Eckhart Tolle Puterea Prezentului

5/8/2018 Eckhart Tolle Puterea Prezentului - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/eckhart-tolle-puterea-prezentului-559abf937a8d2 1/218

1

ECKHART TOLLE

Ghid de dezvoltare spiritual

Traducere de ALEXANDRA BOR

BUCURETI, 2004



2

ECKHART TOLLE este considerat unul dintre cei mai originali i mai

inspirai cluzitori spirituali ai timpului nostru. S-a nscut în Germania,unde i-a petrecut primii 13 ani din via. Dup ce a absolvit Universitatea

din Londra, a devenit cercettor i îndnimtor la Universitatea Cambridge.

La 29 de ani, în urma unei transformri spirituale profunde, vechea sa

identitate a fost literalmente dizolvat, i viaa i s-a schimbat radical.

Urmtorii ani i i-a dedicat înelegerii, integrrii i aprofundrii

acestei transformri, care a marcat începutul unei intense cltorii

interioare.

Eckhart Toile nu s-a aliniat niciunei tradiii sau religii, dar nici nu a

respins vreuna. învturile sale transmit un mesaj simplu i în acelai

timp profund, cu claritatea i simplitatea vechilor maetri spirituali: exist o

cale ctre eliberarea de suferin i dobândirea pcii interioare. În

prezent, cltorete mult, rspândindu-i învturile în toat lumea. Din

1996, locuiete în Vancouver, Canada.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale

TOLXE, ECKHART

Puterea prezentului/ Eckhart Toile trad.: Alexandra Bor

Bucureti: Curtea Veche Publishing, 2004

232 p.; 20 cm (Bibliotcrapia; 2)

Tit. orig. (engl): The powcr of Now

ISBN 973-669-055-5

I. Bor, Alexandra (trad.) 159.9

Coperta coleciei de DINU DUMBRVICIAN

ECKHART TOLLE

THE POWER OF NOW A Guiile Io Spiritual Enlighlenment

Copyright © 1997 by Eckhart Toile

Original English Languagc Publication 1997 by Namaste

Publishung, Inc.

Vancouvcr, B.C. Canada.

Rcviscd English Languagc Edition published 1999 by New WorldLibrary in

California, USA.

Suntem aici pentru a-i permite scopului divin al universului s se îndeplineasc. Aceasta este

dimensiunea real a importanei noastre! Eckhart Toile

© Curtea Veche Publishing, 2004, pentru prezenta versiune în limba român

SBN 973-669-055-5

I&3BV



3

PREFAA EDITORULUI

O carte ca Puterea prezentului apare probabil o dat la un deceniu sau chiar o dat la o

generaie. Este mai mult decât o carte; este energie pur, pe care probabil c o simii în timp ceinei cartea în mân. Are puterea de a-i oferi cititorului o experien cu totul special i de a-i

schimba viaa în bine.

Puterea prezentului a fost publicat pentru prima dat în Canada, iar editorul canadian,

Connie Kellough, mi-a spus c a auzit în repetate rânduri poveti despre schimbri pozitive i chiar

despre miracole care s-au produs dup ce oamenii au început s citeasc aceast carte. ÄCititorii

telefonau la editur", mi-a spus ea. Äi foarte muli mi-au povestit despre vindecri i transformri

minunate, despre bucuria din ce în ce mai mare pe care au trit-o în timp ce citeau aceast carte."

Cartea m-a fcut s contientizez c fiecare moment al vieii mele este un miracol. Acest lucru

este adevrat, indiferent dac eu îl îneleg sau nu. i Puterea prezentului îmi arat tot mai mult cums-1 îneleg.înc de la prima pagin este clar c Eckhart Toile este un maestru contemporan. El nu

aparine unei anumite religii sau doctrine, nu este un gura; învturile sale înglobeaz esena

tuturor tradiiilor i nu intr în contradicie cu niciuna ² fie cretin, hindus, budist, musulman,

indigen sau oricare alta. El este capabil s fac ceea ce au fcut toi marii maetri spirituali: s ne

arate, într-un limbaj simplu i clar, c adevrul, lumina cluzitoare, se afl în noi.

Eckhart Toile începe prin a ne introduce în povestea vieii sale ² povestea unei depresii

timpurii i a disperrii, care a culminat cu o experien teribil de trezire a contiinei, într-o noapte,

la puin timp dup împlinirea a 29 de ani. În ultimii 20 de ani, a reflectat la aceast experien, a

meditat i i-a aprofundat înelegerea.



4

În ultimul deceniu, a devenit un profesor de talie mondial, un suflet ales, cu un mesaj ales,

unul pe care l-au împrtit atât Cristos, cât i Buddha: iluminarea poate fi atins, aici i acum. Ne

putem elibera de suferin, de anxietate i de nevroz. Pentru aceasta îns trebuie s ajungem s

înelegem rolul pe care îl jucm în generarea propriei dureri; propria noastr minte ne creeaz

problemele, nu alte persoane, nu Älumea exterioar". Mintea noastr, cu fluxul ei constant de

gânduri despre trecut i griji în ce privete viitorul. Facem marea greeal de a ne identifica propriei

mini, gândindu-ne c acesta este eul nostru ² când, de fapt, suntem fiine mult mai evoluate.

Eckhart Toile ne arat în repetate rânduri cum s ne conectm la ceea ce el numete Fiina

noastr: F iina este energia vital unitar, etern, mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii

supuse naterii i morii. Totui, F iina nu este numai deasupra, ci i în adâncul fiecrei forme de

via, ca esen interioar invizibil i indestructibil. Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în

acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adevrate. Dar nu cutai s punei

stpânire pe ea prin puterea minii. Nu încercai s o înelegei. Nu putei s o cunoatei decât .atunci când mintea este linitit, când suntei prezent, total i profund, în momentul actual...

A regsi contiina Fiinei i a menine aceast stare de Äcontiin sensibil" înseamn

a atinge iluminarea.

Puterea prezentului este aproape imposibil de citit fr întreruperi, de la început pân la sfârit

² ea trebuie lsat din mân din când în când pentru a putea medita la cele citite i a le aplica

propriei experiene de via. Este un adevrat ghid, un curs complet de meditaie i cunoatere. Este

o carte care merit citit i recitit ² i de fiecare dat când o vei reciti, vei remarca un sens nou,

mai profund. Este o carte pe care muli oameni, inclusiv eu, vor dori s o studieze o via întreag.



5

Puterea prezentului are un numr crescând de cititori devotai. i este deja numit o

capodoper; indiferent cum o vei considera, indiferent cum o vei descrie, este o carte care are

puterea de a schimba viei, de a ne trezi la realitate i de a ne manifesta pe deplin potenialul.

M arc Allen

(autorul crii Visionary Business and a Visionary Life

[O afacere i o via în baza unei viziuni])

Novato, California SUA

august 1999

CUVÂNT ÎNAINTE

Pe fondul unui cer albastru-azuriu, razele portocalii ale soarelui la apus pot, în anumite

momente, s ne ofere clipe de o asemenea frumusee, încât ne surprindem absorbii pe moment,privind captivai. Splendoarea clipei ne uimete atât de mult, încât mintea noastr, aflat de obicei

într-o activitate instinctiv neîntrerupt, se oprete i nu ne mai transport în alt loc, în afara lui Äaici

i acum". în acea lumin, pare s se deschid o u spre o alt realitate, mereu prezent i totui

rareori trit. Abraham Maslow a numit-o Äexperien plenar", deoarece astfel de triri reprezint cele mai

înalte momente ale vieii, în care, fericii, ne surprindem catapultai dincolo de graniele obinuinei,

ale cotidianului. Ar fi putut la fel de bine s le numeasc Äexperiene efemere". în timpul acestor

experiene de expansiune a contiinei, aruncm o privire ctre domeniul etern al Fiinei însei. Chiar

dac este numai un moment, ne întoarcem la inele nostru Adevrat.



6

ÄAh", ar putea ofta cineva, Äeste atât de grandios... ce bine ar fi dac a putea rmâne în

aceast stare. Dar cum s rmân aici permanent?"

Ultimii zece ani i-am dedicat în întregime acestei descoperiri, în cutarea mea, am avut

onoarea de a iniia un dialog cu unii dintre cei mai îndrznei, mai ptrunztori i mai intuitivi Äpionieri

ai paradigmelor" din epoca noastr: din medicin, tiin, psihologie, afaceri, religie/spiritualitate i

potenial uman. Acest grup atât de divers de indivizi este reunit de observaia lor intuitiv comun c

umanitatea face în acest moment un pas uria în evoluia sa. Aceast schimbare este însoit de o

modificare de perspectiv ² a imaginii mentale fundamentale despre Ärealitate". O perspectiv

asupra lumii încearc s rspund la dou întrebri fundamentale: ÄCine suntem noi?" i ÄCare estenatura universului în care trim?" Rspunsurile noastre la aceste întrebri dicteaz calitatea i

caracteristicile relaiilor noastre personale cu familia, prietenii i angajatorii/angajaii. Privite la scar

global, ele sunt definitorii pentru o societate.

Ar trebui s nu mai fie o surpriz pentru nimeni faptul c apariia unei noi perspective asupralumii pune sub semnul întrebrii multe dintre lucrurile pe care societatea occidental le consider

adevrate:

MITUL NR. 1: Umanitatea a atins punctul culminant al dezvoltrii sale.

Michael Murphy, cofondatorul Esalenului ( Institutul Esalen din Big Sur, California, a fost fondat în 1962

de dou personaliti vizionare, Michael Murphy i Richard Price. Este socotit unul dintre leagnele micrii New

Age. Institutul a fost conceput ca un centru educaional alternativ, dedicat explorrii a ceea ce Aldous Huxley

numete Äpotenialul uman", capacitile umane neexplorate, aflate dincolo de imaginaie. Esalenul a devenit repede



7

cunoscut pentru îmbinarea filozofiilor estice cu cele vestice, pentru atelierele sale de lucru didactic i experimental,

pentru afluxul constant de filozofi, psihologi, artiti i gânditori religioi. Pe aici au trecut figuri de seam ale Änoii

spiritualiti", ca Fritz Perls, întemeietorul gestaltterapiei, Ida Rolf, cu a sa terapie rolfing, Roberto Assagioli, printele

psihosintesei, Rollo May, Cari Rogers, Alexander Lowen, Christina i Stanislav Grof. Alturi de acetia, au mai fost

prezente personaliti politice ca M. Gorbaciov, Mark Satin i cercettori ai noii fizici (Fritjof Capra, Gary Zukav). Lacursurile organizate aici particip anual 5.000-7.000 de persoane; este vorba de psihologie transpersonal,

psihologie budist, amanism, hipnoz, yoga, tantra, intuiie practic, ges-taltterapie, metoda feldenkrais, rolfing i

Cursul miracolelor . (N. red.)), bazându-se pe studii de religie comparat, medicin, antropologie i sport,

a susinut ideea provocatoare c dezvoltarea uman include stadii mai avansate. Când o persoan

atinge acele niveluri ansate de maturitate spiritual, încep s înfloreasc unele capacitiextraordinare ² de iubire, vitalitate, umanism, contientizare corporal, intuiie, percepie,

comunicare i voin.

Primul pas: recunoaterea existenei lor. Cei mai muli oameni nu ajung aici. Abia dup aceea

pot fi aplicate în mod contient diferite metode.

MITUL NR. 2: Suntem complet separai unii de alii, de natur i de cosmos.

Acest mit al universului Ädiferit de mine" a fost responsabil pentru rzboaie, distrugerea

planetei i pentru toate formele i ^manifestrile de nedreptate uman. La urma urmei, care om cu

mintea întreag i-ar face vreun ru altuia dac l-ar simi pe cellalt ca pe o parte din sine? Stan

Grof, în cercetrile sale despre strile modificate de contiin, rezum acest lucru spunând c

Äspiritul i contiina fiecruia dintre noi, în ultim instan, sunt echivalente cu «Tot-Ceea-Ce-Este»,

pentru c nu exist granie absolute între corp/eu i totalitatea existenei". Teoria doctorului Larry



8

Dossey despre medicina Erei a treia, în care gândurile, atitudinile i inteniile de a vindeca ale unei

persoane pot influena fiziologia altei persoane (spre deosebire de Era a doua, în care dominant

era medicina corp-minte), este foarte bine susinut de cercetrile tiinifice despre puterea de

vindecare a rugciunii. Acest lucru nu este posibil potrivit principiilor cunoscute ale fizicii i ale tiinei

tradiionale. i totui preponderena dovezilor contrare sugereaz c este posibil.

MITUL NR. 3: Nu exist nimic în afara lumii fizice.

Fiind legat de materie, tiina tradiional presupune c orice lucru care nu poate fi msurat,

testat în laborator sau investigat cu ajutorul celor cinci simuri sau al extensiilor lor tehnologice pur i

simplu nu exist. ÄNu este real." Consecina: orice realitate a fost redus la realitatea fizic.

Dimensiunile spirituale, sau cele pe care eu le-a numi nonfizice, au fost alungate din cetate.

Aceast poziie vine în contradicie cu Äfilozofia peren", un consens filozofic care parcurgeepoci, religii, tradiii i culturi ce descriu dimensiuni diferite, dar continue ale realitii. Acestea

pornesc de la dimensiunea cea mai dens i mai puin contient ² pe care noi am numi-o

Ämaterie" ² i merg pân la cea mai puin dens i mai contient, pe care noi am numi-o

dimensiunea spiritual. Destul de interesant, acest model extins, multidimensional al realitii este sugerat de

teoreticieni ai mecanicii cuantice, ca Jack Scarfetti, care descrie cltoria supraluminic. Alte

dimensiuni ale realitii sunt folosite pentru a explica o deplasare care se produce cu o vitez mai

mare decât cea a luminii ² limita ultim a vitezei. Sau s lum în considerare opera legendarului

fizician David Bohm, cu modelul su multidimensional, explicit (fizic) i implicit (nonfizic), al realitii.



9

Nu este vorba de o simpl teorie ² Experimentul Aspect care a avut loc în 1982 în Frana a

demonstrat c dou particule cuantice care fuseser la un moment dat conectate, odat separate de

distane considerabile, continuau s rmân într-un fel conectate. Dac una dintre particule suferea

o transformare, atunci i cu cealalt se producea o schimbare ² instantaneu. Cercettorii nu cunosc

mecanismul de producere a acestei cltorii supraluminice, dei unii teoreticieni sugereaz c

aceast conexiune se realizeaz prin intermediul unor Äpori" ctre dimensiuni superioare. Astfel, contrar gândirii celor care au jurat credin paradigmei tradiionale, persoanele

importante, cu o viziune de pionierat în tiin, cu care am vorbit sunt de prere c nu am atins înc

punctul maxim al dezvoltrii umane, c suntem mai degrab conectai, i nu separai, cu orice formde via i c spectrul complet al contiinei înglobeaz atât dimensiunea fizic, cât i o multitudine

de dimensiuni nonfizice ale realitii. În esen, aceast nou perspectiv înseamn s ne privim pe noi, pe ceilali i toat lumea

vie nu prin ochii sinelui nostru mrunt, pmântesc, care triete în timp i se nate în timp. Ci prin

ochii sufletului, ai Fiinei, ai sinelui autentic. Unul câte unul, oamenii fac saltul pe aceast orbit

superioar. Cu cartea de fa, Puterea prezentului, Eckhart Toile îi ocup locul pe care îl merit în

acest grup special de maetri mondiali. Mesajul lui Eckhart este urmtorul: problema umanitii

este adânc înrdcinat în mintea însi. Sau, mai curând, în identificarea noastr greit cu

mintea. Contiina noastr labil, tendina de a alege calea mini-, mei rezistene, fr a contientiza pe

deplin momentul prezent, creeaz un gol. Iar mintea condiionat de timp, care a fost construit

pentru a fi un servitor util, compenseaz golul proclamându-se ea însi stpân. Ca un fluture ce

zboar din floare în floare, mintea retriete experiene trecute sau, proiectându-i propriul su film,



10

anticipeaz ceea ce va urma! Rareori ne surprindem odihnindu-ne în adâncimea oceanic a

momentului, aici i acum. Pentru c aici ² în Clipa de acum ² se afl Sinele Adevrat, ascuns

îndrtul corpului fizic, al emoiilor schimbtoare i al minii flecritoare. Gloria dezvoltrii umane nu este dat de capacitatea noastr de a gândi i a analiza, dei

aceasta este trstura care ne deosebete de animale. Intelectul, ca i instinctul, reprezint numai

un punct pe acest drum. Destinul nostru ultim este s ne reconectm cu Fiina noastr esenial i

s ne exprimm realitatea divin, extraordinar, în lumea fizic, clip de clip. Uor de spus i totui

cât de puini sunt cei care au atins treptele superioare ale dezvoltrii umane!

Din fericire, exist ghizi i profesori care s ne ajute pe parcurs. În calitatea sa de ghid iprofesor, formidabila putere a lui Eckhart nu st în priceperea sa deosebit de a ne fermeca prin

poveti interesante, de a caracteriza abstractul sau de a ne oferi o tehnic folositoare. Magia sa vine

mai curând din experiena personal, el fiind un adevrat cunosctor. Prin urmare, exist în spatele

cuvintelor sale o putere care poate fi întâlnit numai la cei mai mari maetri spirituali. Trind în profunzimea acestei Realiti Superioare, Eckhart traseaz o cale energetic pentru cei care doresc

s-l urmeze. i dac acetia chiar îl vor urma, lumea aa cum o cunoatem noi azi se va schimba în bine.

Valorile actuale se vor transforma în epavele plutitoare ale temerilor pieritoare, prinse în vârtejul

Fiinei. O nou civilizaie va lua fiin. ÄUnde sunt dovezile existenei acestei Realiti Superioare?", vei întreba. Nu v pot oferi

decât o analogie: un grup de oameni de tiin se întâlnesc i v prezint toate dovezile tiinifice

care atest c bananele sunt amare. Îns tot ce trebuie s facei este s gustai una, o singur dat,

pentru a v da seama c mai exist o mulime de alte aspecte legate de banane. În final, dovezile



11

nu pot fi cutate printre argumentele intelectuale, ci în schimbarea pe care o produce în noi divinul

dinuntrul i din afara noastr. Eckhart Toile ne ofer cu pricepere aceast posibilitate.

Russell E. DiCarlo (autorul crii Towards a New World View:

Conversations at the Leading Edge Spre un nou mod de a privi lumea:

conversaii la grania cunoaterii)

Erie, Pennsylvania, SUA ianuarie 1998

MULUMIRI

Îi sunt profund îndatorat lui Connie Kellough pentru sprijinul ei clduros i pentru rolul vital pecare 1-a jucat în transformarea manuscrisului meu în aceast carte pe care a oferit-o lumii. Este o

bucurie s lucrez cu ea. Vreau s îmi exprim recunotina i fa de Corea Ladner i toi oamenii minunai care au

contribuit la aceast carte, dându-mi libertatea, cel mai preios dar ² libertatea de a scrie i

libertatea de a tri. V mulumesc, Adrienne Bradley din Vancouver, Margaret Miller din Londra,

Angie Francesco din Glastonbury, Anglia, Richard din Menlo Park i Rennie Frumkin din Sausalito,

California. Îi sunt îndatorat i lui Shirley Spaxman i lui Howard Kellough pentru corectarea manuscrisului

i impresiile lor utile pe marginea acestuia, ca i tuturor celor care au avut bunvoina s revizuiasc



12

manuscrisul mai târziu i s ne ofere informaii suplimentare. îi mulumesc, Rose Dendewich, pentru

c ai tehnoredactat manuscrisul în maniera ta unic, plin de veselie i profesionalism. în final, a dori s îmi exprim iubirea i recunotina pentru mama i tatl meu, fr de care

aceast carte nu ar fi existat, pentru maetrii mei spirituali i pentru cel mai mare guru dintre toi:

viaa.

INTRODUCERE

Cum a aparut aceasta carte

Trecutul nu-mi folosete prea mult i rareori m gândesc la el; cu toate acestea, a

vrea s v spun pe scurt cum am ajuns s fiu învtor spiritual.Pân la vrsta de 13 ani, am trit într-o stare aproape continu de anxietate, întrerupt de

perioade de depresie suicidal. Acum am sentimeintul c vorbesc despre o via anterioar sau

despre viaa altei persoane.

Într-o noapte, la puin timp dup ce împlinisem 29 de ani, m-am trezit spre

dimineaa cuprins de un sentiment de panic total. M mai trezisem de nenumrate ori

înainte cu acest sentiment, dar de data asta era mai intens ca niciodat. Linitea nopii, contururile

vagi ale mobilei în camera întunecat, zgomotul îndeprtat al trenului care trecea pe lng casa

mea ---- totul prea atât de strin, de ostil i de lipsit de orice sens, încât mi-a produs o



13

aversiune profund fa de lume. Cel mai odios lucru era., totui, propria mea existen. Ce

rost avea s continui aceast lupt permanent ?

Simeam cum o profund doririn de autodistrugere, de nonexisten devine mult mai

puternic decât dorina, instinctiv de a continua s triesc.

ÄEu nu m mai pot suporta pe mine însumi´. Acesta era gândul care contiunua s se deruleze

în mintea mea. Apoi, dintr-o dat, am sesizat ciudenia lui. ÄSunt eu o fiin sau dou? Dac cu nu

m mai pot suporta pe mine însumi, atunci trebuie s existe dou fiine în mine: «eu» i

«mine însumi», cu care «eu» nu mai pot tri." ÄPoate c", m-am gândit eu, Änumai una dintre ele

este real." Am fost atât de uimit de aceast stranie descoperire, încât mintea mea s-a oprit în loc. Eram

perfect contient, dar nu mai aveam gânduri. Apoi m-am simit atras în ceea ce semna cu un vârtej

de energie. La început a fost o micare lent, care apoi s-a accelerat. Am fost cuprins de o fric

intens, i corpul meu a început s tremure. Am auzit cuvintele Änu te împotrivi" ca i cum ar fi venit

de undeva din pieptul meu. Simeam c sunt tras într-un gol. M simeam ca i cum golul se afla mai

degrab în mine decât în afara mea. Dintr-o dat, nu a mai existat nici urm de fric i m-am lsat

s alunec în acel gol. Nu îmi amintesc ce s-a întâmplat dup aceea. Am fost trezit de ciripitul unei psri din faa geamului meu. Nu mai auzisem pân arunci un

aa sunet. Aveam înc ochii închii i am avut imaginea unui diamant preios. Da, dac un diamantar putea scoate un sunet, aa ar suna. Am deschis ochii. Primele raze ale soarelui treceau prin

draperii. Fr s m gândesc, am simit, am tiut c este infinit mai mult lumin decât ne dm noi

seama. Acea lumin blând filtrat de draperii era iubirea însi. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. M-

am ridicat i m-am plimbat prin camer. Am recunoscut camera i mi-am dat seama c niciodat nu



14

o vzusem cu adevrat pân atunci. Totul era proaspt i pur, ca i cum tocmai ar fi fost creat. Am

luat în mâini diferite lucruri, un creion, o sticl goal, minunându-m de frumuseea i viaa care

izvorau din ele.

În ziua aceea m-am plimbat prin ora cuprins de o uimire profund fa de miracolul vieii pe

Pmânt, ca i cum tocmai a fi venit pe lume. În urmtoarele cinci luni, am trit într-o stare de pace i fericire profunde i neîntrerupte. Dup

aceea, ea s-a diminuat întru câtva în intensitate sau poate c aa mi s-a prut mie, pentru c a

devenit starea mea natural. Puteam s funcionez normal în lume, dei mi-am dat seama c, orice

a fi fcut, nu a mai fi putut aduga nimic la ceea ce aveam deja.tiam, desigur, c mi se întâmplase un lucru extrem de important, dar nu îl înelegeam

complet. Abia peste câiva ani, dup ce am citit texte de spiritualitate i am petrecut mai mult timp cu

o serie de maetri spirituali, am realizat c toi cutau ceea ce mie mi se întâmplase deja. Am îneles

faptul c presiunea intens a suferinei din noaptea aceea trebuie s fi forat contiina mea s se

retrag din identificarea cu sinele nefericit i extrem de anxios, care este, în ultim instan, o

ficiune a minii. Aceast retragere trebuie s fi fost atât de complet, încât acel sine fals, plin de

suferin, s-a prbuit imediat, ca atunci când scoatem un dop dintr-o jucrie gonflabil. Ceea ce a

rmas a fost natura mea adevrat ca existen continu: contiina în starea ei cea mai pur,

înainte de identificarea cu forma. Mai târziu am învat s m cufund în acea lume interioaratemporal i fr de moarte, pe care o percepusem iniial ca pe un gol, i s rmân complet con-

tient. Am trecut prin stri de o indescriptibil fericire i sfinenie, fa de care chiar i experiena

iniial pe care tocmai am descris-o plete. A venit un moment când, pentru o vreme, am rmas



15

fr nimic în plan fizic. Nu aveam relaii sociale, cas, loc de munc, identitate social definit. Am

petrecut aproape doi ani stând în parc pe bnci, în beia celei mai intense fericiri. Dar chiar i cele mai frumoase experiene vin i pleac. Prin comparaie cu orice

experien, probabil c fundamental este sentimentul pcii, care nu m-a mai prsit de atunci.

Uneori este foarte puternic, aproape palpabil, încât îl pot simi i alii. Alteori este undeva în fundal,

ca o melodie îndeprtat. Mai târziu, oamenii veneau din când în când la mine i îmi spuneau: ÄVreau i eu ceea ce ai

tu. Poi s-mi dai i mie sau s-mi ari cum s-l obin i eu?" Iar eu rspundeam: ÄAi deja acest

lucru. Dar nu -l poi simi pentru c mintea ta face prea mult zgomot". Acest rspuns s-a transformatmai târziu în cartea pe care o inei în mân. Înainte s-mi dau seama, aveam din nou o identitate

exterioar. Devenisem un învtor spiritual.

Adevrul din noi

Aceast carte reprezint esena activitii mele, atât cât poate fi ea exprimat în cuvinte, cuindivizi i grupuri mici de persoane interesate de dezvoltarea spiritual, din Europa i America de

Nord. Cu o profund afeciune i apreciere a vrea s le mulumesc acelor fiine excepionale pentru

curajul i disponibilitatea lor interioar de a îmbria schimbarea, pentru întrebrile lor provocatoare

i dorina lor de a asculta. Aceast carte nu ar fi aprut fr ei. Aceti oameni aparin unei minoriti

norocoase de pionieri spirituali: oameni care ajung la un punct în care devin capabili s rup tiparele

mentale colective motenite, tipare care i-au inut dintotdeauna pe oameni legai de suferin. Cred c aceast carte îi va gsi drumul ctre aceia care sunt pregtii pentru o transformare

interioar radical i va aciona ca un catalizator în acest scop. Sper c îi va îmbogi i pe muli

alii, care vor considera coninutul ei demn de luat în seam, chiar dac nu vor fi gata, poate, s îl

t i îl î ti î t t lit t E t ibil i tâ i â l t t l iti



16

triasc sau s îl pun în practic în totalitate. Este posibil ca, mai târziu, smâna plantat la citirea

acestei cri s fuzioneze cu smâna iluminrii pe care fiecare fiin omeneasc o poart în sine i

s germineze, ieind brusc la lumin.

Cartea în forma ei actual a luat natere în urma întrebrilor spontane puse de diferite

persoane la seminare, ore de meditaie i edine de consiliere individual i din acest motiv am

pstrat formatul întrebare-rspuns. La aceste ore i seminare am învat i am primit la fel de mult

ca i cei care mi-au pus întrebrile. Unele întrebri i rspunsuri le-am preluat aproape cuvânt cu

cuvânt. Altele sunt mai generale, în sensul c am combinat anumite tipuri de întrebri cu care m-am

întâlnit frecvent într-una singur i am extras esena din mai multe rspunsuri, pentru a forma unrspuns general. Uneori, în timp ce scriam, îmi venea în minte un rspuns cu totul nou, mai profund

sau mai intuitiv decât tot ceea ce spusesem pân atunci. Unele întrebri au venit de la redactorul

meu, care i mi-a cerut explicaii suplimentare în anumite locuri. Vei descoperi c, de la prima pân la ultima pagin, dialogul alterneaz continuu între dou

niveluri diferite. La un nivel, v atrag atenia asupra aspectelor false. V vorbesc despre natura

incontientului uman i despre disfunciile sale, cum ar fi cel mai des întâlnite manifestri compor-

tamentale, de la conflictele din relaiile personale pân la rzboaiele dintre triburi sau naiuni. Aceste

informaii sunt vitale, pentru c, dac nu învai s recunoatei falsul drept fals ² ca un lucru strin

de dvs. ² nu va putea s apar nicio transformare de durat i vei sfâri întotdeauna fiind trai înapoi în iluzie sau într-o anumit form de durere. La acest nivel, v art i cum s nu facei din

ceea ce este fals în sinea dvs. o caracteristic sau o problem personal, pentru c tocmai acesta

este modul în care se perpetueaz falsul însui.

L lt i l i bi d t f f d tii i



17

La un alt nivel, v voi vorbi despre o transformare profund a contiinei umane ² nu ca

posibilitate viitoare, îndeprtat, ci ca schimbare posibil chiar în acest moment ² indiferent cine

suntei i unde v aflai. V voi arta cum s v eliberai din sclavia minii i s intrai în aceast

stare de iluminare a contiinei pe care s o prelungii i în viaa de zi cu zi. La acest nivel, cuvintele nu urmresc întotdeauna comunicarea de informaii, i de multe ori au

scopul de a v atrage în aceast nou contiin în timp ce citii. în mod repetat, voi încerca s v

iau cu mine în aceast stare atemporal de prezen contient intens în clipa prezent, pentru a

v face s simii iluminarea. Pân când vei reui s trii lucrurile despre care v vorbesc, s-ar

putea ca aceste pasaje s vi se par întru câtva repetitive. Totui, imediat ce vei reui acestlucru,cred c v vei da seama c ele conin o mare putere spiritual i pot deveni pentru dvs. cele

mai plcute pri ale crii. Mai mult, deoarece fiecare om poart în el smâna iluminrii, de multe

ori m voi adresa cunosctorului din sinea dvs. care se afl în spatele gânditorului din sinea dvs.,

m voi adresa sinelui mai profund, care recunoate imediat adevrul spiritual, rezoneaz cu el i

primete putere de la acesta. Prin simbolul pentru pauz

Scare apare dup anumite pasaje v sugerez c ar fi bine s v oprii un moment din lectur, s v

linitii i s simii, s trii experiena adevrului care tocmai a fost exprimat. Este posibil ca i în

alte locuri din text s simii spontan i firesc nevoia de a v opri pentru a medita. Când vei începe s citii aceast carte, sensul anumitor cuvinte, ca ÄFiin" sau Äprezen", v

va fi mai puin clar. Citii mai departe. întrebrile sau obieciile care v vor veni probabil în minte în

timp ce citii vor primi un rspuns mai târziu într un paragraf ulterior sau poate c se vor dovedi lip



18

timp ce citii vor primi un rspuns mai târziu, într-un paragraf ulterior sau poate c se vor dovedi lip-

site de importan când vei ptrunde mai adânc în aceast învtur ² i în sine. Nu citii doar cu mintea. Observai dac nu simii vreo Äreacie de rspuns" în timp ce citii sau

un sentiment de recunoatere din interior. Nu v pot împrti niciun adevr spiritual pe care în

adâncul sufletului s nu-l cunoatei deja. Tot ce pot face este s v amintesc ceea ce ai uitat într-

un asemenea moment, în fiecare celul a corpului dvs. este activat i eliberat cunoaterea vie,

veche i totui mereu nou.

Mintea vrea mereu s clasifice i s compare, dar aceast carte v va ajuta mai mult dac nu

vei încerca s comparai termenii folosii aici cu cei întâlnii în alte lucrri; altfel, probabil c veiajunge la o stare de confuzie. Eu folosesc cuvinte ca Äfericire", Äminte" i Äcontiin" în moduri care

nu corespund neaprat altor abordri. Nu v fixai asupra cuvintelor. Ele sunt doar trepte ce trebuie

lsate în urm cât de repede. Când citez ocazional cuvintele lui Isus sau ale lui Buddha din Cursul miracolelor sau din alte

lucrri, nu o fac pentru a compara, ci pentru a v atrage atenia c în esen exist i a existat

întotdeauna un adevr spiritual unic, dei acesta ni se prezint sub atâtea forme. Unele forme, ca,

de exemplu, vechile religii, au acumulat atât de multe elemente strine, încât esena lor spiritual a

fost aproape în întregime acoperit. De aceea, în mare msur, sensul lor profund nu mai este recu-

noscut i puterea lor de transformare s-a pierdut. Citez din vechile religii sau din alte învturipentru a v revela înelesul lor adânc i pentru a restaura astfel puterea lor de transformare, mai

ales pentru cititorii care aparin acestor orientri religioase. Eu le spun: nu este nevoie s cutai

adevrul în alt parte. Lsai-m s v art cum s ajungei la un nivel mai profund al învturilor

pe care le avei deja.

Totui în mare m am strduit s folosesc o terminologie cât se poate de neutr pentru ca



19

Totui, în mare, m-am strduit s folosesc o terminologie cât se poate de neutr pentru ca

mesajul meu s poat ajunge la cât mai muli oameni. Putem considera volumul de fa o

reformulare adecvat pentru epoca noastr a învturilor spirituale perene ce formeaz esena

tuturor religiilor. Ele nu deriv din surse externe, ci din singura surs autentic, liber de orice teorie

sau speculaie ² sursa interioar. Vorbesc din experiena proprie i, dac uneori devin prea

categoric, fac aceasta pentru a rzbi prin înveliul dur al rezistenei mentale i pentru a ajunge la

acel loc din interiorul dvs. în care cunoatei cu adevrat, la fel de bine ca i mine, i în care ade-

vrul este recunoscut atunci când este auzit. în acele momente apare un sentiment de exaltare i de

trire intens, ca i cum ceva din dvs. ar spune: ÄDa, tiu c este adevrat".

Capitolul 1

Nu suntem totuna cu mintea noastr

Cel mai mare obstacol în calea iluminrii

Ce este iluminarea?

Un ceretor sttea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. într-o zi, trecu pe acolo un

strin. ÄTe înduri s-mi dai un ban?", murmur mecanic ceretorul, întinzându-i vechea lui apc de

baseball. ÄNu am nimic s-i dau", spuse strinul. ÄDar pe ce eti aezat?", întreb acesta. ÄUn

gunoi", rspunse ceretorul. ÄE doar o cutie veche. Stau pe ea de când m tiu." ÄTe-ai uitat

vreodat înuntru?", întreb strinul. ÄNu", rspunse ceretorul. ÄCe rost are? Nu e nimic în ea."

Uit-te înuntru" insist strinul Ceretorul reui s ridice puin capacul ocat nevenindu-i s



20

ÄUit te înuntru , insist strinul. Ceretorul reui s ridice puin capacul. ocat, nevenindu i s

cread, vzu c toat cutia era plin cu aur.

Eu sunt strinul care nu are nimic s v dea i care v spune s v uitai înuntru. Nu în

interiorul unei cutii, ca în parabol, ci undeva mai aproape: în interiorul dvs.

ÄDar eu nu sunt un ceretor" ² mi se pare c v aud protestând.

Cei care nu i-au gsit înc adevrata bogie, care este strlucitoarea fericire a Fiinei i

sentimentul profund i indestructibil de pace venit odat cu ea, sunt ceretori, chiar dac dein cele

mai mari bogii materiale. Ei caut în afara lor frâme de plcere sau de satisfacie, de

recunoatere, de siguran sau de iubire, dei au în sine o comoar care conine nu numai acestelucruri, ci este infinit mai bogat decât orice le-ar putea oferi lumea.

Cuvântul Äiluminare" evoc într-un fel ideea unei realizri supraomeneti, iar inele fals vrea s

perpetueze aceast idee; dar aceasta este pur i simplu starea dvs. natural, trirea identitii cu

Fiina. Este o stare de conectare la ceva incomensurabil i indestructibil, la ceva care, aproape

paradoxal, suntei în esen dvs., dar care, cu toate acestea, v depete cu mult. înseamn

regsirea naturii dvs. adevrate, dincolo de nume i de înfiare. Incapacitatea de a simi aceast

conectare d natere iluziei separrii ² separare de propria persoan i de lumea care v

înconjoar. Atunci v percepei, contient sau incontient, ca pe un fragment izolat. Apare frica, iar

conflictul interior devine starea normal. Îmi place foarte mult definiia extrem de simpl pe care Buddha o d iluminrii: Äsfâritul

suferinei". Nu este nimic supraomenesc în ea, nu-i aa? Desigur, ca definiie, este incomplet. Ne

spune doar ce nu este iluminarea: nu este suferin. Dar ce rmâne atunci când nu mai exist

suferin? Buddha pstreaz tcerea asupra acestui subiect, iar tcerea lui înseamn c acest lucru

trebuie descoperit pe cont propriu El folosete o definiie negativ pentru ca mintea s nu o trans-



21

trebuie descoperit pe cont propriu. El folosete o definiie negativ pentru ca mintea s nu o trans

forme într-o credin sau într-o realizare supraomeneasc, un obiectiv imposibil de atins. în ciuda

acestei precauii, majoritatea buditilor cred i azi c iluminarea este pentru Buddha, nu pentru ei,

cel puin nu în aceast via.

Ai folosit cuvântul F iin. Putei s ne explicai ce înelegei prin acest cuvânt?

Fiina este energia vital unitar, etern, mereu prezent deasupra miliardelor de forme vii

supuse naterii i morii. Totui, Fiina nu este numai deasupra, ci i în adâncul fiecrei forme de

via, ca esen interioar invizibil i indestructibil. Ceea ce înseamn c ea ne este accesibil în

acest moment sub forma sinelui nostru profund, a naturii noastre adevrate. Dar nu cutai s puneistpânire pe ea prin puterea "minii. Nu încercai s o înelegei. Nu putei s o cunoatei decât

atunci când mintea este linitit. Când suntei prezent, când atenia voastr se îndreapt intens i în

întregime spre Clipa de acum, Fiina poate fi simit, dar ea nu poate fi îneleas niciodat pe cale

mental. A regsi contiina Fiinei i a menine aceast stare de Äcontiin sensibil" înseamn a

atinge iluminarea.

S Când spunei F iint, v referii la Dumnezeu ? Dac da, nu spunei Dumnezeu?

Cuvântul Dumnezeu i-a pierdut sensul pe parcursul miilor de ani de folosire greit. îl

folosesc uneori i eu, dar destul de rar. Prin Äfolosire greit" vreau s spun c oameni care nu au

reuit niciodat s arunce mcar o privire fugar în lumea sacrului, în vastitatea infinit din spatele

acestui cuvânt, îl folosesc cu mult convingere, ca i cum ar ti despre ce anume vorbesc. Sau aduc

argumente împotriva sa, ca i cum ar ti ce este lucrul pe care îl neag. Aceast folosire greit d



22

g p , p g g

natere unor credine, unor afirmaii absurde i unor iluzii egoiste, ca de exemplu: ÄDumnezeul meu

sau al nostru este singurul adevrat, iar Dumnezeul tu este fals", sau faimoasei afirmaii a lui

Nietzsche: ÄDumnezeu a murit".

Cuvântul Dumnezeu a devenit un concept închis. în momentul când este rostit, apare o

imagine mental, poate c nu chiar aceea a unui btrân cu barb alb, totui o reprezentare

mental a unui lucru sau a unei persoane din afara noastr i, desigur, aproape inevitabil, aceasta

este o persoan sau un lucru de sex masculin.

Nici Dumnezeu, nici Fiin i nici vreun alt cuvânt nu poate defini sau explica realitateainefabil din spatele cuvântului, astfel c singura întrebare important este aceea dac cuvântul

este un sprijin sau o piedic pentru capacitatea noastr de a tri realitatea la care se refer. Trimite

el dincolo de sine, la o realitate transcendent, sau se contamineaz cu uurin, devenind nimic

altceva decât o idee din mintea dvs. în care credei, un idol mental?

Cuvântul Fiin nu explic nimic, dar nici cuvântul Dumnezeu nu face acest lucru. Totui, Fiina

are avantajul de a fi un concept deschis. Nu reduce infinitatea invizibil la o entitate finit. Este

imposibil s ne formm o imagine mental despre ea. Nimeni nu poate s revendice exclusiv Fiina.

Este însi esena i v este imediat accesibil ca sentiment al propriei prezene, drept

contientizare a lui Äeu sunt", care este anterioar gândului c Äeu sunt asta sau cealalt". Aadar,este un pas foarte mic între cuvântul Fiin i experiena existenei.

S

Care este cel mai mare obstacol în calea tririi acestei realiti?



23

Identificarea cu mintea dvs., care face ca gândirea s devin un impuls permanent i repetitiv.

Incapacitatea de a te opri s mai gândeti este o boal groaznic, dar nu ne dm seama de acest

lucru pentru c aproape toat lumea sufer de ea, aa c o considerm un lucru normal. Acest

zgomot mental neîncetat ne împiedic s gsim acea lume a linitii interioare, care este inseparabil

de Fiin. El creeaz i un sine fals, construit de minte, care arunc o umbr de fric i suferin.

Vom discuta mai mult despre acest lucru mai târziu.

Filozoful Descartes credea c a descoperit adevrul funda-[ mental când a fcut afirmaia:

ÄGândesc, deci exist". De fapt, | el formulase eroarea fundamental: echivalarea gândirii cu î, Fiinai a identitii cu gândirea. Cel ce gândete compulsiv, Sadic aproape toat lumea, triete într-o

stare de separare [aparent, într-o lume nebunesc de complex, cu conflicte i [ probleme perpetue,

o lume care reflect fragmentarea din ce în ce mai mare a minii. Iluminarea este o stare de

integritate, de a l fi Äunitar" i, din acest motiv, împcat. A fi unitar cu viaa în [aspectul su manifest,

lumea, ca i cu inele dvs. profund i viaa nemanifest ² a fi unitar cu Fiina. Iluminarea nu este

numai sfâritul suferinei i al conflictelor perpetue din interiorul i din afara noastr, ci i sfâritul

sclaviei noastre fa de gândirea neîntrerupt. Ce sentiment incredibil de eliberare! Identificarea cu

mintea creeaz un ecran opac de concepte, etichete, imagini, cuvinte, judeci i definiii ce

blocheaz orice relaie autentic. Se interpune între contiina de sine i persoan, între dvs. irestul oamenilor, între dvs. i natur, între dvs. i Dumnezeu. Acest ecran de gânduri este cel care

creeaz iluzia separrii, impresia c existai complet separat de Äcellalt". Atunci uitai faptul esenial

c, în spatele nivelului aparenei fizice i al formelor diferite, suntei unitar cu tot ceea ce exist. Prin

Äuitai" vreau s spun c nu mai putei simi aceast unitate ca realitate de sine evident. Putei cre-

de c acest lucru este adevrat, dar nu mai tii c este adevrat. O credin poate fi linititoare.



24

Totui numai prin experiena proprie devine eliberatoare.

Gândirea a devenit o boal. Bolile apar atunci când lucrurile nu mai sunt în echilibru. De

exemplu, nu este nimic anormal în multiplicarea i diviziunea celulelor în corpul uman, dar, când

acest proces continu fr s in cont de organismul ca întreg, celulele prolifereaz i apare o

boal.

Not: Mintea este un instrument minunat dac este folosit corect. Totui, folosit incorect,

devine foarte distructiv. Pentru a exprima mai precis acest lucru, nu conteaz în ce msur v

folosii incorect mintea ² pentru c, de obicei, nu o folosii deloc. Ea v folosete pe dvs. Aceastaeste boala. Credei c suntei mintea dvs. Este o iluzie. Instrumentul a pus stpânire pe dvs.

Nu sunt în totalitate de acord. Este adevrat c am multe gânduri care nu au un scop precis,

ca majoritatea oamenilor, dar am totui capacitatea de a alege s-mi folosesc mintea pentru a obine

sau realiza diferite lucruri i fac asta tot timpul.

Numai faptul c putei rezolva un careu de cuvinte încruciate sau construi o bomb atomic

nu înseamn c v folosii mintea. Aa cum câinilor le place foarte mult s road oase, mintea ador

s se ocupe de probleme. Acesta este motivul pentru care rezolv cuvinte încruciate i construiete

bombe atomice. Dvs. nu suntei interesat de aceste scopuri. Dai-mi voie s v pun o întrebare: v

putei elibera de mintea dvs. ori de câte ori dorii? Ai descoperit butonul de Äînchidere"? Adic s nu mai gândesc deloc? Nu, nu pot. Poate numai o secund sau dou.

Atunci, mintea este cea care v folosete pe dvs. V identificai incontient cu ea, aa c nici

nu tii c suntei sclavul ei. Este ca i cum ai fi posedat fr s tii i luai entitatea care v posed

drept persoana dvs. începutul libertii este s v dai seama de faptul c nu suntei entitatea care

v posed ² adic gânditorul din sinea dvs. Cunoscând acest lucru, avei ocazia s observai



25

entitatea. în momentul în care începei s observai gânditorul , se activeaz un nivel superior al

contiinei. Atunci începei s realizai c dincolo de lumea gândurilor exist o arie vast a

inteligenei, c gândul este nu mai un aspect mrunt al acesteia. Contientizai de asemenea c

toate lucrurile care conteaz ² frumuseea, iubirea, creativitatea, bucuria, pacea interioar² vin de

dincolo de minte. Atunci începei s v trezii.

S Eliberarea de mintea noastr

Ce vrei s spunei prin Ä observarea gânditorului"?

Când o persoan se duce la doctor i spune: ÄAud o voce capul meu", probabil c va fi trimis

la psihiatru. Cert este într-un mod foarte asemntor, aproape toat lumea aude a sau mai multevoci în cap tot timpuj: gândurile involun-e în legtur cu care nu v dai seama c avei puterea de a,

opri. Monologuri i dialoguri continue. Probabil c ai întâlnit pe strad Änebuni" care vorbesc

oprire, cu voce tare sau mormind în barb. Ei bine, acest cru nu difer foarte mult de ceea ce facei

dvs. îniv i toi enii Änormali", cu excepia faptului c nu vorbii cu voce Vocea comenteaz,

speculeaz, compar, judec, se lânge, accept sau respinge etc. Ea nu este neaprat relevan-

pentru situaia în care v aflai în acel moment; poate evo-trecutul recent sau îndeprtat, poate

repeta sau imagina po-iibile situaii viitoare. îi imagineaz deseori lucruri negative finaluri nedorite;

acest lucru este numit Äîngrijorare", 'neori, aceast band de magnetofon care zbârnâie în fundal

BSte însoit de imagini sau Äfilme mentale". Chiar dac voia este relevant pentru situaia curent,



26

ea va fi interpretat termenii trecutului; pentru c vocea aparine minii noastre iondiionate, care

este rezultatul istoriei noastre de via, dar al cadrului mental cultural colectiv pe care l-am motenit.

Aa c dvs. privii i evaluai prezentul prin prisma trecutului i obinei o perspectiv total eronat

asupra lui. Nu de pui-ori, vocea este cel mai aprig duman al dvs. Muli oameni iese având în minte

un tiran care îi atac i îi pedepsete continuu, acaparându-le mare parte din energia vital. El este

cauza nefericirii i a suferinei neexprimate, i chiar a bolii.

Vestea bun este c v putei elibera de mintea dvs. Aceasta este singura eliberare autentic.

Putei face primul pas chiar acum. începei s v ascultai vocea care vorbete în capul dvs. câtputei de des. Acordai o atenie deosebit gândurilor repetitive sau tiparelor de gândire; poate c

aceste vechi discuri de gramofon vorbesc în capul dvs. de ani întregi. Iat ce îneleg eu prin

Äobservarea gânditorului" ² este un alt fel de a spune: ascult-i vocea minii, acolo ca spectator, ca

martor.

Când v ascultai vocea minii, încercai s fii imparial. Adic nu o judecai. Nu judecai i nu

condamnai ceea ce auzii, pentru c asta ar însemna c aceeai voce a intrat din nou pe ua din

spate. V vei da repede seama: vocea e acolo, iar eu sunt aici, ascultând-o, urmrind-o.

Contientizarea faptului c eu sunt ² acest sentiment al propriei prezene ² nu este un gând. El

vine de undeva de dincolo de minte.

S

Aa c, atunci când ascultai un gând, contientizai nu numai gândul, ci i propria dvs.



27

prezen ca martor al gândului. In felul acesta, a aprut o nou dimensiune a contiinei. în timp ce

v ascultai gândul, simii o prezen contient ² inele dvs. profund ² ca i cum s-ar afla dincolo

de gând sau dedesubtul lui, orice-ar însemna asta. Atunci gândul îi pierde puterea asupra dvs. i

începe cu repeziciune s slbeasc în intensitate, în for, pentru c nu mai continuai s încrcai

mintea cu energie prin identificarea cu el. Acesta este începutul sfâritului gândirii involuntare i

compulsive.

Când un gând cedeaz, vei resimi o discontinuitate în fluxul mental ² un hiat al non-minii.

La început, aceste intervale vor fi scurte, poate de câteva secunde, dar treptat ele se vor prelungi.Când vor aprea astfel de intervale, vei simi o lumit linite i pace interioare. Acesta este

începutul strii aaturale de trire a unitii cu Fiina, senzaie care, de obicei, ieste ascuns de minte.

Exersând, sentimentul de linite i pace se va aprofunda. De fapt, profunzimea lui nu are limite.

sVei simi i o subtil senzaie de bucurie care urc din adân-I dvs.: bucuria de a tri.

Nu este o stare asemntoare cu transa. Deloc. Aici nu e vorba de o pierdere a contiinei.

Este exact opusul transei. [Dac preul pcii ar fi scderea nivelului contiinei, iar pre-fcul calmului

² o scdere a vitalitii i a vitezei de reacie, atunci aceste lucruri nu ar merita dobândite. în

aceast stare conectare interioar suntei mult mai alert i mai treaz de-It în momentele de

identificare cu mintea. Suntei în întregise prezent. Aceasta mrete frecvena vibraiei câmpuluienergetic care d via corpului fizic.

Pe msur ce ptrundei mai adânc în aceast zon a Änon-minii", cum i se spune uneori în

Orient, câtigai o stare de contiin pur. În aceast stare, v simii propria prezen cu o

asemenea intensitate i bucurie, încât orice gând, orice emoie, întregul corp fizic i toat lumea

extern devin relativ lipsite de importan în comparaie cu trirea. Totui, nu este o stare egoist, ci



28

una total altruist. V conduce dincolo Ide ceea ce ai crezut pân acum c este Äsinele propriu".

Aceast prezen suntei esenialmente dvs. i, în acelai timp, inimaginabil mai mult decât dvs.

Ceea ce încerc s v împrtesc aici poate prea paradoxal sau chiar contradictoriu, dar nu exist

niciun alt mod în care a putea exprima aceste lucruri.

S În loc s Äobservai gânditorul", putei crea dvs. îniv un gol în fluxul gândirii, pur i simplu

concentrându-v atenia asupra Clipei de acum. Devenii intens contient de momentul prezent.

Este un lucru care v va aduce o profund satisfacie. Astfel, v îndeprtai contiina de activitile

minii i creai un hiatus al non-minii, în care suntei extrem de alert i contient, îns fr s gândii.

Aceasta este esena meditaiei. în viaa cotidian, putei face acest exerciiu oprindu-v la oriceactivitate de rutin care de obicei este doar un mod de a atinge un obiectiv, acordându-i toat

atenia dvs., astfel încât s devin un scop în sine. De exemplu, de câte ori coborâi i urcai scrile

acas sau la locul de munc, fii extrem de atent la fiecare pas, la fiecare micare, chiar i la

respiraie. Fii total prezent. Sau când v splai pe mâini, fii atent la toate informaiile senzoriale

asociate cu aceast activitate: sunetul i felul în care simii apa, micrile mâinilor, mirosul spunu-

lui .a.m.d. Ori atunci când v urcai în main, dup ce închidei portiera, oprii-v pentru câteva

secunde i obser-vai-v respiraia. Contientizai senzaia calm, dar intens a prezenei. Exist un

singur criteriu sigur în funcie de care v putei msura succesul în aceast activitate: gradul în care

simii pacea interioar.

S



29

S

Aa c pasul cel mai important al cltoriei dvs. spre iluminare const în a înva s nu v maiidentificai cu mintea dvs. De câte ori creai un gol în fluxul mental, lumina contiinei se

accentueaz.

Într-o zi s-ar putea s v surprindei zâmbind vocii din minte, aa cum v-ai amuza de poznele

unui copil. Iar aceasta denot c, de câtva timp, nu mai luai în serios ceea ce se petrece în minte,

deoarece sentimentul dvs. de sine nu mai depinde de un asemenea proces.

Iluminarea: depirea gândurilor

Gândirea nu este esenial pentru supravieuirea în aceast lume?

