ,ără să mai ,ie ne&oie să

,aceţi &reun e,ort. Oricum# sunteţi li(er.

Sau e1istă un lucru pe care ar tre(ui săl ,aceţi# dar pe care nul ,aceţi Ridicaţi&ă şi ,aceţi

acest lucru c-iar acum. Ca alternati&ă# puteţi să &ă acceptaţi pe deplin inacti&itatea# lenea sau

pasi&itatea din acest moment# dacă aceasta este alegerea d&s. Trăiţi complet acest sentiment.

Sa&uraţil. Giţi c2t puteţi de leneş sau de inacti&. 'acă trăiţi conştient şi complet sentimentul# &eţi

scăpa cur2nd de el. Sau poate nu. Oricum# nu mai e1istă niciun con,lict interior# rezistenţă sau

negati&ism.

86

Sunteţi stresat Sunteţi at2t de ocupat să a/ungeţi !n &iitor# !nc2t prezentul este redus la un

simplu mi/loc de a a/unge acolo Stresul este pro&ocat de ,aptul că &ă a,laţi aici# dar doriţi să ,iţi



acolo sau de ,aptul că &ă a,laţi !n prezent# dar căutaţi să trăiţi !n &iitor. Este o scindare care &ă

consumă interior ,oarte mult. A crea şi a trăi cu această sciziune interioară este o ne(unie. Gaptul că

oricine altcine&a ,ace la ,el nu !nseamnă că este un lucru mai puţin ne(unesc. 'acă tre(uie# &ă

puteţi mişca mai repede# puteţi lucra mai repede sau c-iar alerga# dar ,ără să &ă proiectaţi !n &iitor şi,ără să respingeţi prezentul. C2nd &ă mişcaţi# munciţi# alergaţi N implicaţi&ă total !n acti&itate.

8ucuraţi&ă de ,lu1ul de energie care circulă prin corp# de ni&elul !nalt de energie al acestui moment.

Acum nu mai sunteţi stresat# nu &ă mai rupeţi !n două. 9u ,aceţi dec2t să &ă mişcaţi# să alergaţi# să

munciţi N şi să &ă (ucuraţi de acest lucru. Sau puteţi renunţa la tot# aşez2ndu&ă pe o (ancă !n

parc. 'ar c2nd ,aceţi acest lucru# o(ser&aţi&ă mintea. Ar putea să spună0 Ar tre(ui să munceşti.

7ierzi timpul. O(ser&aţi&ă mintea. P2m(iţi la atacurile ei.Trecutul ocupă mare parte din atenţia dumnea&oastră 5or(iţi şi &ă g2ndiţi deseori la el# ,ie

poziti&# ,ie negati& 5ă g2ndiţi la lucrurile importante pe care leaţi realizat# la a&enturile# la

e1perienţele d&s. sau la rolul de &ictimă şi la lucrurile ori(ile care &i sau !nt2mplat sau poate pe care

leaţi ,ăcut d&s. altei persoane "2ndurile &ă trezesc un sentiment de culpa(ilitate# de m2ndrie#

resentimentele# ,uria# regretul sau autocompătimirea !n acest caz nu numai că !ntreţineţi un ,als

sentiment de identitate# dar a/utaţi şi la accelerarea procesului de !m(ătr2nire a corpului# cre2nd o

acumulare de trecut !n psi-icul d&s. 5eri,icaţi pe cont propriu acest lucru la persoanele care au o

tendinţă puternică de a răm2ne agăţate de trecut.

87



&a părea !ntotdeauna mai (un dec2t prezentul. O reţetă per,ectă pentru insatis,acţie şi ne!mplinire

permanentă# nu sunteţi de acord



Sunteţi de o(icei o persoană care aşteaptă Ce procent din &iaţă &ă petreceţi aştept2nd Eu

numesc aşteptare la scară mică# de e1emplu# coada de la o,iciul poştal# un (loca/ !n tra,ic# coada

de la aeroport sau aşteptarea unei persoane la o !nt2lnire etc. Aşteptarea la scară mare este

aşteptarea următorului concediu# a unui loc de muncă mai (un# a momentului c2nd copiii &or creşte#a unei relaţii !ntrade&ăr importante# a succesului# a securităţii ,inanciare# a momentului c2nd &om ,i

o persoană importantă sau c2nd &om a&ea mai multe cunoştinţe. 9u de puţine ori# oarnenii !şi petrec

toată &iaţa aştept2nd să !nceapă să trăiască.

Aşteptarea este o dispoziţie mentală. 3n principiu# !nseamnă să doreşti &iitorul> să nu doreşti

prezentul. 9u !ţi doreşti ceea ce ai şi &rei ceea ce nu ai. Orice aşteptare creează !n inconştient un

con,lict interior !ntre a te a,la aici şi acum# unde de ,apt nu &reţi să &ă a,laţi# şi &iitorul proiectat# !ncare aţi dori să trăiţi. Acest lucru &ă reduce ,oarte mult calitatea &ieţii# ,ăc2ndu&ă să pierdeţi

prezentul.

9u este nimic rău !n a te strădui săţi !m(unătăţeşti situaţia de &iaţă. 8ine!nţeles că &ă puteţi

!m(unătăţi situaţia de &iaţă# dar nu &ă puteţi !m(unătăţi &iaţa. 5iaţa este ,actorul primar. 5iaţa este

Giinţa d&s. pro,undă. Ea este de/a desă&2rşită# completă# per,ectă. Situaţia d&s. de &iaţă constă !n

circumstanţe şi e1perienţe personale. 9u este nimic rău !n aţi ,i1a o(iecti&e şi a !ncerca să realizezi

anumite lucruri. "reşeala constă !n ,olosirea lor ca su(stitut pentru sentimentul &ieţii# pentru Giinţă.

Singurul punct de acces către acest sentiment este AC)D. Sunteţi ca un ar-itect care nu acordă

niciun ,el de atenţie ,undaţiei unei clădiri# dar in&esteşte o mulţime de timp !n suprastructură.

89

'e e1emplu# mulţi oameni aşteaptă prosperitatea. Ea nu poate &eni !n &iitor. C2nd respectaţi#

recunoaşteţi şi acceptaţi pe deplin realitatea prezentă N locul !n care &ă a,laţi# cine sunteţi# ce ,aceţi



c-iar acum N c2nd acceptaţi pe deplin ceea ce a&eţi# sunteţi recunoscător pentru ceea ce a&eţi#

recunoscător pentru ceea ce este# recunoscător pentru Giinţă. Recunoştinţa pentru momentul

prezent şi plenitudinea &ieţii de acum este ade&ărata prosperitate. Ea nu poate &eni !n &iitor. Apoi# !n

timp# această prosperitate se &a mani,esta !n cazul d&s. !n di,erite ,eluri.'acă nu sunteţi satis,ăcut cu ceea ce a&eţi sau sunteţi ,rustrat sau supărat din cauza lipsurilor

din prezent# aceasta &ă poate moti&a să &ă !m(ogăţiţi# dar şi dacă &eţi c2ştiga milioane# &eţi continua

să trăiţi starea prezentă de lipsă şi !n ad2ncul su,letului &eţi continua să &ă simţiţi ne!mplinit. 7uteţi

a&ea multe e1perienţe interesante pe care să le plătiţi cu (ani# dar ele se &or !nc-eia repede şi &ă

&or lăsa mereu cu un sentiment de gol interior şi cu ne&oia unei grati,icări ,izice şi psi-ice

suplimentare. 9u &eţi trăi comuniunea cu Giinţa şi nu &eţi simţi plenitudinea &ieţii de acum# singuraprosperitate autentică.

Aşa că a(andonaţi dorinţa ca stare mentală. C2nd &ă surprindeţi alunec2nd !n aşteptare...

ieşiţi repede din ea. Re&eniţi la momentul prezent. Trăiţi şi (ucuraţi&ă de ceea ce trăiţi. 'acă sunteţi

prezent# nu mai a&eţi ne&oie să aşteptaţi nimic. Aşa că data &iitoare c2nd cine&a &ă &a spune0 !mi

pare rău că &am ,ăcut să aşteptaţi# !i puteţi răspunde0 9u ,ace nimic. 9u am aşteptat. Am stat aici

şi mam simţit (ine N sa&ur2nd (ucuria de a ,i eu !nsumi.

Acestea sunt numai c2te&a strategii mentale o(işnuite pentru negarea momentului prezent#

care ,ac parte din starea normală de inconştienţă. Ele sunt uşor de trecut cu &ederea tocmai pentru

că sunt at2t de (ine ,i1ate !n o(işnuinţele noastre# !n modul nostru normal de a trăi0 ,undalul static al

nemulţumirii perpetue. 'ar cu c2t e1ersaţi mai mult o(ser&area stării mentalemoţionale interioare#

90

cu at2t &ă &a ,i mai uşor să sesizaţi (loca/ul !n trecut sau !n &iitor# adică momentul !n care sunteţi

inconştient# şi să &ă treziţi din &isul timpului !n prezent. 'ar a&eţi gri/ă0 şinele ,als# ne,ericit# (azat pe



identi,icam rea cu mintea trăieşte !n timp. El ştie că momentul prezent este propria sa moarte şi

prin urmare se simte ,oarte ameninţat de el. 5a ,ace tot ce poate pentru a &ă smulge de aici. 5a

!ncerca să &ă menţină !n capcana timpului.

3copul i*terior al călătoriei vie4ii@nţeleg că ceea ce spuneţi este adevărat, totuşi, cred că oamenii treuie să aiă un scop în

viaţăB altfel, am fi la voia întmplării, şi apoi C un scop înseamnă viitor, nu-i aşa4 um putem

împăca acest lucru cu a trăi în prezent4

C2nd &ă a,laţi !ntro călătorie# este# desigur# util să ştiţi care este destinaţia ,inală sau cel puţin

direcţia generală de mişcare# dar nu uitaţi0 !n ultimă instanţă# singurul lucru real !n călătoria d&s. este

pasul pe care !l ,aceţi !n acest moment. Este singurul lucru care e1istă.'rumul &ieţii d&s. are un scop e1terior şi unul interior. Scopul e1terior este atingerea ţelului sau

a destinaţiei# realizarea o(iecti&elor pe care &i leaţi propus# anumite per,ormanţe# care# desigur#

!nseamnă &iitorul. 'ar# dacă destinaţia d&s. sau paşii pe care !i &eţi ,ace !n &iitor &ă &or acapara at2t

de mult atenţia# !nc2t să de&ină mai importanţi dec2t pasul pe care !l ,aceţi acum# atunci &eţi rata

complet scopul interior al acestei călătorii# care nu are nimic !n comun cu locul spre care &ă

!ndreptaţi sau cu ceea ce ,aceţi. 'impotri&ă# ţine ,oarte mult de ,elul !n care acţionaţi. 9u are nimic

dea ,ace cu &iitorul# dar !nseamnă totul pentru calitatea conştiinţei ,iecărui moment. Scopul e1terior

se !nscrie !ntro dimensiune orizontală a spaţiului şi timpului> scopul interior urmăreşte o ad2ncime a

Giinţei d&s. !n dimensiunea &erticală a atemporalului Acum. Călătoria d&s. e1terioară poate

presupune un milion de paşi> călătoria interioară are !nsă numai unul0 pasul pe care !l ,aceţi c-iar

91

acum. 7e măsură ce de&eniţi din ce !n ce mai conştient de acest singur pas# &eţi realiza că el

cuprinde de/a !n sine toţi ceilalţi paşi# inclusi& destinaţia. Acest singur pas se trans,ormă atunci !ntro



e1presie a per,ecţiunii# un act de o mare ,rumuseţe. El &ă &a aduce !n Giinţă şi lumina Giinţei &a

străluci prin el. Acesta este at2t scopul# c2t şi !mplinirea călătoriei d&s. interioare# călătoria !n tine

!nsuţi.

S Are vreo importanţă dacă ne îndeplinim sau nu scopul e3 terior, dacă reuşim sau eşuăm în

această lume4

3n cazul ,iecăruia# &a a&ea importanţă at2ta timp c2t nu 6 &aţi realizat !ncă scopul interior.

'upă aceea# scopul e1terior &a ,i doar un /oc# pe care sar putea să continuaţi săl /ucaţi numai

pentru că &ă distrează. Este la ,el de posi(il să eşuaţi complet !n scopul d&s. e1terior şi !n acelaşi

timp să !nregistraţi un succes total !n ce pri&eşte scopul interior. Se poate !nt2mpla şi in&ers# situaţie

mai des !nt2lnită0 (ogăţie e1terioară !nsoţită de sărăcie interioară sau să ,i c2ştigat lumea# dar să &ă

,i pierdut su,letul# după cum a spus 6sus. !n ultimă instanţă# ,iecare scop e1terior este sortit

eşecului mai de&reme sau mai t2rziu# pur şi simplu pentru că este supus legii e,emerului# ca toate

lucrurile. Cu c2t &eţi realiza mai repede că scopul d&s. e1terior nu &ă poate o,eri o satis,acţie de

durată# cu at2t &a ,i mai (ine. C2nd aţi perceput limitele scopului e1terior# renunţaţi la aşteptarea

nerealistă că acesta ar tre(ui să &ă ,acă ,ericit şi puneţio !n slu/(a scopului d&s. interior.

92



E1act. C2nd &ă a,laţi !ntro stare de prezenţă intensă sunteţi i(erat de g2nduri. Sunteţi ,oarte

liniştit şi !n acelaşi timp ,oarte alert. !n momentul !n care atenţia d&s. conştientă scade su( un anumit

i l 2 d il d ( ! ă t P t l t l i li i t di S t ţi ! i ! ti



ni&el# g2ndurile dau (uzna !năuntru. Pgomotul mental re&ine> liniştea dispare. Sunteţi !napoi !n timp.

7entru a le testa gradul de prezenţă# unii maeştri Pen &eieau pe neaşteptate pe la spatele

ele&ilor şi !ncercau săi lorească cu un (ăţ. Ce sperieturăV 'acă ele&ul era total prezent şi !ntro

stare de &igilenţă# dacă !şi păstrase cureaua la (r2u şi lampa aprinsă N una dintre analogiile pecare 6sus le ,oloseşte pentru prezenţă N# atunci !şi o(ser&a maestrul apropiinduse pe la spate şi !l

oprea sau se ,erea. 'ar dacă era lo&it !nsemna că ,usese cu,undat !n g2nduri# adică a(sent#

inconştient.

7entru a răm2ne prezent !n &iaţa de zi cu zi este util să ai rădăcini ad2nci !n tine !nsuţi> alt,el#

mintea# care are o ,orţă incredi(ilă# &ă &a trage cu ea ca un r2u săl(atic.

e vreţi să spuneţi cu 8rădăcini adnci în tine însuţi945reau să spun săţi locuieşti corpul pe deplin. Să ai mereu o parte din atenţie !ndreptată spre

c2mpul energetic intern al propriului corp. Să !ţi simţi corpul din interior# ca să zic aşa. Acest lucru &ă

ancorează !n prezent ?&ezi capitolul 4@.

3e*sul ezoteric al a5teptării /

3ntrun anumit sens# starea de prezenţă poate ,i comparată cu aşteptarea. 6isus a ,olosit

analogia aşteptării !n unele din para(olele sale. 9u este &or(a despre genul o(işnuit de aşteptare

amestecată cu plictiseală şi iritare care reprezintă o negare a prezentului şi despre care am &or(it

de/a. 9u este o aşteptare !n care atenţia d&s. se ,i1ează asupra unui punct &iitor# iar prezentul este

perceput ca un o(stacol indezira(il ce &ă !mpiedică să o(ţineţi ceea ce &ă doriţi. Este o aşteptare

calitati& di,erită# una pentru care a&eţi ne&oie de toată atenţia şi &igilenţa d&s. Se poate !nt2mpla

96

ce&a !n orice moment şi# dacă nu sunteţi a(solut treaz# a(solut nemişcat# puteţi rata e&enimentul.

Acesta este genul de aşteptare despre care &or(eşte 6sus. !n această stare# toată atenţia d&s. se

!ndreaptă spre prezent 9u mai răm2ne niciun pic pentru re&erii g2nduri amintiri anticipări 9u mai



!ndreaptă spre prezent. 9u mai răm2ne niciun pic pentru re&erii# g2nduri# amintiri# anticipări. 9u mai

este niciun pic de tensiune !n ea# niciun pic de ,rică# doar prezenţă alertă. Sunteţi prezent cu

!ntreaga d&s. ,iinţă# cu ,iecare celulă a corpului d&s. !n această stare# dumnea&oastră cel care a&eţi

un trecut şi un &iitor# personalitatea N dacă doriţi N# nu se mai a,lă acolo. Mi# totuşi# nu se pierde

niciun lucru de &aloare. Sunteţi !ncă !n esenţă d&s. 'e ,apt# sunteţi mai mult d&s. dec2t aţi ,ost

&reodată p2nă atunci sau a(ia acum sunteţi d&s. !nşi&ă.

Gii ca un ser&itor care aşteaptă !ntoarcerea stăp2nului# spune 6isus. Ser&itorul nu ştie la ce

oră &a &eni stăp2nul. Aşa că răm2ne treaz# alert# ec-ili(rat# liniştit# ca să nu piardă din &edere

!ntoarcerea stăp2nului. 3ntro altă para(olă# 6sus &or(eşte despre cele cinci ,emei negli/ente

?inconştiente@ care nu au a&ut su,icient ulei ?conştiinţă@ pentru aşi ţine lampa aprinsă ?starea deprezenţă@# şi ast,el au pierdut sosirea mirelui ?prezentul@ şi nau mai a/uns la nuntă ?iluminare@.

Aceste cinci ,emei se deose(esc de cele cinci ,emei !nţelepte# care au a&ut su,icient ulei ?au rămas

conştiente@.

9ici măcar (ăr(aţii care au scris E&ang-eliile nu au !nţeles sensul acestor para(ole# aşa că

primele interpretări greşite şi distorsiuni sau strecurat prin scrierea lor. 'upă alte interpretări

eronate# sensul real sa pierdut complet. Acestea nu sunt para(ole despre s,2rşitul lumii# ci despres,2rşitul timpului psi-ologic. Ele indică transcendenţa minţii supuse sinelui ,als şi posi(ilitatea de a

trăi !ntro stare de conştiinţă total di,erită.

97

(ru2use4ea se ive5te 8* li*i5tea preze*4ei

eea ce tocmai aţi descris este un lucru pe care îl trăiesc ocazional, pentru cteva secunde,

d t i î i7l l t ii



cnd sunt s ingur în mi7lo cul naturii.

'a. Daeştrii Pen ,olosesc cu&2ntul satori pentru a descrie stră,ulgerarea intuiţiei# momentul de

a(senţă a minţii şi de prezenţă totală. 'eşi satori nu este o trans,ormare dura(ilă# ,iţi recunoscători

atunci c2nd apare# pentru că &ă o,eră o idee despre trăirea iluminării. 7oate că aţi trăit de multe oriaceastă stare ,ără să ştiţi ce este şi ,ără să !i !nţelegeţi importanţa. 7rezenţa este necesară pentru a

de&eni conştienţi de ,rumuseţea# măreţia şi s,inţenia naturii. Aţi rămas &reodată cu pri&irea pierdută

!n in,initatea spaţiului# !ntro noapte senină# uimit de calmul a(solut şi de &astitatea ei inimagina(ilă

Aţi ascultat cu atenţie susurul unui r2u de munte !n pădure Sau c2ntecul unei pri&ig-etori la apus#

!ntro seară liniştită de &ară 7entru a conştientiza aceste lucruri# mintea tre(uie să se liniştească.

Tre(uie să lăsaţi la o parte un moment (aga/ul personal de pro(leme# din trecut şi din &iitor# şi toatein,ormaţiile pe care leaţi acumulat> alt,el# &eţi pri&i ,ără să &edeţi# &eţi asculta ,ără să auziţi. Este

ne&oie de prezenţa d&s. totală.

!n spatele ,rumuseţii ,ormelor e1terioare# e1istă mai mult0 ce&a ce nu poate ,i e1primat# ce&a

ine,a(il# o esenţă pro,undă# interioară# s,2ntă. Ori de c2te ori e1istă ,rumuseţe# această esenţă

interioară străluceşte !n a,ară. Ea &i se dez&ăluie numai atunci c2nd sunteţi prezent. Este oare

posi(il ca această esenţă nenumită şi prezenţa d&s. să ,ie una Ar mai putea ea să e1iste acolo ,ără

prezenţa d&s. 7ătrundeţi mai ad2nc !n ea. 'escoperiţi singur.

S98

7ro(a(il că atunci c2nd aţi trăit aceste momente de prezenţă nu &aţi dat seama că pentru un

inter&al ,oarte scurt &aţi a,lat !ntro stare de a(senţă a g2ndirii. Sa !nt2mplat aşa pentru că distanţa

dintre starea respecti&ă şi ,lu1ul de g2nduri a ,ost ,oarte mică 7oate că satori a durat numai c2te&a



dintre starea respecti&ă şi ,lu1ul de g2nduri a ,ost ,oarte mică. 7oate că satori a durat numai c2te&a

secunde !nainte ca g2ndurile să &ă re&ină# dar a e1istat> alt,el# nu iaţi ,i trăit ,rumuseţea. Dintea nu

poate nici să recunoască# nici să creeze ,rumuseţea. Grumuseţea sau s,inţenia au ,ost prezente doar

c2te&a secunde !n care &aţi a,lat !ntro stare de prezenţă totală. 'in cauza inter&alului de timp ,oarte

scurt şi a lipsei de &igilenţă şi de atenţie# pro(a(il că nu aţi putut sesiza di,erenţa ,undamentală

dintre percepţie N conştiinţa ,rumuseţii ,ără a &ă g2ndi !n &reun ,el la ea N şi etic-etarea şi

interpretarea ei prin intermediul g2ndului. 'urata a ,ost at2t de mică# !nc2t a ,ăcut ca totul să pară un

singur proces. Totuşi# ade&ărul este că !n momentul !n care au inter&enit g2ndurile# nu aţi mai rămas

dec2t cu o amintire.

Cu c2t inter&alul dintre percepţie şi re&enirea g2ndurilor este mai mare# cu at2t sunteţi maipro,und ca ,iinţă umană# cu alte cu&inte# cu at2t sunteţi mai conştient.

Dulţi oameni sunt at2t de prinşi !n !nc-isoarea minţilor lor# !nc2t ,rumuseţea naturii nu e1istă !n

realitate pentru ei. 7ot spune Ce ,loare ,rumoasăV# dar aceasta este doar o etic-etare mentală

mecanică. 7entru că ei nu sunt prezenţi# liniştiţi# nu &ăd cu ade&ărat ,loarea# nu !i simt esenţa#

s,inţenia N tot aşa cum nu se cunosc nici pe ei !nşişi# nu !şi simt esenţa# s,inţenia.

7entru că trăim !ntro cultură dominată de minte at2t de mult# cea mai mare parte a artei#ar-itecturii# muzicii şi literaturii moderne este lipsită de ,rumuseţe# de esenţă interioară# cu ,oarte rare

e1cepţii. Doti&ul este acela că oamenii care realizează aceste creaţii nu pot N nici măcar pentru o

secundă N să se eli(ereze de mintea lor. Aşa că nu se a,lă niciodată !n legătură cu acest spaţiu

interior !n care se i&esc creati&itatea şi ,rumuseţea autentică. Dintea lăsată de capul ei creează

99

monstruozităţi# şi asta nu doar !n galeriile de artă. )itaţi&ă la peisa/ele noastre ur(ane şi la

depozitele de deşeuri industriale. 9icio ci&ilizaţie nu a produs at2ta ur2ţenie.

Ati*;erea co*5tii*4ei pure



Ati*;erea co*5tii*4ei pure

2rezenţa es te acelaşi lucru cu Fiinţa4

C2nd de&eniţi conştient de Giinţă# ceea ce se !nt2mplă de ,apt este că Giinţa de&ine conştientă

de ea !nsăşi. Gaptul că Giinţa de&ine conştientă de ea !nsăşi N aceasta este prezenţa. 'eoareceGiinţa# conştiinţa şi &iaţa sunt sinonime# am putea spune că prezenţa !nseamnă conştiinţa care

de&ine conştientă de sine sau &iaţa care a/unge la autoconştientizare. 'ar nu &ă ataşaţi prea mult de

cu&inte şi nu ,aceţi un e,ort pentru a !nţelege aceste lucruri. 9u a&eţi ne&oie să !nţelegeţi nimic pen

tru a putea de&eni prezent.

@nţeleg ce aţi spus, dar pare să reiasă că Fiinţa, realitatea transcendentală ultimă, încă nu este

completă, că trece printr-un proces de dezvoltare. 5umnezeu are nevoie de timp pentru dezvoltarea personală4

'a# dar numai dacă pri&im din perspecti&a limitată a uni&ersului mani,est. !n 8i(lie# 'umnezeu

declară0 Eu sunt Al,a şi Omega. Eu sunt cel &iu. !n lumea atemporală !n care e1istă 'umnezeu#

care este !n acelaşi timp şi casa d&s.# !nceputul şi s,2rşitul# Al,a şi Omega# sunt una# iar esenţa

tuturor lucrurilor care au e1istat şi &or e1ista &reodată este etern prezentă !ntro stare nemani,estă

de unitate şi per,ecţiune N complet dincolo de orice lucru pe care lar putea imagina sau !nţelege

&reodată mintea umană. !n lumea noastră de ,orme aparent separate# totuşi# per,ecţiunea

atemporală este un concept inimagina(il. Aici c-iar şi conştiinţa# lumina i&ită din Sursa eternă# pare

supusă unui proces de dez&oltare# dar asta numai din cauza percepţiei noastre limitate. !n termeni

100



e1ista. Aţi luat o ,racţiune dintrun proces dinamic# un dans molecular# şi aţi ,ăcut din ea o entitate

separată.

Conştiinţa !şi pune masca ,ormelor p2nă c2nd acestea ating o asemenea comple1itate !nc2t



Conştiinţa !şi pune masca ,ormelor p2nă c2nd acestea ating o asemenea comple1itate# !nc2t

se pierde complet !n ele. Conştiinţa omului contemporan sa identi,icat complet cu masca ei. Se

cunoaşte pe sine numai ca ,ormă N şi de aceea trăieşte tem2nduse că ,orma sa ,izică sau

psi-ologică &a ,i ani-ilată. Aceasta este mintea dominată de sinele ,als# şi !n acest moment apar

dis,uncţii considera(ile. 'upă cum &edem acum# se pare că a decurs total greşit ce&a !n lanţul

e&oluti&. 'ar c-iar şi asta ,ace parte din lila# /ocul di&in. !n ,inal# pre& siunea su,erinţei create de

această aparentă dis,uncţionalitate ,orţează conştiinţa să se desprindă din identi,icarea cu ,orma şi

să se trezească din &isul ,ormei0 !şi regăseşte conştiinţa de sine# dar la un ni&el mult mai pro,und

dec2t atunci c2nd a pierduto.

Acest proces este e1plicat de 6isus !n para(ola ,iului rătăcitor# care pleacă de la casa tatăluisău# !şi risipeşte a&erea# a/unge un cerşetor şi este apoi ,orţat de su,erinţele sale să se !ntoarcă aca

să. C2nd se !ntoarce# tatăl său !l iu(eşte mai mult dec2t !nainte. Starea ,iului este aşa cum era şi

!nainte# şi totuşi di,erită. Acum are o dimensiune !n plus N pro,unzimea. 7ara(ola descrie călătoria

de la per,ecţiunea inconştientă# prin imper,ecţiunea aparentă şi rău# p2nă la per,ecţiunea

conştientă.

Acum !nţelegeţi semni,icaţia mai pro,undă şi mai largă a ,aptului de a de&eni prezent cao(ser&ator al minţii Ori de c2te ori urmăriţi mintea# &ă retrageţi conştiinţa din ,ormele mentale#

aceasta trans,orm2nduse atunci !n ceea ce noi numim o(ser&ator sau martor. 7rin urmare#

o(ser&atorul N conştiinţa pură dincolo de ,ormă N de&ine mai puternic# iar ,ormaţiunile mentale

de&in mai sla(e. C2nd &or(im despre o(ser&area minţii# personalizăm un e&eniment de importanţă

102

cosmică0 prin d&s. conştiinţa se trezeşte din &isul ei de iden ti,icare cu ,orma şi se retrage din ,ormă.

Acest lucru pre&esteşte N dar# de ,apt# participă N la un e&eniment a,lat pro(a(il !n &iitorul

!ndepărtat din punctul de &edere al timpului cronologic Eve*i2e*tul se *u2e5te s9<r5itul lu2ii/



!ndepărtat din punctul de &edere al timpului cronologic. Eve*i2e*tul se *u2e5te s9<r5itul lu2ii/

SC2nd conştiinţa se eli(erează pe sine din identi,icarea cu ,ormele ,izice şi mentale# de&ine

ceea ce noi am putea numi conştiinţă sau prezenţă pură ori iluminată. Acest lucru li sa !nt2mplat

de/a c2tor&a persoane şi se pare că este destinat să se !nt2mple din nou la o scară mult mai largă#

deşi nu e1istă nicio garanţie că &a;! aşa. Cei mai mulţi oameni se a,lă !ncă !n g-earele modului de

conştiinţă dominat de şinele ,als0 se identi,ică cu mintea lor şi sunt conduşi de ea. 'acă# la un mo

ment dat# nu se &or eli(era de mintea lor# aceasta !i &a distruge. 5or trăi din ce !n ce mai mult !n

con,uzie# con,lict# &iolenţă# (oală# disperare# ne(unie. Dintea dominată de şinele ,als a de&enit un

&as care se scu,undă. 'acă nu &ă de(arcaţi la timp# &ă &eţi scu,unda !mpreună cu ea. Dintea

colecti&ă dominată de şinele ,als a de&enit cea mai periculoasă şi mai distructi&ă entitate ce a locuit

&reodată pe această planetă. Ce credeţi că se &a !nt2mpla cu planeta# !n cazul !n care conştiinţa

umană răm2ne nesc-im(ată

7entru ma/oritatea oamenilor# singura !ntrerupere !n dominaţia minţii este re&enirea ocazională

la un ni&el de conştiinţă in,erior g2ndirii. Giecare dintre noi ,ace acest lucru !n ,iecare seară# !n timpul

somnului. 'ar acelaşi lucru are loc !ntro anumită măsură şi prin se1# alcool şi alte droguri ce

suprimă acti&itatea mentală e1cesi&ă. 'acă nu ar e1ista alcoolul# tranc-ilizantele# antidepresi&ele şi

su(stanţele ilegale# care sunt# toate# consumate !n cantităţi imense# ne(unia minţii umane ar de&eni103

şi mai e&identă. Cred că# dacă ar ,i lipsiţi de ,ormele lor de drog# mare parte dintre oameni ar de&eni

un pericol pentru sine şi pentru alţii. Aceste droguri şi medicamente &ă menţin (locaţi !ntrun mod de

,uncţionare eronat. Golosirea lor pe scară largă nu ,ace dec2t să !nt2rzie colapsul &ec-ilor structuri



,uncţionare eronat. Golosirea lor pe scară largă nu ,ace dec2t să !nt2rzie colapsul &ec-ilor structuri

mentale şi i&irea unei conştiinţe superioare. 'eşi utilizatorii indi&iduali găsesc o anumită eli(erare

,aţă de tortura zilnică impusă de mintea lor# ei sunt !mpiedicaţi să genereze su,icientă prezenţă

conştientă pentru a se ridica deasupra g2ndurilor şi aşi găsi ast,el ade&ărata eli(erare.

Re&enirea la un ni&el de conştiinţă in,erior minţii# care reprezintă ni&elul anterior g2ndirii al

strămoşilor noştri# al animalelor şi plantelor# nu este o opţiune &ala(ilă pentru noi. 9u e1istă cale de

!ntoarcere. 7entru ca rasa umană să supra&ieţuiască# ea tre(uie să a&anseze la stadiul următor.

Conştiinţa e&oluează !n tot uni&ersul su( miliarde de ,orme. Aşa că# c-iar dacă nu &om reuşi# acest

lucru nu &a a&ea nicio importanţă la scară cosmică. Conştiinţa nu poate să piardă ce&a &reodată#

aşa că ea sar e1prima pur şi simplu printro altă ,ormă. C-iar ,aptul că &ă &or(esc aici# iar d&s. măascultaţi sau citiţi această carte este un semn clar că noua conştiinţă !şi apriga un punct de spri/in pe

această planetă.

3n această acti&itate nu este implicat nimic personal0 eu nu &ă !n&ăţ nimic. '&s. sunteţi

conştiinţă şi &ă ascultaţi pe d&s. !nşi&ă. E1istă un pro&er( !n Orient0 7ro,esorul şi !n&ăţăcelul

creează !mpreună !n&ăţătura. Oricum# cu&intele !n sine nu sunt importante. Ele nu sunt Ade&ărul>

doar arată spre el. Eu &ă &or(esc !n stare de prezenţă şi !n timpul acesta sar putea să reuşiţi să&eniţi alături de mine. 'eşi ,iecare cu&2nt pe care !l ,olosesc are# desigur# o istorie şi &ine din trecut#

ca de alt,el tot lim(a/ul# cu&intele pe care &i le adresez acum &i(rează de !nalta energie a prezenţei#

total di,erită de sensul pe care !l e1primă cu&intele !n calitate de simple cu&inte.

104

Tăcerea este cel mai puternic &e-icul al prezenţei# aşa că atunci c2nd citiţi sau mă ascultaţi

&or(ind# conştientizaţi liniştea dintre şi din spatele cu&intelor. Conştientizaţi pauzele. Ascultarea

liniştii# oriunde &aţi a,la# este o cale directă şi uşoară de a de&eni prezent. C-iar dacă e1istă



liniştii# oriunde & aţi a,la# este o cale directă şi uşoară de a de&eni prezent. C-iar dacă e1istă

zgomote# printre ele şi !n spatele lor &a e1ista !ntotdeauna liniştea. Ascultarea liniştii produce imediat

liniştea interioară. 9umai liniştirea poate percepe liniştea din e1terior. Mi ce altce&a este liniştirea

dec2t prezenţă# conştiinţă eli(erată de ,ormele g2ndirii 6ată realizarea &ie a ceea ce am discutat

p2nă acum.

SCristos1 realitatea preze*4ei dvs/ divi*e

9u &ă ataşaţi de niciun cu&2nt. 7uteţi !nlocui cu&2ntul Cristos cu prezenţă# dacă acesta este

mai semni,icati& pentru d&s. Cristos a ,ost esenţa d&s. di&ină sau Sinele# cum este numit uneori !n

Orient. Singura di,erenţă !ntre Cristos şi prezenţă este că primul cu&2nt se re,eră la di&initatea care

e1istă !n d&s. indi,erent dacă sunteţi conştient de ea sau nu# !n timp ce prezenţa !nseamnă

di&initatea sau esenţa di&ină trezită.

Dulte ne!nţelegeri şi credinţe ,alse legate de Cristos se &or lămuri dacă &eţi realiza că nu

e1istă trecut şi &iitor !n Cristos. A spune că Cristos a ,ost sau &a ,i este o contradicţie !n termeni. 6sus

a e1istat. El a ,ost omul care a trăit acum *.<<< de ani şi a realizat prezenţa di&ină# ade&ărata sa

natură. Mi ast,el a spus0 3nainte de A(ra-am sunt eu. El nu a spus0 Am e1istat şi !nainte de

naşterea lui A(ra-am. Acest lucru ar ,i !nsemnat că el se mai a,la !ncă !n dimensiunea timpului şi a

105

identităţii ca ,ormă. Cu&intele sunt eu ,olosite !ntro a,irmaţie care !ncepe cu trecutul indică o

trans,ormare radicală# o discontinuitate !n dimensiunea temporală. Este ca o a,irmaţie Pen de o

mare pro,unzime. 6sus a !ncercat să e1prime direct# nu prin g2ndire discursi&ă# !nţelesul prezenţei# al



p p # p g # ţ p ţ #

realizării de sine. El depăşise dimensiunea conştiinţei gu&ernate de timp şi intrase !n lumea

atemporalităţii. 'imensiunea eternităţii pătrunsese !n această lume. 'esigur# eternitatea nu

!nseamnă un timp nes,2rşit# ci a(senţa timpului. Ast,el# omul 6sus a de&enit Cristos# un &e-icul al

conştiinţei pure. Cum se de,ineşte pe sine 'umnezeu !n 8i(lie A spus cum&a 'umnezeu0 Eu am

,ost dintotdeauna şi &oi e1ista !ntotdeauna Sigur că nu. Acest lucru ar ,i con,erit realitate trecutului

şi &iitorului.

