2013 6 6

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 382

Joi, 6 Iunie 2013

Mãgãruºii salvamontiºtilor

valoreazã câtgreutatea lor

în aur>>>>>> PPAGINAAGINA 1616

Minerii vor luasalarii mai miciM inerii din Valea Jiului

vor lua salarii multdiminuate în luna iunie.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Au greºit ºi suntbuni de platã

Doi ºefi de laApaServ puºi sã

achite peste100 mc de apãreclamaþi de oconsumatoare

P e principiul „cine nudeschide ochii, deschide

punga”, doi ºefi de la ApaServ Valea Jiului SA suntbuni de platã. De precizat cãeste în premierã când, la ApaServ, nu plãteºte consumatorul, ci angajaþii.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Durerea lui Moloþ:

suntem ca arde-lanul din ban-cul cu Ghio

N u întotdeauna princi-piul ”încet ºi bine” dã

roade ºi poate deveni ”încetºi na, cã am pierdut trenul!”. Aºa ºi cu regionalizareaþãrii, care ne prinde dinurmã fãrã sã ne fi organizatîn conurbaþii/alipiri de locali-tãþi în judeþul Hunedoara:Corvina ºi Valea Jiului.

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

D in ce în ce mai mulþi copii din blocul social al Petroºaniului sunt bolnavi – le-au apãrutbube pe corp ºi le cade pãrul. Se presupune a fi un” virus al mizeriei”. Aceºtia se joacã

printre animalele care pasc în voie ºi haitele de câini vagabonzi, printre gunoaiele aruncatela întâmplare de locatari dar ºi de lucrãtori ai Primãriei, deºi Primãria Petroºani a fãcuteforturi pentru ca locul sã arate unul civilizat. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Copii îmbolnãviþi de”virusul mizeriei”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat deS.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani

Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria * DJ 687Cristur –Hunedoara * DJ687 Hunedoara –Hãºdat * DN 66Cãlan – Bãcia *DN7 Minta – Veþel* DN7 Veþel –Leºnic * DN7Leºnic – Sãcãmaº *DN7 Ilia –

Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc* DN7 Burjuc-Zam* Deva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan * Petroºanipe DN 66 ºi B-dul1 Decembrie

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Radare în Hunedoara

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Monika BACIU

”Având în vedere ter-menul prevãzut în lege îndatã de 5 se încheie perioa-da de cercetare ca urmare

am finalizat ºi noi cer-cetarea evenimentului cares-a produs la Vulcanurmând ca dosarul sã fieînaintat cãtre avizare laDeva ºi ulterior la Inspecþia

Muncii la bucureºti iar dupãaceea se vor trage con-cluzile finale. Aºa cum seºtie dupã cercetãrile la faþalocului a evenimentului s-aimpus sistarea activitãþii ºi osancþiune contravenþionalã.Abaterea a fost intrarea încanal fãrã susþinerea malu-lui. Au mai fost constatateºi alte patru deficienþe pen-tru care s-au impus sancþiu-ni contravenþionale”, adeclarat Ileana Bodea ºef

SSM-ITM ValeaJiului.

În urmã cuaproximativ olunã de zile, unmuncitor alHidroconstrucþiacare executalucrãri la sis-temul decanalizare dincartierul Crividiaal municipiuluiVulcan a fostsuprins de oalunecare de pãmânt.Bãrbatul a ajuns la spital cusemne vitale, însã la scurttimp acesta a decedat laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani.

Este al doilea accidentmortal care are loc laVulcan într-un interval dedouã luni. Coincidenþa facecã muncitorul care a dece-

dat este angajatul aceleiaºifirme care executa lucrãrilela sistemul de alimentare cuapã când alþi doi muncitoriºi-au pierdut viaþa dupã ceun mal de pãmânt a cãzutpeste ei.

Dupã finalizare anchetei,firma a fost amendatã cupeste 30 de mii de lei.

DianaMITRACHE

Potrivit inspecto-rilor de muncã,accidentul s-a pro-dus din cauza negli-jenþei celui care apãtruns în spaþiulnesusþinut cu para-peþi de protecþie.Asta chiar încondiþiile în careinspectorii de

muncã spun cã auºi fotografii cumuncitorul care amurit în timp ce erainstruit de ei, chiarpe buza gropii încare ºi-a pierdutviaþa. „În data de 5iunie a fost ultimazi în care s-a fina-lizat cercetarea, iaracum urmeazã cadosarul sã fie înain-tat, în vederea

avizãrii la Deva ºiapoi la InspecþiaMuncii la Bucureºti.Cu ocazia cercetãriila faþa locului aevenimentului, s-aimpus sistarea deactivitate ºi implicitaceasta a fostînsoþitã de o sancþi-une de 8.000 delei, pentru cãmuncitorul a intratîn groapa neasigu-ratã cu parapeþi deprotecþie.

Au mai fost con-statate ºi alte 4deficienþe, pentrucare noi am propussancþiuni ºi mãsuri”,a declarat IleanaBodea, ºefaServiciului de

Sãnãtate ºiSecuritate în Muncãdin cadrul ITMValea Jiului.

ªeful de lucrãri,de 45 de ani, careºi-a pierdut viaþa înaccidentul dinºantierul de laVulcan a vrut sãscoatã din groapãun lemn. Mediciilegiºti au confirmatcã acesta a muritdin cauza leziunilorproduse de malulcare s-a surpatpeste el. Practic,omul a murit dincauza leziunilorinterne provocatede ruptura unuirinichi, dar avea ºio alcolemie de 0,3la mie.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013 Actualitate 3

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25%

la produsele selectate. În limita stocului disponibil.

Diana MITRACHE

Potrivit celor de laISU, omul a fost gãsitfãrã suflare în locuinþasa din CartierulColonie al municipiu-

lui Petroºani. El zãceafãrã viaþã în mijloculcasei ºi, în cãdere, areuºit sã tragã dupã elºi mobila din camerã.Când au ajuns pom-pierii, nu au mai pututdecât sã constate

decesul. „Noi am fostsesizaþi printr-un apella 112 de cãtre veciniicare nu l-au mai vãzut.Bãrbatul avea 65 deani ºi locuia singur încasa de pe stradaCuza Vodã dinPetroºani. Noi ne-amdeplasat la faþa loculuicu un echipaj dedescarcerare ºi unulde prim ajutor, dar nuam constatat decâtdecesul omului”,spune Adrian Avram,

comandantulDetaºamentului dePompieri dinPetroºani.

