2013 6 7

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 383

Vineri, 7 Iunie 2013

Salvamontiºtiihunedoreni

intrã în alertã!P ânã la 25 de mii de

turiºti se estimeazã cãvor ajunge în sezonul devarã pentru a-ºi petrece concediul în Munþii Retezat.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1616

Monica Iacob Ridzi:

Lege împotrivasãrãciei

D eputatul hunedoreanMonica Iacob Ridzi a

iniþiat un proiect de legecare sã vinã în sprijinul oamenilor sãraci.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Primãrii deblocate -

liber la achiziþiipublice fãrã

licitaþie, pânã la100.000 euro!

S -a votat legea prin carese dubleazã sumele pânã

la care autoritãþile publicepot sã încheie contracte fãrã licitaþii pentru a deblocalucrãri ºi servicii de micãanvergurã, dar mai ales pentru a putea fi plãtiþi constructorii pentru a nu lãsaprimãriile cu ochii în soare.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

MinisterulEconomiei cautã

potenþialulnevalorificat

printre ruineleindustriei

D upã ce industriaromâneascã a fost

pusã pe butuci dupã 1989,printr-o serie de politici caremai de care mai pãguboase,acum Ministerul Economiei are în plan sã reindustrializeze România.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

G afe ºi confuzii, rea credinþã sau lipsa capacitãþii de a înþelege sunt aprecierile colegilor din Parlament la adresa senatorului PP-DD de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu.

Acesta a atacat Comisia de revizuire a Constituþiei pentru cã nu au fost admise amendamentelegrupului parlamentar al PP-DD. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

”Trompeta Carpaþilor – a auzit cineva de

Haralambie Vochiþoiu?”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat deS.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria * DJ687 Cristur –Hunedoara * DJ687 Hunedoara– Hãºdat * DN66 Cãlan –Bãcia * DN7Minta – Veþel *DN7 Veþel –Leºnic * DN7Leºnic –

Sãcãmaº * DN7Ilia – Gurasada *DN7 Gurasada– Burjuc * DN7Burjuc-Zam *Deva, CaleaZarand;Sântuhalm; DN76 Cãinelul deJos – Bejan *Petroºani peDN 66 ºi B-dul1 Decembrie

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în Hunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

G afe ºi confuzii, reacredinþã sau lipsa

capacitãþii de a înþelegesunt aprecierile colegilordin Parlament la adresasenatorului PP-DD deValea Jiului, HaralambieVochiþoiu. Acesta a atacat Comisia derevizuire a Constituþieipentru cã nu au fostadmise amendamentelegrupului parlamentar alPP-DD.

Grea viaþã are senatorulPP-DD de Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiu. Presacentralã îl cautã ”la viaþã” ºinu-l iartã. Aºa se îmtâmplãºi acum când Comisia parlamentarã de revizuire aConstituþiei nu a prea luat înseamã amendamentele propuse de grupul PP.Haralambie Vochiþoiu a ieºitpublic ºi a acuzat clasapoliticã, respectiv USL, cum cã îºi urmãreºte doarinteresele proprii în daunacelor naþionale.

Astfel, la rubricaTrompeta Carpaþilor,Andreea Cristescu, scrie în Cotidianul:

”Ce face un senatoranonim: îºi dã cu pãrerea desprerevizuirea Constituþiei”.

”A auzit cineva deHaralambie Vochiþoiu? Nufoarte multã lume. Doarcei care au analizat listadeputaþilor ºi senatorilorcare au intrat în Parlamentpe locurile suplimentareoferite cu largheþe de olege electoralã defectuoasãºi eventual unii cititori aipresei locale dinHunedoara. Numai cãaceºtia din urmã au aflatlucruri nu tocmai mãgulitoare despre noulales al judeþului(...)

Ei bine, ce i-a trecutprin cap lui HaralambieVochiþoiu, ajuns prin logi-ca algoritmului parlamen-tar membru în comisia derevizuire a Constituþiei.Nici mai mult, sã facãaprecieri despre activitateacomisiei, unde nu amauzit, vãzut vreo ºtire dincare sã reiasã cã domnia sa are vreo idee betonprivind revizuirea.

ªi ce credeþi cã atacãrespectivul senator al luiDan Diaconescu? Citiþiaici: „Dupã douã zile delucru ale Comisiei putemspune cã majoritatea USLnu doreºte nimic altcevade la revizuireaConstituþiei decât regionalizarea ºi adaptareaîntre relaþiile instituþionale- preºedinte-Parlament-Guvern”. Te cruciceºticând vezi o astfel dedeclaraþie. ªi te cruceºticând mai vezi cã a ºi fostbãgat în seamã pe ici pecolo de câte un amator dinmedia, iubitor de fanfaro-nadele lui DD. Adicã dl.Vochiþoiu nu este de acordcu problemele pe careîntreaga clasã politicã estede acord, adicã regle-mentarea relaþiilor dintreprincipalele instituþii alestatului, pentru a nu maida posibilitatea unui comportament a laBãsescu. ªi nu este deacord nici cu regionali-zarea, adicã singura formãde modificare administra-tiv-teritorialã care poateasigura din 2014 atragereafondurilor europene. Numai punem la socotealã ºifaptul cã exact ce nu-i placedlui Vochiþoiu reprezintã oparte dintre puþinele reco-mandãri ale UE care suntcu adevãrat utile”.

A mendamente”neruºinate”

respinse

Comisia a admis multeamendamente care sepreteazã a fi stabilite clarprin Constituþie, dar a ºirespins chestiuni care potproduce derapaje, cum ar fi”rolul special în istoria ºiviaþa poporului” al Bisericii,dar ºi instituþia cãsãtoriei”dintre soþi”, care ar fi permis cãsãtoria dintre persoane de acelaºi sex.

Precizãm cã, printre alteamendamente, membriiComisiei parlamentare derevizuire a Constituþiei auadoptat, miercuri, un amen-dament, propus de ForumulConstituþional, care prevedecã mijloacele de comunicareîn masã au obligaþia de adeclara public surselefinanþãrii ºi structuraacþionariatului.

Un alt amendament, careprevedea recunoaºterearolului istoric al BisericiiOrtodoxe Române (BOR),

depus de BOR ºi asumat dedeputatul UNPR GheorgheEmacu, nu a primit votulfavorabil din partea mem-brilor Comisiei de revizuirea Constituþiei. Propunereaar fi amendat Articolul 29astfel: “Statul recunoaºterolul special al BisericiiOrtodoxe Române în istoriaºi viaþa poporului român”.

În viitor, profanareadrapelului naþional va fisancþionatã, potrivit unuiamendament adoptat cu 16voturi pentru ºi douãabþineri. „Sunt interzise delege defãimarea þãrii ºi anaþiunii, profanarea drapelu-lui naþional, îndemnul larãzboi, la urã naþionalã,rasialã, de clasã sau religioasã, incitarea la dis-criminare, la separatism teri-torial sau la violenþã publicã,precum ºi manifestãrileobscene, contrare bunelormoravuri“, se menþioneazãîn amendamentul adoptat.

Comisia a adoptat ºi unamendament care prevedecã familia se întemeiazã pecãsãtoria liber consimþitãîntre „un bãrbat ºi ofemeie“, sintagmã careînlocuieºte cuvântul „soþi“,prezent în textul actual alLegii fundamentale.

V ochiþoiu ori nuînþelege, ori e

rãu intenþionatCu toate acestea,

Haralambie Vochiþoiu,susþine cã nu sunt impor-tante amendamentele

acceptate de Comisie, cã sunt doar de nuanþã,nerelevante.

‘’Se pare cã, în ceea cepriveºte revizuireaConstituþiei, lucrurileevolueazã spre o direcþie pecare nu ne-am dorit-o ºi nuam crezut-o. Adicã majori-tatea USL respinge toateamendamentele, sauaproape toate, venite dinpartea celorlalte formaþiunipolitice ºi, ce este cel maigrav, ºi din parteaForumului Constituþional,care de fapt înseamnã propuneri venite din partearomânilor care au fost chestionaþi ºi au participat ladezbaterile organizate petema revizuirii’’, a susþinut,miercuri, senatorul PP-DD,Haralambie Vochiþoiu.

Colegii parlamentari spuncã Vochiþoiu ori nu înþelege,ori este rãu intenþionat cuprivire la faptul cã a fostadoptat un amendamentiniþiat de grupul PNL - con-form cãruia ºi pentru vârstasau orientarea sexualã suntinterzise discriminãrile - afir-mând cã aceastã modificarear putea deschide ”o cutie aPandorei” ºi aceasta ar ficãsãtoria între sexe. Liberaliiau spus cã este o aberaþie,pentru cã s-a stabilit clar‘cãsãtoria liber consimþitãîntre un BÃRBAT ºi OFEMEIE’. Deci, vorbe învânt, acuzaþii gratuite peceea ce nu existã!!”

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 iunie 2013 Actualitate 3

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25%

la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

”Trompeta Carpaþilor – a auzit cineva de Haralambie Vochiþoiu?”

S ute de copii ºi pãrinþiau umplut pânã la

refuz sala de spectacole aTeatrului Dramatic I.DSîrbu din Petroºani.