'umnezeu a spus0 E) S)9T CEL CE S)9T. Aici nu e1istă timp# doar prezenţă.

A doua &enire a lui Cristos este o trans,ormare a conştiinţei umane# o trecere de la timp la

prezenţă# de la g2ndire la conştiinţă pură# şi nu &enirea unui (ăr(at sau a unei ,emei. @acă Cristossar re!ntoarce m2ine su( o ,ormă e1terioară# Gee altce&a ar putea el sau ea să ne spună dec2t0 Eu

sunt Ade&ărul. Eu sunt prezenţa di&ină. Eu sunt &iaţa eternă. Eu mă la,lu !n tine. Eu sunt aici. Eu

sunt Acum.

S9u !l personalizaţi niciodată pe Cristos. 9u ,aceţi din Cristos o identitate ,ormală. A&atarurile#

mamele di&ine# Xmaeştrii iluminaţi# cei ,oarte puţini care sunt autentici nu sunt X speciali ca persoane.

Gără un sine ,als pe care săl menţină# săl apere şi săl -rănească# ei sunt mai simpli# mai comuni

106

dec2t o ,emeie sau un (ăr(at o(işnuiţi. Orice persoană cu un sine ,als puternic iar considera

nesemni,icati&i sau# mai pro(a(il# iar trece complet cu &ederea.

'acă &ă simţiţi atras de un maestru spiritual este pentru că !n d&s. e1istă de/a su,icientă



ţ ţ p p /

prezenţă pentru a recunoaşte prezenţa !n altul. Au ,ost mulţi oameni care nu iau recunoscut pe 6sus

sau pe 8udd-a# aşa cum e1istă şi au e1istat mereu oameni care se simt atraşi de maeştri ,alşi.

Minele ,als al cui&a se simte atras de un sine ,als mai cuprinzător. !ntunericul nu poate recunoaşte

lumina. 9umai lumina poate recunoaşte lumina. Aşa că# să nu credeţi că lumina se a,lă !n a,ara d&s.

sau că ea nu poate &eni dec2t su( o anumită ,ormă. 'acă numai maestrul d&s. este personi,icarea

lui 'umnezeu# atunci cine sunteţi d&s. Orice ,ormă de e1clusi&ism este identi,icarea cu ,orma# iar

identi,icarea cu ,orma !nseamnă sine ,als# indi,erent c2t de (ine ascuns este el.

Golosiţi prezenţa maestrului pentru a &ă re,lecta propria identitate# dincolo de nume şi de

,ormă# pentru a &ă !ntoarce la d&s. şi a de&eni mai prezent d&s. !nşi&ă. 5eţi realiza cur2nd că nue1istă al meu sau al tău !n prezenţă. 7rezenţa este uni,icare.

Dunca !n grup poate ,i utilă pentru intensi,icarea luminii prezenţei. )n grup de oameni reunit

!ntro stare de prezenţă generează un c2mp colecti& de energie de o mare intensitate. Aceasta nu

numai că sporeşte gradul de prezenţă al ,iecărui mem(ru# dar a/ută şi la eli(erarea conştiinţei

umane colecti&e din starea ei actuală de scla&ă a minţii. Ceea ce &a ,ace starea de prezenţă din ce

!n ce mai accesi(ilă indi&izilor. Totuşi# dacă nici măcar unul dintre mem(rii grupului nu este ,erm !nrădăcinat !n starea de prezenţă pentru a putea menţine ,rec&enţa !naltă a energiei acestei stări#

şinele ,als poate să se rea,irme uşor şi să sa(oteze e,orturile grupului. 'eşi e1erciţiul !n grup este de

nepreţuit# nu este su,icient şi nu tre(uie să &ă (azaţi doar pe el. Aşa cum nu tre(uie să &ă (azaţi pe

107

un pro,esor sau pe un maestru# cu e1cepţia perioadei de tranziţie# c2nd deprindeţi semni,icaţia şi

practica prezenţei.



Capitolul

Corpul i*terior (ii*4a este si*ele dvs/ pro9u*d

"e-aţi vorit mai devreme despre importanţa de a avea rădăcini adnci în noi sau de locuirea

corpului nostru. "e puteţi e3plica ce înţelegeţi prin asta4

Corpul poate de&eni un punct de acces către lumea Giinţei. Haideţi să &or(im mai pe larg

despre acest lucru."u sunt încă foarte sigur că înţeleg la ce vă referiţi cnd voriţi despre Fiinţă.

Apă Ce &rei să spui cu asta 9u !nţeleg apa. Asta ar spune un peşte dacă ar a&ea o minte

omenească.

5ă rog să nu mai !ncercaţi să !nţelegeţi Giinţa. Aţi a&ut de/a stră,ulgerări semni,icati&e ale

Giinţei# dar mintea &a !ncerca mereu să !ncadreze totul !ntro cutie pe care să pună o etic-etă. 9u se

poate ,ace acest lucru. 9u poate de&eni un a(iect al cunoaşterii. !n Giinţă# su(iectul şi o(iectul suntuna.

Giinţa poate ,i simţită ca un eu sunt mereu prezent# dincolo de nume şi ,ormă. A simţi şi ast,el a

şti că sunteţi şi contiilaţi să răm2neţi !n această stare ad2nc !nrădăcinată de iluminare este ade&ărul

despre care 6sus spune că &ă &a eli(era.

108

5e ce anume mă va eliera4

5ă &a eli(era de iluzia că nu sunteţi nimic mai mult dec2t corpul ,izic şi mintea d&s. Această

iluzie a sinelui# cum o numeşte 8udd-a# este eroarea ,undamentală . 5ă &a eli(era de ,rică# !n



ş

multiplele ei ,orme# o consecinţă ine&ita(ilă a acestei iluzii N ,rica aceea care &a ,i agresorul d&s.

constant at2ta timp c2t sentimentul d&s. de sine deri&ă numai din această ,ormă e,emeră şi

&ulnera(ilă. Mi &ă &a eli(era de păcat# care este su,erinţa ce &o produceţi inconştient şi d&s.# şi

altora# at2ta timp c2t acest sentiment iluzoriu de identitate gu&ernează ceea ce g2ndiţi# spuneţi#

,aceţi.

'rivi4i di*colo de cuvi*te

"u îmi place cuvntul 8păcat9. =mplica faptul că sunt 7u decat şi găsit vinovat.

3nţeleg. 'ea lungul secolelor# !n /urul unor cu&inte# cum ar ,i păcat# sau acumulat multe

puncte de &edere şi interpretări greşite din cauza !nţelegerii greşite# a ignoranţei sau a dorinţei de acontrola# dar ele conţin un s2m(ure de ade&ăr. 'acă nu puteţi pri&i dincolo de aceste interpretări şi

nu puteţi recunoaşte realitatea indicată de acest cu&2nt# atunci nul ,olosiţi. 9u &ă (locaţi la ni&elul

cu&intelor. )n cu&2nt nu este mai mult dec2t un mi/loc pentru atingerea unui scop. Este o a(stracţie.

Ca un indicator# arată spre ce&a care se a,lă dincolo de el. Cu&2ntul miere nu este mierea. 7uteţi

studia şi &or(i despre miere c2t doriţi# dar nu &eţi şti !ntrade&ăr ce este mierea p2nă c2nd nu o &eţi

gusta. 'upă ce aţi gustato# cu&2ntul de&ine mai puţin important pentru d&s. 9u &eţi mai ,i ataşat de

el. La ,el# puteţi &or(i sau &ă puteţi g2ndi la 'umnezeu !n permanenţă pentru tot restul &ieţii# dar asta

nu !nseamnă că ştiţi ce este sau că aţi a&ut ,ie o stră,ulgerare a acestei realităţi pe care o indică

cu&2ntul. 9u este mai mult dec2t un ataşament o(sesi& ,aţă de un indicator# un idol mental.

109

Mi in&ersul este &ala(il0 dacă# indi,erent din ce moti&e# nu &a plăcut cu&2ntul miere# este

posi(il ca această atitudine să &ă ,acă să nu o gustaţi niciodată. 'acă a&eţi o puternică a&ersiune

pentru cu&2ntul 'umnezeu# care este o ,ormă negati&ă de ataşament# este posi(il să negaţi nu doar



ţ

cu&2ntul# ci şi realitatea pe care o semni,ică. 5ă puteţi re,uza singur posi(ilitatea de a trăi această

realitate. 'esigur# toate acestea sunt intrinsec legate de identi,icarea cu mintea.

Aşa că# dacă un cu&2nt nu mai ,uncţionează pentru d&s.# a(andonaţil şi !nlocuiţil cu unul care

,uncţionează. 'acă nu &ă place cu&2ntul păcat# atunci numiţil inconştienţă sau ne(unie. Aşa &ă &eţi

a,la poate mai aproape de ade&ăr# de realitatea din spatele cu&2ntului# dec2t prin cu&2ntul păcat#

care a ,ost ,olosit greşit at2t de mult timp# şi &eţi a&ea mai puţin loc pentru &ino&ăţie.

"u-mi plac nici aceste cuvinte. 6le conţin presupunerea că ceva nu este în regulă cu mine. ă

aş fi 7udecat.

Sigur că ce&a nu este !n regulă cu d&s. dar nu sunteţi /udecat.9u &reau să &ă /ignesc# dar oare nu aparţineţi rasei umane# care a omor2t peste $<< de

milioane de mem(ri ai propriei specii numai !n secolul :: #

Aceasta ar fi o culpailitate prin asociere4

9u este o pro(lemă de culpa(ilitate. 'ar at2ta timp c2t sunteţi condus de o minte dominată de

sinele ,als# sunteţi parte din ne(unia colecti&ă. 7oate că nu aţi analizat prea atent condiţia umană

dominată de mintea condusă de şinele ,als. 'esc-ideţi oc-ii şi pri&iţi ,rica# disperarea# lăcomia şi&iolenţa# care apar de peste tot. O(ser&aţi cruzimea monstruoasă şi su,erinţele# la o scară

inimagina(ilă# pe care oamenii leau produs şi continuă să le producă at2t mem(rilor propriei specii#

c2t şi celorlalte ,orme de &iaţă de pe această planetă. 9u este ne&oie să condamnaţi. O(ser&aţi

110

doar. Acesta este păcatul. Aceasta este ne(unia. Aceasta este inconştienţa. La urma urmei# nu uitaţi

să &ă o(ser&aţi propria minte. Căutaţi acolo rădăcina ne(uniei.

Descoperirea propriei realită4i i*vizi:ile 5i i*destructi:ile/



p p p 4 5

Aţi spus că identificarea cu forma noastră fizică este par te din această iluzieB deci, cum poate

corpul, forma fizică, să ne facă să ne dăm seama ce este Fiinţa4

Corpul pe care !l puteţi &edea şi atinge nu &ă poate purta către Giinţă. 'ar acest corp &izi(il şitangi(il este numai un !n&eliş e1terior sau# mai cur2nd# o percepţie limitată şi distorsionată a unei

realităţi mai pro,unde. 3n starea d&s. naturală de conectare cu Giinţa# această realitate pro,undă

poate ,i simţită !n ,iecare moment su( ,orma unui corp interior in&izi(il# prezenţa &ie din d&s. Ast,el

că# aţi locui trupul !nseamnă aţi simţi trupul din interior# a simţi &iaţa din acest corp# şi !n ,elul

acesta a a/unge să a,li că eşti mai mult dec2t ,orma e1terioară.

'ar acesta este numai !nceputul unei călătorii interioare# care &ă &a duce din ce !n ce maideparte# !ntro lume cu multă linişte şi pace# şi !n acelaşi timp e1trem de puternică şi &i(r2nd de

&iaţă. La !nceput# &eţi a&ea doar stră,ulgerări ale acesteia# prin care &eţi !ncepe să realizaţi că nu

sunteţi numai un ,ragment ,ără sens dintrun uni&ers străin# suspendat pentru o clipă !ntre naştere şi

moarte# căruia !i sunt permise numai c2te&a plăceri de scurtă durată# urmate de durere şi ani-ilarea

,inală. !n spatele ,ormei d&s. e1terioare# sunteţi conectat cu ce&a at2t de &ast# incomensura(il şi

sacru# !nc2t nu poate ,i conceput sau descris !n cu&inte N şi totuşi &ă &or(esc despre acest lucru

acum. 5or(esc despre acesta nu pentru a &ă o,eri ce&a !n care să credeţi# ci pentru a &ă arăta cum

puteţi săl cunoaşteţi d&s. !nşi&ă.

Sunteţi rupt de Giinţă at2ta timp c2t mintea d&s. &ă acaparează !ntreaga atenţie. C2nd se

!nt2mplă acest lucru N şi se !nt2mplă permanent pentru ma/oritatea oamenilor N# nu &ă mai a,laţi !n

111

corpul d&s. Dintea &ă a(soar(e !ntreaga capacitate de conştientizare şi o trans,ormă !n creaţii ale

minţii. 9u puteţi să &ă opriţi din g2ndit. "2ndirea compulsi&ă a de&enit o (oală colecti&ă. !ntregul

sentiment de identitate deri&ă din acti&ităţile minţii. 6dentitatea care nuşi mai are rădăcinile !n Giinţă



de&ine o structură mentală &ulnera(ilă şi mereu ne&oiaşă# ce creează ,rica drept emoţie su(terană

predominantă. Atunci# singurul lucru care contează lipseşte din &iaţa d&s.0 conştiinţa sinelui pro,und

N realitatea d&s. in&izi(ilă şi indestructi(ilă.

7entru a de&eni conştient de Giinţă# tre(uie să &ă retrageţi conştiinţa din c2mpul minţii.

Aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale călătoriei d&s. spirituale. 5a eli(era cantităţi

uriaşe de conştiinţă# care mai !nainte ,useseră prinse !n capcana g2ndirii compulsi&e şi inutile. O

modalitate ,oarte e,icientă de a ,ace acest lucru este să nu &ă mai concentraţi asupra g2ndirii şi să

&ă !ndreptaţi atenţia asupra corpului# unde Giinţa poate ,i simţită# !n prima ,ază# su( ,orma unui c2mp

energetic in&izi(il# ce dă &iaţă acelui lucru pe care !l percepeţi ca ,iind corpul d&s. ,izic.Co*ectarea cu corpul i*terior

5ă rog# !ncercaţi acest lucru acum. Sar putea să &ă ,ie mai uşor dacă !nc-ideţi oc-ii !n timpul

acestui e1erciţiu. Dai t2rziu# c2nd prezenţa !n corp &a de&eni naturală şi uşoară# acest lucru nu &a

mai ,i necesar. !ndreptaţi&ă atenţia asupra corpului. Simţiţil din interior. Este &iu E1istă &iaţă !n pal

mele# (raţele# picioarele şi !n tălpile d&s. N !n a(domen# !n piept 7uteţi simţi c2mpul energetic

su(til care trece prin tot corpul şi dă o &iaţă &i(rantă ,iecărui organ şi ,iecărei celule !n parte 3l puteţisimţi simultan !n toate părţile corpului ca pe un c2mp energetic unic Continuaţi să &ă concentraţi şi

să &ă simţiţi corpul interior c2te&a minute. 9u !ncepeţi să &ă g2ndiţi la el. Simţiţil. Cu c2t !i acordaţi

mai multă atenţie# cu at2t acest sentiment &a ,i mai clar şi mai puternic. 5eţi simţi că ,iecare celulă

de&ine mai &ie# iar dacă simţul d&s. &izual este ,oarte dez&oltat# este posi(il să &ă &edeţi corpul

112

de&enind luminos. 'eşi o ast,el de imagine &ă poate a/uta temporar# acordaţi mai multă atenţie

sentimentului dec2t imaginii ce poate apărea. O imagine# indi,erent c2t de ,rumoasă sau de puterni

că ar ,i# este de/a de,inită ca ,ormă# aşa că are o capacitate mai mică de penetrare !n pro,unzime.



SSimţirea corpului interior este lipsită de ,ormă# de limite# este insonda(ilă. 7uteţi oric2nd să

pătrundeţi mai ad2nc !n el. 'acă nu puteţi simţi prea multe !n acest stadiu# ,iţi atent la tot ceea ce

reuşiţi să simţiţi. 7entru moment# este destul de (ine. Concentraţi&ă asupra a ceea ce simţiţi. Corpul

d&s. se trezeşte la &iaţă. Dai t2rziu# &om mai e1ersa. Acum &ă rog să desc-ideţi oc-ii# păstr2ndu&ă

o parte din atenţie concentrată asupra c2mpului energetic interior al corpului c-iar din momentul !n

care !ncepeţi din nou să pri&iţi prin cameră. Corpul interior se a,lă la graniţa dintre identitatea d&s. ca

,ormă şi identitatea ca esenţă# natura d&s. ade&ărată. 9u pierdeţi niciodată contactul cu ea.

STra*s9or2area pri* i*ter2ediul corpului5e ce ma7oritatea religiilor au condamnat sau au negat corpul4 Se pare că persoanele care

doreau să evolueze spiri tual au privit întotdeauna corpul ca pe un ostacol sau c<iar ca pe un păcat.

'e ce at2t de puţine dintre persoanele care căutau ade&ărul spiritual au a/uns !ntrade&ăr la

el

113

La ni&el corporal# oamenii se apropie ,oarte mult de animale. Toate ,uncţiile primare ale

corpului N plăcerea# durerea# respiraţia# alimentaţia# de,ecaţia# somnul# dorinţa de aşi găsi un

partener şi de a procrea şi# desigur# naşterea şi moartea N le regăsim şi la animale. La mult timp



după ce au decăzut din starea de graţie şi uni,icare !n iluzie# oamenii sau trezit (rusc !n ceea ce

părea să ,ie un corp de animal N şi au ,ost ,oarte tul(uraţi de acest lucru. 9u te minţi singur. 9u eşti

dec2t un animal. Acesta părea să ,ie ade&ărul crud. 'ar era un ade&ăr prea greu de acceptat.

Adam şi E&a au &ăzut că erau goi şi au !nceput să se teamă. 9egarea inconştientă a naturii lor

animalice sa instalat ,oarte repede. 7ericolul de a ,i dominaţi de porniri instinctuale ,oarte puternice

şi de a se !ntoarce la starea de inconştienţă completă era !ntrade&ăr ,oarte real. Ruşinea şi

ta(uurile legate de anumite părţi ale corpului şi de ,uncţiile corporale# mai ales de se1ualitate# şiau

,ăcut apariţia. Lumina conştiinţei lor nu era !ncă su,icient de puternică pentru a se putea !mprieteni

cu natura lor animalică# pentru ai permite acesteia să e1iste şi c-iar pentru a se (ucura de acestaspect al ,iinţei lor N cu at2t mai puţin pentru a pătrunde mai ad2nc !n ea şi a descoperi acolo

di&inul ascuns# realitatea !n iluzie. Aşa că au ,ăcut ce era necesar să ,acă. Au !nceput să se

disocieze de corpul lor. Acum se &edeau ca a&2nd un corp# !n loc să considere că sunt corpul lor.

C2nd au apărut religiile# această disociere a de&enit şi mai pronunţată prin credinţa că nu eşti

corpul tău. 9enumăraţi oameni din Est şi din 5est au !ncercat dea lungul timpului să !l găsească pe

'umnezeu# să găsească m2ntuirea sau iluminarea prin negarea corpului. Acest ,apt a luat ,ormanegării sentimentului de plăcere şi mai ales a negării se1ualităţii# ,orma postului şi a altor practici

ascetice. Oamenii şiau pro&ocat c-iar şi dureri !n !ncercarea de a slă(i trupul şi al pedepsi# de

&reme ce !l considerau păcătos. 3n creştinism# aceasta se numea morti,icarea cărnii. Alţii au !ncercat

să se eli(ereze de corp intr2nd !n stări de transă sau căut2nd e1perienţe care să le permită

114

decorporalizarea. Dulţi mai practică !ncă acest lucru. C-iar şi despre 8udd-a se spune că a

practicat negarea corpului prin post şi prin ,orme e1treme de ascetism timp de şase ani# dar nu a

atins iluminarea p2nă c2nd nu a renunţat la aceste practici.



Gapt este că nimeni nu a a/uns la iluminare neg2nduşi corpul# lupt2nd !mpotri&a lui sau prin

decorporalizare. 'eşi o ast,el de e1perienţă poate ,i ,ascinantă şi &ă poate o,eri o imagine ,ugară

despre starea de eli(erare din ,orma materială# mereu &eţi ,i ne&oiţi ca !n ,inal să &ă !ntoarceţi !n

corp# unde are loc trans,ormarea esenţială. Trans,ormarea se produce prin corp# nu !n a,ara lui.

Acesta este moti&ul pentru care niciun maestru autentic nu a susţinut &reodată lupta !mpotri&a cor

pului sau părăsirea acestuia# deşi discipolii lor# a1aţi pe minte# au ,2cuto deseori.

'in &ec-ile !n&ăţături despre trup# au supra&ieţuit numai anumite ,ragmente# de e1emplu#

a,irmaţia lui 6sus potri&it căreia tot trupul &ostru se &a umple de lumină> ele au mai supra&ieţuit şi ca

mituri# cum ar ,i credinţa că 6sus nu şia părăsit niciodată corpul# ci a rămas una cu el şi sa ridicat laceruri cu el. 72nă !n ziua de azi# aproape nimeni nu a !nţeles aceste ,ragmente sau sensul secret

al anumitor mituri# iar credinţa că nu suntem corpul nostru a continuat să ,ie uni&ersală# duc2nd la

negarea corpului şi la !ncercarea de a scăpa de el. Ast,el# nenumăraţi oameni care au !ncercat să

găsească ade&ărul au ,ost !mpiedicaţi să atingă !mplinirea spirituală şi să a,le calea.

6ste posiilă recuperarea învăţăturilor pierdute despre semnificaţia corpului sau reconstruirea

lor di n fragmentele e3istente încă49u este ne&oie să ,acem asta. Toate !n&ăţăturile spirituale pro&in din aceeaşi Sursă. !n acest

sens# e1istă şi a e1istat !ntotdeauna un singur maestru# care se mani,estă su( mai multe ,orme

di,erite. Eu sunt acel maestru şi &eţi ,i şi d&s. după ce &eţi reuşi să accedeţi la Sursa interioară. 6ar

calea către aceasta o reprezintă corpul interior. 'eşi toate !n&ăţăturile spirituale pro&in din aceeaşi

115

Sursă# după ce ele sunt e1primate !n cu&inte şi scrise# nu mai reprezintă dec2t o colecţie de cu&inte

N şi un cu&2nt nu este dec2t un indicator# aşa cum am spus mai de&reme. Toate aceste !n&ăţături

sunt indicatoare care arată drumul !napoi către Sursă.



Am &or(it de/a despre Ade&ărul ascuns !n corpul d&s.# dar &oi rezuma !ncă o dată !n&ăţăturile

pierdute ale &ec-ilor maeştri N c-iar dacă a&em aici un alt indicator. 5ă rog să &ă străduiţi să &ă

simţiţi corpul interior !n timp ce citiţi sau ascultaţi.

Ru;ăciu*e pe*tru corp

Ceea ce percepeţi ca pe o structură ,izică densa# numită corp# supusă (olilor# !m(ătr2nirii şi

morţii# nu este ce&a real !n ultimă instanţă N nu sunteţi d&s. Este o percepţie greşită a realităţii d&s.

esenţiale# a,lată_dincolo de naştere şi de moarte# şi se datorează limitărilor minţii noastre# care#

pierz2nd contactul cu Giinţa# creează corpul ca do&adă a credinţei sale iluzorii !n separare şi pentru

aşi /usti,ica starea de ,rică. 'ar nu !ntoarceţi spatele corpului# pentru că !n acest sim(ol al e,emerului# al limitării şi al morţii# pe care !l percepeţi ca ,iind creaţia iluzorie a minţii d&s.# se a,lă

ascunsă splendoarea realităţii esenţiale şi nemuritoare. 9u &ă !ndreptaţi atenţia !n altă parte !n

căutarea Ade&ărului# pentru că el nu poate ,i găsit !n altă parte dec2t !n corp.

9u luptaţi !mpotri&a corpului# pentru că ast,el luptaţi !mpotri&a propriei realităţi. Sunteţi corpul

d&s. Corpul pe care !l puteţi &edea şi atinge este numai un &oal su(ţire şi iluzoriu. 6n spatele lui se

a,lă corpul interior in&izi(il# poarta către Giinţă# către 5iaţa 9emani,estă. 7rin intermediul corpuluiinterior sunteţi conectat insepara(il cu această 5iaţă )nică nemani,estă N nenăscută# nemuritoare#

etern prezentă. 7rin corpul interior sunteţi una cu 'umnezeu pentru totdeauna.

116

S



Rădăci*i i*terioare ad<*ci

C-eia pentru a a&ea rădăcini interioare ad2nci este de a ne a,la mereu !n legătură cu corpul

nostru interior N al simţi !n orice moment. Acest sentiment se &a ad2nci rapid şi &ă &a trans,orma&iaţa. Cu c2t &ă conştientizaţi mai mult corpul interior# cu at2t ,rec&enţa sa &i(ratorie &a ,i mai !naltă#

ca o lumină ce de&ine mai intensă pe măsură ce !ntoarceţi mai mult comutatorul şi măriţi

alimentarea cu electricitate. La acest ni&el superior de energie# negati&ismul nu poate să &ă mai

a,ecteze şi tindeţi să atrageţi noi situaţii care să re,lecte această ,rec&enţă superioară.

'acă &ă menţineţi atenţia asupra corpului c2t mai mult posi(il# &eţi răm2ne ancorat !n clipa de

,aţă. 9u &ă &eţi pierde !n lumea e1terioară şi nici !n propria minte. "2ndurile şi emoţiile# temerile şi

dorinţele# &or continua să e1iste !ntro anumită măsură# dar nu &or mai prelua controlul.

5ă rog să analizaţi !ncotro este !ndreptată atenţia d&s. !n acest moment. Dă ascultaţi pe mine

sau citiţi aceste cu&inte dintro carte. Acesta este punctul !n care se concentrează atenţia d&s. 'e

asemenea# sunteţi conştient peri,eric de alţi oameni# de mediul am(iant ş.a.m.d. Dai mult# poate că

!n timp ce citiţi sau ascultaţi cu&intele mele e1istă şi o oarecare acti&itate mentală legată de

conţinutul lor# &reun comentariu mental. Mi totuşi nu este ne&oie ca &reuna dintre acestea să &ă

a(soar(ă toată atenţia. !ncercaţi ca !n acelaşi timp să intraţi !n contact cu corpul d&s. interior.

7ăstraţi&ă o parte din atenţie !ndreptată spre interior. 9u o lăsaţi să se concentreze toată !n e1terior.

Simţiţi&ă corpul din interior# ca pe un c2mp energetic unic. Este ca şi cum aţi asculta sau citi cu

117



momentul !n care &ă con,runtaţi cu o(stacolul. Orice am2nare &a permite apariţia unei reacţii mental

emoţionale ce poate prelua controlul. C2nd &ă concentraţi asupra interiorului şi &ă simţiţi corpul

interior# de&eniţi imediat calm şi prezent# pentru că &ă retrageţi conştiinţa din minte. 'acă !n această



situaţie este ne&oie de un răspuns# acesta &a apărea de la ni&elul pro,und la care &ă a,laţi. Aşa cum

Soarele este in,init mai strălucitor dec2t ,lacăra lum2nării# tot aşa e1istă in,init mai multă inteligenţă

!n Giinţă dec2t !n mintea d&s.

At2ta timp c2t &ă a,laţi !ntrun contact conştient cu corpul interior# sunteţi ca un copac ad2nc

!nrădăcinat !n păm2nt sau ca o clădire cu o ,undaţie ad2ncă şi solidă. )ltima analogie a ,ost ,olosită

de 6sus !n para(ola greşit !nţeleasă a celor doi oameni care construiau o casă. )nul dintre cei doi

oameni o construieşte pe nisip# ,ără ,undaţie# iar# c2nd &in ,urtunile şi inundaţiile# casa este luată de

ape. Celălalt sapă ad2nc# p2nă c2nd a/unge la st2ncă şi apoi !şi construieşte casa# pe care apele

re&ărsate nu o pot muta din loc. -*ai*te de a i*tra 8* corp# iartă

#-am simţit foarte incomod cnd am încercat să îmi mut atenţia asupra corpului interior. Am

avut o senzaţie de agita ţie şi de greaţă. Aşa că nu am putut trăi lucrul despre care voriţi .

Ceea ce aţi simţit a ,ost o emoţie reziduală# de care pro(a(il nu aţi ,ost conştient p2nă c2nd nu

aţi !nceput să ,iţi mai atent la corpul d&s. 'acă nu !i acordaţi puţină atenţie la !nceput# emoţia

respecti&ă &ă &a !mpiedica să do(2ndiţi accesul la corpul interior# a,lat la un ni&el mai pro,und# !nspatele său.

Ai acorda atenţie nu !nseamnă să !ncepeţi să &ă g2ndiţi la ea. !nseamnă să o(ser&aţi pur şi

simplu emoţia# să o simţiţi pe deplin şi ast,el să o recunoaşteţi şi să o acceptaţi ca atare. )nele

emoţii sunt uşor de identi,icat0 ,urie# ,rică# durere ş.a.m.d. Altele pot ,i mai greu de etic-etat N

119

sentimente &agi de discon,ort# greutate sau constr2ngere# la /umătatea drumului !ntre o emoţie şi o

senzaţie ,izică. !n orice caz# ceea ce contează nu este dacă puteţi sau nu să !i ataşaţi o etic-etă

mentală# ci dacă puteţi aduce sentimentul c2t mai mult !n conştiinţă. Atenţia este c-eia trans,ormării



N şi o atenţie totală implică de asemenea acceptarea. Atenţia este ca o rază de lumină N puterea

concentrată a conştiinţei care trans,ormă totul !n ea !nsăşi.

!ntrun organism complet ,uncţional# o emoţie are o durată de &iaţă ,oarte scurtă. Este ca un

&al sau ca o undă de moment la supra,aţa Giinţei. C2nd nu sunteţi !n corpul d&s.# totuşi# o emoţie

poate supra&ieţui !n d&s. timp de zile ori săptăm2ni !ntregi sau se poate alătura altor emoţii cu o ,rec

&enţă similară# care# după ce au apărut# au ,ormat corpuldurere# un parazit ce poate trăi !n interiorul

d&s. ani la r2nd# aliment2nduse cu energia d&s.# conduc2nd la (oli ,izice şi ,ăc2ndu&ă ne,ericit

?&ezi capitolul *@.

Concentraţi&ă# aşadar# atenţia asupra simţirii emoţiei şi &eri,icaţi dacă mintea nu sa ataşatcum&a de un tipar de su,erinţă# ca# de e1emplu# !n&ino&ăţirea# autocompătimirea sau resentimentele

N toate acestea aliment2nd emoţia. 'acă este aşa !nseamnă că !ncă nu aţi iertat. Lipsa iertării

&izează deseori o altă persoană sau c-iar pe d&s.# dar poate &iza la ,el de (ine o situaţie sau o stare

de ,apt N trecută# prezentă sau &iitoare N pe care mintea re,uză să o accepte. 'a# lipsa iertării se

poate mani,esta c-iar şi cu pri&ire la &iitor. Aceasta denotă re,uzul minţii de a accepta incertitudinea#

de a accepta că &iitorul se a,lă# !n ultimă instanţă# !n a,ara controlului ei. 6ertarea !nseamnăa(andonarea nemulţumirilor# şi ast,el renunţarea la durere. Ea se produce de la sine după ce

realizaţi că pretenţiile d&s. nu ,ac dec2t să !ntărească un ,als sentiment de sine. 6ertarea !nseamnă

să nu mai opunem rezistenţă &ieţii N să !i permitem să trăiască prin noi. Alternati&ele sunt durerea şi

su,erinţa# o restr2ngere a ,lu1ului de energie &itală şi# !n multe cazuri# !m(olnă&irea ,izică.

120

3n momentul !n care iertaţi cu ade&ărat# &ă retrageţi puterea de su( dominaţia minţii. Risipa

iertării este c-iar natura minţii# aşa cum şinele ,als# construit de minte# nu poate supra&ieţui ,ără

luptă şi con,lict. Dintea nu poate ierta. 9umai d&s. puteţi. 'e&eniţi prezent# intraţi !n corpul d&s.#



simţiţi pacea şi liniştea0 &i(rantă re&ărsate de Giinţă. 'e aceea 6sus a spus0 !nainte de a intra !n

templu# iertaţi.

Le;ătura cu *e2a*i9estul

are este relaţia dintre prezenţă şi corpul interior4

7rezenţa este conştiinţă pură N conştiinţă care a ,ost retrasă din minte# din lumea ,ormei.

Corpul interior este legătura d&s. cu 9emani,estul# iar !n cele mai pro,unde aspecte ale sale c-iar

este 9emani,estul0 Sursa din care se re&arsă conştiinţa# aşa cum lumina se re&arsă de la Soare.

Conştiinţa corpului interior este amintirea conştientizată a originii sale şi !ntoarcerea la Sursă.

"emanifestul este acelaşi lucru cu %iaţa4'a. Cu&2ntul 9emani,est !ncearcă# printro de,inire negati&ă# să e1prime Ceea ce nu poate ,i

spus# g2ndit sau imaginat. 6ndică ceea ce este spun2nd ceea ce nu este. Giinţa# pe de altă parte#

este un termen poziti&. 5ă rog să nu &ă ataşaţi de niciunul dintre aceste cu&inte şi nu !ncepeţi să

credeţi !n ele. Mi ele nu sunt mai mult dec2t simple indicatoare.

Aţi spus că prezenţa este conştiinţa retrasă din minte, ine operează această retragere4

'&s. ,aceţi asta. 'ar pentru că !n esenţă sunteţi conştiinţă# am putea la ,el de (ine să spunemcă este o trezire a conştiinţei din &isul ,ormei. Asta nu !nseamnă că propria d&s. ,ormă &a dispărea

instantaneu !ntro e1plozie de lumină. 7uteţi continua să e1istaţi a&2nd ,orma d&s. prezentă şi ,iind

totuşi conştient de pro,unzimea ,ără ,ormă şi ,ără moarte din d&s.

121

Treuie să recunosc că toate acestea depăşesc cu mult puterea mea de înţelegere şi totuşi, la

un nivel mai profund, mi se pare că ştiu despre ce voriţi. 6ste mai curnd un senti ment dect

altceva. #ă păcălesc singur4



9u# nu &ă păcăliţi singur. Ceea ce simţiţi &ă &a conduce mai aproape dec2t g2ndirea de cel

care sunteţi cu ade&ărat. 9u pot să &ă spun nimic ce să nu cunoaşteţi de/a !n ad2ncul su,letului.

A/ung2nd la un anumit stadiu de conectare interioară# recunoaşteţi ade&ărul# c2nd !l auziţi. 'acă nu

aţi a/uns !ncă la acest stadiu# practicarea conştientizării corpului &a produce pro,unzimea necesară.

-*ceti*irea procesului de 82:ătr<*ire

3ntre timp# conştiinţa corpului interior aduce o serie de (ene,icii !n plan ,izic. )nul dintre

acestea este o reducere semni,icati&ă a procesului de !m(ătr2nire a corpului ,izic.

3n timp ce corpul e1terior pare să !m(ătr2nească !n mod o(işnuit şi să se o,ilească destul de

repede# corpul interior nu se sc-im(ă !n timp> puteţi doar să !l simţiţi mai (ine şi să pătrundeţi !n elmai pro,und. 'acă acum a&eţi *< de ani# c2mpul energetic al corpului interior &a ,i simţit la ,el şi la

U< de ani. 5i&acitatea lui &a ,i la ,el de &i(rantă. 6mediat ce starea d&s. o(işnuită nu mai !nseamnă

e1istenţă !n a,ara corpului# prins !n capcana minţii# ci e1istenţă !n corp şi prezenţă aici şi acum#

corpul d&s. ,izic se &a simţi mai uşor# mai curat şi mai &iu. 7e măsură ce !n corp e1istă mai multă

conştiinţă# structura sa moleculară de&ine mai puţin densă. Dai multă conştiinţă !nseamnă

reducerea iluziei materialităţii.C2nd &ă identi,icaţi mai mult cu corpul interior atemporal dec2t cu corpul e1terior# c2nd

prezenţa de&ine modul d&s. normal de conştiinţă# iar trecutul şi &iitorul nu &ă mai domină atenţia# nu

mai acumulaţi timp !n psi-icul d&s. şi !n celulele corpului. Acumularea timpului ca po&ară psi-ologică

a trecutului şi a &iitorului reduce ,oarte mult capacitatea celulelor de a se re!nnoi. Aşa că# dacă &ă

122

locuiţi corpul interior# corpul e1terior &a !m(ătr2ni mult mai !ncet> şi c-iar şi atunci c2nd aceasta se

&a !nt2mpla# esenţa d&s. atemporală !şi &a transmite strălucirea prin intermediul ,ormei e1terioare şi

nu &eţi da impresia unei persoane (ătr2ne.



