Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, 2012

Facultatea de tiine Economice, Sibiu

Piaa Auto n Romnia

-Evoluie n perioada 2008-2012-Cuprins:1.Introducere

1.1. Esena i funciile pieei

1.2.Principalele tipuri de pia2. Piaa auto

2.1. Evoluie a pieei auto

3.Concluzii

1.Introducere

1.1.Esena i funciile pieei

n mecanismul de funcionare a unei economii moderne piaa ocup un loc esenial determinnd ntr-o proporie nsemnat deciziile i comportamentele agenilor economici.

Categorie a economiei de schimb, n accepiunea cea mai frecvent, piaa desemneaz un ansamblu coerent, un sistem sau o reea de relaii de vnzare-cumparare ntre pri contractante care sunt pe de o parte, unite prin legturi de interdependena i, pe de alt parte se afl n rapoturi de opoziie. Participanii la aceste relaii sunt productorii de bunuri i servicii, ofertanii de factori de producie i consumatorii, care reprezinta asa cum aprecia J.K.Galbraith i W.Salinger, Centrii distinci de decizie, care se opun unul altuia prin urmrirea propriului interes, dar sunt legai n acelai timp printr-o solidaritate funcional.

n acelai timp, piaa este privit de muli economiti drept un mecanism complex care cuprinde, n principal, cererea i oferta, concurena, preurile, i altele, care reglementeaz economia, care acioneaz asupra diviziunii muncii i la schimbul de activiti, dupa cum arat F.von Hayek piaa apare pentru agenii participani la schimb ca o ameninare, ca o for arbitrar care le determin preul i implic venitul i pe care ei caut s o influeneze sau s o controleze. Situaia lor economic i nu numai aceasta depinde de pia i de ceea ce se petrece pe pia.

Piaa afirma economistul francez M.Dider-apare ca un ansamblu de mijloace de comunicaii prin care vnztorii i cumprtorii se informeaz reciproc despre ceea ce ei au, despre ceea ce acetia au nevoie, despre preurile pe care le cer i pe care le propun pentru ca tranziiile dintre ei sa se ncheie. Deci, piaa este nainte de toate un contract social, mai mult sau mai puin spontan, care difinete locul economic n ansamblul vieii sociale.

Importana pieei, ntr-un asemenea mecanism economic deriv din funciile pe care ea le ndeplinete n economie, cu abateri mai mari sau mai mici ca urmare a condiiilor concrete ce exist n timp sau spaiu. Piaa este cea care realizeaz contactul permanent dintre producie, respectiv dintre productorii de bunuri i servicii, pe de o parte i consum, respectiv consumatorii, nevoile i gusturile acestora, pe de alt parte. Prin acest fapt piaa asigura alocarea i utilizarea eficient a resurselor economico-materiale, umane i financiare, determinnd deciziile agenilor economici cu privire la producie, repartiie, schimb i consum. n acest scop n decursul veacurilor de constituire i maturizare ea i-a format numeroase prghii ce acioneaza ntr-o complex angrenare(pre, cerere, profit, concuren, ect.). n al doilea rnd, piaa asigur echilibrul economic pe termen lung, n principal, echilibrul dintre oferta(producie) i cerere(consum), realiznd ceea ce preconizau economitii clasici- transformarea intereselor proprii ale indivizlor n cea mai bun opiune pentru societate- cu privire la utilizarea resurselor disponibile la un moment dat.

1.2.Principalele tipuri de pia

Economia de schimb, n care piaa are un rol hotrtor n alocarea i utilizarea resurselor ca i n organizarea, gestionarea i reglarea economiei naionale presupune existena i respectiv funcionarea simultan a mai multor tipuri de pia. n consecin piaa trebuie privit prin prisma elementelor sale componente, deoarece n realitate ea reprezint un sistem de piee, fiind format din mai multe segmente ntre care exist relaii de intercondiionare, de dependen reciproc.

Din punct de vedere al obiectului tranzaciei de vnzare i cumprare se disting urmtoarele tipuri de piee:

-piaa bunurilor i serviciilor;

-piaa factorilor de producie- format la rndul su din: piaa resurselor naturale(inclusiv pmntul), piaa capitalului i titlurilor de valori, piaa forei de munc;

-piaa monetar, financiar, ect.