Poliþia a sosit ime-diat la faþa locului,însã, exclud orice vari-

antã de comitere avreunei fapte penale.„Un echipaj de poliþiadin Petroºani a ajunsimediat la faþa locului,dar nu sunt suspiciunide comitere a vreunei

fapte cu caracterpenal. Cel mai proba-bil omul a murtit dincauza afecþiunilor desãnãtate de caresuferea, pentru cã amînþeles cã era bolnav”,spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Trupul neînsufleþital bãrbatului a fostpreluat de serviciul demedicinã legalã ºitransportat la Spitalulde Urgenþã dinPetroºani, unde legiºtiivor stabili cu exactitatecauza morþii.

Cercetare finalizatã la Vulcan

I TM a finalizat dosarul de cercetare a accidentului mortal în care un munictor din

Vulcan a murit la Vulcan,în Cartierul Crividia.Miercuri a fost ziua în care aceste cercetãri aufost încheiate, iar abaterile ºi sancþiunile determinate cu exactitate.

Mort în casã la Petroºani

U n bãrbat de 65 de ani dinPetroºani a fost gãsit marþi

seara fãrã viaþã în locuinþa sa.Omul avea mai multe probleme desãnãtate ºi, când au ajuns pompierii la el era deja mort.

Normele de protecþie a muncii, încãlcate în cazul accidentului de la Vulcan

I nspectorii ITM au finalizat ancheta încazul muncitorului de la Vulcan care

ºi-a pierdut viaþa în urmã cu aproximativ olunã pe un ºantier. În urma verificãrilor s-astabilit, printre alte abateri, cã muncitorulnu a respectat normele de protecþie a muncii.

Carmen COSMAN

Liberalii din Petrila sepregãtesc de alegeri primele dupãreformarea organizaþiei de cãtrepreºedintele interimar CostelAvram. Acesta a preluat organi-zaþia în noiembrie 2012 ºi a por-nit totul de la zero. „Am luat-o dela zero, iar azi avem aproximativ180 de membri. Oricum, mãintereseazã calitatea, nu canti-tatea membrilor din partid”, adeclarat Costel Avram. Iar dintrecei 180 de membri, 11 vor intraîn Biroul Politic Local, alãturi depreºedintele organizaþiei.Alegerile vor avea loc vineri

dupã-amiaza, la Casa de Culturã„Ladislau Schmidt”, în prezenþaliderilor liberali de la Deva, dar ºidin Valea Jiului. De asemenea, însalã vor fi reprezentanþi ai tuturorpartidelor politice din Hunedoara,care vor rosti mesaje cu aceastãocazie. ªi, chiar dacã este singu-rul candidat, Costel Avramrecunoaºte cã are emoþii, maiales cã îºi doreºte ca totul sãdecurgã ca la carte. „Vreau caorganizaþia PNL Petrila sã joaceun rol important pe eºicherulpolitic al comunitãþii din Petrila.Imediat dupã alegeri voi demaraºi un sondaj de opinie pentru avedea unde se situeazã partidul,dar ºi ce îºi doreºte comunitatealocalã din Petrila ºi sã ne axãmpe doleanþele oamenilor”, a maispus Costel Avram. Avram nuconduce doar organizaþia PNLPetrila, ca preºedinte interimar, cieste ºi coordonator al organizaþi-ilor PNL din Valea Jiului, numitde conducerea judeþeanã a par-tidului. „A fost o provocare pen-tru mine sã preiau conducereaorganizaþiei din Petrila, la fel ca ºi

decizia Biroului Judeþean de a mãnumi ca ºi coordonator. Vreau caPNL sã însemne mai mult decâtacum pe eºicherul politic al VãiiJiului ºi depinde doar de noi, deliberali, care credem în aceastãdoctrinã politicã ºi care vrem sãmuncim, sã punem umãrul pen-tru a ne atinge þelul”, a mai spusliderul local al PNL.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 20134 Actualitate

PROGRAM TV - Miercuri 5 iunie 201316:00 Punctul pe i - cu Ionuþ Drãgotesc

17:30 ªtirile Mondo Tv cu Adina Risipitu

Diana MITRACHE

Cei care au venit de laCFR Infrastructurã spun cãoperaþiunea a fost una difi-cilã, dar specialiºtii ºi maca-raua extrem de performan-tã ce a fost aleasã pentrucã nu necesita timp marede lucru, au fãcut faþã cubrio. „S-a lucrat cu omacara a unei firme pri-vate, constructoare de caleferatã, care a venit de lastaþia Arad ºi a fost coman-datã de colegii de la CFRMarfã, care au fost impli-

caþi în acest eveniment.Este o lucrare, care, ca ori-care alta de acest gen,implicã niºte riscuri, însã, afost personal calificat”, adeclarat Octav Rusu, ºefServiciul RevizoratRegional, Regioanala CFRInfrastructurã Timiºoara.

Traficul feroviar în zonaPetroºani nu a fost între-rupt, dar a fost un trencare a avut nevoie detractare pe porþiunea afec-tatã de lucrare. Asta pentruca niciun cãlãtor sã nu aibãde suferit. „Traficul feroviar

nu a fost întrerupt. S-a cir-culat pe o singurã dublã,una fiind închisã pentruprotecþie.

Circulaþia s-a restabilitchiar imediat dupã produ-cerea accidentului. Noi amrepus vagoanele pe linie,într-o pauzã de circulaþie. Înjurul ora 12,45 a fost pen-dulat un tren de persoanecare circulã pe distanþaBãniþa – Petroºani, cutracþiune diesel, în condiþiileîn care a fost necesarãscoaterea de sub tensiune afirului electric de contact.Publicul cãlãtor nu a fostafectat”, a mai adãugatOctav Rusu.

Angajaþii staþiei CFR dinPetroºani au fost la un passã provoace o adevãratãtragedie, în noaptea de lunispre marþi. Trei vagoanegoale ale unui tren demarfã au scãpat din staþieîn timpul unei manevre, iarmai apoi au deraiat la mai

puþin de un kilometru dis-tanþã. Tragedia a fost evi-tatã de responsabilii de latrafic feroviar, care au avutinspiraþia sã le dirijeze spreo linie moartã.

O anchetãinternã în rândulangajaþilor careau fãcutmanevra a fostdemaratã, iarresponsabilii voravea de suferit.

Asta pentru cã nota deplatã este una usturãtoare,dincolo de pericolul care aexistat în momentul incidentului feroviar.

Specialiºtii au ridicat vagoanele deraiate, contra-costO echipã de specialiºti austrieci ºi

români au reuºit, miercuri la prânz,sã repunã pe ºine vagoanele deraiate. Sursedin rândul celor care au lucrat spun cã notade platã va fi mare, având în vedere cãmacaraua adusã costã 600 de euro pe orã.Traficul a fost manevrat pe porþiunearespectivã, pentru a nu încurca circulaþiaferoviarã de cãlãtori.