63istă dovezi ştiinţifice în acest sens4

3ncercaţi şi &eţi ,i d&s. !nşi&ă do&ada.

(orti9icarea siste2ului i2u*itar

Atunci c2nd &eţi !ncepe să &ă locuiţi corpul# &eţi o(ser&a alt (ene,iciu al acestei practici# &izi(il

!n lumea ,izică# şi anume o ,orti,icare considera(ilă a sistemului imunitar. Cu c2t aduceţi mai multă

conştiinţă !n corp# cu at2t sistemul imunitar de&ine mai puternic. Este ca şi cum ,iecare celulă se tre

zeşte şi se (ucură. Corpul iu(eşte atenţia acordată. Este şi o puternică ,ormă de auto &indecare.

Cele mai multe (oli se strecoară pe nesimţite !năuntru atunci c2nd nu sunteţi prezenl !n corp. 'acă

stăp2nul nu este acasă# aici se instalează tot ,elul de caractere du(ioase. C2nd &ă locuiţi corpul#oricărui oaspete nedorit !i &a ,i greu să pătrundă acolo.

'ar nu se ,orti,ică doar sistemul imunitar ,izic> şi sistemul imunitar psi-ic de&ine mai puternic.

Acesta din urmă &ă prote/ează de c2mpurile energetice mentalemoţionale negati&e ale altor

persoane# care sunt de alt,el e1trem de contagioase. Locuirea corpului nu &ă prote/ează prin

ridicarea unui scut# ci prin ridicarea ,rec&enţei &i(ratorii a !ntregului c2mp energetic# ast,el !nc2t orice

lucru care &i(rează la o ,rec&enţă mai mică# de e1emplu# ,rica# ,uria# depresia ş.a.m.d.# e1istă acum !n ceea ce este de ,apt o ordine di,erită a realităţii. Toate acestea nu mai pătrund !n c2mpul

conştiinţei d&s.# iar# dacă se !nt2mplă asta# nu mai tre(uie să le opuneţi niciun ,el de rezistenţă# pen

tru că trec ,ără să lase urme. 5ă rog să nu acceptaţi şi nici să respingeţi din start ceea ce &ă spun.

Testaţi in,ormaţiile.

123

E1istă o te-nică simplă# dar ,oarte puternică de meditaţie pentru auto&indecare# pe care o

puteţi practica ori de c2te ori simţiţi ne&oia să &ă ,orti,icaţi sistemul imunitar. Este e1trem de e,icientă

at2t dacă o ,olosiţi c-iar de la primele simptome ale (olii# c2t şi !n cazul (olilor care sau instalat

d / di i ă , l i i , i 2 d ă i E i !



de/a# cu condiţia să o ,olosiţi ,rec&ent şi concentr2ndu&ă intens. Ea &a contracara orice !ntrerupere

!n c2mpul d&s. energetic# produsă de o ,ormă sau alta de negati&ism. Totuşi# nu este un su(stitut

pentru practica permanentă a prezenţei !n corp> alt,el# e,ectul său &a ,i doar temporar. 6ată despre ce

este &or(a.

C2nd a&eţi c2te&a minute li(ere# mai ales seara la culcare şi dimineaţa la trezire# !nainte de a

&ă ridica din pat# inundaţi&ă corpul cu conştiinţă. 3nc-ideţi oc-ii. Staţi !ntins pe spate. Alegeţi

di,erite părţi ale corpului asupra cărora la !nceput &ă &eţi concentra ,oarte puţin timp0 palmele# tălpile#

(raţele# picioarele# a(domenul# pieptul# capul ş.a.m.d. Simţiţi energia &ieţii din interiorul acestor părţi

c2t puteţi de intens. Răm2neţi concentrat asupra ,iecărei părţi timp de $ secunde. Apoi lăsaţi&ăatenţia să tra&erseze corpul# ca un &al# de c2te&a ori# de la picioare spre cap şi in&ers. Această

tra&ersare nu tre(uie să dureze mai mult de un minut. 'upă aceea# simţiţi&ă corpul interior !n

!ntregime# ca pe un c2mp energetic unic. 7ăstraţi acest sentiment timp de c2te&a minute. 3n tot acest

timp# ,iţi prezent cu intensitate !n ,iecare celulă a corpului. 9u &ă !ngri/oraţi dacă mintea reuşeşte

ocazional să &ă atragă atenţia !n a,ara corpului# pierz2ndu&ă ast,el !n g2nduri. 6mediat ce aţi

o(ser&at că se !nt2mplă acest lucru# !ntoarceţi&ă atenţia asupra corpului interior.Lăsa4i respira4ia să vă co*ducă pri* corp

neori, cnd mintea mea este foarte activă, dondeşte o asemenea forţă, înct îmi este

imposiil să-mi mut atenţia de la ea şi să-mi simt corpul interior. Acest lucru se întmplă mai ales

atunci cnd intru într-un tipar de îngri7orare sau de an3ietate. 2uteţi să-mi sugeraţi ce să fac4

124

'acă la un moment dat descoperiţi că &ă este greu să intraţi !n legătură cu corpul interior# este

mai uşor să !ncepeţi prin a &ă concentra asupra respiraţiei. Respiraţia conştientă# care este de alt,el

o meditaţie ,oarte puternică# &ă &a aduce treptat !n contact cu corpul. )rmăriţi&ă respiraţia cu

t ţi ! ti l i t ă i i di 6 - l ţi i ţiţi (d l dil tă i



atenţie# !n timp ce aerul intră şi iese din corp. 6n-alaţi# simţiţi cum a(domenul se dilată şi se

contractă uşor# la ,iecare inspiraţie şi e1piraţie. 'acă &ă este mai uşor să &izualizaţi# !nc-ideţi oc-ii şi

imaginaţi&ă scăldat !n lumină sau scu,undat !ntro su(stanţă luminoasă N o mare de conştiinţă.

Apoi inspiraţi această lumină. Simţiţi cum această su(stanţă luminoasă &ă umple corpul# ,ăc2ndu$

şi pe el luminos. Apoi treptat# concentraţi&ă mai mult asupra a ceea ce simţiţi. Acum sunteţi !n corp.

9u &ă ataşaţi de nicio imagine &izuală.

S(olosirea creativă a 2i*tii

'acă a&eţi ne&oie să &ă ,olosiţi mintea pentru un scop anume# ,olosiţio !n con/uncţie cu corpul

interior. 9umai dacă &eţi reuşi să ,iţi conştient ,ără a a&ea g2nduri &ă &eţi putea ,olosi mintea !n mod

creati&# iar cea mai uşoară cale de a intra !n această stare este prin corp. Ori de c2te ori a&eţi ne&oie

de un răspuns# de o soluţie sau de o idee creati&ă# !ncetaţi să g2ndiţi pentru un moment#

!ndrept2ndu&ă atenţia asupra c2mpului energetic interior. Conştientizaţi calmul. C2nd &ă reluaţi şirul

g2ndurilor# ele &or ,i proaspete şi creati&e. !n orice acti&itate mentală# o(işnuiţi&ă să oscilaţi la

,iecare c2te&a minute !ntre g2ndire şi un mod de ascultare interioară# un calm interior. Am putea

spune0 nu g2ndiţi doar cu mintea# g2ndiţi şi cu corpul.

125

S



Arta de a asculta

C2nd ascultaţi o altă persoană# nu o ascultaţi doar cu mintea# ascultaţio cu tot corpul. Simţiţi

c2mpul energetic al corpului d&s. interior !n timp ce o ascultaţi. Acest sentiment de&iază atenţia de lag2ndire şi creează un spaţiu de calm# ce &ă &a permite să ascultaţi e,ecti&# ,ără inter&enţia minţii. !i

acordaţi celui din ,aţa d&s. un spaţiu N !n care să e1iste. Este cel mai preţios dar pe care i$ puteţi

,ace. Da/oritatea oamenilor nu ştiu să asculte pentru că cea mai mare parte a atenţiei lor este

a(sor(ită de g2ndire. Sunt mai atenţi la g2ndurile lor dec2t la ceea ce spune celălalt şi nu sunt deloc

atenţi la ceea ce contează !ntrade&ăr0 Giinţa celeilalte persoane# Giinţă a,lată !n spatele cu&intelor şi

al g2ndurilor. 'esigur# nu puteţi simţi Giinţa altei persoane dec2t prin intermediul propriei Giinţe. Acesta este !nceputul realizării uni,icării# care este iu(irea. La cel mai pro,und ni&el al Giinţei sunteţi

una cu tot ceea ce e1istă.

Cele mai multe relaţii umane presupun !n principal minţi a,late !n interacţiune# nu ,iinţe umane

ce comunică unele cu altele# ,iinţe a,late !n comuniune. 9icio relaţie nu poate !n,lori !n acest ,el.

Acesta este moti&ul pentru care e1istă at2t de multe relaţii con,lictuale. C2nd mintea &ă conduce

&iaţa# con,lictul# luptele şi pro(lemele sunt ine&ita(ile. Legătura cu corpul interior creează un spaţiu

gol unde mintea nu e1istă şi !n care o relaţie poate !n,lori.

126

C it l l



Capitolul

'or4i către lu2ea *e2a*i9estă

3ă pătru*de2 5i 2ai ad<*c 8* corp@mi pot simţi energia din corp, mai ales în raţe şi în pi cioare, dar nu reuşesc să merg mai

departe, aşa cum aţi su gerat dvs. mai devreme.

Gaceţi următorul e1erciţiu ca pe o meditaţie. 9u este ne&oie să dureze mult. Pece p2nă la $

minute sunt su,iciente. Asiguraţi&ă mai !nt2i că nu e1istă ,actori e1terni care să &ă tul(ure# cum ar ,i

soneria tele,onului sau persoane care ar putea să &ă !ntrerupă. Aşezaţi&ă pe un scaun# dar nu &ă

lăsaţi pe spate. Denţineţi&ă coloana &erte(rală dreaptă. Aceasta &ă &a a/uta să răm2neţi &igilent.

Sau luaţi poziţia d&s. ,a&orită de meditaţie.

Asiguraţi&ă că a&eţi corpul rela1at. 3nc-ideţi oc-ii. Respiraţi pro,und de c2te&a ori. Simţiţi&ă

respiraţia !n partea in,erioară a a(domenului# ca şi cum ar ,i acolo. O(ser&aţi cum aceasta se dilată

şi se contractă uşor# !n timp ce aerul intră şi iese din corp. Apoi conştientizaţi !ntregul c2mp energetic

interior al corpului. 9u &ă g2ndiţi la el# !ncercaţi săl simţiţi. Găc2nd aceasta# &ă retrageţi conştiinţadin c2mpul minţii. 'acă &i se pare utilă# ,olosiţi &izualizarea luminii pe care am descriso mai

de&reme.

C2nd &ă &eţi putea simţi clar corpul interior ca pe un c2mp energetic unic# a(andonaţi# dacă

este posi(il# orice imagine &izuală şi concentraţi&ă e1clusi& asupra a ceea ce sunteţi.

127

'acă puteţi# a(andonaţi inclusi& orice imagine mentală aţi mai a&ea !ncă despre corpul ,izic.

Tot ceea ce răm2ne este un sentiment de prezenţă sau de ,iinţare !n&ăluitor# iar corpul interior este

simţit ca şi cum nu ar a&ea graniţe. Apoi ad2nciţi&ă şi mai mult atenţia !n acest sentiment. 'e&eniţi

una cu el Contopiţi &ă cu c2mpul energetic ast,el !nc2t să nu mai percepeţi &reo dualitate !ntre



una cu el. Contopiţi&ă cu c2mpul energetic# ast,el !nc2t să nu mai percepeţi &reo dualitate !ntre

o(ser&ator şi o(ser&at# !ntre d&s. şi corpul d&s. 'istincţia dintre interior şi e1terior se dizol&ă şi ea

acum# ast,el !nc2t nu mai e1istă un corp interior. Ad2ncindu&ă şi mai mult !n corp# transcendeţi !n

sus trupul.

Răm2neţi !n această arie a Giinţei pure c2t timp &ă simţiţi (ine> apoi de&eniţi din nou conştient

de corpul ,izic# de respiraţie şi de simţurile ,izice# desc-ideţi oc-ii. Timp de c2te&a minute# pri&iţi ceea

ce &ă !ncon/oară !ntrun mod meditati& N adică# ,ără a ataşa mental etic-ete N şi continuaţi să &ă

simţiţi corpul interior !n tot acest timp.

S Accesul la această lume lipsită de ,orme este eli(erator. 5ă eli(erează de legătura cu ,orma şi

de identi,icarea cu ea. Este &iaţa !n starea ei nedi,erenţiată# dinainte de ,ragmentarea ei !n

multiplicitate. O putem numi 9emani,estul# Sursa in&izi(ilă a tuturor lucrurilor# Giinţa din toate ,iinţele.

Este o lume a calmului şi a păcii pro,unde# dar şi a (ucuriei şi a &italităţii intense. Ori de c2te ori

sunteţi prezent# de&eniţi !ntro anumită măsură transparent pentru lumină# pentru conştiinţa pură

iz&or2tă din această Sursă. 5eţi realiza de asemenea că lumina nu este separată de ,iinţa d&s.# ci

constituie !nsăşi esenţa d&s.

128

3ursa chi=ului*are "emanifestul este ceea ce în *rient se numeşte c<i, un fel de energie vitală universală4

9u# nu este. 9emani,estul este sursa acestui c-i. C-i este c2mpul energetic interior al corpului

d E t t di t l d t i i S ă S ,lă l / ăt t d l i di t i, t



d&s. Este puntea dintre eul d&s. e1terior şi Sursă. Se a,lă la /umătatea drumului dintre mani,est#

lumea ,ormei# şi 9emani,est. C-i poate ,i comparat cu un r2u sau cu un ,lu1 de energie. 'acă &ă

concentraţi conştiinţa din ce !n ce mai ad2nc asupra corpului interior# urmaţi cursul acestui r2u !napoi

către Sursa lui. C-i este mişcare> 9emani,estul este liniştire. C2nd a/ungeţi !n punctul liniştirii

a(solute# care !n acelaşi timp &i(rează de &iaţă# aţi lăsat !n urmă corpul interior şi pe c-i şi aţi a/uns

la Sursa !nsăşi0 9emani,estul. C-i este legătura dintre 9emani,est şi uni&ersul ,izic.

Aşa că# dacă &ă !ndreptaţi atenţia din ce !n ce mai pro,und !n corpul interior# sar putea să

a/ungeţi !n acest punct unic# !n care lumea se dizol&ă !n 9emani,est# iar 9emani,estul ia ,orma

,lu1ului de energie c-i# care de&ine apoi lumea. Acesta este punctul naşterii şi al morţii. C2ndconştiinţa d&s. este orientată spre e1terior# !şi ,ac apariţia mintea şi lumea. C2nd este orientată spre

interior# !şi dă seama de propria Sursă şi se !ntoarce !napoi !n 9emani,est. Apoi# c2nd conştiinţa

re&ine !n lumea mani,estă# &ă reluaţi identitatea de ,ormă pe care temporar aţi a(andonato. A&eţi un

nume# un trecut# o situaţie de &iaţă# un &iitor. 'ar# dintrun punct de &edere ,undamental# nu mai

sunteţi persoana dinainte0 a&eţi o imagine a unei realităţi interioare care nu aparţine acestei lumi#

deşi nu este separată de ea# aşa cum nu este separată nici de d&s. . Acum# adoptaţi următorul e1erciţiu ca practică spirituală zilnică0 pe măsură ce a&ansaţi !n

&iaţă# nu acordaţi niciodată $<<[ din atenţia d&s. lumii e1terioare şi minţii. 7ăstraţi o parte din ea !n

interior. Am &or(it de/a despre acest lucru. Simţiţi&ă corpul interior c-iar şi atunci c2nd &ă anga/aţi !n

acti&ităţile zilnice# mai ales !ntro relaţie cu o altă persoană sau cu natura. Simţiţi liniştea din ad2ncul

129

,iecăreia. 7ăstraţi poarta desc-isă. Este ,oarte posi(il să ,iţi conştienţi de 9emani,est pe totparcursul &ieţii. !l &eţi simţi ca pe un sentiment pro,und de pace unde&a !n ,undal# ca pe o stare de

liniştire ce nu &ă părăseşte niciodată# indi,erent ce se !nt2mplă !n e1terior. 'e&eniţi o punte !ntre

9emani,est şi mani,est !ntre 'umnezeu şi lume Aceasta este starea de conectare cu Sursa pe care



9emani,est şi mani,est# !ntre 'umnezeu şi lume. Aceasta este starea de conectare cu Sursa pe care

o numim iluminare.

9u răm2neţi cu impresia că 9emani,estul este separat de mani,est. Cum ar putea ,i El este

&iaţa ce animă orice ,ormă# esenţa interioară a tot ceea ce e1istă. 'aţimi &oie să &ă e1plic.

3o2*ul 9ără vise

'&s. ,aceţi o călătorie !n 9emani,est !n ,iecare seară# c2nd intraţi !n ,aza somnului pro,und#

,ără &ise. 'e&eniţi una cu Sursa. 'e aici &ă luaţi energia &itală ce &ă susţine pentru o &reme atunci

c2nd &ă !ntoarceţi !n lumea mani,estă# lumea ,ormelor separate. Această energie este mult mai

&itală dec2t m2ncarea0 Omul nu trăieşte numai cu p2ine. 'ar !n timpul somnului ,ără &ise nupătrundeţi !n el !n mod conştient. 'eşi ,uncţiile corporale !ncă se păstrează# dumnea&oastră nu mai

e1istaţi !n această stare. 5ă puteţi imagina cum ar ,i să intraţi !n somnul ,ără &ise păstr2ndu&ă o

conştiinţă deplină Este imposi(il de imaginat# pentru că această stare nu are conţinut.

9emani,estul nu &ă eli(erează p2nă c2nd nu pătrundeţi aici !n mod conştient. Acesta este

moti&ul pentru care 6sus nu a spus0 Ade&ărul &ă &a eli(era# ci0 5eţi cunoaşte ade&ărul şi ade&ărul

&ă &a eli(era. Acesta nu este un ade&ăr conceptual. Este ade&ărul &ieţii eterne# de dincolo de,ormă# pe care ori !l cunoaştem direct# ori nul cunoaştem deloc. 'ar nu !ncercaţi să răm2neţi

conştient !n timpul somnului ,ără &ise. Este ,oarte puţin pro(a(il să reuşiţi. Cel mult# aţi putea să ră

m2neţi conştient !n timpul &isului# dar nu mai mult de at2t. Acest lucru se numeşte &isare lucidă# care

poate ,i o stare interesantă şi ,ascinantă# dar nu eli(eratoare.

130

Aşa că ,olosiţi&ă corpul interior ca poartă prin care să intraţi !n 9emani,est şi păstraţi desc-isăaceastă poartă ca să răm2neţi conectat la Sursă tot timpul. 7entru corpul interior nu contează dacă

corpul d&s. ,izic este t2năr sau (ătr2n# sla( sau puternic. Corpul interior este atemporal. 'acă nu

puteţi !ncă să &ă simţiţi corpul interior ,olosiţi una dintre celelalte porţi deşi !n ultimă instanţă ele



puteţi !ncă să &ă simţiţi corpul interior# ,olosiţi una dintre celelalte porţi# deşi# !n ultimă instanţă# ele

sunt una. Am &or(it de/a destul de mult despre unele# dar &oi relua aici totul pe scurt.

Alte por4i

Clipa de acum poate ,i considerată poarta principală. Este un aspect esenţial al ,iecăreia dintre

celelalte porţi# inclusi& al corpului interior. 9u puteţi ,i prezent !n corpul d&s. ,ără a ,i intens prezent !n

clipa de ,aţă.

Timpul şi mani,estul sunt ine1ora(il legate !ntocmai ca prezentul atemporal şi 9emani,estul.

C2nd dizol&aţi timpul psi-ologic prin conştiinţa intensă a momentului prezent# de&eniţi conştient de

9emani,est at2t direct# c2t şi indirect. !n mod direct# !l &eţi simţi su( ,orma iradierii şi puterii prezenţeid&s. conştiente N ,ără &reun conţinut# doar prezenţă. 6ndirect# sunteţi conştient de 9emani,est !n şi

prin lumea senzorială. Cu alte cu&inte# simţiţi esenţa lui 'umnezeu !n ,iecare creatură# !n ,iece

,loare# !n ,iece piatră şi &ă daţi seama de ,aptul că0 Tot ceea ce e1istă este s,2nt. 'in acest moti&#

6sus# &or(ind !n !ntregime din esenţa sau din identitatea sa cu Cristos# spune !n E&ang-elia după

Toma0 'espicaţi o (ucată de lemn> eu sunt acolo. Ridicaţi o piatră şi mă &eţi găsi acolo.

O altă poartă către 9emani,est este creată prin oprirea g2ndirii. Acest proces poate !ncepe cuun lucru ,oarte simplu# ca# de e1emplu# respiraţia conştientă sau pri&itul unei ,lori# !ntro stare de

&igilenţă intensă# ast,el !nc2t să nu e1iste niciun comentariu mental !n acest timp. E1istă multe ,eluri

de a crea o !ntrerupere !n ,lu1ul nes,2rşit al g2ndurilor. Deditaţia &izează tocmai acest lucru.

"2ndurile ,ac parte din lumea mani,estă. Acti&itatea mentală continuă &ă ţine prizonier !n 6umea

131

,ormei şi de&ine un ecran opac# ce &ă !mpiedică să de&eniţi conştient de 9emani,est# conştient deesenţa di&ină atemporală şi lipsită de ,ormă# a,lată !n d&s. şi !n toate celelalte lucruri şi creaturi.

C2nd sunteţi intens prezent# nu tre(uie să &ă mai preocupe găsirea unei modalităţi de oprire a

g2ndirii pentru că mintea se opreşte automat Acesta este moti&ul pentru care am spus că prezentul



g2ndirii# pentru că mintea se opreşte automat. Acesta este moti&ul pentru care am spus că prezentul

este un aspect esenţial al tuturor celorlalte porţi.

A(andonarea N înlăturarea rezistenţei mental-emoţionale în faţa a ceea ce e3istăN de&ine şi

ea o importantă cale de acces către 9emani,est. Doti&ul este simplu0 rezistenţa internă &ă izolează

de ceilalţi# de d&s. !nşi&ă# de lumea din /ur. Ea ampli,ică sentimentul de separare# de a cărui

supra&ieţuire depinde şinele ,als. Cu c2t sentimentul separării este mai puternic# cu at2t sunteţi mai

legat de lumea mani,estă# de lumea ,ormelor separate. Cu c2t sunteţi mai legat de lumea ,ormei# cu

at2t identitatea d&s. ca ,ormă de&ine mai impenetra(ilă. 7oarta este !nc-isă şi sunteţi izolat de

dimensiunea interioară# dimensiunea pro,unzimii. !n starea de a(andonare# identitatea d&s. de ,ormă

slă(eşte şi de&ine# !ntro anumită măsură# transparentă# ast,el că 9emani,estul !şi poate trimite

razele prin ea.

'e d&s. depinde desc-iderea acestei porţi !n &iaţa d&s.# care &ă &a aduce accesul conştient

către 9emani,est. Sta(iliţi contactul cu c2mpul energetic al corpului interior# ,iţi prezent intens#

scăpaţi de identi,icarea cu mintea# a(andonaţi&ă !n ,aţa a ceea ce e1istă> acestea toate sunt porţi

ce pot ,i ,olosite N dar nu este ne&oie să ,olosiţi dec2t una.0 5esigur, şi iuirea treuie să fie una dintre aceste porţi4

9u. 6mediat ce una dintre porţi sa desc-is# iu(irea este prezentă !n d&s. prin sentimentul

realizare al uni,icării. 6u(irea nu este o poartă> este ceea ce pătrunde prin poartă !n această lume.

132

At2ta timp c2t sunteţi prins !n capcana identităţii de ,ormă# nu poate e1ista niciun ,el de iu(ire.Sarcina d&s. nu este să căutaţi iu(irea# ci să găsiţi o poartă prin care să poată intra iu(irea.

Li*i5tea

#ai e3istă şi alte porţi în afara celor pe care le aţi menţionat4



#ai e3istă şi alte porţi în afara celor pe care le-aţi men ţionat4

'a# mai e1istă. 9emani,estul nu este separat de mani,est. Lumea este !m(i(ată de

9emani,est# dar este at2t de (ine ascuns# !nc2t aproape nimeni nu reuşeşte săl sesizeze. 'acă aţi

şti unde să căutaţi# laţi găsi peste tot. !n ,iecare moment se desc-ide c2te o poartă.

Auziţi c2inele care latră !n depărtare Sau maşina care trece Ascultaţi cu atenţie. 7uteţi simţi

prezenţa 9emani,estului !n ele 9u puteţi Căutaţi$ !n liniştea din care &in sunetele şi !n care se

!ntorc. Acordaţi mai multă atenţie liniştii dec2t sunetelor. Gaptul că acordaţi atenţie liniştii e1terioare

creează liniştea interioară> mintea se linişteşte. Se desc-ide o poartă.

Giecare sunet se naşte din linişte# moare !napoi !n linişte şi !n timpul &ieţii sale este !ncon/uratde linişte. Liniştea !i permite sunetului să e1iste. Este o parte intrinsecă# dar nemani,estă a ,iecărui

sunet# a ,iecărei note muzicale# a ,iecărui c2ntec# a ,iecărui cu&2nt. 9emani,estul este prezent !n

această lume su( ,orma liniştii. 'e aceea sa spus că niciun lucru din această lume nu este mai

asemănător cu esenţa di&ină dec2t liniştea. Tot ce tre(uie să ,aceţi este săi acordaţi atenţie. C-iar

şi !n timpul unei con&ersaţii# conştientizaţi pauzele dintre cu&inte# scurtele inter&ale de linişte dintre

propoziţii. 3n timp ce ,aceţi acest lucru# dimensiunea liniştirii &a creşte !n d&s. 9u puteţi ,i atent 6alinişte ,ără ca simultan să nu se ,acă linişte şi !n d&s. Linişte !n a,ară# linişte !n interior. Aţi intrat !n

9emani,est.

133



'eci# dacă &ă retrageţi atenţia de la lucruri N o(iectele din spaţiu N automat &ă retrageţi atenţia şide la o(iectele mentale. Cu alte cu&inte# nu puteţi !n acelaşi timp să g2ndiţi şi să conştientizaţi

spaţiul N sau liniştea. Conştientiz2nd spaţiul gol din /urul d&s.# de&eniţi simultan conştient de spaţiul

nonmental# al conştiinţei pure0 9emani,estul. Ast,el# contemplarea spaţiului poate de&eni o poartă



non mental# al conştiinţei pure0 9emani,estul. Ast,el# contemplarea spaţiului poate de&eni o poartă

pentru d&s.

Spaţiul şi liniştea sunt două aspecte ale aceluiaşi lucru# ale aceluiaşi nimic. Ele sunt o

e1teriorizare a spaţiului interior şi a liniştii interioare# care este liniştirea0 uterul de o creati&itate

in,inită al !ntregii e1istenţe. Cei mai mulţi oameni nu conştientizează deloc această dimensiune. 9u

e1istă spaţiu interior# nu e1istă liniştire. Sunt dezec-ili(raţi. Cu alte cu&inte# ei cunosc lumea# sau

cred că o cunosc# dar nul cunosc pe 'umnezeu. Se identi,ică e1clusi& cu ,orma lor ,izică şi

psi-ologică# neconştientiz2nd esenţa. Mi# deoarece ,iecare ,ormă este e1trem de insta(ilă# trăiesc cu

,rică. Această ,rică generează o percepţie e1trem de greşită a lor !nşişi şi a altor oameni# o

distorsiune !n perspecti&a lor despre lume.

'acă un dezastru cosmic ar duce la s,2rşitul lumii noastre# 9emani,estul ar răm2ne total

nea,ectat de acesta. Cursul miracolelor a e1primat ,oarte sugesti& acest ade&ăr0 9imic real nu

poate ,i ameninţat. 9imic ireal nu e1istă. !n aceasta constă pacea lui 'umnezeu.

'acă răm2neţi !ntro legătură conştientă cu 9emani,estul# apreciaţi# iu(iţi şi respectaţi pro,und

mani,estul şi ,iecare ,ormă de &iaţă din el ca pe o e1presie a Giinţei )nice de dincolo de ,ormă. Mtiţide asemenea că ,iecare ,ormă este ,ăcută să se dizol&e din nou şi că# !n ultimă instanţă# niciun lucru

e1terior nu contează prea mult. Aţi !n&ins lumea# după cum spunea 6sus N sau# !n cu&intele lui

8udd-a# aţi trecut pe malul celălalt.

136

Adevărata *atură a spa4iului 5i a ti2pului"2ndiţi&ă şi la acest lucru0 dacă nu ar mai ,i nimic !n a,ara liniştii# ea nu ar e1ista pentru d&s.>

nu aţi şti ce este. 9umai c2nd apare sunetul se naşte liniştea. Analog# dacă ar e1ista numai spaţiu

,ără niciun o(iect !n el spaţiul nu ar e1ista pentru d&s 6maginaţi&ă că sunteţi un punct al conştiinţei



,ără niciun o(iect !n el# spaţiul nu ar e1ista pentru d&s. 6maginaţi&ă că sunteţi un punct al conştiinţei

ce pluteşte !n imensitatea spaţiului N ,ără stele# ,ără gala1ii# numai &id. 8rusc# spaţiul nu ar mai ,i

imens> nu ar mai ,i deloc.

9u ar mai e1ista &iteză# mişcare dintrun loc !n altul. Este ne&oie de cel puţin două puncte de

re,erinţă pentru ca distanţa şi spaţiul să apară. Spaţiul ia naştere !n momentul !n care )nu de&ine

doi şi doi de&ine zece mii de lucruri# cum numeşte Lao Tse lumea mani,estă# spaţiul de&ine din ce

!n ce &ast. Ast,el# lumea şi spaţiul apar simultan.

9imic nu ar putea e1ista ,ără spaţiu# şi totuşi spaţiul este nimic. 3nainte de naşterea

uni&ersului# !nainte de 8ig 8ang# dacă doriţi# nu e1ista un imens spaţiu gol care aştepta să ,ieumplut. Spaţiul nu e1ista# nu e1ista niciun lucru. E1ista numai 9emani,estul N )nu. C2nd )nu a

de&enit zece mii de lucruri# dintro dată a !nceput să e1iste spaţiul şi a permis e1istenţa a o mulţime

de lucruri. 'e unde a &enit el A ,ost creat de 'umnezeu pentru a ,ace loc uni&ersului Sigur că nu.

Spaţiul este lipsa lucrurilor# aşa că nu a ,ost niciodată creat.

6eşiţi din casă !ntro noapte senină şi pri&iţi cerul. Diile de stele pe care le puteţi &edea cu

oc-iul li(er nu sunt mai mult dec2t o ,racţiune in,initezimală din tot ceea ce e1istă acolo. 7este $<<de miliarde de gala1ii pot ,i de/a detectate cu cele mai puternice telescoape# ,iecare gala1ie ,iind un

uni&ers insular cu miliarde de stele. Totuşi# şi mai uimitoare este in,initatea spaţiului !nsuşi#

pro,unzimea şi liniştea carei permite acestei realităţi magni,ice să e1iste. 9imic nu ar putea ,i mai

137

uimitor şi mai maiestuos dec2t imensitatea şi liniştea spaţiului N şi# cu toate acestea# ce estespaţiul )n gol# un imens gol.

Ceea ce nouă ne apare ca spaţiu !n uni&ersul nostru perceput prin intermediul minţii şi al

simţurilor este !nsuşi 9emani,estul# e1teriorizat. Este corpul lui 'umnezeu. Mi cel mai mare miracol



ţ ş # p M

este că această linişte şi &astitate care !i permit uni&ersului să e1iste nu se a,lă numai acolo !n spaţiu

N ci şi !n sinea d&s. C2nd sunteţi total prezent# !l !nt2lniţi su( ,orma spaţiului interior nemental# a,lat

!n nemişcare. !n sinea d&s.# este imens ca pro,unzime# nu ca !ntindere. !ntinderea spaţială este# !n

ultimă instanţă# o percepţie eronată a pro,unzimii in,inite N un atri(ut al realităţii transcendente.

5upă 6instein, spaţiul şi timpul nu sunt separate. "u înţe leg prea ine acest lucru, dar cred că

el spune că timpul este a patra dimensiune a spaţiului. * numeşte 8 c ontinuumul spaţio-temporal9.

'a. Ceea ce percepeţi !n e1terior ca spaţiu şi timp sunt# !n ultimă instanţă# iluzii# dar ele conţin

un miez de ade&ăr. Ele sunt cele două atri(ute esenţiale ale lui 'umnezeu# in,initatea şi eternitatea#

percepute ca şi cum ar a&ea o e1istenţă e1ternă !n a,ara d&s. !n sinea d&s.# at2t spaţiul c2t şi timpul

au un ec-i&alent interior ce dez&ăluie natura lor ade&ărată# dar şi a d&s. !n &reme ce spaţiul este

lumea nonmentală# de o pro,unzime in,inită# a,lată !n nemişcare# ec-i&alentul interior al timpului

este prezenţa# conştiinţa eternei Clipei de acum. Amintiţi&ă că nu e1istă nicio di,erenţă !ntre ele.

C2nd spaţiul şi timpul sunt realizate !n interior ca 9emani,est N prezenţă şi a(senţa minţii N spaţiul

şi timpul e1terior continuă să e1iste pentru d&s.# dar de&in mult mai puţin importante. Mi lumeacontinuă să e1iste# dar nu &a mai ,i capa(ilă să &ă impună constr2ngeri.

'in acest moti&# scopul ultim al lumii nu se a,lă !n ea# ci !n transcendenţa ei. Aşa cum d&s. nu

aţi ,i conştient de spaţiu dacă el nu ar conţine o(iecte# lumea este necesară pentru ca 9emani,estul

să se realizeze. 7oate că aţi auzit pro&er(ul (udist0 'acă nu ar ,i iluzii# nu ar mai e1ista iluminare .

138

7rin in termediul lumii şi# !n ultimă instanţă# prin d&s.# 9emani,estul se cunoaşte pe sine. Sunteţi aici pentru ai permite scopului di &in al uni&ersului să se !mplinească. At2t de important sunteţiV

.oartea co*5tie*tă

3n a,ară de somnul ,ără &ise despre care am &or(it de/a mai e1istă o altă poartă in&oluntară



3n a,ară de somnul ,ără &ise# despre care am &or(it de/a# mai e1istă o altă poartă in&oluntară.

Ea se desc-ide pentru ,oarte scurt timp !n momentul morţii ,izice. C-iar dacă aţi ratat toate celelalte

ocazii de realizare spirituală !n timpul &ieţii# o ultimă poartă se &a desc-ide pentru d&s. imediat după

o corpul a murit.

E1istă nenumărate relatări ale celor care au a&ut impresia &izuală a acestei porţi su( ,orma

unei lumini strălucitoare şi apoi sau !ntors din ceea ce este cunoscut su( numele de e1perienţă a

morţii clinice. Dulţi dintre ei au &or(it şi despre un sentiment de (eatitudine şi pace pro,undă. !n

Cartea ti(etană a morţilor# este descrisă ca splendoarea luminoasă a luminii incolore a 9imicului#

despre care se spune că este eul nostru ade&ărat. Această poartă se desc-ide doar pentru ,oartescurt timp şi# dacă nu aţi !nt2lnit de/a dimensiunea 9emani,estului !n decursul &ieţii# este ,oarte

pro(a(il să o rataţi. Cei mai mulţi oameni poartă cu sine prea multă rezistenţă reziduală# prea multă

,rică# un ataşament prea mare ,aţă de e1perienţa senzorială# o identi,icare prea puternică cu lumea

mani,estă. Aşa că# &ăz2nd poarta# se !ndepărtează !n,ricoşaţi şi apoi !şi pierd conştiinţa. Cele mai

multe dintre lucrurile care se !nt2mplă după aceasta sunt in&oluntare şi automate. !n ,inal# apare un

nou ciclu al naşterii şi al morţii. 7rezenţa lor nu a ,ost !ncă su,icient de puternică pentru nemurireaconştientă.