Aceste piee nu reprezint n sine piee unice, ci sunt constituite la rndul lor din alte piee. De exemplu: piaa bunurilor i serviciilor cuprinde mai multe piee sectoriale ce corespund bunurilor i serviciilor produse i cumprate n societate, grupate dup diverse criterii n categorii mai generale sau specializate (piaa bunurilor de consum, piaa mijloacelor de producie, piaa serviciilor, piaa auto, piaa rulmenilor,etc.).

2. Piaa auto

Componente ale pieei auto:

Piaa de maini noi

Piaa mainilor second-hand din import

Piaa second-hand intern

2.1. Evoluie a pieei auto

Puternic influentata de taxa auto si de criza financiara mondiala, piata auto romaneasca a suferit modificari semnificative in ultimii patru ani fie ca vorbim de vanzari de masini noi, de second hand din import sau de schimbarile de proprietar ale masinilor deja existente in parcul national. Graficele pentru ultimele 48 de luni ne arata o piata instabila, influentata punctual in special de taxa auto si in care vanzarea de automobile noi conteaza din ce in ce mai putin.

Piata de masini noi

Declinul vanzarilor de masini noi a inceput inca din 2008, dupa un an 2007 record.

Asfel, dintre toti ultimii patru ani de criza, doar in 2008 (ianuarie si august) au fost niveluri lunare de aproape 30.000 de masini noi inmatriculate, in timp ce in cele mai slabe luni din ultimii patru ani au existat si momente in care abia s-au vandut putin peste 2.000 de unitati/luna.

Deci daca am compara rezultatele cele mai bune cu cele mai slabe din ultimele 48 de luni putem observa ca vanzarile de masini noi au scazut chiar si de 15 ori.

Vestea buna ar fi ca de la o scadere abrupta in perioada ianuarie 2008-ianuarie 2010, vanzarile de masini noi s-au stabilizat in a doua parte a lui 2011, dupa un inceput de an foarte slab, similar cu debutul vanzarilor din 2010.

Piata masinilor second hand din import

Fluctuatiile in cazul automobilelor rulate provenite din import au fost si mai mari, insa aproape in permanenta volumele au ramas deasupra pietei de masini noi. Din cauza modificarilor anuntate pentru taxa auto in decembrie 2008 am avut un maxim in ceea ce priveste inmatricularile de masini aduse din afara granitelor, iar doar o luna mai tarziu asistam la o valoare apropiata de minimul din ultimele 48 de luni. In martie, deci doua luni mai tarziu, numarul de masini second-hand se apropia din nou de valori lunare record.

Un alt varf semnificativ a fost in decembrie 2010, iar din ianuarie 2011 incoace noua taxa auto si-a atins scopul si a limitat serios intrarile de masini rulate. Din a doua parte a anului trecut vanzarile de masini second hand provenite din import s-au mentinut la aproximativ acelasi nivel cu cele noi.

Piata second hand interna

Schimbarile de proprietar ale masinilor deja existente in parcul auto national au cunoscut o perioada relativ stabila in ultimele 48 de luni si au mers pe un drum al lor indiferent de ce s-a intamplat pe piata masinilor noi sau second hand de import.

Graficul de mai jos arata ca cele mai multe masini second hand importate in ultimii patru ani nu au facut neaparat obiectul unei tranzactii imediate in Romania. Deci cine a importat un astfel de automobil l-a si pastrat, iar piata second hand interna a fost alimentata constant atat cu masini cumparate de noi din Romania, cat si cu cele rulate importate.

Decembrie 2011 a fost o luna record de tranzactii pe piata auto interna a masinilor rulate, cu peste 50.000 de tranzactii. Este, desigur, efectul noii taxe pe poluare auto anuntata pentru inceputul lui 2012. Dupa ce aceasta a intrat in vigoare valoarea de piata a masinilor mai vechi de 2007 s-a prabusit, iar cei care doreau sa vanda sau sa cumpere un astfel de automobil au profitat de luna decembrie pentru a face asta.

Piaa auto din acest an este compromis, n 2012 nregistrndu-se a doua cea mai mare scdere anual din 2007 pna acum 20,4%.