Mintea dvs. este un instrument, o unealt. Ea exist pentru a fi folosit într-un anumit scop, iar,

când sarcina este îndeplinit, lsai-o deoparte. Dar, dup cum stau lucrurile, a spune c aproape80-90% din gândurile majoritii oamenilor sunt nu numai repetitive i inutile, dar, prin natura lor dis-

funcional i deseori negativ, mare parte sunt chiar duntoare. Observai-v mintea i vei

descoperi c este adevrat. Ea duce la o pierdere important de energie vital.

Acest gen de gândire compulsiv este în realitate o form de dependen. Prin ce se

caracterizeaz dependena? Pur i [simplu prin faptul c nu mai simii c ai avea posibilitatea s

hotrâi când s va oprii. Pare un lucru mai puternic decât dvs., care v d un fals sentiment de

plcere, o plcere care invariabil se transform în durere.

De ce am fi dependeni de minte?



30

Pentru c v identificai cu ea ² ceea ce considerai a fi identitatea dvs. deriv din coninutul

i activitatea minii. Vi se pare c ai înceta s existai dac nu ai mai gândi. Pe m-i sur ce

cretei, v formai o imagine mental despre cine suntei, în baza condiionrii personale i

culturale. Putem (numi aceast identitate fantomatic Äsine fals". inele fals const în activitatea

mental i nu poate fi meninut în via decât gândind permanent. Termenul de Äsine fals" are

sensuri ! diferite pentru persoane diferite, dar, în contextul propus de mine, se refer la acel sine fals

creat prin identificarea incontient cu mintea. Pentru sinele fals, momentul prezent abia dac exist. Numai trecutul i viitorul sunt

considerate importante. Aceast inversare total a adevrului este cauzat de faptul c mintea nu

funcioneaz corect sub influena sinelui fals. Este mereu preocupat de meninerea în via a

trecutului, pentru c, fr el, cine mai suntei dvs.? Se proiecteaz constant în viitor pentru a-i

asigura supravieuirea continu i a cuta acolo eliberarea sau împlinirea. Mintea spune: Äîntr-o zi,

când se va întâmpla cutare sau cutare lucru, m voi simi bine, voi fi fericit i împcat". Chiar i

atunci când inele fals pare preocupat de prezent, ceea ce vede nu este prezentul: acesta este per-

ceput total greit pentru c este privit prin ochii trecutului. Sau reduce prezentul la un mijloc pentru

atingerea unui scop, un obiectiv întotdeauna legat de viitorul proiectat de minte. Observai-v minteai vei vedea c aa funcioneaz.

Momentul prezent este cheia eliberrii. Dar nu putei gsi momentul prezent atâta timp cât v

identificai cu mintea dvs.

Nu vreau s-mi pierd capacitatea de a analiza i a face deosebiri. Nu m-ar deranja s înv s



31

gândesc mai clar, mai concentrat, dar nu vreau s-mi pierd capacitatea mental. Darul gândirii este

cel mai preios lucm pe care îl avem. F r el, am fi doar o alt specie de animale.

Dominaia minii nu este mai mult decât un stadiu în evoluia contiinei. Necesitatea de a trece

la stadiul urmtor a devenit o urgen; altfel, vom fi distrui de minte, care s-a preschimbat într-un

monstru. Vom discuta mai pe larg aceste lucruri mai târziu. Gândirea i contiina nu sunt sinonime.

Gândirea este numai un aspect limitat al contiinei. Gândul nu poate exista fr contiin, dar

contiina nu are nevoie de gânduri.

Iluminarea înseamn depirea gândului, evitarea întoarcerii la un nivel anterior gândului,acela de animal sau de plant. în starea de iluminare, v putei folosi gândirea ori de câte ori este

necesar, dar într-un mod mult mai eficient i cu mai mult concentrare decât înainte. O putei folosi

mai ales în scopuri practice, dar suntei eliberai de dialogul interior involuntar, pstrându-v linitea

interioar. Când v folosii mintea, i mai ales atunci când avei nevoie de o soluie creativ, alternai

la fiecare câteva minute gândirea cu linitea, Itarea de activare a minii cu aceea de linitire a ei. în

afara minii, contiina exist fr gând. Numai astfel este posibil gândirea creativ, pentru c

numai aa gândul are o putere real. Gândul singur, lipsit de conectarea la lumea vast a con-

tiinei, devine repede sterp, nebunesc, distructiv.

Mintea este, în esen, o main de supravieuire. Atacul i aprarea împotriva altor mini,adunarea, depozitarea i analizarea informaiilor ² acestea sunt lucrurile la care se pricepe ea, dar

nu este deloc creativ. Toi artitii adevrai, indiferent dac tiu sau nu, creeaz într-o zon aflat în

afara minii, din linitea lor interioar. Mintea d apoi form impulsului creativ sau intuiiilor. Chiar i

marii oameni de tiin au afirmat c descoperirile creative cele mai importante le-au fcut în

momente de calm mental. în urma unui chestionar aplicat celor mai mari matematicieni de pe tot

t it i l St t l U it i l i l i Ei t i t fl t d l l d l lt t l



32

teritoriul Statelor Unite, inclusiv lui Einstein, pentru a afla metodele lor de lucru, rezultatul ²

surprinztor ² a fost acela c Ägândirea joac numai un rol secundar în faza decisiv i de scurt

durat a actului creator". Aa c eu a spune c motivul foarte simplu pentru care majoritatea

oamenilor de tiin nu sunt creativi nu este acela c nu tiu s gândeasc, ci acela c nu tiu cum

s se opreasc din gândit!

Nu prin intermediul minii, al gândirii s-a creat miracolul vieii pe Pmânt sau corpul dvs., i nu

prin intermediul ei sunt ele meninute în via. Exist în mod clar o inteligen mult mai vast decât

mintea. Cum poate o singur celul uman, care are un diametru de 20-30 µmm, s conin în ADN-ul ei instruciuni care ar putea umple 1.000 de cri, a câte 600 de pagini fiecare? Cu cât aflm

mai multe despre funcionarea corpului, cu atât înelegem mai bine cât de vast este inteligena care

l-a construit i cât de puine tim despre ea. Când mintea noastr se reconecteaz cu ea, devine

cea mai minunat unealt. începe s deserveasc un scop care o depete cu mult.

Emoia: reacia corpului la activitatea minii

Dar emoiile? Sunt prins mult mai des în vârtejul emoiilor mele decât în vârtejul gândurilor .

Mintea, în felul în care folosesc eu acest cuvânt, nu este compus doar din gânduri. Ea

include i emoiile, i tiparele mental-emoionale de reacie incontient. Emoia apare acolo unde

mintea i corpul se întâlnesc. Este reacia corpului la activitatea minii ² sau, ai putea spune, oreflectare a minii în corp. De exemplu, gândul la un posibil atac sau un gând ostil va crea în corp o

acumulare de energie, pe care noi o numim furie. Corpul se pregtete de lupt. Gândul c suntei

ameninat, fizic sau psihologic, face corpul s se contracte, iar aceasta este componenta fizic a

ceea ce noi numim fric. Cercetrile au artat c emoiile puternice pot produce schimbri chiar i în

biochimia corporal. Aceste schimbri biochimice reprezint aspectul fizic sau material al emoiilor.

Desig r n s ntei întotdea na contieni de toate tiparele d s de gândire i deseori n mai



33

Desigur, nu suntei întotdeauna contieni de toate tiparele dvs. de gândire i deseori numai

observându-v emoiile le putei contientiza.

Cu cât v identificai mai mult cu gândirea, cu preferinele i cu aversiunile dvs., cu judecile

i cu interpretrile, cu alte cuvinte, cu cât suntei mai puin prezent ca observator contient, cu atât

încrctura emoional va fi mai puternic, indiferent dac suntei contient sau nu de acest lucru.

Dac nu v putei simi emoiile ca atare, dac suntei desprit de ele, le vei tri la un nivel pur fizic,

ca pe o problem fizic sau ca pe un simptom. S-a scris foarte mult despre aceasta în ultimii ani,

aa c nu e nevoie s aprofundam. Un tipar incontient puternic se poate manifesta i sub formaunui eveniment extern, care vi se întâmpl. De exemplu, am observat c, în cazul oamenilor care au

acumulat mult furie, fr s o contientizeze i fr s o exprime, exist o probabilitate mai mare

de a fi atacai, verbal sau chiar fizic, de alte persoane furioase ² deseori fr niciun motiv aparent.

Ei eman un puternic iz de furie, pe care anumite persoane îl detecteaz la nivel subliminal, fapt ce

le declaneaz propria furie latent.

Dac avei dificulti în a v simi emoiile ca atare, începei prin a v concentra atenia asupra

câmpului energetic intern al propriului corp. Simii-v corpul din interior. Astfel vei intra în contact cu

emoiile dvs. Vom explora aceast problem în detaliu mai târziu.

SSpunei c o emoie este reflectarea minii în corp. Dar, uneori, între cele dou entiti apare

un conflict: mintea spune Änu", în timp ce emoia spune Äda" sau invers.

Dac vrei într-adevr s v cunoatei mintea, corpul v va oferi întotdeauna o reflectare

autentic aa c fii ateni la emoie sau mai degrab simii o în corp Dac între cele dou exist



34

autentic, aa c fii ateni la emoie sau mai degrab simii-o în corp. Dac între cele dou exist

un conflict aparent, gândul va fi minciuna, iar emoia va fi adevrul. Nu va reprezenta adevrul ultim

despre cine suntei, ci adevrul relativ despre starea minii dvs. la momentul respectiv.

Conflictul dintre gândurile de la suprafa i procesele mentale incontiente este foarte

frecvent. Poate c nu suntei capabil deocamdat s aducei activitatea mental incontient în

contiin sub forma gândurilor , dar ea se va reflecta mereu în corp sub forma emoiei , iar emoiile vi

le putei contientiza. A privi o emoie în acest fel este, în linii mari, ca i cum ai asculta sau privi un

gând, lucru despre care am vorbit mai devreme. Singura diferen este aceea c, dac gândulexist doar în mintea dvs., o emoie are o puternic componenta fizic i, prin urmare, este simit în

primul rând în corp. Putei lsa emoia s existe acolo fr a fi controlai de ea. Nu mai suntei

emoia; suntei martorul, prezena observatoare. Dac exersai acest lucru, tot ceea ce este

incontient în dvs. va fi adus la lumina contiinei.

Deci observarea emoiilor noastre este la fel de important ca i observarea gândurilor?

Da. Facei-v un obicei din a v întreba: ÄCe se întâmpl în mine în acest moment?"

întrebarea v va indica direcia corect. Dar nu analizai, pur i simplu urmrii. Concentra-i-v

atenia în interior. Simii energia emoiei. Dac nu exist nicio emoie, îndreptai-v atenia mai

adânc, spre câmpul energetic interior al corpului dvs. Aceasta este ua ctre Fiin.

S

O emoie reprezint de obicei un tipar de gândire amplificat i energizat, iar, din cauza

încrcturii sale energice deseori copleitoare la început nu este uor s rmâi prezent suficient de



35

încrcturii sale energice deseori copleitoare, la început nu este uor s rmâi prezent suficient de

mult timp pentru a o observa. Vrea s pun stpânire pe dvs. i de obicei reuete ² cu excepia

cazului în care suntei suficient de prezent. Dac v simii atras în identificarea incontient cu

emoia printr-o lips de prezen, lucru normal, de altfel, emoia devine temporar identic cu dvs.

Deseori, gândirea i emoia formeaz un cerc vicios, alimen-tându-se reciproc. Tiparul de gândire îi

creeaz o reflexie amplificat sub forma emoiei, iar frecvena de vibraie a emoiei continu s

hrneasc tiparul iniial de gândire. Struind mental asupra situaiei, asupra evenimentului sau asu-

pra persoanei percepute drept cauz a emoiei, gândul încarc emoia cu energie, iar, la rândul ei,emoia energizeaz tiparul de gândire .a.m.d.

În principiu, toate emoiile sunt modificri ale unei emoii primordiale i nedifereniate, care îi

are originea în pierderea contiinei de sine, dincolo de orice nume i form. Din cauza naturii sale

nedifereniate, este greu s gsim un nume care s descrie precis aceast emoie. ÄFrica" este un

termen destul de apropiat, dar, pe lâng un sentiment constant de ameninare, aceast emoie

include i un sentiment profund de abandon i neîmplinire. Ar fi mai potrivit dac am folosi un termen

la fel de nedifereniat ca i aceast emoie primar i s o numim, pur i simplu, Ädurere". Una dintre

principalele sarcini ale minii este s se împotriveasc i s înlture aceast durere emoional ²

unul dintre motivele activitii sale neîntrerupte ², dar tot ce poate s fac este s o ascund tem-porar. De fapt, cu cât mintea se lupt mai mult s scape de durere, cu atât durerea devine mai

puternic. Mintea nu poate gsi niciodat soluia, nici nu-i poate permite s v lase pe dvs. s o

facei, pentru c este ea însi o parte din Äproblem'". Imaginai-v un ef al unei secii de poliie

care încearc s prind un incendiator, când, fptaul este, de fapt, chiar d. Nu vei scpa de durere

pân când nu vei înceta s cutai rostul sinelui identificându-v cu mintea dvs., mai exact, cu

inele fals Mintea va fi în acel moment înlturat de la putere i Fiina vi se va revela drept



36

inele fals. Mintea va fi în acel moment înlturat de la putere i Fiina vi se va revela drept

adevrata dvs. natur. Da, tiu ce o s m întrebai.

Voiam s v întreb: ce se întâmpl cu emoiile pozitive, ca iubirea i bucuria?

Ele nu pot fi separate de starea dvs. natural de conectare interioar cu Fiina. Clipe

fulgurante de iubire i bucurie sau Scurte momente de profund pace interioar sunt posibile ori de

câte ori în fluxul gândirii apare un gol. Pentru cei mai muli oameni, astfel de goluri apar rareori i

numai accidental, în momentele în care mintea rmâne Äfr grai", momente declanate uneori de o

frumusee ieit din comun, de o solicitare fizic extrem sau chiar de un pericol foarte mare. Uintr-odat, apare linitea interioar. i în interiorul acestei liniti exist o bucurie subtil, dar intens,

exist pace.

De obicei, astfel de momente sunt de scurt durat, deoarece mintea îi reia repede

activitatea de bruiaj, pe care noi o numim gândire. Iubirea, bucuria i pacea nu pot înflori pân când

nu v-ai eliberat de sub dominaia minii. Dar aceste sentimente nu sunt ceea ce eu a numi emoii.

Ele se situeaz dincolo de emoii, la un nivel mult mai profund. Aa c trebuie s v contientizai în

întregime emoiile i s fii capabili s le simii, înainte de a putea simi ceea ce se afl în spatele

lor. Emoie înseamn, ad litteram, Ätulburare". Cuvântul vine din latinescul emovere, care are sensul

de Äa tulbura". Iubirea, bucuria i pacea sunt stri profunde ale Fiinei sau, mai curând, trei aspecte ale strii

de conectare interioar cu Fiina. Prin urmare, nu au un antonim, deoarece vin din afara minii.

Emoiile, pe de alt parte, prin faptul c aparin minii dualiste, sunt supuse legii contrariilor. Aceasta

înseamn c nu putei avea parte de ceva bun fr ceva ru. Ca urmare, în lipsa iluminrii, în starea

de identificare cu mintea, ceea ce este uneori numit în mod greit bucurie reprezint, de obicei,

scurta plcere din ciclul alternanei continue între plcere i durere. Plcerea deriv întotdeauna



37

scurta plcere din ciclul alternanei continue între plcere i durere. Plcerea deriv întotdeauna

dintr-un aspect exterior, în timp ce bucuria vine din interior. Acelai lucru care astzi v produce

plcere mâine v va produce durere sau v va prsi, i astfel absena sa v va cauza durerea. i

ceea ce deseori este numit dragoste poate fi foarte plcut i incitant pentru un timp, dar reprezint

un ataament rezultat din dependen, o stare de nevoie extrem, ce se poate transforma în

contrariul ei cât ai clipi. Multe relaii de Äiubire" oscileaz între Äiubire" i ur, atracie i agresiune,

dup ce euforia iniial a trecut.

Iubirea real nu v face s suferii. Cum ar putea? Ea nu se transform brusc în ur, aa cumbucuria autentic nu se transform în durere. Dup cum v-am spus, chiar i înainte de a atinge

iluminarea ² înainte de a v elibera de mintea dvs. ², putei simi strfulgerri ale bucuriei i ale

iubirii adevrate sau ale pcii interioare, profunde, dar foarte vii. Acestea sunt aspecte ale naturii

dvs. adevrate, care de obicei este ascuns de minte. Chiar i într-o relaie de dependen

Änormal" pot exista momente în care s fie simit prezena a ceva autentic i pur. Dar vor fi numai

strfulgerri, acoperite curând prin interferenele minii. Poate vei avea atunci sentimentul c v-ai

aflat în posesia unui lucru foarte preios, pe care îns l-ai pierdut, sau poate c mintea v va

convinge de faptul c, oricum, era o iluzie. Adevrul este c nu era o iluzie i c nu putei pierde

aceast stare. Este o parte din starea dvs. natural, ce poate fi ascuns, dar niciodat distrus deminte. Chiar i atunci când cerul este foarte acoperit de nori, soarele tot nu dispare. El continu s

se afle acolo, de cealalt parte a norilor.

Buddha spune c durerea sau suferina apar în urma dorinei sau a Änevoii" arztoare de ceva

i c pentru a ne elibera de durere trebuie s tiem lanurile dorinei.

Toate dorinele intense sunt încercri ale minii de a-i gsi salvarea sau împlinirea în lucruri

exterioare i în viitor, ca substitut pentru bucuria Fiinei. Atâta timp cât eu sunt totuna cu mintea



38

, p p

mea, m identific cu aceste dorine intense, cu aceste nevoi, pofte, ataamente i aversiuni; iar în

afara lor nu mai exist niciun Äeu", decât ca simpl posibilitate, ca potenial neîmplinit, o smân

care nu a dat înc roade. în aceast stare, chiar i dorina mea de a m elibera sau de a ajunge la

iluminare este doar o alt poft de a deveni satisfcut sau împlinit în viitor. Aa c nu încercai s v

eliberai de dorine sau s Äatingei" iluminarea. Devenii prezent. Fii aici ca observator al minii. în

loc s-1 citai pe Buddha, devenii Buddha, devenii Äcel iluminat", adic ceea ce înseamn cuvântul

buddha. Oamenii se afl în ghearele durerii de milioane de ani, de când au czut din starea de graie i

au intrat în lumea timpului i a minii, pierzând contiina Fiinei. Din acel moment, au început s se

perceap ca fragmente lipsite de sens într-un univers strin, neconectate la Surs sau unele cu

altele.

Durerea este inevitabil atâta timp cât v identificai cu mintea, adic atâta timp cât suntei

incontient din punct de vedere spiritual. M refer aici în primul rând la durerea emoional, care

este i prima cauz a durerilor i a bolilor fizice. Resentimentul, ura, autocomptimirea, vinovia,

furia, deprimarea, gelozia .a.m.d., chiar i cel mai slab sentiment de iritare ² toate sunt forme ale

durerii. i fiecare plcere sau exaltare conine în ea smâna durerii: contrariul su inseparabil, carese va manifesta în timp.

Orice om care a folosit vreodat un drog ca s se simt Äbine" va ti c momentele de extaz se

transform în final într-o stare de ru, c plcerea se transform în durere. Muli oameni tiu din

proprie experien cât de uor i cât de repede se poate transforma o relaie intim din surs de

plcere în surs de durere. Privite dintr-o perspectiv superioar, atât polul pozitiv, cât i cel negativ

sunt fee ale aceleiai monede, fac amândou parte din durerea fundamental, inseparabil de



39

p p

starea identificrii cu mintea.

Exist dou niveluri ale durerii: durerea pe care o creai în prezent i durerea din trecut, care

mai triete înc în mintea i în corpul dvs. Cum putem s nu mai crem durere în prezent i s

dizolvm durerile din trecut ² iat despre ce a vrea s v vorbesc mai departe.

Capitolul 2

Contiina: calea eliberrii de durere

Nu mai creai durere în prezentNu exist om a crui via s fie total lipsit de durere i de suferin. Oare nu este vorba mai

degrab de a înva s trim cu ele, decât s încercm s le evitm?

Cea mai mare parte a durerilor omeneti sunt inutile. Ele sunt create de dvs. îniv, atâta timp

cât viaa v este condus de o minte care nu este supus observrii.

Durerea pe care o creai acum este întotdeauna o form de neacceptare, de rezisten

incontient la ceea ce exist. La nivelul gândului, rezistena este o form de a judeca. La nivel

emoional, este o form de negativism. Intensitatea durerii depinde de gradul de rezisten la

momentul prezent, care la rândul su depinde de gradul în care v identificai cu mintea. Mintea

încearc mereu s nege Clipa de acum i s scape de ea. Cu alte cuvinte, cu cât v identificai mai

mult cu mintea, cu atât vei suferi mai mult. Sau putem spune i aa: cu cât suntei mai capabil s

respectai i s acceptai Clipa de acum, cu atât vei fi mai liber de suferin i durere ² i de mintea



40

egocentric. Oare din ce motiv, de obicei, mintea se împotrivete sau neag Clipa de acum? Pentru c nu

poate funciona i pstra controlul în afara timpului, care este trecut i viitor, aa c ea percepe Clipa

de acum, care se sustrage temporalitii, ca pe o ameninare. Timpul i mintea sunt, de fapt,

inseparabile. Imaginai-v Pmântul fr oameni, locuit numai de plante i animale. Ar mai avea un trecut i

un viitor? Ar mai avea sens s vorbim despre timp? întrebrile ÄCât este ora?" sau Äîn ce zisuntem?" ² dac ar mai exista cineva s le pun ² ar fi total lipsite de sens. Stejarul sau vulturul ar

fi zpcii de o asemenea întrebare. ÄCare or?", ar întreba ei. ÄSigur, e acum. Timpul este Clipa de

acum. Ce altceva mai exist?" Da, avem nevoie de minte, ca i de timp pentru a funciona în aceast lume, dar ajungem la

un punct în care ele pun stpânire pe viaa noastr, i atunci începem s funcionm prost, apar

durerea i suferina. Mintea, pentru a se asigura c pstreaz controlul, caut permanent s acopere momentul

prezent prin trecut i viitor i astfel, la fel cum vitalitatea i potenialul creator infinit al Fiinei, care

sunt inseparabile de Clipa de acum, devin acoperite de timp, adevrata dvs. natur este ascuns deminte. Povara din ce în ce mai grea a timpului s-a acumulat în mintea uman. Toi oamenii sufer

din cauza acestei poveri, dar continu s mai adauge câte puin la ea în fiecare moment, ori de câte

ori ignor sau neag acest preios prezent sau îl reduc la un mijloc pentru atingerea unui obiectiv

viitor, care exist numai în mintea lor, niciodat în realitate. Acumularea timpului în mintea colectiv

i individual include i o mare cantitate de durere rezidual din trecut.



41

Dac nu mai vrei s v creai durere dvs. îniv sau altora, dac nu mai dorii s suplimentai

reziduurile durerilor trecute care mai triesc înc în dvs., atunci nu mai creai timp sau, cel puin, nu

mai mult decât este necesar pentru a face fa aspectelor practice ale vieii. Cum s încetm s

crem timp? Dai-v seama c momentul prezent este tot ceea ce vei putea avea vreodat. Facei

din Clipa de acum inta principal a vieii dvs. Dac mai înainte slluiai în timp i fceai din când

în când vizite scurte în Clipa de acum, locuii de acum încolo în prezent i vizitai din când în când

trecutul i viitorul, atunci când trebuie s facei fa aspectelor practice ale unei situaii. Spuneimereu Äda" momentului prezent.

Ce poate fi mai inutil, mai nesntos, decât s creai o rezis-snâ intern fa de un lucru care

exist deja? Ce poate fi mai nesntos decât s te opui vieii însei, care este acum i rae-acum?

Predai-v în faa a ceea ce exist. Spunei Äda" fvieii ² i observai cum viaa începe dintr-o dat

s lucreze "pentru i nu împotriva dvs.

S

Prezentul este uneori inacceptabil, neplcut sau groaznic.

Este aa cum este. Observai felul în care mintea îl eticheteaz i cum acest proces de

etichetare, aceast judecare continu, creeaz durere i nefericire. Observând mecanismele minii,

ieii din aceste tipare ale rezistenei i atunci îi vei putea permite momentului prezent s existe.

Aceasta v va oferi experiena strii de eliberare interioar de condiiile exterioare, starea de pace

interioar autentic. Urmrii apoi ceea ce se întâmpl i trecei la aciune, dac este necesar i



42

posibil. Acceptai ² apoi acionai. Indiferent ce conine momentul prezent, acceptai-1 ca i cum dvs.

l-ai fi ales. Conlucrai întotdeauna cu el, nu împotriva lui. Facei-v din el un prieten i un aliat, nu un

duman. Acest fapt v va transforma în mod miraculos întreaga via.

S Durerea trecut: dizolvarea corpului-durere

Atâta timp cât nu putei accede la puterea Clipei de acum, icnre durere emoional pe care o

trii las în urm un reziduu dureros, ce continu s triasc în sinea dvs. Se contopete cu

durerea trecutului, care era deja acolo, i se fixeaz în mintea i în corpul dvs. Ea include, desigur,i durerea pe care ai suferit-o în copilrie, provocat de incontiena lumii în care v-ai nscut.

Aceast durere acumulat este un câmp energetic negativ, care v locuiete corpul i mintea.

Dac o considerai un fel de entitate invizibil cu drepturi proprii, începei s v apropiai destul de

mult de adevr. Este corpul-durere emoional. El are dou moduri de funcionare: latena i

activitatea. Un corp-durere se poate afla într-o stare de laten pân la 90% din timp; totui, la o

persoan extrem de nefericit, el poate fi activ 100% din timp. Unii oameni triesc aproape în

întregime prin corpul-durere, în timp ce alii doar în anumite situaii, cum ar fi relaiile intime,

abandonrile sau pierderile din trecut, rnirile fizice sau emoionale .a.m.d. Starea de activitate a

corpului-durere poate fi declanat de orice eveniment, mai ales dac rezoneaz cu un tipar al

durerii din trecut. Când este pregtit s se trezeasc din faza de laten, chiar i un simplu gând sau



43

o remarc inocent, fcut de o persoan apropiat, poate activa corpul-durere.

Unele corpuri-durere sunt neplcute, dar relativ inofensive, de exemplu, ca un copil care nu

vrea s renune la o cerere sâcâitoare. Altele sunt nite montri vicioi i distructivi, adevrai

demoni. Unii sunt violeni fizic; dar mult mai muli sunt agresivi din punct de vedere emoional. Unii

atac persoanele apropiate sau pe cele din împrejurimi, în timp ce alii v atac chiar pe dvs., gazda

lor. Gândurile i sentimentele pe care le avei despre viaa proprie devin atunci profund negative i

autodistructive. Boala i accidentele apar deseori tocmai în acest fel. Unele corpuri-durere îi pot împinge gazda la sinucidere.

Când credei c tii bine o persoan i apoi v confruntai brusc, pentru prima oar, cu o

creatur strin i perfid, trii un oc. Totui, este important s o observai mai mult în dvs. îniv

i mai puin în alii. Cutai orice semn de nefericire, în orice form ² el poate semnala trezirea

corpului-durere. rezirea aceasta poate lua forma iritrii, a nerbdrii, a proastei dispoziii, a dorinei

de a rni, a enervrii, a furiei, a depri-rii, a nevoii de a declana un moment dramatic într-o relaie

personal etc. Surprindei corpul-durere în momentul în care se trezete din starea de laten.

Corpul-durere vrea s supravieuiasc, precum orice alt ititate vie, i nu poate supravieui

decât dac v determin v identificai incontient cu el. Atunci se poate ridica, poate punestpânire pe dvs., poate tri prin dvs. Are nevoie s-i procure Ährana" prin dvs. i poate s v

determine s v identificai cu el. Se hrnete cu orice experien ce rezoneaz cu propriul su fel

de energie, cu orice lucru ce creeaz o durere nou, indiferent sub ce form: furie, dorin de a dis-

truge, ur, pierdere, dram emoional, violen i chiar boal. Astfel, corpul-durere, în momentul în

care a preluat conducerea, v va pune într-o situaie de via care s reflecte propria sa frecven

energetic i s-l hrneasc. Durerea nu se poate hrni decât din durere. Durerea nu se poate



44

alimenta din bucurie. O gsete cu totul indigest.

Odat ce corpul-durere a pus stpânire pe dvs., dorii i mai mult durere. Devenii o victim

sau un tiran. Vrei fie s provocai sau s suferii durerea, fie amândou. Nu este o diferen preamare între ele. Desigur, nu suntei contient de acest aspect i vei susine cu vehemen c nu

dorii durerea. Dar examinai-v cu atenie i vei descoperi c gândirea i Comportamentul v sunt

proiectate în aa fel încât s fac durerea s continue, atât în ceea ce v privete pe dvs., cât i pe

alii. Dac ai fi într-adevr contient de acest lucru, tiparul s-ar dizolva, pentru c a dori mai multdurere este o nebunie i nimeni nu este nebun în mod contient sau voit.

Corpul-durere, care este umbra întunecat, aruncat de Sinele fals, în realitate se teme de

lumina contiinei. Se teme H nu fie descoperit. Supravieuirea sa depinde de identificarea dvs.

incontient cu el, ca i de frica incontient de a înfrunta durerea ce triete în dvs. Dar, dac nu o

înfruntai, dac nu o aducei la lumina contiinei, vei fi forat s o retrii de nenumrate ori. Corpul-

durere vi se poate prea un monstru periculos, la care nu suportai s v uitai, dar eu v asigur c

este o fantom lipsit de substan, care nu poate învinge puterea prezenei dvs.

Unele învturi spirituale afirm c orice durere este în ultim instan iluzie ² i au dreptate.

întrebare: este adevrat i în cazul dvs.? O simpl credin nu poate face ca acest lucru s fieadevrat. Vrei s trii durerea pentru tot restul vieii i s continuai s spunei c este o iluzie?

Acest lucru v va elibera de durere? Ceea ce ne preocup aici este felul în care v putei da seama

de acest adevr ² adic felul în care îl putei face s devin real în experiena dvs.

Aadar, corpul-durere nu vrea s fie observat direct i s fie vzut aa cum este. în momentul

în care îl observai, îi simii câmpul energetic în interiorul dvs. i v îndreptai atenia asupra lui,



45

identificarea cu el fiind împiedicat. Se instaleaz o dimensiune superioar a contiinei. Eu o

numesc prezen. Suntei acum martorul sau observatorul corpului-durere. Aceasta înseamn c el

nu v mai poate folosi de acum înainte, pretinzând c v reprezint, i nu se mai poate alimenta prindvs. V-ai descoperit puterea interioar. Ai dobândit accesul la puterea Clipei de acum.

Ce se întâmpl cu corpul-durere când devenim suficient de contieni pentru a întrerupe

identificarea cu el?

Corpul-durere este creat de incontien; contiina îl face s devin el însui. Sfântul Pavel aexprimat foarte frumos acest principiu universal: ÄIar tot ce este pe fa, se descoper prin lumin,

cci tot ceea ce este descoperit lumin este" [Efe-seni, 5, 13] (Citatele biblice sunt preluate din Biblia sau

Sfânta Scriptur, Editura Institutului Biblic i de Misiune, Bucureti, 1995. (N. red.)).

Aa cum nu putei lupta cu întunericul, tot aa nu putei lupta cu corpul-durere. încercând s

facei acest lucru, ai crea un conflict interior, i astfel i mai mult durere. Observarea este

suficient. Observarea lui implic acceptarea lui ca parte a ceea ce este în momentul dat.

Corpul-durere const în blocarea energiei vitale, aceasta rupându-se de câmpul energetic total

i devenind temporar autonom prin procesul artificial de identificare cu mintea. S-a rsturnat i a

devenit anti-via, ca un animal care încearc s-i devoreze singur coada. De ce credei ccivilizaia noastr a devenit atât de neprielnic vieii? Chiar i forele care se opun vieii sunt totui

energie vital.

Când vei începe s v detaai de identificare i s devenii un observator, corpul-durere va

continua s funcioneze un timp i va încerca s v pcleasc s v identificai din nou cu el. Dei

nu îl mai alimentai cu energie prin identificare, i-a mai rmas un impuls, o inerie, ca în cazul

titirezului ce continu s se învârt, dei nu mai este acionat de nimic, în acest stadiu, el poate crea



46

dureri în diferite pri ale corpului, dar acestea nu vor dura. Rmânei prezent, rmânei contient.

Fii paznicul mereu vigilent al spaiului interior. Trebuie s fii suficient de prezent încât s putei

urmri corpul-durere i s îi simii energia. Atunci el nu v va mai putea controla gândirea. înmomentul în care gândirea dvs. se aliniaz cu câmpul energetic al corpului-durere, deja v-ai

identificat cu ci i îl alimentai din nou cu propriile gânduri.

De exemplu, dac furia este vibraia energetic predominant a corpului-durere i nutrii

gânduri pline de furie, struind cu mintea la ceea ce v-a fcut cineva sau la ceea ce îi vei face dvs.lui sau ei, v-ai lsat prad incontienei, iar corpul-durere a devenit Ädumneavoastr" îniv. Acolo

unde exist furie întotdeauna este i durere dedesubt. Sau atunci cflnd simii c v cuprinde o

dispoziie trist i începei s activai un tipar de gândire negativ, spunându-v singur cât de oribil

este viaa, gândirea dvs. s-a aliniat cu corpul-durere, ai intrat în starea de incontien i

vulnerabilitate la atacul corpului-durere. în sensul în care îl folosesc eu aici, a fi Äincontient"

înseamn a te identifica unui anumit tipar mental sau emoional. Implic absena dvs. complet ca

observator.

Atenia contient i susinut rupe legtura dintre corpul-durere i procesele gândirii, duce la

apariia procesului de transmutare. Este ca i cum durerea ar deveni combustibilul flcrii contiineidvs., care începe s ard astfel mai puternic. Acesta este înelesul ezoteric al vechii arte a alchimiei:

transmutarea metalului obinuit în aur sau a suferinei în contiin. Ruptura interioar se vindec i

devenii din nou unitar. Din acel moment, responsabilitatea dvs. este s nu mai creai durere.

S rezumm acum acest proces. Concentrai-v atenia asupra sentimentului interior.

Recunoatei corpul-durere. Acceptai c se afl acolo. Nu v gândii la el ² nu lsai sentimentul s

t f î â di N îl j d i i îl li i N f i di l id tit t i



47

se transforme în gândire. Nu îl judecai i nu îl analizai. Nu facei din el o identitate proprie.

Rmânei prezent i continuai s fii observatorul lucrurilor care se petrec în interiorul dvs.

Contientizai nu numai durerea emoional, ci i pe dvs. ca Äpersoana care observ", observatorultcut. Aceasta este puterea Clipei de acum, puterea prezenei contiente. Urmrii ce se întâmpl în

continuare.

SPentru multe femei, corpul-durere se trezete mai ales înainte de perioada ciclului menstrual.

Despre acest lucru i despre cauzele sale voi vorbi mai mult ceva mai târziu. Acum a vrea s v

spun numai atât: dac putei rmâne atent i prezent în acest timp i dac putei observa ceea ce

simii, în loc s v lsai dominat de eveniment, vei avea ocazia s facei cel mai intens exerciiu

spiritual i vei putea s v transmutai rapid toat durerea pe care ai simit-o în trecut.

Identificarea sinelui fals cu corpul-durere

Procesul pe care tocmai l-am descris este extrem de puternic i în acelai timp foarte simplu. îi

poate fi explicat i unui copil i s sperm c într-o zi va fi printre primele lucruri ce vor fi predate la

coal. Odat ce ai îneles principiile de baz ale prezenei dvs. ca observator al evenimentelor

interioare ² i le-ai Äîneles" trindu-le ² avei la dispoziie cel mai puternic instrument de

transformare.

Nu neg c v-ai putea confrunta cu o rezisten interioar intens în procesul de renunare la

identificarea cu durerea, e va întâmpla astfel mai ales dac, în cea mai mare parte a Vieii dvs., ai

t it î t â id tifi l d i l i d î t l ti t d i



48

trit în strâns identificare cu corpul-durere emoional i dac întregul sentiment de sine sau mare

parte din el este investit în acesta. Asta înseamn c v-ai construit un sine nefericit din corpul-

durere i credei c dvs. suntei aceast ficiune construit de minte. în acest caz, frica incontientc v vei pierde identitatea va crea o rezisten puter-tllic la orice tentativ de anulare a

identificrii. Cu alte cuvin-i, preferai mai curând s suferii ² s fii corpul-durere ² ecât s facei

un salt în necunoscut i s riscai s pierdei familiarul sine nefericit.

Dac acest lucru este adevrat în ceea ce v privete, obser-vai-v rezistena. Observaiataamentul fa de propria dure-:. Fii foarte atent. Observai plcerea ciudat pe care o sim-| în

urma faptului c suntei nefericit. Observai impulsul de vorbi despre acest lucru sau de a v gândi la

el. Rezistena va înceta dac o vei contientiza. Atunci vei putea s v îndreptai atenia asupra

corpului-durere, rmânând prezent ca martor i iniiind astfel transmutarea.

Numai dvs. putei face acest lucru. Nimeni nu-1 poate face in locul dvs. Dar dac avei norocul

s întâlnii o persoan intens contient, dac putei fi alturi de ea i s o urmai în starea de

prezen, acest lucru poate fi salutar i poate accele-ni procesul. Astfel, lumina dvs. va deveni cu

repeziciune mai puternic. Când un butean care abia a început s ard este pus lâng unul care

arde puternic i dup un timp este separat din nou, el va arde mult mai intens. La urma urmei, esteacelai foc. A fi un astfel de foc este una dintre funciile unui maestru spiritual. Unii terapeui s-ar

putea s fie i ei capabili s îndeplineasc aceast funcie, dac au depit nivelul identificrii cu

mintea, putând crea i susine o stare de prezen contient intens în timp ce lucreaz cu dvs.

Originea fricii

Ai spus c frica face parte din durerea noastr emoional fundamental. Cum apare frica i

? O f



49

de ce are o pondere atât de mare în vieile oamenilor? Oare o anumit cantitate de fric nu ajut la

autoaprare? Dac nu m-a teme de foc, a putea s bag mâna în el i s m ard.

Nu frica este motivul pentru care nu v bgai mâna în foc, ci faptul c tii c v vei arde. Nu

avei nevoie de fric pentru a evita pericolele întâmpltoare ² ci doar de un minim de inteligen i

bun-sim. Pentru asemenea chestiuni practice, este util aplicarea leciilor învate în trecut. Dac

cineva v amenin cu focul sau cu violena fizic, ai putea avea un sentiment asemntor cu frica.

Aceasta este o retragere instinctiv din faa pericolului, dar nu este acelai lucru cu stareapsihologic de fric despre care vorbim aici. Starea psihologic de fric este independent de orice

pericol concret i imediat. Ea îmbrac multe forme: disconfort, grij, anxietate, nervozitate, tensiune,

groaz, fobie .a.m.d. Acest tip de fric psihologic este legat întotdeauna de ceea ce s-ar putea în-

tâmpla, nu se refer la un lucru care se întâmpl acum. Dvs. trii aici i acum, în timp ce mintea

dvs. se afl în viitor. Aceasta creeaz o prpastie de anxietate. i dac v-ai identificat cu mintea i

ai pierdut contactul cu puterea i simplitatea Clipei de acum, prpastia anxietii v va însoi

constant. Putei oricând s facei fa momentului prezent, dar nu putei face fa unui lucru care

este doar o proiecie a minii ² nu putei face fa viitorului.

Mai mult, atâta timp cât v identificai cu mintea dvs., viaa v este condus de inele fals, aacum am artat mai devreme. Ca urmare a naturii sale iluzorii i în ciuda elaboratelor sale

mecanisme de aprare, inele fals este foarte vulnerabil i nesigur i se consider ameninat în mod

constant. Lucrurile stau astfel chiar dac, privit din exterior, inele fals este foarte încreztor.

Amintii-v c o emoie este reacia corpului la activitatea minii dvs. Ce mesaj primete în mod

constant corpul de la inele fals, construit de minte? ÄPericol, sunt ameninat." i care este emoia

generat de acest mesaj continuu? Frica, desigur.

Frica pare s aib multe cauze Frica de pierdere frica de eec frica de a fi rnit etc dar în



50

Frica pare s aib multe cauze. Frica de pierdere, frica de eec, frica de a fi rnit etc, dar, în

ultim instan, toate fricile re prezint frica de moarte, de anihilare a sinelui fals. Pentru sinele

fals, moartea pândete întotdeauna dup col. în aceast stare de identificare cu mintea, frica demoarte afecteaz fiecare aspect al vieii dvs. De exemplu, chiar i un lucru aparent obinuit i

Änormal", ca nevoia instinctiv de a avea dreptate într-o discuie i de a-i dovedi celuilalt c greete

² aprând în felul acesta poziia mental cu care v-ai identificat ² este urmare a fricii de moarte.

Atunci când v identificai cu o poziie mental i greii, sentimentul de identitate bazat pe gândire

este serios ameninat cu anihilarea. Aa c dvs., ca sine fals, nu v putei permite s greii. A grei

înseamn a muri. Din cauza acestui lucru s-au purtat rzboaie i au fost distruse nenumrate relaii.

Odat ce ai scpat de identificarea cu mintea, pentru sentimentul dvs. de identitate nu mai are

nicio importan dac avei dreptate sau nu; astfel, nevoia compulsiv i profund incontient de a

avea dreptate, care este o form de violen, nu va mai exista. Putei afirma clar i ferm ce simii

sau gândii, fr a mai fi agresiv sau mânat de sentimente defensive în legtur cu aceste lucruri.

Sentimentul de identitate va deriva dintr-un loc mult mai profund i mai autentic, din interiorul dvs.,

nu din minte. Urmrii apariia oricrui fel de sentiment defensiv. Ce aprai? O identitate iluzorie, o

imagine din mintea dvs., o entitate fictiv. Contientizând acest tipar, observându-l, vei anulaidentificarea cu el. în lumina contiinei dvs., tiparul incontient se va dizolva rapid. Acesta este

sfâritul tuturor conflictelor i al jocurilor de putere, care sunt atât de corozive pentru relaii. Puterea

asupra altora este de fapt slbiciune deghizat în putere. Adevrata putere se afl în interior i v

este acum disponibil.

Aa c orice persoan care s-a identificat cu mintea sa i, din acest motiv, este deconectat

de la puterea sa adevrat, de la sinele su profund, înrdcinat în Fiin, va avea ca tovar

constant frica Numrul persoanelor care au depit identificarea cu mintea este extrem de mic aa



51

constant frica. Numrul persoanelor care au depit identificarea cu mintea este extrem de mic, aa

c putei presupune c aproape orice persoan cu care v întâlnii pe strad sau pe care o

cunoatei triete într-o stare de fric. Numai intensitatea ei variaz. Aceast stare fluctueaz întreanxietate i groaz la un capt al scalei i o senzaie vag de neplcere i sentimentul unui pericol

îndeprtat la cellalt. Cei mai muli oameni devin contieni de ea numai atunci când trec printr-o

stare mai intens.

Încercarea sinelui fals de a atinge starea de împlinireUn alt aspect al durerii emoionale, care este o parte intrinsec a minii conduse de inele fals,

îl reprezint un profund sentiment de lips sau de neîmplinire, de a nu fi întreg. La unii oameni,

acesta este contient, la alii este incontient. Dac este contient, forma sa de manifestare o

reprezint sentimentul nelinititor i constant al lipsei de valoare proprie sau acela c nu eti

suficient de bun. Dac este incontient, va fi resimit numai indirect, ca o dorin, o nevoie, o cerin

intens, în orice caz, oamenii se înscriu deseori în graniele unei nevoi compulsive de gratificare a

sinelui fals i caut lucruri cu care s se identifice pentru a putea umple acest gol pe care îl simt în ei

înii. Aa c se lupt s acumuleze posesiuni, bani, succes, putere, recunoatere sau o relaie

special, în primul rând pentru a se putea simi mai bine cu ei înii, pentru a se simi mai complei.Dar, chiar i atunci când obin toate aceste lucruri, ei constat curând c golul continu s existe i

este fr margini. Atunci se simt într-adevr în pericol, pentru c nu se mai pot mini. Sau pot i chiar

continu s se mint, dar le este mult mai greu.

Atâta timp cât mintea dominat de inele fals v conduce viaa, nu v putei simi cu adevrat

bine; nu v putei simi împcat sau împlinit, cu excepia unor intervale foarte scurte, în care obinei

ceea ce v-ai dorit când o dorin tocmai a fost împlinit Deoarece inele fals este un sentiment



52

ceea ce v ai dorit, când o dorin tocmai a fost împlinit. Deoarece inele fals este un sentiment

derivat al identitii, el are nevoie s se identifice cu lucruri externe. Are nevoie s fie atât aprat, cât

i alimentat constant. inele fals se identific cel mai des cu posesiunile, cu ocupaia, cu statutul irecunoaterea social, cu educaia i cunotinele, cu aspectul fizic, cu aptitudinile speciale, cu

relaiile, cu istoria de via personal sau a familiei, cu sisteme de credine i apeleaz deseori la

identificri politice, naionaliste, rasiste, religioase i alte identificri colective. Niciuna dintre acestea

nu suntei dvs.

Gsii c este înspimânttor? Sau este o eliberare s tii acest lucru? Mai devreme sau mai

târziu, va trebui s renunai la toate aceste lucruri. Poate c acum v vine greu s credei i,

bineîneles, nu v cer s credei c nu v putei regsi identitatea în nimic din toate acestea. Vei

afla singur adevrul, îl vei afla cel mai târziu în momentul în care vei simi C se apropie moartea.

Moartea ia tot ceea ce nu suntei dvs. Secretul vieii este s Ämori înainte de a muri" ² i s desco-

peri c nu exist moarte. Nu v cutai sinele în minte.

Capitolul 3



53

S ptrundem i mai adânc în clipa de acum

Nu v cutai sinele în minte

Simt c mai am multe lucruri de aflat despre felul în care funcioneaz mintea mea, înainte de

a putea s m apropii mcar de contiina deplin sau de iluminarea spiritual.

Nu, nu este aa. Problemele minii nu pot fi rezolvate la nivelul minii. Dup ce ai îneles

principala disfuncie, nu mai avei nevoie s înelegei sau s aflai prea multe. Studiul complexitii

minii v poate transforma într-un bun psiholog, dar nu v va duce mai departe de nivelul mental,

aa cum studiul nebuniei nu este suficient pentru a aduce sntatea mintal. Ai îneles deja

mecanismele de baz ale strii de incontien: identificarea cu mintea, fapt ce creeaz un sine fals,

ca substitut al sinelui dvs. adevrat, înrdcinat în Fiin. Devenii Äo mldi din vie" [v. Ioan 15, 1], dup cum a spus Isus.

Nevoile sinelui fals sunt fr sfârit. Ea se simte vulnerabil i ameninat, aa c triete

constant într-o stare de fric i dorin. Dup ce ai aflat cum opereaz disfuncia principal, nu mai

avei nevoie s explorai nenumratele sale manifestri, nu este nevoie s le transformai într-ocomplex problem personal. Desigur, inele fals ador s fac acest lucru. El este mereu în

cutarea unui lucru de care s se ataeze pentru a-i menine i întri sentimentul iluzoriu de iden-

titate i se va ataa imediat de problemele dvs. Acesta este motivul pentru care, în cazul atâtor

oameni, mare parte din sentimentul lor de identitate este strâns legat de propriile probleme. Dup ce

aceasta s-a întâmplat, ultimul lucru pe care ei i l-ar dori ar fi s se elibereze; ar însemna s-i

piard inele. inele fals se poate investi într-o msur foarte mare în durere i suferin.

Odat ce ai recunoscut c la baza strii de incontien st identificarea cu mintea, stare



54

,

care, desigur, include i emoiile, ieii din ea. Devenii prezent. Când suntei prezent, îi putei

permite minii s fie aa cum este fr s v împotmolii în ea. Mintea în sine nu este disfuncional.Este un instrument minunat. Disfunciile apar atunci când v cutai pe dvs. îniv în ea i

considerai în mod greit c dvs. suntei totuna cu mintea dvs. Ea devine atunci o minte condus de

sinele fals i pune stpânire pe întreaga dv. via.

P

unei capt iluziei timpului.Pare aproape imposibil s scpm de identificarea cu mintea. Toi suntem afundai în ea. Cum

învei un pete s zboare?

Iat care este cheia: punei capt iluziei timpului. Timpul mintea sunt inseparabile. Eliminai

timpul, i mintea se oprete ² dac nu alegei cumva s o punei la treab.

A te identifica cu propria minte înseamn a fi prins în timp: impulsul de a tri aproape exclusiv

prin memorie i anticipare. Aceasta creeaz o preocupare continu pentru trecut i viitor ² gândul

la recunoaterea momentului prezent i la a-i îngdui s existe trezete neplcerea. Impulsul apare

pentru c trecutul v confer o identitate, iar viitorul menine promisiunea salvrii, a împlinirii sub

orice form. Amândou sunt iluzii.Dar cum am mai funciona în aceast lume dac am fi lipsii de simul timpului? Nu ar mai

exista scopuri pe care s ne strduim s le atingem. Nu am mai ti cine suntem, pentru c trecutul

face din noi ceea ce suntem azi. Cred c timpul este ceva foarte pretios si trebuie s învm s-l

folosim cu inteligen, in loc s-l risipim.

Timpul nu este deloc pretios, pentru ca este o iluzie. Ceea ce percepeti ca pretios nu este

timpul, ci singurul moment existent in afara sa: Clipa de acum. Ea este intr-adevar preioasa. Cu cat

sunteti mai concentrat asupra timpului ² trecut i viitor ², cu atat pierdeti mai mult din vedere Clipa



55

de acum, cel mai pretios lucru care exista.

De ce este eel mai pretios lucru? In primul rand, pentru ca este singurul care exista. Este totceea ce exista. Eternul pre-zent este spatiul in care se deruleaza viafa dvs., singurul factor care

ramane constant. Viata este acum. Nu a existat nicio-data vreun timp in care viata dvs. sanufie

acum s.i nici nu se va intampla vreodata. In al doilea rand, Clipa de acum este singurul punct care

va poate duce dincolo de granitele limita-te ale mintii. Este singurul punct de acces in lumea lipsita

de timp si de forma a Fiintei.

SNimic nu exista in afara Clipei de acum

Trecutul si viitorul nu sunt lafel de reale, uneori chiar mai reale decdt prezentul? La urma

urmei, trecutul determind fe-lul nostru de afi si modul in care ne percepem si ne compor-tdm in

prezent. Iar obiectivele noastre viitoare determind ac-fiunile pe care le intreprindem in prezent.

Nu afi inteles inca pe deplin esenta lucrurilor pe care vi le-am explicat pentru ca incercati sa le

intelegeti mental. Mintea nu poate intelege acest lucru, numai dvs. puteti. Va rog, ascultati-m.

A existat vreodata un moment cand ati trait, facut, gandit sau simtit vreun lucru in afara Clipei

de acum? Credeti ca se va intampla vreodata? Este posibil ca un lucru sa se intample sau sa existe

in afara Clipei de acum? Raspunsul este evident, nu-i asa?



56

Nimic nu s-a intamplat vreodata in trecut; toate se intampla in Clipa de acum.

Nimic nu se va intampla vreodata in viitor; totul se intampla in Clipa de acum.Ceea ce considerate trecut este, de fapt, o amprenta de me-morie, inmagazinata in minte, a

unei Clipe de acum mai vechi. Cand va amintiti trecutul, reactivati aceasta amprenta ² tot in

prezent. Viitorul este o Clipa de acum imaginata, o proiectie a mintii. Cand apare, apare sub forma

Clipei de acum. Cand va ganditi la viitor, faceti aceasta tot in Clipa de acum. Evident, trecutul §i

viitorul nu au realitate proprie. As,a cum Luna nu are o lumina proprie §i poate doar sa reflecte lu-

mina Soarelui, tot as,a trecutul sj viitorul sunt doar palide re-flexii ale luminii, ale puterii sj ale realitatii

prezentului etern. Ele ii imprumuta realitatea de la Clipa de acum.

Esenta cuvintelor mele nu poate fi inteleasa de minte. In momentul intelegerii, in con§tiin|a se

produce o trecere de la minte la Fiinta, de la timp la prezenta. Brusc, totul vi se pare viu, radiazaenergie, eman prezena Fiintei.