5eci, trecerea prin această poartă nu înseamnă ani<ilare4

Ca şi la celelalte porţi# natura d&s. radiantă răm2ne# dar nu şi personalitatea. !n orice caz# tot

ceea ce este real sau &aloros !n personalitatea d&s. este natura d&s. ade&ărată# a cărei strălucire

139

răz(ate dincolo de iluzii. Ea nu se pierde niciodată. 9imic din ceea ce este &aloros N niciun lucrureal N nu se pierde &reodată.

Apropierea morţii şi moartea !nsăşi# disoluţia ,ormei ,izice# este !ntotdeauna o ocazie minunată

pentru realizarea spirituală. Această ocazie este pierdută !n mod tragic de cele mai multe ori# de



p p p g

&reme ce trăim !ntro cultură care nu ştie aproape nimic despre moarte# aşa cum nu ştie aproape

nimic despre niciunul dintre lucrurile care contează cu ade&ărat.

Giecare poartă este o poartă a morţii# moartea sinelui. C2nd treceţi prin ea# !ncetaţi să &ă mai

construiţi identitatea din ,orma psi-ologică !n/g-e(ată de minte. Atunci realizaţi că moartea este o

iluzie# aşa cum identi,icarea d&s. cu ,orma era o iluzie. Doartea de ,apt !nseamnă s,2rşitul iluziei.

Este dureroasă numai at2ta timp c2t &ă agăţaţi de iluzie.

Capitolul

Rela4ii evoluate'ătru*deri 8* Clipa de acu2# oriu*de v=a4i a9la /

Am crezut întotdeauna că adevărata iluminare nu este po siilă dect prin iuirea adusă de

relaţia dintre un ărat şi o femeie. "u acesta este lucrul care ne face din nou compleţi4 um poate

viaţa cuiva să fie împlinită pnă cnd nu se în tmplă aceasta4

'in e1perienţa d&s.# acest lucru este ade&ărat 5i sa !ntămplat d&s."u încă, dar cum ar putea fi altfel4 ?tiu că se va întmpla.

Cu alte cu&inte# aşteptaţi un e&eniment &iitor care să &ă sa6&eze. 9u este aceasta eroarea

,undamentală despre care am !t &or(it D2ntuirea nu se a,lă !n alt timp sau spaţiu. Este şi acum.

140

e înseamnă această afirmaţie; 8#ntuirea este aici şi acum4 9 "u înţeleg. "ici nu ştiu ceînseamnă mntuire.

Da/oritatea oamenilor aleargă după plăcerile ,izice sau di,erite ,orme de grati,icaţie psi-ologică

deoarece cred că aceste lucruri !i &or ,ace ,ericiţi sau !i &or eli(era de un sentiment de ,rică sau de



ţ

lipsă. Gericirea poate ,i percepută ca un sentiment de trăire mai intensă# atinsă prin intermediul

plăcerii ,izice# sau ca un sentiment mai sigur şi mai complet al sinelui# atins printro ,ormă sau alta de

grati,icaţie psi-ologică.

Aceasta este căutarea m2ntuirii ce pro&ine dintrun sentiment de insatis,acţie sau de lipsă.

6n&aria(il# orice satis,acţie pe care o &a o(ţine o ast,el de persoană este de scurtă durată# aşa că

starea de satis,acţie sau de !mplinire este de o(icei proiectată din nou !ntrun punct imaginar#

departe de aici şi acum. C2nd &oi o(ţine : sau mă &oi eli(era de ` N atunci !mi &a ,i (ine. Acesta

este cadrul mental inconştient ce creează iluzia m2ntuirii !n &iitor.

Ade&ărata m2ntuire este !mplinirea# pacea# &iaţa !n toată plenitudinea ei. 3nseamnă să ,ii tu

!nsuţi# să simţi !n interior acea stare de (ine pentru care să nu e1iste o stare opusă# (ucuria de a trăi

care nu depinde de nimic altce&a dec2t de ea !nsăşi. Această stare este resimţită nu ca o e1perienţă

trecătoare# ci ca o prezenţă constantă. !ntrun lim(a/ teist# aceasta !nseamnă săl cunoşti pe

'umnezeu N nu ca pe un lucru e1terior# ci ca pe esenţa proprie cea mai pro,undă. Ade&ărata

m2ntuire este să ne cunoaştem pe noi !nşine ca părţi insepara(ile ale 5ieţii )ni,icate din a,aratimpului şi a ,ormei# 5iaţă din care &ine tot ceea ce e1istă.

Ade&ărata m2ntuire este o stare de eli(erare N eli(erare de ,rică# de su,erinţă# de acea stare

percepută ca o lipsă sau o insu,icienţă şi# din acest moti&# de orice dorinţă# ne&oie# po,tă sau

ataşament. Este eli(erarea de g2ndirea compulsi&ă# de negati&ism şi# mai presus de toate# de trecut

141

şi de &iitor ca ne&oie psi-ologică. Dintea d&s. &ă spune că nu puteţi a/unge acolo. Că ar tre(ui să se !nt2mple un anume lucru sau d&s. ar tre(ui să de&eniţi aşa şi pe dincolo !nainte de a ,i li(er şi !m

plinit. 5ă spune# de ,apt# că a&eţi ne&oie de timp N că este ne&oie să găsiţi# să rezol&aţi# să ,aceţi#

să realizaţi# să do(2ndiţi# să de&eniţi sau să !nţelegeţi un anumit lucru !nainte de a &ă putea eli(era



sau de a ,i !mplinit. '&s. pri&iţi timpul ca pe un mi/loc de a atinge m2ntuirea# c2nd de ,apt este cel

mai mare o(stacol !n calea ei. Credeţi că nu puteţi a/unge acolo din poziţia !n care &ă a,laţi !n acest

moment pentru că !ncă nu sunteţi complet sau su,icient de (un# dar ade&ărul este că aici şi acum

este singurul punct din care puteţi a/unge acolo. A/ungeţi acolo realiz2nd că sunteţi de/a acolo . 66

descoperiţi pe 'umnezeu !n momentul !n care realizaţi că nu a&eţi ne&o ie săl căutaţi. Aşa că nu

e1istă o singură cale către m2ntuire0 poate ,i ,olosită orice stare# dar nu este ne&oie de niciuna !n

mod special. Totuşi# e1istă un singur punct de acces0 Clipa de acum. 9u poate e1ista m2ntuire !n alt

moment dec2t acum. Sunteţi singur şi ,ără un partener 7ătrundeţi !n Clipa de acum. A&eţi o relaţie

cu cine&a 7ătrundeţi !n Clipa de acum.

9imic din ceea ce aţi putea ,ace sau realiza &reodată nu &ă &a apropia mai mult de m2ntuire

dec2t ceea ce e1istă !n prezent. Acest lucru poate ,i greu de !nţeles pentru o minte o(işnuită să

creadă că toate lucrurile &aloroase se a,lă !n &iitor. 9iciun lucru pe care laţi ,ăcut &reodată sau care

&a ,ost ,ăcut !n trecut nu &ă poate !mpiedica să spuneţi da !n ,aţa a ceea ce e1istă şi să &ă

concentraţi atenţia mai pro,und asupra Clipei de acum. 9u puteţi ,ace acest lucru !n &iitor. Gie !l ,aceţi acum# ,ie nul mai ,aceţi deloc.

S142

Rela4ii de iu:ireFură72nă !n momentul !n care a&eţi acces N şi numai dacă reuşiţi aceasta N la ,rec&enţa

conştientizată a prezenţei# toate relaţiile# mai ales cele intime# sunt pro,und &iciate şi# !n ultimă

instanţă# dis,uncţionale. Ele pot părea per,ecte pentru un timp# ca atunci c2nd sunteţi !ndrăgostit#



ţ # ţ p p p p p# ţ g #

dar in&aria(il această per,ecţiune aparentă este distrusă prin apariţia tot mai ,rec&entă a certurilor# a

con,lictelor# a nemulţumirilor şi a &iolenţelor emoţionale sau c-iar ,izice. Se pare că ma/oritatea

relaţiilor de iu(ire de&in !n scurt timp relaţii de iu(ire;ură. 6u(irea se poate trans,orma atunci !n

atacuri !n&erşunate# sentimente de ostilitate sau de retragere completă a a,ecţiunii pe nepusă masă.

Acest lucru este considerat normal. !n aceste condiţii# relaţia &a oscila un timp# c2te&a luni sau c2ţi&a

ani# !ntre polaritatea iu(irii şi cea a urii şi &ă &a da !n egală măsură plăcere şi su,erinţă. 'eseori#

cuplurile de&in dependente de aceste cicluri. 'rama lor !i ,ace să se simtă &ii. Atunci c2nd ec-ili(rul

dintre polaritatea poziti&ă şi cea negati&ă este pierdut# iar ciclurile negati&e# distructi&e apar cu o,rec&enţă şi o intensitate din ce !n ce mai mare N situaţie la care se a/unge !ntotdeauna mai

de&reme sau mai t2rziu N nu mai durează mult şi relaţia se destramă complet.

7uteţi a&ea impresia că eliminarea ciclurilor negati&e sau distructi&e ar ,ace ca totul să ,ie (ine

şi relaţia ar !n,lori minunat N dar# din ne,ericire# acest lucru nu este posi(il. 7olarităţile sunt

interdependente. )na nu poate e1ista ,ără cealaltă. Latura poziti&ă conţine de/a !n ea latura

negati&ă# care nu sa mani,estat !ncă. Am(ele sunt# de ,apt# aspecte di,erite ale aceleiaşi dis,uncţii.Dă re,er la ceea ce se numeşte# !n general# relaţie romantică N nu la iu(irea ade&ărată# care nu are

opus# pentru că se naşte din a,ara minţii. 6u(irea ca stare continuă este totuşi ,oarte rară N la ,el de

rară ca şi ,iinţele umane conştiente. Sunt totuşi posi(ile momente scurte şi ,ugare de iu(ire ori de

c2te ori apare o pauză !n ,lu1ul g2ndirii.

143

'esigur# partea negati&ă a unei relaţii este mai uşor de recunoscut ca ,iind dis,uncţională dec2tcea poziti&ă. Aşa cum este mai uşor să recunoşti sursa negati&ismului la partener dec2t la tine

!nsuţi. Ea se poate mani,esta su( multe ,orme0 posesi&itate# gelozie# control# retragere şi

resentimente nerostite# ne&oia de a a&ea !ntotdeauna dreptate# insensi(ilitate şi egocentrism# cereri



emoţionale şi manipulare# ne&oia de a te certa# de a critica# a /udeca# a !n&ino&ăţi sau a ataca# ,urie#

răz(unare inconştientă pentru durerea produsă !n trecut de un părinte# pierderea controlului şi

&iolenţă ,izică.

Latura poziti&ă constă !n aceea că sunteţi !ndrăgostit de partenerul d&s. La !nceput această

stare &ă &a produce o pro,undă satis,acţie. 5ă simţiţi e1trem de &iu. E1istenţa proprie a căpătat dintr

o dată sens# pentru că cine&a are ne&oie de d&s.# &ă doreşte şi &ă ,ace să &ă simţiţi o persoană

deose(ită# iar d&s. ,aceţi acelaşi lucru pentru ea sau el. 3mpreună# &ă simţiţi compleţi. Sentimentul

poate de&eni at2t de intens# !nc2t restul lumii să de&ină complet nesemni,icati&.

Totuşi# poate aţi mai o(ser&at şi că această intensitate este !nsoţită de o senzaţie de ne&oie şi

de dependenţă. 7uteţi de&eni dependent de celălalt. El sau ea are asupra d&s. e,ectul unui drog. 5ă

simţiţi ,oarte (ine c2nd drogul este disponi(il# dar simpla ipoteză sau g2ndul că el sau ea ar putea să

nu mai ,ie acolo pentru d&s. poate pro&oca gelozie# posesi&itate# !ncercarea de a manipula prin

şanta/ emoţional# culpa(ilizare şi acuzaţii N teama de pierdere. 'acă cealaltă persoană &ă pă

răseşte# acest lucru poate da naştere celei mai intense ostilităţi sau celei mai pro,unde dureri şidisperări. !ntro secundă# a,ecţiunea se poate trans,orma !ntrun atac crunt sau o su,erinţă teri(ilă.

Ce mai este iu(irea acum 7oate iu(irea să se trans,orme !n opusul ei !ntro secundă A ,ost oare

iu(ire sau o po,tă şi un ataşament prin dependenţă

144

Depe*de*4a 5i căutarea ple*itudi*ii5e ce am deveni dependenţi de celălalt4

Doti&ul pentru care relaţiile de iu(ire romantică reprezintă o e1perienţă at2t de intensă şi

uni&ersal căutată este acela că ele par să o,ere eli(erarea dintro stare de ,rică# ne&oie# lipsă şi



ne!mplinire# ce are rădăcini pro,unde şi ,ace parte din condiţia umană !n starea sa neeli(erată şi

neiluminată. Această stare are at2t o dimensiune ,izică# c2t şi una psi-ologică.

La ni&el ,izic# e&ident# nu sunteţi complet şi nici nu &eţi ,i &reodată0 sunteţi ,ie (ăr(at# ,ie

,emeie# adică o /umătate din !ntreg. La acest ni&el# ne&oia de a ,i complet N !ntoarcerea la uniune N

se mani,estă prin atracţia dintre (ăr(aţi şi ,emei# prin ne&oia (ăr(atului de ,emeie şi ne&oia ,emeii de

(ăr(at. Este aproape o ne&oie irezisti(ilă de uniune cu polaritatea energetică opusă. Rădăcina

acestei ne&oi ,izice este de natură spirituală0 dorinţa de a pune capăt dualităţii# de a te !ntoarce la

starea de plenitudine. )niunea se1uală dă senzaţia cea mai apropiată de această stare la ni&el ,izic.'in acest moti&# este considerată e1perienţa care o,eră cea mai mare satis,acţie !n lumea ,izică. 'ar

uniunea se1uală nu este mai mult dec2t o clipă trecătoare de plenitudine# o secundă de (eatitudine.

At2ta timp c2t este căutată inconştient ca mi/loc al m2ntuirii# persoana caută să pună capăt dualităţii

la ni&elul ,ormei# ni&el la care m2ntuirea nu este posi(ilă. 5i se o,eră o imagine ,ugară# ,oarte

tentantă a raiului# dar nu &i se permite să răm2neţi mai mult timp aici şi &ă treziţi din nou !ntrun corp

separat.La ni&el psi-ologic# sentimentul de lipsă sau de ne!mplinire este c-iar mai mare dec2t la ni&el

,izic. At2ta timp c2t &ă identi,icaţi cu mintea d&s.# a&eţi un sentiment al identităţii deri&at dintro sursă

e1ternă. Adică o(ţineţi o idee despre cine sunteţi din lucruri care# !n ultimă instanţă# nu au nimic dea

,ace cu cine sunteţi !n realitate0 rolul d&s. social# posesiunile# aspectul e1terior# succesele şi

145



'ar &ine un moment c2nd partenerul d&s. se comportă ast,el !nc2t nu &ă mai satis,ace ne&oileN sau mai cur2nd ne&oile sinelui ,als. Sentimentele de durere# ,rică şi lipsă# care sunt o parte

intrinsecă a conştiinţei sinelui ,als# dar au ,ost acoperite de relaţia de iu(ire# ies acum din nou la

supra,aţă. Ca !n cazul oricărei dependenţe# &ă simţiţi minunat c2nd drogul este disponi(il# dar



in&aria(il &ine un moment c2nd drogul nu mai ,uncţionează. C2nd acele sentimente dureroase

reapar# le simţiţi c-iar mai intens şi mai acut dec2t !nainte. 7e deasupra# &ă percepeţi partenerul# ca

,iind cauza acestor sentimente. Aceasta !nseamnă că le proiectaţi !n a,ară şi !l atacaţi pe celălalt cu

toată &iolenţa săl(atică a durerii d&s. Acest atac poate trezi durerea partenerului# şi el sau ea &ă

poate răspunde la atac. !n acest punct# şinele ,als mai speră !ncă !n mod inconştient că atacul său

sau !ncercările sale de manipulare &or reprezenta o pedeapsă su,icientă pentru a$ con&inge pe

partener săşi sc-im(e comportamentul# ca săl puteţi ,olosi din nou pentru a &ă acoperi durerea.

Giecare dependenţă apare dintrun re,uz inconştient de a accepta durerea şi de a o lăsa !n

urmă. Giecare dependentă !ncepe cu durerea şi se s,2rşeşte !n durere. 6ndi,erent de su(stanţa de

care sunteţi dependent N alcool# m2ncare# droguri legale ori ilegale sau poate o persoană N# &ă

,olosiţi de un lucru sau de o persoană pentru a &ă ascunde durerea. Acesta este moti&ul pentru care

!n relaţiile intime# după ce eu,oria iniţială a trecut# apare at2t de multă ne,ericire# at2t de multă

durere. 9u relaţiile pro&oacă durerea şi ne,ericirea. Ele scot la lumină ceea ce se a,lă de/a !n d&s.

Oricare dependenţă a/unge !ntrun punct !n care nu mai produce rezultatul dorit şi atunci simţiţidurerea mai puternic ca oric2nd.

Acesta este unul dintre moti&ele pentru care oamenii !ncearcă mereu să scape de momentul

prezent şi caută un ,el de m2ntuire !n &iitor. 7rimul lucru pe care lar putea !nt2lni dacă sar

concentra asupra Clipei de acum ar ,i durerea proprie şi de acest lucru se tem ei. 'acă ar şti măcar

147

c2t de uşor este ca !n Clipa de acum să o(ţină puterea care dizol&ă trecutul şi durerea sa# realitateacare dizol&ă iluziaV 'acă ar şti c2t de aproape sunt de propria lor realitate# c2t de aproape se a,lă de

'umnezeuV

9ici e&itarea relaţiilor cu scopul de a !ncerca să se e&ite durerea nu este o soluţie. 'urerea



este oricum prezentă. E1is tă o mai mare pro(a(ilitate ca trei relaţii eşuate !n tot at2ţia ani să &ă

,orţeze să &ă treziţi dec2t trei ani trăiţi pe o insulă pustie sau !nc-is !n cameră. 'acă aţi putea aduce

o prezenţă intensă !n singurătatea d&s.# acest lucru &ar a/uta.

De la depe*de*4ă la rela4ii ilu2i*ate

2utem transforma o relaţie de dependenţă într-una auten tică4

'a. Giind prezent şi intensi,ic2ndu&ă şi mai mult prezenţa prin concentrarea intensă a atenţiei

asupra Clipei de acum0 indi,erent dacă trăiţi singur sau cu un partener# c-eia este aceeaşi. 7entru ca

iu(irea să !n,lorească# lumina prezenţei d&s. tre(uie să ,ie ,oarte puternică# ast,el !nc2t să nu maipierdeţi controlul !n ,a&oarea celui ce g2ndeşte !n sinea d&s. sau a corpuluidurere şi să le

con,undaţi cu cel ce sunteţi cu ade&ărat. Cunoaşterea de sine# ca Giinţă a,lată !n spatele celui ce

g2ndeşte !n şinele d&s.# ca linişte !n spatele zgomotului mental# ca iu(ire şi (ucurie !n spatele durerii#

!nseamnă eli(erare# m2ntuire şi iluminare. A renunţa la identi,icarea cu corpuldurere !nseamnă a

aduce prezenţa !n durere şi a o trans,orma ast,el. A renunţa la identi,icarea cu cel ce g2ndeşte !n

sinea d&s. !nseamnă a ,i un o(ser&ator tăcut al g2ndurilor şi comportamentului propriu# mai ales altiparelor mentale repetiti&e şi al rolurilor /ucate de sinele ,als.

'acă nu o mai in&estiţi cu identitate# mintea !şi pierde trăsătura compulsi&ă# !n principal

compulsia de a /udeca şi ast,el de a se opune realităţii e1istente# ,apt ce duce la con,lict# dramă şi

dureri noi. 'e ,apt# !n momentul !n care /udecata !ncetează prin acceptarea realităţii# &aţi eli(erat de

148

minte. Aţi ,ăcut loc iu(irii# (ucuriei# păcii. !n primul r2nd# tre(uie să nu &ă mai /udecaţi pe d&s. !nşi&ă>apoi să nu &ă mai /udecaţi semenul. Cel mai important catalizator al sc-im(ării !ntro relaţie este

acceptarea completă a partenerului aşa cum este el# ,ără a simţi ne&oia de al /udeca sau de al

sc-im(a !n &reun ,el. Acest lucru &ă duce imediat dincolo de sinele ,als. 3n acest moment# toate



/ocurile mentale şi ataşamentele prin dependenţă iau s,2rşit. 9u mai e1istă &ictime şi ,ăptaşi# acu

zatori şi acuzaţi. Acesta este şi s,2rşitul oricărei codependenţe# al atracţiei !n tiparele inconştiente ale

celuilalt care le permitea să e1iste mai departe. Atunci ,ie &ă &eţi despărţi N !n iu(ire N ,ie &eţi

pătrunde mai pro,und !n Clipa de acum !mpreună N !n Giinţă. Să ,ie c-iar at2t de uşor 'a# este

c-iar at2t de uşor.

"u:irea este o stare a (ii*4ei/ "u:irea dvs/ *u se a9lă 8* e7 terior# ci ad<*c 8* dvs/ Nu o

pute4i pierde *iciodată 5i *ici ea *u vă poate părăsi/ Nu este depe*de*tă de u* alt corp# de o

9or2ă e7terioară/ Este li*i5tea preze*4ei dvs/# vă pute4i si24i realitatea ate2porală 5i lipsi tă de

9or2ă su: 9or2a vie4ii *e2a*i9este care vă a*i2ă 9or2a 9izică/ Atu*ci pute4i si24i aceea5i

via4ă 8* pro9u*zi2ea 9iecărui o2 5i a 9iecărei 9ii*4e/ 'rivi4i di*colo de vălul 9or2ei 5i al

separării/ Aceasta este re alizarea u*ită4ii/ Aceasta este iu:irea/

Ce este 'umnezeu 5iaţa eternă din spatele tuturor ,ormelor de &iaţă. Ce este iu(irea

Simţirea prezenţei acestei 5ieţi ad2nc !n stră,undurile d&s. şi ale tuturor ,iinţelor. 6denti,icarea cu ea.

'e aceea# orice iu(ire este iu(irea lui 'umnezeu.

S149

6u(irea nu este selecti&ă# aşa cum nici lumina soarelui nu este selecti&ă. Ea nu ,ace opersoană să ,ie specială. 9u este e1clusi&istă. E1clusi&ismul nu este iu(irea lui 'umnezeu# ci

iu(irea sinelui ,als. Totuşi# intensitatea cu care este simţită iu(irea ade&ărată poate &aria. 7uteţi

!nt2lni o persoană care să &ă !napoieze dragostea cu mai multă claritate şi intensitate dec2t altele#



iar# dacă această persoană are aceleaşi sentimen te ,aţă de d&s.# se poate spune că sunteţi am2ndoi

!ntro rela ţie de iu(ire. Legătura care &ă uneşte cu această persoană este aceeaşi legătură care &ă

uneşte cu persoana care stă l2ngă d&s. !n auto(uz# cu o pasăre# cu un copac# cu o ,loare. 9umai

gra dul de intensitate este di,erit.

C-iar şi !ntro relaţie de dependenţă pot apărea momente !n care răz(ate ce&a mai real# ce&a

care depăşeşte ne&oile d&s. mutuale legate de dependenţă. Acestea sunt momentele !n care

intensitatea at2t a minţii d&s.# c2t şi a aceleia a partenerului scade (rusc# iar corpuldurere este

temporar adormit.

Aceasta se !nt2mplă uneori !n timpul momentelor de intimitate ,izică sau atunci c2nd am2ndoi

sunteţi martorii miracolului naşterii unui copil# !n prezenţa morţii sau atunci c2nd unul dintre d&s. este

gra& (olna& N !n orice situaţie care ,ace mintea să de&ină neputincioasă. !n asemenea momente#

Giinţa d&s.# care se a,lă de o(icei !ngropată su( minte# se dez&ăluie şi acest lucru ,ace posi(ilă

comunicarea autentică.

Comunicarea autentică este comuniune N realizarea unităţii# care este iu(irea. 'e o(icei#aceasta se pierde din nou ,oarte repede# cu e1cepţia cazului !n care puteţi răm2ne prezent su,icient

timp pentru a !mpiedica mintea să re&ină la &ec-ile ei o(iceiuri. 'e !ndată ce mintea şi identi,icarea

cu mintea reapar# nu mai sunteţi d&s. !nşi&ă# ci &ă identi,icaţi cu imaginea d&s. mentală şi !ncepeţi să

/ucaţi din nou /ocuri şi roluri cu scopul de a satis,ace ne&oile sinelui ,als. Sunteţi din nou o minte

150

umană# care pretinde că este o ,iinţă umană# interacţion2nd cu o altă minte# /uc2nd drama numităiu(ire.

'eşi sunt posi(ile scurte momente de iu(ire autentică# iu(irea nu poate !n,lori dacă nu &aţi

eli(erat pentru totdeauna de identi,icarea cu mintea şi prezenţa d&s. nu este su,icient de intensă



pentru a dizol&a corpuldurere N sau dacă nu puteţi măcar răm2ne prezent ca o(ser&ator. Corpul

durere nu mai poate atunci să pună stăp2nire pe d&s. şi să distrugă iu(irea.

Rela4iile ca 9or2ă de practică spirituală7e măsură ce identi,icarea cu şinele ,als ca mod al conştiinţei şi toate structurile sociale#

politice şi economice se apropie din ce !n ce mai mult de ,aza ,inală a colapsului# relaţiile dintre

(ăr(aţi şi ,emei re,lectă din ce !n ce mai mult starea pro,undă de criză !n care se a,lă acum

umanitatea. 7e măsură ce oamenii se identi,ică din ce !n ce mai pro,und cu mintea lor# ma/oritatea

relaţiilor nu !şi mai au rădăcinile !n Giinţă şi ast,el se trans,ormă !n surse de durere# ,iind dominate de

pro(leme şi con,licte.

Dilioane de oameni trăiesc singuri sau !şi cresc singuri copiii# incapa(ili să sta(ilească o relaţie

intimă sau nedorind să repete drama ne(unească din relaţiile trecute. Alţii trec de la o relaţie la alta#

de la un ciclu de plăceredurere la altul# !n căutarea zadarnică a satis,acţiei prin uniunea cu

polaritatea energetică opusă. 6ar alţii pre,eră compromisul şi continuă să răm2nă !mpreună#

perpetu2nd o relaţie !n care domină negati&ismul# de dragul copiilor# al siguranţei# al o(işnuinţei# deteamă să nu răm2nă singuri sau !n &irtutea unui alt gen de aran/ament de pe urma căruia

(ene,iciază şi unul şi celălalt sau c-iar !n &irtutea dependenţei inconştiente de descărcarea

energetică a dramelor emoţionale şi a su,erinţei.

151



de a &ă m2ntui. 6n ,iecare moment# păstraţi o(ser&aţiile pe care leaţi ,ăcut# mai ales pe acelea carese re,eră la starea d&s. interioară. 6ndi,erent dacă este &or(a despre gelozie# apărare# ne&oia de a te

certa# de a a&ea dreptate# un copil interior care cere iu(ire şi atenţie sau o durere emoţională de

orice ,el N indi,erent despre ce este &or(a# recunoaşteţi realitatea momentului şi păstraţi ceea ce aţi



conştientizat. Atunci relaţia &a de&eni pentru d&s. sad-ana# o practică spirituală. 'acă o(ser&aţi la

partenerul d&s. un comportament inconştient# păstraţi ceea ce aţi conştientizat !n !m(răţişarea

iu(itoare a cunoaşterii şi nu reacţionaţi. 6nconştienţa şi cunoaşterea nu pot coe1ista mult timp N

c-iar dacă această cunoaştere se re,eră numai la celălalt şi nu la persoana care acţionează incon

ştient. Gorma de energie care se a,lă !n spatele ostilităţii şi atacului găseşte prezenţa iu(irii a(solut

intolera(ilă. 'acă reacţionaţi !n &reun ,el la inconştienţa partenerului# de&eniţi inconştient. 'ar# dacă

&ă amintiţi să &ă cunoaşteţi reacţia# nimic nu este pierdut.

)manitatea este supusă unei presiuni teri(ile de a e&olua# pentru că aceasta este singura ei

şansă de supra&ieţuire ca rasă. Acest lucru &a a,ecta ,iecare aspect al &ieţii d&s. şi mai ales relaţiile

intime. 9iciodată p2nă acum relaţiile umane nu au ,ost at2t de pro(lematice şi de pline de con,licte

ca !n prezent. Aşa cum aţi o(ser&at# poate# ele nu e1istă pentru a &ă ,ace să &ă simţiţi ,ericit sau

!mplinit. 3n cazul !n care conti nuaţi să urmăriţi scopul m2ntuirii prin intermediul unei rela ţii# &eţi su,eri

nenumărate deziluzii. 'ar dacă acceptaţi ,aptul că relaţia e1istă pentru a &ă ,ace conştient# şi nu

,ericit# atunci tocmai acest lucru &ă &a o,eri m2ntuirea şi &ă &eţi alinia con ştiinţei superioare caredoreşte să ia naştere !n această lume. Cei care continuă să se agate de &ec-ile lor tipare &or a&ea

parte de o durere# &iolenţă# con,uzie şi ne(unie din ce !n ce mai mari.

153

2resupun că este nevoie de două persoane pentru ca o re laţie să devină un e3erciţiu spiritual, aşa cum aţi sugerat. 5e e3emplu, partenerul meu încă îşi mai pune în aplicare vec<i le tipare de

gelozie şi control. =-am atras atenţia de multe ori, dar el este incapail să realizeze acest lucru.

'e c2te persoane este ne&oie pentru a &ă trans,orma &iaţa !ntrun e1erciţiu spiritual 9u



contează dacă partenerul nu &rea să coopereze. Sănătatea mentală N conştiinţa N poate să apară

!n această lume prin d&s. 9u este ne&oie să aşteptaţi ca lumea să de&ină mai puţin ne(ună sau ca o

persoană să de&ină conştientă pentru a &ă dez&olta spiritual. Sar putea să dureze o &eşnicie. 9u &ă

acuzaţi unul pe altul de inconştien ţă# !n momentul !n care !ncepeţi să &ă certaţi# &aţi identi,icat cu o

poziţie mentală şi apăraţi nu numai această poziţie# dar şi sentimentul d&s. de sine. Sinele ,als a

preluat comanda. Aţi de&enit inconştient. )neori# poate ,i (ine să su(liniem anumi te aspecte ale

comportamentului partenerului. 'acă sunteţi ,oarte &igilent# ,oarte prezent# puteţi ,ace acest lucru

,ără im plicarea sinelui ,als N ,ără să !n&ino&ăţiţi# să acuzaţi sau să !ncercaţi săi do&ediţi celuilalt că

greşeşte.

C2nd partenerul are un comportament inconştient# a(an donaţi orice critică . Critica !nseamnă

,ie con,undarea com portamentului inconştient al unei persoane cu persoana respecti&ă# ,ie

proiectarea propriei inconştiente asupra altuia şi con,undarea ei cu acea persoană. A(andonarea

criticilor nu !nseamnă că nu recunoaşteţi dis,uncţia şi inconştienţa atunci c2nd o &edeţi. !nseamnă să

,iţi cel care ştie !n loc să ,iţi re acţia şi /udecătorul. Atunci ,ie &eţi ,i complet li(er de orice reacţie# ,ie &eţi reacţiona răm2n2nd conştient# păstr2ndu&ă spaţiul interior !n care reacţia este o(ser&ată şi

!n care i se permite să e1iste. !n loc să &ă luptaţi cu !ntunericul# aduceţi lumina. !n loc să reacţionaţi

la o iluzie# pri&iţi iluzia şi !n ace laşi timp &edeţi dincolo de ea. C2nd sunteţi conştient creaţi un spaţiu

de prezenţă iu(itoare# care le permite lucrurilor şi oa menilor să e1iste aşa cum sunt. 9u e1istă

154

catalizator mai mare pentru trans,ormare. 'acă e1ersaţi această atitudine# partenerul nu &a putearăm2ne alături de d&s. continu2nd să ,ie inconştient.

'acă am2ndoi sunteţi de acord ca relaţia să de&ină un ierciţiu spiritual# atunci cu at2t mai (ine.

5ă puteţi e1prima 6ntimentele# g2ndurile şi reacţiile unul ,aţă de altul c-iar !n momentul !n care apar#

l l ! i d i ă ă ă



pentru a nu crea un gol temporal# !n care o emoţie sau o durere nee1primată sau nerecunoscută să

se poată deteriora şi ampli,ica. 3n&ăţaţi să e1primaţi ceea ce simţiţi ,ără să !n&ino&ăţiţi. 3n&ăţaţi să &ă

ascultaţi partenerul !n mod desc-is# nede,ensi&. Acordaţii spaţiu pentru a se pu tea e1prima. Giţi

prezent. Acuzarea# apărarea# atacul N toate aceste tipare care sunt ,ăcute să !ntărească sau să

prote/eze şi nele ,als ori să satis,acă ne&oile acestuia &or de&eni inutile . Să acorzi spaţiu altora N şi

ţie !nsuţi N este un lucru &ital. 6u(irea nu poate !n,lori ,ără el. C2nd aţi eliminat cei doi ,actori care

distrug relaţiile0 adică atunci c2nd corpuldurere sa trans,ormat# iar d&s. nu &ă mai identi,icaţi cu

mintea şi cu poziţiile mentale şi partenerul d&s. a ,ăcut la ,el# &eţi trăi ,ericirea unei relaţii care

!n,loreşte. !n loc să &ă re,lectaţi unul altuia durerea şi inconştienţa# !n loc să &ă satis,aceţi ne&oile

mutuale şi dependente ale sinelui ,als# &ă &eţi re,lecta unul altuia iu(irea pe care o simţiţi ad2nc !n

interior# iu(irea care &ine odată cu conştientizarea ,aptului că sunteţi una cu tot ceea ce e1istă.

Aceasta este iu(irea care nu are opus.

'acă partenerul este !ncă identi,icat cu mintea şi corpuldurere# !n &reme ce d&s. &aţi eli(erat

de/a# aceasta &a ii o di,icultate ma/oră N nu pentru d&s.# ci pentru partener. 9u este uşor să trăieşticu o persoană iluminată sau# mai cur2nd# este at2t de uşor# !nc2t sinele ,als găseşte acest lucru

e1trem de ameninţător. 9u uitaţi că şinele ,als are ne&oie de pro(leme# con,licte şi duşmani pentru

aşi !ntări sentimentul de separare de care depinde identitatea sa. Dintea partenerului care nu sa

dez&oltat spiritual &a ,i pro,und ,rustrată# pentru că poziţiile sale ,i1e nu opun nicio rezistenţă# ceea

155

ce !nseamnă că &or de&eni nesigure şi sla(e# e1ist2nd şi pericolul de a se pră(uşi cu totul şi de aduce la pierderea sinelui. Corpuldurere cere un ,eed(ac pe care nu !l primeşte. 9e&oia de ceartă#

de momente dramatice şi de con,lict nu este satis,ăcută. 'ar atenţie0 unele persoane care sunt

retrase# insensi(ile# cu care nu poţi comunica sau care sunt rupte de sentimentele lor pot ,i con&inse

i t ! ă !i i ă i lţii ă t d lt t i it l l ţi ă t i i !



şi pot !ncerca să !i con&ingă şi pe alţii că sunt dez&oltate spiritual sau cel puţin că nu este nimic !n

ne regulă cu ele şi că tot răul &ine de la partener. 8ăr(aţii tind să ,acă acest lucru mai des dec2t

,emeile. !şi pot pri&i pere c-ea ca ,iind iraţională sau emoti&ă. 'ar# dacă &ă puteţi simţi emoţiile# nu

sunteţi departe de corpul interior radiant# a,lat c-iar !n spatele lor. 'acă trăiţi preponderent la ni&el

mental# distanţa este mult mai mare şi tre(uie să aduceţi conştiinţa !n corpul emoţional !nainte de a

putea a/unge la corpul interior.

