Webul 2.0, departe de semantic, puternic socialMihai DascăluDe la ce plecăm? Raportat la societatea actuală, webul a devenit un concept foarte răspândit și popular, parte integrată vieții noastre de zi cu zi, a cărui componentă socială ajunge chiar să surclaseze modalitățile clasice de relaționare și comunicare. Primul lucru pe care trebuie să-l avem în vedere sunt multitudinea de medii sociale disponibile online: bloguri, rețele sociale, forumuri, partajări de poze și de video-uri, podcasts și fluxuri de știri RSS. Accentul cade pe rețelele sociale care au ajuns să joace un rol central și a căror dezvoltare a fost cea mai impresionantă în ultima perioadă prin formarea de comunități, relații de interacțiune și noi canale de comunicație și informare.Acum, ce definește o comunitate? În primul rând membrii fără de care nu am putea vorbi de existența unei comunități, caracterul individual al fiecăruia, aspirațiile și interesele similare, și liantul tuturor acestor elemente – comunicarea prin diverse canale, partajarea de idei, opinii. Ce se schimbă cu adevărat este percepția unitară a grupului, rezonanța sau dimpotrivă disonanțele dintre diversele opinii și idei care duc la o perspectivă holistică atribuită comunității. Acum partea interesantă derivată este posibilitatea evaluării acestor comunități, roluri și implicarea fiecăruia, modele matematice utilizate în analiza rețelei sociale obținute, inclusiv adaptarea unor algoritmi cunoscuți precum Google Ranking în vederea evaluării centralității și importanței aferente.Totuși ce se schimbă având de-a face cu un domeniu în care viteza modificărilor crește conform legii lui Moore? Raportat la anul precedent se constată o schimbare dinperspectiva scopului utilizării rețelelor sociale: de la dorința regăsirii vechilor prieteni s-a produs trecerea, o dată cu maturizarea rețelelor existente, la mesagerie și partajare de poze între membrii. Chiar daca în ultima perioadă se remarcă o diminuare a creșterii înspre serviciile online de relaționare și o tendință de saturație a numărului total de utilizatori, dimensiunea universului online capătă proporții din ce în ce mai impresionante din prisma faptului că în ultimele 12 luni numărul de persoane cu care interacționăm prin mijloace informatice a crescut cu 40% conform UM ”Power to the People” Wave4. Conform aceleași surse numărul de persoane din România care dețin un profil într-o comunitate online este de aproximativ 2,5 milioane de oameni, lucru care demonstrează că peste 10% din populație are deja o imagine online și care accentuează importanța fenomenului chiar și la noi.Întrebarea naturală – de ce acest fenomen? Evoluția curentă este strâns legată de răspândirea și disponibilitatea lățimi de bandă a conexiunilor la Internet, precum și de natura umană de autopromovare, astfel ajungând chiar la preconcepții de tipul ”Dacă nu exiști online, atunci ai o problemă serioasă.”, sau ce impresie faci relativ la prietenii tăi dacă tu ești singurul care nu ai un profil pe Facebook. Acum, în altă ordine de idei, relativ la motivele accesării și utilizării webului, numărul de oportunități și varietatea posibilităților existente joacă un rol esențial. Indiferent de dorință sau de experiență, trebuie să existe cineva, oriunde pe glob, care să fie interesat și cu cine să o împărtășești. Mai mult, din perspectivă psihologică, pe lângă sentimentul de apartenență la o comunitate, următoarele motive asigură extinderea acestor comunități: dorința de a te exprima, de a-ți promova o imagine, de a-ți pune la încercare creativitatea, de a câștiga respect sau doar pentru a te relaxa și destinde, de a împărtăși cunoștințe și implicit de a învăța de la alții; toate acestea fundamentează baza automotivării personale care promovează și augmentează evoluția curentă a webului.