Regal liberal

Primele alegeri dupã reformarea PNL Petrila

A dunare mare la PNL Petrila, unde vineri au localegeri pentru Biroul Politic Local. Pentru

funcþia de preºedinte pânã acum doar preºedinteleinterimar Costel Avram ºi-a anunþat candidatura ºi,mai mult ca sigur, nu va avea contracandidat.


T ratat cu indife-renþã. În cursul

dupã amiezii de ieriun bãrbat dinPetroºani s-a prezen-tat în serviciul deurgenþã al Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani acuzânddureri ºi arsuri lanivelul ochilor dupãce i-a sãrit diluant în ochi.

Bãrbatul acuzã cã înserviciul de urgenþã nu is-a fãcut absolut nimicîn afarã de o fiºã deînregistrare, personalulmedical spunând cã nuexistã medic oftalmologºi cã va trebui sãmeargã la spitalul de la

Deva pentru a se puteatrata.

”Am fost la urgenþãpentru cã mi-a sãritdiluant în ochi ºi de laurgenþã mi s-a spus cãnu existã medic ºi eutrebuie sã merg laDeva. Eu abia stau ºideschid ochii ºi pot sã-mi rezolve problemele.Nu mi s-a fãcut absolutnimic, mi s-a fãcut ofiºã ºi mi s-a zis sãmerg la Deva pentru cãnu au medic pentru cãeste în concediu. Nu sepoate sã se facã aºaceva pentru cã plãtimtoþi CAS, suntem toþicontribuabili ºi oameniitrebuie trataþi ca atarenu trimiºi în alte pãrþipentru cã aici nu serezolvã absolut nimic.

Probabil voi aºteptapânã mâine sã merg laun medic dacã o sã-mimai revin dacã nu vatrebui sã merg la Devapentru cã nu am ce sãfac pentru cã altã alter-nativã nu este” adeclarat MariusAlexandru.

ReprezentanþiiSpitalului de Urgenþãdin Petroºani spun cãdin cauza faptului cãmedicul oftalmolog esteun concediu de odihnã,singurul medic oftal-molog de la aici, secþianu poate funcþionapânã la întoarcereaacestuia din concediu.

„În spital existã doarun medic oftalmolog,doctoriþa Murariu, careîn aceastã perioadã este

în concediu de odihnã.Pe perioada concediuluide odihnã la Spitalul deUrgenþã din Petroºaninu existã medic oftal-molog.

Pe aceastã perioadãsecþia nu are cum sãfuncþioneze ca atare ºipersonalul medical esteîn concediu de odihnã.Pacientul a venit în serviciul de urgenþã, afost vãzut de mediculde acolo, i s-a spuscare este situaþia ca peValea Jiului nu existãcineva de gardã peoftalmologie ºi a fostîndreptat spre Deva” adeclarat Alin Vasilescumanagerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani.

Nici alte secþii alespitalului nu stau mai

bine din acest punct devedere pentru cã doarun singur medic nu estede ajuns pentru a aveao gardã completa un arfi nevoie de patrumedici. La nivelul alteisecþii medicul care estemai are puþin timp ºi vaieºi la pensie.

„Pentru a avea olistã de gardã pe o anumitã specialitateeste nevoie de patrusau cinci medici iar înValea Jiului la ora actualã de toþi sunt trei.Existã ºi alte secii careau doar un singurmedic cum ar fi oncolo-gia, neuropsihiatriainfantilã unde ºi doam-na doctor care esteacolo se apropie depensionare” a mai pre-

cizat Vasilescu.Sistemul medical

este încã unul bolnav.În spitale sunt puþinimedici care asigurãasistenþa medicalã. Decele mai mult ori,numãrul medicilor estemult prea mic compara-tiv cu cel al pacienþilor.Toate aceste nemulþu-miri care vin din parteasimplilor oameni carese prezintã în serviciulde urgenþã sau stau cuorele la uºile cabi-netelor din spital nusunt în totalitate dinvina personalului medi-cal, ci sistemul medicalde la noi din þarã estesingurul care face ºi vaface în continuare totmai multe victime.

Monika BACIUMonika BACIU

Au greºit ºi sunt buni de platã

Doi ºefi de laApaServ puºi sã

achite peste 100 mcde apã reclamaþi de

o consumatoare

P e principiul „cine nudeschide ochii, deschide

punga”, doi ºefi de la ApaServ Valea Jiului SA suntbuni de platã. De precizat cãeste în premierã când, la ApaServ, nu plãteºte consumatorul, ci angajaþii.

Totul a pornit de la o sesizare fãcutãde o femeie din Petrila, care a reclamatcã i-a fost luat apometrul la verificãri,iar când i-a fost adus înapoi a constatat

cã are în plus 105 mc de apã. Cã estesau nu aºa, greu de ºtiut, dar angajaþiiApaServ au greºit pentru cã nu auîntocmit proces – verbal când au ridicatapometrul, aºa cã acum plãtesc.

„Femeia a venit la mine, în audienþã,ºi mi-a spus cã are 100 mc de apã înplus pe apometru. Angajaþii au greºitpentru cã nu au întocmit proces – ver-bal, aºa cum cer normele în domeniu”,a declarat directorul ApaServ ValeaJiului SA, Costel Avram. Suma pe carefemeia susþine cã i s-a facturat în pluseste de 380 de lei, respectiv contraval-oarea celor 100 mc de apã rece, pecare Avram i-a ºi achitat ºi urmeazã sã-i recupereze.

Vinovaþi sunt, spune directorul firmeide furnizare a apei potabile, ºeful edsecþie ºi ºeful DepartamentuluiExploatare, care vor plãti facturafrãþeºte. „Trebuia sã dau un exemplu ºil-am dat. Greºelile nu sunt doar alecetãþenilor, ci ºi ale angajaþilor noºtri.Cine nu deschide ochii, deschidepunga”, a explicat Costel Avram.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Pasaj feroviarîn lucru

Î n sfârºit, pasajul de caleferatã de pe drumul care

duce la Mina Vulcan, ºi implic-it spre Dealul Babii, a intratde astãzi în reparaþii.

Muncitorii de la CFR, în colabo-rare cu cei ai primãriei din localitatevor trage tare pentru a termina încel mai scurt timp.