SCheia dimensiunii spirituale

În situatiile in care viata ne este amenintata si avem nevoie de o reactie rapida, trecerea de la

timp la prezenta se produce uneori de la sine. Personalitatea, care are un trecut i un viitor, dispare

momentan i este inlocuita de o intensa prezenta contient, foarte linitit, dar în acelai timp foarte

vigilent. Rspunsul de care este nevoie vine din aceast stare de contiin. ' Motivul pentru care

unii oameni ador activitile periculoase, cum ar fi escaladarea munilor, cursele de maini etc, dei



57

poate nu îl contientizeaz, este acela c îi foreaz s struie în Clipa de acum ² în starea de

trire intens care este eliberat de timp, de probleme, de gânduri, de povara personalitii.Prsirea prezentului, chiar i pentru o secund, poate însemna moarte. Din nefericire, aceti

oameni ajung dependeni de o anumit activitate pentru atingerea strii respective. Dar dvs. nu

trebuie s escaladai versantul nordic al Eigerului pentru asta. Putei intra în aceast stare chiar

acum.

SDin timpuri strvechi, maetrii spirituali din toate tradiiile au artat c aceast Clip de acum

este cheia dimensiunii spirituale. Cu toate acestea, se pare c ea a rmas un secret, în mod sigur,

acest lucru nu este afirmat în temple sau biserici. Dac intrai într-o biseric, vei auzi poate citate

din Evanghelii, ca ÄNu v îngrijii de ziua de mâine" i ÄCel ce se apuc de arat i se uit peste umr

nu este potrivit s intre în împria Cerurilor". Sau poate c vei auzi versetul despre florile

câmpului care nu îi fac griji pentru ziua de mâine, ci triesc lejer în Clipa de acum atemporal,Dumnezeu dân-du-le totul din plin. Profunzimea i natura radical a acestor învturi nu este

recunoscut. Nimeni nu pare s-i dea seama c ele sunt fcute pentru a fi trite i pentru a aduce

o profund transformare interioar.

S



58

Toat esena filozofiei Zen se reduce la a te menine mereu pe muchia de cuit a Clipei de

acum ² la a fi atât de complet, atât de profund prezent, încât nici o problem, nici o suferin, nimic

din ceea ce nu suntei dvs. îniv s nu continue s supravieuiasc în dvs. în Clipa de acum, în

absena timpului, toate problemele dvs. se dizolv. Suferina are nevoie de timp; ea nu poate

supravieui în Clipa de acum.

Marele maestru Zen, Rinzai, pentru a le distrage elevilor si atenia de la timp, ridica deseoridegetul i întreba: ÄCe ne lipsete în acest moment?" O întrebare profund, care nu solicit un

rspuns mental. Este fcut s v aduc atenia i mai profund în Clipa de acum. O întrebare

similar din tradiia Zen este: ÄDac nu acum, atunci când?"

SClipa de acum este central i în învturile sufite, ramura mistic a Islamului. Sufiii au un

proverb: ÄCredinciosul sufit este fiul timpului prezent". Iar Rumi, marele poet i maestru al sufismului,

declara: ÄTrecutul i viitorul îl iau pe Dumnezeu din faa ochilor notri, ardei-le în foc pe amândou".

Meister Eckhart, marele maestru spiritual din secolul al XIII-lea, a rezumat foarte frumos toate

acestea: ÄTimpul este cel care împiedic lumina s ajung la noi. Nu exist obstacol mai mare în

calea ctre Dumnezeu decât timpul".

S



59

Acum un moment, când ai vorbit despre prezentul etern i despre irealitatea trecutului i a

viitorului, m-am surprins ui-tndu-m la copacul care se vedea pe geam. M mai uitasem la el de

câteva ori i mai înainte, dar acum a fost ceva diferit. Percepia extern nu s-a schimbat prea mult,

numai culorile preau mai vii i mai vibrante. Dar acum avea o dimensiune în plus. Este greu de

explicat. Nu tiu cum am fcut, dar am ajuns s fiu contient de ceva invizibil, pe care îl simeam

drept esena acestui copac, spiritul su interior, dac vrei. i într-un fel fceam parte din acest

lucru. Acum îmi dau seama c mai înainte nu vzusem cu adevrat copacul, ci numai o imagine

plat i moart a lui. Când m uit acum la copac, o parte din acea contiin este înc prezent, dar

simt c începe s-mi scape. Vedei, experiena se retrage deja în trecut. Este posibil ca un astfel de

moment s fie vreodat mai mult decât o strfulgerare?

V-ai eliberat de timp pentru un moment. Ai trecut în Clipa de acum i astfel ai perceput

copacul fr ecranul minii. Contiina Fiinei a devenit parte din percepia dvs. Odat cu

dimensiunea atemporal vine i un alt fel de cunoatere, o cunoatere care nu Äomoar" spiritul,

care triete în fiecare fiin i în fiecare lucru. O cunoatere care nu distruge sacra-litatea i

misterul vieii, ci conine o iubire i un respect profunde pentru tot ceea ce exist. O cunoateredespre care mintea nu tie nimic.

Mintea nu poate cunoate copacul. Poate cunoate numai fapte sau informaii despre el.

Mintea mea nu v poate cunoaste pe dvs., ci conine doar etichete, judeci, fapte i opinii despre

dvs. Numai Fiina poate cunoate direct.

Exist un loc pentru minte i cunotinele ei. Este lumea practic a vieii de zi cu zi. Totui,

atunci când ajunge s st-i pâneasc peste toate aspectele vieii dvs., inclusiv relaiile pe care le

avei cu alte persoane i cu natura, se transform într-un parazit monstruos, care, necontrolat, poate



60

foarte bine s I distrug toat viaa de pe planet, iar în final i pe sine, distragându-i gazda.

Ai întrevzut pentru o clip felul în care atemporalitatea vâ poate transforma percepiile. Dar osingur experien nu este suficient, indiferent cât a fost ea de frumoas sau de profund. De ceea

ce avem nevoie i încercm acum s obinem este o schimbare de contiin permanent.

Aa c anulai vechiul tipar de negare i rezisten fa de momentul prezent. Obinuii-v s

v retragei atenia din trecut i viitor ori de câte ori nu v sunt de folos. Ieii din dimensiunea

temporal cât de mult putei în fiecare zi. Dac vi se pare greu s intrai direct în Clipa de acum,

începei cu observarea tendinei obinuite a minii de a dori s evadeze din Clipa de acum. Vei

observa c viitorul este imaginat, de obicei, ca fiind mai bun sau mai ru decât prezentul. Dac

viitorul imaginat este mai bun, el v ofer o speran sau o anticipare plcut. Dac este mai ru,

creeaz anxietate. Ambele sunt iluzorii. Prin autoobservare, vei fi automat mai prezent în viaa dvs. în momentul în care v dai seama c nu suntei prezent, ai devenit prezent. De câte ori suntei

capabil s v observai mintea înseamn c nu mai suntei prins în capcana ei. A intervenit un alt

factor, un lucru care nu aparine minii: prezena dvs. ca observator.

Fii prezent ca observator al propriei mini ² al gândurilor, al emoiilor i al reaciilor dvs. în

diferite situaii. Fii cel puin la fel de interesat de reaciile dvs. pe cât suntei de persoana sau situaia

care le-a produs. Observai de asemenea cât de des vi se îndreapt atenia spre trecut sau spre

viitor. Nucriticai i nu analizai ceea ce observai. Urmrii gândul, simii emoia, observai reacia.

Nu facei din ele o problem personal. i atunci vei simi ceva mai puternic decât toate aceste

lucruri pe care le observai: însi prezena linitit, care observ, în spatele coninuturilor minii,

observatorul tcut.

S



61

SO prezen intens este necesar atunci când anumite situaii declaneaz o reacie cu o

puternic încrctur emoional, de exemplu, atunci când imaginea de sine v este ameninat,

când în viaa dvs. apare o provocare ce declaneaz frica, când Älucrurile merg prost" sau când este

reactivat un complex emoional din trecut. în aceste momente, exist tendina de a deveniÄincontient". Reacia sau emoia pune stpânire pe dvs. ² devenii una cu ea. O punei în practic.

V justificai, îi artai celuilalt c greete, atacai, v aprai... numai c aceast fiin nu suntei

dvs., ci tiparul de reacie, mintea în modul ei obinuit de supravieuire.

Identificarea cu mintea îi confer acesteia mai mult energie; observarea îi retrage minii

energia. Identificarea cu mintea creeaz mai mult timp; observarea minii deschide dimensiunea

atemporalitii. Energia care îi este retras minii se transform în prezen. Dup ce ai simit ce

înseamn a fi prezent, devine mult mai uor s alegei pur i simplu s ieii din dimensiunea

temporal ori de câte ori nu avei nevoie de timp în scopuri practice i s ptrundei mai adânc în

Clipa de acum. Acest lucru nu v afecteaz capacitatea de a v folosi de timp ² de trecut sau deviitor ² atunci când avei nevoie s-1 utilizai în chestiuni practice. i nu v afecteaz nici

capacitatea de a v folosi mintea. De fapt, chiar o amplific. Când o vei folosi, mintea va fi mai

rapid, mai concentrat.

Renunarea la timpul psihologic

învai s folosii timpul pentru aspectele practice ale vieii ² putem numi acest interval Ätimp

cronologic" ², dar imediat ce ai rezolvat problemele practice revenii la contiina prezentului. în



62

acest fel, nu vei acumula un Ätimp psihologic", care este identificarea cu trecutul i proiecia compul-

siv în viitor.Timpul cronologic nu înseamn numai a stabili o întâlnire sau a planifica o excursie. El include

i a înva din trecut pentru a nu repeta aceleai greeli la nesfârit; stabilirea obiectivelor i efortul

de a le duce la îndeplinire; prediciile legate de viitor, prin intermediul tiparelor i al legilor fizice,

matematice .a.m.d., învate din trecut, i abordarea unor ci adecvate de aciune în baza

prediciilor noastre.

Dar chiar i aici, în sfera vieii practice, în care nu ne pu-Icm descurca fr s recurgem la

trecut sau la viitor, momentul prezent rmâne factorul esenial: orice lecie din trecut devine

relevant i se aplic acum. Orice planificare i orice c(ort de a atinge un anumit scop au loc acum.

În cazul unei persoane ce a atins iluminarea, concentrarea ateniei se identific întotdeauna cu

Clipa de acum, dei ea are înc o contiin periferic a timpului. Cu alte cuvinte, ea ontinu s

foloseasc timpul cronologic, dar este eliberat de timpul psihologic.

Când exersai aceasta, fii atent s nu transformai timpul fonologie în timp psihologic fr s

v dai seama. De exemplu, dac în trecut ai fcut o greeal i acum ai învat din ea folosiitimpul cronologic. Pe de alt parte, în cazul în care continuai s v gândii la ea i s v criticai, s

avei remui sau un sentiment de vinovie, atunci facei din nou greeala de a transforma incidentul

într-un aspect Äpropriu i personal": facei din el o parte a sentimentului de sine i îl transformai în

timp psihologic, care este întotdeauna legat de un fals sentiment de identitate. Refuzul de a ierta

implic în tnod necesar greaua povar a timpului psihologic.

Dac v stabilii un obiectiv i încercai s îl atingei, folosii timpul cronologic. tii unde dorii

j i d t i i d i i t i l i îl f i î t l



63

s ajungei, dar respectai i acordai cea mai mare atenie pasului pe care îl facei în momentul

prezent. Dac v concentrai excesiv asupra scopului, poate pentru c încercai s obinei prin elfericirea, împlinirea sau un sentiment mai complet de identitate, Clipa de acum nu mai este

respectat. Este redus la o simpl treapt spre viitor, lipsit de valoare intrinsec. Timpul

cronologic se transform atunci în timp psihologic. Cltoria vieii dvs. nu mai este o aventur,

devine o nevoie obsesiv de a obine, de a atinge, de a Äreui". Nu mai reuii s vedei i s mirosii

florile de la marginea drumului i nici nu mai suntei contient de frumuseea i miracolul vieii care

se desfoar în jurul dvs. decât atunci când suntei prezent în Clipa de acum.

SÎ neleg suprema importan a Clipei de acum, dar nu pot s fiu pe deplin de acord cu dvs.

când spunei c timpul este în totalitate o iluzie.

Când spun c Ätimpul este o iluzie", nu intenionez s exprim un adevr filozofic. V amintesc

pur i simplu un fapt ² un fapt atât de evident, încât s-ar putea s v fie greu s îl înelegei, s vise par lipsit de sens, dar odat îneles complet, acesta poate tia cu repeziciunea unei sbii prin

hiul straturilor de complexiti i Äprobleme" create de minte. Dai-mi voie s repet: prezentul este

tot ce vei avea vreodat. Nu va exista niciodat un moment în care viaa dvs. s nu fie Äacest

moment". Nu este o realitate?

Nebunia timpului psihologic

Nu vei mai avea nicio îndoial asupra faptului c timpul psihologic este o boal mental dac

îi vei observa manifestrile colective. Ele apar, de exemplu, sub forma ideologiilor, ca naional-



64

socialismul, comunismul ² sau orice fel de naionalism ² ori ca sistemele religioase rigide, ce

funcioneaz lazându-se pe presupunerea implicit c binele cel mai mare se afl în viitor i, prinurmare, scopul atingerii lui justific mijloacele. Scopul este o idee, un punct în proiecia mental

viitorului, în care salvarea, indiferent sub ce form ar fi prezentat ² fericire, împlinire, egalitate,

eliberare etc. ² va fi atins. De multe ori, mijloacele de a obine aceste lucruri implic înrobirea,

torturarea i omorârea oamenilor în prezent.

De exemplu, se estimeaz c au fost omorâi circa 50 de milioane de oameni pentru progresul

cauzei comunismului, pentru construirea unei Älumi mai bune" în Rusia, China i alte ri comuniste.

Este un exemplu cutremurtor despre felul în care credina într-un rai viitor creeaz un iad în

prezent. Mai poate exista vreo îndoial c timpul psihologic este o boal mental grav i

periculoas?

Cum funcioneaz acest tipar mental în viaa dvs.7 încercai mereu s ajungei în alt loc decât

cel în care v aflai? Cea mai mare parte a aciunilor dvs. sunt doar mijloace pentru atingerea unui

scop? Satisfacia se afl întotdeauna dup col sau este redus la scurte momente de plcere, ca

sexul, mâncarea, butura, drogurile sau fiorii de fric ori entuziasm? V oncentrai mereu sdevenii, s realizai i s atingei diver-:. eluri, alergai mereu dup emoii i plceri noi? Credei c

dac adunai mai multe lucruri vei fi mai împlinit, mai bun Sau mai întregit din punct de vedere

psihologic? Ateptai un brbat sau o femeie care s dea un sens vieii dvs.?

În starea de contiin normal, de identificare cu mintea sau starea de neiluminare, puterea i

potenialul creator infinit care stau ascunse în Clipa de acum sunt camuflate în totalitate de timpul

psihologic. în aceste condiii, viaa dvs. Îi pierde capacitatea de a vibra, prospeimea, sentimentul

de uimire i extaz Vechile tipare de gândire de emoie de comportament de reacie i de dorin



65

de uimire i extaz. Vechile tipare de gândire, de emoie, de comportament, de reacie i de dorin

sunt aplicate în performane ce repet la nesfârit un scenariu din mintea dvs., care v confer unfel de identitate, dar deformeaz sau ascunde realitatea prezent. Atunci mintea creeaz o obsesie

a viitorului pentru a evada dintr-un prezent nesatisfctor.

Negativismul i suferina îi au rdcinile în timpul psihologic

' Dar credina c viitorul va fi mai bun decât prezentul nu este întotdeauna o iluzie. Prezentul

poate fi oribil, iar lucrurile pot deveni mai bune în viitor i deseori aa se i întâmpl.

De obicei, viitorul este o replic a trecutului. Sunt posibile schimbri superficiale, dar

transformrile reale sunt rare i depind de capacitatea dvs. de a fi suficient de prezent pentru a

dizolva trecutul cu ajutorul puterii Clipei de acum. Ceea ce percepei ca viitor este o parte intrinsec

a strii prezente de contiin. Dac mintea dvs. este foarte împovrat de trecut, vei tri aceleai

lucruri. Trecutul însui se perpetueaz prin lipsa prezenei. Calitatea contiinei dvs. în acest

moment este ceea ce d form viitorului ² care, desigur, nu poate fi trit decât în Clipa de acum.

Putei câtiga 10 milioane de dolari fr ca schimbarea adus de acest fapt s fie mai puin

superficial. Ai continua pur i simplu s aplicai aceleai tipare condiionate, într-un cadru mailuxos. Oamenii au învat s divid atomul. în loc s omoare 10 sau 20 de persoane cu o bât de

lemn, acum o persoan poate omorî un milion de indivizi doar printr-o apsare pe buton. Este

aceasta o schimbare autentic?

Dac numai calitatea contiinei dvs. în acest moment determin viitorul, atunci ce anume

determin calitatea contiinei dvs.? Gradul prezenei dvs. Deci, singurul loc unde este posibil

apariia unei schimbri autentice i unde trecutul poate fi dizolvat este Clipa de acum.



66

SToate atitudinile negative sunt produse de o acumulare a timpului psihologic i o negare a

prezentului. Disconfortul, anxietatea, tensiunea, stresul, grijile ² toate formele de fric ² sunt

produse de abundena viitorului i de insuficiena tririi prezentului. Vinovia, regretul,resentimentele, suferinele, tristeea, amrciunea i toate formele de lips a iertrii sunt produse de

abundena trecutului i de insuficiena prezenei.

Cei mai muli oameni descoper c le este greu s cread în posibilitatea unei stri de

contiin complet eliberate de orice form de negativism. i cu toate acestea, tocmai ea este starea

de eliberare despre care ne vorbesc toate învturile spirituale. Este promisiunea salvrii, nu într-un

viitor iluzoriu, ci chiar acum i aici.

Poate c v va fi greu s recunoatei c timpul este cauza suferinelor sau a problemelor dvs.

Credei c ele sunt produse de situaii specifice din viaa dvs. i, dintr-un punct de vedere

convenional, este adevrat. Dar pân când nu ai rezolvat principala disfuncie generatoare deprobleme a minii ² ataamentul ei fa de trecut i viitor i negarea Clipei de acum ² problemele

sunt în realitate interschimbabile. Dac astzi ai îndeprta în mod miraculos toate problemele dvs.

ceea ce percepei drept cauze ale suferinei sau ale nefericirii dvs., dar nu ai deveni mai prezent,

mai contient, v vei trezi curând cu un set similar de probleme sau motive de suferin, ca o umbr

care v urmeaz oriunde ai merge. în final, exist o singur problem autentic: mintea ataat de

timp.

Nu pot s cred c a putea ajunge vreodat într-un punct în care s fiu complet eliberat de

problemele mele



67

problemele mele.

Avei dreptate. Nu ajungei niciodat în acest punct pentru c v aflai deja în acest punctacum. Nu exist salvare în timp. Nu v putei elibera în viitor. Prezena în Clipa de acum este cheia

libertii, aa c nu putei fi liber decât acum.

Descoperirea vieii dincolo de situaia de via

Nu îneleg cum a putea s fiu liber acum. Din întâmplare, sunt extrem de nefericit în acest

moment. Este un fapt, i m-a mini singur dac a încerca s m conving c totul este bine, când în

mod clar nu este aa. Pentru mine, momentul prezent este extrem de nefericit; nu este deloc

eliberator. Ceea ce m ajut s merg înainte este sperana sau posibilitatea ca situaia s se

îmbunteasc în viitor.

Doar avei impresia c atenia dvs. se afl în prezent, când de fapt ea este complet acaparatde timp. Nu putei fi i nefericit i total prezent în Clipa de acum.

Ceea ce considerai Ävia" ar trebui mai curând s se numeasc Äsituaie de via". Este

timpul psihologic: trecut i viitor. Anumite lucruri din trecut n-au mers aa cum ai dorit dvs. Mai

manifestai înc o anumit rezisten fa de ceea ce s-a întâmplat în trecut, i acum v împotriviilucrurilor care exist deja. Sperana este cea care v face s mergei înainte, dar sperana v face

s v concentrai asupra viitorului i aceast concentrare continu pe viitor perpetueaz negarea

prezentului i, din acest motiv, nefericirea dvs.

Este adevrat c situaia mea de via prezent este rezultatul lucrurilor care s-au întâmplat în

trecut, dar ea rmâne totui situaia mea prezent i faptul c sunt blocat în ea m face nefericit.

Haidei s uitm pentru moment situaia dvs. prezent de via i s ne concentrm asupra

vieii dvs.



68

vieii dvs.

Care este diferena?Situaia dvs. de via exist în timp.

Viaa dvs. exist acum.

Situaia dvs. de via este o construcie a minii.

Viaa dvs. este real. Cutai Äpoarta strâmt care duce spre via". Se numete Clipa de

acum. Reducei-v viaa la acest moment. Situaia dvs. de via poate fi plin de probleme ²

majoritatea aa i sunt ² dar descoperii dac avei vreo problem în acest moment. Nu mâine, nu

peste 10 minute, ci acum. Avei vreo problem acum?

Când suntei asaltat de probleme, nu mai exist loc pentru ceva nou, nu mai exist loc pentru

soluii. Aa c, ori de câte ori putei, facei puin loc, creai un spaiu pentru a descoperi viaa dinspatele situaiei de via.

Folosii-v pe deplin simurile. Trii în locul în care v aflai. Uitai-v în jur. Privii, nu

interpretai. Vedei lumina, formele, culorile, texturile. Contientizai prezena tcut a fiecrui lucru.

Contientizai spaiul care le permite tuturor lucrurilor s existe. Ascultai sunetele, nu facei aprecieri

despre ele. Ascultai linitea din spatele sunetelor. Atingei ceva ² orice ², simii i acceptai

prezena Fiinei. Observai-v ritmul respiraiei; simii aerul cum intr i iese, simii energia vital din

corpul dvs. Permitei-le tuturor lucrurilor s existe, cu i fr dvs. Acceptai însuirile tuturor

lucrurilor. Ptrun-dei mai adânc în Clipa de acum.

Lsai în urm lumea mortificat a abstraciei mentale, a timpului. Ieii din mintea

nesntoas care v sectuiete de energia vital, care otrvete i distruge încet Pmântul. V

trezii dintr-un vis al timpului în prezent.



69

SToate problemele sunt iluzii ale minii

M simt ca i cum a fi scpat de o povar uria. Am o senzaie de uurare. M simt

eliberat... dar problemele m ateapt dup col, nu-i aa? Ele nu au fost rezolvate. Nu am scpat

doar temporar de ele?

Chiar dac v-ai trezi în paradis, nu ar trece mult i mintea dvs. ar spune Äda, dar..." în ultim

instan, nu este vorba de rezolvarea problemelor, ci de înelegerea faptului c nu exist probleme.

Exist numai situaii ² pe care le rezolvm în prezent sau le acceptm ca atare, ca parte din

însuirile prezentului, pân când ele se schimb sau pot fi rezolvate. Problemele sunt construcii ale

minii i au nevoie de timp pentru a supravieui. Ele nu pot supravieui în realitatea Clipei de acum.

Concentrai-v asupra Clipei de acum i spunei-mi ce problem avei în acest moment.

SNu îmi dai niciun rspuns, pentru c este imposibil s avei probleme atâta vreme cât atenia

dvs. este absorbit de Clipa de acum. Este posibil s fie vorba de o situaie care trebuie s fie ori

rezolvat, ori acceptat. De ce s o transformm într-o problem? De ce am transforma ceva într-o

problem? Nu este viaa suficient de provocatoare i aa? Pentru ce mai avei nevoie i de

probleme? Mintea ador în mod incontient problemele pentru c ele v ofer un fel de identitate.

Este normal ² i nebunesc. ÄProblem" înseamn s v meninei mental într-o situaie, fr a avea



70

intenia autentic M posibilitatea de a întreprinde vreo aciune în momentul prezent, transformând-oastfel incontient într-o component a sentimentului dvs. de identitate. Devenii atât de copleit de

situaia de via, încât v pierdei sentimentul de a tri, sentimentul Fiinei. Purtai în minte povara

nesntoas a sute de lucruri pe care trebuie sau va trebui poate s le facei în viitor, în loc s v

concentrai pe singurul lucru pe care îl putei face acum.

Când creai o problem, creai durere. Nu este nevoie decât de o simpl alegere, o simpl

decizie: indiferent de ceea ce se întâmpl, nu-mi voi mai provoca durere. Nu voi mai crea probleme.

Dei este o alegere simpl, ea este foarte radical. Nu vei face aceast alegere decât dac suntei

într-adevr stul de suferin, decât dac simii c nu o mai dorii. i nu vei fi în stare s v inei de

cuvânt pân la sfârit decât dac accesai puterea Clipei de acum. în condiiile în care nu v vei maicrea dureri dvs. îniv, atunci nu le-o vei mai aduce nici celorlali. De asemenea, nu vei mai

contamina nici frumosul Pmânt, nici spaiul dvs. interior i nici psihicul uman colectiv cu

negativismul crerii de probleme.

SDac v-ai aflat vreodat într-o situaie periculoas, de via i de moarte, tii c aceasta nu a

constituit de fapt o problem. Mintea nu a avut timp s Älucreze" i s o transforme într-o problem.

într-o situaie de urgen, mintea se oprete; devenii total prezent în Clipa de acum i conducerea

este preluat de un lucru infinit mai puternic. Acesta este motivul pentru care exist atât de multe

povestiri despre oameni obinuii care au devenit brusc capabili de fapte de un curaj incredibil. într-o

situaie periculoas, fie supravieuii, fie nu supravieuii. Oricum, nu este o problem.



71

Unii oameni se înfurie când m aud spunându-le c problemele sunt iluzii. Se simt ameninaide faptul c vor fi deposedai de sentimentul a ceea ce sunt, de identitatea lor. Au investit mult timp

i efort într-un fals sentiment de sine. Mult vreme, i-au definit în mod incontient întreaga lor

identitate în termenii problemelor sau suferinelor lor. Cine ar mai fi ei fr acestea?

Mare parte din lucrurile pe care oamenii le spun, le gândesc sau le fac sunt motivate de fric,

aceasta fiind legat întotdeauna, desigur, de concentrarea asupra viitorului i de pierderea

contactului cu Clipa de acum. Deoarece în momentul prezent nu exist probleme, nu exist nici

fric.

Dac ar aprea o situaie în care s fie nevoie s reacionai imediat, aciunile dvs. ar fi clare i

incisive, în cazul în care pornesc de la contiina momentului prezent. Va exista i o mai mareprobabilitate de reuit. Nu va fi o simpl reacie bazat pe condiionrile trecute ale minii, ci un

rspuns intuitiv la situaia dat. în alte momente, când reacioneaz mintea stpânit de timp,

descoperii c este mai eficient s nu facei nimic ² s rmânei pur i simplu centrai în clipa

prezent.

Un pas uria în evoluia contiinei

Am trit pentru o clip aceast stare de eliberare de minte i timp pe care ai descris-o, dar

trecutul i viitorul sunt atât de puternice, încât nu pot rmâne în afara lor mult vreme.

Contiina limitat de timp este profund înrdcinat în psihicul uman. Dar ceea ce încercm

noi s facem aici este parte din transformarea profund a contiinei colective a planetei i chiar

dincolo de aceasta: trezirea contiinei din visul materiei, al formei i al separrii. Sfâritul timpului.

Spargem tiparele mentale care au dominat viaa uman de miliarde de ani. Tiparele mentale care au



72

creat o suferin inimaginabil pe o scar vast. Nu folosesc cuvântul Ädiabolic". Este mai util s onumesc incontien sau nebunie.

Î n legtur cu distrugerea vechiului mod de funcionare a contiinei sau mai curând a

incontientului: este acesta un llucru pe care trebuie s-l facem sau se va întâmpla oricum? idic,

aceast schimbare este inevitabil?

Este o problem de perspectiv. Ceea ce facem i ceea ce kse întâmpl constituie în fapt un

singur proces; pentru c suntei una cu totalitatea contiinei, nu le putei separa. Dar fnu exist nicio

garanie c omenirea va realiza aceast trans-[formare. Procesul nu este inevitabil sau automat.

Cooperarea dvs. este o parte esenial. Oricum l-ai privi, este un salt de dimensiuni cuantice în

evoluia contiinei i în acelai timp igura noastr ans de supravieuire ca ras.Bucuria de a tri

Pentru a afla cu certitudine dac v-ai lsat guvernat de timpul psihologic, putei folosi un

criteriu simplu. întrebai-v: oare fac ceea ce fac cu bucurie, uurin i relaxare?

Dac nu, atunci timpul mascheaz momentul prezent i viaa este perceput ca o povar sau

o lupt. Dac nu exist bucurie, uurin i relaxare în ceea ce facei, nu trebuie neaprat s v

schimbai activitatea. Poate fi suficient s schimbai modul în care o realizai. ÄModalitatea" este

întotdeauna mai important decât Äactivitatea". încercai s acordai mai mult atenie aciunilor

decât rezultatului pe care dorii s-l obinei prin ele. Acordai atenie deplin tuturor lucrurilor pe care

vi le aduce în fa prezentul. Aceasta implic i o acceptare complet a ceea ce este, pentru c nu

putei acorda o atenie total unui lucru cruia încercai în acelai timp s-i opunei rezisten.

Imediat ce vei începe s respectai momentul prezent, toat nefericirea i chinul se vor

dizolva, iar viaa va începe s se deruleze cu uurin i bucurie. Când acionai prin prisma



73

contiinei prezentului, tot ceea ce facei abund de un sentiment de grij, iubire i corectitudine ²chiar i cele mai simple aciuni.

S Aa c nu urmrii rezultatele aciunii dvs. ² acordai atenie aciunii în sine. Rezultatele

vor veni de la sine. Aceast atitudine este un exerciiu spiritual foarte puternic. în Bhagavad Gita,

una dintre cele mai vechi i mai frumoase învturi spirituale despre existen, lipsa ataamentului

fa de rezultatele aciunilor dvs. se numete Karma Yoga. Ea este descris drept calea ctre

Äaciunea dedicat".

Când încercarea compulsiv de a ne rupe de Clipa de acum înceteaz, bucuria Fiinei inund

tot ceea ce facei. Imediat ce atenia dvs. se îndreapt spre Clipa de acum, simii o prezen, o

linite i o pace interioar. împlinirea i satisfacia nu mai depind de viitor -² nu mai ateptai de la

el salvarea. De aceea, nu mai suntei ataat de rezultate. Nici eecul, nici succesul nu mai auputerea de a v schimba starea interioar de contopire cu Fiina. Ai descoperit viaa în spatele si-

tuaiei dvs. de via.

În absena timpului psihologic, sentimentul de sine deriv din Fiin, nu din trecutul personal.

De aceea, nevoia psihologic de a deveni orice altceva decât suntei deja nu mai exist. în lume, la

nivelul situaiei de via, putei s v îmbogii, s dobândii cunotine, succes, s v eliberai de

anumite lucruri, dar în dimensiunea mai profund a Fiinei suntei complet i în întregime Clipa de

acum.

Î n aceast stare de împlinire, vom mai fi capabili sau vom mai dori s atingem obiective



74

exterioare?Desigur, dar nu vei mai avea pretenia iluzorie ca un lu-pcru sau o persoan din viitor s v

salveze sau s v fac fe-Iricit. în ce privete situaia dvs. actual de via, este posibil s mai existe

lucruri pe care s fie nevoie s le obinei sau s i le îndeplinii. Aceasta este lumea formei, a

câtigului i a pierderii. Totui, la un nivel mai profund, suntei deja complet, iar când vei realiza

acest lucru vei simi în spatele lu-rcrurilor pe care le facei o energie vesel i plin de via. Eli-

|berându-v de timpul psihologic, nu v vei mai urmri obiectivele cu o hotrâre înverunat,

motivat de fric, furie, nemulumire sau de nevoia de a deveni cineva. Nici nu vei rmâne inactiv din

cauza fricii de eec, care pentru inele fals reprezint pierderea identitii. Când sentimentul dvs. de

sine deriv din Fiin, când v eliberai de Ädevenire" ca nevoie psihologic, nici fericirea dvs. i nicisentimentul de sine nu mai depind de rezultate, i astfel v eliberai de fric. Nu mai cutai

permanena acolo unde ea nu poate fi gsit: în lumea formei, a câtigului i a pierderii, a naterii i

a morii. Nu mai cerei ca aceste situaii, condiii, locuri sau oameni s v fac fericit i nu mai suferii

apoi când toate acestea nu v îndeplinesc ateptrile.

Totul este respectat, dar nimic nu mai conteaz. Formele se nasc i mor, totui dvs. vedei

eternul din spatele formelor. tii c Äniciun lucru real nu poate fi ameninat".

Când aceasta este stai ea Fiinei dvs., cum ai putea s nu reuii? Ai reuit deja.

Capitolul 4

Strategii ale minii de evitare a Clipei de acum



75

Pierderea Clipei de acum: iluzia fundamental

Chiar dac accept în întregime c, în ultim instan, timpul este o iluzie, ce importan va

avea acest lucru în viaa mea? Tot trebuie s triesc într-o lume complet dominat de timp.

Acceptarea intelectual nu este decât o alt credin i nu va conta prea mult în viaa dvs.Pentru a înelege acest adevr, trebuie s îl trii. Când fiecare celul a corpului dvs. este atât de

prezent încât s simt c vibreaz de via i când putei simi aceast via în fiecare moment ca

bucurie a Fiinei, atunci se poate spune c v-ai eliberat de timp.

Dar mâine tot va trebui s-mi pltesc facturile i tot voi îmbtrâni i voi muri, ca toat lumea.

Deci, cum a putea spune vreodat c m-am eliberat de timp?

Nu facturile de mâine sunt adevrata problem. Disoluia corpului fizic nu este o problem.

Pierderea Clipei de acum este problema, sau mai degrab iluzia principal care transform o simpl

situaie, un eveniment sau o emoie într-o problem personal i în suferin. Pierderea Clipei de

acum este pierderea Fiinei. A te elibera de timp înseamn a te elibera de nevoia psihologic de trecut pentru a avea o

identitate i de viitor pentru a atinge satisfacia. Reprezint cea mai profund transformare a

contiinei pe care v-ai putea-o imagina. în cazuri rare schimbarea se produce radical i dramatic,

odat pentru totdeauna. Aceasta se întâmpl de obicei printr-o abandonare total în mijlocul unei

suferine intense. Cei mai muli oameni trebuie s munceasc pentru ea.

Dup ce ai trit de câteva ori aceast stare atemporal de contiin, începei s oscilai între

aceste dimensiuni ale timpului i prezenei. In primul rând, începei s contientizai cât de rar



76

atenia dvs. este situat într-adevr în prezent. Dar a ti c nu suntei prezent este deja un maresucces: aceast contiin este prezen ² chiar dac iniial nu ine decât câteva secunde în timp

cronologic înainte de a se pierde din nou. Apoi, din ce în ce mai des, alegei s v concentrai

asupra prezentului mai degrab decât asupra trecutului sau a viitorului i, ori de câte ori realizai c

ai pierdut clipa de fa, suntei capabil s v oprii la ea nu doar câteva secunde, ci perioade mai

lungi de timp, din perspectiva timpului cronologic. Aa c înainte de a v fixa ferm în starea de

prezen, adic înainte de a fi pe deplin contient, vei oscila un timp între contiin i

necontientizare, între starea de prezen i starea de identificare cu mintea. Pierdei clipa prezent,

dar v întoarcei la ea de nenumrate ori. în final, prezena devine starea dvs. predominant.

în cazul majoritii oamenilor, prezena fie nu este experimentat niciodat, fie este tritnumai accidental i pentru scurt timp, în rare ocazii, fr a fi recunoscut ca atare. Cei mai muli

oameni oscileaz nu între contiin i lipsa ei, ci între diferite niveluri de incontien.

Starea obinuit de incontien i incontiena profund

La ce v referii când vorbii despre diferite niveluri de incontien?

Dup cum tii probabil, în timpul somnului oscilai între faza somnului fr vise i cea a

somnului cu vise. In mod similar, în starea de veghe, majoritatea oamenilor nu fac altceva decât s

oscileze între nivelul obinuit al incontienei i o f incontien profund. Când vorbesc despre

starea obinuit de incontien, m refer la identificarea cu gândurile i cu emoiile personale, cu

reaciile, cu dorinele i cu aversiunile dvs. Este starea normal a majoritii oamenilor. în aceast

stare, suntei condus de mintea dominat de inele fals i nu suntei contient de Fiin. Nu este o

stare de durere sau de nefericire acut, ci una în care exist un nivel redus, aproape continuu, de

disconfort, neplcere, plictiseal sau nervozitate ² un fel de stare de fundal. Poate c nu v dai



77

seama de acest lucru pentru c face parte atât de mult din viaa Änormal", tot aa cum nucontientizai niciun zgomot de fond continuu, de intensitate joas, ca, de exemplu, bâzâitul unui

aparat de aer condiionat, pân când acesta înceteaz. Când înceteaz brusc, apare o senzaie de

uurare. Muli oameni folosesc alcoolul, drogurile, sexul, mâncarea, munca, televizorul sau chiar

cumprturile ca anestezice, în încercarea incontient de a îndeprta aceast neplcere de fond.

Când se întâmpl astfel, o activitate care ar fi putut s fie foarte plcut, dac s-ar fi desfurat cu

moderaie, se poate transforma într-o dependen, i tot ceea ce poate aduce ea în asemenea ,

condiii este o eliberare foarte scurt.

Disconfortul strii de incontien obinuit se transform în durerea incontienei profunde ²

o stare mai acut i mai evident de suferin i de nefericire ² atunci când lucrurile Änu merg cumtrebuie", când inele fals este ameninat sau când exist o provocare, o ameninare, o pierdere,

real sau imaginar, major în situaia dvs. de via, sau un conflict într-o relaie. Este o versiune

intensificat de incontien obinuit, diferit de prima nu prin natura, ci prin intensitatea ei.

În incontiena obinuit, rezistena habitual sau negarea a ceea ce exist creeaz acea

neplcere i acea nemulumire pe care majoritatea oamenilor le accept ca via obinuit.

Când aceast rezisten este intensificat de o provocare la adresa sinelui fals, apare un

negativism intens, ca furia, frica profund, agresiunea, depresia etc. Incontiena profund în-

seamn adesea activarea corpului-durere i identificarea cu el. Violena fizic ar fi imposibil fr

incontiena profund. Ea poate s apar foarte uor în acele momente i locuri în care o mulime

de oameni sau chiar o naiune întreag genereaz un câmp colectiv de energie negativ.

Cel mai bun indicator al nivelului dvs. de contiin este modul în care procedai atunci când în

calea vieii dvs. se ivesc obstacole. în conformitate cu obstacolele, o persoan deja incontient



78

tinde s devin i mai incontient, iar una contient tinde s devin i mai profund contient.Putei folosi un obstacol pentru a v trezi sau îi putei permite s v trag într-un somn i mai

profund. Visul incontienei obinuite se transform atunci într-un comar.

Dac nu putei fi prezent nici mcar în circumstane obinuite, ca de exemplu atunci când v

aflai singur într-o camer, când v plimbai prin pdure sau ascultai pe cineva, atunci cu siguran

nu vei putea s rmânei contient când un lucru Ämerge prost" sau când v confruntai cu persoane

sau situaii dificile, cu pierderea sau cu ameninarea pierderii. Vei fi copleit de o reacie, care în

final este întotdeauna o form de fric, i vei fi tras înapoi într-o incontien adânca. Aceste

greuti reprezint testele. Numai felul în care le facei fa v va arta, dvs. i celorlali, cât de

departe ai ajuns în ceea ce privete starea dvs. de contiin, i nu cât de mult putei sta cu ochii închii sau ce viziuni avei.

Aa c este esenial s aducei mai mult contiin în viaa dvs. în situaiile obinuite, când

totul decurge relativ de la «inc. în acest fel, puterea prezenei dvs. va crete. Ea genereaz un câmp

energetic cu o frecven de vibraie foarte înalt tn interiorul i în jurul dvs. în acest câmp nu poate

ptrunde i nu poate supravieui nici mcar puin incontien, negativism, disonan sau violen,

aa cum întunericul nu poate supravieui în prezena luminii.

Când învai s fii martorul propriilor gânduri i emoii, un aspect esenial al strii de

prezen, vei fi surprins poate când vei contientiza pentru prima oar caracterul Ästatic" al strii

obinuite de incontien i v vei da seama cât de rar ai avut o stare de confort interior, dac l-ai

simit vreodat. La nivelul gândirii, vei descoperi o mare rezisten sub forma criticilor, a

nemulumirilor i a proieciilor mentale, care v îndeprteaz de clipa prezent. La nivel emoional,

va exista un curent subteran de disconfort, tensiune, plictiseal sau nervozitate. Ambele sunt



79

aspecte ale modului obinuit de rezisten a minii.Ce caut ei?

Cari Jung ne relateaz, într-una dintre crile sale, o conversaie purtat cu un ef de trib

indian din America de Nord, care i-a spus c, din perspectiva sa, cei mai muli oameni albi au

expresii încordate, c ochii lor au o privire fix i c atitudinea lor eman cruzime sau violen. El a

spus: ÄEi par s caute mereu ceva. Ce anume caut? Albii vor întotdeauna ceva. Sunt mereu

nelinitii i agitai. Noi nu tim ce vor. Credem c sunt nebuni.

Curentul subtil de disconfort constant a aprut, desigur, cu mult timp înaintea civilizaiei

industriale a Vestului; dar în civilizaia vestic, care acum acoper aproape tot globul pmântesc,

inclusiv cea mai mare parte a Estului, el se manifest sub o form i cu o intensitate fr precedent.Era deja prezent pe vremea lui Isus i de asemenea cu 600 de ani înainte, pe vremea lui Buddha, i

cu siguran a existat cu mult timp înaintea sa. ÄDe ce suntei mereu înfricoai?", i-a întrebat Isus pe

discipolii si. ÄGândurile anxioase pot aduga mcar o singur zi la viaa voastr?" Iar Buddha ne-a

învat c la baza suferinei se afl starea de dorin sau de poft mistuitoare.

Rezistena fa de clipa prezent ca disfuncie colectiv este intrinsec legat de pierderea

contiinei Fiinei i st la baza civilizaiei noastre industriale dezumanizate. Freud a recunoscut i el

existena acestui curent subtil de disconfort i a scris despre aceasta în cartea sa Disconfort în

cultur, dar nu a recunoscut adevrata rdcin a disconfortului i nu a realizat c eliberarea de ea

este posibil. Aceast disfuncie colectiv a creat o civilizaie foarte nefericit i extrem de violent,

care a devenit o ameninare nu numai pentru ea însi, ci i pentru viaa de pe aceast planet.

Dizolvarea strii de incontien obinuit

Deci, cum ne putem elibera de aceast boal?



80

Contientizând-o. Observai modurile multiple în care disconfortul, nemulumirea i tensiuneaapar în sinea dvs. în urma criticilor inutile, a rezistenei fa de ceea ce este i a negrii acestuia.

Orice coninut incontient se dizolv atunci când asupra sa se revars lumina contiinei. Dup ce ai

aflat cum s dizolvai starea de incontien obinuit, lumina prezenei dvs. va strluci foarte tare i

va fi mult mai uor s facei fa incontienei profunde, ori de câte ori vei simi atracia sa

gravitaional. Totui, incontiena obinuit poate fi dificil de detectat iniial, din cauza aspectului de

normalita-te pe care l-a cptat.

Obinuii-v s v urmrii starea mental-emoional prin autoobservare. ÄSunt relaxat în acest

moment?", aceasta este o întrebare bun pe care s v-o punei frecvent. Sau v putei întreba: ÄCe

se întâmpl în interiorul meu în acest moment?" Fii cel puin la fel de interesat de ceea ce se întâmpl în interiorul dvs. pe cât suntei de ceea ce se întâmpl în afar. Dac sesizai corect ce se

întâmpl în interior, situaia se va aranja de la sine în exterior. Realitatea cea mai important este

cea interioar, cea exterioar având o importan secundar. Dar nu rspundei imediat la aceste

întrebri. îndreptai-v atenia spre interior. Aruncai o privire. Ce fel de gânduri produce mintea

dvs.? Ce simii? îndreptai-v atenia spre corpul dvs. Exist vreo tensiune? Când ai descoperit c

exist un nivel sczut de disconfort, un fundal static, încercai s aflai ce anume evitai, negai sau

crui lucru îi opunei rezisten ² prin negarea clipei prezente. Exist multe feluri în care oamenii

manifest o rezisten incontient fa de momentul prezent. Am s v dau câteva exemple.

Exersând, puterea dvs. de a v autoobserva, de a v urmri starea interioar se va dezvolta.

Eliberarea de nefericire

Urâi activitatea pe care o desfurai? Poate fi vorba de locul de munc sau poate c ai



81

acceptat s întreprindei o anumit activitate i o facei, dar o parte din dvs. urte situaia i i seopune. Avei unele resentimente fa de o persoan apropiat, pe care îns nu le-ai exprimat?

Realizai c energia pe care o degajai în aceast stare produce efecte atât de duntoare, încât v

contaminai atât pe dvs., cât i pe cei din jur? Privii cu atenie în interior. Exist aici o urm cât de

mic de resentiment sau de împotrivire? Dac da, observai acest sentiment atât la nivel mental, cât

i la nivel emoional. Ce gânduri genereaz mintea dvs. în jurul acestei situaii? Examinai apoi

emoia, care este reacia corpului dvs. fa de aceste gânduri. Simii emoia. Este plcut sau

neplcut? Este o energie pe care ai ales s o avei în interior? Avei de ales?

Poate c o persoan profit de dvs., poate c activitatea în care v-ai angajat este plictisitoare,

poate c un apropiat al dvs. nu este sincer, este enervant sau incontient, dar toate aceste aspectesunt irelevante. Are prea puin importan dac emoiile i gândurile dvs. legate de aceast situaie

sunt justificate sau nu. Cert este c v opunei unei situaii existente. Transformai momentul prezent

într-un duman. V generai nefericirea, un conflict între interior i exterior. Nefericirea polueaz nu

numai Fiina dvs. interioar i pe cei din jur, dar i psihicul uman colectiv, din care dvs. suntei o

parte inseparabil. Poluarea planetei este numai o reflectare extern a po- lurii psihice interioare: a

milioane de indivizi incontieni, care nu-i asum responsabilitatea pentru spaiul lor interior.

Fie încetai activitatea, vorbii cu persoana în cauz i v exprimai în totalitate sentimentele,

fie renunai la negativismul pe care mintea dvs. S-a creat în jurul situaiei, pentru c acesta nu

servete niciunui scop, cu excepia faptului c întrete un fals sentiment de identitate.

Recunoaterea inutilitii lui este important. Negativismul nu este niciodat modul optim de a

rezolva o situaie. De fapt, în cele mai multe cazuri, v face prizonierul ei, blocând orice schimbare

real. Un lucru în realizarea cruia este investit o energie negativ se va contamina de aceasta i,



82

în timp, va da natere la i mai mult durere, la i mai mult nefericire. Mai mult, orice stareinterioar negativ este contagioas: nefericirea se rspândete mai repede decât o boal. în

virtutea legii rezonanei, ea declaneaz i alimenteaz negativismul latent la alte persoane, cu

excepia celor imune ² adic profund contiente.

Dvs. poluai lumea sau contribuii la curarea mizeriei? Suntei responsabil pentru propriul

spaiu interior; nimeni altcineva decât dvs. nu este rspunztor, aa cum suntei responsabil i

pentru starea planetei. Cum este în interior, aa este i în afar. Dac oamenii se cur de

poluarea interioar, atunci vor înceta s mai polueze exteriorul.

Cum putem renuna la negativism? Ce ne recomandai?

Abandonându-l pur i simplu. Cum renunai la o bucat de crbune fierbinte, pe care o inei în mân? Cum renunai la un bagaj greu i inutil, pe care îl purtai cu dvs.? Recunoscând c nu

dorii s mai trii durerea sau s mai ducei povara i abandonând-o.

Starea de incontien profund, ca i corpul-durere sau o alt durere profund, cum ar fi

pierderea unei fiine iubite, necesit o transformare intermediat de combinarea acceptrii cu lumina

prezenei ² atenia dvs. susinut. Pe de alt parte, multe tipare de comportament ale incontienei

obinuite pot fi pur i simplu abandonate dup ce ai stabilit c nu le mai dorii i dup ce v-ai dat

seama c putei alege, c nu suntei numai un conglomerat de reflexe condiionate. Din toate cele

de mai sus rezult c putei avea acces la puterea clipei prezente. Fr ea, nu avei nicio posibilitate

de alegere.

Spunând c anumite emoii sunt negative, nu se creeaz o polaritate mental între bine i ru,

dup cum ai explicat dvs. mai devreme?



83

Nu. Polaritatea a fost creat într-un stadiu timpuriu, când mintea dvs. considera c momentulprezent este ru; aceast judecat a dus apoi la o emoie negativ.

Dar spunând c anumite emoii sunt negative, nu spunei de fapt c ele nu ar trebui s existe,

c nu este permis s avem aceste emoii? Dup prerea mea, ar trebui s ne acordm permisiunea

de a simi toate sentimentele care apar, în loc s le judecm ca rele sau s spunem c nu ar trebui

s le avem. Este în regul s ai resentimente; este în regul s fii furios, enervat, capricios sau

oricum altfel ² dac nu, ajungem s ne reprimm sentimentele, ajungem la conflict interior sau la

negare. Totul are voie s existe ca atare.

Desigur. Când a aprut un tipar mental, o emoie sau o reacie, acceptai-o. Nu ai fost

suficient de contient pentru a putea face o alegere în acest caz. Aceasta nu este o judecat, esteun fapt. Dac ai fi putut alege sau ai fi realizat c avei posibilitatea de a alege, ai fi ales suferina

sau bucuria, relaxarea sau disconfortul, pacea sau conflictul? Ai alege un gând sau un sentiment

care s v izoleze de starea dvs. natural de bine, de bucuria interioar de a tri? Eu numesc orice

sentiment de acest fel sentiment negativ, adic pur i simplu ru. Nu în sensul c Änu ar fi trebuit s

facei asta", ci pur i simplu ru, ca o durere de stomac.

Cum a fost posibil ca oamenii s omoare 100 de milioane dintre semenii lor numai în secolul

XX? Oamenii i-au fcut atât de mult ru unul altuia, încât rul depete orice imaginaie! i asta

fr s inem cont de violena mental, emoional i fizic, de tortura, durerea, cruzimea pe care

continu s i le aplice zilnic unii altora, precum i altor fiine sensibile. Oare acioneaz în acest fel

pentru c sunt în contact cu starea lor natural, cu bucuria interioar de a tri? Sigur c nu. Numai

cei atini de o stare profund negativ, care se simt foarte ru ar crea o asemenea realitate, care s

reflecte felul în care se simt. Incredibil, dar adevrat. Oamenii sunt o specie periculos de nebun i



84

extrem de nesntoas. Aceasta nu este o judecat. Este un fapt. i tot fapt este c sntatea men-tal se afl tot acolo, în spatele nebuniei. Vindecarea i eliberarea sunt posibile chiar acum.

Revenind la ceea ce ai spus ² este categoric adevrat c, atunci când v acceptai

resentimentele, irascibilitatea, furia .a.m.d., nu mai suntei forai s le investii orbete i este mai

puin probabil s le proiectai asupra altora. Dar m-a mira s nu v înelai i pe dvs. îniv. Dup

ce ai practicat acceptarea pentru un timp, vine un moment când trebuie s [ trecei la stadiul

urmtor, în care s nu mai creai aceste emoii negative. Altfel, Äacceptarea" dvs. devine doar o

simpl etichet mental, ce-i permite sinelui fals s continue s se lase în voia suferinei i astfel s

întreasc sentimentul de separare fa de ceilali oameni, de mediul dvs. înconjurtor, de locul i

timpul în care v aflai. Dup cum tii, separarea st la baza sentimentului de identitate al sineluifals. Adevrata acceptare ar transforma aceste sentimente instantaneu. Dar dac ai ti foarte bine

c totul este Äîn regul", atunci ai mai avea oare aceste sentimente negative? Fr evaluri, fr re-

zistene fa de ceea ce exist, ele nu ar aprea. în mintea dvs. exist ideea c ÄTotul este în

regul", dar în adâncul sufletului nu credei cu adevrat acest lucru i, astfel, vechile tipare mental-

emoionale de rezisten sunt înc active. Ele sunt cele care v fac s v simii ru.

i acest lucru este în regul.

V aprai dreptul de a fi incontient, dreptul de a suferi? Nu v facei griji: nimeni nu v va luaacest drept. Dup ce v dai seama c un anumit aliment v face s v simii ru, mai continuai s-

l ingerai i s afirmai c este în regul s te simi ru? ......

Oriunde v-ai afla, fii complet prezent



85

Ai putea s ne mai dai câteva exemple despre starea de incontien obinuit? Încercai s v surprindei lamentându-v în gând sau cu voce tare în legtur cu o situaie în

care v aflai, de ceea ce fac sau spun ali oameni, de mediul înconjurtor, de situaia dvs. de via,

chiar i de vreme. A te plânge de o situaie implic întotdeauna neacceptarea strii existente. Acest

comportament are invariabil o încrctur negativ incontient. Când v plângei, v transformai

într-o victim. Când v exprimai cu voce tare nemulumirea, deinei controlul. Deci, schimbai

situaia printr-o aciune sau exprimându-v nemulumirea, dac este necesar i posibil; ieii din

situaie sau acceptai-o. Orice alt comportament aparine anormalitii.