Paradoxul webului: Unul din cei mai crunți dușmani ai epocii noastre îl reprezintă timpul: multitudinea de alegeri, imposibilitatea satisfacerii tuturor aspectelor duc la orientarea către mijloace de comunicare cât mai eficiente. Webul asigură mijloacele unei interacțiuni deschise, pe multiple căi, astfel corelând persoane indiferent de poziția lor geografică. Paradoxal, timpul petrecut online crește progresiv în vederea eficientizării activităților curente, dar timpul rămas liber scade în continuare datorită noilor relații sau surse de informații descoperite. În acest context, contează și interpretarea atribuită timpului petrecut online în vederea relaționării sau a informării, întrucât acesta este fundamental diferit față de cel petrecut în cadrul relaționării directe. Totuși, în prezent, numărul de contacte în cadrul rețelelor sociale online depășește pe cel a relaționării față în față, al emailului, al instant messanger-ului, precum și al telefonului.Ce s-a mai schimbat raportat la webul 1.0? Clar experiența aferentă și feedbackul primit: avem de-a face cu interfețe din ce în ce în ce mai evoluate, un design care încântă privirea, efecte video deosebite, o varietate covârșitoare de subiecte, direcții și oportunități. Toate acestea duc spre ideile de conținut personalizat, de interfețe adaptive și spre un grad cât mai mare de satisfacție din partea utilizatorului. Dar depinde foarte mult ce își dorește fiecare, însă probabilitatea de a nu găsi informații sau persoane cu aspirații asemănătoare în cadrul universului online este infimă. Mai mult, o altă perspectivă care trebuie luată în considerare este cea financiară, asigurată prin promovarea și publicitatea online. Astfel în vederea creării obiectului social trebuie identificat publicul țintă, urmând apoi procesul de cosmetizare în vederea obținerii unei imagini reprezentative în cadrul comunității identificate. Totodată bugetele puse la dispoziție de firme pentru marketing online capătă o pondere din ce în ce mai semnificativă în fiecare an, corelat cu câștigurile din ce în ce mai spectaculoase din publicitatea onlineDin ce perspectivă trebuie să vedem rețele sociale? Doar fun relaxare, și reîntâlnire cu fostele cunoștințe? Un caz particular îl reprezintă ”rețelele de profesioniști” (ex. LinkedIn) care demonstrează perfect dualitatea perspectivei asupra rețelelor sociale: pe deoparte se pot determina informații valoroase despre trecutul profesional și experiența unei persoane, inclusiv recomandări, dar pe de altă parte toate informațiile prezentate reprezintă o sursă perfectă pentru începerea unui atac de tip ”social engineering”. Astfel se conturează o problemă accentuată la nivelul comunităților online: încrederea aferentă în informațiile prezentate, impersonarea mult mai ușor de realizatÎncotro ne orientăm? Direcțiile pe termen scurt ale comunităților virtuale tind spre integrarea diverselor servicii, între unele existând deja interconectări directe la nivel de mail, chat în vederea facilitării colaborării (Google Wave). Pe termen lung se dorește realizarea tranziției de la webul social la unul semantic, în cadrul căruia și calculatorul să poată oferii informații contextuale relevante. Primii pași s-au realizat din prisma ontologiilor create, a metadatelor existente, a noilor canale de comunicaţii devenite alternative viabile la modalităţile clasice de învăţare - „Computer Supported Collaborative Learning”,a instrumentelor dezvoltate în vederea prelucrării limbajului natural, dar analiza semantică și cercetările din domeniu sunt departe de a ajunge la rezultate palpabile în vederea interpretării limbajului natural. Astfel, prezentul este orientat în continuare pe modelarea relațiilor prin intermediul rețelelor sociale, pe oferirea de mijloace alternative de comunitare și pe accentuarea efectului sinergic al interacțiunii într-un mediu colaborativ.Ce ne lipsește? Cel mai simplu este să plecăm de la viziunea lui Tim Berners Lee, persoana care a inventat webul, și anume: avem mai multe date decât putem citi

într-o viață online, avem multiple surse, informații redundante, informații personale. Ce ne lipsește cu adevărat e integrarea acestor date, legarea conceptelor, unificarea perspectivelor asupra aceluiași obiect de interes: avem cont pe Hi5, Facebook, LinkedIn, cel mai probabil cu nume diferite, dar în spate aceeași entitate se ascunde. La nivelul informațiilor tehnice, al diverselor obiective, datele contradictorii, lipsa de structurare, imposibilitatea accesării unor cunoștințe derivate imediat din datele deja disponibile sunt direcții în care trebuie aduse îmbunătățiri majore. Alte probleme majore presupun lipsa cunoașterii unei încrederi aferente informațiilor postate (modelată doar social în prezent), posibilitățile de impersonare, caracterul privat al informațiilor sau a drepturilor de autor frecvent încălcate, surse de informații pentru atacuri de tip social engineering, precum și breșele de securitate datorate informațiilor publicate.Noi cu ce venim? O înțelegere profundă a domeniului, capacitatea de adaptarea și surclasare a noilor challenge-uri, posibilitatea de identificare de noi oportunități, toate cu un strop de inovație și creativitate din partea noastră.