Evenimentul a avut loc joi,când cei mai mici elevi aiColegiului Teoretic MihaiEminescu din Petroºani audecis sã sãrbãtoreascã înfelul lor copilãria. Au cântat,au dansat, au spus poezii ºiau încântat publicul specta-tor. „E foarte frumos specta-colul ºi pentru cã a fost pescenã adevãratã, a fost ºimai frumos. Eu am nepoþicaîn spectacol ºi sunt încântatãsã o vãd”, spune o bunicã

venitã sã aplaude prestaþiamicuþilor de la ºcoalã.

Cei mici au organizat acestspectacol aºa cum au fãcut înfiecare an ºi practic dejoi s-a datstartul serbãrilor ºcolare carevor continua pânã la vacanþã.

„Este un spectacol legat cumvade Ziua Copilului ºi noi ne-ampliat pe posibilitãþile de a evolua

pe acestã scenã, carea fost atât de ocu-

patã în aceastãperioadã. Esteun spectacol încare s-au impli-cat toate clase-

le, de la clasapregãtitoare, la

clasa a IV-a ºi e ca otradiþie a noastrã, anualã. Deacum încolo, fiecare va face ser-barea în sala de curs ºi acesta afost startul în sezonul serbãrilor,într-un decor adecvat. Sala a fostplinã ºi s-a stat în picioare pentrua privi prestaþia copiilor”, adeclarat directorul ºcolii, Robert Humel.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 iunie 20134 Actualitate

PROGRAM TV - Vineri 7 iunie 201316:00 La zi - cu Adina Risipitu

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Concursul are loc lafinele sãptãmâniiviitoare, iar organiza-torii pun rãmãºag cã

va fi distracþie maximã. Concursul a fost

denumit „Îngerii priete-niei” ºi se aflã la cea

de a treia ediþie. „Sunteþi invitaþi la

carnaval de costume înzbor ºi concursul aterizare în punct fixde la Uroi-Simeria.Voia bunã ºi distracþiavor fi din nou lamaxim aºa cum ne-amobiºnuit. Vã invitãm cudrag deci sã participaþialãturi de noi la cum sescrie istoria amintrilor

de neuitat întreprieteni uniþi în acelaºi crez. ZBORUL LIBER CUPARAPANTA”, scrie îninvitaþia organizatorilorcãtre pasionaþii de zborcu parapanta.

Programul festivalu-lui începe vineri 14iunie 2013 ºi se vordisputa cel puþin 6manºe pentru con-

cursul de aterizare lapunct fix ce va fiîmpãrþit în douã clasecu ore de desfãºurarediferite. „Avemonoarea sã prezentãmîn faþa celor ce vorveni ca spectatori odisputã stransã întrenr. 8 mondial ºi locul 1din ultima ediþie a festi-valului nostru, GeorgeCoteþ din Braºov ºi

Bunhanghell Valer,campionul de anul trecut, dar ºi alþiambiþioºi piloþi ceaspirã la titlul mondial”, mai spunorganizatorii com-petiþiei. Sâmbãtã va fiseara de carnaval cucostume „la sol”. AdiCâmpeanu ºi staful saude la Petroºani (trupaIOLARITI) vor asigurasonorizarea petreceriiºi mai important nopþile folk la foc detabãrã.

Duminicã dimineaþãcurioºii sunt invitaþi sãvadã toate ciudãþeniileposibile în zbor, la carnavalul în aer. Cei de la OffRoadHunedoara vor impresiona din nou cumaºinile lor de teren,în timp ce vor asiguratransportul piloþilor.

Taxa de participareeste între 10 ºi 30 delei, în funcþie de cate-goria la care se vorînscrie participanþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Pregãtiþi costumele ºi parapantele!M ai este doar o sãptãmânã ºi la Uroi,

în judeþul Hunedoara, are loc unuldintre cele mai aºteptate concursuri în aerºi pe pãmânt. Temerarii se întrec înacrobaþii cu parapanta, dar ºi în originalitatea costumelor, ascultã muzicãbunã ºi petrec.

Copilãria, sãrbãtoritã la final de an ºcolar


S tudenþii nu audoar obligaþii, ci ºi

drepturi legale, odatãcu adoptarea de cãtreMinisterul Educaþiei aStatutul Studentului, lapropunerea ANOSR.Iar dacã acestea le suntîncãlcate de cãtrecadrele didactice, ceicare urmeazã cursuriuniversitare au la dis-poziþie un portalul stu-denþesc anticorupþie.

Acest act normativeadoptat dse Minister legaranteazã studenþilor ºi însesiune o serie de drepturide care aceºtia pot benefi-cia. Astfel, spun reprezen-tanþii Alianþei Naþionale aOrganizaþiilor Studenþeºti

din România, pofesorii nupot sa dea examen dupabunul plac, ci sunt obligaþisã îºi respecte promisiunilede la începutul anului! Înacest sens, StatutulStudentului spune cã stu-denþii au dreptul de a fiinformaþi cu privire la pro-

gramã ºi la modalitãþile deevaluare încã de la începutulsemestrului, iar orice modifi-care a acestora se poateface doar cu acordul stu-denþilor. Profesorii sunt deasemenea obligaþi sã publiceºi sã respecte baremul denotare. În plus, studenþii

care au o dizabilitate certifi-catã medical pot beneficiade o modalitate de evaluareseparatã, adaptatã nevoilorlor, cu respectarea cerinþelorcursului. Dacã un studentconsiderã cã a fost nedrep-tãþit, are dreptul la contes-taþie. Mai mult, profesorulcare a evaluat iniþial lucrareanu poate face parte dincomisia de contestaþie ºi,astfel, devine mult mai greuca subiectivitatea evaluatoru-lui sã afecteze nota finalã.

P latformã anticorupþie

pentru studenþiAtunci cand realizeazã

studii ºi articole de speciali-tate, studenþii beneficiazã dedrepturi de proprietate int-electualã. Cu alte cuvinte,profesorii nu îºi mai potasuma rezultatele munciistudenþilor fãrãrecunoaºterea adecvatã aacestora.

Studenþii mai trebuie sãºtie cã au dreptul de a acce-sa toate regulamentele uni-versitãþii, de a primi rãspunsscris la cereri ºi de a facesesizãri atunci când constatãnereguli. Cei care constatã

încãlcãri ale prevederilormenþionate sunt încurajaþisã le documenteze ºi sã letrimitã ºi cãtre platformastudent.romaniacurata.ro,portalul studenþesc anti-corupþie lansat de AlianþaNationalã a OrganizaþiilorStudenþeºti din România înparteneriat cu SocietateaAcademicã din România.

Statutul Studentului estedenumit oficial CodulDrepturilor ºi ObligaþiilorStudentului ºi are caracterobligatoriu pentru toate uni-versitãþile din România.„Studenþii au dreptul sã fieevaluaþi corect, în acord cubaremul de notare ºi condiþi-ile anunþate de profesor laînceputul semestrului.Statutul Studentului obligãuniversitãþile sã evite o seriede abuzuri des întâlnite pânãacum, fãrã a afecta însã învreun fel dificultatea exam-enelor ºi seriozitatea proce-sului de evaluare. Ne îndrep-tãm spre normalitate dinacest punct de vedere, deºidin pãcate existã încã multenereguli în þarã”, a declaratMihai Dragoº (foto),preºedinte ANOSR.

CarCarmen Cmen COSMANOSMAN

Ministerul Educaþiei pune degetul pe ranã

Profesorii universitari obligaþi sã respecte drepturile studenþilor

M ãsurile deredresare

economicã luate de conducereaSpitaluluiMunicipalLupeni acumcirca o lunãde zile, aufuncþionat.Aºa spunepreºedinteleConsiliului deAdministraþie a insti-tuþiei, city managerulGabriel Lungu.

Reamintim faptul cã dela începutul luni mai, aicifiecare angajat a stat acasãcâte douã zile, timp în carenu a fost plãtit, iarmedicilor li s-a tãiat dincontravaloarea gãrzilor,adicã de la 50 % în timpulsãptãmânii la 25 % ºi de la

100% în week-end la 50%. “În data de 3 iunie ne-

am întâlnit pentru a discutaºi a evalua tot ceea

ce s-a întâmplatîn luna mai,iar dupã calculelenoastre ºidupã banii

pe care îivom încasa

de la Casã pen-tru care au prestat

medicii ºi personalul medi-cal, totul este în regulã, însensul cã rãmânem chiarpe plus, adicã cu 5000 delei. Pânã la urmã interesulera sã nu rãmânem cudatorii ºi nu am rãmas. Maiavem ºi un milliard de leivechi de încasat de la casãpentru luna viitoare ”, ne-adeclarat Gabriel Lungu,preºedinte C.A.- SpitalulMunicipal Lupeni.

De altfel, consiliul deadministraþie va menþinecâteva din mãsurile dereducere a cheltuielilor, fiecele luate luna trecutã, fiealtele.

“Mãsurile vor continuapentru cã noi nu primimmai mulþi bani de la casã.Contractul nu a fost mãritîn acest an,aºa cã fie vommerge cu aceleaºimãsuri, fie cualtele care sãsuplineascãacea lipsã definanþare de la Casa deAsigurãri”, amai precizatGabrielLungu.

LuizaANDRONACHE

Mãsuri eficiente la Spitalul Municipal Lupeni


S -a votat legeaprin care se

dubleazã sumelepânã la careautoritãþile publicepot sã încheie con-tracte fãrã licitaþiipentru a deblocalucrãri ºi servicii demicã anvergurã,dar mai ales pentrua putea fi plãtiþiconstructorii pentrua nu lãsa primãriilecu ochii în soare.Existã ºi contes-tatari care se temcã doar ”firmele decasã” vor avea partede contracte.