„ Cred cã vom finaliza vineriseara cu lucrãri de finisare ºi

cosmetizare, iar sâmbãtã inclusivcu asfaltare. Aceastã lucrare esteuna de refacere a pasajului pentrupunerea în siguranþã atât a circu-laþiei feroviare, cât ºi a celei rutierecu remontarea ºinelor, înlocuireatraversului ºi refacere de substrat ”,ne-a declarat Valentin Vãduva, ºefDistrict Linii Isconi

Aceste lucrãri se impuneau pen-tru cã aceastã trecere la nivel cucalea feratã nu a fost niciodatãreparatã aºa cum trebuie. Demenþionat este faptul cã circulaþiaferoviarã nu a fost întreruptã ºi cãse deruleazã normal.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

N u mai luãm Fervexla rãcealã! Asta cel

puþin deocamdatã, pentrucã produsul antigripal arputea avea efecte nedorite.

Producãtorul medicamentuluiantigripal Fervex a dispusretragerea de pe piaþã a produsu-lui, din cauza suspiciunilor cãacesta ar conþine flora micro-biana atipicã.

Vasile Cepoi, consilier alprimului-ministru pe probleme desãnãtate a explicat cã suspiciunilevizeazã medicamentul Fervex cuaromã de zmeurã. Produsul, însã,nu era comercializat pe piaþaromâneascã. Producãtorul adecis, totuºi, preventiv, ºiretragerea celorlalte tipuri demedicamente, pentru verificãrisuplimentare. Potrivit informaþi-ilor producãtorului francez,medicamentul a fost retras din

toate farmaciile din lume unde secomercializa.

Fervex este indicat în trata-mentul simptomatic al rãcelilorcomune, rinitelor alergice ºi vaso-motorii, stãrilor gripale (pentruameliorarea strãnutului, secreþieinazale apoase, inflamaþieimucoaselor nazalã ºi sinusalã,febrei, durerilor de cap ºi muscu-lare). Compania farmaceuticãBristol-Myers Squibb a decis, decomun acord cu AgenþiaNaþionalã a Medicamentului sãretragã medicamentul Fervex cao mãsurã de precauþie. Potrivitanalizelor în patru loturi deFervex a fost identificatã prezenþabacteriei Enterococcus faecalis, obacterie care poate provocainfecþii la nivelul tractului digestiv.Investigaþiile sunt în curs dedesfãºurare pentru a determinaoriginea acestei contaminãri.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Fervex, medicament interzis?!

Medic în concediu, pacient trimis la consultaþii la 100 de kilometri


Astfel, admitereapentru toate formelede învãþãmânt aleciclului universitar delicenþã se organizeazãprin concurs dedosare, prin calcululunei medii de admitereponderate care ia înconsiderare urmã-toarele: media gene-ralã de absolvire aliceului (cu pondereade 40%); media la disciplinã Matematicãpentru toate domeniiledin cadrul Universitãþiiîn afarã de domeniileSociologie ºi AsistenþãSocialã, unde se ia înconsiderare media lapsihologie / sociologie/ economie / logicã ºiargumentare / filozofie/ geografie în toþi aniide liceu (cu pondereade 30%); media exa-menului de bacalaureat(cu ponderea de 30%).Aceastã medie ponde-ratã se calculeazã cu

douã zecimale, fãrãrotunjire. Pentrudomeniile Sociologie ºiAsistenþã Socialã, încazul în care nu seregãseºte disciplinapsihologie / sociologie/ economie / logicã ºiargumentare / filozofie/ geografie în foaiamatricolã, se va lua în considerare mediala matematica pe toþianii de studiu, spunreprezentanþii UPET.

Pot candida laadmiterea înînvãþãmântul superior,în ciclul de studii uni-versitare de licenþã,absolvenþii de liceu cudiplomã de bacalaureatsau diplomã echivalen-tã cu aceasta. Laadmiterea în toateciclurile de studii uni-versitare pot candida ºi cetãþenii statelormembre ale UniuniiEuropene, ai stateloraparþinând Spaþiului

Economic European ºiai ConfederaþieiElveþiene, în aceleaºicondiþii prevãzute delege pentru cetãþeniiromâni, inclusiv înceea ce priveºte taxelede ºcolarizare.Recunoaºterea studiilorefectuate de cãtreaceºtia în afaraRomâniei se va realizade cãtre direcþia despecialitate din cadrulMinisterului EducaþieiNaþionale înainte deînscrierea candidaþilorla concursul deadmitere, fiecare can-didat având obligaþiade a prezenta laînscrierea la concursatestatul derecunoaºtere a studiilor.

La admiterea întoate ciclurile de studiiuniversitare cu predareîn limba românã,

cetãþenii strãini auobligaþia sã prezinte uncertificat de compe-tenþã lingvisticã pentrulimba românã eliberatde cãtre instituþii abilitate de MinisterulEducaþiei Naþionale.De precizat cã absol-venþii cu diplomã debacalaureat, care întimpul liceului auobþinut anumite per-formanþe, sunt înma-triculaþi fãrã admitere,în cadrul numãrului delocuri alocat deMinisterul Educaþiei îndomenii corespunzã-toare disciplinelor lacare au fost distinºi. Înacest sens se iau înconsiderare urmã-toarele distincþii: distincþii la olimpiadeºcolare internaþionaleîn cel puþin unul dinultimii doi ani destudii; premiul I, II, III

sau medalia de aur laolimpiadele ºcolareinternaþionale în unuldin ultimii patru ani destudii; premiile I, II, IIIla concursuri ºcolare,organizate la nivelnaþional sau pe grupede þãri, recunoscute deMEN, în cel puþin unuldin ultimii doi ani destudii.

I atã graficulde admitere

Pe site-ul UPET afost publicat deja ºigraficul deadmitere.Iatã care suntetapele concursuluipentru anul universitar2013 – 2014: 15 –21 iulie – înscriereacandidaþilor, 23 iulieafiºarea rezultatelor(etapa I), 23 – 25 iulie– depunerea contes-taþiilor, 25 iulie – ana-liza contestaþiilor ºiafiºarea rezultatelor.

Între 23 ºi 28 iulie auloc urmãtoarele etape:- confirmarea loculuiocupat prin concurs;depunerea docu-mentelor originale decãtre candidaþii admiºipe locurile finanþate dela buget, care dorescsã beneficieze de aces-tea ºi care au în dosarcopiile documentelorde concurs; platataxei de înmatriculare(20 lei pentru ciclul destudii universitare delicenþã, 60 lei pentruciclul de studii mas-terale respectiv 70 leipentru ciclul de studiidoctorale) ºi înmatricu-larea tuturor candi-daþilor admiºi (candi-daþii admiºi care nu seînmatriculeazã înaceastã perioadã suntdeclaraþi respinºi);plata a 400 lei dintaxa de ºcolarizare(numai pentru candi-daþii admiºi cu taxã) ºirestituirea dosarelorcandidaþilor respinºi.