Starea obinuit de incontien este întotdeauna legat într-un fel de negarea Clipei de

acum. Acum implic, desigur, i un Äaici". V opunei faptului de a v afla Äaici i acum"? Unii oameniar prefera, de exemplu, s se afle în alt parte. ,Aici" nu este niciodat suficient de bun pentru ei.

Autoobservându-v, descoperii dac nu este i cazul dvs. Oriunde v-ai afla, fii complet prezent.

Dac descoperii c pentru dvs. este intolerabil s v aflai Äaici i acum" i c acest fapt v face

nefericit, avei trei posibiliti: s ieii din situaie, s o schimbai sau s o acceptai complet. Dac

dorii s v asumai responsabilitatea pentru viaa dvs., trebuie s alegei una dintre aceste trei

posibiliti i trebuie s facei acest lucru chiar acum. Iar apoi s acceptai consecinele. Fr scuze.

Fr negativism. Fr poluare psihic. Pstrai-v curat spaiul interior. în cazul în care trecei la

aciune ² schimbând situaia sau ieind din ea ² mai întâi renunai la negativism, dac este

posibil. Aciunile care vin din observarea a ceea ce este necesar sunt mai eficiente decât cele carevin dintr-o atitudine negativist.

Orice aciune este mai bun decât lipsa aciunii, mai ales dac ai fost blocat într-o situaie

nefericit mult timp. Dac este vorba de o greeal, cel puin învai ceva, astfel încât cazul



86

respectiv s nu mai fie o greeal. Dac rmânei blocat, nu învai nimic. Frica v împiedic strecei la fapte? Recunoatei frica, observai-o, îndreptându-v atenia asupra ei, fii complet

prezent. Aceasta va distruge legtura dintre fric i gândirea dvs. Nu tsai frica s v inunde

mintea. Folosii puterea momentului prezent. Frica nu o poate învinge. Dac într-adevr nu exist

niciun lucru pe care l-ai putea face pentru a schimba starea de lucruri aici i acum i dac nu putei

iei din situaie, atunci acceptai în totalitate s v aflai aici i acum, renunând la orice rezisten

interioar. inele fals i nefericit, care iubete sentimentul de suferin, de ur, care ador s-i

plâng de mil nu va mai putea supravieui în acest caz. Aceast atitudine se numete abandonare.

Abandonarea nu înseamn slbiciune. Ea implic o mare putere. Numai o persoan care s-a

abandonat pe sine are acces la puterea spiritual. Abandonându-v, obinei o eliberare interioar înraport cu situaia. Atunci s-ar putea s constatai c situaia se schimb fr s mai fie nevoie s

facei vreun efort. Oricum, suntei liber.

Sau exist un lucru pe care Äar trebui" s-l facei, dar pe care nu-l facei? Ridicai-v i facei

acest lucru chiar acum. Ca alternativ, putei s v acceptai pe deplin inactivitatea, lenea sau

pasivitatea din acest moment, dac aceasta este alegerea dvs. Trii complet acest sentiment.

Savurai-l. Fii cât putei de lene sau de inactiv. Dac trii contient i complet sentimentul, vei

scpa curând de el. Sau poate nu. Oricum, nu mai exist niciun conflict interior, rezisten sau

negativism.

Suntei stresat? Suntei atât de ocupat s ajungei în viitor, încât prezentul este redus la unsimplu mijloc de a ajunge acolo? Stresul este provocat de faptul c v aflai Äaici", dar dorii s fii

Äacolo" sau de faptul c v aflai în prezent, dar cutai s trii în viitor. Este o scindare care v

consum interior foarte mult. A crea i a tri cu aceast sciziune interioar este o nebunie. Faptul c



87

oricine altcineva face la fel nu înseamn c este un lucru mai puin nebunesc. Dac trebuie, vputei mica mai repede, putei lucra mai repede sau chiar alerga, dar fr s v proiectai în viitor i

fr s respingei prezentul. Când v micai, muncii, alergai ² implicai-v total în activitate.

Bucurai-v de fluxul de energie care circul prin corp, de nivelul înalt de energie al acestui moment.

Acum nu mai suntei stresat, nu v mai rupei în dou. Nu facei decât s v micai, s alergai, s

muncii ² i s v bucurai de acest lucru. Sau putei renuna la tot, aezându-v pe o banc în

parc. Dar când facei acest lucru, observai-v mintea. Ar putea s spun: ÄAr trebui s munceti.

Pierzi timpul". Observai-v mintea. Zâmbii la atacurile ei.

Trecutul ocup mare parte din atenia dumneavoastr? Vorbii i v gândii deseori la el, fie

pozitiv, fie negativ? V gândii la lucrurile importante pe care le-ai realizat, la aventurile, laexperienele dvs. sau la rolul de victim i la lucrurile oribile care vi s-au întâmplat sau poate pe care

le-ai fcut dvs. altei persoane? Gândurile v trezesc un sentiment de culpabilitate, de mândrie,

resentimentele, furia, regretul sau autocomptimirea? în acest caz nu numai c întreinei un fals

sentiment de identitate, dar ajutai i la accelerarea procesului de îmbtrânire a corpului, creând o

acumulare de trecut în psihicul dvs. Verificai pe cont propriu acest lucru la persoanele care au o

tendin puternic de a rmâne agate de trecut.

Lsai trecutul s moar în fiecare moment. Nu avei nevoie de el. Facei referire la el numaiatunci când este relevant pentru prezent. Simii puterea acestui moment i plenitudinea Fiinei.

Facei-v simit prezena.



88

SSuntei îngrijorat? Avei multe gânduri care încep prin ÄCum ar fi fost dac...?" înseamn c v-

ai identificat cu mintea, care se proiecteaz într-o situaie imaginar din viitor i creeaz frica. Nu

avei cum s rezolvai o asemenea situaie, pentru c ea nu exist. Este o fantom mental. Putei

pune capt acestei nebunii care v afecteaz sntatea i viaa pur i simplu acceptând ce se

întâmpl în momentul prezent. Contientizai-v respiraia. Simii aerul intrând i ieind din corp.

Simii-v câmpul energetic interior. în viaa real ² spre deosebire de proieciile imaginare ale

minii ² nu ai fost nevoit s facei fa decât momentului prezent. în-trebai-v ce Äproblem" avei

acum, nu anul viitor, nu mâine sau peste cinci minute. Ce nu e în regul cu momentul prezent?

Putei întotdeauna s facei fa prezentului, niciodat i viitorului ² i nici nu suntei obligai s facei

asta. Rspunsul, puterea, aciunea corect sau resursa vor fi aici când vei avea nevoie de ele, nu

înainte i nici dup aceea.

ÄÎntr-o zi voi reui." Obiectivul pe care vi l-ai fixat v-a acaparat atât de mult atenia, încâtreducei momentul prezent la un simplu instrument pentru atingerea unui scop? V rpete bucuria

a ceea ce facei? Ateptai s începei s trii? Dac v construii un astfel de tipar mental,

indiferent de ceea ce vei realiza sau vei obine, prezentul nu va fi niciodat destul de bun; viitorul

va prea întotdeauna mai bun decât prezentul. O reet perfect pentru insatisfacie i neîmplinirepermanent, nu suntei de acord?

Suntei de obicei o persoan care ateapt? Ce procent din via v petrecei ateptând? Eu

numesc Äateptare la scar mic", de exemplu, coada de la oficiul potal, un blocaj în trafic, coada

de la aeroport sau ateptarea unei persoane la o întâlnire etc. ÄAteptarea la scar mare" este



89

ateptarea urmtorului concediu, a unui loc de munc mai bun, a momentului când copiii vor crete,

a unei relaii într-adevr importante, a succesului, a securitii financiare, a momentului când vom fi

o persoan important sau când vom avea mai multe cunotine. Nu de puine ori, oarnenii îi petrec

toat viaa ateptând s înceap s triasc.

Ateptarea este o dispoziie mental. În principiu, înseamn s doreti viitorul; s nu doreti

prezentul. Nu îi doreti ceea ce ai i vrei ceea ce nu ai. Orice ateptare creeaz în incontient un

conflict interior între a te afla aici i acum, unde de fapt nu vrei s v aflai, i viitorul proiectat, în

care ai dori s trii. Acest lucru v reduce foarte mult calitatea vieii, fcându-v s pierdei

prezentul.Nu este nimic ru în a te strdui s-i îmbunteti situaia de via. Bineîneles c v putei

îmbunti situaia de via, dar nu v putei îmbunti viaa. Viaa este factorul primar. Viaa este

Fiina dvs. profund. Ea este deja desvârit, complet, perfect. Situaia dvs. de via const în

circumstane i experiene personale. Nu este nimic ru în a-i fixa obiective i a încerca s realizezi

anumite lucruri. Greeala const în folosirea lor ca substitut pentru sentimentul vieii, pentru Fiin.

Singurul punct de acces ctre acest sentiment este ACUM. Suntei ca un arhitect care nu acord

niciun fel de atenie fundaiei unei cldiri, dar investete o mulime de timp în suprastructur.

De exemplu, muli oameni ateapt prosperitatea. Ea nu poate veni în viitor. Când respectai,recunoatei i acceptai pe deplin realitatea prezent ² locul în care v aflai, cine suntei, ce facei

chiar acum ² când acceptai pe deplin ceea ce avei, suntei recunosctor pentru ceea ce avei,

recunosctor pentru ceea ce este, recunosctor pentru Fiin. Recunotina pentru momentul

prezent i plenitudinea vieii de acum este adevrata prosperitate. Ea nu poate veni în viitor. Apoi, în



90

timp, aceast prosperitate se va manifesta în cazul dvs. în diferite feluri.

Dac nu suntei satisfcut cu ceea ce avei sau suntei frustrat sau suprat din cauza lipsurilor

din prezent, aceasta v poate motiva s v îmbogii, dar i dac vei câtiga milioane, vei continua

s trii starea prezent de lips i în adâncul sufletului vei continua s v simii neîmplinit. Putei

avea multe experiene interesante pe care s le pltii cu bani, dar ele se vor încheia repede i v

vor lsa mereu cu un sentiment de gol interior i cu nevoia unei gratificri fizice i psihice

suplimentare. Nu vei tri comuniunea cu Fiina i nu vei simi plenitudinea vieii de acum, singura

prosperitate autentic.

Aa c abandonai dorina ca stare mental. Când v surprindei alunecând în ateptare...ieii repede din ea. Revenii la momentul prezent. Trii i bucurai-v de ceea ce trii. Dac suntei

prezent, nu mai avei nevoie s ateptai nimic. Aa c data viitoare când cineva v va spune: Äîmi

pare ru c v-am fcut s ateptai", îi putei rspunde: ÄNu face nimic. Nu am ateptat. Am stat aici

i m-am simit bine ² savurând bucuria de a fi eu însumi".

Acestea sunt numai câteva strategii mentale obinuite pentru negarea momentului prezent,

care fac parte din starea normal de incontien. Ele sunt uor de trecut cu vederea tocmai pentru

c sunt atât de bine fixate în obinuinele noastre, în modul nostru normal de a tri: fundalul static al

nemulumirii perpetue. Dar cu cât exersai mai mult observarea strii mental-emoionale interioare,

cu atât v va fi mai uor s sesizai blocajul în trecut sau în viitor, adic momentul în care sunteiincontient, i s v trezii din visul timpului în prezent. Dar avei grij: inele fals, nefericit, bazat pe

identifica-wm rea cu mintea triete în timp. El tie c momentul prezent este propria sa moarte i

prin urmare se simte foarte ameninat de el. Va face tot ce poate pentru a v smulge de aici. Va

încerca s v menin în capcana timpului.



91

Scopul interior al cltoriei vieii

Î neleg c ceea ce spunei este adevrat, totui, cred c oamenii trebuie s aib un scop în

via; altfel, am fi la voia întâmplrii, i apoi ² un scop înseamn viitor, nu-i aa? Cum putem

împca acest lucru cu a tri în prezent?

Când v aflai într-o cltorie, este, desigur, util s tii care este destinaia final sau cel puin

direcia general de micare, dar nu uitai: în ultim instan, singurul lucru real în cltoria dvs. este

pasul pe care îl facei în acest moment. Este singurul lucru care exist.

Drumul vieii dvs. are un scop exterior i unul interior. Scopul exterior este atingerea elului sau

a destinaiei, realizarea obiectivelor pe care vi le-ai propus, anumite performane, care, desigur, înseamn viitorul. Dar, dac destinaia dvs. sau paii pe care îi vei face în viitor v vor acapara atât

de mult atenia, încât s devin mai importani decât pasul pe care îl facei acum, atunci vei rata

complet scopul interior al acestei cltorii, care nu are nimic în comun cu locul spre care v

îndreptai sau cu ceea ce facei. Dimpotriv, ine foarte mult de felul în care acionai. Nu are nimic

de-a face cu viitorul, dar înseamn totul pentru calitatea contiinei fiecrui moment. Scopul exterior

se înscrie într-o dimensiune orizontal a spaiului i timpului; scopul interior urmrete o adâncime a

Fiinei dvs. în dimensiunea vertical a atemporalului Acum. Cltoria dvs. exterioar poate

presupune un milion de pai; cltoria interioar are îns numai unul: pasul pe care îl facei chiar

acum. Pe msur ce devenii din ce în ce mai contient de acest singur pas, vei realiza c elcuprinde deja în sine toi ceilali pai, inclusiv destinaia. Acest singur pas se transform atunci într-o

expresie a perfeciunii, un act de o mare frumusee. El v va aduce în Fiin i lumina Fiinei va

strluci prin el. Acesta este atât scopul, cât i împlinirea cltoriei dvs. interioare, cltoria în tine

însui.



92

S Are vreo importan dac ne îndeplinim sau nu scopul exterior, dac reuim sau eum în

aceast lume?

În cazul fiecruia, va avea importan atâta timp cât nu I v-ai realizat înc scopul interior.

Dup aceea, scopul exterior va fi doar un joc, pe care s-ar putea s continuai s-l jucai numai

pentru c v distreaz. Este la fel de posibil s euai complet în scopul dvs. exterior i în acelai

timp s înregistrai un succes total în ce privete scopul interior. Se poate întâmpla i invers, situaiemai des întâlnit: bogie exterioar însoit de srcie interioar sau Äs fi câtigat lumea, dar s v

fi pierdut sufletul", dup cum a spus Isus. în ultim instan, fiecare scop exterior este sortit

Äeecului" mai devreme sau mai târziu, pur i simplu pentru c este supus legii efemerului, ca toate

lucrurile. Cu cât vei realiza mai repede c scopul dvs. exterior nu v poate oferi o satisfacie dedurat, cu atât va fi mai bine. Când ai perceput limitele scopului exterior, renunai la ateptarea

nerealist c acesta ar trebui s v fac fericit i punei-o în slujba scopului dvs. interior.

Trecutul nu poate supravieui dac suntei prezent Ai spus c a ne gândi i a vorbi inutil despre trecut este unul dintre modurile în care evitm

prezentul. Dar în afar de trecutul pe care ni-l amintim i cu care poate c ne identificm, nu mai

exist în noi i un alt nivel de trecut, care s fie mult mai profund? Vorbesc despre trecutul

incontient care ne condiioneaz vieile mai ales prin intermediul experienelor timpurii din



93

incontient, care ne condiioneaz vieile, mai ales prin intermediul experienelor timpurii dincopilrie. i apoi mai exist i condiionarea cultural, care este legat de locul în care trim din

punct de vedere geografic i de perioada istoric în care trim.

Toate aceste lucruri determin felul în care vedem lumea, felul în care reacionm la ea, felul

în care gândim despre ea, tipul de relaii pe care le avem cu ceilali, felul în care ne trim vieile.

Cum am putea vreodat s contientizm toate aceste lucruri sau s scpm de ele? Cât de mult ar

dura? i chiar dac am reui, cu ce-am mai rmâne?

Ce rmâne când iluzia ia sfârit?

Nu este nevoie s investigai trecutul incontient din dvs., cu excepia manifestrilor sale din

prezent, sub forma gândurilor, a emoiilor, a dorinelor, a reaciilor sau a unui eveniment extern încare suntei antrenat. Indiferent dac simii sau nu nevoia s aflai diverse lucruri despre trecutul

dvs. incontient, obstacolele prezentului vor aduce totul la lumin. Dac v afundai în trecut, el va

deveni o prpastie fr fund: întotdeauna va mai exista ceva de analizat. Poate credei c avei

nevoie de mai mult timp pentru a înelege trecutul sau a v elibera de el, cu alte cuvinte, poate

credei c viitorul v va elibera de trecut. Aceasta este o iluzie. Numai prezentul v poate elibera de

trecut. Mai mult timp psihologic nu v poate elibera de timpul psihologic. Dobândii accesul la

puterea Clipei de acum. Aceasta este cheia.

Care este puterea Clipei de acum?

Nu este altceva decât puterea prezenei dvs., contiina dvs. eliberat de formele gândirii. Aa c, abordai trecutul de la nivelul prezentului. Cu cât vei acorda mai mult atenie

trecutului, cu atât îl vei investi cu mai mult energie i cu atât este mai probabil s v construii din

el un Äsine". S nu m înelegei greit: atenia este esenial, dar nu fa de trecut ca trecut.

Acordai atenie prezentului; acordai atenie comportamentului, reaciilor, dispoziiei, gândurilor,

iil t il i d i l d l î t A l fl t t l di d



94

emoiilor, temerilor i dorinelor dvs., aa cum apar ele în prezent. Acolo se afl trecutul din dvs.

Dac vei reui s fii suficient de prezent pentru a urmri toate aceste lucruri, fr s le criticai sau

s le analizai, fr s emitei niciun fel de apreciere, atunci v vei rezolva problemele trecutului i îl

vei dizolva prin puterea prezenei dvs. Nu v putei regsi în trecut. V vei gsi pe sine numai ve-

nind în prezent.Nu este util s înelegem trecutul i astfel s înelegem de ce facem anumite lucruri, de ce

reacionm în anumite feluri sau de ce ne crem în mod incontient propria dram, propriile tipare

de relaionare .a.m.d. ?

Pe msur ce vei contientiza i mai mult realitatea dvs. prezent, vei înelege cu ajutorulintuiiei motivele pentru care condiionarea dvs. funcioneaz în aceste moduri particulare; de

exemplu, de ce anume relaiile dvs. urmeaz anumite modele ² i v vei putea aminti lucruri care

s-au întâmplat în trecut i pe care acum le vei înelege mai clar. Acest lucru este foarte bun i poate

fi util, dar nu esenial. Esenial este prezena dvs. contient. Ea dizolv trecutul. Ea este agentul

transformrii. Aa c nu cutai s înelegei . trecutul, ci încercai s fii cât putei de prezent.

Trecutul nu aate supravieui dac suntei prezent. Nu poate supravieui decât în absena dvs.

Capitolul 5

Starea de prezen



95

Nu este ceea ce credei

R epetai mereu c starea de prezen este elementul-cheie. Cred c îneleg acest lucru din

punct de vedere intelectual, dar nu tiu dac am trecut vreodat prin aceast experien. M întreb

² este oare ceea ce cred eu c este sau este ceva total diferit? Nu este ceea ce credei c este! Nu putei gândi prezena i mintea nu o poate înelege.

Prezena este îneleas numai atunci când suntei prezent.

Încercai un mic experiment. închidei ochii i spunei-v: ÄM întreb care va fi urmtorul meu

gând". Apoi fii foarte atent i ateptai urmtorul gând. Aa cum ateapt o pisic în faa gurii unui

oarece. Ce gând va iei din Ägaura oarecelui?" Încercai acum!

SEi bine?

A trebuit s atept destul de mult pân a aprut în sfârit un gând.

Exact. Când v aflai într-o stare de prezen intens suntei iberat de gânduri. Suntei foartelinitit i în acelai timp foarte alert. în momentul în care atenia dvs. contient scade sub un anumit

nivel, gândurile dau buzna înuntru. Zgomotul mental revine; linitea dispare. Suntei înapoi în timp.

Pentru a le testa gradul de prezen, unii maetri Zen ve-ieau pe neateptate pe la spatele

elevilor i încercau s-i lo-reasc cu un b. Ce sperietur! Dac elevul era total prezent i într-o

stare de vigilen dac îi pstrase cureaua la brâu i lampa aprins" una dintre analogiile pe



96

stare de vigilen, dac îi pstrase Äcureaua la brâu i lampa aprins ² una dintre analogiile pe

care Isus le folosete pentru prezen ², atunci îi observa maestrul apropiin-du-se pe la spate i îl

oprea sau se ferea. Dar dac era lovit însemna c fusese cufundat în gânduri, adic absent,

incontient.

Pentru a rmâne prezent în viaa de zi cu zi este util s ai rdcini adânci în tine însui; altfel,mintea, care are o for incredibil, v va trage cu ea ca un râu slbatic.

Ce vrei s spunei cu Ärdcini adânci în tine însui"?

Vreau s spun s-i locuieti corpul pe deplin. S ai mereu o parte din atenie îndreptat spre

câmpul energetic intern al propriului corp. S îi simi corpul din interior, ca s zic aa. Acest lucru vancoreaz în prezent (vezi capitolul 6).

Sensul ezoteric al Äateptrii" .

Într-un anumit sens, starea de prezen poate fi comparat cu ateptarea. Iisus a folosit

analogia ateptrii în unele din parabolele sale. Nu este vorba despre genul obinuit de ateptare

amestecat cu plictiseal i iritare care reprezint o negare a prezentului i despre care am vorbit

deja. Nu este o ateptare în care atenia dvs. se fixeaz asupra unui punct viitor, iar prezentul este

perceput ca un obstacol indezirabil ce v împiedic s obinei ceea ce v dorii. Este o ateptare

calitativ diferit, una pentru care avei nevoie de toat atenia i vigilena dvs. Se poate întâmpla

ceva în orice moment i, dac nu suntei absolut treaz, absolut nemicat, putei rata evenimentul. Acesta este genul de ateptare despre care vorbete Isus. în aceast stare, toat atenia dvs. se

îndreapt spre prezent. Nu mai rmâne niciun pic pentru reverii, gânduri, amintiri, anticipri. Nu mai

este niciun pic de tensiune în ea, niciun pic de fric, doar prezen alert. Suntei prezent cu

întreaga dvs. fiin, cu fiecare celul a corpului dvs. în aceast stare, Ädumneavoastr" cel care avei

un trecut i un viitor personalitatea dac dorii nu se mai afl acolo i totui nu se pierde



97

un trecut i un viitor, personalitatea ² dac dorii -², nu se mai afl acolo. i, totui, nu se pierde

niciun lucru de valoare. Suntei înc în esen dvs. De fapt, suntei mai mult dvs. decât ai fost

vreodat pân atunci sau abia acum suntei dvs. îniv.

ÄFii ca un servitor care ateapt întoarcerea stpânului", spune Iisus. Servitorul nu tie la ce

or va veni stpânul. Aa c rmâne treaz, alert, echilibrat, linitit, ca s nu piard din vedere întoarcerea stpânului. Într-o alt parabol, Isus vorbete despre cele cinci femei neglijente

(incontiente) care nu au avut suficient ulei (contiin) pentru a-i ine lampa aprins (starea de

prezen), i astfel au pierdut sosirea mirelui (prezentul) i n-au mai ajuns la nunt (iluminare).

Aceste cinci femei se deosebesc de cele cinci femei înelepte, care au avut suficient ulei (au rmas

contiente).

Nici mcar brbaii care au scris Evangheliile nu au îneles sensul acestor parabole, aa c

primele interpretri greite i distorsiuni s-au strecurat prin scrierea lor. Dup alte interpretri

eronate, sensul real s-a pierdut complet. Acestea nu sunt parabole despre sfâritul lumii, ci despre

sfâritul timpului psihologic. Ele indic transcendena minii supuse sinelui fals i posibilitatea de a

tri într-o stare de contiin total diferit.

Frumuseea se ivete în linitea prezeneiCeea ce tocmai ai descris este un lucru pe care îl triesc ocazional, pentru câteva secunde,

când sunt singur în mijlocul naturii.

Da. Maetrii Zen folosesc cuvântul satori pentru a descrie strfulgerarea intuiiei, momentul de

absen a minii i de prezen total. Dei satori nu este o transformare durabil, fii recunosctoriatunci când apare pentru c v ofer o idee despre trirea iluminrii Poate c ai trit de multe ori



98

p atunci când apare, pentru c v ofer o idee despre trirea iluminrii. Poate c ai trit de multe ori

aceast stare fr s tii ce este i fr s îi înelegei importana. Prezena este necesar pentru a

deveni contieni de frumuseea, mreia i sfinenia naturii. Ai rmas vreodat cu privirea pierdut

în infinitatea spaiului, într-o noapte senin, uimit de calmul absolut i de vastitatea ei inimaginabil?

Ai ascultat cu atenie susurul unui râu de munte în pdure? Sau cântecul unei privighetori la apus,

într-o sear linitit de var? Pentru a contientiza aceste lucruri, mintea trebuie s se liniteasc.

Trebuie s lsai la o parte un moment bagajul personal de probleme, din trecut i din viitor, i toate

informaiile pe care le-ai acumulat; altfel, vei privi fr s vedei, vei asculta fr s auzii. Este

nevoie de prezena dvs. total. în spatele frumuseii formelor exterioare, exist mai mult: ceva ce nu poate fi exprimat, ceva

inefabil, o esen profund, interioar, sfânt. Ori de câte ori exist frumusee, aceast esen

interioar strlucete în afar. Ea vi se dezvluie numai atunci când suntei prezent. Este oare

posibil ca aceast esen nenumit i prezena dvs. s fie una? Ar mai putea ea s existe acolo fr

prezena dvs.? Ptrundei mai adânc în ea. Descoperii singur.

S

Probabil c atunci când ai trit aceste momente de prezen nu v-ai dat seama c pentru uninterval foarte scurt v-ai aflat într-o stare de absen a gândirii. S-a întâmplat aa pentru c distana

dintre starea respectiv i fluxul de gânduri a fost foarte mic. Poate c satori a durat numai câteva

secunde înainte ca gândurile s v revin, dar a existat; altfel, nu i-ai fi trit frumuseea. Mintea nu

poate nici s recunoasc, nici s creeze frumuseea. Frumuseea sau sfinenia au fost prezente doar

câteva secunde în care v-ai aflat într-o stare de prezen total Din cauza intervalului de timp foarte



99

câteva secunde în care v ai aflat într o stare de prezen total. Din cauza intervalului de timp foarte

scurt i a lipsei de vigilen i de atenie, probabil c nu ai putut sesiza diferena fundamental

dintre percepie ² contiina frumuseii fr a v gândi în vreun fel la ea ² i etichetarea i

interpretarea ei prin intermediul gândului. Durata a fost atât de mic, încât a fcut ca totul s par un

singur proces. Totui, adevrul este c în momentul în care au intervenit gândurile, nu ai mai rmasdecât cu o amintire.

Cu cât intervalul dintre percepie i revenirea gândurilor este mai mare, cu atât suntei mai

profund ca fiin uman, cu alte cuvinte, cu atât suntei mai contient.

Muli oameni sunt atât de prini în închisoarea minilor lor, încât frumuseea naturii nu exist în

realitate pentru ei. Pot spune ÄCe floare frumoas!", dar aceasta este doar o etichetare mental

mecanic. Pentru c ei nu sunt prezeni, linitii, nu vd cu adevrat floarea, nu îi simt esena,

sfinenia ² tot aa cum nu se cunosc nici pe ei înii, nu îi simt esena, sfinenia.

Pentru c trim într-o cultur dominat de minte atât de mult, cea mai mare parte a artei,

arhitecturii, muzicii i literaturii moderne este lipsit de frumusee, de esen interioar, cu foarte rare

excepii. Motivul este acela c oamenii care realizeaz aceste creaii nu pot ² nici mcar pentru o

secund ² s se elibereze de mintea lor. Aa c nu se afl niciodat în legtur cu acest spaiu

interior în care se ivesc creativitatea i frumuseea autentic. Mintea lsat de capul ei creeaz

monstruoziti, i asta nu doar în galeriile de art. Uitai-v la peisajele noastre urbane i ladepozitele de deeuri industriale. Nicio civilizaie nu a produs atâta urâenie.

Atingerea contiinei pure

Prezena este acelai lucru cu F iina?

Când devenii contient de Fiin, ceea ce se întâmpl de fapt este c Fiina devine contientde ea însi Faptul c Fiina devine contient de ea însi ² aceasta este prezena Deoarece



100

de ea însi. Faptul c Fiina devine contient de ea însi aceasta este prezena. Deoarece

Fiina, contiina i viaa sunt sinonime, am putea spune c prezena înseamn contiina care

devine contient de sine sau viaa care ajunge la autocontientizare. Dar nu v ataai prea mult de

cuvinte i nu facei un efort pentru a înelege aceste lucruri. Nu avei nevoie s înelegei nimic pen-

tru a putea deveni prezent.

Î neleg ce ai spus, dar pare s reias c F iina, realitatea transcendental ultim, înc nu este

complet, c trece printr-un proces de dezvoltare. Dumnezeu are nevoie de timp pentru dezvoltarea

personal?

Da, dar numai dac privim din perspectiva limitat a universului manifest. în Biblie, Dumnezeudeclar: ÄEu sunt Alfa i Omega. Eu sunt cel viu". în lumea atemporal în care exist Dumnezeu,

care este în acelai timp i casa dvs., începutul i sfâritul, Alfa i Omega, sunt una, iar esena

tuturor lucrurilor care au existat i vor exista vreodat este etern prezent într-o stare nemanifest

de unitate i perfeciune ² complet dincolo de orice lucru pe care l-ar putea imagina sau înelege

vreodat mintea uman. în lumea noastr de forme aparent separate, totui, perfeciunea

atemporal este un concept inimaginabil. Aici chiar i contiina, lumina ivit din Sursa etern, pare

supus unui proces de dezvoltare, dar asta numai din cauza percepiei noastre limitate. în termeni

absolui, lucrurile nu stau aa. Totui, dai-mi voie s continui s vorbesc un moment despre evoluiacontiinei în aceast lume.

Tot ceea ce exist conine Fiina, conine esena lui Dumnezeu, are un anumit grad de

contiin. Chiar i o piatr are o contiin rudimentar; altfel, nu ar exista, iar atomii i moleculele

sale s-ar dispersa. Totul este viu. Soarele, Pmântul, plantele, animalele, oamenii ² toate sunt

expresii ale contiinei în diferite grade, contiin manifestat ca form.



101

p g ,

Lumea apare atunci când contiina ia diferite forme, mentale sau materiale. Gândii-v la

milioanele de forme de via de pe aceast planet. Din mare, de pe pmânt, din aer ² i fiecare

dintre ele este reprodus de milioane de ori. în ce scop? Exist o entitate sau o fiin prins într-un

joc, care se joac cu formele? Aceasta este întrebarea pe care i-au pus-o vechii înelepi din India.Ei au vzut lumea ca lila, un fel de joc divin pe care îl joac Dumnezeu. Formele de via individual

nu sunt, evident, foarte importante în acest joc. în mediul marin, majoritatea formelor de via nu

supravieuiesc mai mult de câteva minute dup natere. Forma uman se transform i ea în rân

mult prea repede, iar când a disprut, este ca i cum n-ar fi existat niciodat. Este acest lucru tragic

sau crud? Numai în cazul în care creai o identitate separat pentru fiecare form, atunci când uitai

c acea contiin a fiecreia este esena lui Dumnezeu, ce se exprim pe sine prin form. Dar nu

tii cu adevrat acest lucru pân când nu v dai seama de apartenena dvs. la esena lui

Dumnezeu drept contiin pur.

Dac un pete se nate în acvariul dvs. i îi dai numele de John, scriei un certificat de

natere, îi povestii istoria familiei lui i peste dou minute este înghiit de un alt pete ² este un

lucru tragic. Dar este tragic numai pentru c dvs. ai proiectat un sine individual acolo unde nu

exista. Ai luat o fraciune dintr-un proces dinamic, un dans molecular, i ai fcut din ea o entitateseparat.

Contiina îi pune masca formelor pân când acestea ating o asemenea complexitate, încât

se pierde complet în ele. Contiina omului contemporan s-a identificat complet cu masca ei. Se

cunoate pe sine numai ca form ² i de aceea triete temându-se c forma sa fizic sau

psihologic va fi anihilat. Aceasta este mintea dominat de sinele fals, i în acest moment apar



102

disfuncii considerabile. Dup cum vedem acum, se pare c a decurs total greit ceva în lanul

evolutiv. Dar chiar i asta face parte din lila, jocul divin. în final, pre-v siunea suferinei create de

aceast aparent disfuncionalitate foreaz contiina s se desprind din identificarea cu forma i

s se trezeasc din visul formei: îi regsete contiina de sine, dar la un nivel mult mai profunddecât atunci când a pierdut-o.

Acest proces este explicat de Iisus în parabola fiului rtcitor, care pleac de la casa tatlui

su, îi risipete averea, ajunge un ceretor i este apoi forat de suferinele sale s se întoarc aca-

s. Când se întoarce, tatl su îl iubete mai mult decât înainte. Starea fiului este aa cum era i

înainte, i totui diferit. Acum are o dimensiune în plus ² profunzimea. Parabola descrie cltoria

de la perfeciunea incontient, prin imperfeciunea aparent i Äru", pân la perfeciunea

contient.

Acum înelegei semnificaia mai profund i mai larg a faptului de a deveni prezent ca

observator al minii? Ori de câte ori urmrii mintea, v retragei contiina din formele mentale,aceasta transformându-se atunci în ceea ce noi numim observator sau martor. Prin urmare,

observatorul ² contiina pur dincolo de form ² devine mai puternic, iar formaiunile mentale

devin mai slabe. Când vorbim despre observarea minii, personalizm un eveniment de importan

cosmic: prin dvs. contiina se trezete din visul ei de identificare cu forma i se retrage din form. Acest lucru prevestete ² dar, de fapt, particip ² la un eveniment aflat probabil în viitorul

îndeprtat din punctul de vedere al timpului cronologic. Evenimentul se numete sfâritul lumii.

S



103

SCând contiina se elibereaz pe sine din identificarea cu formele fizice i mentale, devine

ceea ce noi am putea numi contiin sau prezen pur ori iluminat. Acest lucru li s-a întâmplat

deja câtorva persoane i se pare c este destinat s se întâmple din nou la o scar mult mai larg,

dei nu exist nicio garanie c va/î aa. Cei mai muli oameni se afl înc în ghearele modului de

contiin dominat de inele fals: se identific cu mintea lor i sunt condui de ea. Dac, la un mo-

ment dat, nu se vor elibera de mintea lor, aceasta îi va distruge. Vor tri din ce în ce mai mult în

confuzie, conflict, violen, boal, disperare, nebunie. Mintea dominat de inele fals a devenit un

vas care se scufund. Dac nu v debarcai la timp, v vei scufunda împreun cu ea. Minteacolectiv dominat de inele fals a devenit cea mai periculoas i mai distructiv entitate ce a locuit

vreodat pe aceast planet. Ce credei c se va întâmpla cu planeta, în cazul în care contiina

uman rmâne neschimbat?

Pentru majoritatea oamenilor, singura întrerupere în dominaia minii este revenirea ocazional

la un nivel de contiin inferior gândirii. Fiecare dintre noi face acest lucru în fiecare sear, în timpul

somnului. Dar acelai lucru are loc într-o anumit msur i prin sex, alcool i alte droguri ce

suprim activitatea mental excesiv. Dac nu ar exista alcoolul, tranchilizantele, antidepresivele i

substanele ilegale, care sunt, toate, consumate în cantiti imense, nebunia minii umane ar deveni

i mai evident. Cred c, dac ar fi lipsii de formele lor de drog, mare parte dintre oameni ar deveniun pericol pentru sine i pentru alii. Aceste droguri i medicamente v menin blocai într-un mod de

funcionare eronat. Folosirea lor pe scar larg nu face decât s întârzie colapsul vechilor structuri

mentale i ivirea unei contiine superioare. Dei utilizatorii individuali gsesc o anumit eliberare

fa de tortura zilnic impus de mintea lor, ei sunt împiedicai s genereze suficient prezen

contient pentru a se ridica deasupra gândurilor i a-i gsi astfel adevrata eliberare.



104

Revenirea la un nivel de contiin inferior minii, care reprezint nivelul anterior gândirii al

strmoilor notri, al animalelor i plantelor, nu este o opiune valabil pentru noi. Nu exist cale de

întoarcere. Pentru ca rasa uman s supravieuiasc, ea trebuie s avanseze la stadiul urmtor.

Contiina evolueaz în tot universul sub miliarde de forme. Aa c, chiar dac nu vom reui, acestlucru nu va avea nicio importan la scar cosmic. Contiina nu poate s piard ceva vreodat,

aa c ea s-ar exprima pur i simplu printr-o alt form. Chiar faptul c v vorbesc aici, iar dvs. m

ascultai sau citii aceast carte este un semn clar c noua contiin îi apriga un punct de sprijin pe

aceast planet.

În aceast activitate nu este implicat nimic personal: eu nu v înv nimic. Dvs. suntei

contiin i v ascultai pe dvs. îniv. Exist un proverb în Orient: ÄProfesorul i învcelul

creeaz împreun învtura". Oricum, cuvintele în sine nu sunt importante. Ele nu sunt Adevrul;

doar arat spre el. Eu v vorbesc în stare de prezen i în timpul acesta s-ar putea s reuii s

venii alturi de mine. Dei fiecare cuvânt pe care îl folosesc are, desigur, o istorie i vine din trecut,ca de altfel tot limbajul, cuvintele pe care vi le adresez acum vibreaz de înalta energie a prezenei,

total diferit de sensul pe care îl exprim cuvintele în calitate de simple cuvinte.

Tcerea este cel mai puternic vehicul al prezenei, aa c atunci când citii sau m ascultaivorbind, contientizai linitea dintre i din spatele cuvintelor. Contientizai pauzele. Ascultarea

linitii, oriunde v-ai afla, este o cale direct i uoar de a deveni prezent. Chiar dac exist

zgomote, printre ele i în spatele lor va exista întotdeauna linitea. Ascultarea linitii produce imediat

linitea interioar. Numai linitirea poate percepe linitea din exterior. i ce altceva este linitirea

decât prezen, contiin eliberat de formele gândirii? Iat realizarea vie a ceea ce am discutat



105

pân acum.

SCristos: realitatea prezenei dvs. divine

Nu v ataai de niciun cuvânt. Putei înlocui cuvântul ÄCristos" cu prezen, dac acesta este

mai semnificativ pentru dvs. Cristos a fost esena dvs. divin sau Sinele, cum este numit uneori în

Orient. Singura diferen între Cristos i prezen este c primul cuvânt se refer la divinitatea careexist în dvs. indiferent dac suntei contient de ea sau nu, în timp ce prezena înseamn

divinitatea sau esena divin trezit.

Multe neînelegeri i credine false legate de Cristos se vor lmuri dac vei realiza c nu

exist trecut i viitor în Cristos. A spune c Cristos a fost sau va fi este o contradicie în termeni. Isusa existat. El a fost omul care a trit acum 2.000 de ani i a realizat prezena divin, adevrata sa

natur. i astfel a spus: ÄÎnainte de Abraham sunt eu". El nu a spus: ÄAm existat i înainte de

naterea lui Abraham". Acest lucru ar fi însemnat c el se mai afla înc în dimensiunea timpului i a

identitii ca form. Cuvintele sunt eu folosite într-o afirmaie care începe cu trecutul indic otransformare radical, o discontinuitate în dimensiunea temporal. Este ca o afirmaie Zen de o

mare profunzime. Isus a încercat s exprime direct, nu prin gândire discursiv, înelesul prezenei, al

realizrii de sine. El depise dimensiunea contiinei guvernate de timp i intrase în lumea

atemporalitii. Dimensiunea eternitii ptrunsese în aceast lume. Desigur, eternitatea nu

înseamn un timp nesfârit, ci absena timpului. Astfel, omul Isus a devenit Cristos, un vehicul al



106

contiinei pure. Cum se definete pe sine Dumnezeu în Biblie? A spus cumva Dumnezeu: ÄEu am

fost dintotdeauna i voi exista întotdeauna"? Sigur c nu. Acest lucru ar fi conferit realitate trecutului

i viitorului.

Dumnezeu a spus: ÄEU SUNT CEL CE SUNT". Aici nu exist timp, doar prezen.ÄA doua venire" a lui Cristos este o transformare a contiinei umane, o trecere de la timp la

prezen, de la gândire la contiin pur, i nu venirea unui brbat sau a unei femei. )ac ÄCristos"

s-ar reîntoarce mâine sub o form exterioar, Fee altceva ar putea el sau ea s ne spun decât: ÄEu

sunt Adevrul. Eu sunt prezena divin. Eu sunt viaa etern. Eu m laflu în tine. Eu sunt aici. Eu

sunt Acum".

SNu îl personalizai niciodat pe Cristos. Nu facei din Cristos o identitate formal. Avatarurile,

mamele divine, [maetrii iluminai, cei foarte puini care sunt autentici nu sunt [ speciali ca persoane.

Fr un sine fals pe care s-l menin, s-l apere i s-l hrneasc, ei sunt mai simpli, mai comuni

decât o femeie sau un brbat obinuii. Orice persoan cu un sine fals puternic i-ar consideranesemnificativi sau, mai probabil, i-ar trece complet cu vederea.

Dac v simii atras de un maestru spiritual este pentru c în dvs. exist deja suficient

prezen pentru a recunoate prezena în altul. Au fost muli oameni care nu i-au recunoscut pe Isus

sau pe Buddha, aa cum exist i au existat mereu oameni care se simt atrai de maetri fali.

inele fals al cuiva se simte atras de un sine fals mai cuprinztor. întunericul nu poate recunoate



107

lumina. Numai lumina poate recunoate lumina. Aa c, s nu credei c lumina se afl în afara dvs.

sau c ea nu poate veni decât sub o anumit form. Dac numai maestrul dvs. este personificarea

lui Dumnezeu, atunci cine suntei dvs.? Orice form de exclusivism este identificarea cu forma, iar

identificarea cu forma înseamn sine fals, indiferent cât de bine ascuns este el.Folosii prezena maestrului pentru a v reflecta propria identitate, dincolo de nume i de

form, pentru a v întoarce la dvs. i a deveni mai prezent dvs. îniv. Vei realiza curând c nu

exist Äal meu" sau Äal tu" în prezen. Prezena este unificare.

Munca în grup poate fi util pentru intensificarea luminii prezenei. Un grup de oameni reunit

într-o stare de prezen genereaz un câmp colectiv de energie de o mare intensitate. Aceasta nu

numai c sporete gradul de prezen al fiecrui membru, dar ajut i la eliberarea contiinei

umane colective din starea ei actual de sclav a minii. Ceea ce va face starea de prezen din ce

în ce mai accesibil indivizilor. Totui, dac nici mcar unul dintre membrii grupului nu este ferm în-

rdcinat în starea de prezen pentru a putea menine frecvena înalt a energiei acestei stri,inele fals poate s se reafirme uor i s saboteze eforturile grupului. Dei exerciiul în grup este de

nepreuit, nu este suficient i nu trebuie s v bazai doar pe el. Aa cum nu trebuie s v bazai pe

un profesor sau pe un maestru, cu excepia perioadei de tranziie, când deprindei semnificaia ipractica prezenei.

Capitolul 6

Corpul interior



108

Corpul interior

Fiina este sinele dvs. profund

Ne-ai vorbit mai devreme despre importana de a avea rdcini adânci în noi sau de locuirea

corpului nostru. Ne putei explica ce înelegei prin asta?Corpul poate deveni un punct de acces ctre lumea Fiinei. Haidei s vorbim mai pe larg

despre acest lucru.

Nu sunt înc foarte sigur c îneleg la ce v referii când vorbii despre F iin.

ÄAp? Ce vrei s spui cu asta? Nu îneleg apa." Asta ar spune un pete dac ar avea o minte

omeneasc.

V rog s nu mai încercai s înelegei Fiina. Ai avut deja strfulgerri semnificative ale

Fiinei, dar mintea va încerca mereu s încadreze totul într-o cutie pe care s pun o etichet. Nu se

poate face acest lucru. Nu poate deveni un abiect al cunoaterii. în Fiin, subiectul i obiectul sunt

una.Fiina poate fi simit ca un eu sunt mereu prezent, dincolo de nume i form. A simi i astfel

a ti c suntei i conti-ilai s rmânei în aceast stare adânc înrdcinat de iluminare este

adevrul despre care Isus spune c v va elibera.

De ce anume m va elibera?V va elibera de iluzia c nu suntei nimic mai mult decât corpul fizic i mintea dvs. Aceast

Äiluzie a sinelui", cum o numete Buddha, este eroarea fundamental. V va elibera de fric, în

multiplele ei forme, o consecin inevitabil a acestei iluzii ² frica aceea care va fi agresorul dvs.

constant atâta timp cât sentimentul dvs. de sine deriv numai din aceast form efemer i

vulnerabil. i v va elibera de pcat, care este suferina ce v-o producei incontient i dvs., i



109

altora, atâta timp cât acest sentiment iluzoriu de identitate guverneaz ceea ce gândii, spunei,

facei.

Privii dincolo de cuvinte

Nu îmi place cuvântul Äpcat". Implica faptul c sunt judecat i gsit vinovat.

Îneleg. De-a lungul secolelor, în jurul unor cuvinte, cum ar fi pcat, s-au acumulat multe

puncte de vedere i interpretri greite din cauza înelegerii greite, a ignoranei sau a dorinei de a

controla, dar ele conin un sâmbure de adevr. Dac nu putei privi dincolo de aceste interpretri i

nu putei recunoate realitatea indicat de acest cuvânt, atunci nu-l folosii. Nu v blocai la nivelulcuvintelor. Un cuvânt nu este mai mult decât un mijloc pentru atingerea unui scop. Este o abstracie.

Ca un indicator, arat spre ceva care se afl dincolo de el. Cuvântul miere nu este mierea. Putei

studia i vorbi despre miere cât dorii, dar nu vei ti într-adevr ce este mierea pân când nu o vei

gusta. Dup ce ai gustat-o, cuvântul devine mai puin important pentru dvs. Nu vei mai fi ataat de

el. La fel, putei vorbi sau v putei gândi la Dumnezeu în permanen pentru tot restul vieii, dar asta

nu înseamn c tii ce este sau c ai avut fie o strfulgerare a acestei realiti pe care o indic

cuvântul. Nu este mai mult decât un ataament obsesiv fa de un indicator, un idol mental.

i inversul este valabil: dac, indiferent din ce motive, nu v-a plcut cuvântul miere, esteposibil ca aceast atitudine s v fac s nu o gustai niciodat. Dac avei o puternic aversiune

pentru cuvântul Dumnezeu, care este o form negativ de ataament, este posibil s negai nu doar

cuvântul, ci i realitatea pe care o semnific. V putei refuza singur posibilitatea de a tri aceast

realitate. Desigur, toate acestea sunt intrinsec legate de identificarea cu mintea.

Aa c, dac un cuvânt nu mai funcioneaz pentru dvs., abandonai-l i înlocuii-l cu unul care

f i D l â t l t t i ii l i ti b i A i



110

funcioneaz. Dac nu v place cuvântul pcat, atunci numii-l incontien sau nebunie. Aa v vei

afla poate mai aproape de adevr, de realitatea din spatele cuvântului, decât prin cuvântul pcat,

care a fost folosit greit atât de mult timp, i vei avea mai puin loc pentru vinovie.

Nu-mi plac nici aceste cuvinte. Ele conin presupunerea c ceva nu este în regul cu mine. C

a fi judecat.

Sigur c ceva nu este în regul cu dvs. - dar nu suntei judecat.

Nu vreau s v jignesc, dar oare nu aparinei rasei umane, care a omorât peste 100 de

milioane de membri ai propriei specii numai în secolul XX? ,

Aceasta ar fi o culpabilitate prin asociere?

Nu este o problem de culpabilitate. Dar atâta timp cât suntei condus de o minte dominat de

sinele fals, suntei parte din nebunia colectiv. Poate c nu ai analizat prea atent condiia uman

dominat de mintea condus de inele fals. Deschidei ochii i privii frica, disperarea, lcomia i

violena, care apar de peste tot. Observai cruzimea monstruoas i suferinele, la o scarinimaginabil, pe care oamenii le-au produs i continu s le produc atât membrilor propriei specii,

cât i celorlalte forme de via de pe aceast planet. Nu este nevoie s condamnai. Observai

doar. Acesta este pcatul. Aceasta este nebunia. Aceasta este incontiena. La urma urmei, nu uitais v observai propria minte. Cutai acolo rdcina nebuniei.

Descoperirea propriei realiti invizibile i indestructibile.

Ai spus c identificarea cu forma noastr fizic este parte din aceast iluzie; deci, cum poate

corpul, forma fizic, s ne fac s ne dm seama ce este F iina?

Corpul pe care îl putei vedea i atinge nu v poate purta ctre Fiin. Dar acest corp vizibil i



111

tangibil este numai un înveli exterior sau, mai curând, o percepie limitat i distorsionat a unei

realiti mai profunde. În starea dvs. natural de conectare cu Fiina, aceast realitate profund

poate fi simit în fiecare moment sub forma unui corp interior invizibil, prezena vie din dvs. Astfel

c, a-i Älocui trupul" înseamn a-i simi trupul din interior, a simi viaa din acest corp, i în felulacesta a ajunge s afli c eti mai mult decât forma exterioar.

Dar acesta este numai începutul unei cltorii interioare, care v va duce din ce în ce mai

departe, într-o lume cu mult linite i pace, i în acelai timp extrem de puternic i vibrând de

via. La început, vei avea doar strfulgerri ale acesteia, prin care vei începe s realizai c nu

suntei numai un fragment fr sens dintr-un univers strin, suspendat pentru o clip între natere i

moarte, cruia îi sunt permise numai câteva plceri de scurt durat, urmate de durere i anihilarea

final. în spatele formei dvs. exterioare, suntei conectat cu ceva atât de vast, incomensurabil i

sacru, încât nu poate fi conceput sau descris în cuvinte ² i totui v vorbesc despre acest lucru

acum. Vorbesc despre acesta nu pentru a v oferi ceva în care s credei, ci pentru a v arta cum

putei s-l cunoatei dvs. îniv.

Suntei rupt de Fiin atâta timp cât mintea dvs. v acapareaz întreaga atenie. Când se

întâmpl acest lucru ² i se întâmpl permanent pentru majoritatea oamenilor ², nu v mai aflai în

corpul dvs. Mintea v absoarbe întreaga capacitate de contientizare i o transform în creaii aleminii. Nu putei s v oprii din gândit. Gândirea compulsiv a devenit o boal colectiv. întregul

sentiment de identitate deriv din activitile minii. Identitatea care nu-i mai are rdcinile în Fiin

devine o structur mental vulnerabil i mereu nevoia, ce creeaz frica drept emoie subteran

predominant. Atunci, singurul lucru care conteaz lipsete din viaa dvs.: contiina sinelui profund

² realitatea dvs. invizibil i indestructibil.

Pentru a deveni contient de Fiin trebuie s v retragei contiina din câmpul minii



112

Pentru a deveni contient de Fiin, trebuie s v retragei contiina din câmpul minii.

Aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale cltoriei dvs. spirituale. Va elibera cantiti

uriae de contiin, care mai înainte fuseser prinse în capcana gândirii compulsive i inutile. O

modalitate foarte eficient de a face acest lucru este s nu v mai concentrai asupra gândirii i sv îndreptai atenia asupra corpului, unde Fiina poate fi simit, în prima faz, sub forma unui câmp

energetic invizibil, ce d via acelui lucru pe care îl percepei ca fiind corpul dvs. fizic.

Conectarea cu corpul interior

V rog, încercai acest lucru acum. S-ar putea s v fie mai uor dac închidei ochii în timpul

acestui exerciiu. Mai târziu, când Äprezena în corp" va deveni natural i uoar, acest lucru nu va

mai fi necesar. îndreptai-v atenia asupra corpului. Simii-l din interior. Este viu? Exist via în

palmele, braele, picioarele i în tlpile dvs. ² în abdomen, în piept? Putei simi câmpul energetic

subtil care trece prin tot corpul i d o via vibrant fiecrui organ i fiecrei celule în parte? Îl putei

simi simultan în toate prile corpului ca pe un câmp energetic unic? Continuai s v concentrai i

s v simii corpul interior câteva minute. Nu începei s v gândii la el. Simii-l. Cu cât îi acordai

mai mult atenie, cu atât acest sentiment va fi mai clar i mai puternic. Vei simi c fiecare celul

devine mai vie, iar dac simul dvs. vizual este foarte dezvoltat, este posibil s v vedei corpul

devenind luminos. Dei o astfel de imagine v poate ajuta temporar, acordai mai mult ateniesentimentului decât imaginii ce poate aprea. O imagine, indiferent cât de frumoas sau de puterni-

c ar fi, este deja definit ca form, aa c are o capacitate mai mic de penetrare în profunzime.