Pentru a deblocasituaþii în care adminis-traþiile publice trebuiausã aºtepte ºi 2-3 anipânã la demarareaunei investiþii de micãanvergurã sau lucrãriabsolut necesare,Camera Deputaþilor areuºit sã voteze legeacare care ridicã pragulla achiziþiile publicedirecte de la 15.000 la30.000 de euro plusTVA pentru bunuri ºiservicii, respectiv la100.000 de euro plus

TVA pentru lucrãri. S-a avut în vedere maiales creºterea graduluide absorbþie a fondurilor europene.

La votul din plenulCamerei Deputaþilor,legea a fost aprobatãinclusiv cu voturileUDMR ºi PP-DD. Celmai nehotãrât s-adovedit grupul PDL.Deºi atunci când seaflau la guvernaredemocrat-liberaliisusþineau majorareapragurilor, acum înopoziþie s-au pronunþatîmpotriva acesteimãsuri. Totuºi, un fostministru al economieidin PDL, Lucian Bode,a votat alãturi de USL.

C ristianResmeriþã:

contestatarii legii ºi povesteadrobului de sare

Ca la orice lege încare este vorba debani, s-au nãscut dis-cuþii cum cã oameniide afaceri agreaþii de

administraþii publicevor profita, fãrã sã seaminteascã de faptulcã aceiaºi politicieni s-au plâns, de exem-plu, cã minerii nu aucu ce lucra pentru cã

dureazã, trebuierespectate niºte proce-duri greoaie de achiziþiiprin licitaþii, sau cã primarii nu-ºi respectãpromisiunile îninvestiþii.

”Pãrerea mea estecã aceastã lege esteuna bunã, pentru cãexistau lucruri mici defãcut – lucrãri, servicii– care erau blocate deprocedurile licitaþiilor,dar mai ales de contes-tatari, ºi câte doi anide zile. Astfel, sescurteazã durata uneiinvestiþii. De exempluîn 2011, în 25 august,

au fost aprobateproiecte europene cumeste ambulatoriul dinUricani, PalatulCultural Lupeni ºi încãdouã poriecte, iar laUricani nici dupã unan nu au începutlucrãrile datoritã aces-tor blocaje din cauzametodologiei de con-tractare pentru lucrãriconsiderate mici.

În urmã cu 3-4 sãp-tãmâni s-a deblocat ºiatragerea de fondurieuropene, careomorau administraþiilelocale. De exemplu, laLupeni, Primãria

plãtea firma construc-toare, mult pestepartea sa de con-tribuþie pentru unasemenea proiect, peetape, dupã care fãceadocumentaþia pentrudecontare ºi o trimiteala ADR, Bucureºti,care ADR decontacota parte în termende 90 de zile sau chiarmai mult. Multeprimãrii au trebuit sãse împrumute pentru anu pierde investiþia.Acum, ADR plãteºtedirect partea sa decontribuþie. Pe acelaºiprincipiu de eficienþã,de scurtare a timpilorde finalizare aproiectelor, dar maiales pentru eliminareablocajelor s-a votat ºiaceastã lege ridicândplafonul achiziþiilordirecte. Sigur, întot-deauna vor exista ºicontestatari, dar astanu înseamnã cã nu sevor lua hotãrâri care sãmiºte lucrurile. Altfel,ne plângem ca înpovestea drobului desare” – a declaratCristian Resmeriþã,deputat PSD de ValeaJiului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A ºteaptã insolvenþaca pe ultima

minune salvatoare. Estevorba despre edilii dinAninoasa, care acum facultimele demersuri pentru a declara acesttip de „faliment” administrativ.

Oraºul Aninoasa ar puteafi salvat de procedura deinslovenþã. Primarul Nicolae

Dunca a luat deja legãturacu un specialist, iar pânã lafinele lunii iunie, este posibilsã se declare insolvenþaadministraþiei din acestoraº.

Asta pentru cã datoriile ºipenalitãþile sunt foarte mari,iar încasãrile nu acoperãnici mãcar salariile perso-nalului. Adrian Albescu,viceprimarul oraºului,susþine cã insolvenþa ar fi ogurã de oxigen pentru oraº

ºi toþi cei din primãrie îºipun mari speranþe în asta.

„Datoriile noastre suntundeva la 150% din bugetºi sperãm sã putem declarainsolvenþa. Noi suntempractic, demult în insol-venþã. Vineri, 7 iunie, eratermenul limitã de depunerea cererii ºi am discutat ºi cuun administrator financiar.Pe noi ne-ar ajuta acestlucru, pentru cã vor putea fiblocate penalitãþile, care

cresc zilnic cu 1.500 de leiºi, pe de altã parte furnizoriide servicii ºi utilitãþi publicevor avea obligaþia sã neasigure continuitatea. Numai rãmânem fãrã apã,internet, telefoane ºi alteleºi vom putea sãfuncþionãm”, a declaratAdrian Albescu, vicepri-marul oraºului Aninoasa.

Edilii s-au gândit ºi ladisponibilizãri de personalpentru a reduce cheltuielile,dar deja sunt 4 oameni careau plecat, iar dacã ar maipleca, prin disponibilizare,minim 10 oameni, atunciactivitatea primãriei arputea sã fie periclitatã.„Sunt oameni care vor sãplece prin disponibilizare.Acest lucru este posibil doarprin concediere colectivã,iar pentru asta e nevoie deminim 10 oameni care sãplece. Nu ºtiu dacã vomfuncþiona noi cu 10 angajaþidaþi afarã”, a mai adãugatAlbescu.

Datoria cãtre bancã, pentru un împrumut acordatoraºului Aninoasa, ajunge la 3,6 milioane de lei, iarpenalitãþile vin din urmã zilnic. Oraºul e locuit acumde oameni sãraci, care nuîºi permit nici sã achitechiria de doar 9 lei pe lunãpentru locuinþele sociale în care stau.

Cel puþin 90 demunicipii, oraºe ºi comunedin România, dintre carepeste jumãtate sunt înregiunea de Nord - Est aþãrii, nu îºi acoperã nicimãcar 25% din cheltuielileadministrative, integral dinvenituri proprii cheltuielilede funcþionare.

Guvernul a aprobat pe21 mai o Ordonanþã deurgenþã privind “insolvenþaunitãþilor administrativ-teri-toriale”. În noua lege sespune cã localitãþile intrã îninsolvenþã, dacã au datoriimai vechi de 120 de zilereprezentând peste 50% dinbugetul general sau nu ºi-auachitat obligaþiile salariale.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Aninoasa intrã în insolvenþã în câteva zile

Primãrii deblocate - liber la achiziþii publicefãrã licitaþie, pânã la 100.000 euro!

D upã ce industria

româneascã a fostpusã pe butucidupã 1989, printr-oserie de politicicare mai de caremai pãguboase,acum MinisterulEconomiei are înplan sã reindustri-alizeze România.

Industriaromâneascã este însuferinþã cronicã, iardupã 1989 politicileguvernamentale nu auajutat-o aproape delocsã se menþinã mãcarpe linia de plutire.Judeþul Hunedoarabeneficia, în urmã cucâteva decenii, de maimulþi poli industriali.

La Hunedoarafuncþiona CombinatulSiderurgic, în Cãlanera de asemeneaactivã platformasiderurgicã, pentru caîn Valea Jiului sau înzona Teliuc – Ghelarisã vorbim despre

minerit carbonifer saude minereu de fier. Iarasta dacã ne referimdoar la domeniile celemai importante deactivitate. Între timp,activitãþile economices-au tot restrâns, concomitent cu aplicarea mai multorprograme de con-cedieri colective ce audus la disponibilizareaa mii de muncitori.

O nouãpoliticã de

reindustrializareÎn acest context,

Ministerul Economieilucreazã la elaborareaunei strategii finale dereindustrializare aRomâniei, dar ºi lanoul document depolitici industriale. Iarîn acest sens vor fianalizate toate sectoarele industrieiromâneºti, inclusiv

siderurgie, ori minerit.În acest sens, alMinisterul Economiei

sunt în curs de deru-lare o serie de întâlniricu reprezentanþilor

tuturor sectoarelorindustriale identificateîn România, iar la

consultãri participã manageri de companiiºi asociaþii patronale,institute de cercetaresau cadre universitare.„Obiectivul principal alacestor consultãri îlreprezintã analiza tendinþelor industrieiromâneºti pe termenmediu ºi lung, identifi-carea potenþialului nevalorificat ºi optimi-zarea lanþului de valoareadãugatã pe fiecareindustrie”, a declaratministrul Economiei,Varujan Vosganian.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN


S ucursalaHidroelectrica

de la Haþeg vafuncþiona maideparte, în ciudaplanului de reorga-nizare a celui maimare producator deenergie electricã.

Din cele 13 sucur-sale care au funcþionatpânã acum, vorrãmâne doar 7, potrivitunei decizii aprobate deAdunarea generalã aAcþionarilor privind strategiade restructurare administrativteritoriala a Hidroelectrica pro-pusã de administratorul judiciarEuroInsol. Astfel, sucursalele

Oradea, Sibiu, Slatina, Tg. Jiu,Buzãu, Caransebeº au fosttransformate în uzine ºi integrate în sucursalele Cluj,Sebeº, Rm. Valcea, Porþile deFier, Curtea de Argeº, Haþeg ºiBistriþa. „Comasarea sucur-

salelor va conduce la o maimare competivitate a producã-torului de energie prin redu-cerea costurilor de exploatareºi va garanta o profitabilitatecrescutã a societãþii în contex-tul evoluþiei descrescatoare apreþului megawatt-ului în piaþã,pe fondul creºterii producþieide energie electricã înRomânia ºi a scãderii consumului”, au explicatreprezentanþii Hidroelectrica.