'acă nu e1istă o emanaţie de iu(ire şi (ucurie# prezenţă completă şi desc-idere către toate

,iinţele# atunci nu &aţi dez&oltat spiritual su,icient de mult. )n alt indicator este ,e lul !n care o

persoană se comportă !n situaţii di,icile# compli cate sau atunci c2nd lucrurile merg prost. 'acă

dez&oltarea d&s. spirituală este o autoamăgire mentală# atunci &iaţa &ă &a pune cur2nd !n ,aţă un

o(stacol care &a scoate la i&eală incon ştienţa d&s. su( o ,ormă oarecare N a ,ricii# ,uriei# a unei po

ziţii de apărare# a criticării# deprimării ş.a.m.d. 'acă a&eţi o relaţie# multe pro(leme &or &eni de la

partener. 'e e1emplu# o ,emeie poate ,i pusă !n di,icultate de un partener indi,erent sau apatic# cu

care nu poate comunica şi care trăieşte aproape !n !ntregime la ni&el mental. Ea &a ,i a,ectată deincapacita tea lui de a o auzi# de ai acorda atenţie şi spaţiu ?li(ertatea de a ,i ea !nsăşi@# care se

datorează lipsei lui de prezenţă. A(sen ţa iu(irii !n relaţie# care de o(icei este simţită mai acut de ,e

meie dec2t de (ăr(at# &a declanşa trezirea corpuluidurere al ,emeii şi# prin intermediul lui# ea !şi &a

ataca partenerul N !l &a !n&ino&ăţi# critica# !i &a arăta că greşeşte ş.a.m.d. Lucru care# la r2ndul său#

156

de&ine o di,icultate pentru el. 7entru a se apăra de atacul corpuluidurere al ,emeii# pe care !lconside ră total ne/usti,icat# el &a de&eni şi mai pro,und !nrădăcinat !n poziţiile sale mentale# pe

măsură ce se /usti,ică# se apără sau contraatacă şi mai mult. !n ,inal# acest lucru poate acti&a pro

priul său corpdurere. C2nd am(ii parteneri au a/uns să ,ie ast,el controlaţi# este atins un ni&el de

i ti ţă , dă d i l ţă ţi lă d t i t t ăl( ti d



inconştienţă pro,undă# de &iolenţă emoţională# de atac şi contraatac săl(atic# care nu se &a reduce

p2nă c2nd am(ele corpuridurere nu şiau ,ăcut plinul cu energie# put2nd intra ast,el !n ,aza de

somnolenţă. 72nă data &iitoare.

Acesta este numai unul dintre in,initele scenarii posi(ile. Sau scris pe această temă multe

cărţi şi ar putea ,i scrise mult mai multe despre ,elul !n care inconştienţa iese la lumină !n relaţiile

-eterose1uale. 'ar# aşa cum am spus mai de&reme# după ce aţi !nţeles cauza principală a

dis,uncţionalităţii# nu mai a&eţi ne&oie să e1ploraţi nenumăratele ei mani,estări.

Să aruncăm din nou o scurtă pri&ire asupra scenariului pe care tocmai lam descris. Giecare

di,icultate apărută aici este de ,apt o şansă mascată de iluminare . 3n ,iecare etapă de des,ăşurare a

procesului dis,uncţional# este posi(ilă eli(erarea de inconştient. 'e e1emplu# ostilitatea ,emeii ar

putea de &eni pentru (ăr(at un semnal pentru a a(andona ni&elul de identi,icare cu mintea# pentru a

se trezi !n prezent N !n loc să se identi,ice din ce !n ce mai mult cu mintea# să de&ină din ce !n ce

mai conştient. 3n loc să de&ină corpuldurere# ,emeia ar putea de&eni cunoscătorul care o(ser&ă

durerea emoţiona lă !n propria sa ,iinţă# acceler2nd ast,el puterea Clipei de acum şi iniţiindtrans,ormarea durerii. Aceasta ar !nlătura proiectarea compulsi&ă şi automată a durerii !n e1terior.

Atunci ea ar putea săşi comunice sentimentele partenerului. 'esigur# nu e1istă nicio garanţie că el

ar ascultao# dar ast,el ar a&ea o mare şansă de a ,i prezent şi de a sparge ciclul nesănătos de

aplicare in&oluntară a tiparelor mentale inconştiente. 'acă ,emeia pierde această ocazie# (ăr(atul ar

157



mai aproape de Giinţă dec2t (ăr(aţii# deoarece ele !ntrupează 9emani,estul. Mi mai mult# toatecreaturile şi toate lucrurile tre(uie să se !ntoarcă !n ,inal la Sursă. Toate lucrurile dispar din nou !n

Tao. El este singurul care durează. 'eoarece Sursa este pri&ită ca ,iind ,eminină# acest lucru este

reprezentat prin cele două părţi# luminoasă şi !ntunecată# ale ar-etipului ,eminin !n psi-ologie şi

mitologie Peiţa sau Dama 'i&ină are două aspecte0 ea dă &iaţă şi ia &iaţa



mitologie. Peiţa sau Dama 'i&ină are două aspecte0 ea dă &iaţă şi ia &iaţa.

C2nd mintea a preluat controlul şi oamenii au pierdut contactul cu realitatea esenţei lor di&ine#

ei au !nceput să !l g2ndească pe 'umnezeu ca ,igură masculină. Societatea a de&enit dominată de

(ăr(aţi# iar ,emeia# supusă (ăr(atului.

9u !ncerc să sugerez că ar ,i (ine să ne !ntoarcem la reprezentările ,eminine iniţiale ale

di&inului. )nii oameni ,olosesc !n prezent termenul de Damă 'i&ină !n loc de 'umnezeu. Ei

resta(ilesc ast,el un ec-ili(ru !ntre partea ,eminină şi cea masculină# care sa pierdut cu mult timp !n

urmă# şi asta este ,oarte (ine. 'ar răm2ne totuşi o reprezentare şi un concept# poate temporar util#

ca o -artă sau un indicator ,olositor o &reme# dar care sunt mai mult un o(stacol dec2t un a/utor

atunci c2nd sunteţi pregătit să &ă daţi seama de realitatea din spatele tuturor conceptelor şi

imaginilor. Ade&ărat răm2ne totuşi ,aptul că ,rec&enţa energetică a minţii pare să ,ie# !n esenţă#

masculină. Dintea opune rezistenţă# se luptă pentru control# ,oloseşte# manipulează# atacă# !ncearcă

să !nş,ace şi să posede ş.a.m.d. Acesta este moti&ul pentru care 'umnezeul tradiţional este o ,igură

patriar-ală# !n&estită cu autoritate# ce deţine controlul# dominatoare şi de multe ori un (ăr(at m2nios#de care ar tre(ui să ne temem mereu# după cum sugerează 5ec-iul Testament. Acest 'umnezeu

este o proiecţie a minţii umane.

7entru a depăşi mintea şi a &ă reconecta cu realitatea mai pro,undă a Giinţei a&eţi ne&oie de

calităţi e1trem de di,erite0 a(andonarea# atitudinea necritică# o desc-idere care s2i permită &ieţii să

159

e1iste !n loc să i se opună# capacitatea de a păstra toate lucrurile !n !m(răţişarea plină de iu(ire acunoaşterii. Toate aceste calităţi sunt mult mai str2ns legate de principiul ,eminin. 'acă energia

mentală este dură şi rigidă# energia Giinţei este moale şi ,le1i(ilă şi in,init mai puternică dec2t mintea.

Dintea conduce ci&ilizaţia noastră# !n timp ce Giinţa gu&ernează &iaţa pe 7ăm2nt şi !n uni&ers. Giinţa

este inteligenţa ale cărei mani,estări &izi(ile ,ormează uni&ersul ,izic 'eşi ,emeile sunt potenţial mai



este inteligenţa ale cărei mani,estări &izi(ile ,ormează uni&ersul ,izic. 'eşi ,emeile sunt potenţial mai

aproape de ea# şi (ăr(aţii pot a&ea acces la aceasta !n sinea lor.

!n acest moment# marea ma/oritate a (ăr(aţilor şi ,emeilor !ncă se mai a,lă !n g-earele minţii0

se identi,ică cu g2nditorul şi corpuldurere. 'esigur# acest lucru !mpiedică dez&oltarea spirituală şi

!n,lorirea iu(irii. Ca regulă generală# o(stacolul ma/or tinde să ,ie pentru (ăr(aţi mintea !n plină

acti&itate de g2ndire# iar pentru ,emei corpuldurere# deşi !n anumite cazuri situaţia poate ,i in&ersă#

iar la unele persoane am(ele o(stacole să ai(ă o ,orţă egală.

Dizolvarea corpului=durere 9e2i*i* colectiv

5e ce corpul-durere este un ostacol mai mare pentru femei4

Corpuldurere are de o(icei un aspect colecti& şi unul personal. Aspectul personal este

reziduul acumulat al durerii emoţionale su,erite !n timpul &ieţii. Corpuldurere colecti& este durerea

acumulată !n psi-icul uman colecti& dea lungul a *.<<< de ani# prin (oli# torturi# răz(oaie# crime#

acte de cruzime# ne(unie ş.a.m.d. Corpuldurere personal al ,iecărui om participă la acest corp

durere colecti&. E1istă zone di,erite !n ce pri&eşte corpuldurere colecti&. 'e e1emplu# anumite raseau ţări !n care apar ,orme e1treme de con,lict sau &iolenţă au un corpdurere colecti& mai puternic

dec2t altele. Orice per soană care are un corpdurere puternic şi insu,icientă conşti inţă pentru a se

desprinde din identi,icarea cu el &a ,i ,orţată continuu să !şi descarce periodic durerea emoţională>

ea ar putea ,oarte uşor să de&ină ,ie autorul# ,ie &ictima unor acte de &iolenţă# după cum corpul

160

durere propriu este predominant acti& sau pasi&. 7e de altă parte# acest gen de persoană ar putea ,ipotenţial mai aproape de dez&oltarea spirituală. Acest potenţial nu este neapărat o realitate# desigur#

dar# dacă &ă a,laţi !n capcana unui coşmar# &eţi ,i pro(a(il mai puternic moti&at să &ă treziţi dec2t o

persoană care trăieşte momente le plăcute şi neplăcute ale unui &is o(işnuit.

3n a,ară de corpul durere personal ,iecare ,emeie are rolul ei !n ceea ce ar putea ,i descris



3n a,ară de corpuldurere personal# ,iecare ,emeie are rolul ei !n ceea ce ar putea ,i descris

drept corpuldurere colecti& ,eminin N dacă nu este total conştientă. Acesta este ,ormat din

acumularea durerii su,erite de ,emei# !n parte prin su(/ugarea lor de către (ăr(aţi prin scla&ie#

e1ploatare# &iol# naştere# a&ort etc. &reme de mii de ani. 'urerea emoţională sau ,izică ce pentru

multe ,emei precede şi coincide cu ciclul menstrual este corpuldurere !n aspectul său colecti&# care

se trezeşte din somnolenţă !n acel moment# deşi el poate ,i trezit şi !n alte momente. El !mpiedică

circulaţia li(eră a energiei prin corp# a cărei e1presie ,izică este menstruaţia. Haideţi să răm2nem la

această idee un moment şi să &edem cum poate ea să de&ină o ocazie de dez&oltare spirituală.

'eseori# ,emeile sunt stăp2nite de corpuldurere !n pe rioada menstruaţiei. Acesta are o

!ncărcătură energetică ,oar te puternică şi &ă poate atrage cu uşurinţă !n identi,icarea in conştientă cu

el. Atunci sunteţi acti& posedată de c2mpul energetic ce &ă ocupă spaţiul interior şi pretinde că

sunteţi c-iar d&s. N dar# desigur# nu sunteţi deloc d&s. 5or(eşte prin d&s.# acţionează prin d&s.#

g2ndeşte prin d&s. El &a crea !n &iaţa d&s. situaţii negati&e# ast,el !nc2t să se poată -răni cu această

energie. 5rea mai multă durere# indi,erent su( ce ,ormă. Am descris de/a acest proces# care poate ,i&iolent şi distructi&. Este durere pură# durere trecută N şi nu sunteţi d&s.

9umărul ,emeilor care se apropie acum de starea de trezire completă este de/a mai mare

dec2t cel al (ăr(aţilor şi &a ,i din ce !n ce mai mare !n anii care &or &eni. !n ,inal# (ăr(aţii sar putea

să le a/ungă din urmă# dar pentru un inter&al de timp considera(il &a e1ista un decala/ !ntre gradul de

161

conştiinţă al celor două se1e. Gemeile !şi redo(2ndesc ,uncţia la care au dreptul prin naştere şi caredin acest moti& le re&ine mai mult lor dec2t (ăr(aţilor0 aceea de a ,i o punte de legătură !ntre lumea

mani,estă şi 9emani,est# !ntre ,izic şi spirit. 7rincipala d&s. sarcină acum# ca ,emeie# este să

trans,ormaţi corpuldurere ast,el !nc2t să nu se mai interpună !ntre d&s. şi şinele d&s. ade&ărat#

esenţa d&s 'esigur tre(uie să depăşiţi şi celălalt o(stacol !n calea dez&oltării spirituale mintea



esenţa d&s. 'esigur# tre(uie să depăşiţi şi celălalt o(stacol !n calea dez&oltării spirituale N mintea

g2nditoare N# dar prezenţa intensă pe care o &eţi genera c2nd &eţi lucra cu corpuldurere &ă &a

eli(era şi de identi,icarea cu mintea.

7rimul lucru pe care tre(uie să &il amintiţi este acesta0 at2ta timp c2t &ă construiţi o identitate

din durere# nu &ă &eţi putea eli(era de ea. At2ta timp c2t o parte a sentimentului d&s. de identitate

este in&estit !n durerea d&s. emoţională# &ă &eţi opune inconştient sau &eţi sa(ota orice !ncercare de

a &ă &indeca de durere. 'e ce 7ur şi simplu pentru că doriţi să răm2neţi intactă# iar durerea a

de&enit o parte esenţială a d&s. Acesta este un proces inconştient şi singurul mod de al depăşi este

să !l aduceţi !n conştiinţă.

A &ă da (rusc seama de ,aptul că sunteţi sau aţi ,ost ataşată de durerea proprie poate ,i

şocant. !n momentul !n care &ă daţi seama de acest lucru aţi rupt ataşamentul. Corpuldurere este

un c2mp energetic# aproape ca o entitate# care a de&enit temporar locatarul spaţiului d&s. interior. O

parte a energiei &itale a rămas (locată !n această capcană# o energie care nu mai circulă. 'esigur#

corpuldurere e1istă din cauză că !n trecut sau !nt2mplat anumite lucruri. Este trecutul &iu din d&s.şi# dacă &ă identi,icaţi cu el# &ă identi,icaţi cu trecutul. Atunci c2nd &ă identi,icaţi drept &ictimă# credeţi

că trecutul este mai puternic dec2t prezentul# credinţă contrară ade&ărului. Este credinţa că alte

persoane şi ceea ce &au ,ăcut sunt responsa (ile pentru ,elul !n care sunteţi azi# pentru su,erinţa

d&s. emo ţională sau pentru incapacitatea de a ,i cel;cea care sunteţi !n realitate. Ade&ărul este că

162

singura putere care e1istă este con ţinută !n momentul prezent0 este puterea prezenţei d&s. Oda tă ce&eţi cunoaşte acest lucru# &ă &eţi da seama că numai d&s. sunteţi responsa(il pentru spaţiul d&s.

interior de acum N şi nimeni altcine&a N şi că trecutul nu poate !n&inge puterea Clipei de acum.

S



S Aşadar# identi,icarea &ă !mpiedică să rezol&aţi pro(lema corpuluidurere. )nele ,emei# care

sunt de/a destul de conştiente pentru aşi a(andona identitatea de &ictimă la ni&el personal# continuă

să se agate de o identitate colecti&ă de &ictimă0 Ce leau ,ăcut (ăr(aţii ,emeilorV Au dreptate N şi

!n acelaşi timp greşesc. Au dreptate deoarece corpuldurere colecti& ,eminin a luat naştere# !n

principal# din cauza &iolenţelor e1ercitate de (ăr(aţi asupra ,emeilor şi# de asemenea# din cauza

reprimării ,eminităţii pe !ntreaga planetă timp de milioane de ani. Ele greşesc !n cazul !n care o partea sentimentului lor de identitate deri&ă de aici# !nc-iz2nduse ast,el !ntro identitate ,eminină

colecti&ă. 'acă o ,emeie continuă să nutrească ură# resentimente sau să condamne# ea !şi

păstreazăpul corpuldurere. Acest lucru !i poate o,eri o identitate !ncura/atoare de solidaritate cu alte

,emei# dar o ,ace prizoniera trecutului şi !i (loc-ează accesul deplin la esenţa şi puterea ei

ade&ărată. 'acă ,emeile !i resping pe (ăr(aţi# !ntreţin un sentiment de separare# !ntărind ast,el

şinele ,als. Mi cu c2t şinele ,als este mai puternic# cu at2t sunteţi mai departe de natura d&s.ade&ărată.

Aşa că nu &ă ,olosiţi corpuldurere pentru a &ă crea o identitate. Golosiţil !n sc-im( pentru a &ă

dez&olta spiritual. Trans,ormaţil !n conştiinţă. )nul dintre cele mai (une momente pentru a ,ace

aceasta este !n timpul ciclului menstrual. Cred că# !n anii care &or &eni# multe ,emei &or pătrunde !n163

starea de conştiinţă pro,undă !n acest inter&al. 'e o(icei# este o perioadă de inconştienţă pentrumulte ,emei# deoarece corpuldurere colecti& ,eminin preia controlul. Totuşi# după ce aţi atins un

anumit ni&el de conştiinţă# puteţi in&ersa procesul# ast,el !nc2t !n loc să de&eniţi mai inconştientă# să

de&eniţi mai conştientă. Am descris de/a procesul ,undamental# dar aş &rea să !l mai parcurgem o

dată acum !nsă re,erindune !n mod special la corpuldurere ,eminin colecti&



dată# acum !nsă re,erindune !n mod special la corpuldurere ,eminin colecti&.

C2nd ştiţi că se apropie perioada ciclului menstrual# !nainte de a simţi primele semne ale

,enomenului# numit !n termeni uzuali tensiune premenstruală# adică trezirea corpuluidurere ,eminincolecti&# ,iţi ,oarte atentă şi locuiţi&ă corpul c2t mai mult posi(il. C2nd apar primele semne# tre(uie

să ,iţi su,icient de &igilentă pentru a le surprinde !nainte ca ele să pună stăp2nire pe d&s. 'e

e1emplu# primul semn poate ,i un sentiment (rusc de iritare puternică# de ,urie sau un simptom pur

,izic. 6ndi,erent !n ce ar consta# o(ser&aţil !nainte ca el să pună stăp2nire pe g2ndirea sau pe

comportamentul d&s. Aceasta !nseamnă pur şi simplu să &ă !ndreptaţi atenţia asupra lui. 'acă este

o emoţie# simţiţi puternica !ncărcătură energetică din spatele ei. Recunoaşteţi corpuldurere. !n

acelaşi timp# de&eniţi o(ser&atorul> ,iţi atent la prezenţa conştientă şi simţiţii puterea. Orice emoţie

!n care &eţi aduce prezenţa d&s. &a slă(i cur2nd şi se &a trans,orma. 'acă este un simplu simptom

,izic# atenţia pe care io acordaţi !l &a !mpiedica să se trans,orme !ntro emoţie sau g2nd. Apoi

continuaţi să ,iţi &igilentă şi aşteptaţi să apară următorul semn al corpuluidurere. C2nd acesta

apare# surprindeţil şi procedaţi la ,el ca mai !nainte.

Dai t2rziu# c2nd corpuldurere sa trezit complet din starea sa de somnolenţă# &eţi trăi o

tul(urare considera(ilă a spaţiului interior# care &a dura poate c2te&a zile. 6ndi,erent de ,orma pe

care o ia# răm2neţi prezentă. Acordaţii !ntreaga d&s. atenţie. O(ser&aţi tumultul din interior.

Acceptaţii prezenţa. 7ăstraţi această in,ormaţie şi de&eniţi cunoscătorul. 9u uitaţi0 nu lăsaţi corpul

164

durere să &ă ,olosească mintea şi să pună stăp2nire pe g2ndirea d&s. )rmăriţil. Simţiţii energia !ncorpul d&s. 'upă cum ştiţi# atenţie deplină !nseamnă acceptare completă.

7rintro atenţie susţinută şi# ast,el# prin acceptare# apare trans,ormarea. Corpuldurere se

trans,ormă !ntro conştiinţă strălucitoare# aşa cum o (ucată de lemn se trans,ormă şi ea !n ,lacără

atunci c2nd este pusă !n ,oc sau l2ngă el Denstruaţia &a de&eni atunci nu numai o e1presie &eselă



atunci c2nd este pusă !n ,oc sau l2ngă el. Denstruaţia &a de&eni atunci nu numai o e1presie &eselă

şi plăcută a ,eminităţii# ci şi un moment sacru de trans,ormare# !n care daţi naştere unei noi

conştiinţe. 9atura d&s. ade&ărată &a străluci prin ea# at2t !n aspectele sale ,eminine# ca Damă'i&ină# c2t şi !n aspectul său transcendent ca Giinţă di&ină ce depăşeşte dualismul masculin,eminin.

'acă partenerul d&s. este su,icient de conştient# &ă poate a/uta !n acest e1erciţiu pe care

tocmai lam descris# păstr2nd ,rec&enţa prezenţei intense mai ales !n acest inter&al. 'acă el răm2ne

prezent ori de c2te ori recădeţi !n identi,icarea inconştientă cu corpuldurere# lucru care este posi(il

şi se &a !nt2mpla la !nceput# &eţi putea ,oarte repede să &ă alăturaţi lui !n această stare. Adică# ori de

c2te ori corpuldurere preia temporar controlul# !n timpul menstruaţiei sau !n alte momente#

partenerul nu !l &a con,unda cu d&s. C-iar dacă acesta !l atacă# cum pro(a(il o &a ,ace# el nu &a

reacţiona ca şi cum aţi ,i d&s.# retrăg2nduse sau construind un ,el sau altul de apărare. !şi &a

păstra spaţiul de prezenţă intensă. 9u mai este ne&oie de niciun alt lucru pentru trans,ormare. !n alte

momente# &eţi ,i capa(ilă să ,aceţi acelaşi lucru pentru el sau să !l a/utaţi s2şi rec2ştige conştiinţa

de su( dominaţia minţii# atrăg2ndui atenţia către aici şi acum ori de c2te ori se &a identi,ica cu

g2ndirea.

3n acest ,el# un permanent c2mp energetic de o ,rec&enţă !naltă şi pură &a lua naştere !ntre

d&s. 9ici iluziile# nici durerea# nici con,lictele# nimic din ceea ce este străin de d&s. şi nu este iu(ire

165



super,icial al ,iinţei# !n cazul !n care ne&oia de aşi satis,ace polaritatea masculină sau ,eminină nueste !mplinită şi !n acelaşi timp să se simtă completă# !mplinită şi !mpăcată !n interior.

@n încercarea de a te dezvolta spiritual, <omose3ualitatea este un a7utor, un ostacol sau nu

are nicio importanţă4

7e măsură ce &ă apropiaţi de maturitate# incertitudinea orientării se1uale urmată de realizarea



7e măsură ce &ă apropiaţi de maturitate# incertitudinea orientării se1uale urmată de realizarea

,aptului că sunteţi di,erit de alţii &ă poate ,orţa să &ă desprindeţi din identi,icarea cu tiparele sociale

condiţionate de g2ndire şi comportament. Aceasta &a ridica automat şi ni&elul de conştiinţă deasupracelui de inconştienţă al ma/orităţii# ai cărei mem(ri preiau necritic toate tiparele moştenite. 'in acest

punct de &edere# -omose1ualitatea poate ,i un a/utor. Condiţia de marginal# de persoană care nu se

potri&eşte cu restul grupului sau care este respinsă de grup# indi,erent din ce moti&# ,ace &iaţa

di,icilă# dar &ă o,eră !n acelaşi timp un a&anta/ din punctul de &edere al dez&oltării spirituale. 5ă

scoate din starea de inconştienţă aproape ,orţat.

7e de altă parte# dacă &ă construiţi un sentiment al identităţii (azat pe -omose1ualitatea d&s.#

aţi scăpat dintro capcană pentru a cădea !n alta. 5eţi /uca roluri şi /ocuri dictate de imaginea

mentală pe care o a&eţi despre sine ca -omose1ual. 5eţi de&eni inconştient# inconsistent. !n spatele

măştii sinelui ,als &eţi ,i ,oarte ne,ericit. !ntro atare situaţie# -omose1ualitatea &a ,i un o(stacol. 'ar

&eţi a&ea# (ine!nţeles# şi alte ocazii. 9e,ericirea pro,undă poate ,i un stimul groza& pentru trezirea

conştiinţei.

"u este adevărat că treuie să ai o relaţie ună cu tine în suţi şi să te iueşti înainte de a putea

avea o relaţie în care să te simţi împlinit cu o altă persoană4

167

'acă nu &ă puteţi simţi rela1at c2nd sunteţi singur# &eţi căuta o relaţie ca să &ă mascaţidiscon,ortul. Mi puteţi ,i sigur că discon,ortul &a reapărea su( o ,ormă sau alta !n relaţie şi pro(a(il &ă

&eţi considera responsa(il pentru această situaţie.

Tot ce tre(uie să ,aceţi este să acceptaţi !n totalitate momentul. Atunci &eţi ,i !n largul d&s. aici

şi acum şi &eţi a&ea o relaţie con,orta(ilă cu sine.



şi acum şi &eţi a&ea o relaţie con,orta(ilă cu sine.

'ar este neapărat necesar să a&eţi o relaţie cu d&s. 'e ce nu puteţi pur şi simplu să ,iţi d&s.

C2nd a&eţi o relaţie cu d&s.# &ă !mpărţiţi !n două0 eu şi eu !nsumi# su(iect şi o(iect. Aceastădualitate creată de minte este cauza principală a pro(lemelor şi a con,lictelor din &iaţa d&s. !n starea

de iluminare# sunteţi d&s. N d&s. şi şinele d&s. ,uzionează. 9u &ă criticaţi# nu &ă pl2ngeţi de milă#

nu sunteţi m2ndru de d&s.# nu &ă iu(iţi# nu &ă ur2ţi ş.a.m.d. Ruptura produsă de conştiinţa

autore,le1i&ă se repară# iar (lestemul ei este !nlăturat. 9u e1istă niciun sine pe care să ,ie ne&oie

să$ apăraţi# să$ prote/aţi sau să$ -răniţi. C2nd aţi atins un anumit ni&el de dez&oltare spirituală#

e1istă o singură relaţie pe care nu o mai a&eţi0 relaţia cu sine. Odată ce aţi renunţat la ea# toate ce

lelalte relaţii &or ,i relaţii de iu(ire.

Capitolul

Di*colo de 9ericire 5i *e9ericire se a9lă pacea

Bi*ele superior# di*colo de :i*e 5i de rău

63istă vreo diferenţă între fericire şi pacea interioară4

'a. Gericirea depinde de condiţii percepute ca poziti&e> pacea interioară# nu.

2 utem atrage numai circumstanţe pozitive în viaţă4 5acă atitudinea şi gndirea noastră sunt

mereu pozitive, am crea numai evenimente şi situaţii pozitive, nu-i aşa4

168

Mtiţi !ntrade&ăr ce este poziti& şi ce este negati& A&eţi o &iziune de ansam(lu Au e1istatmulte persoane pentru care limitările# eşecul# pierderea# (oala sau durerea de orice ,el sau do&edit

cei mai mari pro,esori. Ast,el au !n&ăţat să renunţe la imaginile ,alse despre sine şi la scopurile şi

dorinţele super,iciale# dictate de şinele ,als. Au do(2ndit pro,unzime# smerenie şi compasiune. Au

de&enit mai reale.



Ori de c2te ori &i se !nt2mplă un lucru negati&# e1istă o lecţie pro,undă ascunsă !n acel

e&eniment# deşi !n momentul respecti& poate că nu o sesizaţi. C-iar şi o (oală scurtă sau unaccident &ă pot arăta ce este real şi ce nu este real !n &iaţa d&s.# ce contează şi ce nu contează !n

ultimă instanţă.

'intro perspecti&ă superioară# condiţiile sunt !ntotdeauna poziti&e. Ca să ,iu mai precis0 ele nu

sunt nici poziti&e# nici pegati&e. Sunt ceea ce sunt. Mi c2nd trăiţi accept2nd complet starea de ,apt N

singurul mod sănătos de a trăi N nu mai e1istă (ine şi r2u !n &iaţa d&s. E1istă numai un (ine su

perior N !n care este inclus şi răul. Totuşi din perspecti&a minţii e1istă (inerău# plăcereneplăcere#

iu(ireură. 'e aceea# se spune !n Cartea "enezei că Adam şi E&a nu au mai a&ut &oie să răm2nă !n

rai după ce au m2ncat din pomul cunoaşterii (inelui şi răului.

2entru mine totul sună a negare şi păcălire de sine. nd mi se întmplă un lucru groaznic,

mie sau unei persoane apropiate C un accident, o oală, o durere de un anumit fel sau moartea C

pot să mă prefac că nu este c<iar att de rău, dar realitatea că este un lucru rău rămne, aşa că nu

înţeleg de ce treuie să o neg4

9u &ă pre,aceţi şi nu pretindeţi nimic. 7ermiteţi lucrurilor să ,ie aşa cum sunt# at2ta tot.

Atitudinea de a le permite lucrurilor să ,ie aşa cum sunt &ă &a a/uta să depăşiţi mintea cu tiparele ei

de rezistenţă ce creează polarităţi poziti&negati&. Este un aspect esenţial al iertării. 6ertarea

169



trans,ormarea su,erinţei !n pace interioară. E,ectul ultim al tuturor relelor şi su,erinţelor din lume estecă ele !i &or ,orţa pe oameni să realizeze cine sunt dincolo de nume şi de ,ormă. Ast,el# ceea ce

percepem ca ,iind rău din perspecti&a noastră limita tă este# de ,apt# o parte din (inele superior care

nu are opus. Totuşi# acest lucru nu de&ine ade&ărat pentru d&s. dec2t prin iertare. 72nă c2nd nu se

!nt2mplă acest lucru# răul nu a ,ost re cuperat şi din acest moti& răm2ne rău.



p p ş

7rin iertare# care !n esenţă !nseamnă recunoaşterea lipsei de realitate a trecutului şi

acceptarea momentului prezent aşa cum apare# miracolul trans,ormării se produce nu numai !năuntru# ci şi !n a,ară. )n spaţiu liniştit de prezenţă intensă apare at2t !n d&s.# c2t şi !n /urul d&s.

Oricine şi orice intră !n acest c2mp al conştiinţei &a ,i a,ectat de ea# uneori &izi(il şi imediat# alteori la

ni&eluri mai pro,unde# sc-im(ările &izi(ile apăr2nd ulterior. 'izol&aţi dezacordurile# &indecaţi durerile#

spul(eraţi inconştienţa N ,ără să ,aceţi nimic N pur şi sim plu e1ist2nd şi păstr2nd ,rec&enţa

prezenţei intense.

S39<r5itul dra2ei vie4ii dvs/

@n această stare de acceptare şi pace interioară, c<iar dacă nu le-am numi 8rele9, se mai pot

produce evenimente care ar putea fii numite 8 rele9 din perspectiva conştiinţei oişnuite4

Cea mai mare parte a lucrurilor aşazis rele care se !nt2mplă !n &ieţile oamenilor sunt cauzate

de inconştienţă. Ele se creează singure sau# mai (inezis# sunt create de şinele ,als. Dă re,er la

171

lucrurile dramatice. C2nd sunteţi total conştient# !n &iaţa d&s. nu se mai produc e&enimentedramatice. 'aţimi &oie să &ă reamintesc cum ,uncţionează şinele ,als şi cum creează el dramele.

S inele ,als este mintea nesupra&eg-eată ce &ă conduce &iaţa atunci c2nd nu sunteţi prezent

su( ,orma conştiinţei tre ze# ca martor tăcut. Minele ,als se percepe ca ,ragment sepa rat !ntrun

uni&ers ostil# ,ără o legătură reală cu &reo altă ,iin ţă# !ncon/urat de alte ,orme de sine ,als# ale altor



ţ

oameni# pe care ,ie le &ede ca pe nişte ameninţări potenţiale# ,ie !ncearcă să le ,olosească pentru

atingerea scopurilor sale. Tiparele de (ază ale sinelui ,als sunt ,ăcute să !i a(ată ,rica pro,und !nră dăcinată sau sentimentul de lipsă. Ele sunt rezistenţa# contro lul# puterea# lăcomia# apărarea# atacul.

O parte din strategiile sinelui ,als sunt e1trem de inteligente# !nsă cu toate acestea nu rezol&ă

niciodată niciuna dintre pro(lemele sale# pur şi sim plu pentru că pro(lema este !nsuşi sinele ,als .

C2nd s inele ,als al unei persoane !nt2lneşte un alt sine ,als# !ntro relaţie personală sau !n

cadrul unei organizaţii sau in stituţii# mai de&reme sau mai t2rziu se !nt2mplă lucruri rele0 drame de

un ,el sau altul# su( ,orma con,lictelor# a pro(lemelor# a luptelor pentru putere# a &iolenţei ,izice sau

emoţionale ş.a.m.d. Aici intră şi relele colecti&e# ca răz(oiul# genocidul şi e1ploatarea N toate

cauzate de inconştienţa acumulată. !n plus# multe tipuri de (oli sunt produse de rezistenţa continuă a

sinelui ,als# care generează restricţii şi (loca/e !n circulaţia energiei prin corp. C2nd &ă reconectaţi cu

Giinţa şi nu mai sunteţi condus de minte# !ncetaţi să mai creaţi toate acele lucruri. 9u mai creaţi şi nu

mai participaţi la nicio dramă.

Ori de c2te ori şinele ,als al cui&a !nt2lneşte un alt sine ,als# apar drame de un ,el sau altul.

C-iar dacă trăiţi complet singur# tot &ă &eţi crea o dramă proprie. C2nd &ă este milă de d&s.# !ncepe

drama. C2nd &ă simţiţi &ino&at sau an1ios# este tot o dramă. C2nd lăsaţi trecutul sau &iitorul să se

172

suprapună prezentului# creaţi timp# timp psi-ologic N materialul din care se construiesc dramele. Oride c2te ori nu respectaţi momentul prezent# permiţ2ndui să e1iste aşa cum este# creaţi drame.

Cei mai mulţi oameni !şi iu(esc drama &ieţii lor. 7o&estea lor este identitatea lor. Sinele ,als le

conduce &iaţa. Au in&estit !n această po&este tot sentimentul identităţii lor. C-iar şi căutarea N de

o(icei ,ără succes N a unui răspuns# a unei soluţii sau a unui mod de &indecare de&ine o parte din



ea. Mi lucrul de care se tem şi căruia i se !mpotri&esc cel mai mult este s,2rşitul dramei proprii. At2ta

timp c2t sunt mintea lor# lucrul de care se tem şi căruia i se !mpotri&esc cel mai tare este propria lortrezire.

C2nd trăiţi !ntro deplină acceptare a ceea ce este# aţi pus capăt dramelor !n &iaţa d&s. o dată

pentru totdeauna. 9imeni nu mai poate nici măcar să se certe cu d&s.# indi,erent c2t de tare se

străduieşte. 9u &ă puteţi certa cu o persoană care a de&enit complet conştientă. O ceartă implică

identi,icarea cu mintea şi o poziţie mentală# ca şi o rezistenţă şi o reacţie ,aţă de poziţia celuilalt.

Rezultatul este că polarităţile opuse se energizează reciproc. Aceasta este mecanica inconştientului.

5ă puteţi e1prima părerea clar şi ,erm# dar !n spatele ei nu se &a mai a,la nicio ,orţă de reacţie#

niciun ,el de apărare sau atac. Aşa că nu se &a trans,orma !ntro dramă. C2nd sunteţi deplin

conştient# !ncetaţi să mai ,iţi !n con,lict. 9icio persoană uni,icată cu sine nu poate nici măcar să

conceapă con,lictul# a,irmă Cursul despre miracole. Aceasta se re,eră nu numai la con,lictul cu alte

persoane# ci# mult mai important# şi la con,lictul cu sine# care !ncetează atunci c2nd nu mai e1istă

contradicţii !ntre cererile şi aşteptările minţii d&s. şi ceea ce este.

E9e2eritatea 5i ciclurile vie4ii

Totuşi# at2ta timp c2t &ă a,laţi !n dimensiunea ,izică şi sunteţi legat de psi-icul uman colecti&#

durerea ,izică N deşi rară N mai este !ncă posi(ilă. Ea nu tre(uie con,undată cu su,erinţa# cu

173

durerea mentalemoţională. Orice su,erinţă este creată de şinele ,als şi apare ca urmare arezistenţei. 'e asemenea# at2ta timp c2t &ă a,laţi !n această dimensiune# mai sunteţi !ncă supus

naturii ei ciclice şi legii e,emerităţii tuturor lucrurilor# dar nu mai percepeţi acest lucru ca rău N el

e1istă pur şi simplu.