Avnd n vedere importanei sectorului auto pentru economia naional (contribuia la

realizarea PIB, echilibrarea balanei comerciale, alimentarea bugetului de stat, etc.), situaia din Romnia reclam msuri urgente complementare celor cuprinse n Planul de aciune pentru o industrie competitiv n Europa - CARS 2020, iniiat recent de ctre Comisia European, ajustate dup specificul parcului auto naional.

Revenind la situaia pieei auto n luna octombrie, aceasta a fost, n continuare,susinut de achiziiile realizate de ctre persoanele juridice (69% din total), persoanele fizice, cu numai 31% din total, nregistrnd, comparativ cu anul trecut, o scdere toal de 55%.

In plus, a continuat s se manifeste efectul negativ al importurilor masive de vehicule rulate, care, la un volum de aprox. 138.000 uniti la autoturisme i 35.500 la vehicule comerciale, au o cretere de 82%, respectiv 49% fa de 2011. La aceste cifre, trebuie remarcat faptul c la fiecare autoturism nou vndut n Romnia au fost aduse alte dou rulate i ceea ce este mai grav, c peste 60.000 (45%) dintre acestea din urm sunt mai vechi de 10 ani, adic tot attea cte autoturisme noi s-au vndut prin reelele naionale ale productorilor autohtoni i externi.

In ceea ce privete Analiza sectorial, remarcm evoluia pozitiv a exportului, n contrast cu cea negativ a produciei i vnzrilor, astfel:I. Producia naional.

S-au fabricat n luna octombrie 38.978 autovehicule, ceea ce face ca pe ntreaga perioad (ianuarie octombrie) s nregistrm, comparativ cu perioada similar a anului precedent, o scdere total de 2% (volum total 278.131 uniti). In interiorul acestei cifre, remarcm o cretere destul de redus nregistrat la autoturisme (+2,1%),dar i o scdere important(-49,9%) a produciei de vehicule comerciale.

II. Exportul.

La acest capitol nregistrm o crestere general de 4,8% comparativ cu aceeai perioad din 2011, pe un volum total de 269.263 uniti. Aceast cretere se datoreaz n exclusivitate autoturismelor care, pe volume importante, nregistreaz un +9,6% (volum total 259.154 uniti fa de 236.438 n 2011). Vehiculele comerciale n schimb, au nregistrat o scdere de 50,5% (la un volum total 10.109 uniti, acelai cu cel din luna august a.c.), comparativ cu 2011. In continuare, exportul reprezint principala surs de meninere a produciei la un volum care situeaz Romnia n primle 10 ri ale UE, cca. 97% din autovehiculele produse n ar fiind livrate pe pieele externe. Cel mai vndut model la export n luna octombrie a fost n continuare Dacia Duster cu 11.796 uniti, acesta conducnd detaat i n topul la 9 luni (114.818 uniti, corespunztor unui procent 44% din numrul total de autoturisme exportate). Acesta este urmat de Ford BMAX (11.481n octombrie, total anual de 20.031 uniti), Dacia Logan (5.581 uniti, respectiv 41.047 pe ntreg anul) i Dacia Sandero (4.201 uniti n octombrie i un total de 52.451 n 2012).III. Vnzrile pe piaa autohton.

Vnzrile de autovehicule (autoturisme + vehicule comerciale) au nregistrat o scdere de peste 20% fa de aceeai perioad din 2011 (aceasta fiind printre cele mai mari din UE), pe un volum total de 72.992 uniti, autoturismele nregistrnd o scdere i mai mare, de 23.3%, la un volum de 60.446 uniti.

La autoturisme, n cele 10 luni din 2012, topul pe marci este format de Dacia, cu 16.384 uniti vndute (27,1% din total), urmat de Volkswagen (6.770 uniti / 11,2%), Skoda (5.431 uniti / 9%), Ford (4.091 uniti / 6,8%), Renault (4.050 uniti / 6,7%) i Hyundai (2.791 uniti / 4,6%). In funcie de provenien, remarcm faptul c vnzrile de autoturisme din producia intern au sczut cu 32% (!), iar cele din import cu 19,5%.