S



113

SSimirea corpului interior este lipsit de form, de limite, este insondabil. Putei oricând s

ptrundei mai adânc în el. Dac nu putei simi prea multe în acest stadiu, fii atent la tot ceea ce

reuii s simii. Pentru moment, este destul de bine. Concentrai-v asupra a ceea ce simii. Corpul

dvs. se trezete la via. Mai târziu, vom mai exersa. Acum v rog s deschidei ochii, pstrându-v

o parte din atenie concentrat asupra câmpului energetic interior al corpului chiar din momentul în

care începei din nou s privii prin camer. Corpul interior se afl la grania dintre identitatea dvs. ca

form i identitatea ca esen, natura dvs. adevrat. Nu pierdei niciodat contactul cu ea.

STransformarea prin intermediul corpului

De ce majoritatea religiilor au condamnat sau au negat corpul? Se pare c persoanele care

doreau s evolueze spiritual au privit întotdeauna corpul ca pe un obstacol sau chiar ca pe un pcat.

De ce atât de puine dintre persoanele care cutau adevrul spiritual au ajuns într-adevr la

el?

La nivel corporal, oamenii se apropie foarte mult de animale. Toate funciile primare alecorpului ² plcerea, durerea, respiraia, alimentaia, defecaia, somnul, dorina de a-i gsi un

partener i de a procrea i, desigur, naterea i moartea ² le regsim i la animale. La mult timp

dup ce au deczut din starea de graie i unificare în iluzie, oamenii s-au trezit brusc în ceea ce

prea s fie un corp de animal ² i au fost foarte tulburai de acest lucru. ÄNu te mini singur. Nu eti

decât un animal." Acesta prea s fie adevrul crud. Dar era un adevr prea greu de acceptat.

Adam i Eva au vzut c erau goi i au început s se team Negarea incontient a naturii lor



114

Adam i Eva au vzut c erau goi i au început s se team. Negarea incontient a naturii lor

animalice s-a instalat foarte repede. Pericolul de a fi dominai de porniri instinctuale foarte puternice

i de a se întoarce la starea de incontien complet era într-adevr foarte real. Ruinea i

tabuurile legate de anumite pri ale corpului i de funciile corporale, mai ales de sexualitate, i-aufcut apariia. Lumina contiinei lor nu era înc suficient de puternic pentru a se putea împrieteni

cu natura lor animalic, pentru a-i permite acesteia s existe i chiar pentru a se bucura de acest

aspect al fiinei lor ² cu atât mai puin pentru a ptrunde mai adânc în ea i a descoperi acolo

divinul ascuns, realitatea în iluzie. Aa c au fcut ce era necesar s fac. Au început s se

disocieze de corpul lor. Acum se vedeau ca având un corp, în loc s considere c sunt corpul lor.

Când au aprut religiile, aceast disociere a devenit i mai pronunat prin credina c Änu eti

corpul tu". Nenumrai oameni din Est i din Vest au încercat de-a lungul timpului s îl gseasc pe

Dumnezeu, s gseasc mântuirea sau iluminarea prin negarea corpului. Acest fapt a luat forma

negrii sentimentului de plcere i mai ales a negrii sexualitii, forma postului i a altor practiciascetice. Oamenii i-au provocat chiar i dureri în încercarea de a slbi trupul i a-l pedepsi, de

vreme ce îl considerau pctos. În cretinism, aceasta se numea mortificarea crnii. Alii au încercat

s se elibereze de corp intrând în stri de trans sau cutând experiene care s le permit

decorporalizarea. Muli mai practic înc acest lucru. Chiar i despre Buddha se spune c apracticat negarea corpului prin post i prin forme extreme de ascetism timp de ase ani, dar nu a

atins iluminarea pân când nu a renunat la aceste practici.

Fapt este c nimeni nu a ajuns la iluminare negându-i corpul, luptând împotriva lui sau prin

decorporalizare. Dei o astfel de experien poate fi fascinant i v poate oferi o imagine fugar

despre starea de eliberare din forma material, mereu vei fi nevoii ca în final s v întoarcei în

corp, unde are loc transformarea esenial. Transformarea se produce prin corp, nu în afara lui.



115

corp, unde are loc transformarea esenial. Transformarea se produce prin corp, nu în afara lui.

Acesta este motivul pentru care niciun maestru autentic nu a susinut vreodat lupta împotriva cor-

pului sau prsirea acestuia, dei discipolii lor, axai pe minte, au fâcut-o deseori.

Din vechile învturi despre trup, au supravieuit numai anumite fragmente, de exemplu,afirmaia lui Isus potrivit creia Ätot trupul vostru se va umple de lumin"; ele au mai supravieuit i ca

mituri, cum ar fi credina c Isus nu i-a prsit niciodat corpul, ci a rmas una cu el i s-a ridicat la

Äceruri" cu el. Pân în ziua de azi, aproape nimeni nu a îneles aceste fragmente sau sensul secret

al anumitor mituri, iar credina c Änu suntem corpul nostru" a continuat s fie universal, ducând la

negarea corpului i la încercarea de a scpa de el. Astfel, nenumrai oameni care au încercat s

gseasc adevrul au fost împiedicai s ating împlinirea spiritual i s afle Äcalea".

Este posibil recuperarea învturilor pierdute despre semnificaia corpului sau reconstruirea

lor din fragmentele existente înc?

Nu este nevoie s facem asta. Toate învturile spirituale provin din aceeai Surs. în acestsens, exist i a existat întotdeauna un singur maestru, care se manifest sub mai multe forme

diferite. Eu sunt acel maestru i vei fi i dvs. dup ce vei reui s accedei la Sursa interioar. Iar

calea ctre aceasta o reprezint corpul interior. Dei toate învturile spirituale provin din aceeai

Surs, dup ce ele sunt exprimate în cuvinte i scrise, nu mai reprezint decât o colecie de cuvinte² i un cuvânt nu este decât un indicator, aa cum am spus mai devreme. Toate aceste învturi

sunt indicatoare care arat drumul înapoi ctre Surs.

Am vorbit deja despre Adevrul ascuns în corpul dvs., dar voi rezuma înc o dat învturile

pierdute ale vechilor maetri ² chiar dac avem aici un alt indicator. V rog s v strduii s v

simii corpul interior în timp ce citii sau ascultai.

Rugciune pentru corp



116

Rugciune pentru corp

Ceea ce percepei ca pe o structur fizic densa, numit corp, supus bolilor, îmbtrânirii i

morii, nu este ceva real în ultim instan ² nu suntei dvs. Este o percepie greit a realitii dvs.

eseniale, aflat*dincolo de natere i de moarte, i se datoreaz limitrilor minii noastre, care,pierzând contactul cu Fiina, creeaz corpul ca dovad a credinei sale iluzorii în separare i pentru

a-i justifica starea de fric. Dar nu întoarcei spatele corpului, pentru c în acest simbol al efe-

merului, al limitrii i al morii, pe care îl percepei ca fiind creaia iluzorie a minii dvs., se afl

ascuns splendoarea realitii eseniale i nemuritoare. Nu v îndreptai atenia în alt parte în

cutarea Adevrului, pentru c el nu poate fi gsit în alt parte decât în corp.

Nu luptai împotriva corpului, pentru c astfel luptai împotriva propriei realiti. Suntei corpul

dvs. Corpul pe care îl putei vedea i atinge este numai un voal subire i iluzoriu. In spatele lui se

afl corpul interior invizibil, poarta ctre Fiin, ctre Viaa Nemanifest. Prin intermediul corpului

interior suntei conectat inseparabil cu aceast Via Unic nema-nifest ² nenscut, nemuritoare,etern prezent. Prin corpul interior suntei una cu Dumnezeu pentru totdeauna.

SRdcini interioare adânci

Cheia pentru a avea rdcini interioare adânci este de a ne afla mereu în legtur cu corpulnostru interior ² a-l simi în orice moment. Acest sentiment se va adânci rapid i v va transforma



117

viaa. Cu cât v contientizai mai mult corpul interior, cu atât frecvena sa vibratorie va fi mai înalt,

ca o lumin ce devine mai intens pe msur ce întoarcei mai mult comutatorul i mrii

alimentarea cu electricitate. La acest nivel superior de energie, negativismul nu poate s v mai

afecteze i tindei s atragei noi situaii care s reflecte aceast frecven superioar.

Dac v meninei atenia asupra corpului cât mai mult posibil, vei rmâne ancorat în clipa de

fa. Nu v vei pierde în lumea exterioar i nici în propria minte. Gândurile i emoiile, temerile i

dorinele, vor continua s existe într-o anumit msur, dar nu vor mai prelua controlul.

V rog s analizai încotro este îndreptat atenia dvs. în acest moment. M ascultai pe minesau citii aceste cuvinte dintr-o carte. Acesta este punctul în care se concentreaz atenia dvs. De

asemenea, suntei contient periferic de ali oameni, de mediul ambiant .a.m.d. Mai mult, poate c

în timp ce citii sau ascultai cuvintele mele exist i o oarecare activitate mental legat de

coninutul lor, vreun comentariu mental. i totui nu este nevoie ca vreuna dintre acestea s v

absoarb toat atenia. încercai ca în acelai timp s intrai în contact cu corpul dvs. interior.

Pstrai-v o parte din atenie îndreptat spre interior. Nu o lsai s se concentreze toat în

exterior. Simii-v corpul din interior, ca pe un câmp energetic unic. Este ca i cum ai asculta sau

citi cu întreg corpul. Facei acest exerciiu în zilele i sptmânile urmtoare. Nu v cedai întreagaatenie minii i lumii exterioare. încercai neaprat s v concentrai asupra a ceea ce facei, dar

simii-v corpul interior ori de câte ori este posibil. Rmânei înrdcinat în el. Apoi observai felul în

care acest lucru v schimb starea de contiin i calitatea performanei în activitate.

De câte ori ateptai ceva, oriunde v-âi afla, folosii acest timp pentru a v simi corpul interior.

Astfel, aglomerrile de trafic i cozile vor deveni foarte agreabile. în loc s v proiectai mental în

afara Clipei de acum, ptrundei mai adânc în prezent, intrând mai adânc în corpul dvs.



118

Arta intuirii corpului interior se va transforma într-un mod de via total diferit, într-o stare de

permanent conectare cu Fiina i va aduga vieii dvs. o profunzime pe care nu ai mai cunoscut-o

pân acum.Este uor s rmâi prezent ca observator al minii proprii când eti profund înrdcinat în

corpul tu. Indiferent ce se întâmpl în exterior, nimic nu te mai poate tulbura.

Atâta vreme cât nu vei fi prezent ²- iar locuirea corpului este mereu un aspect esenial al

acestei stri ²vei continua a fii condus de minte. Scenariul înscris în mintea dvs., pe rare l-ai

învat cu mult timp în urm, condiionarea propriei mini, v va dicta gândirea i comportamentul.

Poate c v vei elibera de ea pentru scurte intervale de timp, dar eliberarea va fi rareori de lung

durat. Acest lucru este adevrat mai .iles atunci când ceva Ämerge prost" sau atunci când suferii o

pierdere sau avei o suprare. Reacia dvs. condiionat va fi involuntar, automat i predictibil,

alimentat de unica emoie fundamental afectat la baza strii de identificare cu mintea: frica. Aa c, atunci când vor aprea astfel de obstacole, pentru c apar întotdeauna, facei-v un obicei

din a intra imediat în trup, concentrându-v cât putei de mult asupra câmpului energetic intern al

corpului. Nu este nevoie s dureze mult, doar câteva secunde. Dar trebuie s facei asta chiar în

momentul în care v confruntai cu obstacolul. Orice amânare va permite apariia unei reacii mental-emoionale ce poate prelua controlul. Când v concentrai asupra interiorului i v simii corpul

interior, devenii imediat calm i prezent, pentru c v retragei contiina din minte. Dac în aceast

situaie este nevoie de un rspuns, acesta va aprea de la nivelul profund la care v aflai. Aa cum

Soarele este infinit mai strlucitor decât flacra lumânrii, tot aa exist infinit mai mult inteligen

în Fiin decât în mintea dvs.

Atâta timp cât v aflai într-un contact contient cu corpul interior, suntei ca un copac adânc



119

înrdcinat în pmânt sau ca o cldire cu o fundaie adânc i solid. Ultima analogie a fost folosit

de Isus în parabola greit îneleas a celor doi oameni care construiau o cas. Unul dintre cei doi

oameni o construiete pe nisip, fr fundaie, iar, când vin furtunile i inundaiile, casa este luat deape. Cellalt sap adânc, pân când ajunge la stânc i apoi îi construiete casa, pe care apele

revrsate nu o pot muta din loc.

Înainte de a intra în corp, iart

M -am simit foarte incomod când am încercat s îmi mut atenia asupra corpului interior. Am

avut o senzaie de agitaie i de grea. Aa c nu am putut tri lucrul despre care vorbii.

Ceea ce ai simit a fost o emoie rezidual, de care probabil nu ai fost contient pân când nu

ai început s fii mai atent la corpul dvs. Dac nu îi acordai puin atenie la început, emoia

respectiv v va împiedica s dobândii accesul la corpul interior, aflat la un nivel mai profund, în

spatele su. A-i acorda atenie nu înseamn s începei s v gândii la ea. înseamn s observai pur i

simplu emoia, s o simii pe deplin i astfel s o recunoatei i s o acceptai ca atare. Unele

emoii sunt uor de identificat: furie, fric, durere .a.m.d. Altele pot fi mai greu de etichetat ²

sentimente vagi de disconfort, greutate sau constrângere, la jumtatea drumului între o emoie i osenzaie fizic. în orice caz, ceea ce conteaz nu este dac putei sau nu s îi ataai o etichet

mental, ci dac putei aduce sentimentul cât mai mult în contiin. Atenia este cheia transformrii

² i o atenie total implic de asemenea acceptarea. Atenia este ca o raz de lumin ² puterea

concentrat a contiinei care transform totul în ea însi.

într-un organism complet funcional, o emoie are o durat de via foarte scurt. Este ca un

val sau ca o und de moment la suprafaa Fiinei. Când nu suntei în corpul dvs., totui, o emoie



120

poate supravieui în dvs. timp de zile ori sptmâni întregi sau se poate altura altor emoii cu o frec-

ven similar, care, dup ce au aprut, au format corpul-durere, un parazit ce poate tri în interiorul

dvs. ani la rând, ali-mentându-se cu energia dvs., conducând la boli fizice i fcându-v nefericit(vezi capitolul 2).

Concentrai-v, aadar, atenia asupra simirii emoiei i verificai dac mintea nu s-a ataat

cumva de un tipar de suferin, ca, de exemplu, învinovirea, autocomptimirea sau resentimentele

² toate acestea alimentând emoia. Dac este aa înseamn c înc nu ai iertat. Lipsa iertrii

vizeaz deseori o alt persoan sau chiar pe dvs., dar poate viza la fel de bine o situaie sau o stare

de fapt ² trecut, prezent sau viitoare ² pe care mintea refuz s o accepte. Da, lipsa iertrii se

poate manifesta chiar i cu privire la viitor. Aceasta denot refuzul minii de a accepta incertitudinea,

de a accepta c viitorul se afl, în ultim instan, în afara controlului ei. Iertarea înseamn

abandonarea nemulumirilor, i astfel renunarea la durere. Ea se produce de la sine dup cerealizai c preteniile dvs. nu fac decât s întreasc un fals sentiment de sine. Iertarea înseamn

s nu mai opunem rezisten vieii ² s îi permitem s triasc prin noi. Alternativele sunt durerea

i suferina, o restrângere a fluxului de energie vital i, în multe cazuri, îmbolnvirea fizic.

În momentul în care iertai cu adevrat, v retragei puterea de sub dominaia minii. Risipaiertrii este chiar natura minii, aa cum inele fals, construit de minte, nu poate supravieui fr

lupt i conflict. Mintea nu poate ierta. Numai dvs. putei. Devenii prezent, intrai în corpul dvs.,

simii pacea i linitea: vibrant revrsate de Fiin. De aceea Isus a spus: Äînainte de a intra în

templu, iertai".

Legtura cu nemanifestul

Care este relaia dintre prezen i corpul interior?



121

Prezena este contiin pur ² contiin care a fost retras din minte, din lumea formei.

Corpul interior este legtura dvs. cu Nemanifestul, iar în cele mai profunde aspecte ale sale chiar

este Nemanifestul: Sursa din care se revars contiina, aa cum lumina se revars de la Soare.Contiina corpului interior este amintirea contientizat a originii sale i întoarcerea la Surs.

Nemanifestul este acelai lucru cu Viaa?

Da. Cuvântul Nemanifest încearc, printr-o definire negativ, s exprime Ceea ce nu poate fi

spus, gândit sau imaginat. Indic ceea ce este spunând ceea ce nu este. Fiina, pe de alt parte,

este un termen pozitiv. V rog s nu v ataai de niciunul dintre aceste cuvinte i nu începei s

credei în ele. i ele nu sunt mai mult decât simple indicatoare.

Ai spus c prezena este contiina retras din minte, Cine opereaz aceast retragere?

Dvs. facei asta. Dar pentru c în esen suntei contiin, am putea la fel de bine s spunem

c este o trezire a contiinei din visul formei. Asta nu înseamn c propria dvs. form va dispreainstantaneu într-o explozie de lumin. Putei continua s existai având forma dvs. prezent i fiind

totui contient de profunzimea fr form i fr moarte din dvs.

Trebuie s recunosc c toate acestea depesc cu mult puterea mea de înelegere i totui, la

un nivel mai profund, mi se pare c tiu despre ce vorbii. Este mai curând un sentiment decât

altceva. M pclesc singur?

Nu, nu v pclii singur. Ceea ce simii v va conduce mai aproape decât gândirea de cel

care suntei cu adevrat. Nu pot s v spun nimic ce s nu cunoatei deja în adâncul sufletului.

Ajungând la un anumit stadiu de conectare interioar, recunoatei adevrul, când îl auzii. Dac nu

ai ajuns înc la acest stadiu, practicarea contientizrii corpului va produce profunzimea necesar.



122

Încetinirea procesului de îmbtrânire

Între timp, contiina corpului interior aduce o serie de beneficii în plan fizic. Unul dintre

acestea este o reducere semnificativ a procesului de îmbtrânire a corpului fizic. În timp ce corpul exterior pare s îmbtrâneasc în mod obinuit i s se ofileasc destul de

repede, corpul interior nu se schimb în timp; putei doar s îl simii mai bine i s p-trundei în el

mai profund. Dac acum avei 20 de ani, câmpul energetic al corpului interior va fi simit la fel i la

80 de ani. Vivacitatea lui va fi la fel de vibrant. Imediat ce starea dvs. obinuit nu mai înseamn

existen în afara corpului, prins în capcana minii, ci existen în corp i prezen Äaici i acum",

corpul dvs. fizic se va simi mai uor, mai curat i mai viu. Pe msur ce în corp exist mai mult

contiin, structura sa molecular devine mai puin dens. Mai mult contiin înseamn

reducerea iluziei materialitii.

Când v identificai mai mult cu corpul interior atemporal decât cu corpul exterior, cândprezena devine modul dvs. normal de contiin, iar trecutul i viitorul nu v mai domin atenia, nu

mai acumulai timp în psihicul dvs. i în celulele corpului. Acumularea timpului ca povar psihologic

a trecutului i a viitorului reduce foarte mult capacitatea celulelor de a se reînnoi. Aa c, dac v

locuii corpul interior, corpul exterior va îmbtrâni mult mai încet; i chiar i atunci când aceasta seva întâmpla, esena dvs. atemporal îi va transmite strlucirea prin intermediul formei exterioare i

nu vei da impresia unei persoane btrâne.

Exist dovezi tiinifice în acest sens?

Încercai i vei fi dvs. îniv dovada.

Fortificarea sistemului imunitar Atunci când vei începe s v locuii corpul, vei observa alt beneficiu al acestei practici, vizibil



123

în lumea fizic, i anume o fortificare considerabil a sistemului imunitar. Cu cât aducei mai mult

contiin în corp, cu atât sistemul imunitar devine mai puternic. Este ca i cum fiecare celul se tre-

zete i se bucur. Corpul iubete atenia acordat. Este i o puternic form de auto vindecare.Cele mai multe boli se strecoar pe nesimite înuntru atunci când nu suntei prezenl în corp. Dac

stpânul nu este acas, aici se instaleaz tot felul de caractere dubioase. Când v locuii corpul,

oricrui oaspete nedorit îi va fi greu s ptrund acolo.

Dar nu se fortific doar sistemul imunitar fizic; i sistemul imunitar psihic devine mai puternic.

Acesta din urm v protejeaz de câmpurile energetice mental-emoionale negative ale altor

persoane, care sunt de altfel extrem de contagioase. Locuirea corpului nu v protejeaz prin

ridicarea unui scut, ci prin ridicarea frecvenei vibratorii a întregului câmp energetic, astfel încât orice

lucru care vibreaz la o frecven mai mic, de exemplu, frica, furia, depresia .a.m.d., exist acum

în ceea ce este de fapt o ordine diferit a realitii. Toate acestea nu mai ptrund în câmpulcontiinei dvs., iar, dac se întâmpl asta, nu mai trebuie s le opunei niciun fel de rezisten, pen-

tru c trec fr s lase urme. V rog s nu acceptai i nici s respingei din start ceea ce v spun.

Testai informaiile.

Exist o tehnic simpl, dar foarte puternic de meditaie pentru autovindecare, pe care oputei practica ori de câte ori simii nevoia s v fortificai sistemul imunitar. Este extrem de eficient

atât dac o folosii chiar de la primele simptome ale bolii, cât i în cazul bolilor care s-au instalat

deja, cu condiia s o folosii frecvent i concentrându-v intens. Ea va contracara orice întrerupere

în câmpul dvs. energetic, produs de o form sau alta de negativism. Totui, nu este un substitut

pentru practica permanent a prezenei în corp; altfel, efectul su va fi doar temporar. Iat despre ce

este vorba.



124

Când avei câteva minute libere, mai ales seara la culcare i dimineaa la trezire, înainte de a

v ridica din pat, Äinundai-v" corpul cu contiin. Închidei ochii. Stai întins pe spate. Alegei

diferite pri ale corpului asupra crora la început v vei concentra foarte puin timp: palmele, tlpile,braele, picioarele, abdomenul, pieptul, capul .a.m.d. Simii energia vieii din interiorul acestor pri

cât putei de intens. Rmânei concentrat asupra fiecrei pri timp de 15 secunde. Apoi lsai-v

atenia s traverseze corpul, ca un val, de câteva ori, de la picioare spre cap i invers. Aceast

traversare nu trebuie s dureze mai mult de un minut. Dup aceea, simii-v corpul interior în

întregime, ca pe un câmp energetic unic. Pstrai acest sentiment timp de câteva minute. În tot acest

timp, fii prezent cu intensitate în fiecare celul a corpului. Nu v îngrijorai dac mintea reuete

ocazional s v atrag atenia în afara corpului, pierzându-v astfel în gânduri. Imediat ce ai

observat c se întâmpl acest lucru, întoarcei-v atenia asupra corpului interior.

Lsai respiraia s v conduc prin corpUneori, când mintea mea este foarte activ, dobândete o asemenea for, încât îmi este

imposibil s-mi mut atenia de la ea i s-mi simt corpul interior. Acest lucru se întâmpl mai ales

atunci când intru într-un tipar de îngrijorare sau de anxietate. Putei s-mi sugerai ce s fac?

Dac la un moment dat descoperii c v este greu s intrai în legtur cu corpul interior, estemai uor s începei prin a v concentra asupra respiraiei. Respiraia contient, care este de altfel

o meditaie foarte puternic, v va aduce treptat în contact cu corpul. Urmrii-v respiraia cu

atenie, în timp ce aerul intr i iese din corp. Inhalai, simii cum abdomenul se dilat i se

contract uor, la fiecare inspiraie i expiraie. Dac v este mai uor s vizualizai, închidei ochii i

imaginai-v scldat în lumin sau scufundat într-o substan luminoas ² o mare de contiin.

Apoi inspirai aceast lumin. Simii cum aceast substan luminoas v umple corpul, fcându-1

i l l i A i t t t t i i lt i ii A t i î



125

i pe el luminos. Apoi treptat, con-centrai-v mai mult asupra a ceea ce simii. Acum suntei în corp.

Nu v ataai de nicio imagine vizual.

SFolosirea creativ a mintii

Dac avei nevoie s v folosii mintea pentru un scop anume, folosii-o în conjuncie cu corpulinterior. Numai dac vei reui s fii contient fr a avea gânduri v vei putea folosi mintea în mod

creativ, iar cea mai uoar cale de a intra în aceast stare este prin corp. Ori de câte ori avei nevoie

de un rspuns, de o soluie sau de o idee creativ, încetai s gândii pentru un moment,

îndreptându-v atenia asupra câmpului energetic interior. Contientizai calmul. Când v reluai irul

gândurilor, ele vor fi proaspete i creative. în orice activitate mental, obinuii-v s oscilai la

fiecare câteva minute între gândire i un mod de ascultare interioar, un calm interior. Am putea

spune: nu gândii doar cu mintea, gândii i cu corpul.

SArta de a asculta

Când ascultai o alt persoan, nu o ascultai doar cu mintea, ascultai-o cu tot corpul. Simiicâmpul energetic al corpului dvs. interior în timp ce o ascultai. Acest sentiment deviaz atenia de la

gândire i creeaz un spaiu de calm, ce v va permite s ascultai efectiv, fr intervenia minii. îi



126

acordai celui din faa dvs. un spaiu ² în care s existe. Este cel mai preios dar pe care i-1 putei

face. Majoritatea oamenilor nu tiu s asculte pentru c cea mai mare parte a ateniei lor este

absorbit de gândire. Sunt mai ateni la gândurile lor decât la ceea ce spune cellalt i nu sunt deloc

ateni la ceea ce conteaz într-adevr: Fiina celeilalte persoane, Fiin aflat în spatele cuvintelor i

al gândurilor. Desigur, nu putei simi Fiina altei persoane decât prin intermediul propriei Fiine.

Acesta este începutul realizrii unificrii, care este iubirea. La cel mai profund nivel al Fiinei suntei

una cu tot ceea ce exist.Cele mai multe relaii umane presupun în principal mini aflate în interaciune, nu fiine umane

ce comunic unele cu altele, fiine aflate în comuniune. Nicio relaie nu poate înflori în acest fel.

Acesta este motivul pentru care exist atât de multe relaii conflictuale. Când mintea v conduce

viaa, conflictul, luptele i problemele sunt inevitabile. Legtura cu corpul interior creeaz un spaiu

gol unde mintea nu exist i în care o relaie poate înflori.

Capitolul 7

P

ori ctre lumea nemanifestS ptrundem i mai adânc în corp

Îmi pot simi energia din corp mai ales în brae i în picioare dar nu reuesc s merg mai



127

Î mi pot simi energia din corp, mai ales în brae i în picioare, dar nu reuesc s merg mai

departe, aa cum ai sugerat dvs. mai devreme.

Facei urmtorul exerciiu ca pe o meditaie. Nu este nevoie s dureze mult. Zece pân la 15

minute sunt suficiente. Asigurai-v mai întâi c nu exist factori externi care s v tulbure, cum ar fi

soneria telefonului sau persoane care ar putea s v întrerup. Aezai-v pe un scaun, dar nu v

lsai pe spate. Meninei-v coloana vertebral dreapt. Aceasta v va ajuta s rmânei vigilent.

Sau luai poziia dvs. favorit de meditaie.

Asigurai-v c avei corpul relaxat. Închidei ochii. Respirai profund de câteva ori. Simii-v

respiraia în partea inferioar a abdomenului, ca i cum ar fi acolo. Observai cum aceasta se dilat

i se contract uor, în timp ce aerul intr i iese din corp. Apoi contientizai întregul câmp

energetic interior al corpului. Nu v gândii la el, încercai s-l simii. Fcând aceasta, v retragei

contiina din câmpul minii. Dac vi se pare util, folosii vizualizarea Äluminii" pe care am descris-omai devreme.

Când v vei putea simi clar corpul interior ca pe un câmp energetic unic, abandonai, dac

este posibil, orice imagine vizual i concentrai-v exclusiv asupra a ceea ce suntei.

Dac putei, abandonai inclusiv orice imagine mental ai mai avea înc despre corpul fizic.Tot ceea ce rmâne este un sentiment de prezen sau de Äfiinare" învluitor, iar corpul interior este

simit ca i cum nu ar avea granie. Apoi adâncii-v i mai mult atenia în acest sentiment. Devenii

una cu el. Contopii-v cu câmpul energetic, astfel încât s nu mai percepei vreo dualitate între

observator i observat, între dvs. i corpul dvs. Distincia dintre interior i exterior se dizolv i ea

acum, astfel încât nu mai exist un corp interior. Adâncindu-v i mai mult în corp, transcendei în

sus trupul.

Rmânei în aceast arie a Fiinei pure cât timp v simii bine; apoi devenii din nou contient



128

Rmânei în aceast arie a Fiinei pure cât timp v simii bine; apoi devenii din nou contient

de corpul fizic, de respiraie i de simurile fizice, deschidei ochii. Timp de câteva minute, privii ceea

ce v înconjoar într-un mod meditativ ² adic, fr a ataa mental etichete ² i continuai s vsimii corpul interior în tot acest timp.

S Accesul la aceast lume lipsit de forme este eliberator. V elibereaz de legtura cu forma i

de identificarea cu ea. Este viaa în starea ei nedifereniat, dinainte de fragmentarea ei în

multiplicitate. O putem numi Nemanifestul, Sursa invizibil a tuturor lucrurilor, Fiina din toate fiinele.

Este o lume a calmului i a pcii profunde, dar i a bucuriei i a vitalitii intense. Ori de câte ori

suntei prezent, devenii într-o anumit msur Ätransparent" pentru lumin, pentru contiina pur

izvorât din aceast Surs. Vei realiza de asemenea c lumina nu este separat de fiina dvs., ci

constituie însi esena dvs.

Sursa chi-uluiOare Nemanifestul este ceea ce în Orient se numete chi, un fel de energie vital universal?

Nu, nu este. Nemanifestul este sursa acestui chi. Chi este câmpul energetic interior al corpului

dvs. Este puntea dintre eul dvs. exterior i Surs. Se afl la jumtatea drumului dintre manifest,

lumea formei, i Nemanifest. Chi poate fi comparat cu un râu sau cu un flux de energie. Dac v

concentrai contiina din ce în ce mai adânc asupra corpului interior, urmai cursul acestui râu

înapoi ctre Sursa lui. Chi este micare; Nemanifestul este linitire. Când ajungei în punctul linitirii

absolute care în acelai timp vibreaz de via ai lsat în urm corpul interior i pe chi i ai ajuns



129

absolute, care în acelai timp vibreaz de via, ai lsat în urm corpul interior i pe chi i ai ajuns

la Sursa însi: Nemanifestul. Chi este legtura dintre Nemanifest i universul fizic.

Aa c, dac v îndreptai atenia din ce în ce mai profund în corpul interior, s-ar putea sajungei în acest punct unic, în care lumea se dizolv în Nemanifest, iar Nemanifestul ia forma

fluxului de energie chi, care devine apoi lumea. Acesta este punctul naterii i al morii. Când

contiina dvs. este orientat spre exterior, îi fac apariia mintea i lumea. Când este orientat spre

interior, îi d seama de propria Surs i se întoarce înapoi în Nemanifest. Apoi, când contiina

revine în lumea manifest, v reluai identitatea de form pe care temporar ai abandonat-o. Avei un

nume, un trecut, o situaie de via, un viitor. Dar, dintr-un punct de vedere fundamental, nu mai

suntei persoana dinainte: avei o imagine a unei realiti interioare care nu aparine Äacestei lumi",

dei nu este separat de ea, aa cum nu este separat nici de dvs. .

Acum, adoptai urmtorul exerciiu ca practic spiritual zilnic: pe msur ce avansai învia, nu acordai niciodat 100% din atenia dvs. lumii exterioare i minii. Pstrai o parte din ea în

interior. Am vorbit deja despre acest lucru. Simii-v corpul interior chiar i atunci când v angajai în

activitile zilnice, mai ales într-o relaie cu o alt persoan sau cu natura. Simii linitea din adâncul

fiecreia. Pstrai poarta deschis. Este foarte posibil s fii contieni de Nemanifest pe tot

parcursul vieii. îl vei simi ca pe un sentiment profund de pace undeva în fundal, ca pe o stare de

linitire ce nu v prsete niciodat, indiferent ce se întâmpl în exterior. Devenii o punte între

Nemanifest i manifest, între Dumnezeu i lume. Aceasta este starea de conectare cu Sursa pe care

o numim iluminare.

Nu rmânei cu impresia c Nemanifestul este separat de manifest. Cum ar putea fi? El este

viaa ce anim orice form, esena interioar a tot ceea ce exist. Dai-mi voie s v explic.

Somnul fr vise



130

Somnul fr vise

Dvs. facei o cltorie în Nemanifest în fiecare sear, când intrai în faza somnului profund,

fr vise. Devenii una cu Sursa. De aici v luai energia vital ce v susine pentru o vreme atuncicând v întoarcei în lumea manifest, lumea formelor separate. Aceast energie este mult mai

vital decât mâncarea: ÄOmul nu triete numai cu pâine". Dar în timpul somnului fr vise nu

ptrundei în el în mod contient. Dei funciile corporale înc se pstreaz, Ädumneavoastr" nu mai

existai în aceast stare. V putei imagina cum ar fi s intrai în somnul fr vise pstrându-v o

contiin deplin? Este imposibil de imaginat, pentru c aceast stare nu are coninut.

Nemanifestul nu v elibereaz pân când nu ptrundei aici în mod contient. Acesta este

motivul pentru care Isus nu a spus: ÄAdevrul v va elibera", ci: ÄVei cunoate adevrul i adevrul

v va elibera". Acesta nu este un adevr conceptual. Este adevrul vieii eterne, de dincolo de

form, pe care ori îl cunoatem direct, ori nu-l cunoatem deloc. Dar nu încercai s rmâneicontient în timpul somnului fr vise. Este foarte puin probabil s reuii. Cel mult, ai putea s r-

mânei contient în timpul visului, dar nu mai mult de atât. Acest lucru se numete visare lucid, care

poate fi o stare interesant i fascinant, dar nu eliberatoare.

Aa c folosii-v corpul interior ca poart prin care s intrai în Nemanifest i pstrai deschis

aceast poart ca s rmânei conectat la Surs tot timpul. Pentru corpul interior nu conteaz dac

corpul dvs. fizic este tânr sau btrân, slab sau puternic. Corpul interior este atemporal. Dac nu

putei înc s v simii corpul interior, folosii una dintre celelalte pori, dei, în ultim instan, ele

sunt una. Am vorbit deja destul de mult despre unele, dar voi relua aici totul pe scurt.

Alte poriClipa de acum poate fi considerat poarta principal. Este un aspect esenial al fiecreia dintre

celelalte pori inclusiv al corpului interior Nu putei fi prezent în corpul dvs fr a fi intens prezent în



131

celelalte pori, inclusiv al corpului interior. Nu putei fi prezent în corpul dvs. fr a fi intens prezent în

clipa de fa.

Timpul i manifestul sunt inexorabil legate întocmai ca prezentul atemporal i Nemanifestul.Când dizolvai timpul psihologic prin contiina intens a momentului prezent, devenii contient de

Nemanifest atât direct, cât i indirect. în mod direct, îl vei simi sub forma iradierii i puterii prezenei

dvs. contiente ² fr vreun coninut, doar prezen. Indirect, suntei contient de Nemanifest în i

prin lumea senzorial. Cu alte cuvinte, simii esena lui Dumnezeu în fiecare creatur, în fiece

floare, în fiece piatr i v dai seama de faptul c: ÄTot ceea ce exist este sfânt". Din acest motiv,

Isus, vorbind în întregime din esena sau din identitatea sa cu Cristos, spune în Evanghelia dup

Toma: ÄDespicai o bucat de lemn; eu sunt acolo. Ridicai o piatr i m vei gsi acolo".

O alt poart ctre Nemanifest este creat prin oprirea gândirii. Acest proces poate începe cu

un lucru foarte simplu, ca, de exemplu, respiraia contient sau privitul unei flori, într-o stare devigilen intens, astfel încât s nu existe niciun comentariu mental în acest timp. Exist multe feluri

de a crea o întrerupere în fluxul nesfârit al gândurilor. Meditaia vizeaz tocmai acest lucru.

Gândurile fac parte din lumea manifest. Activitatea mental continu v ine prizonier în Iumea

formei i devine un ecran opac, ce v împiedic s devenii contient de Nemanifest, contient de

esena divin atemporal i lipsit de form, aflat în dvs. i în toate celelalte lucruri i creaturi.

Când suntei intens prezent, nu trebuie s v mai preocupe gsirea unei modaliti de oprire a

gândirii, pentru c mintea se oprete automat. Acesta este motivul pentru care am spus c prezentul

este un aspect esenial al tuturor celorlalte pori.

Abandonarea ² înlturarea rezistenei mental-emoionale în faa a ceea ce exist² devine i

ea o important cale de acces ctre Nemanifest. Motivul este simplu: rezistena intern v izoleaz

de ceilali, de dvs. îniv, de lumea din jur. Ea amplific sentimentul de separare, de a crui



132

, , j p p ,

supravieuire depinde inele fals. Cu cât sentimentul separrii este mai puternic, cu atât suntei mai

legat de lumea manifest, de lumea formelor separate. Cu cât suntei mai legat de lumea formei, cuatât identitatea dvs. ca form devine mai impenetrabil. Poarta este închis i suntei izolat de

dimensiunea interioar, dimensiunea profunzimii. în starea de abandonare, identitatea dvs. de form

slbete i devine, într-o anumit msur, Ätransparent", astfel c Nemanifestul îi poate trimite

razele prin ea.

De dvs. depinde deschiderea acestei pori în viaa dvs., care v va aduce accesul contient

ctre Nemanifest. Stabilii contactul cu câmpul energetic al corpului interior, fii prezent intens,

scpai de identificarea cu mintea, abandonai-v în faa a ceea ce exist; acestea toate sunt pori

ce pot fi folosite ² dar nu este nevoie s folosii decât una.:

Desigur, i iubirea trebuie s fie una dintre aceste pori? Nu. Imediat ce una dintre pori s-a deschis, iubirea este prezent în dvs. prin Äsentimentul-

realizare" al unificrii. Iubirea nu este o poart; este ceea ce ptrunde prin poart în aceast lume.

Atâta timp cât suntei prins în capcana identitii de form, nu poate exista niciun fel de iubire.

Sarcina dvs. nu este s cutai iubirea, ci s gsii o poart prin care s poat intra iubirea.

Linitea

M ai exist i alte pori în afara celor pe care le-ai menionat?

Da, mai exist. Nemanifestul nu este separat de manifest. Lumea este îmbibat de

Nemanifest, dar este atât de bine ascuns, încât aproape nimeni nu reuete s-l sesizeze. Dac ai

ti unde s cutai, l-ai gsi peste tot. în fiecare moment se deschide câte o poart.

Auzii câinele care latr în deprtare? Sau maina care trece? Ascultai cu atenie. Putei simi



133

Auzii câinele care latr în deprtare? Sau maina care trece? Ascultai cu atenie. Putei simi

prezena Nemanifestului în ele? Nu putei? Cutai-1 în linitea din care vin sunetele i în care se

întorc. Acordai mai mult atenie linitii decât sunetelor. Faptul c acordai atenie linitii exterioarecreeaz linitea interioar; mintea se linitete. Se deschide o poart.

Fiecare sunet se nate din linite, moare înapoi în linite i în timpul vieii sale este înconjurat

de linite. Linitea îi permite sunetului s existe. Este o parte intrinsec, dar nemanifest a fiecrui

sunet, a fiecrei note muzicale, a fiecrui cântec, a fiecrui cuvânt. Nemanifestul este prezent în

aceast lume sub forma linitii. De aceea s-a spus c niciun lucru din aceast lume nu este mai

asemntor cu esena divin decât linitea. Tot ce trebuie s facei este s-i acordai atenie. Chiar

i în timpul unei conversaii, contientizai pauzele dintre cuvinte, scurtele intervale de linite dintre

propoziii. În timp ce facei acest lucru, dimensiunea linitirii va crete în dvs. Nu putei fi atent Ia

linite fr ca simultan s nu se fac linite i în dvs. Linite în afar, linite în interior. Ai intrat înNemanifest.

Spaiul Aa cum niciun sunet nu poate exista fr linite, niciun lucru nu poate exista fr nimic, fr

spaiul gol care îi permite s existe. Fiecare obiect fizic sau corp vine din nimic, este înconjurat de

nimic i în final se va întoarce în nimic. Nu numai atât, chiar i în interiorul fiecrui corp fizic exist

mult mai mult Änimic" decât Äceva". Fizicienii ne spun c soliditatea materiei este o iluzie. Chiar i

materia aparent solid, inclusiv corpul dvs. fizic, este aproape 100% spaiu gol ² atât de vaste sunt

distanele dintre atomi în comparaie cu mrimea lor. Ba i mai mult, chiar în interiorul fiecrui atom

în cea mai mare parte exist doar spaiu gol. Ceea ce rmâne este mai mult o frecven vibratorie



134

p p g

decât particule de materie solid, seamn mai mult cu o not muzical. Buditii tiu acest lucru de

peste 2.500 de ani. ÄForma este vid, vidul este form", afirm Sutra Inimii, unul dintre cele maicunoscute texte vechi budiste. Esena tuturor lucrurilor este vidul.

Nemanifestul nu este prezent în aceast lume numai ca linite; el îmbib întregul univers fizic

ca spaiu ² din interior i din exterior. Este o linite care poate trece la fel de uor neobservat.

Toat lumea acord atenie lucrurilor din spaiu, dar cine este atent la spaiul însui?

Am impresia c vrei s spunei c Ä vidul" sau Ä nimicul" nu este doar nimic, c el are o

anumit calitate misterioas. Ce este nimicul?

Nu putei pune o asemenea întrebare. Mintea dvs. a încercat s transforme nimicul în ceva. în

momentul în care îl transformai în ceva, îl pierdei. Nimicul ² spaiul ² este aparena

Nemanifestului sub forma unui fenomen exterior într-o lume perceput prin simuri. Cam atât putemspune despre el i chiar i ceea ce am spus este un fel de paradox. Nu poate deveni un obiect al

cunoaterii. Nu v putei face o tez de doctorat pe tema Änimicului". Când oamenii de tiin stu-

diaz spaiul, îl transform de obicei în ceva i astfel pierd total din vedere însi esena sa. Nu este

de mirare c ultima teorie despre spaiu afirm c el nu este gol deloc, c este umplut de o

substan. Odat ce avei o teorie, nu este prea greu s gsii dovezi care s o susin, cel puin

pân când apare o alt teorie.

ÄNimicul" poate deveni pentru dvs. o poart ctre Nemanifest numai dac nu încercai s-l

Äapucai" sau s-l înelegei.

Nu asta facem acum?

Nu, deloc. Eu încerc s v ofer câteva jaloane, ca s v art cum putei introduce dimensiunea

Nemanifestului în viaa dvs. Nu încercm s-l înelegem. Nu este nimic de îneles.



135

Spaiul nu are Äexisten". ÄA exista" înseamn literalmente Äa iei în eviden". Nu putei

înelege spaiul pentru c el nu iese în eviden. Dei spaiul în sine nu are existen, ci permitetuturor lucrurilor s existe. Nici linitea nu are existen i nici Nemanifestul.

Ce se întâmpl dac v retragei atenia de la obiectele din spaiu i contientizai spaiul?

Care este esena acestei camere? Mobila, tablourile .a.m.d. sunt în camer, dar nu sunt camera.

Pereii, podeaua i tavanul definesc limitele camerei, dar nici ele nu sunt camera. Care este, deci,

esena camerei? Spaiul, desigur, spaiul gol. Nu ar exista nicio Äcamer" fr el. Odat ce spaiul

este Änimic", putem spune c ceea ce nu este acolo este mult mai important decât ceea ce este

acolo. Aa c fii atent la spaiul din jurul dvs. Nu v gândii la el. Simii-l, aa cum este. Fii atent la

Änimic".

În timp ce facei acest lucru, în interiorul dvs. se produce o modificare a contiinei. Iat de ce.Echivalentul interior al obiectelor din spaiu, ca mobila, pereii .a.m.d., reprezint obiectele dvs.

mentale: gânduri, emoii i obiecte ale simurilor. Iar echivalentul interior al spaiului este contiina

care le permite obiectelor mentale s existe, aa cum spaiul le permite tuturor lucrurilor s existe.

Deci, dac v retragei atenia de la lucruri ² obiectele din spaiu ² automat v retragei atenia i

de la obiectele mentale. Cu alte cuvinte, nu putei în acelai timp s gândii i s contientizai

spaiul ² sau linitea. Contientizând spaiul gol din jurul dvs., devenii simultan contient de spaiul

non-mental, al contiinei pure: Nemanifestul. Astfel, contemplarea spaiului poate deveni o poart

pentru dvs.

Spaiul i linitea sunt dou aspecte ale aceluiai lucru, ale aceluiai nimic. Ele sunt o

exteriorizare a spaiului interior i a linitii interioare, care este linitirea: uterul de o creativitate

infinit al întregii existene. Cei mai muli oameni nu contientizeaz deloc aceast dimensiune. Nu



136

exist spaiu interior, nu exist linitire. Sunt dezechilibrai. Cu alte cuvinte, ei cunosc lumea, sau

cred c o cunosc, dar nu-l cunosc pe Dumnezeu. Se identific exclusiv cu forma lor fizic ipsihologic, necontientizând esena. i, deoarece fiecare form este extrem de instabil, triesc cu

fric. Aceast fric genereaz o percepie extrem de greit a lor înii i a altor oameni, o

distorsiune în perspectiva lor despre lume.

Dac un dezastru cosmic ar duce la sfâritul lumii noastre, Nemanifestul ar rmâne total

neafectat de acesta. Cursul miracolelor a exprimat foarte sugestiv acest adevr: ÄNimic real nu

poate fi ameninat. Nimic ireal nu exist. în aceasta const pacea lui Dumnezeu".

Dac rmânei într-o legtur contient cu Nemanifestul, apreciai, iubii i respectai profund

manifestul i fiecare form de via din el ca pe o expresie a Fiinei Unice de dincolo de form. tii

de asemenea c fiecare form este fcut s se dizolve din nou i c, în ultim instan, niciun lucruexterior nu conteaz prea mult. Ai Äînvins lumea", dup cum spunea Isus ² sau, în cuvintele lui

Buddha, ai Ätrecut pe malul cellalt".

Adevrata natur a spaiului i a timpuluiGândii-v i la acest lucru: dac nu ar mai fi nimic în afara linitii, ea nu ar exista pentru dvs.;

nu ai ti ce este. Numai când apare sunetul se nate linitea. Analog, dac ar exista numai spaiu

fr niciun obiect în el, spaiul nu ar exista pentru dvs. Imaginai-v c suntei un punct al contiinei

ce plutete în imensitatea spaiului ² fr stele, fr galaxii, numai vid. Brusc, spaiul nu ar mai fi

imens; nu ar mai fi deloc.

Nu ar mai exista vitez, micare dintr-un loc în altul. Este nevoie de cel puin dou puncte de

referin pentru ca distana i spaiul s apar. Spaiul ia natere în momentul în care Unu devine



137

doi i Ädoi" devine Äzece mii de lucruri", cum numete Lao Tse lumea manifest, spaiul devine din

ce în ce vast. Astfel, lumea i spaiul apar simultan.Nimic nu ar putea exista fr spaiu, i totui spaiul este nimic. Înainte de naterea

universului, înainte de ÄBig Bang", dac dorii, nu exista un imens spaiu gol care atepta s fie

umplut. Spaiul nu exista, nu exista niciun lucru. Exista numai Nemanifestul ² Unu. Când Unu a

devenit Äzece mii de lucruri", dintr-o dat a început s existe spaiul i a permis existena a o mulime

de lucruri. De unde a venit el? A fost creat de Dumnezeu pentru a face loc universului? Sigur c nu.

Spaiul este lipsa lucrurilor, aa c nu a fost niciodat creat.

Ieii din cas într-o noapte senin i privii cerul. Miile de stele pe care le putei vedea cu

ochiul liber nu sunt mai mult decât o fraciune infinitezimal din tot ceea ce exist acolo. Peste 100

de miliarde de galaxii pot fi deja detectate cu cele mai puternice telescoape, fiecare galaxie fiind unÄunivers insular" cu miliarde de stele. Totui, i mai uimitoare este infinitatea spaiului însui,

profunzimea i linitea care-i permite acestei realiti magnifice s existe. Nimic nu ar putea fi mai

uimitor i mai maiestuos decât imensitatea i linitea spaiului ² i, cu toate acestea, ce este

spaiul? Un gol, un imens gol.

Ceea ce nou ne apare ca spaiu în universul nostru perceput prin intermediul minii i al

simurilor este însui Nemanifestul, exteriorizat. Este Äcorpul" lui Dumnezeu. i cel mai mare miracol

este c aceast linite i vastitate care îi permit universului s existe nu se afl numai acolo în spaiu

² ci i în sinea dvs. Când suntei total prezent, îl întâlnii sub forma spaiului interior nemental, aflat în nemicare. în sinea dvs., este imens ca profunzime, nu ca întindere. întinderea spaial este, în

ultim instan, o percepie eronat a profunzimii infinite ² un atribut al realitii transcendente.



138

Dup Einstein, spaiul i timpul nu sunt separate. Nu îneleg prea bine acest lucru, dar cred c

el spune c timpul este a patra dimensiune a spaiului. O numete Ä continuumul spaio-temporal".

Da. Ceea ce percepei în exterior ca spaiu i timp sunt, în ultim instan, iluzii, dar ele conin

un miez de adevr. Ele sunt cele dou atribute eseniale ale lui Dumnezeu, infinitatea i eternitatea,

percepute ca i cum ar avea o existen extern în afara dvs. în sinea dvs., atât spaiul cât i timpul

au un echivalent interior ce dezvluie natura lor adevrat, dar i a dvs. în vreme ce spaiul este

lumea non-mental, de o profunzime infinit, aflat în nemicare, echivalentul interior al timpului

este prezena, contiina eternei Clipei de acum. Amintii-v c nu exist nicio diferen între ele.

Când spaiul i timpul sunt realizate în interior ca Nemanifest ² prezen i absena minii ² spaiul

i timpul exterior continu s existe pentru dvs., dar devin mult mai puin importante. i lumea

continu s existe, dar nu va mai fi capabil s v impun constrângeri.Din acest motiv, scopul ultim al lumii nu se afl în ea, ci în transcendena ei. Aa cum dvs. nu

ai fi contient de spaiu dac el nu ar conine obiecte, lumea este necesar pentru ca Nemanifestul

s se realizeze. Poate c ai auzit proverbul budist: ÄDac nu ar fi iluzii, nu ar mai exista iluminare".

Prin intermediul lumii i, în ultim instan, prin dvs., Nemanifestul se cunoate pe sine. Suntei aici

pentru a-i permite scopului divin al universului s se împlineasc. Atât de important suntei!

Moartea contient

În afar de somnul fr vise, despre care am vorbit deja, mai exist o alt poart involuntar.

Ea se deschide pentru foarte scurt timp în momentul morii fizice. Chiar dac ai ratat toate celelalte

ocazii de realizare spiritual în timpul vieii, o ultim poart se va deschide pentru dvs. imediat dup

o corpul a murit.

Exist nenumrate relatri ale celor care au avut impresia vizual a acestei pori sub forma



139

unei lumini strlucitoare i apoi s-au întors din ceea ce este cunoscut sub numele de experien a

morii clinice. Muli dintre ei au vorbit i despre un sentiment de beatitudine i pace profund. înCartea tibetan a morilor, este descris ca Äsplendoarea luminoas a luminii incolore a Nimicului",

despre care se spune c este Äeul nostru adevrat". Aceast poart se deschide doar pentru foarte

scurt timp i, dac nu ai întâlnit deja dimensiunea Nemani-festului în decursul vieii, este foarte

probabil s o ratai. Cei mai muli oameni poart cu sine prea mult rezisten rezidual, prea mult

fric, un ataament prea mare fa de experiena senzorial, o identificare prea puternic cu lumea

manifest. Aa c, vzând poarta, se îndeprteaz înfricoai i apoi îi pierd contiina. Cele mai

multe dintre lucrurile care se întâmpl dup aceasta sunt involuntare i automate. în final, apare un

nou ciclu al naterii i al morii. Prezena lor nu a fost înc suficient de puternic pentru nemurirea

contient.Deci, trecerea prin aceast poart nu înseamn anihilare?

Ca i la celelalte pori, natura dvs. radiant rmâne, dar nu i personalitatea. în orice caz, tot

ceea ce este real sau valoros în personalitatea dvs. este natura dvs. adevrat, a crei strlucire

rzbate dincolo de iluzii. Ea nu se pierde niciodat. Nimic din ceea ce este valoros ² niciun lucru

real ² nu se pierde vreodat.