Accept2nd starea şi calitatea prezentă a tuturor lucrurilor# &i se dez&ăluie o dimensiune mai



pro,undă !n spatele /ocului contrariilor# ca o prezenţă dura(ilă# o linişte ad2ncă ce nu se sc-im(ă# o

(ucurie ,ără nicio cauză# dincolo de (ine şi de rău. Este (ucuria Giinţei# pacea lui 'umnezeu.La ni&elul ,ormei# e1istă naştere şi moarte# creaţie şi distrugere# creştere şi dispariţie a

,ormelor aparent separate. Acest lucru se re,lectă peste tot0 !n ciclul de &iaţă al unei stele sau al unei

planete# al unui corp ,izic# al unui copac# al unei ,lori> !n ridicarea şi pră(uşirea naţiunilor# a

sistemelor politice# a ci&ilizaţiilor> şi !n ine&ita(ilul ciclu c2ştigpierdere din &iaţa unei persoane.

E1istă cicluri ale succesului# c2nd lucrurile se adună !n /urul d&s. şi prosperaţi# şi cicluri ale

eşecului# c2nd lucrurile se spul(eră sau se dezintegrează şi tre(uie să renunţaţi la ele pentru a lăsa

să apară lucruri noi sau pentru a le permite trans,ormărilor să se producă. 'acă &ă agăţaţi de lucruri

şi &ă opuneţi !n momentul respecti& !nseamnă că re,uzaţi să acceptaţi cursul &ieţii şi &eţi su,eri.

9u este ade&ărat că ciclul ascendent este (un şi cel descendent este rău# cu e1cepţia

e&aluărilor mentale. Creşterea este de o(icei poziti&ă# dar nimic nu poate creşte la in,init. 'acă

această creştere# de orice ,el# ar continua mereu# !n ,inal ar de&eni monstruoasă şi distructi&ă.

'istrugerea este necesară ca să poată a&ea loc o nouă creştere. 9u se poate una ,ără alta.

Ciclul descendent este a(solut esenţial pentru realizarea spirituală. Tre(uie să ai un eşec

pro,und la un anumit ni&el sau să trăieşti o pierdere sau o durere pro,undă ca să te simţi atras către

dimensiunea spirituală. Sau poate că# la un moment dat# succesul !nsuşi a de&enit gol şi lipsit de

174

sens şi ast,el sa trans,ormat !n eşec. E5ecul se a9lă ascu*s 8* 9iecare succes 5i succesul 8* 9iecare e5ec/ 3n această lume# adică la ni &elul ,ormei# toată lumea are eşecuri mai de&reme sau

mai t2rziu şi# desigur# ,iecare realizare a/unge !n ultimă instanţă un nimic. Toate ,ormele sunt

e,emere.

7uteţi continua să ,iţi acti&# să &ă (ucuraţi e1prim2nd sau cre2nd ,orme şi circumstanţe noi#



,ără să &ă identi,icaţi cu ele. 9u a&eţi ne&oie de ele ca să &ă dea un sentiment de identitate. Ele nu

sunt &iaţa d&s. numai situaţia d&s. de &iaţă.Energia d&s. ,izică este şi ea supusă ciclurilor. 9u poate ,i !ntotdeauna la ni&el ma1im. 5or

e1ista momente de energie sla(ă şi momente de energie !naltă. 5or e1ista perioade c2nd &eţi ,i

e1trem de acti& sau de creati&# dar este posi(il să e1iste şi momente c2nd totul pare să stea pe loc şi

c2nd a&eţi sentimentul că nu o(ţineţi niciun rezultat# că nu realizaţi nimic. )n ciclu poate dura oric2t#

de la c2te&a ore la c2ţi&a ani. E1istă cicluri mari şi cicluri mici !n interiorul acestora. Dulte (oli apar

din !mpotri&irea ,aţă de aceste cicluri de energie scăzută# care sunt &itale pentru regenerare.

Compulsia de a ,ace şi tendinţa de a deri&a sentimentul &alorii proprii şi sentimentul identităţii din

,actori e1terni# cum ar ,i realizările# sunt o iluzie ine&ita(ilă at2ta timp c2t &ă identi,icaţi cu mintea. !n

aceste condiţii de&ine ,oarte di,icil sau c-iar imposi(il pentru d&s. să acceptaţi ciclurile negati&e şi să

le permiteţi să e1iste. Ast,el# inteligenţa organismului poate prelua controlul ca măsură de

autoprotecţie# cre2nd o (oală pentru a &ă ,orţa să &ă opriţi# pentru ca regenerarea necesară să ai(ă

loc.

9atura ciclică a uni&ersului este str2ns legată de e,emeritatea tuturor lucrurilor şi a situaţiilor.

8udd-a a ,ăcut din aceasta partea centrală a !n&ăţăturii sale. Toate condiţiile sunt e1trem de

insta(ile şi a,late !ntrun ,lu1 constant# sau# după cum spunea el# e,emeritatea este o caracteristică a

175

,iecărei stări# a ,iecărei situaţii pe care o &eţi !nt2lni !n &iaţă. Aceasta se &a sc-im(a# &a dispărea sau&a !nceta să &ă mai mulţumească. E,emeritatea are un rol central şi !n !n&ăţăturile lui 6sus0 9u

adunaţi pentru &oi comori pe păm2nt# unde moliile şi rugina distrug şi unde -oţii intră şi ,ură....

At2ta timp c2t o stare este e&aluată de mintea d&s. ca ,iind (ună# indi,erent dacă este &or(a

de o relaţie# o posesiune# un rol social# un loc sau corpul ,izic# mintea se ataşează de ea şi se



identi,ică cu ea. 5ă ,ace ,ericit# &ă ,ace să a&eţi un sentiment poziti& ,aţă de propria persoană şi

poate să de&ină o parte din d&s. sau din acela care credeţi că sunteţi. 'ar nimic nu durează !naceastă dimensiune !n care moliile şi rugina distrug totul. Lucrurile iau s,2rşit# se trans,ormă sau

su,eră o sc-im(are de polaritate0 aceeaşi stare care ieri sau anul trecut era (ună a de&enit (rusc

sau treptat rea. Starea care &ă ,ăcea ,ericit &ă ,ace acum ne,ericit. 7rosperitatea de azi de&ine con

sumismul ,ără s,2rşit de m2ine. Căsătoria şi luna de miere ,ericite de&in di&orţul ne,ericit sau

coa(itarea ne,ericită de m2ine. Sau o anumită stare dispare# şi a(senţa ei &ă ,ace ne,ericit. C2nd o

stare sau o situaţie de care mintea sa ataşat şi cu care sa identi,icat se sc-im(ă sau dispare#

mintea nu poate accepta acest lucru. Se &a agăţa de starea care dispare şi se &a opune sc-im(ării.

Este ca şi cum un mem(ru ar ,i smuls din corpul d&s.

)neori# auzim despre oameni care şiau pierdut toţi (anii sau a căror reputaţie a ,ost distrusă#

moti& pentru care sau sinucis. Acestea sunt cazuri e1treme. Alţii# atunci c2nd su,eră o pierdere

gra&ă de un ,el sau altul# de&in pro,und ne,ericiţi şi se !m(olnă&esc. 9u pot ,ace di,erenţa !ntre ei

!nşişi şi situaţia de &iaţă !n care se a,lă. Am citit de cur2nd despre o actriţă renumită# care a murit la

U< de ani. C2nd ,rumuseţea ei a !nceput să pălească şi să ,ie distrusă de (ătr2neţe# a a/uns la

disperare şi a !nceput să ducă o &iaţă e1trem de retrasă. Mi ea se identi,icase cu o stare e1ternă0

aspectul ei ,izic. La !nceput# această stare ia creat un sentiment de identitate ,ericit# apoi unul

176

ne,ericit. 'acă ar ,i ,ost capa(ilă să intre !n legătură cu &iaţa atemporală şi lipsită de ,ormă din ea# şiar ,i putut urmări şi accepta o,ilirea ,ormei e1terioare !n deplină linişte şi pace su,letească. Dai mult#

,orma ei e1terioară ar ,i de&enit din ce !n ce mai transparentă ,aţă de lumina care iz&ora din natura ei

ade&ărată atemporală# ast,el !nc2t ,rumuseţea nu i sar ,i diminuat# ci sar ,i trans,ormat pur şi simplu

!n ,rumuseţe spirituală. Totuşi# nimeni nu ia spus că acest lucru este posi(il. Cel mai important mod



de cunoaştere nu este !ncă accesi(il tuturor.

S8udd-a nea !n&ăţat că fericirea este du!a N un cu&2nt din lim(a pali# care !nseamnă

su,erinţă sau insatis,acţie. Este insepara(ilă de opusul ei. Adică ,ericirea şi ne,ericirea sunt# de

,apt# una. 9umai iluzia timpului le separă. A pri&i lucrurile !n acest ,el nu !nseamnă negati&ism. 3nseamnă# pur şi simplu# recunoaşterea

naturii lucrurilor# ast,el !nc2t să nu alergaţi după o iluzie tot restul &ieţii. 9u !nseamnă nici că nu ar

tre(ui să apreciaţi lucrurile sau stările plăcute. 'ar a !ncerca să o(ţineţi prin ele un lucru pe care

acestea nu &il pot o,eri N o identitate# un sentiment de permanenţă şi !mplinire N este o reţetă

sigură de ,rustrare şi su,erinţă. 6ndustria reclamei şi societatea de consum sar pră(uşi !n !ntregime

dacă oamenii ar progresa spiritual şi nu ar mai !ncerca săşi găsească identitatea prin lucruri. Cu c2t !ncercaţi mai mult să o(ţineţi ,ericirea !n acest ,el# cu at2t ea &ă &a ocoli mai mult. 9iciun lucru din

a,ară nu &ă &a satis,ace dec2t temporar şi super,icial# dar pro(a(il că &eţi a&ea ne&oie de multe

deziluzii p2nă c2nd să realizaţi acest ade&ăr. Lucrurile şi stările &ă pot o,eri plăcere# dar &ă &or da şi

durere. Lucrurile şi stările &ă pot o,eri plăcere# dar nu &ă &or da (ucurie. 9imic nu &ă poate aduce177

(ucurie. 8ucuria nu are o cauză şi &ine din interior# !ntocmai ca (ucuria Giinţei. Este o parte esenţialăa stării interioare de pace# stare care a ,ost numită pacea lui 'umnezeu. Este starea d&s. naturală#

nu un lucru pentru care tre(uie să &ă străduiţi mult să$ o(ţineţi sau săl realizaţi.

Dulţi oameni nu !şi dau seama niciodată că niciunul dintre lucrurile pe care le ,ac# le posedă

sau le realizează nu le poate aduce m2ntuirea. Cei care o(ser&ă acest ,apt de&in deseori plictisiţi



de lume şi depresi&i0 dacă nimic nu le poate o,eri o satis,acţie ade&ărată# pentru ce să te lupţi# ce

rost mai au toate !n 5ec-iul Testament pro,etul tre(uie să ,i a/uns la o ast,el de conştiinţă c2nd ascris0 Am &ăzut tot ce se ,ace su( soare şi pri&iţi# totul este deşertăciune şi s,orţare !n &an. C2nd

a/ungeţi !n acest punct# sunteţi la un pas de disperare N şi la un pas de iluminare.

)n călugăr (udist mia spus odată0 Tot ceea ce am !n&ăţat !n cei *< de ani de c2nd sunt

călugăr poate ,i rezumat !ntro singură propoziţie0 Tot ceea ce apare dispare. Asta este tot ce

ştiu. 'esigur# &oia să spună cam următoarele0 am !n&ăţat să nu mă opun situaţiei prezente> am

!n&ăţat săi permit prezentului să e1iste şi să accept natura e,emeră a tuturor lucrurilor şi stărilor.

Ast,el# miam găsit liniştea.

A nu opune rezistenţă &ieţii !nseamnă a ,i atins starea de graţie# de uşurinţă şi iluminare.

Această stare nu mai depinde de anumite stări sau calităţi ale lucrurilor# (une sau rele. 7are aproape

parado1al# şi totuşi# atunci c2nd dependenţa interioară de o anume ,ormă a dispărut# condiţiile

generale de &iaţă# ,ormele e1terioare# tind să se amelioreze ,oarte mult. Lucrurile# oamenii sau

condiţiile de care credeaţi că a&eţi ne&oie ca să ,iţi ,ericit &ă &in acum ,ără să ,ie ne&oie să ,aceţi

&reun e,ort şi sunteţi li(er să &ă (ucuraţi de ele şi să le apreciaţi N c2t e1istă. Toate aceste lucruri#

desigur# &or dispărea# ciclurile &in şi se duc# dar# dacă dependenţa a dispărut# nu mai e1istă ,rica de

pierdere. 5iaţa curge mai uşor.

178

Gericirea deri&ată dintro sursă secundară nu este niciodată prea pro,undă. Este numai ore,le1ie palidă a (ucuriei Giinţei# pacea &i(rantă pe care o descoperiţi !n interior atunci c2nd &ă

a(andonaţi pe sine. Giinţa &ă poartă dincolo de polarităţile opuse ale minţii şi &ă eli(erează de

dependenţa de ,ormă. C-iar dacă totul sar pră(uşi şi sar distruge !n /urul d&s.# tot aţi simţi un miez

interior de pace pro,undă. 7oate că nu &eţi ,i ,ericit# dar &eţi ,i !mpăcat.



S(olosirea 5i a:a*do*area *e;ativis2ului

Orice rezistenţă internă este trăită ca negati&ism su( o ,ormă sau alta. Orice ,ormă de

negati&ism este rezistenţă. !n acest conte1t# cele două cu&inte sunt aproape sinonime. 9egati&ismul

merge de la iritare sau neră(dare p2nă la ,uria ,eroce# de la o stare de deprimare sau supăraretăcută la disperarea suicidară. )neori# rezistenţa declanşează corpul emoţional de durere# caz !n

care c-iar şi o situaţie minoră poate pro&oca un negati&ism intens# ca ,uria# deprimarea sau su,erinţa

pro,undă.

Egoul crede că prin negati&ism poate manipula realitatea şi poate o(ţine ceea ce doreşte.

Crede că prin negati&ism poate atrage o stare dezira(ilă sau dizol&a una indezira(ilă. Cursul

miracolelor su(liniază ,aptul că# ori de c2te ori sunteţi ne,ericit# e1istă credinţa inconştientă că prinne,ericire plătiţi lucrul anume pe care$ doriţi. 'acă d&s. N mintea N nu credeţi !n ,aptul că

ne,ericirea duce la &reun rezultat# de ce o mai creaţi Ade&ărul este# desigur# că negati&ismul nu

duce la niciun rezultat. !n loc să atragă o stare dezira(ilă# el o !mpiedică să apară. !n loc să dizol&e

179

starea indezira(ilă# el o ţine pe loc. Singura sa ,uncţie utilă este că !ntăreşte şinele ,als şi acestaeste moti&ul pentru care acesta o iu(eşte.

Odată ce &aţi identi,icat cu o ,ormă sau alta de negati&ism# nu mai &reţi să renunţaţi la ea şi#

la un ni&el inconştient pro,und# nu doriţi nici sc-im(ări poziti&e. Ele &ar ameninţa identitatea de

persoană deprimată# ,urioasă şi greu de mulţumit. Atunci &eţi ignora# nega sau sa(ota lucrurile



poziti&e din &iaţa d&s. Este un ,enomen des !nt2lnit. Mi ne(unesc !n acelaşi timp.

9egati&ismul este ce&a complet arti,icial. Este un ,actor de poluare psi-ică şi o(ser&ăm căe1istă o legătură pro,undă !ntre otră&irea şi distrugerea naturii şi negati&ismul amplu care sa

acumulat !n psi-icul uman colecti&. 9icio altă ,ormă de &iaţă de pe planetă nu cunoaşte

negati&ismul# !n a,ară de oameni# tot aşa cum nicio altă ,ormă de &iaţă nu (at/ocoreşte şi nu

otră&eşte păm2ntul care o susţine. Aţi &ăzut &reodată o ,loare ne,ericită sau un ste/ar stresat Aţi

!nt2lnit &reodată un del,in deprimat# o (roască a&2nd pro(leme de respect ,aţă de sine# o pisică ce

nu se poate rela1a sau o pasăre care să nutrească ură şi resentimente Singurele animale care pot

trăi ocazional ce&a asemănător cu negati&ismul sau care dau semne de comportament ne&rotic sunt

cele care trăiesc !n str2nsă legătură cu mintea umană şi cu ne(unia ei.

)rmăriţi orice plantă sau animal şi lăsaţile să &ă !n&eţe acceptarea situaţiei date#

a(andonarea !n ,aţa Clipei de acum. Lăsaţile să &ă !n&eţe Giinţa. Lăsaţile să &ă !n&eţe integritatea

N care !nseamnă a ,i o unitate# a ,i tu !nsuţi# a ,i real. Lăsaţile să &ă !n&eţe cum să trăiţi# cum să

muriţi şi cum să nu trans,ormaţi &iaţa sau moartea !ntro pro(lemă.

Am trăit alături de mai mulţi maeştri Pen N toţi erau pisici . C-iar şi raţele mau !n&ăţat

importante lecţii spirituale. O(ser&area lor este o meditaţie !n sine. C2t de liniştite plutesc# !ntro

totală acceptare de sine# complet prezente !n Clipa de acum# demne şi per,ecte# aşa cum numai o

180

,iinţă ,ără minte poate ,i. Totuşi# din c2nd !n c2nd# două raţe se iau la (ătaie N uneori ,ără niciunmoti& aparent sau poate pentru că una a in&adat spaţiul personal al celeilalte. Lupta durează de

o(icei c2te&a secunde şi apoi raţele se despart# !noată !n direcţii di,erite şi dau cu putere din aripi de

c2te&a ori. Continuă apoi să !noate liniştite# ca şi cum lupta nu ar ,i a&ut niciodată loc. C2nd am

o(ser&at acest lucru pentru prima oară# am realizat (rusc că aceste (ătăi din aripi eli(erează un



surplus de energie# !mpiedic2nd ast,el răm2nerea sa !n corp şi trans,ormarea !n negati&ism. Aceasta

este o inteligenţă naturală# şi accesul la ea este ,oarte uşor# pentru că animalele nu au o minte caresă ţină !n mod arti,icial trecutul !n &iaţă şi apoi să construiască o identitate !n /urul lui.

* emoţie negativă nu poate conţine un mesa7 important4 5e e3emplu, dacă mă simt deseori

deprimat poate fi un semn că ceva nu este în regulă cu viaţa mea şi mă poate oliga să îmi analizez

situaţia de viaţă şi să fac anumite sc<imări. Aşa că am nevoie să ascult ce îmi spune emoţia şi nu

să o resping ca fiind negativă.

'a# emoţiile negati&e recurente conţin uneori un mesa/# ca şi (olile. 'ar orice sc-im(ări &eţi

,ace# indi,erent dacă ele sunt legate de muncă# de relaţiile personale sau de mediul am(iant#

acestea sunt# !n ultimă instanţă# doar o cosmetizare N dacă nu &in dintro modi,icare de conştiinţă.

Dodi,icarea nu poate !nsemna dec2t un singur lucru0 o prezenţă mai intensă. C2nd aţi a/uns la un

anumit grad de prezenţă# nu mai a&eţi ne&oie ca negati&ismul să &ă spună de ce anume a&eţi ne&oie

!ntro situaţie de &iaţă dată. 'ar at2ta timp c2t negati&ismul este prezent# ,olosiţil. Golosiţil ca pe un

,el de semnal care să &ă reamintească să ,iţi mai prezent.

181

um împiedicăm apariţia negativismului4 um scăpăm de el după ce a apărut4 Aşa cum &am spus# !l !mpiedicaţi să apară ,iind total prezent. 'ar nu &ă descura/aţi. E1istă

,oarte puţini oameni pe păm2nt care !şi pot menţine o stare de prezenţă continuă# deşi unii sunt

,oarte aproape de acest lucru. !n cur2nd cred că &or ,i mult mai mulţi.

Ori de c2te ori o(ser&aţi că resimţiţi o ,ormă sau alta de negati&ism# nu o consideraţi un eşec#



ci un semnal util# care &ă spune0 TrezeşteteV 7ărăseşteţi minteaV Gii prezentV.

E1istă un roman al lui Aldous Hu1le care se numeşte 6nsula# scris !n ultimii săi ani de &iaţă#c2nd scriitorul de&enise ,oarte interesat de !n&ăţăturile spirituale. Este relatată po&estea unui (ăr(at

care a nau,ragiat pe o insulă pustie# izolată de restul lumii. 7e această insulă se a,lă o ci&ilizaţie

unică. Lucrul neo(işnuit aici este că locuitorii# spre deose(ire de restul lumii# sunt sănătoşi la minte.

7rimul lucru pe care !l o(ser&ă (ăr(atul sunt papagalii coloraţi# aşezaţi sus !n copaci# care par să

spună conţinu0 AtenţieV Aici şi acumV AtenţieV Aici şi acumV. Dai t2rziu# a,lăm că locuitorii insulei !i

!n&ăţau aceste cu&inte ca să le reamintească continuu să ,ie prezenţi.

Aşa că# ori de c2te ori simţiţi că negati&ismul apare !n sinea d&s.# indi,erent dacă este cauzat

de un ,actor e1tern# de un g2nd sau de un lucru pe care nul conştientizaţi# pri&iţi negati&ismul ca şi

cum o &oce ar spune0 AtenţieV Aici şi acumV TrezeşteteV. Chiar 5i cea 2ai 2ică iritare este

se2*i9icativă 5i tre:uie acceptată 5i a*alizată> altminteri# se &a produce o acumulare cresc2ndă a

reacţiilor neo(ser&ate. Aşa cum &am mai spus# aţi putea renunţa la negati&ism odată ce &ă &eţi da

seama că nu doriţi ca acest c2mp energetic să se a,le !n interiorul d&s. şi că este inutil. 'ar !n acest

caz asiguraţi&ă că !l a(andonaţi complet. 'acă nu reuşiţi să !l a(andonaţi# atunci acceptaţi e1istenţa

lui şi !ndreptaţi&ă atenţia asupra acestui sentiment# aşa cum &am arătat mai de&reme.

182

O alternati&ă la a(andonarea unei reacţii negati&e este dizol&area acesteia imagin2ndu&ă căsunteţi transparent la cauza e1ternă a reacţiei. 5ă recomand să e1ersaţi !nt2i cu lucruri minore# ,ără

nicio importanţă. Să presupunem că staţi acasă# aşezat con,orta(il !n ,otoliu. 8rusc# auziţi sunetul

ascuţit al unei alarme auto din stradă. 6ritarea creşte. Care este scopul iritării 9iciunul. 'e ce aţi

creato 9u d&s. aţi creato# ci mintea d&s. A ,ost o reacţie complet automată# inconştientă. 'e ce a



creato mintea d&s. 7entru că ea posedă credinţa inconştientă că rezistenţa# pe care o trăiţi ca

negati&ism sau ne,ericire de un anumit ,el# &a dizol&a !ntrun ,el această stare indezira(ilă. 'esigur#această credinţă este o iluzie. Rezistenţa pe care o creează# ,uria sau iritarea sunt !n acest caz mult

mai pertur(atoare dec2t cauza iniţială pe care !ncearcă să o elimine.

Toate acestea pot ,i trans,ormate !n practică spirituală. Simţiţi că de&eniţi transparent# ca şi

cum nu aţi mai a&ea soliditatea corpului material. 7ermiteţii zgomotului sau cauzei reacţiei d&s.

negati&e să treacă pur şi simplu prin d&s. Aşa cum &am mai spus# ,aceţi mai !nt2i acest e1erciţiu cu

lucrurile mici. Alarma de la maşină# c2inele care latră# copiii care ţipă# (loca/ul din tra,ic. !n loc să

construiţi !n d&s. un zid de rezistenţă# care să ,ie constant şi dureros lo&it de lucruri ce nu ar tre(ui

să se !nt2mple# lăsaţi totul să treacă prin d&s.

Cine&a &ă spune ce&a !ntrun mod nepoliticos sau cu intenţia de a &ă răni. 3n loc să a&eţi o

reacţie inconştientă şi negati&ă# precum atacul# apărarea sau retragerea# lăsaţi totul să treacă prin

d&s. 9u opuneţi nicio rezistenţă. Ca şi cum nu ar mai ,i nimeni acolo care să se simtă rănit. Aceasta

este iertarea# !n acest ,el# de&eniţi in&ulnera(il. 7uteţi să !i spuneţi acelei persoane că are un

comportament inaccepta(il# dacă asta alegeţi să ,aceţi. 'ar ea nu mai are puterea de a &ă controla

starea interioară. '&s. deţineţi controlul N nu o altă persoană# nici mintea d&s. 6ndi,erent dacă este

183

&or(a de o alarmă auto# o persoană agresi&ă# o inundaţie# un cutremur sau pierderea tuturor(unurilor materiale# mecanismul de rezistenţă este acelaşi.

2ractic meditaţia, am fost la diferite seminare, am citit multe cărţi despre practicile spirituale,

încerc să a7ung la sta rea lipsei de rezistenţă C însă, în cazul în care mă întreaţi dacă am a7uns la

o pace interioară adevărată şi durailă, răspunsul meu sincer va treui să fie 8 nu 9. 5e ce nu am gă -



sit-o4 e altceva pot să fac4

3ncă o mai căutaţi !n a,ară şi nu puteţi ieşi din starea de căutare. 7oate că următorul seminar&ă &a aduce răspunsul# poate această te-nică nouă. 'acă mă !ntre(aţi pe mine# &aş spune 1 *u

căutaţi pacea. 9u căutaţi nicio altă stare !n a,ara ce lei !n care &ă a,laţi acum> alt,el# &eţi

construi singur con,lic tul interior şi rezistenţa inconştientă. "erta4i=vă pe*tru 9aptul că *u

su*te4i 82păcat/ 8* 2o2e*tul 8* care ve4i accepta co2 plet lipsa dvs/ de pace# ea se va

tra*s9or2a 8* pace/ Orice lucru pe care !l acceptaţi pe deplin &ă &a duce acolo# &ă &a aduce pacea. Acesta este miracolul a(andonării.

7oate că aţi auzit e1presia !ntoarce şi celălalt o(raz# pe care a ,olosito acum *.<<< de ani un

mare maestru spiritual. El !ncerca să e1prime sim(olic secretul lipsei de rezistenţă şi de reacţie. 3n

această a,irmaţie# ca şi !n toate celelalte# el era interesat numai de realitatea d&s. interioară# nu de

comportamentul e1terior din &iaţă.

Cunoaşteţi po&estea lui 8anzan 3nainte de a de&eni un mare maestru Pen# a !ncercat mulţiani să atingă iluminarea# dar aceasta !i scăpa. Apoi# !ntro zi# !n timp ce se plim(a prin piaţă# a auzit

o con&ersaţie !ntre un măcelar şi clientul său. 'ămi cea mai (ună (ucată de carne pe care o ai# a

spus clientul. 6ar măcelarul ia răspuns0 Giecare (ucată pe care o am este cea mai (ună. 9u e1istă

aici niciuna care să nu ,ie cea mai (ună. Auzind aceste cu&inte# 8anzan a atins iluminarea. 5ăd că184

aşteptaţi o e1plicaţie. C2nd &eţi accepta starea prezentă# ,iecare (ucată de carne N ,iecaremoment &a ,i cel mai (un. Aceasta !nseamnă iluminare.

Natura co2pasiu*ii

'epăşind s,era contrariilor create de minte# &eţi de&eni asemeni unui lac ad2nc. Situaţia

e1ternă de &iaţă şi tot ceea ce se !nt2mplă aici este supra,aţa lacului. )neori calmă# uneori (ătută de



&2nt şi neuni,ormă# !n ,uncţie de cicluri şi anotimpuri# !n ad2ncuri# totuşi# lacul este mereu netul(urat.

'&s. sunteţi !ntreg lacul# nu doar supra,aţa lui# şi sunteţi !n contact cu propria pro,unzime# carerăm2ne a(solut nemişcată. 9u &ă opuneţi sc-im(ărilor# agăţ2ndu&ă mental de orice situaţie.

Liniştea d&s. interioară nu depinde de acest lucru. Răm2neţi !n Giinţă N nesc-im(ătoare#

atemporală# nemuritoare N şi satis,acţia sau ,ericirea d&s. nu &a mai depinde de lumea e1terioară a

,ormelor sc-im(ătoare. 5ă puteţi (ucura de ele# &ă puteţi /uca# de asemenea# cu ele# puteţi crea

,orme noi şi aprecia ,rumuseţea lor. 'ar nu &a ,i ne&oie să &ă ataşaţi de niciuna.

nd devii att de detaşat nu înseamnă că te îndepărtezi şi de ceilalţi oameni4

'impotri&ă. At2ta timp c2t nu sunteţi conştient de Giinţă# nu &eţi !nţelege realitatea altor

persoane# pentru că nu aţi descoperito pe a d&s. Dintea &a apro(a sau &a respinge ,orma lor# care

nu include numai corpul# ci şi mintea lor. Relaţiile autentice de&in posi(ile numai atunci c2nd e1istă

conştiinţa Giinţei. 5enind din Giinţă &eţi percepe corpul şi mintea altei persoane ca pe un ecran !n

spatele căruia puteţi simţi realitatea ei ade&ărată# aşa cum o simţiţi pe a d&s. Aşa că# atunci c2nd &ă

&eţi con,runta cu su,erinţa sau cu comportamentul inconştient al altei persoane# răm2neţi prezent şi

!n contact cu Giinţa şi ast,el &eţi putea pri&i dincolo de ,ormă# simţind Giinţa pură şi strălucitoare a

celuilalt prin propria Giinţă. La acest ni&el# orice su,erinţă este recunoscută ca iluzorie. Su,erinţa este

185

cauzată de identi,icarea cu ,orma. )neori această !nţelegere este !nsoţită de miracole ale &indecăriiprin trezirea conştiinţei Giinţei !n alţii N dacă aceştia sunt pregătiţi.

Aceasta este compasiunea4

'a. Compasiunea este conştiinţa unei legături pro,unde !ntre d&s. şi toate celelalte ,iinţe. 'ar

compasiunea are două laturi. 7e de o parte# deoarece !ncă mai sunteţi aici prin corpul d&s. ,izic#

! , , 2



!mpărtăşiţi &ulnera(ilitatea şi moartea ,ormei cu toţi oamenii şi toate ,iinţele &ii. 'ata &iitoare c2nd

&eţi spune0 9u am nimic !n comun cu această persoană# amintiţi&ă că a&eţi ,oarte multe !n comun0peste c2ţi&a ani N doi sau B<# asta nu contează ,oarte mult N# am2ndoi &eţi ,i cada&re !n

descompunere# apoi grămezi de pra,# iar apoi nu &a mai răm2ne nimic. Aceasta este o realitate care

ne trezeşte şi ne ,ace să ne simţim umili# lăs2nd ,oarte puţin loc m2ndriei. Este un g2nd negati& 9u#

este un ,apt. 'e ce să !nc-ideţi oc-ii !n ,aţa lui 3n acest sens# e1istă o egalitate totală !ntre d&s. şi

orice altă ,iinţă.

)nul dintre cele mai puternice e1erciţii spirituale este meditaţia pro,undă asupra morţii ,ormelor

,izice# inclusi& a propriei ,iinţe. Acest lucru se numeşte moartea !nainte de moarte. 7ătrundeţi c2t

mai pro,und !n acest e1erciţiu. Gorma d&s. ,izică se dizol&ă# nu mai e1istă. Apoi &ine un moment

c2nd toate ,ormele mentale sau g2ndurile mor şi ele. Mi totuşi d&s. sunteţi !ncă aici N prezenţa

di&ină din d&s. Radiind# complet trează. 9iciun lucru real nu a murit &reodată# numai numele# ,ormele

şi iluziile.

Conştiinţa e1istenţei acestei dimensiuni nemuritoare# natura d&s. ade&ărată# este cealaltă

latură a compasiunii. La un ni&el pro,und# recunoaşteţi acum nu numai propria nemurire# dar prin ea

şi pe aceea a tuturor ,iinţelor. La ni&elul ,ormei# &ă !mpărtăşiţi din moartea şi e,emerul e1istenţei. La

ni&elul Giinţei# !mpărtăşiţi &iaţa eternă# strălucitoare. Acestea sunt cele două aspecte ale

186

compasiunii. !n compasiune# sentimentele aparent opuse# ca tristeţea şi (ucuria# se contopesc !ntrun singur sentiment şi se trans,ormă !ntro pace interioară pro,undă. Aceasta este pacea lui

'umnezeu. Este unul dintre cele mai no(ile sentimente de care sunt capa(ili oamenii şi are o mare

putere de &indecare şi trans,ormare. 'ar ade&ărata compasiune# aşa cum am descriso eu# este

rară. O empatie pro,undă pentru su,erinţa altei ,iinţei umane necesită# (ine!nţeles# un grad !nalt de

tii ţă d i tă i l t ă i ii 9 t l tă Ad ă t i



conştiinţă# dar reprezintă numai o latură a compasiunii. 9u este completă. Ade&ărata compasiune

depăşeşte empatia sau simpatia. Ea nu apare p2nă c2nd tristeţea nu se contopeşte cu (ucuria#(ucuria Giinţei dincolo de ,ormă# (ucuria &ieţii eterne.

3pre o ordi*e di9erită a realită4ii

"u sunt de acord cu ideea că un corp are nevoie să moa ră. Sunt convins că putem a7unge la

nemurirea fizică. #otivul pentru care corpul moare este acela că noi credem în moarte.

Corpul nu moare pentru că d&s. credeţi !n moarte. Corpul e1istă# sau pare să e1iste# deoarece

credeţi !n moarte. Corpul şi moartea sunt aspecte ale aceleiaşi iluzii# create de modul de conştiinţă

dominat de sinele ,als# care nu are conştiinţa Sursei &ieţii şi se &ede pe sine ca separat şi constant

ameninţat. Ast,el# creează iluzia că sunteţi un corp# un &e-icul ,izic dens# constant ameninţat.

A te percepe pe tine su( ,orma unui corp &ulnera(il# care sa născut şi peste puţin timp moare

N aceasta este iluzia. Corpul şi moartea0 o singură iluzie. 9u pot e1ista una ,ără alta. 5reţi să

păstraţi o parte a iluziei şi să scăpaţi de cealaltă# !nsă acest lucru este imposi(il. Gie o păstraţi pe

toată# ,ie o a(andonaţi !n !ntregime.

Totuşi# nu puteţi scăpa de corp şi nici nu tre(uie să ,aceţi acest lucru. Corpul este o percepţie

incredi(il de greşită a naturii d&s. ade&ărate. 'ar natura d&s. ade&ărată este ascunsă unde&a !n

această iluzie# nu !n a,ara ei# şi ast,el corpul este singurul punct de acces spre ea.

187

'acă aţi &edea un !nger# dar laţi con,unda cu o statuie# tot ce ar tre(ui să ,aceţi ar ,i să &ămodi,icaţi ,elul de a pri&i şi să o(ser&aţi din nou mai atent statuia de piatră# nu să !ncepeţi să &ă

uitaţi !n altă parte. Atunci aţi descoperi că nu a e1istat niciodată o statuie de piatră.

5acă credinţa în moarte creează corpul, de ce animalele au corp4 n animal nu are sine fa ls

şi nici nu crede în moarte.

T t i ă ă 9 it ţi ă , l l ! ţi l t ,l t



Totuşi moare sau pare să moară. 9u uitaţi că ,elul !n care percepeţi lumea este o re,lectare a

stării d&s. de conştiinţă. 9u sunteţi separat de ea şi nu e1istă nicio lume o(iecti&ă !n a,ara ei. !n,iecare moment# conştiinţa d&s. creează lumea !n care trăiţi. )na dintre cele mai importante

o(ser&aţii intuiti&e o,erite de ,izica modernă este aceea a unităţii dintre o(ser&ator şi o(ser&at0

persoana care realizează e1perimentul N conştiinţa o(ser&atoare N nu poate ,i separată de

,enomenul o(ser&at. )n mod di,erit de a analiza cauzele ,enomenului o(ser&at ar ,i un

comportament di,erit. Atunci c2nd credeţi# la un ni&el pro,und# !n separare şi lupta pentru

supra&ieţuire# &edeţi această credinţă re,lectată peste tot !n/ur şi percepţiile d&s. sunt gu&ernate de

,rică. Locuiţi !ntro lume a morţii şi a corpurilor care se luptă# se omoară şi se de&orează unele pe

altele.