În 29 iulie este pro-gramatã afiºarea rezul-tatelor etapei a II-a aconcursului deadmitere. Toate infor-maþiile necesare viito-rilor studenþi pot figãsite pe site-ulwww.upet.ro/admitere/adm_licenta.php.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Concurs de dosare la Universitatea PetroºaniU niversitatea Petroºani

a publicat deja metodologia deexamen ºi, al fel ca ºi în anii prece-denþi, trierea candidaþilor se va facepe bazã de dosare. Conform metodolo-giei publicate, media de admitere estemedia de absolvire, iar în cazul egalitãþii mediilor de admitere existãcriterii de departajare.

“Pe ansamblu, în judeþulHunedoara, la examenul debacalaureat s-au înscris 4.901elevi. Dintre aceºtia, 965provin din promoþiile ante-rioare, iar restul de 3.936sunt absolvenþi ai liceului dinacest an”, a declarat marþipurtãtorul de cuvânt alInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara, MartaMate.

Spre exemplu, la ColegiulTehnic dimitrie Leonida dinPetroºani peste 20 de elevinu s-au înscris pentru prima

etapã a examenului debacalaureat din acest an.

”La examenul de bacalau-reat avem înscriºi 305 candi-daþi, din serile anterioare sunt69 de candidaþi iar absolvenþiicare nu au dorit sã se înscriela examenul de bacalaureatsunt 21 de elevi. Probabilmulþi dintre ei au consideratcã nu sunt suficiet de binepregãtiþi ºi vroiau o perioadãmai lungã de pregãtire ca sãnu aibã rezultate foare slabe,mulþi dintre ei au obþinut dejacontracte de muncã în

strãinãtate, avem deja mulþielevi cu situaþii materialedeosebite ºi atunci ºi-au gãsitcontracte de muncã înstrãinãtate”, a spus ZinaGaleº, directorul ColegiuluiTehnic Dimitrie Leonida dinPetroºani.

Din experienþa anilor tre-cuþi, reprezentanþii unitãþii deînvãþãmânt din Petroºanispun cã elevii se vor înscrie laexamenul de bacalaureatpentru etapele viitoare.

”Sunt convinsã cã se vorînscrie pentru cã suntmomente în viaþã când oblig-atoriu ai nevoie de aceastãdiplomã ºi se vor pregãti cumai multã seriozitate. Chiardin experienþa mea am avutcandidaþi care au lucrat înSpania s-au întors, au contin-uat sã înveþe ºi au luat unele

probe iar în acest an vor veniºi la celelalte”, a mai spusZina Galeº.

Absolvenþii claselor termi-nale se tem de acest examen,chiar dacã spun ei cã s-aupregãtit pe parcursul celorpatru ani de liceu.

”În mare parte da, amînvãþat patru ani ºi nu îmieste foarte greu. Nu ºtiu, ainevoie de bacalaureat petrufacultate ºi ai nevoie ºi pemai departe ºi de facultate,este alegerea lor dar eu con-sider cã ar trebui sã se înscriepentru cã este foarte impor-tant. Da dar pânã nu ajungiacolo nu îþi dai seama cât eºtide pregãtit. În ziua de azi numai ºti la ce sã te aºtepþi.Subiectele sunt în funcþie deliceu dar nu putem spune cãsunt uºoare dacã nu eºtipregãtit. Pânã nu iau bacalau-reatul nu pot spune nimic”,

spun absolvenþii clasei a XII-a.Existã ºi situaþii în care

absolvenþii claselor terminaleau trecut de prima tinereþe.Motivul pentru care aceºtiasusþin bacalaureatul anul aces-ta constã în necesitatea uneidiplome.

”Pregãtitã sunt, au trecutceva ani ºi într-adevãr ºcoalaeste foarte serioasã, ne-apregãtit pentru examenele ceurmeazã. În viaþã sunt multeprobleme iar locurile demuncã ne cer sã învãþãm ºisã ne pregãtim pentrulocurile de muncã”, spuneuna dintre absolventele claseiterminale care a studiat lafrecvenþã redusã.

Probele scrise, care vorîncepe pe 1 iulie, vor aveaavea loc în 15 centre deexaminare din judeþulHunedoara, special pregãtiteîn acest scop.


Amânã examenul de bacalaureatA proape 500 de absolvenþi ai claselor de liceu

nu s-au înscris la examenul de bacalaureat.Printre cei 500 de absolvenþi se numãrã ºi eleviicare nu au obþinut o medie de trecere la una dindisciplinele studiate în liceu sau elevii care nu sunt suficient de bine pregãtiþi pentru a promova examenul maturitãþii.


Maximilian GÂNJU

Mai multe achiziþiifãcute de conducereaSocietãþii Naþionale aHuilei din Petroºani suntpuse sub semnul întrebãriiºi s-a vorbit chiar dedemararea unei investi-gaþii derulate de procuroriiDirecþiei NaþionaleAnticorupþie. Directorulgeneral al SNH, NicolaeDrãgoi, infirmã însãzvonurile ºi spune cãprocurorii nu au solicitatnici documente de la soci-etatea pe care o conduceºi nici nu i-au citat pentruaudieri. „Nu este adevãrat,

nu ne-a chemat nimeni. Afost Corpul de control alministrului ºi nu a fostgãsit nimic ilegal. DNA-ulpoate veni oricând, însãnu este nimic de ascuns ºinu s-a fãcut nimic fãrã ase respecta dispoziþiilelegale. Ce contracte ile-gale s-au fãcut? Ca unexemplu, eu într-o lunã dezile am fãcut la SocietateaNþaionalã a Huilei con-tracte care au adus oeconomie de 30 demiliarde de lei (n.r.lei vechi). Era plasapentru subteran cu4.29 lei ºi eu amluat-o cu 2.9 ºi am

fãcut economie. Am avutpaza cu 7.06 lei ºi amluat-o cu 6,30 lei. ªi înceea ce priveºte achiziþiamaºinii, ºi HG-ul care adat voie sã cumperimaºinã sub 2000 de cm3s-a respectat. Nu o sã vinãnici un DNA, pentru cãnu s-a fãcut nimic ilegal.

Nu ne-a citat nimeni, nu avenit la SNH nimeni de laDNA.

Eu nu am nici un fel deprobleme ºi nici nu amfost chemat niciunde pen-tru a da declaraþii”, adeclarat Nicolae Drãgoi,director general SNHPetroºani.