În ceea ce priveºte pon-derea puterii electrice instalatea Sucursalei Haþeg, aceasta vafi de 10,95 din totalul puteriielectrice pe toate sucursalele,conform propunerii de reorganizare.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Ministerul Economiei cautã potenþialul nevalorificat printre ruinele industriei

Judecãtoriile din Haþegºi Orãºtie

ar putea fi desfiinþate

S e impune desfiinþarea a 30 de par-chete ºi judecãtorii, iar pe listã sunt

ºi douã instituþii Hunedorene.

Potrivit Raportului privind concluziile Grupuluide lucru interinstituþional pentru pregãtirea sistemului judiciar în vederea intrãrii în vigoare anoilor coduri, a rezultat, pentru aceastã etapã aprocesului de reorganizare, desfiinþarea judecãto-riei/parchetului din mai multe localitãþi. Acesteaar putea fi rearondate la o altã unitate, iarmãsura este valabilã pentru 30 de instanþe ºi parchete, primele pe listã fiind cea de la Haþeg ºi Orãºtie.

Grupul de lucru interinstituþional CSM, MJ ºiPÎCCJ propune, în urma unei analize efectuate,desfiinþarea a 30 de instanþe ºi a parchetelor pe

de lângã acestea, precum ºi menþinerea în funcþi-une concomitent cu mãrirea razei teritoriale aaltor 25 de instanþe ºi parchete.

Concluziile de bazã ale Grupului sunt în sensuleficientizãrii activitãþii instanþelor ºi parchetelor încondiþiile restricþiilor bugetare cu care se confrun-tã România, având în vedere ºi trendul asemãnã-tor din þãrile Uniunii Europene, raþionalizareainstanþelor ºi parchetelor prin desfiinþare saurearondare de localitãþi fiind un mijloc derealizare a acestor scopuri. Raportul a fost aprobat de CSM. (Diana (Diana MITRACHEMITRACHE))

Sucursala Hidroelectrica Haþeg scapã de desfiinþare

O parte a vechilorbiserici din lemn a dãi-nuit peste timpuri,rãmânând sã vor-beascã despre tradiþiileaproape uitate. ÎnÞinutul Momârlanilorexistã câteva monu-mente de artã, în spe-cial biserici, deosebitde valoroase din punctde vedere cultural,spun reprezentanþiiCentrului Cultural pen-tru Conservarea ºiPromovarea Culturii

TradiþionaleHunedoara. Una din-tre acestea esteBiserica „PogorâreaSfântului Duh”, dinBãrbãteni, construitãla mijlocul secolului alXVII-lea de cãtremomârlanii din satulBãrbãtenii de Sus, azicartier al oraºuluiLupeni. Biserica, cuhramul „PogorâreaSfântului Duh” prezin-tã forma de plan drep-tunghiularã, cu absida

altarului poligonalã, cupatru laturi. Turnul –clopotniþã cu foiºor ºicoif scurt, piramidal,învelit cu þiglã, seridicã printre cei câþvabrazi ce înconjuraulãcaºul. Învelitoareabisericii, din ºiþã, când-va, a fost înlocuitã îndeceniile din urmã cuo învelitoare de þiglã.Construindu-se înapropiere o altã biser-icã din zid, vechea bis-ericã a momârlanilor a

fost pãrãsitã, fiind lip-sitã de catapeteasmã ºide tot mobilierul dininterior.

B iserica „SfinþiiArhangheli”

(Sânonilor) –Petroºani

“Sânoni trebuie sã fifost vre-un sat saucãtun, ori vre-uncrâng, contopit cumunicipiul Petroºani.Toponimul provine dela numele de familie„Sân” care este desîntâlnit în DepresiuneaPetroºani, derivat cusufixul – oni, la fel caºi în cazul localitãþii„Oproni” sau „Onani”,crâng din comunaRãchitova”, explicãGeorge Muntean,inspector în cadrulinstituþiei amintite. Înanul 1788 turcii au

pãtruns prin pasulVulcan ºi au incendiatcasele ºi bisericile jienilor din BazinulSuperior al Jiului.Sursa menþionatãspune cã, în locul bisericii pustiite deturci s-a construit înLunca Jiului, în crân-gul Sânoni, biserica delemn cu hramul „SfinþiiArhangheli” fiind ter-minatã, cu podoabapicturii, în anul 1795.Tipologia face partedin grupul numeros almonumentelor de plandreptunghiular, cuabsidã decroºatã,poligonalã cu cincilaturi. De remarcateste elementul arhaical luminatorului de pelatura de est, subforma gãurii de cheie

ca ºi îmbinãrile în„coadã de rândunicã”ale absidei. În anul1872 spaþiul edificiuluia fost amplificat printr-un nou pronaus,cel vechi fiind cuprinsîn naos ºi un pridvor,cu stâlpi sculptaþi.Deasupra nouluipronaus a fost ridicatão clopotniþã scundã,din scândurã fãrãfoiºor, cu un coif scurt,piramidal învelit cuºiþã. În ultimii ani,învelitoarea din ºiþã afost înlocuitã cu þiglã.Pe pereþi se mai observau fragmentedin pictura realizatã,cât ºi tâmpla de popaSimion zugravul, anulsãvârºirii acesteia 1795fiind consemnatã peicoana de lemn.

B iserica„Sfântul

Mucenic Gheorghe”– Sãlãtruc

ªi tot de laCentrului Cultural pen-tru Conservarea ºiPromovarea CulturiiTradiþionaleHunedoara aflãm datedespre vechea bisericãdin Sãlãtruc: “ÎnSãlãtruc, cândva un satde jieni, aºezat înlunca largã a Jiului,din jos de aºezareacelor ce întemeiaserãun sat venind din ÞaraHaþegului, de la Petrosºi cãrora oierii ºicrescãtorii de vite dinîmprejurimi le ziceau„Petroºeni”, în a douajumãtate a secolului alXVIII-lea s-a înãlþat obisericã de lemn cuhramul „SfântulMucenic Gheorghe”.Planul lãcaºului estecel dreptunghiular, cuabsida decroºatã,poligonalã, cu cincilaturi. Deasuprapronaosului se ridicã oclopotniþã modestã, cufoiºorul închis cu geamºi un acoperiº de tablã,piramidal. Biserica asuferit importantemodificãri. A fost ten-cuitã la interior, sacri-ficând pictura muralãexistentã, i-au fostmodificate ferestreleiar învelitoareaacoperiºului fiind dinþiglã. Din tâmpla pictatã de popaSimion zugravul se mai pãstreazã icoaneleîmpãrãteºti”.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 iunie 20138 Actualitate Actualitate 9

Bisericile de patrimoniu ale momârlanilor înfruntã timpulV iaþa comunitãþilor de momârlani s-a organizat, din cele

mai vechi timpuri, în jurul bisericii. Credinþa i-a þinutuniþi, chiar ºi în vremuri de restriºte, iar biserica a fost mereupilonul central al bãºtinaºilor din Valea Jiului. Aici ºi-au trãitbucuriile sau durerile, aici ºi-au botezat copiii ori i-au conduspe ultimul drum pe cei dragi ºi tot aici au cãutat alinare cândau fost aproape îngenuncheaþi de greutãþile vieþii.

P reºedintele TraianBãsescu a declarat cã

românii ar trebui sã vândãtot atâta pãmânt cât le-auvândut alþii lor iarPreºedinþia, Guvernul ºiParlamentul au obligaþia sã gãseascã soluþia de a-icredita pe agricultorii româniîn condiþii avantajoase, pentru a-ºi pãstra terenurile agricole.

“Foarte curând, prin Tratatulde aderare la UniuneaEuropeanã, strãinii vor puteacumpãra pãmânt în România.

Eu nu spun sã nu cumpere,dar spun, pe de altã parte, cã artrebui sã vindem tot atâta pãmântcât ne-au vândut alþii nouã ºi, pede altã parte, avem obligaþia,Preºedinþie, Guvern, Parlament,sã gãsim soluþia de a-i credita peagricultorii români în condiþiiavantajoase, în aºa fel încât ei sãpoatã fi cei care cumpãrãpãmântul.

Avem nevoie ºi de o agenþie astatului care, atunci când omulvrea sã vândã pãmântulneapãrat, sã-l poatã cumpãra ºisã-l scoatã la vânzare în condiþiiîn care statul va stabili cã seîncadreazã în politica agricolã aRomâniei”, a spus Bãsescu.

El a adãugat cã a fi în UniuneaEuropeanã nu înseamnã a nuavea reguli naþionale iar “o uzinãde maºini azi e aici, mâine semutã în Maroc, o fabricã textilãse delocalizeazã ºi se duce cãtreest”, dar ce nu se poate delocaliza este pãmântul.

“Acesta este cel care ne garanteazã ºi bunãstarea, nunumai hrana, bunãstarea, acesta,pãmântul, agricultura, turismul,frumuseþile þãrii sunt lucruri carenu se pot delocaliza. Cum avemgrijã de ele ºi cum le valorificãm,ne construim practic garanþia,liniile de forþã ale viitorului acestei naþiuni. Alãturi de edu-caþie ºi sãnãtate, ceea ce ne-a datDumnezeu nu poate fi delocali-zat. Numai ce e fãcut de mânaomului se poate delocaliza”, a

afirmat Bãsescu, cerându-le celorprezenþi la expoziþie sã aibã grijãde pãmânt.