Apropierea morii i moartea însi, disoluia formei fizice, este întotdeauna o ocazie minunat

pentru realizarea spiritual. Aceast ocazie este pierdut în mod tragic de cele mai multe ori, de

vreme ce trim într-o cultur care nu tie aproape nimic despre moarte, aa cum nu tie aproape

nimic despre niciunul dintre lucrurile care conteaz cu adevrat.Fiecare poart este o poart a morii, moartea sinelui. Când trecei prin ea, încetai s v mai

construii identitatea din forma psihologic înjghebat de minte. Atunci realizai c moartea este o



140

iluzie, aa cum identificarea dvs. cu forma era o iluzie. Moartea de fapt înseamn sfâritul iluziei.

Este dureroas numai atâta timp cât v agai de iluzie.

Capitolul 8

Relaii evoluate

Ptrunderi în Clipa de acum, oriunde v-ai afla.

Am crezut întotdeauna c adevrata iluminare nu este posibil decât prin iubirea adus de

relaia dintre un brbat i o femeie. Nu acesta este lucrul care ne face din nou complei? Cum poate

viaa cuiva s fie împlinit pân când nu se întâmpl aceasta?

Din experiena dvs., acest lucru este adevrat? Vi s-a întmplat dvs.?

Nu înc, dar cum ar putea fi altfel? tiu c se va întâmpla.

Cu alte cuvinte, ateptai un eveniment viitor care s v saIveze. Nu este aceasta eroarea

fundamental despre care am ît vorbit? Mântuirea nu se afl în alt timp sau spaiu. Este i acum.

Ce înseamn aceast afirmaie: ÄM ântuirea este aici i acum? " Nu îneleg. Nici nu tiu ce

înseamn mântuire.

Majoritatea oamenilor alearg dup plcerile fizice sau diferite forme de gratificaie psihologic

deoarece cred c aceste lucruri îi vor face fericii sau îi vor elibera de un sentiment de fric sau de

lips. Fericirea poate fi perceput ca un sentiment de trire mai intens, atins prin intermediul

plcerii fizice, sau ca un sentiment mai sigur i mai complet al sinelui, atins printr-o form sau alta degratificaie psihologic.

Aceasta este cutarea mântuirii ce provine dintr-un sentiment de insatisfacie sau de lips.

I i bil i ti f i bi tf l d t d t d t



141

Invariabil, orice satisfacie pe care o va obine o astfel de persoan este de scurt durat, aa c

starea de satisfacie sau de împlinire este de obicei proiectat din nou într-un punct imaginar,

departe de aici i acum. ÄCând voi obine X sau m voi elibera de Y ² atunci îmi va fi bine". Acesta

este cadrul mental incontient ce creeaz iluzia mântuirii în viitor.

Adevrata mântuire este împlinirea, pacea, viaa în toat plenitudinea ei. Înseamn s fii tu

însui, s simi în interior acea stare de bine pentru care s nu existe o stare opus, bucuria de a tri

care nu depinde de nimic altceva decât de ea însi. Aceast stare este resimit nu ca o experien

trectoare, ci ca o prezen constant. într-un limbaj teist, aceasta înseamn Äs-l cunoti pe

Dumnezeu" ² nu ca pe un lucru exterior, ci ca pe esena proprie cea mai profund. Adevrata

mântuire este s ne cunoatem pe noi înine ca pri inseparabile ale Vieii Unificate din afara

timpului i a formei, Via din care vine tot ceea ce exist. Adevrata mântuire este o stare de eliberare ² eliberare de fric, de suferin, de acea stare

perceput ca o lips sau o insuficien i, din acest motiv, de orice dorin, nevoie, poft sau

ataament. Este eliberarea de gândirea compulsiv, de negativism i, mai presus de toate, de trecut

i de viitor ca nevoie psihologic. Mintea dvs. v spune c nu putei ajunge acolo. C ar trebui s se

întâmple un anume lucru sau dvs. ar trebui s devenii aa i pe dincolo înainte de a fi liber i îm-

plinit. V spune, de fapt, c avei nevoie de timp ² c este nevoie s gsii, s rezolvai, s facei,

s realizai, s dobândii, s devenii sau s înelegei un anumit lucru înainte de a v putea elibera

sau de a fi împlinit. Dvs. privii timpul ca pe un mijloc de a atinge mântuirea, când de fapt este cel

mai mare obstacol în calea ei. Credei c nu putei ajunge acolo din poziia în care v aflai în acestmoment pentru c înc nu suntei complet sau suficient de bun, dar adevrul este c aici i acum

este singurul punct din care putei ajunge acolo. ÄAjungei" acolo realizând c suntei deja acolo. II

descoperii pe D mne e în moment l în care reali ai c n a ei ne oie s l c tai Aa c n



142

descoperii pe Dumnezeu în momentul în care realizai c nu avei nevoie s-l cutai. Aa c nu

exist o singur cale ctre mântuire: poate fi folosit orice stare, dar nu este nevoie de niciuna în

mod special. Totui, exist un singur punct de acces: Clipa de acum. Nu poate exista mântuire în alt

moment decât acum. Suntei singur i fr un partener? Ptrundei în Clipa de acum. Avei o relaie

cu cineva? Ptrundei în Clipa de acum.

Nimic din ceea ce ai putea face sau realiza vreodat nu v va apropia mai mult de mântuire

decât ceea ce exist în prezent. Acest lucru poate fi greu de îneles pentru o minte obinuit scread c toate lucrurile valoroase se afl în viitor. Niciun lucru pe care l-ai fcut vreodat sau care

v-a fost fcut în trecut nu v poate împiedica s spunei Äda" în faa a ceea ce exist i s v

concentrai atenia mai profund asupra Clipei de acum. Nu putei face acest lucru în viitor. Fie îl fa-

cei acum, fie nu-l mai facei deloc.

S

Relaii de iubire/ur

Pân în momentul în care avei acces ² i numai dac reuii aceasta ² la frecvena

contientizat a prezenei, toate relaiile, mai ales cele intime, sunt profund viciate i, în ultim

instan, disfuncionale. Ele pot prea perfecte pentru un timp, ca atunci când suntei Äîndrgostit",

dar invariabil aceast perfeciune aparent este distrus prin apariia tot mai frecvent a certurilor, a

conflictelor, a nemulumirilor i a violenelor emoionale sau chiar fizice. Se pare c majoritatea

relaiilor de iubire devin în scurt timp relaii de iubire/ur. Iubirea se poate transforma atunci în

atacuri înverunate, sentimente de ostilitate sau de retragere complet a afeciunii pe nepus mas.

A t l t id t l î t diii l i il ti ât l i âi



143

Acest lucru este considerat normal. în aceste condiii, relaia va oscila un timp, câteva luni sau câiva

ani, între polaritatea Äiubirii" i cea a urii i v va da în egal msur plcere i suferin. Deseori,cuplurile devin dependente de aceste cicluri. Drama lor îi face s se simt vii. Atunci când echilibrul

dintre polaritatea pozitiv i cea negativ este pierdut, iar ciclurile negative, distructive apar cu o

frecven i o intensitate din ce în ce mai mare ² situaie la care se ajunge întotdeauna mai

devreme sau mai târziu ² nu mai dureaz mult i relaia se destram complet.

Putei avea impresia c eliminarea ciclurilor negative sau distructive ar face ca totul s fie bine

i relaia ar înflori minunat ² dar, din nefericire, acest lucru nu este posibil. Polaritile sunt

interdependente. Una nu poate exista fr cealalt. Latura pozitiv conine deja în ea latura

negativ, care nu s-a manifestat înc. Ambele sunt, de fapt, aspecte diferite ale aceleiai disfuncii.

M refer la ceea ce se numete, în general, relaie romantic ² nu la iubirea adevrat, care nu areopus, pentru c se nate din afara minii. Iubirea ca stare continu este totui foarte rar ² la fel de

rar ca i fiinele umane contiente. Sunt totui posibile momente scurte i fugare de iubire ori de

câte ori apare o pauz în fluxul gândirii.

Desigur, partea negativ a unei relaii este mai uor de recunoscut ca fiind disfuncional

decât cea pozitiv. Aa cum este mai uor s recunoti sursa negativismului la partener decât la tine

însui. Ea se poate manifesta sub multe forme: po-sesivitate, gelozie, control, retragere i

resentimente nerostite, nevoia de a avea întotdeauna dreptate, insensibilitate i egocentrism, cereri

emoionale i manipulare, nevoia de a te certa, de a critica, a judeca, a învinovi sau a ataca, furie,

rzbunare incontient pentru durerea produs în trecut de un printe, pierderea controlului iviolen fizic.

Latura pozitiv const în aceea c suntei Äîndrgostit" de partenerul dvs. La început aceast

stare v va produce o profund satisfacie V simii extrem de viu Existena proprie a cptat dintr



144

stare v va produce o profund satisfacie. V simii extrem de viu. Existena proprie a cptat dintr-

o dat sens, pentru c cineva are nevoie de dvs., v dorete i v face s v simii o persoan

deosebit, iar dvs. facei acelai lucru pentru ea sau el. Împreun, v simii complei. Sentimentul

poate deveni atât de intens, încât restul lumii s devin complet nesemnificativ.

Totui, poate ai mai observat i c aceast intensitate este însoit de o senzaie de nevoie i

de dependen. Putei deveni dependent de cellalt. El sau ea are asupra dvs. efectul unui drog. V

simii foarte bine când drogul este disponibil, dar simpla ipotez sau gândul c el sau ea ar putea snu mai fie acolo pentru dvs. poate provoca gelozie, posesivitate, încercarea de a manipula prin

antaj emoional, culpabilizare i acuzaii ² teama de pierdere. Dac cealalt persoan v p-

rsete, acest lucru poate da natere celei mai intense ostiliti sau celei mai profunde dureri i

disperri. într-o secund, afeciunea se poate transforma într-un atac crunt sau o suferin teribil.Ce mai este iubirea acum? Poate iubirea s se transforme în opusul ei într-o secund? A fost oare

iubire sau o poft i un ataament prin dependen?

Dependena i cutarea plenitudinii

De ce am deveni dependeni de cellalt?

Motivul pentru care relaiile de iubire romantic reprezint o experien atât de intens i

universal cutat este acela c ele par s ofere eliberarea dintr-o stare de fric, nevoie, lips i

neîmplinire, ce are rdcini profunde i face parte din condiia uman în starea sa neeliberat i

neiluminat. Aceast stare are atât o dimensiune fizic, cât i una psihologic.

La nivel fizic, evident, nu suntei complet i nici nu vei fi vreodat: suntei fie brbat, fie

femeie, adic o jumtate din întreg. La acest nivel, nevoia de a fi complet ² întoarcerea la uniune

se manifest prin atracia dintre brbai i femei prin nevoia brbatului de femeie i nevoia femeii



145

² se manifest prin atracia dintre brbai i femei, prin nevoia brbatului de femeie i nevoia femeii

de brbat. Este aproape o nevoie irezistibil de uniune cu polaritatea energetic opus. Rdcinaacestei nevoi fizice este de natur spiritual: dorina de a pune capt dualitii, de a te întoarce la

starea de plenitudine. Uniunea sexual d senzaia cea mai apropiat de aceast stare la nivel fizic.

Din acest motiv, este considerat experiena care ofer cea mai mare satisfacie în lumea fizic. Dar

uniunea sexual nu este mai mult decât o clip trectoare de plenitudine, o secund de beatitudine.

Atâta timp cât este cutat incontient ca mijloc al mântuirii, persoana caut s pun capt dualitii

la nivelul formei, nivel la care mântuirea nu este posibil. Vi se ofer o imagine fugar, foarte

tentant a raiului, dar nu vi se permite s rmânei mai mult timp aici i v trezii din nou într-un corp

separat.

La nivel psihologic, sentimentul de lips sau de neîmpli-nire este chiar mai mare decât la nivelfizic. Atâta timp cât v identificai cu mintea dvs., avei un sentiment al identitii derivat dintr-o surs

extern. Adic obinei o idee despre cine suntei din lucruri care, în ultim instan, nu au nimic de-a

face cu cine suntei în realitate: rolul dvs. social, posesiunile, aspectul exterior, succesele i

eecurile, sistemul de credine .a.m.d. Acest sine fals, construit de minte, se simte vulnerabil,

nesigur i caut mereu lucruri noi cu care s se identifice i care s-i dea sentimentul c exist. Dar

nimic nu este vreodat suficient pentru a-i produce o satisfacie de durat. Temerile sale rmân; ca

i sentimentul de lips i de nevoie acut.

Dar atunci apare aceast relaie special. Ea pare s fie rspunsul la toate problemele sinelui

fals i pare s rspund tuturor nevoilor sale. Cel puin la prima vedere. Toate celelalte lucruripornind de la care în trecut v-ai derivat sentimentul identitii par acum relativ nesemnificative.

Acum avei un singur punct de interes care le înlocuiete pe toate celelalte, d sens vieii dvs. i prin

el v definii identitatea: persoana de care v-ai Äîndrgostit". Nu mai suntei un fragment dislocat



146

el v definii identitatea: persoana de care v ai Äîndrgostit . Nu mai suntei un fragment dislocat

într-un univers nepstor ² sau cel puin aa vi se pare Lumea dvs. are acum un centru: persoana

iubit. Faptul c centrul se afl în afara dvs. i c din acest motiv avei în continuare un sentiment de

identitate derivat dintr-un obiect exterior nu pare s conteze prea mult la început. Ceea ce conteaz

este c sentimentele subiacente, de neîmplinire, fric, lips i insatisfacie, atât de caracteristice

strii de identificare cu mintea, au disprut ² sau nu? S-au dizolvat sau continu s existe în

spatele acestei realiti superficiale numite fericire?Dac în relaia dvs. ai avut parte atât de Äiubire", cât i de opusul ei ² atacul, violena

emoional ² atunci e foarte probabil s confundai ataamentul sinelui fals i dependena cu

iubirea. Nu putei s v iubii partenerul la un moment dat, iar în urmtorul moment s îl atacai.

Iubirea nu are opus. Dac Äiubirea" dvs. are un opus, atunci nu este iubire, ci o puternic nevoie a

sinelui fals de a avea un sentiment de identitate mai complet i mai profund, o nevoie pe care

cellalt o satisface temporar. Este înlocuitorul pe care îl d inele fals pentru mântuire i pentru scurt

timp aproape c ne simim mântuii.

Dar vine un moment când partenerul dvs. se comport astfel încât nu v mai satisface nevoile

² sau mai curând nevoile sinelui fals. Sentimentele de durere, fric i lips, care sunt o parte

intrinsec a contiinei sinelui fals, dar au fost acoperite de Ärelaia de iubire", ies acum din nou la

suprafa. Ca în cazul oricrei dependene, v simii minunat când drogul este disponibil, dar

invariabil vine un moment când drogul nu mai funcioneaz. Când acele sentimente dureroase

reapar, le simii chiar mai intens i mai acut decât înainte. Pe deasupra, v percepei partenerul, cafiind cauza acestor sentimente. Aceasta înseamn c le proiectai în afar i îl atacai pe cellalt cu

toat violena slbatic a durerii dvs. Acest atac poate trezi durerea partenerului, i el sau ea v

poate rspunde la atac. în acest punct, inele fals mai sper înc în mod incontient c atacul su



147

p p p , p

sau încercrile sale de manipulare vor reprezenta o pedeaps suficient pentru a-1 convinge pe

partener s-i schimbe comportamentul, ca s-l putei folosi din nou pentru a v acoperi durerea.

Fiecare dependen apare dintr-un refuz incontient de a accepta durerea i de a o lsa în

urm. Fiecare dependent începe cu durerea i se sfârete în durere. Indiferent de substana de

care suntei dependent ² alcool, mâncare, droguri legale ori ilegale sau poate o persoan ², v

folosii de un lucru sau de o persoan pentru a v ascunde durerea. Acesta este motivul pentru care în relaiile intime, dup ce euforia iniial a trecut, apare atât de mult nefericire, atât de mult

durere. Nu relaiile provoac durerea i nefericirea. Ele scot la lumin ceea ce se afl deja în dvs.

Oricare dependen ajunge într-un punct în care nu mai produce rezultatul dorit i atunci simii

durerea mai puternic ca oricând.

Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii încearc mereu s scape de momentul

prezent i caut un fel de mântuire în viitor. Primul lucru pe care l-ar putea întâlni dac s-ar

concentra asupra Clipei de acum ar fi durerea proprie i de acest lucru se tem ei. Dac ar ti mcar

cât de uor este ca în Clipa de acum s obin puterea care dizolv trecutul i durerea sa, realitatea

care dizolv iluzia! Dac ar ti cât de aproape sunt de propria lor realitate, cât de aproape se afl de

Dumnezeu!

Nici evitarea relaiilor cu scopul de a încerca s se evite durerea nu este o soluie. Durerea

este oricum prezent. Exist o mai mare probabilitate ca trei relaii euate în tot atâia ani s v

foreze s v trezii decât trei ani trii pe o insul pustie sau închis în camer. Dac ai putea aduce

o prezen intens în singurtatea dvs., acest lucru v-ar ajuta.

De la dependen la relaii iluminate

Putem transforma o relaie de dependen într-una autentic?



148

Putem transforma o relaie de dependen într una autentic?

Da. Fiind prezent i intensificându-v i mai mult prezena prin concentrarea intens a atenieiasupra Clipei de acum: indiferent dac trii singur sau cu un partener, cheia este aceeai. Pentru

ca iubirea s înfloreasc, lumina prezenei dvs. trebuie s fie foarte puternic, astfel încât s nu mai

pierdei controlul în favoarea celui ce gândete în sinea dvs. sau a corpului-durere i s le

confundai cu cel ce suntei cu adevrat. Cunoaterea de sine, ca Fiin aflat în spatele celui ce

gândete în inele dvs., ca linite în spatele zgomotului mental, ca iubire i bucurie în spatele durerii,

înseamn eliberare, mântuire i iluminare. A renuna la identificarea cu corpul-durere înseamn a

aduce prezena în durere i a o transforma astfel. A renuna la identificarea cu cel ce gândete în

sinea dvs. înseamn a fi un observator tcut al gândurilor i comportamentului propriu, mai ales al

tiparelor mentale repetitive i al rolurilor jucate de sinele fals. Dac nu o mai investii cu Äidentitate", mintea îi pierde trstura compulsiv, în principal

compulsia de a judeca i astfel de a se opune realitii existente, fapt ce duce la conflict, dram i

dureri noi. De fapt, în momentul în care judecata înceteaz prin acceptarea realitii, v-ai eliberat de

minte. Ai fcut loc iubirii, bucuriei, pcii. în primul rând, trebuie s nu v mai judecai pe dvs. îniv;

apoi s nu v mai judecai semenul. Cel mai important catalizator al schimbrii într-o relaie este

acceptarea complet a partenerului aa cum este el, fr a simi nevoia de a-l judeca sau de a-l

schimba în vreun fel. Acest lucru v duce imediat dincolo de sinele fals. În acest moment, toate

jocurile mentale i ataamentele prin dependen iau sfârit. Nu mai exist victime i fptai, acu-

zatori i acuzai. Acesta este i sfâritul oricrei codependene, al atraciei în tiparele incontienteale celuilalt care le permitea s existe mai departe. Atunci fie v vei despri ² în iubire ² fie vei

ptrunde mai profund în Clipa de acum împreun ² în Fiin. S fie chiar atât de uor? Da, este

chiar atât de uor.



149

Iubirea este o stare a Fiinei. Iubirea dvs. nu se afl în exterior, ci adânc în dvs. Nu o

putei pierde niciodat i nici ea nu v poate prsi. Nu este dependent de un alt corp, de o

form exterioar. Este linitea prezenei dvs., v putei simi realitatea atemporal i lipsit de

form sub forma vieii nemanifeste care v anim forma fizic. Atunci putei simi aceeai

via în profunzimea fiecrui om i a fiecrei fiine. Privii dincolo de vlul formei i al

separrii. Aceasta este realizarea unitii. Aceasta este iubirea.Ce este Dumnezeu? Viaa etern din spatele tuturor formelor de via. Ce este iubirea?

Simirea prezenei acestei Viei adânc în strfundurile dvs. i ale tuturor fiinelor. Identificarea cu ea.

De aceea, orice iubire este iubirea lui Dumnezeu.

S

Iubirea nu este selectiv, aa cum nici lumina soarelui nu este selectiv. Ea nu face o

persoan s fie special. Nu este exclusivist. Exclusivismul nu este iubirea lui Dumnezeu, ci

Äiubirea" sinelui fals. Totui, intensitatea cu care este simit iubirea adevrat poate varia. Putei

întâlni o persoan care s v înapoieze dragostea cu mai mult claritate i intensitate decât altele,

iar, dac aceast persoan are aceleai sentimente fa de dvs., se poate spune c suntei amândoi

într-o relaie de iubire. Legtura care v unete cu aceast persoan este aceeai legtur care v

unete cu persoana care st lâng dvs. în autobuz, cu o pasre, cu un copac, cu o floare. Numai

gradul de intensitate este diferit.

Chiar i într-o relaie de dependen pot aprea momente în care rzbate ceva mai real, ceva



150

care depete nevoile dvs. mutuale legate de dependen. Acestea sunt momentele în care

intensitatea atât a minii dvs., cât i a aceleia a partenerului scade brusc, iar corpul-durere este

temporar adormit.

Aceasta se întâmpl uneori în timpul momentelor de intimitate fizic sau atunci când amândoi

suntei martorii miracolului naterii unui copil, în prezena morii sau atunci când unul dintre dvs. este

grav bolnav ² în orice situaie care face mintea s devin neputincioas. în asemenea momente,Fiina dvs., care se afl de obicei îngropat sub minte, se dezvluie i acest lucru face posibil

comunicarea autentic.

Comunicarea autentic este comuniune ² realizarea unitii, care este iubirea. De obicei,

aceasta se pierde din nou foarte repede, cu excepia cazului în care putei rmâne prezent suficient

timp pentru a împiedica mintea s revin la vechile ei obiceiuri. De îndat ce mintea i identificarea

cu mintea reapar, nu mai suntei dvs. îniv, ci v identificai cu imaginea dvs. mental i începei s

jucai din nou jocuri i roluri cu scopul de a satisface nevoile sinelui fals. Suntei din nou o minte

uman, care pretinde c este o fiin uman, in-teracionând cu o alt minte, jucând drama numit

Äiubire".

Dei sunt posibile scurte momente de iubire autentic, iubirea nu poate înflori dac nu v-ai

eliberat pentru totdeauna de identificarea cu mintea i prezena dvs. nu este suficient de intens

pentru a dizolva corpul-durere ² sau dac nu putei mcar rmâne prezent ca observator. Corpul-

durere nu mai poate atunci s pun stpânire pe dvs. i s distrug iubirea.Relaiile ca form de practic spiritual

Pe msur ce identificarea cu inele fals ca mod al contiinei i toate structurile sociale,

politice i economice se apropie din ce în ce mai mult de faza final a colapsului, relaiile dintre



151

brbai i femei reflect din ce în ce mai mult starea profund de criz în care se afl acum

umanitatea. Pe msur ce oamenii se identific din ce în ce mai profund cu mintea lor, majoritatea

relaiilor nu îi mai au rdcinile în Fiin i astfel se transform în surse de durere, fiind dominate de

probleme i conflicte.

Milioane de oameni triesc singuri sau îi cresc singuri copiii, incapabili s stabileasc o relaie

intim sau nedorind s repete drama nebuneasc din relaiile trecute. Alii trec de la o relaie la alta,

de la un ciclu de plcere-durere la altul, în cutarea zadarnic a satisfaciei prin uniunea cu

polaritatea energetic opus. Iar alii prefer compromisul i continu s rmân împreun,

perpetuând o relaie în care domin negativismul, de dragul copiilor, al siguranei, al obinuinei, de

team s nu rmân singuri sau în virtutea unui alt gen de aranjament de pe urma cruiaÄbeneficiaz" i unul i cellalt sau chiar în virtutea dependenei incontiente de descrcarea

energetic a dramelor emoionale i a suferinei.

Totui, fiecare criz reprezint nu numai un pericol, ci i o oportunitate. Dac relaiile

energizeaz i amplific tiparele mentale ale sinelui fals i activeaz corpul-durere, de ce s nu

acceptm acest fapt, în loc s încercm s scpm de el? De ce s nu cooperm cu el, în loc s

evitm relaiile sau s continum s urmrim fantoma partenerului ideal ca rspuns la problemele

noastre sau ca un mod de a ne simi împlinii? Ocazia ascuns în fiecare criz nu se manifest pân

când nu sunt recunoscute i acceptate complet toate datele unei situaii. Atâta timp cât continuai sle negai, atâta timp cât încercai s scpai de ele sau v dorii ca lucrurile s fi fost altfel, fereastra

oportunitii nu se deschide i rmânei prins în capcana situaiei respective, care va rmâne

neschimbat sau va continua s se înruteasc i mai mult.



152

Recunoscând i acceptând faptele, dobândim i un anumit grad de eliberare în raport cu ele.

De exemplu, când tii c exist o lips de armonie i conservai aceast observaie, prin faptul c

acum tii acest lucru a aprut un nou factor, iar starea lipsei de armonie nu poate rmâne

neschimbat. Când tii c nu exist pace într-o relaie, contiina acestui lucru creeaz un spaiu de

linite, ce înconjoar lipsa de pace într-o îmbriare afectuoas i iubitoare i astfel transform lipsa

de pace în pace. Cât despre transformarea interioar, nu puteti face nimic în privina ei. Nu v puteitransforma i nu-1 putei transforma nici pe partener într-o persoan diferit. Tot ce putei face este

s creai un spaiu în care s se produc transformarea, în care s ptrund iubirea i graia divin.

S Aa c, de câte ori o relaie nu funcioneaz, ori de câte ori o relaie scoate la iveal Änebunia"

dvs. i a partenerului dvs., bucurai-v. Ceea ce era incontient este adus la lumin. Este o ocazie

de a v mântui. In fiecare moment, pstrai observaiile pe care le-ai fcut, mai ales pe acelea care

se refer la starea dvs. interioar. Indiferent dac este vorba despre gelozie, aprare, nevoia de a te

certa, de a avea dreptate, un copil interior care cere iubire i atenie sau o durere emoional de

orice fel ² indiferent despre ce este vorba, recunoatei realitatea momentului i pstrai ceea ce ai

contientizat. Atunci relaia va deveni pentru dvs. sadhana, o practic spiritual. Dac observai la

partenerul dvs. un comportament incontient, pstrai ceea ce ai contientizat în îmbriareaiubitoare a cunoaterii i nu reacionai. Incontiena i cunoaterea nu pot coexista mult timp ²

chiar dac aceast cunoatere se refer numai la cellalt i nu la persoana care acioneaz incon-

tient. Forma de energie care se afl în spatele ostilitii i atacului gsete prezena iubirii absolut



153

intolerabil. Dac reacionai în vreun fel la incontiena partenerului, devenii incontient. Dar, dac

v amintii s v cunoatei reacia, nimic nu este pierdut.

Umanitatea este supus unei presiuni teribile de a evolua, pentru c aceasta este singura ei

ans de supravieuire ca ras. Acest lucru va afecta fiecare aspect al vieii dvs. i mai ales relaiile

intime. Niciodat pân acum relaiile umane nu au fost atât de problematice i de pline de conflicte

ca în prezent. Aa cum ai observat, poate, ele nu exist pentru a v face s v simii fericit sau împlinit. În cazul în care continuai s urmrii scopul mântuirii prin intermediul unei relaii, vei suferi

nenumrate deziluzii. Dar dac acceptai faptul c relaia exist pentru a v face contient, i nu

fericit, atunci tocmai acest lucru v va oferi mântuirea i v vei alinia contiinei superioare care

dorete s ia natere în aceast lume. Cei care continu s se agate de vechile lor tipare vor avea

parte de o durere, violen, confuzie i nebunie din ce în ce mai mari.

Presupun c este nevoie de dou persoane pentru ca o relaie s devin un exerciiu spiritual,

aa cum ai sugerat. De exemplu, partenerul meu înc îi mai pune în aplicare vechile tipare de

gelozie i control. I-am atras atenia de multe ori, dar el este incapabil s realizeze acest lucru.

De câte persoane este nevoie pentru a v transforma viaa într-un exerciiu spiritual? Nu

conteaz dac partenerul nu vrea s coopereze. Sntatea mental ² contiina ² poate s apar

în aceast lume prin dvs. Nu este nevoie s ateptai ca lumea s devin mai puin nebun sau ca opersoan s devin contient pentru a v dezvolta spiritual. S-ar putea s dureze o venicie. Nu v

acuzai unul pe altul de incontien, în momentul în care începei s v certai, v-ai identificat cu o

poziie mental i aprai nu numai aceast poziie, dar i sentimentul dvs. de sine. Sinele fals a



154

preluat comanda. Ai devenit incontient. Uneori, poate fi bine s subliniem anumite aspecte ale

comportamentului partenerului. Dac suntei foarte vigilent, foarte prezent, putei face acest lucru

fr implicarea sinelui fals ² fr s învinovii, s acuzai sau s încercai s-i dovedii celuilalt c

greete.

Când partenerul are un comportament incontient, abandonai orice critic. Critica înseamn

fie confundarea comportamentului incontient al unei persoane cu persoana respectiv, fieproiectarea propriei incontiente asupra altuia i confundarea ei cu acea persoan. Abandonarea

criticilor nu înseamn c nu recunoatei disfuncia i incontiena atunci când o vedei. înseamn s

Äfii cel care tie" în loc s Äfii reacia" i judectorul. Atunci fie vei fi complet liber de orice reacie,

fie vei reaciona rmânând contient, pstrându-v spaiul interior în care reacia este observat i

în care i se permite s existe. în loc s v luptai cu întunericul, aducei lumina. în loc s reacionai

la o iluzie, privii iluzia i în acelai timp vedei dincolo de ea. Când suntei contient creai un spaiu

de prezen iubitoare, care le permite lucrurilor i oamenilor s existe aa cum sunt. Nu exist

catalizator mai mare pentru transformare. Dac exersai aceast atitudine, partenerul nu va putea

rmâne alturi de dvs. continuând s fie incontient.

Dac amândoi suntei de acord ca relaia s devin un ierciiu spiritual, atunci cu atât mai bine.

V putei exprima Intimentele, gândurile i reaciile unul fa de altul chiar în momentul în care apar,

pentru a nu crea un gol temporal, în care o emoie sau o durere neexprimat sau nerecunoscut s

se poat deteriora i amplifica. Învai s exprimai ceea ce simii fr s învinovii. Învai s v

ascultai partenerul în mod deschis, nedefensiv. Acordai-i spaiu pentru a se putea exprima. Fii

prezent. Acuzarea, aprarea, atacul ² toate aceste tipare care sunt fcute s întreasc sau s

protejeze inele fals ori s satisfac nevoile acestuia vor deveni inutile. S acorzi spaiu altora ² i



155

ie însui ² este un lucru vital. Iubirea nu poate înflori fr el. Când ai eliminat cei doi factori care

distrug relaiile: adic atunci când corpul-durere s-a transformat, iar dvs. nu v mai identificai cu

mintea i cu poziiile mentale i partenerul dvs. a fcut la fel, vei tri fericirea unei relaii care

înflorete. în loc s v reflectai unul altuia durerea i incontiena, în loc s v satisfacei nevoile

mutuale i dependente ale sinelui fals, v vei reflecta unul altuia iubirea pe care o simii adânc în

interior, iubirea care vine odat cu contientizarea faptului c suntei una cu tot ceea ce exist. Aceasta este iubirea care nu are opus.

Dac partenerul este înc identificat cu mintea i cor-pul-durere, în vreme ce dvs. v-ai eliberat

deja, aceasta va ii o dificultate major ² nu pentru dvs., ci pentru partener. Nu este uor s trieti

cu o persoan iluminat sau, mai curând, este atât de uor, încât sinele fals gsete acest lucru

extrem de amenintor. Nu uitai c inele fals are nevoie de probleme, conflicte i Ädumani" pentru

a-i întri sentimentul de separare de care depinde identitatea sa. Mintea partenerului care nu s-a

dezvoltat spiritual va fi profund frustrat, pentru c poziiile sale fixe nu opun nicio rezisten, ceea

ce înseamn c vor deveni nesigure i slabe, existând i Äpericolul" de a se prbui cu totul i de a

duce la pierderea sinelui. Corpul-durere cere un feedback pe care nu îl primete. Nevoia de ceart,

de momente dramatice i de conflict nu este satisfcut. Dar atenie: unele persoane care sunt

retrase, insensibile, cu care nu poi comunica sau care sunt rupte de sentimentele lor pot fi convinse

i pot încerca s îi conving i pe alii c sunt dezvoltate spiritual sau cel puin c Änu este nimic în

neregul" cu ele i c tot rul vine de la partener. Brbaii tind s fac acest lucru mai des decât

femeile. îi pot privi perechea ca fiind iraional sau emotiv. Dar, dac v putei simi emoiile, nu

suntei departe de corpul interior radiant, aflat chiar în spatele lor. Dac trii preponderent la nivel

mental, distana este mult mai mare i trebuie s aducei contiina în corpul emoional înainte de a

j l l i i



156

putea ajunge la corpul interior.

Dac nu exist o emanaie de iubire i bucurie, prezen complet i deschidere ctre toate

fiinele, atunci nu v-ai dezvoltat spiritual suficient de mult. Un alt indicator este felul în care o

persoan se comport în situaii dificile, complicate sau atunci când lucrurile Ämerg prost". Dac

Ädezvoltarea dvs. spiritual" este o autoamgire mental, atunci viaa v va pune curând în fa un

obstacol care va scoate la iveal incontiena dvs. sub o form oarecare ² a fricii, furiei, a unei po-ziii de aprare, a criticrii, deprimrii .a.m.d. Dac avei o relaie, multe probleme vor veni de la

partener. De exemplu, o femeie poate fi pus în dificultate de un partener indiferent sau apatic, cu

care nu poate comunica i care triete aproape în întregime la nivel mental. Ea va fi afectat de

incapacitatea lui de a o auzi, de a-i acorda atenie i spaiu (libertatea de a fi ea însi), care se

datoreaz lipsei lui de prezen. Absena iubirii în relaie, care de obicei este simit mai acut de fe-

meie decât de brbat, va declana trezirea corpului-durere al femeii i, prin intermediul lui, ea îi va

ataca partenerul ² îl va învinovi, critica, îi va arta c greete .a.m.d. Lucru care, la rândul su,

devine o dificultate pentru el. Pentru a se apra de atacul corpului-durere al femeii, pe care îl

consider total nejustificat, el va deveni i mai profund înrdcinat în poziiile sale mentale, pe

msur ce se justific, se apr sau contraatac i mai mult. în final, acest lucru poate activa pro-

priul su corp-durere. Când ambii parteneri au ajuns s fie astfel controlai, este atins un nivel de

incontien profund, de violen emoional, de atac i contraatac slbatic, care nu se va reduce

pân când ambele corpuri-durere nu i-au fcut plinul cu energie, putând intra astfel în faza de

somnolen. Pân data viitoare.

Acesta este numai unul dintre infinitele scenarii posibile. S-au scris pe aceast tem multe

cri i ar putea fi scrise mult mai multe despre felul în care incontiena iese la lumin în relaiile

h t l D i d d i î l i i l



157

heterosexuale. Dar, aa cum am spus mai devreme, dup ce ai îneles cauza principal a

disfuncionalitii, nu mai avei nevoie s explorai nenumratele ei manifestri.

S aruncm din nou o scurt privire asupra scenariului pe care tocmai l-am descris. Fiecare

dificultate aprut aici este de fapt o ans mascat de iluminare. În fiecare etap de desfurare a

procesului disfuncional, este posibil eliberarea de incontient. De exemplu, ostilitatea femeii ar

putea deveni pentru brbat un semnal pentru a abandona nivelul de identificare cu mintea, pentru ase trezi în prezent ² în loc s se identifice din ce în ce mai mult cu mintea, s devin din ce în ce

mai contient. În loc s Ädevin" corpul-durere, femeia ar putea deveni cunosctorul care observ

durerea emoional în propria sa fiin, accelerând astfel puterea Clipei de acum i iniiind

transformarea durerii. Aceasta ar înltura proiectarea compulsiv i automat a durerii în exterior.

Atunci ea ar putea s-i comunice sentimentele partenerului. Desigur, nu exist nicio garanie c el

ar asculta-o, dar astfel ar avea o mare ans de a fi prezent i de a sparge ciclul nesntos de

aplicare involuntar a tiparelor mentale incontiente. Dac femeia pierde aceast ocazie, brbatul ar

putea s-i urmreasc reacia mental-emoional fa de durerea ei, defensivitatea care îl

împiedic s reacioneze. El ar putea atunci s priveasc trezirea propriului corp-durere i astfel s-

i contientizeze emoiile. în acest mod, ar putea lua fiin un spaiu liber i linitit de contiin pur

² cunosctorul, martorul tcut, observatorul. Contiina nu neag durerea i totui este cu mult

deasupra ei. Ea îi permite durerii s existe i totui o transform în acelai timp. Ea accept totul i

transform totul. Astfel, partenerei i-ar fi fost deschis o u, prin care ea ar fi putut uor s sealture lui în acest spaiu.

Dac suntei în mod constant sau cel puin predominant prezent în relaia dvs., acest lucru va

reprezenta cea mai mare dificultate pentru partener. El nu va fi capabil s v tolereze prezena mult

timp atâta vreme cât rmâne incontient Dac este pregtit va intra pe ua pe care ai deschis o



158

timp, atâta vreme cât rmâne incontient. Dac este pregtit, va intra pe ua pe care ai deschis-o

pentru el i vi se va altura în aceast stare. Dac nu este pregtit, v vei separa ca uleiul i apa.

Lumina este mult prea dureroas pentru o persoan care dorete s rmân în întuneric.

De ce femeile sunt mai aproape de iluminare?

Obstacolele în calea dezvoltrii spirituale sunt aceleai pentru femei i brbai?

Da, dar accentul se pune diferit. în general, pentru o femeie este mai uor s-i simt i s-ilocuiasc corpul, aa c ea este în mod natural mai aproape de Fiin i potenial mai aproape de

dezvoltarea spiritual decât un brbat. Acesta este motivul pentru care multe culturi vechi aleg

instinctiv figuri sau analogii feminine pentru a reprezenta sau descrie realitatea transcendent sau

lipsit de form. De multe ori, ea a fost privit ca un pântec care d via tuturor lucrurilor care aufost create, care le susine i le hrnete în timpul vieii lor în lumea formei. în Tao Te Ching, una

dintre cele mai vechi i mai profunde cri care au fost scrise vreodat, Tao, care ar putea fi tradus

prin Fiin, este descris ca Äprezentul etern, infinit, mama universului". Este natural ca femeile s fie

mai aproape de Fiin decât brbaii, deoarece ele Äîntrupeaz" Nemanifestul. i mai mult, toate

creaturile i toate lucrurile trebuie s se întoarc în final la Surs. ÄToate lucrurile dispar din nou în

Tao. El este singurul care dureaz." Deoarece Sursa este privit ca fiind feminin, acest lucru este

reprezentat prin cele dou pri, luminoas i întunecat, ale arhetipului feminin în psihologie i

mitologie. Zeia sau Mama Divin are dou aspecte: ea d via i ia viaa.

Când mintea a preluat controlul i oamenii au pierdut contactul cu realitatea esenei lor divine,ei au început s îl gândeasc pe Dumnezeu ca figur masculin. Societatea a devenit dominat de

brbai, iar femeia, supus brbatului.

Nu încerc s sugerez c ar fi bine s ne întoarcem la reprezentrile feminine iniiale ale

divinului Unii oameni folosesc în prezent termenul de Mam Divin în loc de Dumnezeu Ei



159

divinului. Unii oameni folosesc în prezent termenul de Mam Divin în loc de Dumnezeu. Ei

restabilesc astfel un echilibru între partea feminin i cea masculin, care s-a pierdut cu mult timp în

urm, i asta este foarte bine. Dar rmâne totui o reprezentare i un concept, poate temporar util,

ca o hart sau un indicator folositor o vreme, dar care sunt mai mult un obstacol decât un ajutor

atunci când suntei pregtit s v dai seama de realitatea din spatele tuturor conceptelor i

imaginilor. Adevrat rmâne totui faptul c frecvena energetic a minii pare s fie, în esen,masculin. Mintea opune rezisten, se lupt pentru control, folosete, manipuleaz, atac, încearc

s înface i s posede .a.m.d. Acesta este motivul pentru care Dumnezeul tradiional este o figur

patriarhal, învestit cu autoritate, ce deine controlul, dominatoare i de multe ori un brbat mânios,

de care ar trebui s ne temem mereu, dup cum sugereaz Vechiul Testament. Acest Dumnezeu

este o proiecie a minii umane.

Pentru a depi mintea i a v reconecta cu realitatea mai profund a Fiinei avei nevoie de

caliti extrem de diferite: abandonarea, atitudinea necritic, o deschidere care sâ-i permit vieii s

existe în loc s i se opun, capacitatea de a pstra toate lucrurile în îmbriarea plin de iubire a

cunoaterii. Toate aceste caliti sunt mult mai strâns legate de principiul feminin. Dac energia

mental este dur i rigid, energia Fiinei este moale i flexibil i infinit mai puternic decât mintea.

Mintea conduce civilizaia noastr, în timp ce Fiina guverneaz viaa pe Pmânt i în univers. Fiina

este inteligena ale crei manifestri vizibile formeaz universul fizic. Dei femeile sunt potenial mai

aproape de ea, i brbaii pot avea acces la aceasta în sinea lor. în acest moment, marea majoritate a brbailor i femeilor înc se mai afl în ghearele minii:

se identific cu gânditorul i corpul-durere. Desigur, acest lucru împiedic dezvoltarea spiritual i

înflorirea iubirii. Ca regul general, obstacolul major tinde s fie pentru brbai mintea în plin

activitate de gândire iar pentru femei corpul-durere dei în anumite cazuri situaia poate fi invers



160

activitate de gândire, iar pentru femei corpul-durere, dei în anumite cazuri situaia poate fi invers,

iar la unele persoane ambele obstacole s aib o for egal.

Dizolvarea corpului-durere feminin colectiv

De ce corpul-durere este un obstacol mai mare pentru femei?

Corpul-durere are de obicei un aspect colectiv i unul personal. Aspectul personal este

reziduul acumulat al durerii emoionale suferite în timpul vieii. Corpul-durere colectiv este durereaacumulat în psihicul uman colectiv de-a lungul a 2.000 de ani, prin boli, torturi, rzboaie, crime,

acte de cruzime, nebunie .a.m.d. Corpul-durere personal al fiecrui om particip la acest corp-

durere colectiv. Exist zone diferite în ce privete corpul-durere colectiv. De exemplu, anumite rase

au ri în care apar forme extreme de conflict sau violen au un corp-durere colectiv mai puternic

decât altele. Orice persoan care are un corp-durere puternic i insuficient contiin pentru a se

desprinde din identificarea cu el va fi forat continuu s îi descarce periodic durerea emoional;

ea ar putea foarte uor s devin fie autorul, fie victima unor acte de violen, dup cum corpul-

durere propriu este predominant activ sau pasiv. Pe de alt parte, acest gen de persoan ar putea fi

potenial mai aproape de dezvoltarea spiritual. Acest potenial nu este neaprat o realitate, desigur,

dar, dac v aflai în capcana unui comar, vei fi probabil mai puternic motivat s v trezii decât o

persoan care triete momentele plcute i neplcute ale unui vis obinuit.

În afar de corpul-durere personal, fiecare femeie are rolul ei în ceea ce ar putea fi descris

drept corpul-durere colectiv feminin ² dac nu este total contient. Acesta este format dinacumularea durerii suferite de femei, în parte prin subjugarea lor de ctre brbai prin sclavie,

exploatare, viol, natere, avort etc. vreme de mii de ani. Durerea emoional sau fizic ce pentru

multe femei precede i coincide cu ciclul menstrual este corpul-durere în aspectul su colectiv, care

se trezete din somnolen în acel moment dei el poate fi trezit i în alte momente El împiedic



161

se trezete din somnolen în acel moment, dei el poate fi trezit i în alte momente. El împiedic

circulaia liber a energiei prin corp, a crei expresie fizic este menstruaia. Haidei s rmânem la

aceast idee un moment i s vedem cum poate ea s devin o ocazie de dezvoltare spiritual.

Deseori, femeile sunt Ästpânite" de corpul-durere în perioada menstruaiei. Acesta are o

încrctur energetic foarte puternic i v poate atrage cu uurin în identificarea incontient cu

el. Atunci suntei activ posedat de câmpul energetic ce v ocup spaiul interior i pretinde csuntei chiar dvs. ² dar, desigur, nu suntei deloc dvs. Vorbete prin dvs., acioneaz prin dvs.,

gândete prin dvs. El va crea în viaa dvs. situaii negative, astfel încât s se poat hrni cu aceast

energie. Vrea mai mult durere, indiferent sub ce form. Am descris deja acest proces, care poate fi

violent i distructiv. Este durere pur, durere trecut ² i nu suntei dvs.

Numrul femeilor care se apropie acum de starea de trezire complet este deja mai mare

decât cel al brbailor i va fi din ce în ce mai mare în anii care vor veni. în final, brbaii s-ar putea

s le ajung din urm, dar pentru un interval de timp considerabil va exista un decalaj între gradul

de contiin al celor dou sexe. Femeile îi redobândesc funcia la care au dreptul prin natere i

care din acest motiv le revine mai mult lor decât brbailor: aceea de a fi o punte de legtur între

lumea manifest i Nemanifest, între fizic i spirit. Principala dvs. sarcin acum, ca femeie, este s

transformai corpul-durere astfel încât s nu se mai interpun între dvs. i inele dvs. adevrat,

esena dvs. Desigur, trebuie s depii i cellalt obstacol în calea dezvoltrii spirituale ² mintea

gânditoare ², dar prezena intens pe care o vei genera când vei lucra cu corpul-durere v vaelibera i de identificarea cu mintea.

Primul lucru pe care trebuie s vi-l amintii este acesta: atâta timp cât v construii o identitate

din durere, nu v vei putea elibera de ea. Atâta timp cât o parte a sentimentului dvs. de identitate

este investit în durerea dvs. emoional, v vei opune incontient sau vei sabota orice încercare de



162

este investit în durerea dvs. emoional, v vei opune incontient sau vei sabota orice încercare de

a v vindeca de durere. De ce? Pur i simplu pentru c dorii s rmânei intact, iar durerea a

devenit o parte esenial a dvs. Acesta este un proces incontient i singurul mod de a-l depi este

s îl aducei în contiin.

A v da brusc seama de faptul c suntei sau ai fost ataat de durerea proprie poate fi

ocant. în momentul în care v dai seama de acest lucru ai rupt ataamentul. Corpul-durere esteun câmp energetic, aproape ca o entitate, care a devenit temporar locatarul spaiului dvs. interior. O

parte a energiei vitale a rmas blocat în aceast capcan, o energie care nu mai circul. Desigur,

corpul-durere exist din cauz c în trecut s-au întâmplat anumite lucruri. Este trecutul viu din dvs.

i, dac v identificai cu el, v identificai cu trecutul. Atunci când v identificai drept victim, credei

c trecutul este mai puternic decât prezentul, credin contrar adevrului. Este credina c alte

persoane i ceea ce v-au fcut sunt responsabile pentru felul în care suntei azi, pentru suferina

dvs. emoional sau pentru incapacitatea de a fi cel/cea care suntei în realitate. Adevrul este c

singura putere care exist este coninut în momentul prezent: este puterea prezenei dvs. Odat ce

vei cunoate acest lucru, v vei da seama c numai dvs. suntei responsabil pentru spaiul dvs.

interior de acum ² i nimeni altcineva ² i c trecutul nu poate învinge puterea Clipei de acum.

S Aadar, identificarea v împiedic s rezolvai problema corpului-durere. Unele femei, care

sunt deja destul de contiente pentru a-i abandona identitatea de victim la nivel personal, continu

s se agate de o identitate colectiv de victim: ÄCe le-au fcut brbaii femeilor!" Au dreptate ² i



163

în acelai timp greesc. Au dreptate deoarece corpul-durere colectiv feminin a luat natere, înprincipal, din cauza violenelor exercitate de brbai asupra femeilor i, de asemenea, din cauza

reprimrii feminitii pe întreaga planet timp de milioane de ani. Ele greesc în cazul în care o parte

a sentimentului lor de identitate deriv de aici, închizându-se astfel într-o identitate feminin

colectiv. Dac o femeie continu s nutreasc ur, resentimente sau s condamne, ea îi

pstreazpul corpul-durere. Acest lucru îi poate oferi o identitate încurajatoare de solidaritate cu alte

femei, dar o face prizoniera trecutului i îi blocheaz accesul deplin la esena i puterea ei

adevrat. Dac femeile îi resping pe brbai, întrein un sentiment de separare, întrind astfel

inele fals. i cu cât inele fals este mai puternic, cu atât suntei mai departe de natura dvs.

adevrat. Aa c nu v folosii corpul-durere pentru a v crea o identitate. Folosii-l în schimb pentru a v

dezvolta spiritual. Transformai-l în contiin. Unul dintre cele mai bune momente pentru a face

aceasta este în timpul ciclului menstrual. Cred c, în anii care vor veni, multe femei vor ptrunde în

starea de contiin profund în acest interval. De obicei, este o perioad de incontien pentru

multe femei, deoarece corpul-durere colectiv feminin preia controlul. Totui, dup ce ai atins un

anumit nivel de contiin, putei inversa procesul, astfel încât în loc s devenii mai incontient, s

devenii mai contient. Am descris deja procesul fundamental, dar a vrea s îl mai parcurgem o

dat, acum îns referindu-ne în mod special la corpul-durere feminin colectiv.

Când tii c se apropie perioada ciclului menstrual, înainte de a simi primele semne alefenomenului, numit în termeni uzuali tensiune premenstrual, adic trezirea corpului-durere feminin

colectiv, fii foarte atent i locuii-v corpul cât mai mult posibil. Când apar primele semne, trebuie

s fii suficient de vigilent pentru a le Äsurprinde" înainte ca ele s pun stpânire pe dvs. De

exemplu, primul semn poate fi un sentiment brusc de iritare puternic, de furie sau un simptom pur



164

fizic. Indiferent în ce ar consta, observai-l înainte ca el s pun stpânire pe gândirea sau pe

comportamentul dvs. Aceasta înseamn pur i simplu s v îndreptai atenia asupra lui. Dac este

o emoie, simii puternica încrctur energetic din spatele ei. Recunoatei corpul-durere. în

acelai timp, devenii observatorul; fii atent la prezena contient i simii-i puterea. Orice emoie

în care vei aduce prezena dvs. va slbi curând i se va transforma. Dac este un simplu simptomfizic, atenia pe care i-o acordai îl va împiedica s se transforme într-o emoie sau gând. Apoi

continuai s fii vigilent i ateptai s apar urmtorul semn al corpului-durere. Când acesta

apare, surprindei-l i procedai la fel ca mai înainte.

Mai târziu, când corpul-durere s-a trezit complet din starea sa de somnolen, vei tri o

tulburare considerabil a spaiului interior, care va dura poate câteva zile. Indiferent de forma pe

care o ia, rmânei prezent. Acordai-i întreaga dvs. atenie. Observai tumultul din interior.

Acceptai-i prezena. Pstrai aceast informaie i devenii cunosctorul. Nu uitai: nu lsai corpul-

durere s v foloseasc mintea i s pun stpânire pe gândirea dvs. Urmrii-l. Simii-i energia în

corpul dvs. Dup cum tii, atenie deplin înseamn acceptare complet.

Printr-o atenie susinut i, astfel, prin acceptare, apare transformarea. Corpul-durere se

transform într-o contiin strlucitoare, aa cum o bucat de lemn se transform i ea în flacr

atunci când este pus în foc sau lâng el. Menstruaia va deveni atunci nu numai o expresie vesel

i plcut a feminitii, ci i un moment sacru de transformare, în care dai natere unei noicontiine. Natura dvs. adevrat va strluci prin ea, atât în aspectele sale feminine, ca Mam

Divin, cât i în aspectul su transcendent ca Fiin divin ce depete dualismul masculin-feminin.

Dac partenerul dvs. este suficient de contient, v poate ajuta în acest exerciiu pe care

tocmai l-am descris, pstrând frecvena prezenei intense mai ales în acest interval. Dac el rmâne



165

prezent ori de câte ori recdei în identificarea incontient cu corpul-durere, lucru care este posibil

i se va întâmpla la început, vei putea foarte repede s v alturai lui în aceast stare. Adic, ori

de câte ori corpul-durere preia temporar controlul, în timpul menstruaiei sau în alte momente,

partenerul nu îl va confunda cu dvs. Chiar dac acesta îl atac, cum probabil o va face, el nu va

reaciona ca i cum ai fi Ädvs.", retrgându-se sau construind un fel sau altul de aprare. îi vapstra spaiul de prezen intens. Nu mai este nevoie de niciun alt lucru pentru transformare. în alte

momente, vei fi capabil s facei acelai lucru pentru el sau s îl ajutai sâ-i recâtige contiina

de sub dominaia minii, atr-gându-i atenia ctre aici i acum ori de câte ori se va identifica cu

gândirea.