9imic nu este aşa cum pare a ,i. Lumea pe care o creaţi şi o &edeţi prin mintea care creează

sinele ,als poate părea un loc e1trem de imper,ect# c-iar o &ale a pl2ngerii. 'ar indi,erent ce

anume percepeţi# totul este numai un ,el de sim(ol# ca o imagine dintrun &is. Este ,elul !n care

conştiinţa d&s. interpretează şi interacţionează cu dansul energiei moleculare din uni&ers. Această

energie este materia (rută a aşanumitei realităţi ,izice. O &edeţi !n termenii corpurilor# naşterii şi

morţii sau ca pe o (ătălie pentru supra&ieţuire. Este posi(il un număr in,init de interpretări complet

di,erite# de lumi complet di,erite şi de ,apt c-iar e1istă N toate depind de conştiinţa care percepe.

188

Giecare ,iinţă este un punct ,ocal al conştiinţei şi ,iecare ast,el de punct ,ocal !şi creează proprialume# deşi toate lumile sunt conectate. E1istă lumea umană# lumea ,urnicilor# lumea del,inilor

ş.a.m.d. E1istă nenumărate ,iinţe a căror ,rec&enţă de conştiinţă este at2t de di,erită de a d&s.# !nc2t

pro(a(il că sunteţi la ,el de puţin conştient de e1istenţa lor pe c2t sunt ele de e1istenţa d&s. Giinţele

cu o conştiinţă !naltă# care sunt conştiente de legătura lor cu Sursa şi cu celelalte ,iinţe şi lucruri# ar

l i ! t l d i ă i i t t i t t l il t ! ,i l i ă



locui !ntro lume care d&s. &i sar părea un rai N şi totuşi toate lumile sunt# !n ,inal# una singură.

Lumea noastră umană colecti&ă este creată !n mare parte prin ni&elul de conştiinţă pe care noi !l numim minte. C-iar şi !n interiorul lumii umane colecti&e e1istă di,erenţe ma/ore# multe su(lumi#

!n ,uncţie de cel care percepe sau creează lumea respecti&ă. 'eoarece toate lumile sunt conectate#

c2nd conştiinţa umană colecti&ă se trans,ormă# natura şi lumea animalelor &or re,lecta această

trans,ormare. 'e aici şi a,irmaţia din 8i(lie# potri&it căreia !n era următoare apoi am păşit !ntrun

c2mp plin de tot ,elul de animale N leul# mielul# leopardul şi lupul N st2nd toţi la un loc !ntro unire

desă&2rşită. Aceasta indică posi(ilitatea unei ordini complet di,erite a realităţii.

Lumea aşa cum ne apare ea azi# după cum am mai spus# este !n mare o re,lectare a minţii

conduse de sinele ,als. Grica ,iind o consecinţă ine&ita(ilă a iluziilor induse de sinele ,als# lumea

noastră este dominată de ,rică. Aşa cum imaginile dintrun &is sunt sim(oluri ale stărilor şi

sentimentelor interioare# la ,el realitatea noastră colecti&ă este !n mare parte e1presia sim(olică a

,ricii şi a straturilor pro,unde de negati&ism acumulate !n psi-icul uman colecti&. 9u suntem separaţi

de lumea noastră# aşa că atunci c2nd ma/oritatea oamenilor se &or eli(era de iluzia sinelui ,als#

această sc-im(are interioară &a a,ecta !ntreaga creaţie. 5eţi locui e,ecti& !ntro lume nouă. Este o

sc-im(are a conştiinţei planetare. )n straniu pro&er( (udist spune că ,iecare copac şi ,iecare ,ir de

iar(ă &or de&eni !n ultimă instanţă puncte de iluminare ale aceluiaşi ade&ăr. 'upă spusele S,2ntului

189

7a&el# !ntreaga creaţie aşteaptă ca oamenii să atingă iluminarea. !n ,elul acesta interpretez eupropoziţia0 7entru că ,ăptura aşteaptă cu neră(dare descoperirea ,iilor lui 'umnezeu XRomani U#

$+]. S,2ntul 7a&el continuă spun2nd că# prin aceasta# !ntreaga creaţie se &a m2ntui0 Căci ştim că

toată ,ăptura !mpreună suspină şi !mpreună are dureri p2nă acum XRomani U# **].

Ceea ce se naşte este o conştiinţă nouă şi# ca o ine&ita(ilă re,le1ie a ei# o lume nouă. Acest

lucru este prezis şi !n 9oul Testament !n Apocalipsă X*$ $]0 Mi am &ăzut cer nou şi păm2nt nou



lucru este prezis şi !n 9oul Testament# !n Apocalipsă X*$# $]0 Mi am &ăzut cer nou şi păm2nt nou.

Căci cerul cel dint2i şi păm2ntul cel dint2i au trecut.'ar nu con,undaţi cauza cu e,ectul. Sarcina d&s. principală nu este căutarea m2ntuirii prin

crearea unei lumi mai (une# ci trezirea din identi,icarea cu ,orma. Atunci nu &eţi mai ,i legat de

această lume# de acest ni&el al realităţii. 5ă &eţi putea simţi rădăcinile !n 9emani,est şi ast,el &ă &eţi

putea eli(era de ataşamentul ,aţă de lumea mani,estă. 5ă &eţi putea (ucura de plăcerile trecătoare

ale acestei lumi ,ără să mai e1iste ,rica de pierdere# aşa că nu &eţi mai simţi ne&oia să &ă agăţaţi de

ele. 'eşi &eţi putea simţi (ucuriile plăcerilor senzoriale# dorinţa şi ne&oia de a simţi e1perienţele

senzoriale nu &or mai e1ista# ca de alt,el nici căutarea constantă a satis,acţiei prin grati,icare

psi-ologică# prin alimentarea sinelui ,als. 5eţi ,i !n contact cu ce&a in,init mai mare dec2t orice

plăcere# mai mare dec2t orice lucru mani,est.

3ntrun ,el# nu &eţi mai a&ea ne&oie de lume. 9u &eţi mai a&ea ne&oie ca ea să ,ie alt,el dec2t

este.

9umai !n acest moment &eţi !ncepe să a&eţi o contri(uţie reală la construirea unei lumi mai

(une# a unei realităţi di,erite. 9umai !n acest moment &eţi ,i capa(il să simţiţi ade&ărata compasiune

şi să !i a/utaţi pe ceilalţi la ni&elul cauzei. 9umai cei care au cunoscut transcenderea lumii pot crea o

lume mai (ună.

190

7oate &ă mai amintiţi că am &or(it despre natura duală a ade&ăratei compasiuni# care esteconştiinţa unei legături !ntre moartea şi nemurirea !mpărtăşită. La acest ni&el pro,und# compasiunea

de&ine &indecare !n sensul cel mai amplu. !n această stare# in,luenţa d&s. &indecătoare se (azează

!n primul r2nd nu pe realizarea unui anumit lucru# ci pe simpla e1istenţă. Toţi cei cu care &eţi &eni !n

contact &or ,i atinşi de prezenţa d&s. şi in,luenţaţi de pacea pe care o iradiaţi indi,erent dacă sunt

conştienţi de acest lucru sau nu C2nd sunteţi complet prezent şi oamenii din /ur mani,estă



conştienţi de acest lucru sau nu. C2nd sunteţi complet prezent şi oamenii din /ur mani,estă

comportamente inconştiente# nu mai simţiţi ne&oia de a reacţiona la ele# aşa că nu le mai acordaţiniciun ,el de realitate. 7acea d&s. interioară este at2t de &astă şi de pro,undă# !nc2t tot ceea ce nu

este pace dispare !n ea de parcă nici nu ar ,i e1istat. Acest lucru rupe ciclul armic de acţiune şi

reacţie. Animalele# copacii# ,lorile &or simţi pacea d&s. şi &or răspunde la ea. 5eţi !n&ăţa pe alţii

numai e1ist2nd# arăt2ndule pacea lui 'umnezeu. 'e&eniţi lumina lumii# o emanaţie a conştiinţei

pure# şi ast,el eliminaţi su,erinţa la ni&elul cauzei. Eliminaţi inconştienţa din lume.

Asta nu !nseamnă că nu !i puteţi !n&ăţa pe alţii şi prin ceea ce ,aceţi N de e1emplu# arăt2ndu

le cum să scape de identi,icarea cu mintea# cum săşi recunoască tiparele inconştiente ş.a.m.d. 'ar

cel care sunteţi este !ntotdeauna o lecţie mult mai importantă şi cu o putere de trans,ormare mult

mai mare dec2t ceea ce spuneţi# c-iar mai importantă dec2t ceea ce ,aceţi. Dai mult# recunosc2nd

primatul Giinţei şi ast,el lucr2nd la ni&elul cauzei# compasiunea d&s. se &a putea mani,esta simultan

la ni&elul acţiunii şi al e,ectului# alin2nd su,erinţa ori de c2te ori &ă &eţi !nt2lni cu ea. C2nd un om

,lăm2nd &ă &a cere o (ucată de p2ine şi a&eţi una# !i &eţi da şi lui. 'ar !n timp ce !i daţi p2inea# c-iar

dacă interacţiunea este ,oarte scurtă# ceea ce contează !n realitate este !mpărtăşirea Giinţei# pentru

care p2inea este doar un sim(ol. 7rin ea are loc o &indecare pro,undă# !n acest moment nu mai

e1istă un om care dă şi unul care primeşte# ei sunt una.

191

5ar nu ar treui să mai e3iste foame şi foamete. um pu tem crea o lume mai ună fără să neocupăm de relele ca foa mea şi violenţa, în primul rnd4

Toate relele sunt e,ectul inconştienţei. 7uteţi reduce aceste e,ecte ale inconştienţei# dar nu le

puteţi elimina dacă nu eliminaţi cauza lor. Ade&ărata sc-im(are are loc !n interior# nu !n e1terior.

'acă &ă simţiţi c-emat să alinaţi su,erinţa lumii# acesta este un lucru ,oarte no(il# dar amintiţi

&ă să nu &ă concentraţi numai asupra e1teriorului> alt,el &eţi a&ea parte de ,rustrare şi disperare



&ă să nu &ă concentraţi numai asupra e1teriorului> alt,el# &eţi a&ea parte de ,rustrare şi disperare.

Gără o pro,undă sc-im(are interioară la ni&elul conştiinţei umane# su,erinţa lumii este un puţ ,ără,und. Aşa că nu lăsaţi compasiunea să de&ină unilaterală. Empatia cu durerea sau lipsa unei

persoane şi dorinţa de a a/uta tre(uie să ,ie ec-ili(rate de o conştiinţă pro,undă a naturii eterne a

&ieţii şi a naturii iluzorii a tuturor durerilor. Lăsaţi pacea d&s. interioară să in&adeze tot ceea ce ,aceţi

şi &eţi ,uncţiona simultan la ni&elul e,ectului şi al cauzei.

Acest lucru este &ala(il şi dacă susţineţi o mişcare ce are drept scop săi oprească pe oamenii

pro,und inconştienţi să se distrugă pe sine# săi distrugă pe alţii# planeta sau să pro&oace su,erinţe

cumplite altor ,iinţe sensi(ile. 9u uitaţi0 aşa cum nu &ă puteţi lupta cu !ntunericul# tot aşa nu &ă puteţi

lupta cu inconştienţa. !ncerc2nd# polurile opuse se &or !ntări şi se &or !nrădăcina şi mai ad2nc. 5ă

&eţi identi,ica cu una dintre polarităţi# &eţi crea un duşman şi ast,el &eţi ,i cu,undat din nou !n

inconştienţă. Creşteţi ni&elul conştiinţei !mprăştiind in,ormaţii sau cel mult practic2nd rezistenţa

pasi&ă. 'ar asiguraţi&ă că nu a&eţi nicio rezistenţă interioară# niciun pic de ură# niciun pic de

negati&ism. 6u(iţi&ă duşmaniiV# a spus 6sus# lucru care# desigur# !nseamnă să nu a&eţi duşmani.

Odată implicat !n trans,ormarea la ni&elul e,ectului# este ,oarte uşor să &ă pierdeţi !n el.

Răm2neţi treaz şi ,oarte# ,oarte prezent. 7unctul d&s. central tre(uie să răm2nă ni&elul cauzal#

scopul d&s. principal să ,ie e1plicarea dez&oltării spirituale# iar pacea# cel mai preţios dar ,ăcut lumii.

192

Capitolul 0%3e*sul a:a*do*ării

Acceptarea preze*tului

Aţi vorit de cteva ori despre 8 aandonare 9. "u-mi pla ce această idee. Sună fatalist, într-un

fel. 5acă acceptăm întotdeauna lucrurile aşa cum sunt, nu vom mai face niciun efort pentru a le



fel. 5acă acceptăm în totdeauna lucrurile aşa cum sunt, nu vom mai face niciun efort pentru a le

ameliora. #i se pare că progresul constă tocmai în acest lucru, att în sfera personală, ct şi însfera colectivă, să nu acceptăm limitele prezentului şi să ne stră duim să le depăşim şi să creăm

ceva mai un. 5acă nu am fi făcut acest lucru, am trăi şi acum în peşteri. um împăcaţi ideea de

aandonare cu sc<imarea luaturilor şi rezultatelor4

7entru unii oameni# a(andonarea poate a&ea conotaţii negati&e# implic2nd !n,r2ngerea#

renunţarea# eşecul de a ,ace ,aţă di,icultăţilor &ieţii# letargia ş.a.m.d. Ade&ărata a(andonare# totuşi#

este un lucru total di,erit. 9u !nseamnă să accepţi pasi& orice situaţie !n care eşti implicat şi să nu,aci nimic !n această pri&inţă. 9ici nu !nseamnă să nuţi mai ,aci planuri sau să nu !ntreprinzi acţiuni

poziti&e.

A(andonarea este !nţelepciunea simplă# dar pro,undă# ce constă !n a te supune mai degra(ă

dec2t a te opune cursului &ieţii. Singurul loc !n care puteţi simţi cursul &ieţii este Clipa de acum# aşa

că a te a(andona !nseamnă a accepta momentul prezent necondiţionat şi ,ără rezer&e. !nseamnă a

renunţa la orice rezistenţă internă ,aţă de ceea ce este. Rezistenţa internă !nseamnă a spune nu la

ceea ce e1istă# prin critică şi negati&ism emoţional. 'e&ine e1trem de pronunţată mai ales atunci

c2nd lucrurile merg prost# adică atunci c2nd e1istă un decala/ !ntre cererile sau aşteptările rigide

ale minţii şi realitate. Aceasta este prăpastia durerii. 'acă aţi trăit su,icient# ştiţi că lucrurile pot

193

merge prost ,oarte des. Tocmai !n acele momente tre(uie să practicaţi a(andonarea# dacă doriţi săeliminaţi durerea şi su,erinţa din &iaţa d&s. Acceptarea stării prezente &ă eli(erează imediat de

identi,icarea cu mintea şi ast,el &ă reconectează cu Giinţa. Rezistenţa este mintea.

A(andonarea este un ,enomen pur interior. 9u !nseamnă că la ni&el e1terior nu puteţi

!ntreprinde nimic pentru a sc-im(a situaţia. 'e ,apt# nu situaţia !n !ntregime tre(uie să o acceptaţi

atunci c2nd &ă a(andonaţi ci numai micul segment numit Acum



atunci c2nd &ă a(andonaţi# ci numai micul segment numit Acum.

'e e1emplu# dacă aţi ,i !mpotmolit unde&a !n noroi# nu aţi spune0 8ine# mă resemnez să ,iu !mpotmolit !n noroi. Resemnarea nu este a(andonare. 9u tre(uie să acceptaţi o situaţie de &iaţă

indezira(ilă sau neplăcută. Mi nici nu tre(uie să &ă minţiţi# spun2nd că nu este nimic rău !n a ,i

!mpotmolit !n noroi. 9u. Recunoaşteţi !n totalitate dorinţa d&s. de a ieşi din această situaţie. 5ă

restr2ngeţi atenţia la momentul prezent# ,ără să !l etic-etaţi !n niciun ,el. Aceasta !nseamnă că nu

e1istă o /udecată critică la adresa Clipei de acum. 'eci nu e1istă rezistenţă# negati&ism emoţional.

Acceptaţi calitatea acestui moment. Apoi treceţi la acţiune şi ,aceţi tot ce puteţi pentru a ieşi din

noroi. O ast,el de acţiune eu o numesc poziti&ă. Este mult mai e,icientă dec2t acţiunea negati&ă#

care &ine din ,urie# disperare sau ,rustrare. 72nă c2nd nu o(ţineţi rezultatul dorit# continuaţi să

practicaţi a(andonarea# e&it2nd etic-etarea Clipei de acum. Z

'aţimi &oie să &ă o,er o analogie &izuală pentru a ilustra ceea ce &reau să spun. Dergeţi

noaptea pe o potecă# !ncon/urat de o ceaţă deasă. 'ar a&eţi o lanternă puternică# care trece prin

ceaţă şi creează un spaţiu !ngust !n ,aţa d&s. Ceaţa este situaţia d&s. de &iaţă# care include trecutul

şi &iitorul> lanterna este prezenţa d&s. conştientă> spaţiul clar din ,aţa d&s. este Clipa de acum.

Lipsa a(andonării &ă consolidează ,orma psi-ologică# scoica sinelui ,als# şi ast,el creează un

puternic sentiment de separare. Lumea din /ur şi mai ales oamenii !ncep să ,ie percepuţi ca o

194

ameninţare. Apare compulsia inconştientă de ai distruge pe ceilalţi /udec2ndui critic şi ne&oia de aconcura şi a domina. C-iar şi natura de&ine un duşman# iar percepţiile şi interpretările d&s. sunt

gu&ernate de ,rică. 8oala mentală pe care o numim paranoia este numai o ,ormă puţin mai acută a

acestei stări normale# dar dis,uncţionale a conştiinţei.

9u numai ,orma d&s. psi-ologică# dar şi ,orma ,izică N corpul d&s. N se !ntăresc şi se

rigidizează prin rezistenţă Tensiunea creşte !n di,erite segmente ale corpului iar corpul ca !ntreg se



rigidizează prin rezistenţă. Tensiunea creşte !n di,erite segmente ale corpului# iar corpul ca !ntreg se

contractă. Circulaţia li(eră a energiei &ieţii prin corp# esenţială pentru o ,uncţionare sănătoasă# este,oarte redusă. E1erciţiile asupra corpului şi anumite ,orme de terapie ,izică pot ,i utile !n resta(ilirea

circulaţiei acestei energii# dar dacă nu practicaţi a(andonarea !n &iaţa de zi cu zi# aceste lucruri nu

pot aduce dec2t o ameliorare temporară a simptomelor# deoarece cauza N tiparul rezistenţei N nu

a ,ost dizol&at.

E1istă !n d&s. ceea ce răm2ne nea,ectat de condiţiile trecătoare# care ,ormează situaţia de

&iaţă dată# şi numai a(andon2ndu&ă a&eţi acces la el. Este &iaţa d&s.# !nsăşi Giinţa N care e1istă

etern !n domeniul atemporal al prezentului. "ăsirea acestei &ieţi este singurul lucru necesar despre

care &or(ea 6isus.

S'acă găsiţi că situaţia d&s. de &iaţă este nesatis,ăcătoare sau c-iar intolera(ilă# numai

a(andon2ndu&ă !ntro primă ,ază puteţi sparge tiparul inconştient de rezistenţă ce perpetuează

această situaţie. A(andonarea este per,ect compati(ilă cu acţiunea# cu iniţierea sc-im(ării sau cu

realizarea o(iecti&elor. 'ar !n starea de a(andonare totală o energie complet di,erită# de o calitate195

di,erită# &ă animă acţiunile. A(andonarea &ă reconecteaza cu energiasursă a Giinţei# şi dacă ceeace ,aceţi este inundat de Giinţă# aceasta de&ine o cele(rare plină de (ucurie a energiei &ieţii# care &ă

poartă şi mai ad2nc !n prezent. 7rin lipsa de rezistenţă# calitatea conştiinţei d&s.# şi din acest moti&

calitatea tuturor acţiunilor pe care le !ntreprindeţi# creşte in,init de mult. Rezultatele &or &eni de la

sine şi &or re,lecta această calitate. Am putea numi acest lucru acţiune de a(andonare de sine. 9u

este o muncă aşa cum neam o(işnuit noi cu ea de mii de ani 7e măsură ce tot mai mulţi oameni



este o muncă# aşa cum ne am o(işnuit noi cu ea de mii de ani. 7e măsură ce tot mai mulţi oameni

se &or trezi# cu&2ntul muncă &a dispărea din &oca(ularul nostru şi poate că !n locul lui &a ,i creatunul nou.

Calitatea conştiinţei d&s. din acest moment este elementul determinant al &iitorului pe care !l

&eţi trăi. Aşa că a(andonarea este cel mai important lucru pe care !l puteţi ,ace pentru a produce

sc-im(ări poziti&e. Orice acţiune pe care o !ntreprindeţi este secundară. 9ici o acţiune cu ade&ărat

poziti&ă nu poate să pro&ină dintro stare de conştiinţă din care lipseşte a(andonarea.

@nţeleg că daca mă aflu într-o situaţie neplăcută sau nesa tisfăcătoare şi accept complet

momentul aşa cum este, nu va e3ista suferinţă sau nefericire. %oi fi deasupra acestora. 5ar tot nu

înţeleg ine de unde vine energia sau motivaţia acţiu nii pentru producerea sc<imării, în condiţiile în

care nu e3istă o anumită cotă de nemulţumire4

3n stare de a(andonare# !nţelegeţi ,oarte clar ce tre(uie ,ăcut şi treceţi la ,apte# ,ăc2nd c2te un

lucru pe r2nd şi concentr2ndu&ă asupra ,iecăruia. !n&ăţaţi de la natură0 o(ser&aţi cum se

!mplineşte ,iecare lucru şi cum se des,ăşoară ,ir6ul &ieţii# ,ără nemulţumire sau ne,ericire. 'e aceea a

spus 6sus0 Luaţi seamă la crinii c2mpului cum cresc# nu se ostenesc şi nici nu torc.

'acă situaţia d&s. generală este nesatis,ăcătoare sau neplăcută# separaţi&ă de ea c-iar !n

acest moment şi a(andonaţi&ă situaţiei e1istente. Aceasta este lumina lanternei care stră(ate

196

ceaţa. Starea d&s. de conştiinţă !ncetează atunci să mai ,ie controlată de condiţii e1terne. 9u maiacţionaţi pe (aza reacţiei şi a rezistenţei.

Analizaţi datele concrete ale acţiunii. !ntre(aţi&ă0 7ot să ,ac ce&a pentru a sc-im(a această

situaţie# pentru a o ameliora sau a ieşi din ea 'acă da# !ntreprindeţi acţiunile potri&ite. Concentraţi

&ă nu asupra celor $<< de lucruri pe care le &eţi ,ace sau &a tre(ui să le ,aceţi la un moment dat# ci

asupra singurului lucru pe care !l puteţi ,ace acum Aceasta nu !nseamnă că nu tre(uie să &ă ,aceţi



asupra singurului lucru pe care !l puteţi ,ace acum. Aceasta nu !nseamnă că nu tre(uie să &ă ,aceţi

niciun ,el de planuri. 7oate că sta(ilirea unui plan de acţiune este lucrul pe care !l puteţi ,ace acum.'ar asiguraţi&ă că nu !ncepeţi să derulaţi !n sinea d&s. ,ilme mentale# că nu &ă proiectaţi !n &iitor#

pierz2nd ast,el Clipa de acum. Orice acţiune &eţi !ntreprinde# este posi(il să nu !şi arate roadele

imediat. 72nă c2nd se &or &edea rezultatele N nu &ă !mpotri&iţi situaţiei e1istente. 'acă nu puteţi

!ntreprinde nimic şi nici nu puteţi ieşi din situaţie# ,olosiţi situaţia pentru a pătrunde mai ad2nc !n

starea de a(andonare# !n Clipa de acum# !n Giinţă. C2nd pătrundeţi !n această dimensiune

atemporală a prezentului# sc-im(area &ine deseori !n ,eluri ciudate# ,ără să ,ie ne&oie să ,aceţi marelucru. 5iaţa de&ine cooperantă# !ncepe să &ă a/ute. 'acă ,actori interni ca ,rica# &ino&ăţia sau inerţia

&au !mpiedicat să ,aceţi ce&a# ei se &or dizol&a !n lumina prezenţei conştiente.

9u con,undaţi a(andonarea cu o atitudine de tipul 9u mă mai deran/ează nimic sau 9u !mi

mai pasă. 'acă &ă &eţi uita mai atent# &eţi descoperi că o ast,el de atitudine este contaminată de

negati&ism# su( ,orma resentimentelor ascunse# ast,el !nc2t nu este deloc o a(andonare# ci o

rezistenţă mascată. C2nd &ă a(andonaţi# !ndreptaţi&ă atenţia !n interior pentru a &eri,ica dacă a mai

rămas &reo urmă de rezistenţă. Giţi ,oarte &igilent ,ăc2nd acest lucru> alt,el# un rest de rezistenţă

poate continua să se ascundă !ntrun colţ !ntunecat# su( ,orma unui g2nd sau a unei emoţii

nerecunoscute.

197

De la e*er;ia 2e*tală la e*er;ia spirituală A-ţi aandona rezistenţele pare mai uşor de spus dect de făcut. Tot nu înţeleg clar cum să

fac acest lucru. 5vs. spuneţi că aandonndu-mă situaţiei, dar prolema mea rămne; 8um

anume4E

3ncepeţi prin a accepta că e1istă o rezistenţă. Giţi acolo c2nd se !nt2mplă# c2nd apare

rezistenţa O(ser&aţi cum este creată de mintea d&s cum aceasta etic-etează situaţia pe d&s



rezistenţa. O(ser&aţi cum este creată de mintea d&s.# cum aceasta etic-etează situaţia# pe d&s.

!nşi&ă sau pe ceilalţi. )rmăriţi procesul mental implicat. Simţiţi energia emoţiei. Asist2nd la apariţiarezistenţei# &eţi !nţelege că este inutilă. Gi12ndu&ă !ntreaga atenţie asupra Clipei de acum#

rezistenţa inconştientă de&ine conştiinţă şi acesta este s,2rşitul ei. 9u puteţi ,i şi conştient# şi ne,ericit

N şi conştient# şi negati&ist. 9egati&ismul# ne,ericirea sau su,erinţa# indi,erent de ,ormă# !nseamnă

e1istenţa unei rezistenţe# iar rezistenţa este !ntotdeauna inconştientă.

5ar îmi pot conştientiza sentimentele de nefericire4

Aţi alege să ,iţi ne,ericit 'acă nu d&s. aţi ales acest sentiment# cum a apărut el Care este

scopul său Ce anume !l menţine !n &iaţă Spuneţi că sunteţi conştient de sentimentele d&s. de

ne,ericire# dar ade&ărul este că &ă identi,icaţi cu ele şi menţineţi &iu procesul printro g2ndire

compulsi&ă. Toate acestea sunt procese inconştiente. 'acă aţi ,i conştient# adică pe deplin prezent

aici şi acum# tot negati&ismul sar dizol&a aproape instantaneu. 9u ar putea supra&ieţui !n prezenţa

d&s. Ci doar !n a(senţa d&s. 9ici corpuldurere nu poate supra&ieţui mult timp !n prezenţa d&s. 5ă

menţineţi &ie ne,crlcirot. miracoacord2ndui timp. Acesta este s2ngele ei. !nlocuiţi timpul cu o

conştiinţă intensă a momentului prezent şi ea &a muri. 'ar oare c-iar doriţi ca ea să moară 5aţi

săturat !ntrade&ăr de ea Cine aţi ,i ,ără ea

198

72nă c2nd nu practicaţi a(andonarea# dimensiunea spirituală este un lucru despre care citiţi#&or(iţi# &ă entuziasmaţi# scrieţi cărţi# !l analizaţi# credeţi !n el N sau nu# după caz. 9u contează. 72nă

c2nd nu &ă &eţi a(andona# ea nu &a de&eni o realitate &ie !n &iaţa d&s. C2nd ,aceţi aceasta# energia

pe care o emanaţi şi care &ă conduce &iaţa are o ,rec&enţă &i(ratorie mult mai !naltă dec2t energia

mentală care ne conduce lumea N energia care a creat structurile e1istente ale ci&ilizaţiei noastre#

politice# sociale şi economice# şi care se perpetuează continuu prin sistemele noastre educaţionale



politice# sociale şi economice# şi care se perpetuează continuu prin sistemele noastre educaţionale

şi massmedia. 7rin a(andonare# energia spirituală pătrunde !n această lume. Atunci nu mai e1istăsu,erinţă# nici pentru d&s.# nici pentru alţi oameni şi nici pentru &reo altă ,ormă de &iaţă de pe pla

netă. Spre deose(ire de energia mentală# ea nu poluează păm2ntul şi nu este supusă legii

polarităţilor# care impune ,aptul ca nimic să nu e1iste ,ără opusul său# că nu poate e1ista (ine ,ără

rău. Cei care ,uncţionează pe (aza energiei mentale şi care reprezintă !ncă marea ma/oritate a

populaţiei de pe 7ăm2nt răm2n !n a,ara conştientizării e1istenţei acestei energii spirituale. Ea ţine de

o ordine di,erită a realităţii şi &a crea o lume di,erită c2nd un număr su,icient de oameni se &or a(andona pe sine şi se &or eli(era ast,el de negati&ism. 'acă 7ăm2ntul &a supra&ieţui# aceasta &a ,i

energia care !l &a locui. La această energie sa re,erit 6sus atunci c2nd a ,ăcut acele ,aimoase

a,irmaţii pro,etice !n 7redica de pe Dunte0 Gericiţi cei (l2nzi> că aceia &or moşteni păm2ntul. O

prezenţă tăcută# dar intensă &a dizol&a tiparele inconştiente ale minţii. Ele mai răm2n acti&e un timp#

dar nu &ă &or mai conduce &iaţa. Condiţiile e1terne cărora le opuneaţi rezistenţă tind şi ele să se

sc-im(e sau să dispară rapid prin a(andonare. Acesta este un puternic instrument de trans,ormare

a situaţiilor şi a oamenilor. 'acă condiţiile nu se sc-im(ă imediat# acceptarea Clipei de acum &ă &a

permite să &ă ridicaţi deasupra lor. Oricum# sunteţi li(er.

199

A:a*do*area 8* rela4iile perso*ale5ar cum rămne cu oamenii care vor să mă folosească, să mă manipuleze sau să mă

controleze4 Treuie să mă aando nez lor 4

Giind izolaţi de Giinţă# ei !ncearcă !n mod inconştient săşi tragă energia şi puterea de la d&s.

Este ade&ărat că numai o persoană inconştientă &a !ncerca săi ,olosească sau săi manipuleze pe

ceilalţi dar la ,el de ade&ărat este că numai o persoană inconştientă poate ,i ,olosită şi manipulată



ceilalţi# dar la ,el de ade&ărat este că numai o persoană inconştientă poate ,i ,olosită şi manipulată.

'acă &ă opuneţi sau &ă !mpotri&iţi comportamentului inconştient al altor persoane# de&eniţi şi d&s.inconştient. 'ar a(andonarea nu !nseamnă să le permiteţi unor persoane inconştiente să &ă

,olosească. 'eloc. Este per,ect posi(il să spuneţi un nu ,erm şi clar unei persoane sau să găsiţi

ieşirea dintro situaţie păstr2ndu&ă !n acelaşi timp starea de lipsă de rezistenţă internă completă.

C2nd spuneţi nu unei persoane sau unei situaţii# lăsaţil să &ină nu dintro reacţie# ci din intuiţie# din

conştiinţa clară a ceea ce este (ine şi a ceea ce este rău pentru d&s. !n momentul respecti&. Lăsaţil

să ,ie un nu care nu pro&ine dintro reacţie# li(er de orice negati&ism şi care nu mai creează

su,erinţă.

S-a creat o situaţie neplăcută la locul de muncă. Am în cercat să mă aandonez, dar îmi este

imposiil. Apare mereu foarte multă rezistenţă.

'acă nu &ă puteţi a(andona# ,aceţi ce&a imediat0 e1primaţi&ă punctul de &edere sau ,aceţi

ce&a pentru a sc-im(a situaţia N sau ieşiţi din ea. Asumaţi&ă responsa(ilitatea pentru &iaţa d&s. 9u

&ă poluaţi Giinţa interioară# ,rumoasă şi strălucitoare şi nici 7ăm2ntul cu negati&ism. 9ui daţi

ne,ericirii# indi,erent de ,orma ei# un lăcaş !n interiorul d&s.

200

'acă nu puteţi ,ace nimic# de e1emplu# dacă sunteţi !n !nc-isoare# atunci a&eţi douăposi(ilităţi0 rezistenţa sau a(andonarea# !nlănţuirea sau eli(erarea interioară de condiţiile e1terne.

Su,erinţa sau pacea interioară.

(ipsa de rezistenţă treuie practicată şi în comportamen tul e3terior în viaţă, ca, de e3emplu,

lipsa rezistenţei la vio lenţă, sau este un lucru care ţine numai de viaţa interioară4

9u tre(uie să &ă preocupe dec2t aspectul interior. Acesta este principal. 'esigur# el &a



p p p p p g #

trans,orma şi comportamentul d&s. e1terior# din relaţii ş.a.m.d.Relaţiile d&s. se &or sc-im(a pro,und prin a(andonare. 'acă nu puteţi accepta ceea ce este#

prin deducţie# nu &eţi putea accepta pe nimeni aşa cum este. !l &eţi e&alua# critica# etic-eta# respinge

sau &eţi !ncerca să !l sc-im(aţi. Dai mult# dacă trans,ormaţi mereu Clipa de acum !ntrun mi/loc

pentru atingerea unui scop &iitor# &eţi trans,orma ,iecare persoană pe care o !nt2lniţi sau cu care

intraţi !n relaţie !ntrun mi/loc pentru atingerea unui scop. Relaţia N ,iinţa umană N &a a&ea atunci o

importanţă secundară pentru d&s. sau niciuna. Ceea ce puteţi o(ţine din relaţie este pe primul loc Nun c2ştig material# un sentiment de putere# plăcere ,izică sau o ,ormă de grati,icare a sinelui ,als.

'aţimi &oie să &ă e1empli,ic modul !n care ,uncţionează a(andonarea !n relaţiile umane.

C2nd &ă a,laţi implicat !ntro ceartă sau !ntro situaţie con,lictuală# poate cu partenerul sau cu o

persoană apropiată# !ncepeţi prin a o(ser&a c2t de de,ensi& de&eniţi c2nd &ă este atacată poziţia

sau prin a simţi ,orţa agresiunii !n timp ce atacaţi poziţia celuilalt. O(ser&aţi c2t de ataşat sunteţi de

perspecti&a şi opiniile d&s. Simţiţi energia mentalemoţională din spatele ne&oii d&s. de a a&ea

dreptate şi de ai do&edi celuilalt că greşeşte. Aceasta este energia minţii conduse de şinele ,als. O

conştientizaţi recunosc2ndo# simţindo c2t puteţi de mult. Apoi# !ntro zi# !n mi/locul unei certe# &ă

&eţi da (rusc seama că a&eţi posi(ilitatea de a alege şi că puteţi -otăr! să &ă a(andonaţi propriile

201

reacţii N numai ca să &edeţi ce se !nt2mplă. 5ă a(andonaţi. 9u &reau să &ă a(andonaţi reacţia

numai &er(al# spun2nd0 8ine# tu ai dreptate# cu o pri&ire care spune0 Sunt deasupra acestei incon

ştiente copilăreşti. Aceasta nu ar !nsemna dec2t să deplasaţi rezistenţa la un alt ni&el# mintea şi

şinele ,als ,iind !ncă la conducere şi reclam2nduşi superioritatea. Eu mă re,er la a(andonarea

!ntregului c2mp energetic mentalemoţional din interior# care lupta pentru putere.

Sinele ,als este &iclean# aşa că tre(uie să ,iţi ,oarte &igilent# ,oarte prezent şi complet sincer cu



ş ţ g p ş p

d&s. !nşi&ă pentru a &edea dacă aţi a(andonat !ntrade&ăr identi,icarea cu o poziţie mentală şi &aţieli(erat de minte. 'acă &ă simţiţi (rusc ,oarte uşor# clar şi pro,und !mpăcat# acesta este un semn in

con,unda(il că !ntrade&ăr &aţi a(andonat. Apoi o(ser&aţi ce se !nt2mplă cu poziţia mentală a

celuilalt# dacă nu o mai energizaţi prin rezistenţă. C2nd identi,icarea cu poziţiile mentale a ,ost

eliminată# !ncepe ade&ărata comunicare.

5ar ce puteţi spune despre lipsa de rezistenţă în faţa vio lenţei, a agresiunii şi a altor lucruri

asemănătoare4Lipsa de rezistenţă nu !nseamnă neapărat să nu ,acem nimic# !n sensul ei complet# !nseamnă

că nicio acţiune nu este declanşată de o reacţie. 9u uitaţi !nţelepciunea pro,undă care stă la (aza

practicării artelor marţiale !n Orient0 nu te opune ,orţei ad&ersarului. Cedează ca să !n&ingi.