“ªi v-aº da un exemplu desuperperformanþã în agriculturã:viticultura. În câþiva ani, datoritãinvestiþiilor fãcute, a banilor de laUniunea Europeanã, am reuºit sãajungem la un nivel extrem deridicat, din punct de vedere cali-tativ, dar ºi cantitativ, în viticul-turã. La fel, se poate întâmpla întoate sectoarele agriculturii, cucondiþia sã ne stabilim corect pri-oritãþile”, a subliniat preºedintele.

Traian Bãsescu a vizitat majoritatea standurilor din cadrulexpoziþiei, cele mai multe cumaºini agricole, iar la unul dintreaceste standuri el s-a urcat într-untractor vechi, fabricat în 1960.

Tinerii fermieri depânã la 40 de ani vorbeneficia de subvenþii

pe suprafeþele agricole majorate

cu 25%F ermierii de pânã la 45 de ani vor primi

facilitãþi financiare din partea UniuniiEuropene, a anunþat ministerul Agriculturii,Daniel Constantin.

Acesta a declarat cã subvenþia pe suprafaþã acor-datã tinerilor va fi majoratã cu 25% ºi se va acordape o perioadã de cinci ani. Subvenþia majoratã va fiacordatã pentru primele 25 de hectare.

”Va exista o facilitate pentru tinerii fermieri.Sprijinul pe suprafaþã va fi crescut cu 25% pentrufermierii de pânã la 40 de ani. Aceastã mãsurã va filuatã pentru a încuraja întinerirea populaþiei carelucreazã în agriculturã, dar ºi pentru menþinereatinerilor în mediul rural”, a afirmat Constantin.

Agriculturahunedoreanãse dezvoltã pebani europeniA proape 100 de milioane

de euro au fost atraseîn judeþul Hunedoara prinproiectele contractate prin

Programul Naþional deDezvoltare Ruralã.

Potrivit Ministerului Agriculturiiºi dezvoltãrii Rurale, la niveluljudeþului Huendoara sunt peste1500 de contracte semnate, învaloare de 99.609.481 euro, dincare 97 de proiecte sunt dejafinalizate. Banii s-au alocat, pediverse scheme de finanþare, pen-tru instalarea tinerilor fermieri,modernizarea exploataþiilor agri-cole, creºterea valorii adãugate a

produselor agricole ºi forestiere,sprijinirea fermelor de semi+sub-zistenþã, îmbunãtãþirea valoriieconomice a pãdurii, pentrucrearea ºi dezvoltarea de microîn-treprinderi, ori pentru renovareaºi dezvoltarea satelor. Acestorproiecte finanþate prin PNDR lise adaugã Planurile de DezvoltareLocalã, finanþate prin intermediulGrupurilor de Acþiune Localãselectate, în valoare de 5,522milioane de euro.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Traian Bãsescu: Ar trebui sã vindem totatâta pãmânt cât ne-au vândut alþii nouã


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Potrivit datelor ofi-ciale, construcþiaprimei biserici refor-mate din Valea Jiului aînceput în anul 1886la Petroºani ºi s-aîncheiat cu 2 ani înurmã, în 1888. Acesteveniment a avut osemnificaþie deosebitde importantã încadrul comunitãþiireformate dinPetroºani, la vremearespectivã, bisericafiind inauguratã în datade 9 decembrie 1888,printr-o slujbã festivã

þinutã de cãtre epis-copul reformat SzaszDomokos.

Întrucât înacest an seîmplnesc 125de ani de laconstrucþie,la primaºedinþã apresbiterilordin 2013,presbiterulreformatToth Janos apropus sãrbã-torirea aces-tui evenimentprin organi-

zarea unor manifestãripublice dedicate comu-

nitãþii. Aceastã pro-punere a fost apreciatãnu doar de comuni-tatea refortaã, ci deîntreaga comunitatelocalã a Petroºaniului,administraþia publicãlocalã asumându-ºi ºirolul de susþinãtor alevenimentelor publicecare vor avea loc laPetroºani cu acestprilej.

Astfel, cu aceastãocazie, profesorii ºielevii din promoþia

1966-1697 a ªcoliiGenerale dinPetroºani, secþiamaghiarã, au ridicat otroiþã memorialã încurtea bisericii refor-mate din Petroºani,care va fi dezvelitã îndata de 9 iunie 2013,zi care a fost aleasãpentru a marca fericitaaniversare a celor 125de ani de activitate aBisericii Reformate dinPetroºani. Cu acestprilej, va fi oficiatã ºi o

slujbã festivã laBiserica Reformatã dinPetroºani, începând cuora 13:00.

La acest evenimentau fost invitate o seriede persoane reprezen-tative pentru bisericã ºipentru municipiulPetroºani.

Participanþii voravea bucuria de aprimi diferite obiectiveomagiale, printre careºi o monografie a bis-ericii reformate dinPetroºani, realizatã subîndrumarea preotuluireformat MártonZoltán ºi a soþiei saleMárton Ildikó, de cãtreo echipã de oamenisufletiºti compusã dinSzöllõsi Moþa Andrei,Toth János ºi IozsaIldiko în calitate detehnoredactor ºifotograf.

Monika BACIU

”Pentru anul 2013, fondurilealocate de la bugetul de stat pen-tru acest program au o valoare de10.000 mii lei. Programul naþion-al multianual privind creºterea per-formanþei energetice la blocurilede locuinþe cu finanþare în anul2013 urmeazã sã fie aprobat. Îndistribuirea fondurilor în cadrulprogramului naþiona,Ministerul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþieiPublice îºipropunerepartizareaechilibratã

ºi echitabilã a fondurilor, cãtretoate localitãþile care au transmisdeconturi justificative ºi care nu aufost onorate”, spun reprezentanþiiministerului de resort.

La nivelul municipiuluiPetroºani este vorba de 12 imo-bile ce sunt incluse în programulnaþional de reabilitare termincã.Este vorba de imobilele de pe stra-

da Pãcii, precum ºi douãde pe strada 1

Decembrie 1918.Ministerul a sis-

tat fondurilepentrureabilitareaacestor imo-bile.

Biserica Reformatã din Petroºani aniverseazã 125 de aniV iaþa spiritualã ºi activitatea bisericilor din

Petroºani constituie un element deosebit deimportant pentru întreaga comunitate localã. În acestsens, zilele acestea, cu sprijinul Primãriei ºi Consiliuluilocal al municipiului Petroºani, comunitatea reformatãa Petroºaniului aniverseazã 125 de ani de la construcþiaBisericii Reformate din localitate.

Luiza ANDRONACHE

“Indiferent unde, cãtre ce angaja-tor sau domeniu de activitate neîndreptãm, suntem obligaþi,dacã sãpãtura nu este conformlegii ºi constatãm o stare depericol, sã ne oprim, sã sistãmactivitatea ºi sã aplicãm sancþiu-ni contravenþionale ”, a declaratIleana Bodea, ºef S.S.M.-ITMPetroºani.

Asta înseamnã cã în ValeaJiului, cel puþin, de câte ori vorieºi pe teren, inspectorii demuncã vor avea de lucru, mai

ales cã mai toate oraºele sunt rãsco-lite de lucrãri de introducere ºirefacere a canalizãrii, derulate devreo 12 firme.

În aºteptarea banilor,

Buget de 10 milioane pentru reabilitarea termicã a imobilelor

10milioane de lei pentru creºterea performanþei energet-ice la blocurile de locuinþe. Reprezentanþii Ministerului

Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice spun cã pen-tru acest an urmeazã sã fie alocatã o sumã de 10 milioane delei pentru executarea de lucrãri de reabilitare termicã ablocurilor de locuinþe.

Inspectorii ITM pot opri oriceºantier oricând ºi oriunde

D e acum încolo, inspectorii ITM pot opri oriceºantier dacã vãd vreo sãpãturã neasiguratã. Noile

reglementãri în vigoare prevãd acest lucru, mai ales cãla nivel naþional, numãrul accidentelor de muncã înconstrucþii este într-o creºtere alarmantã. În ValeaJiului, cel puþin, incidentele de acest fel sunt mai multedecât în domeniul de activitate care pânã acum doi, treiani era considerat cel mai periculos, adicã mineritul.


DianaMITRACHE

Practic, proiectullegislativ propus dedeputatul, care vinedintr-o zonã sãracãaºa cum este ValeaJiului, vine sã com-pleteze o lege existen-tã deja, dar care nece-sitã îmbunãtãþiri, pen-tru cã a fost emisã înanul 2006, iar deatunci lucrurile auevoluat.

Deputatul MonicaIacob-Ridzi a depusjoi, la CameraDeputaþilor o pro-punere legislativã pen-tru modificarea ºicompletarea Legii nr.95 din 14 aprilie2006 privind reformaîn domeniul sãnãtãþii,

cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare,considerând cã, deºiprin adoptarea Legiinr.95 în anul 2006, s-a fãcut un importantpas înainte în domeni-ul modernizãrii ºiorganizãrii sistemuluisanitar din România,pe parcursul anilor,din 2006 ºi pânã înprezent, au apãrut oserie de situaþii noicare nu au fost pre-vãzute nici în variantainiþialã, nici în modi-ficãrile ºi completãrileulterioare.