Luiza ANDRONACHE

„Se achitã tot ce înseamnãdatorie urmând sã seprimeascã bani pentru lucrãricare au fost demarate ºi caretrebuie continuate. Acum selucreazã la prioritizare, care ºide când au fost începute ºi înce procent s-a lucrat pânãacum, pentru a le putea fina-liza”, a declarat MirceaMoloþ, preºedinte C.J.Hunedoara.

Însã, toate aceste investiþiinu sunt noi, ci sunt aceleacare au fost iniþiate în urmãcu câþiva ani. Vorbim în acestcaz ºi de douã drumuri extremde importante pentru ValeaJiului, cel dintre Câmpul luiNeag ºi Herculane ºi cel spreVoineasa.

“Nimic nou sub soare,adicã nu apare nicio investiþienouã, pentru cã tot legea îþiimpune sã nu faci nimic pânãnu îþi asiguri arieratele. Dar,ideea este cã lucrãrile se con-tinuã, iar drumul de laHerculane este unul care seva face în mod categoric, însãnu pot sã spun dacã se apucãmâine de el”, a mai spusMoloþ.

Lucrãrile pe drumul luiBãsescu, cum i se mai spunecelui de dintre Uricani ºiHerculane, au ajuns la km 47,iar cei aproximativ 50 de kilo-metri care s-au realizat pânãacum au fost construiþi cumulte piedici.

DN66 A se construieºte peamplasamentul unui vechidrum forestier. Iniþial, lucrãrilear fi trebuie sã fie gata înanul 2010, dar execuþia a foststopata mult timp de cãtreGarda de Mediu, dupã ce s-adescoperit ca nu existau toateaprobãrile necesare.

ªi, când a venit ºi avizul demediul pentru ultimul tronsoncare mai trebuia executat,emis de Agentia Regionalapentru Protectia MediuluiCraiova la începutul anuluitrecut, nu s-au mai gãsit banii.

Buhãescu estenemulþumit ºi

vrea sã iacuvântul

R egionalizarea admi-nistrativ teritorialã

nu este agreatã întru-totul, mai ales dacãresponsabilitãþile se ducîntr-o parte, iar banii înalta. Primarul de laUricani, Dãnuþ Buhãescuva participa la sfârºitulacestei sãptãmâni la oîntâlnire cu primarii dinRegiunea Vest, unde arede gând sã ia cuvântul.

„Este o întâlnire organizatãde Ministerul DezvoltãriiRegionale, în speþã de domnulvice-premier Liviu Dragnea,pentru o dezbatere publicãprivind regionalizarea. Eu, celpuþin, sunt foarte interesat sãvãd care este filosofia vizavi deadministraþiile publice locale,iar aici mã refer la faptul cã înultimul timp, descentralizarea îngeneral, iar aici nu vorbesc deun anume Guvern, însemnãmai multe responsabilitãþi cãtreadministraþii, iar banii rãmân laputerea centralã. În acest felse pune carul înaintea boilor ”,a declarat Dãnuþ Buhãescu, pri-marul Oraºului Uricani. ªi,edilul are ºi un exemplu înacest sens cu care se confruntãîn ultimul timp. De altfel, însituaþia aceasta sunt toþi pri-marii din Valea Jiului. „Vorbesc de transferul obligaþi-ilor de platã a persoanelor cuhandicap de la puterea centralãspre administraþiile locale. Dar,nu noi suntem cei care dãmcertificatele de handicap, nunoi hotãrâm cine are dreptul.Ca un exemplu vã spun cã dela persoanele fizice, în anul2012 am adunat impozite ºitaxe aproape de 5 miliarde ºijumãtate în banii vechi, darobligaþiile pentru persoanele cuhandicap, tot pe anul trecut,au fost de ºase miliarde leivechi. Ceea ce plãtesc oameniica impozite pe terenuri ºiclãdiri, trebuie sã dãm în parteacealaltã. Norocul nostru este cãam primit bani suplimentar dela bugetul de stat, dar ºi cei dela centru o sã se spele la unmoment dat pe mâini ºi vorspune cã nu îi mai intere-seazã”, a mai declarat DãnuþBuhãescu.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Moloþ: “Investiþiile vorfi continuate”

P rioritar pentru Guvern este ca adminis-traþiile locale sã reuºeascã achitarea arie-

ratelor, dupã care se vor aloca fonduri ºi pentruinvestiþii. Preºedintele Consiliului Judeþean,Mircea Moloþ, spune cã în Hunedoara, dru-murile începute, cu siguranþã vor fi terminate.

Achiziþiile de la SNH nu fac obiectul unei anchete a DNA

I nformaþia vehiculatã cum cã DirecþiaNaþionalã Anticorupþie a demarat o

anchetã la Societatea Naþionalã a Huileieste infirmatã de conducerea societãþii dinPetroºani. „Generalul” Drãgoi susþine cãtoate achiziþiile fãcute de SNH suntcorecte ºi s-a respectat legea.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 20138 Actualitate Actualitate 9

D in ce în ce maimulþi copii din

blocul social al Petroºaniului sunt bolnavi – le-au apãrutbube pe corp ºi le cadepãrul. Se presupune a fiun” virus al mizeriei”.Aceºtia se joacã printreanimalele care pasc învoie ºi haitele de câinivagabonzi, printregunoaiele aruncate laîntâmplare de locataridar ºi de lucrãtori aiPrimãriei, deºi PrimãriaPetroºani a fãcut eforturipentru ca locul sã arateunul civilizat.

Locuitori ai blocului social dinfosta cazarmã din Petroºani,respectiv imobilul de pe str.Tudor Vladimirescu, bl. D3-16,se plâng de ceva vreme cã li seîmbolnãvesc copiii ºi nu ºtiu dela ce. Mulþi spun ce presupun ºimedicii de familie, conformdeclaraþiilor lor, cum cã ar fivorba de un virus. Boala se manifestã cu apariþia unor bubiþepe corp ºi cu cãderea pãrului,alþii cu febrã ºi aceleaºi pete pecorp. Pãrinþi ai copiilor în cauzãinvocã faptul cã pruncii lor sejoacã în preajma imobiluluiînconjuraþi de animale, în specialhaite de câini care îºi fac veaculîn zonã.

Angela Voina, locuieºte într-ogarsonierã cu cei patru copii.Aceasta spune cã a fost lamedicul de familie, care i-a pre-scris un tratament ºi i s-a dattrimitere ºi la medicul dermato-log ºi o listã întreagã a analizelorce trebuie sã le facã pentru a seputea stabili exact care estecauza bolii copiilor în vârstã de 3ºi 9 ani. Doar cã toate acesteacostã ºi veniturile familiei seaxeazã în principal pe alocaþiacelor patru copii.