În acest fel, un permanent câmp energetic de o frecven înalt i pur va lua natere între

dvs. Nici iluziile, nici durerea, nici conflictele, nimic din ceea ce este strin de dvs. i nu este iubire

nu va putea supravieui. Aceasta reprezint împlinirea scopului divin, transpersonal al relaiei dvs.

Devine un vârtej de contiin, care va atrage multe alte persoane.

Renunarea la relaia cu sine

Când o persoan este deplin contient, mai simte nevoia unei relaii de cuplu? Un brbat se

mai simte atras de o femeie? O femeie se mai simte incomplet fr un brbat?

Indiferent de nivelul dezvoltrii spirituale, suntei înc brbat sau femeie, aa c la nivelulidentitii formale nu suntei complet. Suntei numai o jumtate a întregului. Aceast stare de

neîmplinire este simit sub forma atraciei dintre brbai i femei, a atraciei ctre polaritatea

energetic opus, indiferent cât de contient ai fi. Dar în aceast stare de conectare interioar,

simii atracia undeva la suprafaa sau la periferia vieii dvs. Orice lucru care vi se întâmpl în



166

p p p

aceast stare este resimit ca marginal. Î ntreaga lume pare numai o îngrmdire de valuri sau de

unde la suprafaa unui ocean vast i adânc. Dvs. suntei oceanul i, desigur, suntei i valul, dar un

val care i-a îneles adevrata identitate de ocean i comparat cu imensitatea i profunzimea

oceanului, lumea valurilor i a undelor nu mai este deloc important.

Acest lucru nu înseamn c nu mai avei relaii profunde cu alte persoane sau cu partenerul.De fapt, putei avea relaii profunde numai dac suntei contient de Fiin. Venind din Fiin, suntei

capabil s v gsii centrul în spatele vlului formei. în Fiin, masculinul i femininul sunt una.

Forma dvs. poate continua s aib anumite nevoi, dar Fiina nu are nici una. Este deja complet i

întreag. Dac aceste nevoi sunt satisfcute, este minunat, dar satisfacerea sau nesatisfa-cerea lor

nu afecteaz în nici un fel starea dvs. profund. Astfel încât este perfect posibil ca o persoan care

a atins un nivel avansat de dezvoltare spiritual s aib un sentiment de neîmplinire la nivelul

superficial al fiinei, în cazul în care nevoia de a-i satisface polaritatea masculin sau feminin nu

este împlinit i în acelai timp s se simt complet, împlinit i împcat în interior.

Î n încercarea de a te dezvolta spiritual, homosexualitatea este un ajutor, un obstacol sau nu

are nicio importan?

Pe msur ce v apropiai de maturitate, incertitudinea "orientrii sexuale urmat de realizarea

faptului c suntei Ädiferit" de alii v poate fora s v desprindei din identificarea cu tiparele socialecondiionate de gândire i comportament. Aceasta va ridica automat i nivelul de contiin

deasupra celui de incontien al majoritii, ai crei membri preiau necritic toate tiparele motenite.

Din acest punct de vedere, homosexualitatea poate fi un ajutor. Condiia de marginal, de persoan

care nu se potrivete cu restul grupului sau care este respins de grup, indiferent din ce motiv, face



167

viaa dificil, dar v ofer în acelai timp un avantaj din punctul de vedere al dezvoltrii spirituale. V

scoate din starea de incontien aproape forat.

Pe de alt parte, dac v construii un sentiment al identitii bazat pe homosexualitatea dvs.,

ai scpat dintr-o capcan pentru a cdea în alta. Vei juca roluri i jocuri dictate de imaginea

mental pe care o avei despre sine ca homosexual. Vei deveni incontient, inconsistent. în spatelemtii sinelui fals vei fi foarte nefericit. într-o atare situaie, homosexualitatea va fi un obstacol. Dar

vei avea, bineîneles, i alte ocazii. Nefericirea profund poate fi un stimul grozav pentru trezirea

contiinei.

Nu este adevrat c trebuie s ai o relaie bun cu tine însui i s te iubeti înainte de a putea

avea o relaie în care s te simi împlinit cu o alt persoan?

Dac nu v putei simi relaxat când suntei singur, vei cuta o relaie ca s v mascai

disconfortul. i putei fi sigur c disconfortul va reaprea sub o form sau alta în relaie i probabil v

vei considera responsabil pentru aceast situaie.

Tot ce trebuie s facei este s acceptai în totalitate momentul. Atunci vei fi în largul dvs. aici

i acum i vei avea o relaie confortabil cu sine.

Dar este neaprat necesar s avei o relaie cu dvs.? De ce nu putei pur i simplu s fii dvs.?Când avei o relaie cu dvs., v împrii în dou: Äeu" i Äeu însumi", subiect i obiect. Aceast

dualitate creat de minte este cauza principal a problemelor i a conflictelor din viaa dvs. în starea

de iluminare, suntei dvs. ² Ädvs." i Äinele dvs." fuzioneaz. Nu v criticai, nu v plângei de mil,

nu suntei mândru de dvs., nu v iubii, nu v urâi .a.m.d. Ruptura produs de contiina



168

autoreflexiv se repar, iar blestemul ei este înlturat. Nu exist niciun Äsine" pe care s fie nevoie

s-1 aprai, s-1 protejai sau s-1 hrnii. Când ai atins un anumit nivel de dezvoltare spiritual,

exist o singur relaie pe care nu o mai avei: relaia cu sine. Odat ce ai renunat la ea, toate ce-

lelalte relaii vor fi relaii de iubire.

Capitolul 9Dincolo de fericire i nefericire se afl pacea

Binele superior, dincolo de bine i de ru

Exist vreo diferen între fericire i pacea interioar?

Da. Fericirea depinde de condiii percepute ca pozitive; pacea interioar, nu.

Putem atrage numai circumstane pozitive în via? Dac atitudinea i gândirea noastr sunt

mereu pozitive, am crea numai evenimente i situaii pozitive, nu-i aa?

tii într-adevr ce este pozitiv i ce este negativ? Avei o viziune de ansamblu? Au existat

multe persoane pentru care limitrile, eecul, pierderea, boala sau durerea de orice fel s-au dovedit

cei mai mari profesori. Astfel au învat s renune la imaginile false despre sine i la scopurile i

dorinele superficiale, dictate de inele fals. Au dobândit profunzime, smerenie i compasiune. Au

devenit mai reale.

Ori de câte ori vi se întâmpl un lucru negativ, exist o lecie profund ascuns în aceleveniment, dei în momentul respectiv poate c nu o sesizai. Chiar i o boal scurt sau un

accident v pot arta ce este real i ce nu este real în viaa dvs., ce conteaz i ce nu conteaz în

ultim instan.

Dintr-o perspectiv superioar, condiiile sunt întotdeauna pozitive. Ca s fiu mai precis: ele nu



169

sunt nici pozitive, nici pegative. Sunt ceea ce sunt. i când trii acceptând complet starea de fapt ²

singurul mod sntos de a tri ² nu mai exist Äbine" i Ärâu" în viaa dvs. Exist numai un bine su-

perior ² în care este inclus i Ärul". Totui din perspectiva minii exist bine-ru, plcere-neplcere,

iubire-ur. De aceea, se spune în Cartea Genezei c Adam i Eva nu au mai avut voie s rmân în

Ärai" dup ce au Ämâncat din pomul cunoaterii binelui i rului".Pentru mine totul sun a negare i pclire de sine. Când mi se întâmpl un lucru groaznic,

mie sau unei persoane apropiate ² un accident, o boal, o durere de un anumit fel sau moartea ²

pot s m prefac c nu este chiar atât de ru, dar realitatea c este un lucru ru rmâne, aa c nu

îneleg de ce trebuie s o neg?

Nu v prefacei i nu pretindei nimic. Permitei lucrurilor s fie aa cum sunt, atâta tot.

Atitudinea de a le Äpermite lucrurilor s fie aa cum sunt" v va ajuta s depii mintea cu tiparele ei

de rezisten ce creeaz polariti pozitiv-negativ. Este un aspect esenial al iertrii. Iertarea

prezentului este i mai important decât iertarea trecutului. Dac iertai fiecare moment ² îi

permitei sa existe ca atare ², atunci nu vor exista acumulri de resentimente care s necesite mai

târziu iertarea dvs.

Nu uitai c aici nu vorbim de fericire. De exemplu, când o persoan iubit tocmai a murit sau

v simii moartea aproape, nu putei fi fericit. Este imposibil. Dar putei fi împcat. Poate c vei

plânge i v vei simi trist, dar dac ai abandonat rezistenele, în spatele tristeii vei simi o linite,un calm profund i o prezen sacr. Aceasta este emanaia Fiinei, este pacea interioar, binele

care nu are opus.

i dac este o situaie în care pot schimba ceva? Cum îi pot permite s existe, încercând în

acelai timp s o schimb ?



170

Facei ceea ce trebuie s facei. Între timp, acceptai situaia existent. Deoarece mintea i

rezistena sunt sinonime, acceptarea v elibereaz imediat de dominaia minii i astfel va

reconecteaz cu Fiina. Ca urmare, motivaiile obinuite ale sinelui fals pentru a intra în aciune ²

frica, lcomia, nevoia de control, de a apra sau alimenta falsul sentiment de identitate ² nu vor

înceta s funcioneze. O inteligen mult mai puternic decât mintea are acum controlul i astfel, înaciunile dvs., va ptrunde o alt calitate a contiinei.

ÄAcceptai ceea ce vine spre voi esut în tiparul destinului, cci ce ar putea fi mai potrivit pentru

nevoile voastre?". Aceste cuvinte au fost scrise acum 2.000 de ani de Marcus Aurelius, unul dintre

oamenii extrem de rari care au avut în acelai timp i puterea lumeasc, i înelepciunea.

Se pare c cei mai muli dintre oameni au nevoie de un anumit grad de suferin înainte de a-

i abandona rezistenele i de a înva s accepte ² înainte de a ierta. Imediat ce fac acest lucru,

se întâmpl unul dintre cele mai mari miracole: trezirea contiinei Fiinei prin ceea ce pare a fi rul,

transformarea suferinei în pace interioar. Efectul ultim al tuturor relelor i suferinelor din lume este

c ele îi vor fora pe oameni s realizeze cine sunt dincolo de nume i de form. Astfel, ceea ce

percepem ca fiind ru din perspectiva noastr limitat este, de fapt, o parte din binele superior care

nu are opus. Totui, acest lucru nu devine adevrat pentru dvs. decât prin iertare. Pân când nu se

întâmpl acest lucru, rul nu a fost recuperat i din acest motiv rmâne ru.

Prin iertare, care în esen înseamn recunoaterea lipsei de realitate a trecutului i

acceptarea momentului prezent aa cum apare, miracolul transformrii se produce nu numai

înuntru, ci i în afar. Un spaiu linitit de prezen intens apare atât în dvs., cât i în jurul dvs.

Oricine i orice intr în acest câmp al contiinei va fi afectat de ea, uneori vizibil i imediat, alteori la

niveluri mai profunde, schimbrile vizibile aprând ulterior. Dizolvai dezacordurile, vindecai durerile,



171

spulberai incontiena ² fr s facei nimic ² pur i simplu existând i pstrând frecvena

prezenei intense.

SSfâritul dramei vieii dvs.

Î n aceast stare de acceptare i pace interioar, chiar dac nu le-am numi Ärele", se mai pot

produce evenimente care ar putea fii numite Ä rele" din perspectiva contiinei obinuite?

Cea mai mare parte a lucrurilor aa-zis rele care se întâmpl în vieile oamenilor sunt cauzatede incontien. Ele se creeaz singure sau, mai bine-zis, sunt create de inele fals. M refer la

lucrurile Ädramatice". Când suntei total contient, în viaa dvs. nu se mai produc evenimente

dramatice. Dai-mi voie s v reamintesc cum funcioneaz inele fals i cum creeaz el dramele.

Sinele fals este mintea nesupravegheat ce v conduce viaa atunci când nu suntei prezent

sub forma contiinei treze, ca martor tcut. inele fals se percepe ca fragment separat într-un

univers ostil, fr o legtur real cu vreo alt fiin, înconjurat de alte forme de sine fals, ale altor

oameni, pe care fie le vede ca pe nite ameninri poteniale, fie încearc s le foloseasc pentru

atingerea scopurilor sale. Tiparele de baz ale sinelui fals sunt fcute s îi abat frica profund înr-

dcinat sau sentimentul de lips. Ele sunt rezistena, controlul, puterea, lcomia, aprarea, atacul.

O parte din strategiile sinelui fals sunt extrem de inteligente, îns cu toate acestea nu rezolv

niciodat niciuna dintre problemele sale, pur i simplu pentru c problema este însui sinele fals.



172

Când sinele fals al unei persoane întâlnete un alt sine fals, într-o relaie personal sau în

cadrul unei organizaii sau instituii, mai devreme sau mai târziu se întâmpl lucruri Ärele": drame de

un fel sau altul, sub forma conflictelor, a problemelor, a luptelor pentru putere, a violenei fizice sau

emoionale .a.m.d. Aici intr i relele colective, ca rzboiul, genocidul i exploatarea -² toate

cauzate de incontiena acumulat. în plus, multe tipuri de boli sunt produse de rezistena continua sinelui fals, care genereaz restricii i blocaje în circulaia energiei prin corp. Când v reconectai

cu Fiina i nu mai suntei condus de minte, încetai s mai creai toate acele lucruri. Nu mai creai i

nu mai participai la nicio dram.

Ori de câte ori inele fals al cuiva întâlnete un alt sine fals, apar drame de un fel sau altul.

Chiar dac trii complet singur, tot v vei crea o dram proprie. Când v este mil de dvs., începe

drama. Când v simii vinovat sau anxios, este tot o dram. Când lsai trecutul sau viitorul s se

suprapun prezentului, creai timp, timp psihologic ² materialul din care se construiesc dramele. Ori

de câte ori nu respectai momentul prezent, permiându-i s existe aa cum este, creai drame.Cei mai muli oameni îi iubesc drama vieii lor. Povestea lor este identitatea lor. Sinele fals le

conduce viaa. Au investit în aceast poveste tot sentimentul identitii lor. Chiar i cutarea ² de

obicei fr succes ² a unui rspuns, a unei soluii sau a unui mod de vindecare devine o parte din

ea. i lucrul de care se tem i cruia i se împotrivesc cel mai mult este sfâritul dramei proprii. Atâtatimp cât sunt mintea lor, lucrul de care se tem i cruia i se împotrivesc cel mai tare este propria lor

trezire.

Când trii într-o deplin acceptare a ceea ce este, ai pus capt dramelor în viaa dvs. o dat

pentru totdeauna. Nimeni nu mai poate nici mcar s se certe cu dvs., indiferent cât de tare se

t d i t N t i t d it l t ti t O t i li



173

strduiete. Nu v putei certa cu o persoan care a devenit complet contient. O ceart implic

identificarea cu mintea i o poziie mental, ca i o rezisten i o reacie fa de poziia celuilalt.

Rezultatul este c polaritile opuse se energizeaz reciproc. Aceasta este mecanica incontientului.

V putei exprima prerea clar i ferm, dar în spatele ei nu se va mai afla nicio for de reacie,

niciun fel de aprare sau atac. Aa c nu se va transforma într-o dram. Când suntei deplincontient, încetai s mai fii în conflict. ÄNicio persoan unificat cu sine nu poate nici mcar s

conceap conflictul", afirm Cursul despre miracole. Aceasta se refer nu numai la conflictul cu alte

persoane, ci, mult mai important, i la conflictul cu sine, care înceteaz atunci când nu mai exist

contradicii între cererile i ateptrile minii dvs. i ceea ce este.

Efemeritatea i ciclurile vieii

Totui, atâta timp cât v aflai în dimensiunea fizic i suntei legat de psihicul uman colectiv,

durerea fizic ² dei rar ² mai este înc posibil. Ea nu trebuie confundat cu suferina, cu

durerea mental-emoional. Orice suferin este creat de inele fals i apare ca urmare a

rezistenei. De asemenea, atâta timp cât v aflai în aceast dimensiune, mai suntei înc supusnaturii ei ciclice i legii efemeritii tuturor lucrurilor, dar nu mai percepei acest lucru ca Äru" ² el

exist pur i simplu.

Acceptând starea i calitatea prezent a tuturor lucrurilor, vi se dezvluie o dimensiune mai

profund în spatele jocului contrariilor, ca o prezen durabil, o linite adânc ce nu se schimb, obucurie fr nicio cauz, dincolo de bine i de ru. Este bucuria Fiinei, pacea lui Dumnezeu.

La nivelul formei, exist natere i moarte, creaie i distrugere, cretere i dispariie a

formelor aparent separate. Acest lucru se reflect peste tot: în ciclul de via al unei stele sau al unei

planete, al unui corp fizic, al unui copac, al unei flori; în ridicarea i prbuirea naiunilor, a

i t l liti i ili iil i î i it bil l i l â ti i d di i i



174

sistemelor politice, a civilizaiilor; i în inevitabilul ciclu câtig-pierdere din viaa unei persoane.

Exist cicluri ale succesului, când lucrurile se adun în jurul dvs. i prosperai, i cicluri ale

eecului, când lucrurile se spulber sau se dezintegreaz i trebuie s renunai la ele pentru a lsa

s apar lucruri noi sau pentru a le permite transformrilor s se produc. Dac v agai de lucruri

i v opunei în momentul respectiv înseamn c refuzai s acceptai cursul vieii i vei suferi.Nu este adevrat c ciclul ascendent este bun i cel descendent este ru, cu excepia

evalurilor mentale. Creterea este de obicei pozitiv, dar nimic nu poate crete la infinit. Dac

aceast cretere, de orice fel, ar continua mereu, în final ar deveni monstruoas i distructiv.

Distrugerea este necesar ca s poat avea loc o nou cretere. Nu se poate una fr alta.

Ciclul descendent este absolut esenial pentru realizarea spiritual. Trebuie s ai un eec

profund la un anumit nivel sau s trieti o pierdere sau o durere profund ca s te simi atras ctre

dimensiunea spiritual. Sau poate c, la un moment dat, succesul însui a devenit gol i lipsit de

sens i astfel s-a transformat în eec. Eecul se afl ascuns în fiecare succes i succesul în

fiecare eec. În aceast lume, adic la nivelul formei, toat lumea are Äeecuri" mai devreme sau

mai târziu i, desigur, fiecare realizare ajunge în ultim instan un nimic. Toate formele sunt

efemere.

Putei continua s fii activ, s v bucurai exprimând sau creând forme i circumstane noi,

fr s v identificai cu ele. Nu avei nevoie de ele ca s v dea un sentiment de identitate. Ele nusunt viaa dvs. - numai situaia dvs. de via.

Energia dvs. fizic este i ea supus ciclurilor. Nu poate fi întotdeauna la nivel maxim. Vor

exista momente de energie slab i momente de energie înalt. Vor exista perioade când vei fi

extrem de activ sau de creativ, dar este posibil s existe i momente când totul pare s stea pe loc

i când avei sentimentul c nu obinei niciun rezultat c nu realizai nimic Un ciclu poate dura



175

i când avei sentimentul c nu obinei niciun rezultat, c nu realizai nimic. Un ciclu poate dura

oricât, de la câteva ore la câiva ani. Exist cicluri mari i cicluri mici în interiorul acestora. Multe boli

apar din împotrivirea fa de aceste cicluri de energie sczut, care sunt vitale pentru regenerare.

Compulsia de a face i tendina de a deriva sentimentul valorii proprii i sentimentul identitii din

factori externi, cum ar fi realizrile, sunt o iluzie inevitabil atâta timp cât v identificai cu mintea. înaceste condiii devine foarte dificil sau chiar imposibil pentru dvs. s acceptai ciclurile negative i s

le permitei s existe. Astfel, inteligena organismului poate prelua controlul ca msur de

autoprotecie, creând o boal pentru a v fora s v oprii, pentru ca regenerarea necesar s aib

loc.

Natura ciclic a universului este strâns legat de efemerita-tea tuturor lucrurilor i a situaiilor.

Buddha a fcut din aceasta partea central a învturii sale. Toate condiiile sunt extrem de

instabile i aflate într-un flux constant, sau, dup cum spunea el, efemeritatea este o caracteristic a

fiecrei stri, a fiecrei situaii pe care o vei întâlni în via. Aceasta se va schimba, va disprea sau

va înceta s v mai mulumeasc. Efemeritatea are un rol central i în învturile lui Isus: ÄNuadunai pentru voi comori pe pmânt, unde moliile i rugina distrug i unde hoii intr i fur...".

Atâta timp cât o stare este evaluat de mintea dvs. ca fiind Äbun", indiferent dac este vorba

de o relaie, o posesiune, un rol social, un loc sau corpul fizic, mintea se ataeaz de ea i se

identific cu ea. V face fericit, v face s avei un sentiment pozitiv fa de propria persoan ipoate s devin o parte din dvs. sau din acela care credei c suntei. Dar nimic nu dureaz în

aceast dimensiune în care moliile i rugina distrug totul. Lucrurile iau sfârit, se transform sau

sufer o schimbare de polaritate: aceeai stare care ieri sau anul trecut era bun a devenit brusc

sau treptat rea. Starea care v fcea fericit v face acum nefericit. Prosperitatea de azi devine con-

sumismul fr sfârit de mâine Cstoria i luna de miere fericite devin divorul nefericit sau



176

sumismul fr sfârit de mâine. Cstoria i luna de miere fericite devin divorul nefericit sau

coabitarea nefericit de mâine. Sau o anumit stare dispare, i absena ei v face nefericit. Când o

stare sau o situaie de care mintea s-a ataat i cu care s-a identificat se schimb sau dispare,

mintea nu poate accepta acest lucru. Se va aga de starea care dispare i se va opune schimbrii.

Este ca i cum un membru ar fi smuls din corpul dvs.Uneori, auzim despre oameni care i-au pierdut toi banii sau a cror reputaie a fost distrus,

motiv pentru care s-au sinucis. Acestea sunt cazuri extreme. Alii, atunci când sufer o pierdere

grav de un fel sau altul, devin profund nefericii i se îmbolnvesc. Nu pot face diferena între ei

înii i situaia de via în care se afl. Am citit de curând despre o actri renumit, care a murit la

80 de ani. Când frumuseea ei a început s pleasc i s fie distrus de btrânee, a ajuns la

disperare i a început s duc o via extrem de retras. i ea se identificase cu o stare extern:

aspectul ei fizic. La început, aceast stare i-a creat un sentiment de identitate fericit, apoi unul

nefericit. Dac ar fi fost capabil s intre în legtur cu viaa atemporal i lipsit de form din ea, i-

ar fi putut urmri i accepta ofilirea formei exterioare în deplin linite i pace sufleteasc. Mai mult,forma ei exterioar ar fi devenit din ce în ce mai transparent fa de lumina care izvora din natura ei

adevrat atemporal, astfel încât frumuseea nu i s-ar fi diminuat, ci s-ar fi transformat pur i simplu

în frumusee spiritual. Totui, nimeni nu i-a spus c acest lucru este posibil. Cel mai important mod

de cunoatere nu este înc accesibil tuturor.

SBuddha ne-a învat c fericirea este dukkha ² un cuvânt din limba pali, care înseamn



177

Äsuferin" sau Äinsatisfacie". Este inseparabil de opusul ei. Adic fericirea i nefericirea sunt, de

fapt, una. Numai iluzia timpului le separ.

A privi lucrurile în acest fel nu înseamn negativism. Înseamn, pur i simplu, recunoaterea

naturii lucrurilor, astfel încât s nu alergai dup o iluzie tot restul vieii. Nu înseamn nici c nu ar

trebui s apreciai lucrurile sau strile plcute. Dar a încerca s obinei prin ele un lucru pe care

acestea nu vi-l pot oferi ² o identitate, un sentiment de permanen i împlinire ² este o reet

sigur de frustrare i suferin. Industria reclamei i societatea de consum s-ar prbui în întregime

dac oamenii ar progresa spiritual i nu ar mai încerca s-i gseasc identitatea prin lucruri. Cu cât

încercai mai mult s obinei fericirea în acest fel, cu atât ea v va ocoli mai mult. Niciun lucru dinafar nu v va satisface decât temporar i superficial, dar probabil c vei avea nevoie de multe

deziluzii pân când s realizai acest adevr. Lucrurile i strile v pot oferi plcere, dar v vor da i

durere. Lucrurile i strile v pot oferi plcere, dar nu v vor da bucurie. Nimic nu v poate aduce

bucurie. Bucuria nu are o cauz i vine din interior, întocmai ca bucuria Fiinei. Este o parte

esenial a strii interioare de pace, stare care a fost numit pacea lui Dumnezeu. Este starea dvs.natural, nu un lucru pentru care trebuie s v strduii mult s-1 obinei sau s-l realizai.

Muli oameni nu îi dau seama niciodat c niciunul dintre lucrurile pe care le fac, le posed

sau le realizeaz nu le poate aduce Ämântuirea". Cei care observ acest fapt devin deseori plictisii

de lume i depresivi: dac nimic nu le poate oferi o satisfacie adevrat, pentru ce s te lupi, ce

rost mai au toate? în Vechiul Testament profetul trebuie s fi ajuns la o astfel de contiin când a

scris: ÄAm vzut tot ce se face sub soare i privii, totul este deertciune i sforare în van". Când

ajungei în acest punct, suntei la un pas de disperare ² i la un pas de iluminare.

Un clugr budist mi-a spus odat: ÄTot ceea ce am învat în cei 20 de ani de când sunt

clugr poate fi rezumat într-o singur propoziie: «Tot ceea ce apare dispare» Asta este tot ce



178

clugr poate fi rezumat într o singur propoziie: «Tot ceea ce apare dispare». Asta este tot ce

tiu". Desigur, voia s spun cam urmtoarele: am învat s nu m opun situaiei prezente; am

învat s-i permit prezentului s existe i s accept natura efemer a tuturor lucrurilor i strilor.

Astfel, mi-am gsit linitea.

A nu opune rezisten vieii înseamn a fi atins starea de graie, de uurin i iluminare. Aceast stare nu mai depinde de anumite stri sau caliti ale lucrurilor, bune sau rele. Pare

aproape paradoxal, i totui, atunci când dependena interioar de o anume form a disprut,

condiiile generale de via, formele exterioare, tind s se amelioreze foarte mult. Lucrurile, oamenii

sau condiiile de care credeai c avei nevoie ca s fii fericit v vin acum fr s fie nevoie s facei

vreun efort i suntei liber s v bucurai de ele i s le apreciai ² cât exist. Toate aceste lucruri,

desigur, vor disprea, ciclurile vin i se duc, dar, dac dependena a disprut, nu mai exist frica de

pierdere. Viaa curge mai uor.

Fericirea derivat dintr-o surs secundar nu este niciodat prea profund. Este numai o

reflexie palid a bucuriei Fiinei, pacea vibrant pe care o descoperii în interior atunci când vabandonai pe sine. Fiina v poart dincolo de polaritile opuse ale minii i v elibereaz de

dependena de form. Chiar dac totul s-ar prbui i s-ar distruge în jurul dvs., tot ai simi un miez

interior de pace profund. Poate c nu vei fi fericit, dar vei fi împcat.

SFolosirea i abandonarea negativismului

Orice rezisten intern este trit ca negativism sub o form sau alta Orice form de



179

Orice rezisten intern este trit ca negativism sub o form sau alta. Orice form denegativism este rezisten. în acest context, cele dou cuvinte sunt aproape sinonime. Negativismul

merge de la iritare sau nerbdare pân la furia feroce, de la o stare de deprimare sau suprare

tcut la disperarea suicidar. Uneori, rezistena declaneaz corpul emoional de durere, caz în

care chiar i o situaie minor poate provoca un negativism intens, ca furia, deprimarea sau suferina

profund.

Ego-ul crede c prin negativism poate manipula realitatea i poate obine ceea ce dorete.

Crede c prin negativism poate atrage o stare dezirabil sau dizolva una indezirabil. Cursul

miracolelor subliniaz faptul c, ori de câte ori suntei nefericit, exist credina incontient c prin

nefericire Äpltii" lucrul anume pe care-1 dorii. Dac Ädvs." ² mintea ² nu credei în faptul cnefericirea duce la vreun rezultat, de ce o mai creai? Adevrul este, desigur, c negativismul nu

duce la niciun rezultat. în loc s atrag o stare dezirabil, el o împiedic s apar. în loc s dizolve

starea indezirabil, el o ine pe loc. Singura sa funcie Äutil" este c întrete inele fals i acesta

este motivul pentru care acesta o iubete.Odat ce v-ai identificat cu o form sau alta de negativism, nu mai vrei s renunai la ea i,

la un nivel incontient profund, nu dorii nici schimbri pozitive. Ele v-ar amenina identitatea de

persoan deprimat, furioas i greu de mulumit. Atunci vei ignora, nega sau sabota lucrurile

pozitive din viaa dvs. Este un fenomen des întâlnit. i nebunesc în acelai timp.

Negativismul este ceva complet artificial. Este un factor de poluare psihic i observm c

exist o legtur profund între otrvirea i distrugerea naturii i negativismul amplu care s-a

acumulat în psihicul uman colectiv. Nicio alt form de via de pe planet nu cunoate

negativismul, în afar de oameni, tot aa cum nicio alt form de via nu batjocorete i nu

otrvete pmântul care o susine. Ai vzut vreodat o floare nefericit sau un stejar stresat? Ai



180

ot ete p â tu ca e o sus e ut eodat o oa e e e c t sau u steja st esat

întâlnit vreodat un delfin deprimat, o broasc având probleme de respect fa de sine, o pisic ce

nu se poate relaxa sau o pasre care s nutreasc ur i resentimente? Singurele animale care pot

tri ocazional ceva asemntor cu negativismul sau care dau semne de comportament nevrotic sunt

cele care triesc în strâns legtur cu mintea uman i cu nebunia ei.Urmrii orice plant sau animal i lsai-le s v învee acceptarea situaiei date,

abandonarea în faa Clipei de acum. Lsai-le s v învee Fiina. Lsai-le s v învee integritatea

² care înseamn a fi o unitate, a fi tu însui, a fi real. Lsai-le s v învee cum s trii, cum s

murii i cum s nu transformai viaa sau moartea într-o problem.

Am trit alturi de mai muli maetri Zen ² toi erau pisici . Chiar i raele m-au învat

importante lecii spirituale. Observarea lor este o meditaie în sine. Cât de linitite plutesc, într-o

total acceptare de sine, complet prezente în Clipa de acum, demne i perfecte, aa cum numai o

fiin fr minte poate fi. Totui, din când în când, dou rae se iau la btaie ² uneori fr niciun

motiv aparent sau poate pentru c una a invadat spaiul personal al celeilalte. Lupta dureaz deobicei câteva secunde i apoi raele se despart, înoat în direcii diferite i dau cu putere din aripi de

câteva ori. Continu apoi s înoate linitite, ca i cum lupta nu ar fi avut niciodat loc. Când am

observat acest lucru pentru prima oar, am realizat brusc c aceste bti din aripi elibereaz un

surplus de energie, împiedicând astfel rmânerea sa în corp i transformarea în negativism. Aceasta

este o inteligen natural, i accesul la ea este foarte uor, pentru c animalele nu au o minte care

s in în mod artificial trecutul în via i apoi s construiasc o identitate în jurul lui.

O emoie negativ nu poate conine un mesaj important? De exemplu, dac m simt deseori

deprimat poate fi un semn c ceva nu este în regul cu viaa mea i m poate obliga s îmi analizez

situaia de via i s fac anumite schimbri. Aa c am nevoie s ascult ce îmi spune emoia i nu



181

s o resping ca fiind negativ.

Da, emoiile negative recurente conin uneori un mesaj, ca i bolile. Dar orice schimbri vei

face, indiferent dac ele sunt legate de munc, de relaiile personale sau de mediul ambiant,

acestea sunt, în ultim instan, doar o cosmetizare ² dac nu vin dintr-o modificare de contiin.Modificarea nu poate însemna decât un singur lucru: o prezen mai intens. Când ai ajuns la un

anumit grad de prezen, nu mai avei nevoie ca negativismul s v spun de ce anume avei

nevoie într-o situaie de via dat. Dar atâta timp cât negativismul este prezent, folosii-l. Folosii-l

ca pe un fel de semnal care s v reaminteasc s fii mai prezent.

Cum împiedicm apariia negativismului? Cum scpm de el dup ce a aprut?

Aa cum v-am spus, îl împiedicai s apar fiind total prezent. Dar nu v descurajai. Existfoarte puini oameni pe pmânt care îi pot menine o stare de prezen continu, dei unii sunt

foarte aproape de acest lucru. în curând cred c vor fi mult mai muli.

Ori de câte ori observai c resimii o form sau alta de negativism, nu o considerai un eec,

ci un semnal util, care v spune: ÄTrezete-te! Prsete-i mintea! Fii prezent!".

Exist un roman al lui Aldous Huxley care se numete Insula, scris în ultimii si ani de via,

când scriitorul devenise foarte interesat de învturile spirituale. Este relatat povestea unui brbat

care a naufragiat pe o insul pustie, izolat de restul lumii. Pe aceast insul se afl o civilizaie

unic. Lucrul neobinuit aici este c locuitorii, spre deosebire de restul lumii, sunt sntoi la minte.

Primul lucru pe care îl observ brbatul sunt papagalii colorai, aezai sus în copaci, care par s



182

p p p g p pspun coninu: ÄAtenie! Aici i acum! Atenie! Aici i acum!". Mai târziu, aflm c locuitorii insulei îi

învau aceste cuvinte ca s le reaminteasc continuu s fie prezeni.

Aa c, ori de câte ori simii c negativismul apare în sinea dvs., indiferent dac este cauzat

de un factor extern, de un gând sau de un lucru pe care nu-l contientizai, privii negativismul ca icum o voce ar spune: ÄAtenie! Aici i acum! Trezete-te!". Chiar i cea mai mic iritare este

semnificativ i trebuie acceptat i analizat; altminteri, se va produce o acumulare crescând a

reaciilor neobservate. Aa cum v-am mai spus, ai putea renuna la negativism odat ce v vei da

seama c nu dorii ca acest câmp energetic s se afle în interiorul dvs. i c este inutil. Dar în acest

caz asigurai-v c îl abandonai complet. Dac nu reuii s îl abandonai, atunci acceptai existena

lui i îndreptai-v atenia asupra acestui sentiment, aa cum v-am artat mai devreme.

O alternativ la abandonarea unei reacii negative este dizolvarea acesteia imaginându-v c

suntei transparent la cauza extern a reaciei. V recomand s exersai întâi cu lucruri minore, frnicio importan. S presupunem c stai acas, aezat confortabil în fotoliu. Brusc, auzii sunetul

ascuit al unei alarme auto din strad. Iritarea crete. Care este scopul iritrii? Niciunul. De ce ai

creat-o? Nu dvs. ai creat-o, ci mintea dvs. A fost o reacie complet automat, incontient. De ce a

creat-o mintea dvs.? Pentru c ea posed credina incontient c rezistena, pe care o trii ca

negativism sau nefericire de un anumit fel, va dizolva într-un fel aceast stare indezirabil. Desigur,

aceast credin este o iluzie. Rezistena pe care o creeaz, furia sau iritarea sunt în acest caz mult

mai perturbatoare decât cauza iniial pe care încearc s o elimine.

Toate acestea pot fi transformate în practic spiritual. Simii c devenii transparent, ca i

cum nu ai mai avea soliditatea corpului material. Permitei-i zgomotului sau cauzei reaciei dvs.



183

negative s treac pur i simplu prin dvs. Aa cum v-am mai spus, facei mai întâi acest exerciiu cu

lucrurile mici. Alarma de la main, câinele care latr, copiii care ip, blocajul din trafic. în loc s

construii în dvs. un zid de rezisten, care s fie constant i dureros lovit de lucruri Äce nu ar trebui

s se întâmple", lsai totul s treac prin dvs.Cineva v spune ceva într-un mod nepoliticos sau cu intenia de a v rni. În loc s avei o

reacie incontient i negativ, precum atacul, aprarea sau retragerea, lsai totul s treac prin

dvs. Nu opunei nicio rezisten. Ca i cum nu ar mai fi nimeni acolo care s se simt rnit. Aceasta

este iertarea, în acest fel, devenii invulnerabil. Putei s îi spunei acelei persoane c are un

comportament inacceptabil, dac asta alegei s facei. Dar ea nu mai are puterea de a v controla

starea interioar. Dvs. deinei controlul ² nu o alt persoan, nici mintea dvs. Indiferent dac este

vorba de o alarm auto, o persoan agresiv, o inundaie, un cutremur sau pierderea tuturor

bunurilor materiale, mecanismul de rezisten este acelai.Practic meditaia, am fost la diferite seminare, am citit multe cri despre practicile spirituale,

încerc s ajung la starea lipsei de rezisten ² îns, în cazul în care m întrebai dac am ajuns la o

pace interioar adevrat i durabil, rspunsul meu sincer va trebui s fie Ä nu ". De ce nu am g-

sit-o? Ce altceva pot s fac?

Înc o mai cutai în afar i nu putei iei din starea de cutare. Poate c urmtorul seminar

v va aduce rspunsul, poate aceast tehnic nou. Dac m întrebai pe mine, v-a spune: nu

cutai pacea. Nu cutai nicio alt stare în afara celei în care v aflai acum; altfel, vei

construi singur conflictul interior i rezistena incontient. Iertai-v pentru faptul c nu

suntei împcat. în momentul în care vei accepta complet lipsa dvs. de pace, ea se va



184

suntei împcat. în momentul în care vei accepta complet lipsa dvs. de pace, ea se va

transforma în pace. Orice lucru pe care îl acceptai pe deplin v va duce acolo, v va aduce pacea.

Acesta este miracolul abandonrii.

Poate c ai auzit expresia Äîntoarce i cellalt obraz", pe care a folosit-o acum 2.000 de ani un

mare maestru spiritual. El încerca s exprime simbolic secretul lipsei de rezisten i de reacie. Înaceast afirmaie, ca i în toate celelalte, el era interesat numai de realitatea dvs. interioar, nu de

comportamentul exterior din via.

Cunoatei povestea lui Banzan? Înainte de a deveni un mare maestru Zen, a încercat muli

ani s ating iluminarea, dar aceasta îi scpa. Apoi, într-o zi, în timp ce se plimba prin pia, a auzit

o conversaie între un mcelar i clientul su. ÄD-mi cea mai bun bucat de carne pe care o ai", a

spus clientul. Iar mcelarul i-a rspuns: ÄFiecare bucat pe care o am este cea mai bun. Nu exist

aici niciuna care s nu fie cea mai bun". Auzind aceste cuvinte, Banzan a atins iluminarea. Vd c

ateptai o explicaie. Când vei accepta starea prezent, fiecare Äbucat de carne" ² fiecare

moment va fi cel mai bun. Aceasta înseamn iluminare.Natura compasiunii

Depind sfera contrariilor create de minte, vei deveni asemeni unui lac adânc. Situaia

extern de via i tot ceea ce se întâmpl aici este suprafaa lacului. Uneori calm, uneori btut de

vânt i neuniform, în funcie de cicluri i anotimpuri, în adâncuri, totui, lacul este mereu netulburat.Dvs. suntei întreg lacul, nu doar suprafaa lui, i suntei în contact cu propria profunzime, care

rmâne absolut nemicat. Nu v opunei schimbrilor, agându-v mental de orice situaie.

Linitea dvs. interioar nu depinde de acest lucru. Rmânei în Fiin ² neschimbtoare,

atemporal, nemuritoare ² i satisfacia sau fericirea dvs. nu va mai depinde de lumea exterioar a

formelor schimbtoare. V putei bucura de ele, v putei juca, de asemenea, cu ele, putei crea



185

forme noi i aprecia frumuseea lor. Dar nu va fi nevoie s v ataai de niciuna.

Când devii atât de detaat nu înseamn c te îndeprtezi i de ceilali oameni?

Dimpotriv. Atâta timp cât nu suntei contient de Fiin, nu vei înelege realitatea altor

persoane, pentru c nu ai descoperit-o pe a dvs. Mintea va aproba sau va respinge forma lor, carenu include numai corpul, ci i mintea lor. Relaiile autentice devin posibile numai atunci când exist

contiina Fiinei. Venind din Fiin vei percepe corpul i mintea altei persoane ca pe un ecran în

spatele cruia putei simi realitatea ei adevrat, aa cum o simii pe a dvs. Aa c, atunci când v

vei confrunta cu suferina sau cu comportamentul incontient al altei persoane, rmânei prezent i

în contact cu Fiina i astfel vei putea privi dincolo de form, simind Fiina pur i strlucitoare a

celuilalt prin propria Fiin. La acest nivel, orice suferin este recunoscut ca iluzorie. Suferina este

cauzat de identificarea cu forma. Uneori aceast înelegere este însoit de miracole ale vindecrii

prin trezirea contiinei Fiinei în alii ² dac acetia sunt pregtii. Aceasta este compasiunea?

Da. Compasiunea este contiina unei legturi profunde între dvs. i toate celelalte fiine. Dar

compasiunea are dou laturi. Pe de o parte, deoarece înc mai suntei aici prin corpul dvs. fizic,

împrtii vulnerabilitatea i moartea formei cu toi oamenii i toate fiinele vii. Data viitoare când

vei spune: ÄNu am nimic în comun cu aceast persoan, amintii-v c avei foarte multe în comun:

peste câiva ani ² doi sau 70, asta nu conteaz foarte mult ², amândoi vei fi cadavre în

descompunere, apoi grmezi de praf, iar apoi nu va mai rmâne nimic. Aceasta este o realitate care

ne trezete i ne face s ne simim umili, lsând foarte puin loc mândriei. Este un gând negativ? Nu,

este un fapt. De ce s închidei ochii în faa lui? În acest sens, exist o egalitate total între dvs. i



186

orice alt fiin.

Unul dintre cele mai puternice exerciii spirituale este meditaia profund asupra morii formelor

fizice, inclusiv a propriei fiine. Acest lucru se numete Ämoartea înainte de moarte". Ptrundei cât

mai profund în acest exerciiu. Forma dvs. fizic se dizolv, nu mai exist. Apoi vine un momentcând toate formele mentale sau gândurile mor i ele. i totui dvs. suntei înc aici ² prezena

divin din dvs. Radiind, complet treaz. Niciun lucru real nu a murit vreodat, numai numele, formele

i iluziile.

Contiina existenei acestei dimensiuni nemuritoare, natura dvs. adevrat, este cealalt

latur a compasiunii. La un nivel profund, recunoatei acum nu numai propria nemurire, dar prin ea

i pe aceea a tuturor fiinelor. La nivelul formei, v împrtii din moartea i efemerul existenei. La

nivelul Fiinei, împrtii viaa etern, strlucitoare. Acestea sunt cele dou aspecte ale

compasiunii. în compasiune, sentimentele aparent opuse, ca tristeea i bucuria, se contopesc într-

un singur sentiment i se transform într-o pace interioar profund. Aceasta este pacea luiDumnezeu. Este unul dintre cele mai nobile sentimente de care sunt capabili oamenii i are o mare

putere de vindecare i transformare. Dar adevrata compasiune, aa cum am descris-o eu, este

rar. O empatie profund pentru suferina altei fiinei umane necesit, bineîneles, un grad înalt de

contiin, dar reprezint numai o latur a compasiunii. Nu este complet. Adevrata compasiune

depete empatia sau simpatia. Ea nu apare pân când tristeea nu se contopete cu bucuria,

bucuria Fiinei dincolo de form, bucuria vieii eterne.

Spre o ordine diferit a realitii

Nu sunt de acord cu ideea c un corp are nevoie s moar. Sunt convins c putem ajunge la

nemurirea fizic. M otivul pentru care corpul moare este acela c noi credem în moarte.



187

Corpul nu moare pentru c dvs. credei în moarte. Corpul exist, sau pare s existe, deoarece

credei în moarte. Corpul i moartea sunt aspecte ale aceleiai iluzii, create de modul de contiin

dominat de sinele fals, care nu are contiina Sursei vieii i se vede pe sine ca separat i constant

ameninat. Astfel, creeaz iluzia c suntei un corp, un vehicul fizic dens, constant ameninat. A te percepe pe tine sub forma unui corp vulnerabil, care s-a nscut i peste puin timp moare

² aceasta este iluzia. Corpul i moartea: o singur iluzie. Nu pot exista una fr alta. Vrei s

pstrai o parte a iluziei i s scpai de cealalt, îns acest lucru este imposibil. Fie o pstrai pe

toat, fie o abandonai în întregime.

Totui, nu putei scpa de corp i nici nu trebuie s facei acest lucru. Corpul este o percepie

incredibil de greit a naturii dvs. adevrate. Dar natura dvs. adevrat este ascuns undeva în

aceast iluzie, nu în afara ei, i astfel corpul este singurul punct de acces spre ea.

Dac ai vedea un înger, dar l-ai confunda cu o statuie, tot ce ar trebui s facei ar fi s v

modificai felul de a privi i s observai din nou mai atent Ästatuia de piatr", nu s începei s vuitai în alt parte. Atunci ai descoperi c nu a existat niciodat o statuie de piatr.

Dac credina în moarte creeaz corpul, de ce animalele au corp? Un animal nu are sine fals

i nici nu crede în moarte.

Totui moare sau pare s moar. Nu uitai c felul în care percepei lumea este o reflectare a

strii dvs. de contiin. Nu suntei separat de ea i nu exist nicio lume obiectiv în afara ei. în

fiecare moment, contiina dvs. creeaz lumea în care trii. Una dintre cele mai importante

observaii intuitive oferite de fizica modern este aceea a unitii dintre observator i observat:

persoana care realizeaz experimentul ² contiina observatoare ² nu poate fi separat de

fenomenul observat. Un mod diferit de a analiza cauzele fenomenului observat ar fi unt t dif it At i â d d i l i l f d î i l t t



188

comportament diferit. Atunci când credei, la un nivel profund, în separare i lupta pentru

supravieuire, vedei aceast credin reflectat peste tot înjur i percepiile dvs. sunt guvernate de

fric. Locuii într-o lume a morii i a corpurilor care se lupt, se omoar i se devoreaz unele pe

altele.

Nimic nu este aa cum pare a fi. Lumea pe care o creai i o vedei prin mintea care creeaz

sinele fals poate prea un loc extrem de imperfect, chiar o Ävale a plângerii". Dar indiferent ce

anume percepei, totul este numai un fel de simbol, ca o imagine dintr-un vis. Este felul în care

contiina dvs. interpreteaz i interacioneaz cu dansul energiei moleculare din univers. Aceast

energie este materia brut a aa-numitei realiti fizice. O vedei în termenii corpurilor, naterii i

morii sau ca pe o btlie pentru supravieuire. Este posibil un numr infinit de interpretri complet

diferite, de lumi complet diferite i de fapt chiar exist ² toate depind de contiina care percepe.

Fiecare fiin este un punct focal al contiinei i fiecare astfel de punct focal îi creeaz propria

lume, dei toate lumile sunt conectate. Exist lumea uman, lumea furnicilor, lumea delfinilor .a.m.d. Exist nenumrate fiine a cror frecven de contiin este atât de diferit de a dvs., încât

probabil c suntei la fel de puin contient de existena lor pe cât sunt ele de existena dvs. Fiinele

cu o contiin înalt, care sunt contiente de legtura lor cu Sursa i cu celelalte fiine i lucruri, ar

locui într-o lume care dvs. vi s-ar prea un rai ² i totui toate lumile sunt, în final, una singur.

Lumea noastr uman colectiv este creat în mare parte prin nivelul de contiin pe care noi

îl numim minte. Chiar i în interiorul lumii umane colective exist diferene majore, multe Äsublumi",

în funcie de cel care percepe sau creeaz lumea respectiv. Deoarece toate lumile sunt conectate,

când contiina uman colectiv se transform, natura i lumea animalelor vor reflecta aceast

transformare. De aici i afirmaia din Biblie, potrivit creia în era urmtoare Äapoi am pit într-uncâmp plin de tot felul de animale leul mielul leopardul i lupul stând toi la un loc într o unire



189

câmp plin de tot felul de animale ² leul, mielul, leopardul i lupul -² stând toi la un loc într-o unire

desvârit". Aceasta indic posibilitatea unei ordini complet diferite a realitii.

Lumea aa cum ne apare ea azi, dup cum am mai spus, este în mare o reflectare a minii

conduse de sinele fals. Frica fiind o consecin inevitabil a iluziilor induse de sinele fals, lumea

noastr este dominat de fric. Aa cum imaginile dintr-un vis sunt simboluri ale strilor i

sentimentelor interioare, la fel realitatea noastr colectiv este în mare parte expresia simbolic a

fricii i a straturilor profunde de negativism acumulate în psihicul uman colectiv. Nu suntem separai

de lumea noastr, aa c atunci când majoritatea oamenilor se vor elibera de iluzia sinelui fals,

aceast schimbare interioar va afecta întreaga creaie. Vei locui efectiv într-o lume nou. Este o

schimbare a contiinei planetare. Un straniu proverb budist spune c fiecare copac i fiecare fir de

iarb vor deveni în ultim instan puncte de iluminare ale aceluiai adevr. Dup spusele Sfântului

Pavel, întreaga creaie ateapt ca oamenii s ating iluminarea. în felul acesta interpretez eu

propoziia: ÄPentru c fptura ateapt cu nerbdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu" [Romani 8,19]. Sfântul Pavel continu spunând c, prin aceasta, întreaga creaie se va mântui: ÄCci tim c

toat fptura împreun suspin i împreun are dureri pân acum" [Romani 8, 22].

Ceea ce se nate este o contiin nou i, ca o inevitabil reflexie a ei, o lume nou. Acest

lucru este prezis i în Noul Testament, în Apocalips [21, 1]: Äi am vzut cer nou i pmânt nou.

Cci cerul cel dintâi i pmântul cel dintâi au trecut".

Dar nu confundai cauza cu efectul. Sarcina dvs. principal nu este cutarea mântuirii prin

crearea unei lumi mai bune, ci trezirea din identificarea cu forma. Atunci nu vei mai fi legat de

aceast lume, de acest nivel al realitii. V vei putea simi rdcinile în Nemanifest i astfel v vei

putea elibera de ataamentul fa de lumea manifest. V vei putea bucura de plcerile trectoareale acestei lumi fr s mai existe frica de pierdere aa c nu vei mai simi nevoia s v agai de



190

ale acestei lumi fr s mai existe frica de pierdere, aa c nu vei mai simi nevoia s v agai de

ele. Dei vei putea simi bucuriile plcerilor senzoriale, dorina i nevoia de a simi experienele

senzoriale nu vor mai exista, ca de altfel nici cutarea constant a satisfaciei prin gratificare

psihologic, prin alimentarea sinelui fals. Vei fi în contact cu ceva infinit mai mare decât orice

plcere, mai mare decât orice lucru manifest.

Într-un fel, nu vei mai avea nevoie de lume. Nu vei mai avea nevoie ca ea s fie altfel decât

este.

Numai în acest moment vei începe s avei o contribuie real la construirea unei lumi mai

bune, a unei realiti diferite. Numai în acest moment vei fi capabil s simii adevrata compasiunei s îi ajutai pe ceilali la nivelul cauzei. Numai cei care au cunoscut transcenderea lumii pot crea o

lume mai bun.

Poate v mai amintii c am vorbit despre natura dual a adevratei compasiuni, care este

contiina unei legturi între moartea i nemurirea împrtit. La acest nivel profund, compasiuneadevine vindecare în sensul cel mai amplu. în aceast stare, influena dvs. vindectoare se bazeaz

în primul rând nu pe realizarea unui anumit lucru, ci pe simpla existen. Toi cei cu care vei veni în

contact vor fi atini de prezena dvs. i influenai de pacea pe care o iradiai indiferent dac sunt

contieni de acest lucru sau nu. Când suntei complet prezent i oamenii din jur manifest

comportamente incontiente, nu mai simii nevoia de a reaciona la ele, aa c nu le mai acordai

niciun fel de realitate. Pacea dvs. interioar este atât de vast i de profund, încât tot ceea ce nu

este pace dispare în ea de parc nici nu ar fi existat. Acest lucru rupe ciclul karmic de aciune i

reacie. Animalele, copacii, florile vor simi pacea dvs. i vor rspunde la ea. Vei înva pe alii

numai existând, artându-le pacea lui Dumnezeu. Devenii Älumina lumii", o emanaie a contiineipure i astfel eliminai suferina la nivelul cauzei Eliminai incontiena din lume



191

pure, i astfel eliminai suferina la nivelul cauzei. Eliminai incontiena din lume.