O astfel de situaþieeste generatã deProgramul naþional descreening pentrudepistarea precoce acancerului de coluterin, care este în

derulare ºi în prezent.Conform prevederilordin forma iniþialã alegii, de acest pro-gram nu pot beneficiadecât persoanele carepot face dovada cãsunt integrate în sis-temul naþional de asi-gurãri de sãnãtate.Aceeaºi situaþie esteîntâlnitã ºi în cadrulprogramelor dedepistare a TBC-ului,HIV/SIDA, HepatitaC, etc. toate avândrolul de a prezenta oimagine cât mai realãa stãrii de sãnãtate apopulaþiei, pentru ca,mai apoi, sã poatã filuate mãsurile nece-sare la nivel naþional.

În prezent, conformLegii nr.95/2006, înforma actualã,

cetãþenii români saurezidenþii dinRomânia, care nu facdovada unei asigurãrimedicale, de oriceformã, nu beneficiazãde servicii medicaleelementare sau deprevenþie, ca deexemplu: servicii desãnãtate ºcolarã, ser-vicii de laborator îndomeniul sãnãtãþiipublice, servicii deplanificare familialã,servicii de screeningpentru depistarea pre-coce a bolilor, serviciiprenatale ºi postna-tale, etc. „Þinând contde situaþia materialãprecarã în care sezbate o bunã parte dinpopulaþia þãrii, mulþiromâni nu dispun denici o formã de asi-gurãri medicale ºi nu

îºi permitluxul de asolicitaacesteteste con-tra cost,drept carerenunþã laele. Eisunt sauvor fiviitorii purtãtori aiacestor maladii pecare le vor transmitemai departe. Fiindvorba de o activitatede depistare ºi pre-venþie, numãrul celorcare nu au fost incluºiîn aceste programetrebuie sã fie cât maimic pentru ca rezul-tatele statistice sã fiecât mai apropiate derealitate”, a declaratdeputatul MonicaIacob-Ridzi.

Aceasta doreºte,prin intermediul modi-ficãrii legislative pro-

puse Parlamentului, caprin adoptarea unormãsuri de completareºi modificare a legis-laþiei în vigoare dindomeniul depistãrii ºiprevenirii unor boli alesãrãciei ºi ignoranþei,dar cu un mare impactsocial, finanþarea pro-gramelor de sãnãtatesã poatã fi fãcutã,dupã caz, de la buge-tul MinisteruluiSãnãtãþii, din bugetulde stat sau din altesurse, inclusiv donaþiiºi sponsorizãri, încondiþiile legii.

Monika BACIU

Minerii de la unitãþile minierecuprinse în program vor beneficiade 43 de feluri de meniuri, caremai de care mai complexe.Necesarul caloric îl dicteazã muncaºi efortul fizic. În cadrul contractu-lui se vor prepara 2863 de meni-uri zilnic.

Societatea care ºi-a adjudecatcontractul în baza „preþului cel maiscãzut” este GTS Company, aceas-ta fiind ºi singura firmã care a par-ticipat la licitaþia organizatã de

SNH. Aceeaºi societate va asigura ºi

masa caldã a ortacilor de la mineleneviabile din cadrul SocietãþiiNaþionale de Închideri Mine ValeaJiului.

Carmen COSMAN

Reprezentanþii ApaServ vor sãconteste ”Nota de constatare aneregulilor ºi de stabilire a corecþi-ilor financiare” nr.127765 din22.04.2013 emisã de DirecþiaGeneralã AM POS Mediu ºi sãcearã suspendarea executãrii aces-tui act. În consecinþã, aceºtia auprimit acceptul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara de a achi-ziþiona servicii juridice de asistenþãºi reprezentare juridicã specialã în

acest scop. De asemenea, s-a luatdecizia ca reprezentantul înAdunarea Generalã a Acþionarilor,Dan Stoian, sã fie mandatat decãtre Consiliul Judeþean Hu-nedoara sã aprobe achiziþionareaacestor servicii juridice de asistenþãºi reprezentare juridicã.

Sumele necesare plãþii acestorservicii vor suporta de cãtre S.C. ApaServ Valea Jiului SAPetroºani, care va contracta serviciile juridice de specialitate.

Monica Iacob Ridzi: Lege împotriva sãrãciei

D eputatul hunedorean Monica Iacob Ridzi a iniþiat un proiect de lege care sã vinã în spijinul

oamenilor sãraci. Asta pentru cã acum sunt oamenicare nu beneficiazã în România de de servicii medicaleelementare sau de prevenþie.

Aproape 3000 de porþii de mâncarepentru minerii de la SNH

A proape 7 milioane de lei costã masa caldã aminerilor de la SNH. Pentru 2863 de porþii

zilnic, angajatorul va plãti aproape 7 milioane de leiunei societãþi care se va ocupa de prepararea meseicalde a ortacilor. Perioada în care se va derula va fi de7 luni începând de la data atribuirii contractului.

ApaServ cautã casã de avocaturã

F urnizorul de apã potabilã din Valea Jiului,ApaServ Valea Jiului SA, vrea sã încheie contract

cu o casã de avocaturã pentru a contesta raportul emisde Direcþia Generalã AM POS Mediu referitor la unelecorecþii financiare.

Monika BACIU

În cele douã centrede agrement suntdisponibile 121 delocuri, astfel la CabanaCãprioara sunt 55 delocuri, în timp ce

capacitatea de cazarede la baza de agre-ment de la Costeºtieste de 66 de locuri.Taberele ºcolare se vororganiza în mai multeserii pe parcursulvacaneþei de varã.

„Tabãra deistorie ºi

civilizaþie dacicã”

Istoriadevineatracþie turis-ticã în cadrulbazei deagrement dela Costeºti.Astfel, aici,elevii vorîntreprindemai multeactivitãþitematice curol edu-

caþional. Cei care alegsã îºi petreacã un sejurde ºase zile fie întabãra de la Costeºti,fie în cea de laCãprioara vor avea deplãtit 384 de lei, tarifulinclude atât cazareacât ºi masa. Situat înpartea de est a judeþu-lui Hunedoara, înMunþii Orãºtiei, lapoalele CetãþilorDacice Costeºti,Blidaru ºiSarmisegetuza Regia,la 25 km de MunicipiulOrãºtie, în comunaOrãºtioara de Sus, însatul Costeºti, Centrul

de Agrement pentruTineri ºi CopiiCosteºti este amplasatîntr-un loc cu oimportanþã deosebitãpentru patrimoniulcultural ºi istoricnaþional.

S port ºi voiebunã la

Cãprioara

Elevii care îºi vorpetrece o parte dinvacanþa de varã labaza de agrement dela Cãprioara vor avea

posibilirtatea de apractica diferite spor-turi sau paintball.

Centrul de agre-ment Cãprioara estesituat în Deva, la 10km de centrul munici-piului, într-un mediuliniºtit ºi înconjurat deo priveliºte minunatã.Pe lângã atracþiilepeisajului, Centrul deagrement Cãprioaraprezintã avantajul de afi amplasat înapropierea unorstrãvechi monumenteistorice din circuitulturistic.

Monika BACIU

”Este vorba de o serie demedicamente pe care pacienþiile primesc în ambulator dar pea cãror reþete trebuie sã existeavizul comisiei de la Casa deAsigurãri. În urmã cu trei,patru sãptãmâni au existat

câteva situaþii în care cei de laCasa de Asigurãri au dorit casã nu se mai trimitã prin faxactele pentru comisie ci sãmeargã pacienþii în persoanã”,spune managerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani, mediculAlin Vasilescu.

Pacienþii sau aparþinãtorii

acestora sunt revoltaþi dincauza acestor mãsuri impusede Casa Judeþeanã de asigurãride Sãnãtate Hunedoara.

”Mi s-a spus cã nu se maiacceptã cererile prin fax ºi cãtrebuie neaparat sã mergem laDeva. Eu vin cu mama care are80 de ani care e ºi paralizatã ºisuferã de cancer. Nu am cumsã merg cu ea la Deva. Augãsit soluþia, la Deva, ºi mi-auzis sã facã o împuternicire penumele meu”, spune o femeiedin Petroºani sub protecþiaanonimatului.

Este vorba de pacienþi cuprobleme cardiace sau onco-logice care beneficiazã de oanumitã medicaþie care se

aprobã la nivelul CaseiJudeþene de asigurãride Sãnãtate.

Cei de la CasaJudeþeanã de Asigurãride SãnãtateHunedoara nu auputut fi contactaþi pen-tru a oferi informaþiicu privire la aceastãsituaþie.


Douã baze de agrement îºi deschid porþile pentru taberele elevilor

D ouã tabere ºcolare în judeþulHunedoara. Direcþia

Judeþeanã pentru Sport ºi Tineretîn parteneriat cu Inspctoratulªcolar Judeþean Hunedoara au publicat oferta taberelor ºcolare.Este vorba de douã centre de agre-ment de la Cãprioara ºi Costeºti.

Cazuri medicale grave plimbate la Devapentru un simplu aviz

P acienþi cu grave afecþiuni medicale, trimiºila Deva pentru un aviz de la Casa

Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate. Mai multecategorii de pacienþi sunt nevoite sã strãbatã 100de kilometri de la Petroºani pânã la Deva laCasa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate pentrua primi avizul comisiei de specialitate în cazuleliberãrii unor reþete.