”Am fost la Spital, apoi laPrimãrie pentru a solicita un aju-tor de urgenþã, pentru cã toateinvestigaþiile costã bani. Am fostºi la dermatolog. Doi copii sunt

bolnavi, iar unuia a început sã-icadã pãrul ºi are bube pe corp.La primãrie mi s-a spus cã doarluna viitoare pot fi programatã ºinu ºtiu ce ºi cum sã fac. Cred cãeste din cauza cã aceºti copii sejoacã afarã ºi animalele pasc înjurul lor, sunt câinii care seadunã pe aici. E vorba de unvirus, ceva. Fac tratament copiii,dar nu are nici un rezultat. Aicisunt mai mulþi copii bolnavi ºi nuse ºtie de la ce. Este adevãrat cãºi unii locatari sunt de vinã cã nupãstreazã curãþenia, dar asta ealtceva. Rãu, foarte rãu e cã nise îmbolnãvesc copiii” – adeclarat Angela Voina, 38 deani, locatarã a blocului social D3, Petroºani.

Se spune cã atunci când eºtisãrac ºi mai eºti ºi puturos, nu temai ajutã nimeni. Lucrãtori de laApa Serv, pentru a ajunge laapomentre sau pentru a facereparaþii, trebuie întâi sãgoleascã gunoiul aruncat delocatari. Mizeria troneazã înzonã. Nici lucrãtorii Primãriei nusunt mai breji. Dupã toaletareacopacilor, resturile au ajuns sãzacã în aceeaºi zonã. La fel seîntâmplã cu molozul provenit dindemãlãri, deºi Primãria Petroºania suportat cheltuieli mari pentrucivilizarea blocului în cauzã, iarApa Serv a fãcut numeroaseconcesii cu acelaºi scop.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

N u întotdeaunaprincipiul

”încet ºi bine” dãroade ºi poate deveni”încet ºi na, cã ampierdut trenul !”. Aºaºi cu regionalizareaþãrii, care ne prindedin urmã fãrã sã ne fi organizat înconurbaþii/alipiri delocalitãþi în judeþulHunedoara: Corvinaºi Valea Jiului. Caurmare, fondurilepentru investiþii vorfi la nivel de cârpealãîn loc sã ”ne batem”,pe picior de egalitate,cu Timiºoara.

Marea durere apreºedintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ, esteviitorul judeþului în per-spectiva regionalizãrii þãriipentru eficienþã în dezvoltare ºi, pe cale deconsecinþã ridicareanuvelului de trai a locuitorilor prin locuri demuncã ºi creºtere eco-nomicã. ªeful judeþuluieste supãrat cã nu s-avrut/putut realiza conur-baþia Deva, Hunedoara,Simeria ºi Cãlan, deºiinformarea populaþiei seface de ani buni. Primaidee a apãrut în anul2005 ºi se spera ca ea sãfie aplicatã pânã în 2008,dar timpul a trecut...Nimeni nu va ºtii dacãera bine sau rãu, pentrucã dacã nu vezi/trãieºti,nu ºtii. Procedurile suntgreoaie, dar ºi respon-sabilii s-au complãcurspunând cã mai încet estemai bine. Dar iatã cã vine

regionalizarea peste noi ºise constatã cã nu e binesã lungeºti ”boala”. Caurmare comunitãþile cumai mulþi locuitori vorprimi sume mari deinvestiþii, pe când localitãþile mãrunþite, cunumãr de locuitori pemãsurã vor avea banidoar ca sã se cârpeascã,sã nu moarã.

În Valea Jiului, alipireaoraºelor pe modelulBucureºtiului – cu sec-toare – a fost discutatã ºiatât. Nici un primar nu amarºat pe idee de teamaposibilitãþii pierderiifuncþiei. Ca urmare, vom

avea de suferit, lucrurecunoscut ºi de MirceaIoan Moloþ.

”Ideea conurbaþiei estemult mai uºor de aplicatîn Valea Jiului, dardepinde de cei ºase primari ai localitãþilor deaici. Cealaltã, Deva-Hunedoara-Simeria, paremai uºor de realizat odatã cu noua lege a referendumului. De exemplu a venit la mineîn audienþã un cetãþeancare nu concepea sã nuse mai cheme simerian.Dar înainte vreme,Simeria se numea Piºki.Atunci cum îºi spuneauoamenii? ªi uite cã a

devenit Simeria ºinimeni nu apãþit nimic.Dacã aceastãconurbaþieera fãcutã,era o putereîn contex-tul regio-nalizãrii ºi”nebãteam” cuTimiºoara pefonduri. Aºa,cine ne bagã înseamã? Acelaºilucru e ºi cu ValeaJiului”- a declaratpreºedintele CJH,

MirceaIoan Moloþ.

Suntemprecum înbancul cuardeleanulcare vrea

sã-ºi atenþioneze tovarãºulneatent la drum: MãiGhio.... Ai grijã..... (dupãcare Gheorghe dispare îngroapa din drum). Mno...asta am vrut sã spun....

IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU

Copii îmbolnãviþi de ”virusul mizeriei” Durerea lui Moloþ: suntem ca ardelanul din

bancul cu Ghio

”La nivelul judeþuluiHunedoara se aflã în cursde implementare un numãrde 66 de proiecte, iar unnumãr de 26 de proiectesunt finalizate financiar”,spun reprezentanþiiMinisterului DezvoltãriiRegionale ºi administraþieiPublice.

Printre cei care au aplicat pentru accesarea

fondurilor europene senumãrã atât autoritãþilocale ºi judeþene cât ºiinvestitori privaþi. Cele maimulte proiecte vizeazãîmbunãtãþirea infrastructuriirutiere ºi sociale. Existã însãprograme care au în vederemodernizarea unor unitãþimedicale ºi realizarea unorspaþii pentru persoanelevârstnice. Valoarea totalã a

proiectelor implementate înjudeþul Hunedoara prinministerul Dezvoltãrii esteîn sumã de 927.161.842de lei, iar contribuþiaUniunii Europene este de

594.649.071 de lei.Guvernul a alocat pentrucele 66 de proiecte dinjudeþul Hunedoara suma de86.294.058 de lei


Meserie dupãfinalizarea

liceuluiD iplome pentru o ºansã în plus.

Absolvenþii claselor terminale aususþinut examenul de competenþe profesionale. Este vorba de un examenprin care elevii obþin o diplomã într-una din meseriile studiate la liceu.

”Este o diplomã în plus care le atestãcalificarea, aceasta diplomã este recunos-cutã la nivel european ºi le serveºte lor

nefiind legatã de bacalaureat. Ei se potînscrie la aceste examene de certificarefãrã sã fie obligaþi sã se înscrie ºi labacalaureat”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiului Tehnic DimitrieLeonida din Petroºani.