Pe modele, situaia din lunile precedente se pstreaz neschimabt. Pe primul loc este Dacia Logan cu vnzri totale n 2012 de 8.154 uniti, urmat la mare distan de Dacia Duster cu 4.558 uniti. Podiumul este completat de ctre Skoda Octavia (2.903 uniti), urmat de ctre Renault Clio i Logan MCV.

n funcie de tipul de combustibil, motoarele diesel, se afl la egalitate aproape perfect cu cele pe benzin (Diesel 50,3% / Benzin 49,7%). Aceast situaie se datoreaz faptului c vnzrile de autoturisme cu motoare diesel au aproapae aceeai cerere cu cea de anul trecut (scderea fiind de numai 2,6%), n timp ce motoarele pe benzin au nregistrat o scdere de 37%.

3.Concluzii:

Piata autoturismelor noi si vehicule comerciale:

Dup cinci ani de scderi consecutive i la un volum total al pieei de maxim 85.000uniti (autoturisme + vehicule comerciale), ct probabil se va nregistra n acest an, se consemneaza n 2012 o scdere de 77%, comparativ cu anul premergtor crizei (2007) i un

nedorit loc nti n acest clasament, pe plan european.

Situaia dificil n care se gsete piaa auto se datoreaz:

derulrii defectuoase a Programului Rabla (demaraj ntrziat, fonduri

insuficiente, ntrzieri la plat) i

impactului redus al Taxei pe emisii poluante ca i instrument eficient de

stimulare a achiziiei de vehicule noi, n special prin reducerea acesteia cu 25%

comparativ cu anul 2011.

Piata autoturismelor second-hand:

Noua metod de aplicare a taxei auto a afectat preul de vnzare al mainilor nmatriculate deja n Romnia nainte de 2007, n special a celor cu motoare sub norma euro 4, care a sczut n principiu cu valoarea taxei de mediu. Cum n aceast situaie se afl mai bine de jumtate din parcul auto naional, noua tax a afectat bugetul multor romni care s-au gsit n imposibilitatea de a-i vinde maina, deoarece taxa de mediu este de multe ori egal sau mai mare cu preul cerut.

Mai mult, formula taxei de mediu va ncuraja importurile de maini second-hand din UE, n principal euro 4 si cu motoare pn la maxim 2000cmc, cu precdere n palierul 1000-1600 cmc, deoarece taxa este la acelai nivel cu cea a mainilor nmatriculate n Romnia i, n general, romnii consider c mainile rulate n vestul Europei sunt mai bine ntreinute.Bibliografie:

http://www.scritube.com/management/marketing/Piata-tipurile-si-functiile-ei6119222121.php

http://0-100.hotnews.ro/2012/01/10/analiza-evolutia-lunara-si-anuala-a-pietei-auto-romanesti-in-ultimii-4-ani/ http://www.apia.ro/comunicate-de-presa/ http://www.apia.ro/buletin-statistic/ http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1187_ro.htm

http://www.money.ro/cum-a-evoluat-piata-auto-second-hand-in-2011_1212676.html EMBED MSGraph.Chart.8 \s

J.K. Galbraith, W.Salinger - Almost Everyones Guide to Economics, Boston, Houghton Miffin Co, 1978.

Friedrich August von Hayek (n. 8 mai 1899, Viena d. 23 martie 1992, Freiburg) + Law, Legineation and Liberty, Routledge and Keagan Paul, vol. II, 1976.

Michel Didier (n. 1940) a fost inalt functionar in administratia economica franceza si profesor la Ecole Nationale d'Administration si la Ecole Polytechnique.Este titularul catedrei de economie la Conservatoire National des Arts et Metiers, membru al Conseil d'Analyse Economique aupres du Premier Ministre si al Conseil Scientifique des indices boursiers. S-a remarcat ca autor al manualului L'Economie: regles du jeu (1984; Economia: regulile jocului, Humanitas, 1999).

http://0-100.hotnews.ro/2012/01/10/analiza-evolutia-lunara-si-anuala-a-pietei-auto-romanesti-in-ultimii-4-ani/

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1187_ro.htm

6 Comunicat presa APIA octombrie 2012

Comunicat presa APIA octombrie 2012.

Comunicat presa APIA octombrie 2012

_1415610041.xls