Monika BACIU

”Îmi va fi de folosla facultatea la carevoi merge, acolo voiavea nevoie de el, maiþin legãtura acasã cupãrinþii ºi prietenii.Am învãþat foartemulte lucruri, amînvãþat cum sã facemîn CV, o scrisoare deintenþie, acum dacã aºmerge undeva sã mãangajez aº ºti toateetapele care trebuieparcurse. Poate ºidacã le înveþi nu se

pune aºa accent peele ºi dacã le-am maiînvãþat nu am fost aºainteresat pânã acum”,a spus unul dintre ele-

vii care au fost premi-aþi.

Corpul profesoral alinsituþiei deînvãþãmânt considerã

cã elevii au fost moti-vaþi în cadrul proiectu-lui, lucru care este vi-zibil acum, la final,când aceºtia au fost ºi

rãsplãtiþi.”A fost în proiect

foarte interesant pecare copii l-au primitcu plãcere. Nu aufost implicaþi doarcei de clasa a XII-a,ei au fost implicaþiîntr-o mãsurã maimare. Au fost prinºiºi copii de clasa aXI-a ºi a X-a care s-au ales cu niºtecunoºtinþe foartebogate. Sã sperãmcã ºi la anul dânºiivor veni din nou”, aspus CharlotteIrimie, profesor alColegiuluiEconomic Hermes dinPetroºani.

”Este o mândrie cãam putut desfãºuraaceastã acþiune care

astãzi s-a finalizat prinpremierea celor 25 deelevi cu câte un net-book. Este o satis-facþie cã terminândcele doisprezece clasepleacã cu o amintirefrumoasã ºi sunt con-vinsã cã îºi vor amintiºi de mine ºi de doam-na Irimie ºi mã bucurcã la noi în liceu seîntâmpla acest eveni-ment ºi ºi îi mai aºteptºi la anul”, spuneClara Ianc, profesor încadrul aceluiaºi liceu.

Organizatorii cam-paniei spun cã acþi-unea are rolul de a-istimula pe elevi astfelîncât aceºtia sã fiepregãtiþi pentru viitor.

”Astãzi cei maimeritoºi dintre primii25 câºtigã în netbook,

este un instrument cucare încercãm sã lefacem tranziþia de laºcoalã la viaþã activãcu care pot sã-ºiobþinã în job mai uºor.

În cadrul activitãþilordin Caravana Cariereicare a fost prezenta înjudeþul Hunedoara înluna februarie toþi ele-vii de clasa a XII-a cucare am lucrat pe par-cursul celor douã zilede seminarii au fostevaluaþi ºi testaþi,practic am încercat sãle furnizãm informaþii.Au avut cinci subiecte,zece întrebãri curãspunsuri grila,subiecte deschise sãredacteze o scrisoare

de intenþie, un proiectde voluntariat. Pebaza acestor evaluãriprimii 25 dintre eisunt recompensaþi cu

aceste netbook-uri”, aprecizat AlexandruPapuc, coordonatorproiect.

Caravana cariereieste un proiect cofi-nanþat din FondulSocial European prinprogramul operaþionalsectorial dezvoltarearesurselor umane2007-2013.

Proiectul s-aadresat elevilor dinultimul an de liceu, iarcea mai importantãactivitate a acestuia a

constat într-o cam-panie amplã deconsiliere demaratãîn 42 de ºcoli din21 de judeþe.

În perioada2011-2013 au fostorganizate o seriede activitãþi în cursulcãrora experþii dincadrul proiectului i-au instruit peliceeni privindmodalitãþile cele maieficiente de alegere

a unei cariere, paºii cetrebuie urmaþi în plan-ificarea carierei ºicorelarea lor cu cer-inþele reale ale pieþeimuncii.


Ingrediente:450gr ton2 linguri ulei de

mãsline

1 lingurã de susan1 crenguþã de cim-

bruPentru salatã:

1 lãmâie1 andivã

mare4 linguri de

ulei de mãsline Sare-piper

Mod depreparare:Pune într-

un castron cimbrultocat, 2 linguri de uleide mãsline, sare ºipiper. Se pune bucatade ton în acestamestec ºi se lasã lamarinat o orã.

Se pune la foc otigaie ºi se frige bucatade ton aproximativcam 40 de secunde pefiecare parte. Setãvãleºte bucata de tonprin seminþele desusan ºi se lasã sã seodihneascã pentru a

se întrepãtrundearomele.

Între timp sepreparã salata deandive. Se spalã, securãþã ºi se taie frun-zele de anive în fâºiisubþiri. Se asezoneazãcu un sos preparat dinulei de mãsline, unpraf de sare ºi zeamade la o lãmâie. Seaºeazã salata înmijlocul farfuriei ºilângã feliile de ton.

Hainy te învaþã sã gãteºti

Ton prãjit cu salatã de andive

POFTÃ BUNÃ!

Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua

Hainalka Miclea

Rãsplãtiþi pentru o viitoare carierã

A u primit premii pentru cã au învãþat. Este vorbade 25 de elevi ai Colegiului Economic Hermes din

Petroºani care au fost rãsplãtiþi de reprezentanþiiBlocului Naþional Sindical pentru implicarea lor în programul denumit ”Caravana Carierei”. Elevii auprimit câte un netbook ºi un stick pentru conexiune lainternet ºi spun ei cã aceste premii le vor fi utile.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 iunie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi cu capul în nori.Amânaþi întâlnirile de afaceri.Chiar dacã nu aveþi chef devorbã, nu refuzaþi comunicareacu cei din jur. Acordaþi maimultã atenþie persoanei iubite!

Vã treziþi cu moralul la pãmânt ºiaveþi dificultãþi de concentrare.Este recomandabil sã nu începeþiactivitãþi pe care nu sunteþi sigurcã le puteþi finaliza. Seara prim-iþi oaspeþi dragi.

În prima parte a zilei sunteþipuþin aerian ºi comunicaþi maigreu. Intuiþia nu vã ajutã preamult, aºa cã acceptaþi ajutorulprietenilor ºi al familiei. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã!

Vã merge foarte bine pe plansentimental. Este posibil chiar sãfaceþi o declaraþie de dragosteNu vã implicaþi în afaceri! ªanse-le de reuºitã sunt reduse. Fiþi câtse poate de corect ºi respectaþilegea cu stricteþe.

Dimineaþa sunteþi indispus ºinimeni nu vã poate intra în voie.Familia nu este de acord sãrenunþaþi la o excursie. Ascultaþi-iºi pe ceilalþi ºi cãutaþi o soluþie decompromis. Încercaþi sã vã maiºi relaxaþi!

Dacã nu vã odihniþi mai mult, s-ar putea sã aveþi probleme cusãnãtatea. O discuþie în contra-dictoriu cu o persoanã mai învârstã vã pune pe gânduri. Fiþicalm ºi prudent, ca sã evitaþi unscandal.

Aveþi tendinþa sã vã supraestimaþiputerile. Nu fiþi încãpãþânat ºi nuforþaþi lucrurile! Dacã nu vã tem-peraþi orgoliul, riscaþi sã vã cer-taþi cu prietenii ºi cu familia.Acordaþi mai mult timp odihnei!

Dimineaþa primiþi o sumã mareºi vã faceþi planuri îndrãzneþe.Nu vã pripiþi. Ar fi bine sã vãsfãtuiþi cu partenerul de viaþã.Astãzi vã completaþi foarte bine.Abtineþi-vã de la excese!

Dimineaþa este posibil sã fiþiapatic ºi sã nu vã puteþi concen-tra. Nu vã asumaþi nici un risc înafaceri. Dacã aveþi ocazia sãmergeþi într-o vizitã, nu staþi pegânduri!

Starea de confuzie vã poateafecta relaþiile pe plan social ºisituaþia financiarã. Nu vã impli-caþi în afaceri, chiar dacã vi separe cã puteþi da lovitura.

Un bãrbat mai în vârstã vã prop-une sã vã asociaþi într-o afacere.Nu hotãrâþi nimic fãrã sã vã con-sultaþi cu partenerul de viaþã. Nustaþi prea bine cu banii, însãrelaþiile cu persoana iubitã suntbune.

Se pare cã nu sunteþi în cea maibunã formã fizicã ºi intelectualã.Sunteþi indispus ºi confuz. Evitaþiîntâlnirile de afaceri ºi cu pri-etenii. Riscaþi fie sã pierdeþi bani,fie sã vã certaþi cu un prieten.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:40 Legendele palatului: con-cubina regelui10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Europa mea (r)13:30 M.A.I. aproape de tine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi18:20 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Orã de vârf 3 22:30 Plasa de stele0:30 Arºiþa

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Viaþa în trei (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un detectiv irezistibil17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Sãrutul dulce alrãzbunãrii23:00 Conexiune inversã

9:30 Fãrã ocoliºuri11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã(r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r)16:00 Cu lumea-n cap (r)16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Întâlnire cu spartanii 22:30 Totul despre sex23:00 Totul despre sex23:30 Totul despre sex0:00 Dragul de Raymond

9:45 Destine împlinite (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Profetul (r)16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã16:45 Drept la þintã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:00 Pe banii pãrinþilor (r)23:30 Rãzbunarea

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Interviurile lui IonCristoiu 22:00 Discuþia sãptãmânii 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Que bonito amor (r)11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste 13:05 Iubiri vinovate (r)14:00 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport20:00 Premier League Goalsof the Season21:00 Formula 1:Antrenamente 22:30 ªtirile Digi Sport23:00 Campionii Digi Sport0:00 Serie A Season Review

Maximilian GÂNJU

A reformat din temelieorganizaþia, a tras pe linie

moartã fosta conducerecare era bãnuitã cã ºi-aurmãrit propriile interese,însã tot are emoþii la

alegerile de astãzi-vineri. Liderul interi-mar al liberilor dinPetrila, CostelAvram spune cã areo strângere de inimãpentru cã vrea catotul sã decurgãbine, iar alegerile dela Petrila sã fie unexemplu de trans-parenþã pentru cele-lalte organizaþii dinValea Jiului. Avramare emoþii ºi în ceeace-l priveºte, chiardacã pânã acum estesingurul care ºi-adepus candidaturapentru funcþia depreºedinte al organi-

zaþiei. Nu este exclus ca unalt pretendent sã se înscrieîn cursã deºi ºansele lui dea câºtiga sunt infime.