Asta nu înseamn c nu îi putei înva pe alii i prin ceea ce facei ² de exemplu, artându-

le cum s scape de identificarea cu mintea, cum s-i recunoasc tiparele incontiente .a.m.d. Dar

cel care suntei este întotdeauna o lecie mult mai important i cu o putere de transformare mult

mai mare decât ceea ce spunei, chiar mai important decât ceea ce facei. Mai mult, recunoscând

primatul Fiinei i astfel lucrând la nivelul cauzei, compasiunea dvs. se va putea manifesta simultan

la nivelul aciunii i al efectului, alinând suferina ori de câte ori v vei întâlni cu ea. Când un om

flmând v va cere o bucat de pâine i avei una, îi vei da i lui. Dar în timp ce îi dai pâinea, chiar

dac interaciunea este foarte scurt, ceea ce conteaz în realitate este împrtirea Fiinei, pentrucare pâinea este doar un simbol. Prin ea are loc o vindecare profund, în acest moment nu mai

exist un om care d i unul care primete, ei sunt una.

Dar nu ar trebui s mai existe foame i foamete. Cum putem crea o lume mai bun fr s ne

ocupm de relele ca foamea i violena, în primul rând?

Toate relele sunt efectul incontienei. Putei reduce aceste efecte ale incontienei, dar nu le

putei elimina dac nu eliminai cauza lor. Adevrata schimbare are loc în interior, nu în exterior.

Dac v simii chemat s alinai suferina lumii, acesta este un lucru foarte nobil, dar amintii-

v s nu v concentrai numai asupra exteriorului; altfel, vei avea parte de frustrare i disperare.

Fr o profund schimbare interioar la nivelul contiinei umane, suferina lumii este un pu fr

fund. Aa c nu lsai compasiunea s devin unilateral. Empatia cu durerea sau lipsa unei

persoane i dorina de a ajuta trebuie s fie echilibrate de o contiin profund a naturii eterne a

vieii i a naturii iluzorii a tuturor durerilor. Lsai pacea dvs. interioar s invadeze tot ceea ce facei

i vei funciona simultan la nivelul efectului i al cauzei.Acest lucru este valabil i dac susinei o micare ce are drept scop s-i opreasc pe oamenii



192

Acest lucru este valabil i dac susinei o micare ce are drept scop s i opreasc pe oamenii

profund incontieni s se distrug pe sine, s-i distrug pe alii, planeta sau s provoace suferine

cumplite altor fiine sensibile. Nu uitai: aa cum nu v putei lupta cu întunericul, tot aa nu v putei

lupta cu incontiena. încercând, polurile opuse se vor întri i se vor înrdcina i mai adânc. V

vei identifica cu una dintre polariti, vei crea un Äduman" i astfel vei fi cufundat din nou în

incontien. Cretei nivelul contiinei împrtiind informaii sau cel mult practicând rezistena

pasiv. Dar asi-gurai-v c nu avei nicio rezisten interioar, niciun pic de ur, niciun pic de

negativism. ÄIubii-v dumanii!", a spus Isus, lucru care, desigur, înseamn Äs nu avei dumani".

Odat implicat în transformarea la nivelul efectului, este foarte uor s v pierdei în el.Rmânei treaz i foarte, foarte prezent. Punctul dvs. central trebuie s rmân nivelul cauzal,

scopul dvs. principal s fie explicarea dezvoltrii spirituale, iar pacea, cel mai preios dar fcut lumii.

Capitolul 10

Sensul abandonrii

Acceptarea prezentului

Ai vorbit de câteva ori despre Ä abandonare ". Nu-mi place aceast idee. Sun fatalist, într-un

fel. Dac acceptm întotdeauna lucrurile aa cum sunt, nu vom mai face niciun efort pentru a le

ameliora. M i se pare c progresul const tocmai în acest lucru, atât în sfera personal, cât i în sfera

colectiv, s nu acceptm limitele prezentului i s ne strduim s le depim i s crem ceva mai

bun. Dac nu am fi fcut acest lucru, am tri i acum în peteri. Cum împcai ideea de abandonare

cu schimbarea luaturilor i rezultatelor?

Pentru unii oameni, abandonarea poate avea conotaii negative, implicând înfrângerea,renunarea, eecul de a face fa dificultilor vieii, letargia .a.m.d. Adevrata abandonare, totui,



193

este un lucru total diferit. Nu înseamn s accepi pasiv orice situaie în care eti implicat i s nu

faci nimic în aceast privin. Nici nu înseamn s nu-i mai faci planuri sau s nu întreprinzi aciuni

pozitive.

Abandonarea este înelepciunea simpl, dar profund, ce const în a te supune mai degrab

decât a te opune cursului vieii. Singurul loc în care putei simi cursul vieii este Clipa de acum, aa

c a te abandona înseamn a accepta momentul prezent necondiionat i fr rezerve. înseamn a

renuna la orice rezisten intern fa de ceea ce este. Rezistena intern înseamn a spune Änu" la

ceea ce exist, prin critic i negativism emoional. Devine extrem de pronunat mai ales atuncicând lucrurile Ämerg prost", adic atunci când exist un decalaj între cererile sau ateptrile rigide

ale minii i realitate. Aceasta este prpastia durerii. Dac ai trit suficient, tii c lucrurile pot

Ämerge prost" foarte des. Tocmai în acele momente trebuie s practicai abandonarea, dac dorii s

eliminai durerea i suferina din viaa dvs. Acceptarea strii prezente v elibereaz imediat deidentificarea cu mintea i astfel v reconecteaz cu Fiina. Rezistena este mintea.

Abandonarea este un fenomen pur interior. Nu înseamn c la nivel exterior nu putei

întreprinde nimic pentru a schimba situaia. De fapt, nu situaia în întregime trebuie s o acceptai

atunci când v abandonai, ci numai micul segment numit Acum.

De exemplu, dac ai fi împotmolit undeva în noroi, nu ai spune: ÄBine, m resemnez s fiu

împotmolit în noroi". Resemnarea nu este abandonare. Nu trebuie s acceptai o situaie de via

indezirabil sau neplcut. i nici nu trebuie s v minii, spunând c nu este nimic ru în a fi

împotmolit în noroi. Nu. Recunoatei în totalitate dorina dvs. de a iei din aceast situaie. V

restrângei atenia la momentul prezent, fr s îl etichetai în niciun fel. Aceasta înseamn c nuexist o judecat critic la adresa Clipei de acum. Deci nu exist rezisten, negativism emoional.



194

j p , g

Acceptai calitatea acestui moment. Apoi trecei la aciune i facei tot ce putei pentru a iei din

noroi. O astfel de aciune eu o numesc pozitiv. Este mult mai eficient decât aciunea negativ,

care vine din furie, disperare sau frustrare. Pân când nu obinei rezultatul dorit, continuai s

practicai abandonarea, evitând etichetarea Clipei de acum. -'

Dai-mi voie s v ofer o analogie vizual pentru a ilustra ceea ce vreau s spun. Mergei

noaptea pe o potec, înconjurat de o cea deas. Dar avei o lantern puternic, care trece prin

cea i creeaz un spaiu îngust în faa dvs. Ceaa este situaia dvs. de via, care include trecutul

i viitorul; lanterna este prezena dvs. contient; spaiul clar din faa dvs. este Clipa de acum.Lipsa abandonrii v consolideaz forma psihologic, scoica sinelui fals, i astfel creeaz un

puternic sentiment de separare. Lumea din jur i mai ales oamenii încep s fie percepui ca o

ameninare. Apare compulsia incontient de a-i distruge pe ceilali judecându-i critic i nevoia de a

concura i a domina. Chiar i natura devine un duman, iar percepiile i interpretrile dvs. suntguvernate de fric. Boala mental pe care o numim paranoia este numai o form puin mai acut a

acestei stri normale, dar disfuncionale a contiinei.

Nu numai forma dvs. psihologic, dar i forma fizic ² corpul dvs. ² se întresc i se

rigidizeaz prin rezisten. Tensiunea crete în diferite segmente ale corpului, iar corpul ca întreg se

contract. Circulaia liber a energiei vieii prin corp, esenial pentru o funcionare sntoas, este

foarte redus. Exerciiile asupra corpului i anumite forme de terapie fizic pot fi utile în restabilirea

circulaiei acestei energii, dar dac nu practicai abandonarea în viaa de zi cu zi, aceste lucruri nu

pot aduce decât o ameliorare temporar a simptome-lor, deoarece cauza ² tiparul rezistenei ² nu

a fost dizolvat.Exist în dvs. ceea ce rmâne neafectat de condiiile trectoare, care formeaz situaia de



195

via dat, i numai abando-nându-v avei acces la el. Este viaa dvs., însi Fiina ² care exist

etern în domeniul atemporal al prezentului. Gsirea acestei viei este Äsingurul lucru necesar" despre

care vorbea Iisus.

SDac gsii c situaia dvs. de via este nesatisfctoare sau chiar intolerabil, numai

abandonându-v într-o prim faz putei sparge tiparul incontient de rezisten ce perpetueaz

aceast situaie. Abandonarea este perfect compatibil cu aciunea, cu iniierea schimbrii sau cu

realizarea obiectivelor. Dar în starea de abandonare total o energie complet diferit, de o calitate

diferit, v anim aciunile. Abandonarea v reconecteaza cu energia-surs a Fiinei, i dac ceea

ce facei este inundat de Fiin, aceasta devine o celebrare plin de bucurie a energiei vieii, care vpoart i mai adânc în prezent. Prin lipsa de rezisten, calitatea contiinei dvs., i din acest motiv

calitatea tuturor aciunilor pe care le întreprindei, crete infinit de mult. Rezultatele vor veni de la

sine i vor reflecta aceast calitate. Am putea numi acest lucru Äaciune de abandonare de sine". Nu

este o munc, aa cum ne-am obinuit noi cu ea de mii de ani. Pe msur ce tot mai muli oameni

se vor trezi, cuvântul munc va disprea din vocabularul nostru i poate c în locul lui va fi creat

unul nou.

Calitatea contiinei dvs. din acest moment este elementul determinant al viitorului pe care îl

vei tri. Aa c abandonarea este cel mai important lucru pe care îl putei face pentru a produce

schimbri pozitive. Orice aciune pe care o întreprindei este secundar. Nici o aciune cu adevratpozitiv nu poate s provin dintr-o stare de contiin din care lipsete abandonarea.



196

Î neleg c daca m aflu într-o situaie neplcut sau nesatisfctoare i accept complet

momentul aa cum este, nu va exista suferin sau nefericire. Voi fi deasupra acestora. Dar tot nu

îneleg bine de unde vine energia sau motivaia aciunii pentru producerea schimbrii, în condiiile în

care nu exist o anumit cot de nemulumire?

În stare de abandonare, înelegei foarte clar ce trebuie fcut i trecei la fapte, fcând câte un

lucru pe rând i concen-trându-v asupra fiecruia. învai de la natur: observai cum se

împlinete fiecare lucru i cum se desfoar firIul vieii, fr nemulumire sau nefericire. De aceea a

spus Isus: ÄLuai seam la crinii câmpului cum cresc, nu se ostenesc i nici nu torc".Dac situaia dvs. general este nesatisfctoare sau neplcut, separai-v de ea chiar în

acest moment i abandonai-v situaiei existente. Aceasta este lumina lanternei care strbate

ceaa. Starea dvs. de contiin înceteaz atunci s mai fie controlat de condiii externe. Nu mai

acionai pe baza reaciei i a rezistenei. Analizai datele concrete ale aciunii. întrebai-v: ÄPot s fac ceva pentru a schimba aceast

situaie, pentru a o ameliora sau a iei din ea?" Dac da, întreprindei aciunile potrivite. Concentrai-

v nu asupra celor 100 de lucruri pe care le vei face sau va trebui s le facei la un moment dat, ci

asupra singurului lucru pe care îl putei face acum. Aceasta nu înseamn c nu trebuie s v facei

niciun fel de planuri. Poate c stabilirea unui plan de aciune este lucrul pe care îl putei face acum.

Dar asigurai-v c nu începei s derulai în sinea dvs. Äfilme mentale", c nu v proiectai în viitor,

pierzând astfel Clipa de acum. Orice aciune vei întreprinde, este posibil s nu îi arate roadele

imediat. Pân când se vor vedea rezultatele ² nu v împotrivii situaiei existente. Dac nu putei

întreprinde nimic i nici nu putei iei din situaie, folosii situaia pentru a ptrunde mai adânc înstarea de abandonare, în Clipa de acum, în Fiin. Când ptrundei în aceast dimensiune



197

atemporal a prezentului, schimbarea vine deseori în feluri ciudate, fr s fie nevoie s facei mare

lucru. Viaa devine cooperant, începe s v ajute. Dac factori interni ca frica, vinovia sau ineria

v-au împiedicat s facei ceva, ei se vor dizolva în lumina prezenei contiente.

Nu confundai abandonarea cu o atitudine de tipul ÄNu m mai deranjeaz nimic" sau ÄNu îmi

mai pas". Dac v vei uita mai atent, vei descoperi c o astfel de atitudine este contaminat de

negativism, sub forma resentimentelor ascunse, astfel încât nu este deloc o abandonare, ci o

rezisten mascat. Când v abandonai, îndreptai-v atenia în interior pentru a verifica dac a mai

rmas vreo urm de rezisten. Fii foarte vigilent fcând acest lucru; altfel, un rest de rezistenpoate continua s se ascund într-un col întunecat, sub forma unui gând sau a unei emoii

nerecunoscute.

De la energia mental la energia spiritual

A-i abandona rezistenele pare mai uor de spus decât de fcut. Tot nu îneleg clar cum s

fac acest lucru. Dvs. spunei c abandonându-m situaiei, dar problema mea rmâne: ÄCum

anume?´

Începei prin a accepta c exist o rezisten. Fii acolo când se întâmpl, când apare

rezistena. Observai cum este creat de mintea dvs., cum aceasta eticheteaz situaia, pe dvs.

îniv sau pe ceilali. Urmrii procesul mental implicat. Simii energia emoiei. Asistând la apariia

rezistenei, vei înelege c este inutil. Fixându-v întreaga atenie asupra Clipei de acum,

rezistena incontient devine contiin i acesta este sfâritul ei. Nu putei fi i contient, i nefericit

² i contient, i negativist. Negativismul, nefericirea sau suferina, indiferent de form, înseamn

existena unei rezistene, iar rezistena este întotdeauna incontient.Dar îmi pot contientiza sentimentele de nefericire?



198

Ai alege s fii nefericit? Dac nu dvs. ai ales acest sentiment, cum a aprut el? Care este

scopul su? Ce anume îl menine în via? Spunei c suntei contient de sentimentele dvs. de

nefericire, dar adevrul este c v identificai cu ele i meninei viu procesul printr-o gândirecompulsiv. Toate acestea sunt procese incontiente. Dac ai fi contient, adic pe deplin prezent

aici i acum, tot negativismul s-ar dizolva aproape instantaneu. Nu ar putea supravieui în prezena

dvs. Ci doar în absena dvs. Nici corpul-durere nu poate supravieui mult timp în prezena dvs. V

meninei vie nefcrlcirot. miracoacordându-i timp. Acesta este sângele ei. înlocuii timpul cu o

contiin intens a momentului prezent i ea va muri. Dar oare chiar dorii ca ea s moar? V-ai

sturat într-adevr de ea? Cine ai fi fr ea?

Pân când nu practicai abandonarea, dimensiunea spiritual este un lucru despre care citii,

vorbii, v entuziasmai, scriei cri, îl analizai, credei în el ² sau nu, dup caz. Nu conteaz. Pâncând nu v vei abandona, ea nu va deveni o realitate vie în viaa dvs. Când facei aceasta, energia

pe care o emanai i care v conduce viaa are o frecven vibratorie mult mai înalt decât energia

mental care ne conduce lumea ² energia care a creat structurile existente ale civilizaiei noastre,

politice, sociale i economice, i care se perpetueaz continuu prin sistemele noastre educaionale

i mass-media. Prin abandonare, energia spiritual ptrunde în aceast lume. Atunci nu mai exist

suferin, nici pentru dvs., nici pentru ali oameni i nici pentru vreo alt form de via de pe pla-

net. Spre deosebire de energia mental, ea nu polueaz pmântul i nu este supus legii

polaritilor, care impune faptul ca nimic s nu existe fr opusul su, c nu poate exista bine fr

ru. Cei care funcioneaz pe baza energiei mentale i care reprezint înc marea majoritate apopulaiei de pe Pmânt rmân în afara contientizrii existenei acestei energii spirituale. Ea ine de



199

o ordine diferit a realitii i va crea o lume diferit când un numr suficient de oameni se vor aban-

dona pe sine i se vor elibera astfel de negativism. Dac Pmântul va supravieui, aceasta va fi

energia care îl va locui. La aceast energie s-a referit Isus atunci când a fcut acele faimoase

afirmaii profetice în Predica de pe Munte: ÄFericii cei blânzi; c aceia vor moteni pmântul". O

prezen tcut, dar intens va dizolva tiparele incontiente ale minii. Ele mai rmân active un timp,

dar nu v vor mai conduce viaa. Condiiile externe crora le opuneai rezisten tind i ele s se

schimbe sau s dispar rapid prin abandonare. Acesta este un puternic instrument de transformare

a situaiilor i a oamenilor. Dac condiiile nu se schimb imediat, acceptarea Clipei de acum v vapermite s v ridicai deasupra lor. Oricum, suntei liber.

Abandonarea în relaiile personale

Dar cum rmâne cu oamenii care vor s m foloseasc, s m manipuleze sau s m

controleze? Trebuie s m abandonez lor?

Fiind izolai de Fiin, ei încearc în mod incontient s-i trag energia i puterea de la dvs.

Este adevrat c numai o persoan incontient va încerca s-i foloseasc sau s-i manipuleze pe

ceilali, dar la fel de adevrat este c numai o persoan incontient poate fi folosit i manipulat.

Dac v opunei sau v împotrivii comportamentului incontient al altor persoane, devenii i dvs.

incontient. Dar abandonarea nu înseamn s le permitei unor persoane incontiente s v

foloseasc. Deloc. Este perfect posibil s spunei un Änu" ferm i clar unei persoane sau s gsii

ieirea dintr-o situaie pstrându-v în acelai timp starea de lips de rezisten intern complet.

Când spunei Änu" unei persoane sau unei situaii, lsai-l s vin nu dintr-o reacie, ci din intuiie, dincontiina clar a ceea ce este bine i a ceea ce este ru pentru dvs. în momentul respectiv. Lsai-l



200

s fie un Änu" care nu provine dintr-o reacie, liber de orice negativism i care nu mai creeaz

suferin.

S-a creat o situaie neplcut la locul de munc. Am încercat s m abandonez, dar îmi este

imposibil. Apare mereu foarte mult rezisten.

Dac nu v putei abandona, facei ceva imediat: exprimai-v punctul de vedere sau facei

ceva pentru a schimba situaia ² sau ieii din ea. Asumai-v responsabilitatea pentru viaa dvs. Nu

v poluai Fiina interioar, frumoas i strlucitoare i nici Pmântul cu negativism. Nu-i dai

nefericirii, indiferent de forma ei, un lca în interiorul dvs.

Dac nu putei face nimic, de exemplu, dac suntei în închisoare, atunci avei dou

posibiliti: rezistena sau abandonarea, înlnuirea sau eliberarea interioar de condiiile externe.Suferina sau pacea interioar.

Lipsa de rezisten trebuie practicat i în comportamentul exterior în via, ca, de exemplu,

lipsa rezistenei la violen, sau este un lucru care ine numai de viaa interioar?

Nu trebuie s v preocupe decât aspectul interior. Acesta este principal. Desigur, el va

transforma i comportamentul dvs. exterior, din relaii .a.m.d.

Relaiile dvs. se vor schimba profund prin abandonare. Dac nu putei accepta ceea ce este,

prin deducie, nu vei putea accepta pe nimeni aa cum este. îl vei evalua, critica, eticheta, respinge

sau vei încerca s îl schimbai. Mai mult, dac transformai mereu Clipa de acum într-un mijloc

pentru atingerea unui scop viitor, vei transforma fiecare persoan pe care o întâlnii sau cu careintrai în relaie într-un mijloc pentru atingerea unui scop. Relaia ² fiina uman ² va avea atunci o



201

importan secundar pentru dvs. sau niciuna. Ceea ce putei obine din relaie este pe primul loc ²

un câtig material, un sentiment de putere, plcere fizic sau o form de gratificare a sinelui fals.

Dai-mi voie s v exemplific modul în care funcioneaz abandonarea în relaiile umane.

Când v aflai implicat într-o ceart sau într-o situaie conflictual, poate cu partenerul sau cu o

persoan apropiat, începei prin a observa cât de defensiv devenii când v este atacat poziia

sau prin a simi fora agresiunii în timp ce atacai poziia celuilalt. Observai cât de ataat suntei de

perspectiva i opiniile dvs. Simii energia mental-emoional din spatele nevoii dvs. de a avea

dreptate i de a-i dovedi celuilalt c greete. Aceasta este energia minii conduse de inele fals. Ocontientizai recunoscând-o, simind-o cât putei de mult. Apoi, într-o zi, în mijlocul unei certe, v

vei da brusc seama c avei posibilitatea de a alege i c putei hotrî s v abandonai propriile

reacii ² numai ca s vedei ce se întâmpl. V abandonai. Nu vreau s v abandonai reacia

numai verbal, spunând: ÄBine, tu ai dreptate", cu o privire care spune: ÄSunt deasupra acestei incon-tiente copilreti". Aceasta nu ar însemna decât s deplasai rezistena la un alt nivel, mintea i

inele fals fiind înc la conducere i reclamându-i superioritatea. Eu m refer la abandonarea

întregului câmp energetic mental-emoional din interior, care lupta pentru putere.

Sinele fals este viclean, aa c trebuie s fii foarte vigilent, foarte prezent i complet sincer cu

dvs. îniv pentru a vedea dac ai abandonat într-adevr identificarea cu o poziie mental i v-ai

eliberat de minte. Dac v simii brusc foarte uor, clar i profund împcat, acesta este un semn in-

confundabil c într-adevr v-ai abandonat. Apoi observai ce se întâmpl cu poziia mental a

celuilalt, dac nu o mai ener-gizai prin rezisten. Când identificarea cu poziiile mentale a fost

eliminat, începe adevrata comunicare.Dar ce putei spune despre lipsa de rezisten în faa violenei, a agresiunii i a altor lucruri



202

asemntoare?

Lipsa de rezisten nu înseamn neaprat s nu facem nimic, în sensul ei complet, înseamn

c nicio Äaciune" nu este declanat de o reacie. Nu uitai înelepciunea profund care st la baza

practicrii artelor mariale în Orient: nu te opune forei adversarului. Cedeaz ca s învingi.

Spunând acest lucru, Äa nu face nimic" când v aflai într-o stare de prezen intens este un

factor de transformare i vindecare foarte puternic pentru situaii i oameni. în taoism, exist un

termen numit wu wei, care este de obicei tradus prin Äactivitate fr aciune" sau Äa sta linitit, fr

s faci nimic", În China antic, acest lucru era considerat una dintre cele mai mari realizri sauvirtui. Este radical diferit de inactivitatea din starea obinuit de contiin sau mai curând de incon-

tien, care vine din fric, inerie sau indecizie. Adevrata Äactivitate fr aciune" implic lipsa de

rezisten i vigilen intens.Pe de alt parte, dac se impune o aciune, nu vei mai reaciona în virtutea minii

condiionate, ci vei rspunde situaiei din prezena contient. în aceast stare, mintea este liber

de concepte, inclusiv de conceptul nonviolenei. Aa c, cine poate prezice ce vei face?

Ego-ul crede c puterea dvs. st în rezistena pe care o opunei, când de fapt rezistena v

izoleaz de Fiin, singurul sediu al puterii adevrate. Rezistena este slbiciune i fric deghizat în

putere. Ceea ce inele fals. vede drept slbiciune este Fiina dvs. în puritatea, inocena i puterea

sa. Ceea ce este vzut ca putere este slbiciune. Astfel, inele fals are un mod de existen

continuu rezistent i joac roluri contrafcute pentru a ascunde acea Äslbiciune" care este de fapt

puterea dvs.Pân când nu apare abandonarea, rolurile incontiente constituie cea mai mare parte a

i t i il î b d i i i d il i til i l i f l



203

interaciunilor umane. în abandonare, nu mai avei nevoie de aprrile i mtile sinelui fals.

Devenii foarte simplu, foarte real. ÄAcest lucru este periculos", spune inele fals. ÄVei suferi. Vei fi

vulnerabil." Ceea ce inele fals nu tie, desigur, este faptul c numai prin renunarea la rezisten,

devenind Ävulnerabil", v putei descoperi invulnerabilitatea adevrat i esenial.

Transformarea bolii în treapt spiritual superioar

Dac o persoan este grav bolnav i îi accept total condiia, abandonndu-se bolii, nu îi

abandoneaz dorina de a se face bine? Hotrârea de a lupta cu boala nu ar mai exista, nu-i aa?

Abandonarea înseamn acceptarea interioar a strii de fapt fr rezerve. Vorbim despre

viaa dvs. ² despre acest moment ² nu despre condiiile sau circumstanele vieii dvs., nu despre

ceea ce eu a numi situaia dvs. de via. Am mai vorbit deja despre asta.

În privina bolii, acesta este sensul su. Boala face parte din situaia dvs. de via. Prin

urmare, are un trecut i un viitor. Trecutul i viitorul formeaz un continuum neîntrerupt, cu excepiacazului în care puterea salvatoare a Clipei de acum este activat prin prezena contient. Dup

cum tii, în spatele diferitelor condiii care formeaz situaia dvs. de via i care exist în timp, se

afl un lucru mai profund, mai important: viaa dvs., Fiina din Clipa de acum atemporal.

Deoarece nu exist probleme în Clipa de acum, nu exist nici boal. Credina într-o etichet

pe care cineva o ataeaz condiiei dvs. menine situaia pe loc, îi d putere i o transform dintr-un

dezechilibru temporar într-o realitate aparent solid. îi d nu numai realitate i soliditate, ci i o

continuitate în timp, pe care nu o avea înainte. Concentrându-ne pe acest moment i ferindu-ne s

etichetm mental situaia, boala este redus la unul sau mai muli factori, precum: durerea fizic,

slbiciunea, disconfortul sau neputina. Acestea sunt condiiile crora v abandonai ² acum. Nu vabandonai ideii de Äboal". Lsai suferina s v foreze s trii în prezent, într-o stare de intens

ti t F l ii t il i



204

prezen contient. Folosii-o pentru iluminare.

Abandonarea nu transform ceea ce exist deja, cel puin nu în mod direct. Abandonarea v

transform pe dvs. Când dvs. v-ai schimbat, se schimb i lumea dvs. în întregime, pentru c lumea

este o simpl reflectare. Am vorbit despre acest lucru mai devreme.

Dac v-ai uitat în oglind i nu v-a plcut ce ai vzut, ar trebui s fii nebun ca s atacai

imaginea din oglind. Este exact ceea ce facei când v aflai într-o stare de neacceptare. i,

desigur, dac atacai imaginea, v atac i ea la rândul ei. Dac acceptai imaginea indiferent care

este aceasta, dac avei o atitudine prietenoas fa de ea, nu poate s nu devin i ea prietenoascu dvs. Iat cum schimbai lumea. Nu boala este problema. Dvs. suntei ² atâta timp cât mintea i

sinele fals dein controlul. Când suntei bolnav sau avei un handicap, nu simii c ai euat într-un

anumit fel, nu v simii vinovat. Nu dai vina pe via pentru c v-a fcut o nedreptate, dar nu dai

vina nici pe dvs. Toate acestea înseamn rezisten. Dac avei o boal grav, folosii-o pentru aprogresa spiritual. Folosii orice lucru Äru" care vi se întâmpl pentru a v dezvolta spiritual.

Retragei timpul din boal. Nu îi dai nici trecut, nici viitor. Lsai-o s v foreze s devenii intens

contient de momentul prezent ² i observai ce se întâmpl.

Devenii un alchimist. Transformai metalul obinuit în aur, suferina în contiin, dezastrul în

progres spiritual.

Suntei grav bolnav i acum ai devenit furios pentru tot ceea ce v-am spus? Atunci acesta

este un semn clar c boala a devenit o parte din sentimentul dvs. de identitate i c acum v aprai

identitatea ² i boala. Starea etichetat ca Äboal" nu are nimic de-a face cu fiina dvs. adevrat.

Când apar dezastrele În ce privete majoritatea înc incontient a populaiei, numai o situaie-limit are potenialul

d j d i l i f l i d f b d i tf l i t



205

de a sparge coaja dur a sinelui fals i de a o fora s se abandoneze i astfel s-i trezeasc

contiina. O situaie-limit apare atunci când, prin-tr-un dezastru, o revolt de proporii, o pierdere

sau o suferin important, întreaga dvs. lume este distrus i îi pierde sensul. Este o întâlnire cu

moartea, fizic sau psihologic. Mintea i sinele fals, creatorul acestei lumi, intr în colaps. Din

cenuile vechii lumi poate lua natere o nou lume.

Desigur, nu exist nicio garanie c o situaie-limit va reui aceast transformare, dar

potenialul exist mereu. Rezistena unor persoane fa de starea de fapt chiar se intensific într-o

asemenea situaie i devine astfel o coborâre în iad. La alii, poate exista numai o abandonareparial, îns chiar i aceasta le va da o anumit profunzime i linite care nu existau înainte. Pri

din carapacea sinelui fals sunt distruse, i acest lucru permite unor mici bree de linite i energie

aflate în spatele minii s strluceasc prin ea.Situaiile-limit au produs multe miracole. Au existat criminali condamnai la moarte ce-i

ateptau execuia, care, în ultimele ore ale vieii lor, au trit lipsa sinelui fals, bucuria i linitea

profund aduse de aceasta. Rezistena intern fa de situaia în care s-au trezit a devenit atât de

intens, încât le-a produs o suferin insuportabil, fr s mai aib încotro s fug sau ceva de

fcut pentru a scpa de ea, nici mcar un viitor proiectat de minte. Astfel, au fost forai s accepte

complet inacceptabilul. Au fost forai s se abandoneze situaiei. Au putut s intre în starea de

graie care vine odat cu mântuirea: eliberarea total de trecut. Desigur, nu situaia-limit face loc

miracolului strii de graie i mântuirii, ci actul abandonrii.

Aa c, ori de câte ori apare un fel sau altul de dezastru sau o situaie se Äînrutete" extremde mult ² boal, handicap, pierderea casei sau a averii ori a unei identiti sociale, ruperea unei

relaii personale moartea sau suferina unei persoane apropiate sau chiar iminena propriei mori



206

relaii personale, moartea sau suferina unei persoane apropiate sau chiar iminena propriei mori ²

gândii-v c mai exist o perspectiv, c suntei la un pas de un lucru incredibil: o transformare

alchimic complet a metalului obinuit de durere i suferin în aur. Acesta este pasul numit

abandonare.

Nu vreau s spun c vei fi fericit în astfel de situaii. Nu vei fi. Dar frica i durerea se vor

transforma în pace interioar i linite, care vin dintr-un loc foarte profund ² din Nema-nifest. Este

Äpacea lui Dumnezeu care depete orice înelegere". Comparativ cu ea, fericirea este un lucru

destul de superficial. Cu aceast pace radiant vine contiina ² nu la nivel mental, ci în interior, lanivelul Fiinei ² a faptului c suntei indestructibil, nemuritor. Aceasta nu este o credin. Este o

certitudine absolut, care nu are nevoie de dovezi externe dintr-o surs secundar.

Transformarea suferinei în pace

Am citit despre un filozof stoic din Grecia antic; la auzul vetii c fiul su a murit într-un

accident, el a rspuns: Ätiam c nu este nemuritor". Aceasta este abandonare? Dac da, nu-mi

doresc aa ceva. Exist anumite situaii în care abandonarea pare artificial i inuman.

Izolarea de propriile sentimente nu este abandonare. Dar nu tim care a fost starea sa

interioar când a spus aceste cuvinte. în anumite situaii extreme, poate fi imposibil s v acceptai

prezentul. Dar întotdeauna avei o a doua ans de a v abandona.

Prima ocazie este s v abandonai în fiecare moment realitii prezente. tiind c nu poate fi

anulat ceea ce exist ² pentru c exist deja ² spunei Äda" la ceea ce exist sau acceptai ceea

ce nu exist. Atunci facei ce trebuie s facei, ceea ce v cere situaia. Dac rmânei în aceast

stare de acceptare, nu mai creai negativism, suferin i nefericire. Trii într-o stare a lipsei derezisten, o stare de graie i lumin, liber de orice tensiune.

Ori de câte ori nu putei face acest lucru ori de câte ori pierdei aceast ans fie pentru c



207

Ori de câte ori nu putei face acest lucru, ori de câte ori pierdei aceast ans ² fie pentru c

nu creai suficient prezen contient pentru a împiedica un tipar de rezisten habitual i

incontient s apar, fie pentru c starea este atât de dificil, încât este absolut inacceptabil

pentru dvs. ² creai o form de durere, o form de suferin. Poate c vi se pare c situaia creeaz

suferina, dar în ultim instan lucrurile nu stau aa ² rezistena dvs. este cea care creeaz

suferina.

Acum avei o a doua ans de a v abandona: dac nu putei accepta ceea ce se afl afar,

atunci acceptai ceea ce se afl în interior. Dac nu putei accepta condiiile externe, acceptaicondiiile interne. Adic: nu v opunei durerii. Lsai-o s existe. Abandonai-v suferinei, disperrii,

fricii, singurtii sau oricrei forme îmbrcate de suferin. Fii martorul ei, fr s o etichetai

mental. Îmbriai-o. Apoi vei vedea cum miracolul abandonrii transform suferina profund în

pace profund. Aceasta este crucificarea dvs. Lsai-o s devin învierea i înlarea dvs.Nu îneleg cum se poate abandona cineva suferinei. Aa cum ai artat, suferina este refuzul

abandonrii. Cum ne putem abandona lipsei abandonrii?

Uitai de abandonare pentru moment. Când durerea este profund, orice discuie despre

abandonare vi se va prea oricum inutil i lipsit de sens. Când durerea este profund, este foarte

probabil s simii o dorin puternic de a fugi de ea, în loc s v abandonai ei. Nu dorii s simii

ceea ce simii. Ce ar putea fi mai normal? Dar nu exist scpare, ieire. Exist multe evadri false

² munca, butura, drogurile, furia, proiecia, reprimarea .a.m.d. ² dar ele nu v vor elibera de

durere. Suferina nu scade în intensitate când o facei s devin incontient. Când negai durerea

emoional, tot ceea ce facei sau gândii, inclusiv relaiile dvs., devin contaminate de ea. O difuzai,ca s spun aa, sub forma energiei pe care o emanai, iar ceilali o detecteaz subliminal. Dac sunt

incontieni se pot simi obligai s v atace sau s v rneasc într-un fel sau îi putei rni dvs



208

incontieni, se pot simi obligai s v atace sau s v rneasc într un fel sau îi putei rni dvs.,

proiectând incontient durerea dvs. asupra lor. Vei atrage i manifesta tot ceea ce corespunde strii

dvs.

Când nu exist scpare, exist totui o cale de abordare a problemei. Aa c nu întoarcei

spatele durerii. înfruntai-o. Simii-o complet. Trii-o ² nu v gândii la ea! Exprimai-o, dac este

nevoie, dar nu creai un scenariu mental în jurul ei. Acordai toat atenia sentimentului, nu

persoanei, evenimentului sau situaiei care pare s o fi produs. Nu lsai mintea s foloseasc

durerea pentru a v crea în jurul ei o identitate de victim. Comptimindu-v i spunându-le altorapovestea dvs., vei rmâne blocat în suferin. Deoarece este imposibil s scpai de sentiment,

singura posibilitate de a-1 schimba este s v adâncii în el; altfel, nimic nu se va schimba.

Aa c acordai atenie deplin sentimentelor i abinei-v de la etichetarea lor mental. Pe

msur ce v adâncii tot mai mult în sentiment, fii extrem de atent. La început, vi se va prea unloc întunecat i terifiant, iar, când vei simi dorina intens de a fugi, observai-o fr s-i dai curs.

Continuai s v concentrai atenia asupra durerii, continuai s simii durerea, frica, groaza,

singurtatea ² sentimentul, oricare ar fi el. Rmânei vigilent, rmânei prezent ² prezent cu toat

Fiina, cu fiecare celul a corpului. Fcând acest lucru, aducei o raz de lumin în întuneric.

Aceasta este flacra contiinei voastre.

În acest stadiu, nu mai este nevoie s v facei griji în legtur cu abandonarea. Aceasta s-a

produs deja. Cum? Atenia deplin este acceptare deplin, este abandonare. Acordân-du-i atenie

deplin, folosii puterea Clipei de acum, care este puterea prezenei dvs. Niciun rest ascuns de

rezisten nu poate supravieui în ea. Prezena elimin timpul. Fr timp, suferina i negativismul nupot supravieui.

Acceptarea suferinei este o cltorie în moarte. Confruntarea cu durerea profund,



209

p p ,

acceptarea ei, mutarea ateniei asupra ei înseamn a muri contient. Când ai murit de aceast

moarte, realizai c nu exist moarte ² i c nu avei de ce s v temei. Numai inele fals moare.

Imaginai-v o raz de soare care a uitat c este o parte inseparabil a soarelui i se pclete

singur, fcându-se s cread c trebuie s lupte pentru supravieuire, s creeze i s se agate de

o identitate diferit de cea a soarelui. Moartea acestei iluzii nu ar fi incredibil de eliberatoare?

V dorii o moarte uoar? Ai prefera s murii fr durere, fr agonie? Atunci lsai trecutul

s moar în fiecare moment i permitei luminii prezenei dvs. s alunge prin strlucirea ei inelegreoi, legat de timp, care credeai c suntei Ädvs.".

SCalea crucii

Exist multe relatri despre oameni care spun c l-au gsit pe Dumnezeu prin suferin

profund i existai expresia cretin Ä calea crucii", care, presupun, se refer la acelai lucru.

i noi vorbim despre acelai lucru.

Stricto senso, ei nu l-au gsit pe Dumnezeu prin suferina lor, deoarece suferina implic

rezisten. L-au gsit pe Dumnezeu prin abandonare, prin acceptarea total a strii de fapt, poziie

pe care au fost forai s o adopte prin suferina lor intens. Probabil c la un anumit moment i-au

dat seama c suferina este creat de ei.

De ce este abandonarea echivalent cu gsirea lui Dumnezeu?



210

Deoarece rezistena este inseparabil de minte, renunarea la rezisten ² abandonarea ²

este sfâritul dominaiei minii ca stpân, sfâritul impostorului care se ddea drept Ädvs.", al ego-

ului. Toate aprecierile i tot negativismul se dizolv. Lumea Fiinei, care a fost ascuns de minte, sedeschide în acel moment. Brusc, apare o mare linite în dvs., un sentiment incomprehensibil de

pace. i în aceast pace se afl o bucurie profund. Iar în aceast bucurie se afl iubirea. în centrul

tuturor se afl sacrul, incomensurabilul, cel ce nu poate fi numit.

Nu numesc acest lucru gsirea lui Dumnezeu: Cum am putea vreodat gsi ceea ce nu am

pierdut, însi esena vieii care exist în dvs.? Cuvântul Dumnezeu este limitativ nu numai din

cauza miilor de ani de percepie i folosire greite, dar i din cauz c implic existena unei alte

entiti în afara dvs. Dumnezeu este Fiina însi, nu o fiin. Aici nu poate exista o relaie autentic

subiect-obiect, nu exist dualitate, dvs. i Dumnezeu. Realizarea lui Dumnezeu este cel mai naturallucru din lume. Uimitor i incomprehensibil nu este faptul c îl putei contientiza pe Dumnezeu, ci c

nu suntei contient de Dumnezeu.

Calea crucii pe care ai menionat-o mai devreme este vechea cale a iluminrii i pân de

curând a fost singura. Dar nu o respingei i nu îi subestimai eficacitatea. Ea înc mai funcioneaz.

Calea crucii este o inversare complet. Ea înseamn c lucrul cel mai ru din viaa dvs.,

crucea, se transform în cel mai bun lucru care vi s-a întâmplat vreodat, forându-v s depii

lumea formal, s devenii Dumnezeu ² pentru c i Dumnezeu este un non-lucru.

În acest moment, pentru majoritatea incontient a oamenilor, calea crucii este înc singura

cale. Ei se vor trezi numai printr-o suferin suplimentar, iar iluminarea ca fenomen colectiv va fi,lucru predictibil, precedat de transformri profunde. Acest proces reflect funcionarea anumitor

legi universale ce guverneaz dezvoltarea contiinei i astfel au fost prezise de unii prezictori. Este



211

descris, printre alte locuri, în Cartea Revelaiei sau Apocalipsa, mascat de o simbolistic obscur i

uneori impenetrabil. Aceast suferin nu este produs de Dumnezeu, ci de oameni semenilor lor i

chiar lor înii, dar i de unele msuri de aprare pe care Pmântul, care este un organism

inteligent, le va lua pentru a se proteja de atacul violent al nebuniei umane.

Totui, exist azi un numr din ce în ce mai mare de oameni în via a cror contiin este

suficient de evoluat pentru a nu mai avea nevoie de suferin suplimentar înainte de a atinge

iluminarea. Poate c i dvs. suntei unul dintre ei. Atingerea iluminrii prin suferin ² calea crucii ² înseamn a fi forat s intri în împria

cerurilor împotrivindu-te. În final, v abandonai pentru c nu mai putei îndura suferina, dar

suferina ar putea continua mult timp pân s se întâmple acest lucru. Iluminarea aleas contient

înseamn renunarea la ataamentul fa de trecut i viitor i concentrarea asupra prezentului. înseamn a alege s rmâi în starea de prezen, i nu în timp. înseamn a spune Äda" strii de

fapt. Atunci nu mai avei nevoie de durere. De cât timp credei c vei avea nevoie înainte de a putea

spune: ÄNu voi mai crea durere, nu voi mai crea suferin"? De cât durere mai avei nevoie înainte

de a putea face aceast alegere?

Dac credei c avei nevoie de mai mult timp, vei primi mai mult timp ² i mai mult durere.

Timpul i durerea sunt inseparabile.

Puterea de a alege

Ce se întâmpl cu toi aceti oameni care aparent vor s sufere? Am o prieten al crei

partener este agresiv fizic i care a avut o relaie anterioar de acelai fel. De ce alege astfel de

brbai i de ce acum refuz s ias din aceast situaie? De ce atât de muli oameni aleg efectiv

suferina?



212

Îmi dau seama c verbul a alege este unul dintre termenii favorii ai adepilor curentului New

Age, dar în acest context nu este folosit foarte corect. Este o eroare s spunem c cineva îi Äalege"

o relaie disfuncionalâ sau orice alt situaie negativ de via. Alegerea implic contiin ² un

grad înalt de contiin. Fr ea, nu avei posibilitatea de a alege. Alegerea începe în momentul în

care scpai de identificarea cu mintea i de tiparele sale condiionate, în momentul în care devenii

prezent. Pân când nu ajungei în acest punct, nu suntei contient, din punct de vedere spiritual.

Adic suntei forat s gândii, s simii, s acionai în anumite feluri, în funcie de condiionareamental. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: ÄIart-i, Doamne, c nu tiu ce fac". Acest

lucru nu are nicio legtur cu inteligena, în sensul convenional al cuvântului. Am întâlnit multe

persoane inteligente i foarte educate care erau în acelai timp total incontiente, adic complet

identificate cu mintea lor. De fapt, dac dezvoltarea mental i bagajul mai mare de cunotine nueste contrabalansat de o dezvoltare corespunztoare a contiinei, potenialul nefericirii i

dezastrului este foarte mare.

Prietena dvs. este blocat într-o relaie cu un partener abuziv i nu este pentru prima oar. De

ce? Nu are posibilitatea de a alege. Mintea, condiionat fiind de trecut, încearc mereu s recreeze

ceea ce tie i îi este familiar. Chiar dac este dureros, cel puin este familiar. Mintea ader

întotdeauna la cunoscut. Necunoscutul este periculos, pentru c nu are niciun control asupra lui.

Acesta este motivul pentru care mintea urte i ignor prezentul. Contiina momentului prezent

creeaz o bre nu numai în fluxul gândirii, ci i în cotinuu-mul trecut-viitor. Niciun lucru cu adevrat

nou i creativ nu poate ptrunde în aceast lume decât prin aceast bre, prin acest spaiu liber alposibilitii infinite.

Aa c prietena ta, identificându-se cu mintea, poate recrea un tipar învat în trecut, în care



213

intimitatea i violena sunt legate inseparabil. Alternativ, ea poate pune în aplicare un tipar mental

învat în copilria timpurie, conform cruia ea este lipsit de valoare i merit s fie pedepsit. Este

posibil i s triasc o parte important din via prin corpul-du-rere, care caut mereu mai mult

durere cu care s se alimenteze. Partenerul ei are i el tiparele sale incontiente, care le

completeaz pe ale ei. Desigur, ea îi creeaz singur situaia, dar cine sau ce este cel care a creat-

o? Un tipar mental-emo-ional din trecut, nimic mai mult. De ce s facem din el un eu? Dac îi vei

spune c i-a ales singur starea sau situaia, îi vei întri starea de identificare cu mintea. Dar estetiparul su mental adevrata ei personalitate? Este inele ei adevrat? Este identitatea ei adevrat

derivat din trecut? Artai-i prietenei cum s devin o prezen care îi observ gândurile i

emoiile. Vorbii-i despre corpul-durere i despre cum se poate elibera de el. învai-o arta

contientizrii corpului interior. Artai-i pe viu semnificaia prezenei. Imediat ce va fi capabil sacceseze puterea prezentului i astfel s rup legtura cu trecutul ei condiionat, va avea

posibilitatea de a alege.

Nimeni nu alege disfuncionalitatea, conflictul, durerea. Nimeni nu alege nebunia. Ele se

întâmpl pentru c nu avei suficient prezen pentru a dizolva trecutul, nu avei suficient lumin

pentru a alunga întunericul. Nu suntei aici în totalitate. Nu v-ai trezit complet înc. Intre timp, mintea

condiionat v conduce viaa.

Similar, dac suntei unul dintre cei muli care au probleme cu prinii, dac mai nutrii înc

resentimente în legtur cu un anumit lucru pe care l-au fcut sau nu l-au fcut, atunci înc mai

credei c au avut posibilitatea de a alege ² c ar fi putut s se comporte diferit. întotdeauna ni separe c oamenii au avut posibilitatea de a opta, dar aceasta este o iluzie. Atâta timp cât mintea dvs.

cu tiparele ei condiionate v conduce viaa, atâta timp cât suntei mintea dvs., ce opiuni avei?



214

Niciuna. Nici mcar nu suntei acolo. Starea de identificare cu mintea este extrem de disfiincional.

Este o form de nebunie. Aproape toat lumea sufer de aceast boal, în diferite grade. în

momentul în care realizai acest lucru, nu mai putei avea resentimente. Cum ai putea fi suprat pe

boala cuiva? Singura reacie potrivit este compasiunea.

Aceasta înseamn c nimeni nu este responsabil pentru actele sale? Nu-mi place aceast

idee.

Dac suntei condus de minte, dei nu avei posibilitatea de a alege, vei suferi totuiconsecinele incontienei dvs. i vei crea suferine suplimentare. Vei duce povara fricii, a

conflictelor, a problemelor i a durerii. Suferina astfel creat v va fora, în final, s ieii din starea

de incontien.Ceea ce spunei despre alegere este valabil i pentru iertare, presupun. Trebuie s fii total

contient i s te abandonezi înainte de a putea ierta.

Ä

Iertarea" este un termen folosit de 2.000 de ani, dar majoritatea oamenilor au o imagine

foarte limitat despre semnificaia ei. Nu putei ierta într-adevr pe cineva atâta timp cât sentimentul

dvs. de identitate deriv din trecut. Numai având acces la puterea prezentului, care este puterea

proprie, poate exista iertare autentic. Acest lucru las trecutul fr nicio putere. Când realizai în

adâncul sufletului c niciun lucru pe care l-ai fcut vreodat sau care v-a fost fcut nu poate atinge

câtui de puin esena radiant a fiinei dvs. adevrate, întregul concept al iertrii devine inutil.

i cum ajung la aceast contientizare?

Când v abandonai strii de fapt i devenii total prezent, trecutul înceteaz s mai aib vreo

putere. Nu mai avei nevoie de el. Prezena este cheia. Clipa de acum este cheia.



215

Cum voi ti c m-am abandonat?

Când nu vei mai simi nevoia s punei aceast întrebare.

Cuprins

Prefaa editorului.........................Cuvânt înainte............................

Mulumiri ...............................

Introducere ..............................

Capitolul 1

Nu suntem totuna cu mintea noastr........

Cel mai mare obstacol în calea

iluminrii............................

Eliberarea de mintea noastr..............

Iluminarea: depirea gândurilor ..........

Emoia: reacia corpului la activitatea

minii....................

Capitolul 3

S ptrundem i mai adânc în Clipa de acumNu v cutai inele în minte .............

Punei capt iluziei timpului..............

Nimic nu exist în afara Clipei de acum ....

Cheia dimensiunii spirituale..............

Cum ajungem la puterea Clipei de acum ....

Renunarea la timpul psihologic ..........

Nebunia timpului psihologic .............

Negativismul i suferina îi au rdcinile

în timpul psihologic ..................Descoperirea vieii dincolo de situaia

de via ............................



216

Capitolul 2

Contientizarea: caleaeliberrii de durere....................

Nu mai creai durere în prezent ...........

Durerea trecut: dizolvarea corpului-durere ..

Identificarea sinelui fals cu corpul-durere ...

Originea fricii .........................

încercarea sinelui fals de a atinge starea de

împlinire..........................

Toate problemele sunt iluzii ale minii .....

Un pas uria în evoluia contiinei........

Bucuria de a tri.......................

Capitolul 4

Strategii ale minii de evitare a Clipei de acum

.......................

Pierderea Clipei de acum:iluzia fundamental...................

Starea obinuit de incontien

i incontiena profund................

Ce caut ei? ..........................Dizolvarea strii de incontien obinuit ..

Eliberarea de nefericire .................

Oriunde v-ai afla, fii complet prezent ....

Scopul interior al cltoriei vieii .........

Trecutul nu poate supravieui dac suntei

prezent...................

Capitolul 5

Starea de prezen ......................

Nu este ceea ce credei ................Sensul ezoteric al Äateptrii"............

Frumuseea se ivete în linitea prezenei...

Transformarea prin intermediul corpului ...

Rugciune pentru corp .................Rdcini interioare adânci...............

înainte de a intra în corp, iart...........

Legtura cu nemanifestul...............

încetinirea procesului de îmbtrânire......

Fortificarea sistemului imunitar..........

Lsai respiraia s v conduc prin corp ...

Folosirea creativ a minii...............

Arta de a asculta ......................Capitolul 7

Pori ctre lumea nemanifestâ.............



217

Atingerea contiinei pure...............

Cristos: realitatea prezenei dvs. divine ....

Capitolul 6

Corpul interior .........................

Fiina este inele dvs. profund ...........

Privii dincolo de cuvinte ...............

Descoperirea propriei realiti invizibilei indestructibile .....................

Conectarea cu corpul interior............

S ptrundem i mai adânc în corp........

Sursa chi-ului ........................

Somnul fr vise......................

Alte pori............................

Linitea .............................

Spaiul..............................

Adevrata natur a spaiului i a timpului ..Moartea contient ....................

Capitolul 8

Relaii evoluate .........................

Ptrundei în Clipa de acum,

oriunde v-ai afla.....................

Relaii de iubire/ur....................

Dependena i cutarea plenitudinii .......

De la dependen la relaii iluminate ......

Relaiile ca form de practic spiritual ....

De ce femeile sunt mai aproape

de iluminare ........................

Dizolvarea corpului-durere feminin

colectiv ............................Renunarea la relaia cu sine.............

Capitolul 9

Sfâritul dramei vieii dvs...............

Efemeritatea i ciclurile vieii ...........

Folosirea i abandonarea negativismului ...

Natura compasiunii....................

Spre o ordine diferit a realitii..........

Capitolul 10

Sensul abandonrii......................

Acceptarea prezentului.................

De la energia mental la energia spiritual ..

Abandonarea în relaiile personale........

Transformarea bolii în treaptspiritual superioar..................

Când apar dezastrele...................



218

Dincolo de fericire i nefericire

se afl pacea ..........................

Binele superior dincolo de bine i de ru ...

Transformarea suferinei în pace..........

Calea crucii..........................

Puterea de a alege-................

Editor: GR. ARSENE

CURTEA VECHE PUBLISHING

str. arh. Ion Mincu 11, Bucureti

tel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65internet: www.curteaveche.ro e-mail: [email protected]

Eckhart Tolle Puterea Prezentului

Documents

Transcript of Eckhart Tolle Puterea Prezentului