Spun2nd acest lucru# a nu ,ace nimic c2nd &ă a,laţi !ntro stare de prezenţă intensă este un

,actor de trans,ormare şi &indecare ,oarte puternic pentru situaţii şi oameni. !n taoism# e1istă un

termen numit u ei# care este de o(icei tradus prin acti&itate ,ără acţiune sau a sta liniştit# ,ără

să ,aci nimic# 3n C-ina antică# acest lucru era considerat una dintre cele mai mari realizări sau

&irtuţi. Este radical di,erit de inacti&itatea din starea o(işnuită de conştiinţă sau mai cur2nd de incon

202

ştienţă# care &ine din ,rică# inerţie sau indecizie. Ade&ărata acti&itate ,ără acţiune implică lipsa de

rezistenţă şi &igilenţă intensă.

7e de altă parte# dacă se impune o acţiune# nu &eţi mai reacţiona !n &irtutea minţii

condiţionate# ci &eţi răspunde situaţiei din prezenţa conştientă. !n această stare# mintea este li(eră

de concepte# inclusi& de conceptul non&iolenţei. Aşa că# cine poate prezice ce &eţi ,ace

Egoul crede că puterea d&s. stă !n rezistenţa pe care o opuneţi# c2nd de ,apt rezistenţa &ă



ţ ţ ţ

izolează de Giinţă# singurul sediu al puterii ade&ărate. Rezistenţa este slă(iciune şi ,rică deg-izată !nputere. Ceea ce şinele ,als. &ede drept slă(iciune este Giinţa d&s. !n puritatea# inocenţa şi puterea

sa. Ceea ce este &ăzut ca putere este slă(iciune. Ast,el# şinele ,als are un mod de e1istenţă

continuu rezistent şi /oacă roluri contra,ăcute pentru a ascunde acea slă(iciune care este de ,apt

puterea d&s.

72nă c2nd nu apare a(andonarea# rolurile inconştiente constituie cea mai mare parte a

interacţiunilor umane. !n a(andonare# nu mai a&eţi ne&oie de apărările şi măştile sinelui ,als.'e&eniţi ,oarte simplu# ,oarte real. Acest lucru este periculos# spune şinele ,als. 5ei su,eri. 5ei ,i

&ulnera(il. Ceea ce şinele ,als nu ştie# desigur# este ,aptul că numai prin renunţarea la rezistenţă#

de&enind &ulnera(il# &ă puteţi descoperi in&ulnera(ilitatea ade&ărată şi esenţială.

Tra*s9or2area :olii 8* treaptă spirituală superioară

5acă o persoană este grav olnavă şi îşi acceptă total condiţia, aandonăndu-se olii, nu îşi

aandonează dorinţa de a se face ine4 otărrea de a lupta cu oala nu ar mai e3ista, nu-i aşa4

A(andonarea !nseamnă acceptarea interioară a stării de ,apt ,ără rezer&e. 5or(im despre &iaţa

d&s. N despre acest moment N nu despre condiţiile sau circumstanţele &ieţii d&s.# nu despre ceea

ce eu aş numi situaţia d&s. de &iaţă. Am mai &or(it de/a despre asta.

203

3n pri&inţa (olii# acesta este sensul său. 8oala ,ace parte din situaţia d&s. de &iaţă. 7rin

urmare# are un trecut şi un &iitor. Trecutul şi &iitorul ,ormează un continuum ne!ntrerupt# cu e1cepţia

cazului !n care puterea sal&atoare a Clipei de acum este acti&ată prin prezenţa conştientă. 'upă

cum ştiţi# !n spatele di,eritelor condiţii care ,ormează situaţia d&s. de &iaţă şi care e1istă !n timp# se

a,lă un lucru mai pro,und# mai important0 &iaţa d&s.# Giinţa din Clipa de acum atemporală.

'eoarece nu e1istă pro(leme !n Clipa de acum# nu e1istă nici (oală. Credinţa !ntro etic-etă



pe care cine&a o ataşează condiţiei d&s. menţine situaţia pe loc# !i dă putere şi o trans,ormă dintrundezec-ili(ru temporar !ntro realitate aparent solidă. !i dă nu numai realitate şi soliditate# ci şi o

continuitate !n timp# pe care nu o a&ea !nainte. Concentr2ndune pe acest moment şi ,erindune să

etic-etăm mental situaţia# (oala este redusă la unul sau mai mulţi ,actori# precum0 durerea ,izică#

slă(iciunea# discon,ortul sau neputinţa. Acestea sunt condiţiile cărora &ă a(andonaţi N acum. 9u &ă

a(andonaţi ideii de (oală. Lăsaţi su,erinţa să &ă ,orţeze să trăiţi !n prezent# !ntro stare de intensă

prezenţă conştientă. Golosiţio pentru iluminare. A(andonarea nu trans,ormă ceea ce e1istă de/a# cel puţin nu !n mod direct. A(andonarea &ă

trans,ormă pe d&s. C2nd d&s. &aţi sc-im(at# se sc-im(ă şi lumea d&s. !n !ntregime# pentru că lumea

este o simplă re,lectare. Am &or(it despre acest lucru mai de&reme.

'acă &aţi uitat !n oglindă şi nu &a plăcut ce aţi &ăzut# ar tre(ui să ,iţi ne(un ca să atacaţi

imaginea din oglindă. Este e1act ceea ce ,aceţi c2nd &ă a,laţi !ntro stare de neacceptare. Mi#

desigur# dacă atacaţi imaginea# &ă atacă şi ea la r2ndul ei. 'acă acceptaţi imaginea indi,erent care

este aceasta# dacă a&eţi o atitudine prietenoasă ,aţă de ea# nu poate să nu de&ină şi ea prietenoasă

cu d&s. 6ată cum sc-im(aţi lumea. 9u (oala este pro(lema. '&s. sunteţi N at2ta timp c2t mintea şi

sinele ,als deţin controlul. C2nd sunteţi (olna& sau a&eţi un -andicap# nu simţiţi că aţi eşuat !ntrun

204

anumit ,el# nu &ă simţiţi &ino&at. 9u daţi &ina pe &iaţă pentru că &a ,ăcut o nedreptate# dar nu daţi

&ina nici pe d&s. Toate acestea !nseamnă rezistenţă. 'acă a&eţi o (oală gra&ă# ,olosiţio pentru a

progresa spiritual. Golosiţi orice lucru rău care &i se !nt2mplă pentru a &ă dez&olta spiritual.

Retrageţi timpul din (oală. 9u !i daţi nici trecut# nici &iitor. Lăsaţio să &ă ,orţeze să de&eniţi intens

conştient de momentul prezent N şi o(ser&aţi ce se !nt2mplă.

'e&eniţi un alc-imist. Trans,ormaţi metalul o(işnuit !n aur# su,erinţa !n conştiinţă# dezastrul !n



progres spiritual.Sunteţi gra& (olna& şi acum aţi de&enit ,urios pentru tot ceea ce &am spus Atunci acesta

este un semn clar că (oala a de&enit o parte din sentimentul d&s. de identitate şi că acum &ă apăraţi

identitatea N şi (oala. Starea etic-etată ca (oală nu are nimic dea ,ace cu ,iinţa d&s. ade&ărată.

C<*d apar dezastrele

3n ce pri&eşte ma/oritatea !ncă inconştientă a populaţiei# numai o situaţielimită are potenţialul

de a sparge coa/a dură a sinelui ,als şi de a o ,orţa să se a(andoneze şi ast,el săşi trezească

conştiinţa. O situaţielimită apare atunci c2nd# printrun dezastru# o re&oltă de proporţii# o pierdere

sau o su,erinţă importantă# !ntreaga d&s. lume este distrusă şi !şi pierde sensul. Este o !nt2lnire cu

moartea# ,izică sau psi-ologică. Dintea şi sinele ,als# creatorul acestei lumi# intră !n colaps. 'in

cenuşile &ec-ii lumi poate lua naştere o nouă lume.

'esigur# nu e1istă nicio garanţie că o situaţielimită &a reuşi această trans,ormare# dar

potenţialul e1istă mereu. Rezistenţa unor persoane ,aţă de starea de ,apt c-iar se intensi,ică !ntro

asemenea situaţie şi de&ine ast,el o co(or2re !n iad. La alţii# poate e1ista numai o a(andonare

parţială# !nsă c-iar şi aceasta le &a da o anumită pro,unzime şi linişte care nu e1istau !nainte. 7ărţi

205

din carapacea sinelui ,als sunt distruse# şi acest lucru permite unor mici (reşe de linişte şi energie

a,late !n spatele minţii să strălucească prin ea.

Situaţiilelimită au produs multe miracole. Au e1istat criminali condamnaţi la moarte ceşi

aşteptau e1ecuţia# care# !n ultimele ore ale &ieţii lor# au trăit lipsa sinelui ,als# (ucuria şi liniştea

pro,undă aduse de aceasta. Rezistenţa internă ,aţă de situaţia !n care sau trezit a de&enit at2t de

intensă# !nc2t lea produs o su,erinţă insuporta(ilă# ,ără să mai ai(ă !ncotro să ,ugă sau ce&a de



,ăcut pentru a scăpa de ea# nici măcar un &iitor proiectat de minte. Ast,el# au ,ost ,orţaţi să acceptecomplet inaccepta(ilul. Au ,ost ,orţaţi să se a(andoneze situaţiei. Au putut să intre !n starea de graţie

care &ine odată cu m2ntuirea0 eli(erarea totală de trecut. 'esigur# nu situaţialimită ,ace loc

miracolului stării de graţie şi m2ntuirii# ci actul a(andonării.

Aşa că# ori de c2te ori apare un ,el sau altul de dezastru sau o situaţie se !nrăutăţeşte e1trem

de mult N (oală# -andicap# pierderea casei sau a a&erii ori a unei identităţi sociale# ruperea unei

relaţii personale# moartea sau su,erinţa unei persoane apropiate sau c-iar iminenţa propriei morţi Ng2ndiţi&ă că mai e1istă o perspecti&ă# că sunteţi la un pas de un lucru incredi(il0 o trans,ormare

alc-imică completă a metalului o(işnuit de durere şi su,erinţă !n aur. Acesta este pasul numit

a(andonare.

9u &reau să spun că &eţi ,i ,ericit !n ast,el de situaţii. 9u &eţi ,i. 'ar ,rica şi durerea se &or

trans,orma !n pace interioară şi linişte# care &in dintrun loc ,oarte pro,und N din 9emani,est. Este

pacea lui 'umnezeu care depăşeşte orice !nţelegere. Comparati& cu ea# ,ericirea este un lucru

destul de super,icial. Cu această pace radiantă &ine conştiinţa N nu la ni&el mental# ci !n interior# la

ni&elul Giinţei N a ,aptului că sunteţi indestructi(il# nemuritor. Aceasta nu este o credinţă. Este o

certitudine a(solută# care nu are ne&oie de do&ezi e1terne dintro sursă secundară.

206

Tra*s9or2area su9eri*4ei 8* pace Am citit despre un filozof stoic din :recia anticăB la auzul veştii că fiul său a murit într-un

accident, el a răspuns; 8?tiam că nu este nemuritor9. Aceasta este aandonare4 5acă da, nu-mi

doresc aşa ceva. 63istă anumite situaţii în care aandonarea pare artificială şi inumană.

6zolarea de propriile sentimente nu este a(andonare. 'ar nu ştim care a ,ost starea sa

interioară c2nd a spus aceste cu&inte. !n anumite situaţii e1treme# poate ,i imposi(il să &ă acceptaţi



p ţ p p p ţ

prezentul. 'ar !ntotdeauna a&eţi o a doua şansă de a &ă a(andona.7rima ocazie este să &ă a(andonaţi !n ,iecare moment realităţii prezente. Mtiind că nu poate ,i

anulat ceea ce e1istă N pentru că e1istă de/a N spuneţi da la ceea ce e1istă sau acceptaţi ceea

ce nu e1istă. Atunci ,aceţi ce tre(uie să ,aceţi# ceea ce &ă cere situaţia. 'acă răm2neţi !n această

stare de acceptare# nu mai creaţi negati&ism# su,erinţă şi ne,ericire. Trăiţi !ntro stare a lipsei de

rezistenţă# o stare de graţie şi lumină# li(er de orice tensiune.

Ori de c2te ori nu puteţi ,ace acest lucru# ori de c2te ori pierdeţi această şansă N ,ie pentru că

nu creaţi su,icientă prezenţă conştientă pentru a !mpiedica un tipar de rezistenţă -a(ituală şi

inconştientă să apară# ,ie pentru că starea este at2t de di,icilă# !nc2t este a(solut inaccepta(ilă

pentru d&s. N creaţi o ,ormă de durere# o ,ormă de su,erinţă. 7oate că &i se pare că situaţia creează

su,erinţa# dar !n ultimă instanţă lucrurile nu stau aşa N rezistenţa d&s. este cea care creează

su,erinţa.

Acum a&eţi o a doua şansă de a &ă a(andona0 dacă nu puteţi accepta ceea ce se a,lă a,ară#

atunci acceptaţi ceea ce se a,lă !n interior. 'acă nu puteţi accepta condiţiile e1terne# acceptaţi

condiţiile interne. Adică0 nu &ă opuneţi durerii. Lăsaţio să e1iste. A(andonaţi&ă su,erinţei# disperării#

,ricii# singurătăţii sau oricărei ,orme !m(răcate de su,erinţă. Giţi martorul ei# ,ără să o etic-etaţi

207

mental. 3m(răţişaţio. Apoi &eţi &edea cum miracolul a(andonării trans,ormă su,erinţa pro,undă !n

pace pro,undă. Aceasta este cruci,icarea d&s. Lăsaţio să de&ină !n&ierea şi !nălţarea d&s.

"u înţeleg cum se poate aandona cineva suferinţei. Aşa cum aţi arătat, suferinţa este refuzul

aandonării. um ne putem aandona lipsei aandonării4

)itaţi de a(andonare pentru moment. C2nd durerea este pro,undă# orice discuţie despre

a(andonare &i se &a părea oricum inutilă şi lipsită de sens. C2nd durerea este pro,undă# este ,oarte



pro(a(il să simţiţi o dorinţă puternică de a ,ugi de ea# !n loc să &ă a(andonaţi ei. 9u doriţi să simţiţiceea ce simţiţi. Ce ar putea ,i mai normal 'ar nu e1istă scăpare# ieşire. E1istă multe e&adări ,alse

N munca# (ăutura# drogurile# ,uria# proiecţia# reprimarea ş.a.m.d. N dar ele nu &ă &or eli(era de

durere. Su,erinţa nu scade !n intensitate c2nd o ,aceţi să de&ină inconştientă. C2nd negaţi durerea

emoţională# tot ceea ce ,aceţi sau g2ndiţi# inclusi& relaţiile d&s.# de&in contaminate de ea. O di,uzaţi#

ca să spun aşa# su( ,orma energiei pe care o emanaţi# iar ceilalţi o detectează su(liminal. 'acă sunt

inconştienţi# se pot simţi o(ligaţi să &ă atace sau să &ă rănească !ntrun ,el sau !i puteţi răni d&s.#proiect2nd inconştient durerea d&s. asupra lor. 5eţi atrage şi mani,esta tot ceea ce corespunde stării

d&s.

C2nd nu e1istă scăpare# e1istă totuşi o cale de a(ordare a pro(lemei. Aşa că nu !ntoarceţi

spatele durerii. !n,runtaţio. Simţiţio complet. Trăiţio N nu &ă g2ndiţi la eaV E1primaţio# dacă este

ne&oie# dar nu creaţi un scenariu mental !n /urul ei. Acordaţi toată atenţia sentimentului# nu

persoanei# e&enimentului sau situaţiei care pare să o ,i produs. 9u lăsaţi mintea să ,olosească

durerea pentru a &ă crea !n /urul ei o identitate de &ictimă. Compătimindu&ă şi spun2ndule altora

po&estea d&s.# &eţi răm2ne (locat !n su,erinţă. 'eoarece este imposi(il să scăpaţi de sentiment#

singura posi(ilitate de a$ sc-im(a este să &ă ad2nciţi !n el> alt,el# nimic nu se &a sc-im(a.

208

Aşa că acordaţi atenţie deplină sentimentelor şi a(ţineţi&ă de la etic-etarea lor mentală. 7e

măsură ce &ă ad2nciţi tot mai mult !n sentiment# ,iţi e1trem de atent. La !nceput# &i se &a părea un

loc !ntunecat şi teri,iant# iar# c2nd &eţi simţi dorinţa intensă de a ,ugi# o(ser&aţio ,ără săi daţi curs.

Continuaţi să &ă concentraţi atenţia asupra durerii# continuaţi să simţiţi durerea# ,rica# groaza#

singurătatea N sentimentul# oricare ar ,i el. Răm2neţi &igilent# răm2neţi prezent N prezent cu toată

Giinţa# cu ,iecare celulă a corpului. Găc2nd acest lucru# aduceţi o rază de lumină !n !ntuneric.



Aceasta este ,lacăra conştiinţei &oastre. 3n acest stadiu# nu mai este ne&oie să &ă ,aceţi gri/i !n legătură cu a(andonarea. Aceasta sa

produs de/a. Cum Atenţia deplină este acceptare deplină# este a(andonare. Acord2ndui atenţie

deplină# ,olosiţi puterea Clipei de acum# care este puterea prezenţei d&s. 9iciun rest ascuns de

rezistenţă nu poate supra&ieţui !n ea. 7rezenţa elimină timpul. Gără timp# su,erinţa şi negati&ismul nu

pot supra&ieţui.

Acceptarea su,erinţei este o călătorie !n moarte. Con,runtarea cu durerea pro,undă#acceptarea ei# mutarea atenţiei asupra ei !nseamnă a muri conştient. C2nd aţi murit de această

moarte# realizaţi că nu e1istă moarte N şi că nu a&eţi de ce să &ă temeţi. 9umai şinele ,als moare.

6maginaţi&ă o rază de soare care a uitat că este o parte insepara(ilă a soarelui şi se păcăleşte

singură# ,ăc2nduse să creadă că tre(uie să lupte pentru supra&ieţuire# să creeze şi să se agate de

o identitate di,erită de cea a soarelui. Doartea acestei iluzii nu ar ,i incredi(il de eli(eratoare

5ă doriţi o moarte uşoară Aţi pre,era să muriţi ,ără durere# ,ără agonie Atunci lăsaţi trecutul

să moară !n ,iecare moment şi permiteţi luminii prezenţei d&s. să alunge prin strălucirea ei şinele

greoi# legat de timp# care credeaţi că sunteţi d&s..

209

SCalea crucii

63istă multe relatări despre oameni care spun că l-au găsit pe 5umnezeu prin suferinţă

profundă şi e3istaşi e3presia creştină calea crucii9 care presupun se referă la acelaşi lucru



profundă şi e3istaşi e3presia creş tină 8 calea crucii , care, presupun, se referă la acelaşi lucru.

Mi noi &or(im despre acelaşi lucru.

Stricto senso# ei nu lau găsit pe 'umnezeu prin su,erinţa lor# deoarece su,erinţa implică

rezistenţă. Lau găsit pe 'umnezeu prin a(andonare# prin acceptarea totală a stării de ,apt# poziţie

pe care au ,ost ,orţaţi să o adopte prin su,erinţa lor intensă. 7ro(a(il că la un anumit moment şiau

dat seama că su,erinţa este creată de ei.

5e ce este aandonarea ec<ivalentă cu găsirea lui 5um nezeu4

'eoarece rezistenţa este insepara(ilă de minte# renunţarea la rezistenţă N a(andonarea N

este s,2rşitul dominaţiei minţii ca stăp2n# s,2rşitul impostorului care se dădea drept d&s.# al ego

ului. Toate aprecierile şi tot negati&ismul se dizol&ă. Lumea Giinţei# care a ,ost ascunsă de minte# se

desc-ide !n acel moment. 8rusc# apare o mare linişte !n d&s.# un sentiment incompre-ensi(il de

pace. Mi !n această pace se a,lă o (ucurie pro,undă. 6ar !n această (ucurie se a,lă iu(irea. !n centrul

tuturor se a,lă sacrul# incomensura(ilul# cel ce nu poate ,i numit.9u numesc acest lucru găsirea lui 'umnezeu0 Cum am putea &reodată găsi ceea ce nu am

pierdut# !nsăşi esenţa &ieţii care e1istă !n d&s. Cu&2ntul 'umnezeu este limitati& nu numai din

cauza miilor de ani de percepţie şi ,olosire greşite# dar şi din cauză că implică e1istenţa unei alte

210

entităţi !n a,ara d&s. 'umnezeu este Giinţa !nsăşi# nu o ,iinţă. Aici nu poate e1ista o relaţie autentică

su(iecto(iect# nu e1istă dualitate# d&s. şi 'umnezeu. Realizarea lui 'umnezeu este cel mai natural

lucru din lume. )imitor şi incompre-ensi(il nu este ,aptul că !l puteţi conştientiza pe 'umnezeu# ci că

nu sunteţi conştient de 'umnezeu.

Calea crucii pe care aţi menţionato mai de&reme este &ec-ea cale a iluminării şi p2nă de

cur2nd a ,ost singura. 'ar nu o respingeţi şi nu !i su(estimaţi e,icacitatea. Ea !ncă mai ,uncţionează.



Calea crucii este o in&ersare completă. Ea !nseamnă că lucrul cel mai rău din &iaţa d&s.#crucea# se trans,ormă !n cel mai (un lucru care &i sa !nt2mplat &reodată# ,orţ2ndu&ă să depăşiţi

lumea ,ormală# să de&eniţi 'umnezeu N pentru că şi 'umnezeu este un nonlucru.

3n acest moment# pentru ma/oritatea inconştientă a oamenilor# calea crucii este !ncă singura

cale. Ei se &or trezi numai printro su,erinţă suplimentară# iar iluminarea ca ,enomen colecti& &a ,i#

lucru predicti(il# precedată de trans,ormări pro,unde. Acest proces re,lectă ,uncţionarea anumitor legi

uni&ersale ce gu&ernează dez&oltarea conştiinţei şi ast,el au ,ost prezise de unii prezicători. Estedescris# printre alte locuri# !n Cartea Re&elaţiei sau Apocalipsa# mascat de o sim(olistică o(scură şi

uneori impenetra(ilă. Această su,erinţă nu este produsă de 'umnezeu# ci de oameni semenilor lor şi

c-iar lor !nşişi# dar şi de unele măsuri de apărare pe care 7ăm2ntul# care este un organism

inteligent# le &a lua pentru a se prote/a de atacul &iolent al ne(uniei umane.

Totuşi# e1istă azi un număr din ce !n ce mai mare de oameni !n &iaţă a căror conştiinţă este

su,icient de e&oluată pentru a nu mai a&ea ne&oie de su,erinţă suplimentară !nainte de a atinge

iluminarea. 7oate că şi d&s. sunteţi unul dintre ei.

Atingerea iluminării prin su,erinţă N calea crucii N !nseamnă a ,i ,orţat să intri !n !mpărăţia

cerurilor !mpotri&indute. 3n ,inal# &ă a(andonaţi pentru că nu mai puteţi !ndura su,erinţa# dar

211

su,erinţa ar putea continua mult timp p2nă să se !nt2mple acest lucru. 6luminarea aleasă conştient

!nseamnă renunţarea la ataşamentul ,aţă de trecut şi &iitor şi concentrarea asupra prezentului.

!nseamnă a alege să răm2i !n starea de prezenţă# şi nu !n timp. !nseamnă a spune da stării de

,apt. Atunci nu mai a&eţi ne&oie de durere. 'e c2t timp credeţi că &eţi a&ea ne&oie !nainte de a putea

spune0 9u &oi mai crea durere# nu &oi mai crea su,erinţă 'e c2tă durere mai a&eţi ne&oie !nainte

de a putea ,ace această alegere



'acă credeţi că a&eţi ne&oie de mai mult timp# &eţi primi mai mult timp N şi mai multă durere.Timpul şi durerea sunt insepara(ile.

'uterea de a ale;e

e se întmplă cu toţi aceşti oameni care aparent vor să sufere4 Am o prietenă al cărei

partener este agresiv fizic şi care a avut o relaţie anterioară de acelaşi fel. 5e ce alege astfel de

ăraţi şi de ce acum refuză să iasă din această si tuaţie4 5e ce att de mulţi oameni aleg efectiv

suferinţa4

3mi dau seama că &er(ul a alege este unul dintre termenii ,a&oriţi ai adepţilor curentului 9e

Age# dar !n acest conte1t nu este ,olosit ,oarte corect. Este o eroare să spunem că cine&a !şi alege

o relaţie dis,uncţional2 sau orice altă situaţie negati&ă de &iaţă. Alegerea implică conştiinţă N un

grad !nalt de conştiinţă. Gără ea# nu a&eţi posi(ilitatea de a alege. Alegerea !ncepe !n momentul !n

care scăpaţi de identi,icarea cu mintea şi de tiparele sale condiţionate# !n momentul !n care de&eniţi

prezent. 72nă c2nd nu a/ungeţi !n acest punct# nu sunteţi conştient# din punct de &edere spiritual.

Adică sunteţi ,orţat să g2ndiţi# să simţiţi# să acţionaţi !n anumite ,eluri# !n ,uncţie de condiţionarea

mentală. Acesta este moti&ul pentru care 6sus a spus0 6artăi# 'oamne# că nu ştiu ce ,ac. Acest

lucru nu are nicio legătură cu inteligenţa# !n sensul con&enţional al cu&2ntului. Am !nt2lnit multe

212

persoane inteligente şi ,oarte educate care erau !n acelaşi timp total inconştiente# adică complet

identi,icate cu mintea lor. 'e ,apt# dacă dez&oltarea mentală şi (aga/ul mai mare de cunoştinţe nu

este contra(alansat de o dez&oltare corespunzătoare a conştiinţei# potenţialul ne,ericirii şi

dezastrului este ,oarte mare.

7rietena d&s. este (locată !ntro relaţie cu un partener a(uzi& şi nu este pentru prima oară. 'e

ce 9u are posi(ilitatea de a alege. Dintea# condiţionată ,iind de trecut# !ncearcă mereu să recreeze



ceea ce ştie şi !i este ,amiliar. C-iar dacă este dureros# cel puţin este ,amiliar. Dintea aderă !ntotdeauna la cunoscut. 9ecunoscutul este periculos# pentru că nu are niciun control asupra lui.

Acesta este moti&ul pentru care mintea urăşte şi ignoră prezentul. Conştiinţa momentului prezent

creează o (reşă nu numai !n ,lu1ul g2ndirii# ci şi !n cotinuumul trecut&iitor. 9iciun lucru cu ade&ărat

nou şi creati& nu poate pătrunde !n această lume dec2t prin această (reşă# prin acest spaţiu li(er al

posi(ilităţii in,inite.

Aşa că prietena ta# identi,ic2nduse cu mintea# poate recrea un tipar !n&ăţat !n trecut# !n careintimitatea şi &iolenţa sunt legate insepara(il. Alternati&# ea poate pune !n aplicare un tipar mental

!n&ăţat !n copilăria timpurie# con,orm căruia ea este lipsită de &aloare şi merită să ,ie pedepsită. Este

posi(il şi să trăiască o parte importantă din &iaţă prin corpuldurere# care caută mereu mai multă

durere cu care să se alimenteze. 7artenerul ei are şi el tiparele sale inconştiente# care le

completează pe ale ei. 'esigur# ea !şi creează singură situaţia# dar cine sau ce este cel care a creat

o )n tipar mentalemoţional din trecut# nimic mai mult. 'e ce să ,acem din el un eu 'acă !i &eţi

spune că şia ales singură starea sau situaţia# !i &eţi !ntări starea de identi,icare cu mintea. 'ar este

tiparul său mental ade&ărata ei personalitate Este şinele ei ade&ărat Este identitatea ei ade&ărată

deri&ată din trecut Arătaţii prietenei cum să de&ină o prezenţă care !şi o(ser&ă g2ndurile şi

213

emoţiile. 5or(iţii despre corpuldurere şi despre cum se poate eli(era de el. !n&ăţaţio arta

conştientizării corpului interior. Arătaţii pe &iu semni,icaţia prezenţei. 6mediat ce &a ,i capa(ilă să

acceseze puterea prezentului şi ast,el să rupă legătura cu trecutul ei condiţionat# &a a&ea

posi(ilitatea de a alege.

9imeni nu alege dis,uncţionalitatea# con,lictul# durerea. 9imeni nu alege ne(unia. Ele se

!nt2mplă pentru că nu a&eţi su,icientă prezenţă pentru a dizol&a trecutul# nu a&eţi su,icientă lumină



pentru a alunga !ntunericul. 9u sunteţi aici !n totalitate. 9u &aţi trezit complet !ncă. 6ntre timp# minteacondiţionată &ă conduce &iaţa.

Similar# dacă sunteţi unul dintre cei mulţi care au pro(leme cu părinţii# dacă mai nutriţi !ncă

resentimente !n legătură cu un anumit lucru pe care lau ,ăcut sau nu lau ,ăcut# atunci !ncă mai

credeţi că au a&ut posi(ilitatea de a alege N că ar ,i putut să se comporte di,erit. !ntotdeauna ni se

pare că oamenii au a&ut posi(ilitatea de a opta# dar aceasta este o iluzie. At2ta timp c2t mintea d&s.

cu tiparele ei condiţionate &ă conduce &iaţa# at2ta timp c2t sunteţi mintea d&s.# ce opţiuni a&eţi9iciuna. 9ici măcar nu sunteţi acolo. Starea de identi,icare cu mintea este e1trem de dis,iincţională.

Este o ,ormă de ne(unie. Aproape toată lumea su,eră de această (oală# !n di,erite grade. !n

momentul !n care realizaţi acest lucru# nu mai puteţi a&ea resentimente. Cum aţi putea ,i supărat pe

(oala cui&a Singura reacţie potri&ită este compasiunea.

Aceasta înseamnă că nimeni nu este responsail pentru actele sale4 "u-mi place această

idee.

'acă sunteţi condus de minte# deşi nu a&eţi posi(ilitatea de a alege# &eţi su,eri totuşi

consecinţele inconştienţei d&s. şi &eţi crea su,erinţe suplimentare. 5eţi duce po&ara ,ricii# a

214

con,lictelor# a pro(lemelor şi a durerii. Su,erinţa ast,el creată &ă &a ,orţa# !n ,inal# să ieşiţi din starea

de inconştienţă.

eea ce spuneţi despre alegere este valail şi pentru ier tare, presupun. Treuie să fii total

conştient şi să te aando nezi înainte de a putea ierta.

6ertarea este un termen ,olosit de *.<<< de ani# dar ma/oritatea oamenilor au o imagine

,oarte limitată despre semni,icaţia ei. 9u puteţi ierta !ntrade&ăr pe cine&a at2ta timp c2t sentimentul



d&s. de identitate deri&ă din trecut. 9umai a&2nd acces la puterea prezentului# care este putereaproprie# poate e1ista iertare autentică. Acest lucru lasă trecutul ,ără nicio putere. C2nd realizaţi !n

ad2ncul su,letului că niciun lucru pe care laţi ,ăcut &reodată sau care &a ,ost ,ăcut nu poate atinge

c2tuşi de puţin esenţa radiantă a ,iinţei d&s. ade&ărate# !ntregul concept al iertării de&ine inutil.

?i cum a7ung la această conştientizare4

C2nd &ă a(andonaţi stării de ,apt şi de&eniţi total prezent# trecutul !ncetează să mai ai(ă &reo

putere. 9u mai a&eţi ne&oie de el. 7rezenţa este c-eia. Clipa de acum este c-eia.um voi şti că m-am aandonat4

C2nd nu &eţi mai simţi ne&oia să puneţi această !ntre(are.

215

Cupri*s7re,aţa editorului.........................

Cu&2nt !nainte............................

Dulţumiri ...............................

6ntroducere ..............................

Capitolul $

Capitolul %

Să pătrundem şi mai ad2nc !n Clipa de acum

9u &ă căutaţi şinele !n minte .............

7uneţi capăt iluziei timpului..............

9imic nu e1istă !n a,ara Clipei de acum ....

C-eia dimensiunii spirituale..............



p

9u suntem totuna cu mintea noastră........

Cel mai mare o(stacol !n calea

iluminării............................

Eli(erarea de mintea noastră..............

6luminarea0 depăşirea g2ndurilor ..........

Emoţia0 reacţia corpului la acti&itatea

minţii....................

Capitolul *

Conştientizarea0 calea

eli(erării de durere....................

9u mai creaţi durere !n prezent ...........

'urerea trecută0 dizol&area corpuluidurere ..6denti,icarea sinelui ,als cu corpuldurere ...

Originea ,ricii .........................

!ncercarea sinelui ,als de a atinge starea de

!mplinire..........................

Cum a/ungem la puterea Clipei de acum ....Renunţarea la timpul psi-ologic ..........

9e(unia timpului psi-ologic .............

9egati&ismul şi su,erinţa !şi au rădăcinile

!n timpul psi-ologic ..................

'escoperirea &ieţii dincolo de situaţia

de &iaţă ............................Toate pro(lemele sunt iluzii ale minţii .....

)n pas uriaş !n e&oluţia conştiinţei........

8ucuria de a trăi.......................

Capitolul =

Strategii ale minţii de e&itare a Clipei de acum

.......................

7ierderea Clipei de acum0

iluzia ,undamentală...................

Starea o(işnuită de inconştienţă

216

şi inconştienţa pro,undă................

Ce caută ei ..........................

'izol&area stării de inconştienţă o(işnuită ..

Eli(erarea de ne,ericire .................

Oriunde &aţi a,la# ,iţi complet prezent ....

Scopul interior al călătoriei &ieţii .........

Trans,ormarea prin intermediul corpului ...

Rugăciune pentru corp .................

Rădăcini interioare ad2nci...............

!nainte de a intra !n corp# iartă...........

Legătura cu nemani,estul...............



Trecutul nu poate supra&ieţui dacă sunteţiprezent...................

Capitolul

Starea de prezenţă ......................

9u este ceea ce credeţi ................

Sensul ezoteric al aşteptării............

Grumuseţea se i&eşte !n liniştea prezenţei... Atingerea conştiinţei pure...............

Cristos0 realitatea prezenţei d&s. di&ine ....

Capitolul 4

Corpul interior .........................

Giinţa este şinele d&s. pro,und ...........

7ri&iţi dincolo de cu&inte ...............

'escoperirea propriei realităţi in&izi(ile

şi indestructi(ile .....................

Conectarea cu corpul interior............

!ncetinirea procesului de !m(ătr2nire......Gorti,icarea sistemului imunitar..........

Lăsaţi respiraţia să &ă conducă prin corp ...

Golosirea creati&ă a minţii...............

Arta de a asculta ......................

Capitolul B

7orţi către lumea nemani,est2.............Să pătrundem şi mai ad2nc !n corp........

Sursa c-iului ........................

Somnul ,ără &ise......................

Alte porţi............................

Liniştea .............................

Spaţiul..............................

Ade&ărata natură a spaţiului şi a timpului ..

Doartea conştientă ....................

Capitolul U

217

Relaţii e&oluate .........................

7ătrundeţi !n Clipa de acum#

oriunde &aţi a,la.....................

Relaţii de iu(ire;ură....................

'ependenţa şi căutarea plenitudinii .......

'e la dependenţă la relaţii iluminate ......

S,2rşitul dramei &ieţii d&s...............

E,emeritatea şi ciclurile &ieţii ...........

Golosirea şi a(andonarea negati&ismului ...

9atura compasiunii....................

Spre o ordine di,erită a realităţii..........

Capitolul $<



Relaţiile ca ,ormă de practică spirituală ....'e ce ,emeile sunt mai aproape

de iluminare ........................

'izol&area corpuluidurere ,eminin

colecti& ............................

Renunţarea la relaţia cu sine.............

Capitolul +'incolo de ,ericire şi ne,ericire

se a,lă pacea ..........................

8inele superior dincolo de (ine şi de rău ...

Sensul a(andonării...................... Acceptarea prezentului.................

'e la energia mentală la energia spirituală ..

A(andonarea !n relaţiile personale........

Trans,ormarea (olii !n treaptă

spirituală superioară..................

C2nd apar dezastrele...................Trans,ormarea su,erinţei !n pace..........

Calea crucii..........................

7uterea de a alege................

Editor0 "R. ARSE9E

2203831-ECKHART-TOLLE-Puterea-Prezentului.pdf

Documents

Transcript of 2203831-ECKHART-TOLLE-Puterea-Prezentului.pdf