I nvitaþi de marcã

În plus ºi declaraþia luiMircea Moloþ care a spus,în glumã, cã sperã ca laalegeri sã nu fie 100 de

alegãtori, iar Avram sãobþinã 120 de voturi a puspresiune. „Declaraþiapreºedintelui sper sã fiegreºitã. Sã am mai mult de

120 de voturisper eu, pentrucã avem 180de membrii ºicel puþin 150vor fi prezenþi.Recunosc cãam emoþiifoarte maripentru cã îmivin cinci parla-mentari, cel

puþin 20 de primari, con-silieri judeþeni, preºedinteleºi cei doi vicepreºedinþi aiConsiliului JudeþeanHunedoara. Avem invitaþide la toate partidele, sigurcã am emoþii pentru cãvreau ca totul sã iasã foartebine. Sã vã mai spun unlucru, oricine se poateînscrie pânã la ora 16.30.Vreau ca alegerile de laPetrila sã fie un etalon pen-tru organizaþiile din ValeaJiului prin modul de organi-zare dar ºi prin trans-parenþã”, ne-a declaratcoordonatorul PNL ValeaJiului, Costel Avram.


Vânzãri Vând teren intravilan

în suprafaþã de 800 mp înzona parc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garajzona Poarta 2 Gerom lastradã.

Relaþii la0734.543.820 Vând în localitatea

Pui, casã cu curte ºi grã-dinã. Relaþii la telefon0742284598 –0762610247.

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani anunþãrestricþii înfurnizarea apei

potabile, pen-

tru vineri, 17mai 2013 înoraºul Petroºaniîntre orele 8,00- 13,00.

Zona afectatãstr. Maleia.

Motivulrestricþiei - exe-cutarebranºamente lareþeaua de distrib-utie publicã.

Mulþumimpentru înþelegere.

ConducereaS.C. Apa

Serv ValeaJiului S.A.Petroºani

Restricþii apã

SomaþiePrin cererea înregistratã pe

rolul Judecãtoriei Haþeg, subnr. 392/240/2013 reclaman-tele Moniþa Maria, domiciliatãîn oraº Haþeg ºi Ponea Victoriacu domiciliul în Petroºani, judeþHunedoara în contradictoriu cupârâta Comuna Râu de Mori –prin primar au solicitat sã seconstate cã au dobândit prinuzucapiune ºi joncþiunea pos-esiilor, dreptul de proprietateasupra imobilelor, terenuri înlocalitatea Ohaba Sibiºel în

locurile: ogor, ograda mare, cuciui, trãbãlþ, mial, la râu,boboaita, baltã în suprafaþãtotalã de 10000 mp; sã se dis-punã întabularea în coalã deCF dupã rãmânerea definitivã aprezentei sentinþe.

Orice persoanã interesatãpoate face opoziþie, care va fidepusã la Judecãtoria Haþeg îndosar nr. 3928/240/2013, încaz contrar, în termen de 6 lunide la data emiterii prezenteisomaþii se va trece la judecareacererii reclamantelor MoniþaMaria ºi Ponea Victoria.

ERATÃÎn articolul intitulat

„Cercetare finalizatã laVulcan”, publicat înCronica Vãii Jiului în 6iunie, s-a strecurat ofrazã care ar putea fiinterpretatã greºit.Inspectorii de muncã au

organizat câteva întâlniriîn care i-au instruit pemuncitorii de peºantierul din Crividia, iarla una dintre acestea aparticipat ºi muncitorulde 45 de ani care ºi-apierdut viaþa.

Exprimarea „inspec-torii de muncã spun cã

au ºi fotografii cu munci-torul care a murit, întimp ce era instruit deei, chiar pe buza gropiiîn care ºi-a pierdutviaþa” nu face referire lafaptul cã omul a muritchiar în timpul instructa-jului, aºa cum s-ar puteainterpreta greºit.

Avram are emoþii deºi este sigur câºtigãtor

L iderul interimar al PNL Petrila, Costel Avram are emoþiiînaintea alegerilor pentru preºedinþia organizaþiei deºi este

singurul candidat. Avram nu exclude încã o candidaturã chiar dacãacest lucru este aproape imposibil sã se întâmple.


P ânã la 25 de miide turiºti se

estimeazã cã vor ajungeîn sezonul de varã pentru a-ºi petrece concediul în MunþiiRetezat. Salvamontiºtiiintrã în „alertã” pentrucã afluxul de turiºtiaduce cu sine ºi unnumãr crescut de accidente.

În toate staþiunile montane din judeþulHunedoara vor activa odatãcu deschiderea sezonului numai puþin de 86 de salvatorimontani, care vor asiguraatât intervenþiile la eveni-mente cât ºi permanenþa larefugiile montane. DejaServiciul Public JudeþeanSalvamont Hunedoara ºi-astabilit planul de intervenþiepentru acest sezon ºi se facultimele pregãtiri la taberelede permanenþã.

Reprezentanþii serviciuluide salvare montanãestimeazã cã vor urca doarîn Retezat, în acest sezon,pânã la 25 de mii de turiºti.În prezent numãrul celorcare au urcat în cel mai sãl-batic masiv din þara noastrãeste mic pentru cã plouã ºiceaþa nu permite efectuareade trasee montane. „Nepregãtim acum pentru afluxul de turiºti, din data de15 iunie ridicãm taberele depermanenþã în munte.

Odatã cu deschidereasezonului este de lucru pentru cã turiºtii se rãspândesc în tot masivul.

Toate formaþiile de salva-tori montani lucreazã însezon ºi avem opt puncte depermanenþã în tot judeþul,

unde sunt câte doi voluntaritot timpul. Echipele de câtedoi salvatori stau câte o sãptãmânã în munte, lapunctele de permanenþã, ºiapoi se schimbã între ele”, adeclarat ºeful ServiciuluiPublic Judeþean SalvamontHunedoara, Ovidiu Bodean.

S e cautã tineri

Numãrul salvamontiºtilorcare intervin la accidente, în

toate masivele din judeþ,este la limitã, iar conducerea serviciului spunecã ar fi nevoie în special detineri care sã intre înSalvamont.

„În acest moment sunt86 de membrii ai ServiciuluiPublic Judeþean Salvamont.Vorbim de tot judeþul, aiciintrã ºi zona de Parâng,Straja, Poiana Ruscã, iar înRetezat suntem mult maiconcentraþi pentru cã suntcei mai mulþi turiºti.

Ne-ar mai trebui oameni,mai ales tineri pentru cãmedia de vârstã este foarteridicatã la Salvamont ºitineretul este din ce în cemai puþin.

Munca de salvator mon-tan este mai mult de volun-tariat, nu prea au beneficiimateriale ºi poate de aceeatinerii nu sunt atât de intere-saþi. Totuºi, mai sunt ºi carevin sã se alãture echipei”, amai declarat Bodean.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cai putere,adrenalinã ºi noroi la înãlþime.Aproape 100 profesioniºti pedouã roþi din douãþãri, România ºiUngaria, vor fi înacest week-end înValea Jiului, laStraja, unde are loc un concurs pro-fesionist de enduro.

„Suntem foartefericiþi cã în Strajase þine încã odatã

un eveniment demare importanþãpentru sportulextrem din þarã,prima etapã decampionat naþionalal enduriºtilor. Deasemenea, avem ºideosebita plãcerede a þine o etapãcomunã ºi cu ceidin campionatulnaþional alUngariei”, ne-adeclarat SorinSandu, organizator.

Aceastã etapãeste una dificilã, iar concurenþii suntdoar din rândul pro-fesioniºtilor. „Noisuntem din cei careau alergie la asfalt.Mergem doar pe

cãrãri de munte, câtmai grele ºi cât mai“asfaltate” cu noroi.Traseul are 60 dekm ºi vor fi câtedouã ture în fiecarezi, 120 de km sâm-bãtã, 120 duminicã,în total 240 de km.Vom avea ºi douãprobe speciale,cronometrate,enduro test ºi crosstest”, a mai declaratSorin Sandu.

Startul se dãsâmbãtã dimineaþa,iar competiþia se vaîncheia duminicãdupã-amiaza.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Adrenalinã pe douã roþi la StrajaV alea Jiului va fi invadatã de

sportivi pe douã roþi la acestsfârºit de sãptãmânã. La Straja va avea loc prima etapã aCampionatului Naþional de Enduro.

Salvamontiºtii hunedoreni intrã în alertã!

2013 6 7

Documents

Transcript of 2013 6 7