Specializãrile pentru elevi sunt multiple. Acestea sunt în funcþie de profilul pe care l-au studiat ºi se muleazãpe cerinþele pieþei.

”Pentru aceste competente conformclaselor în care ei au fost înscriºi, care auabsolvit vor obþine diplome de tehnicianproiectant CAD, tehnician operatortehnica de calcul, coafor stilist, tehnicianîn industria textilã, tehnician în construcþiiºi lucrãri publice”, a mai spus sursa citatã.


Aproape un miliard delei pentru 66 de

proiecte din Hunedoara

P este 60 de proiecte de investiþii se realizeazã înjudeþul Hunedoara prin Ministerul Dezvoltãrii

Regionale ºi Administraþiei Publice. Valoarea totalãa acestora este de peste 920 de milioane de lei noi.Reprezentanþii ministerului de resort au fãcut publicã lista proiectelor cu finanþare europeanã cese deruleazã în judeþul Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 201310 Minerit

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

“Ca o justificare asituaþiei dramatice încare se aflã, de ani dezile, sectorul industrieiminiere din România,în mod special cel alindustriei de extracþie ahuilei energetice,guvernanþii invocã, celmai des, lipsa unorsoluþii coerente, categorice, care sã nearate drumul pe careRomânia trebuie sã-lparcurgã pentru asalva minele de laînchidere ºi pentru avalorifica la potenþialmaxim aceastã resursãpe care, nu întâmplã-tor, românii o numeau„aurul negru”. (...) Aºa

cum în repetate rânduri am adus lacunoºtinþaParlamentului ºi aGuvernului, astfel desoluþii, indentificate decei mai buni specialiºtipe care îi are în acestmoment România. Cuceva vreme în urmã, înorganizarea comunitãþiilocale din Valea Jiului,la Petroºani a avut locun workshop dedicatanalizãrii soluþiilor deviabilizare a sectoruluiminier ºi termoener-getic din þara noastrã.Cu acest prilej,cercetãrori de valoaredin industria energeticãromâneascã, din cadrul

mediului academic dela Universitatea dinPetroºani ºi din cadrulAcademiei Oamenilorde ªtiinþã din Româniaau adus sub luminaopiniei publice o seriede soluþii care, în cazulîn care ar fi preluatede cei care suntrãspunzãtori de luareamarilor decizii cuprivire la guvernareaþãrii, nu doar cã arputea salva ceea ce amai rãmas din industriaextractivã dinRomânia, dar ar puteatransforma aceastãactivitate într-un punctforte în balanþa economicã a þãrii noastre”, aratã Monica Iacob Ridzi.

Principalele con-cluzii, idei ºi propunerirezultate în urma work-shopului desfãºurat în luna aprilie laPetroºani au fost:Necesitatea implicãriimai active a statuluiRomân în exploatarearesurselor minerale. Seapreciazã ca trebuieregânditã legislaþia, înaºa fel ca resurseleminerale, terenurile dela suprafaþã º.a. sã se

constituie în capital, caparticipaþie a statuluiromân în diferiteasocieri cu investitoriiprivaþi; reînfiinþareaunui Departament încadrul MinisteruluiEconomiei care sã seocupe de gestionareaexploatãrii ºi valori-ficãrii superioare aresurselor mineraleutile. Aceastã deciziear fi ºi un semnal pentru investitori cãexistã o strategie deexploatare a resurselorminerale utile înRomânia; schimbarealegislaþiei în sensulflexibilizãrii rede-venþelor ºi a taxelorlegate de resursele naturale, în favoareastatului român (deexemplu: o redevenþãmai redusã pe operioadã de recuperarea investiþiei ºi o redevenþã de 80% perestul perioadei deexploatare); înfiinþareaunui fond de stabilizare(care poate fi un instru-ment de macrostabili-tate), dupã modelulNorvegiei – care aajuns la 50% din PIB –ºi a altor state, alimen-

tat cu resurse financia-re provenite din valori-ficarea zãcãmintelor deresurse naturale, curolul de a diminua dinimpactul fluctuaþiilorpreþurilor pe piaþaresurselor ºi din carese pot extrage cotebine reglementate pen-tru sãnãtate, educaþieºi infrastructurã; înfi-inþarea unui oficiu decontabilitate a investiþi-ilor, cheltuielilor ºi veniturilor din dome-niul resurselor, în vede-rea stabilirii produsuluinaþional net ecologic –care poate fi ºi unindicator economic alunei „dezvoltãri dura-bile” (de exemplu: PIB-ul poate creºte, iarPNNE poate scãdea –ceea ce indicã ocreºtere economicãfalsã); modificarea legislaþiei în sensulunor salarii stimulativea persoanelor impli-cate în procesul degestionare a resurselornaturale ºi creºterea lanivel descurajant apedepselor, pe mãsuraprejudiciilor aduseinteresului naþional, ºiformarea de mecani-

sme de recuperare apagubelor produse;crearea unor meca-nisme care sã eliminefirmele intermediarede „consultanþã” de lanegocierea con-tractelor dintre statulromân ºi companiileminiere strãine (care,cel mai adesea, suntsuspectate de corupþieinternaþionalã); încura-jarea capitaliºtilorautohtoni pentru ainvesti în domeniulexploatãrii ºi valori-ficãrii resurselornaþionale (în acest felsunt ºanse mai mari caprofitul sã rãmânã înþarã!); luarea mãsurilornecesare pentru formarea de specialiºti,atât cu studii supe-rioare cât ºi cu studiimedii, în domeniulexploatãrii ºi valori-ficãrii resurselor min-erale utile, într-unnumãr suficient, cerutde piaþa muncii, chiarîn condiþiile în careactivitatea minierã înRomânia s-a redusfoarte mult, întrucât s-a constatat cã existão penurie de personalcorespunzãtor calificat;susþinerea formãriispecialiºtilor cu studiiuniversitare în dome-niul extragerii ºi valori-ficãrii resurselor prinintroducerea obligati-vitãþii companiilor, cedesfãºoarã acest obiectde activitate, de a aveaîn structura de perso-nal, cel puþin a unuiastfel de specialist cunormã întreagã; revigorarea cercetãriiprin stimularea univer-sitãþilor de profil dinRomânia de a se implica mai activ înactivitatea de cercetaredin acest domeniu.

Aplicarea soluþiilor specialiºtilor din minerit ºi energie lasituaþia din industria termoenergeticã româneascã

D eputatul Monica Iacob Ridzi îl sfãtuieºte pe ministrul

Economiei, Varujan Vosganian sã aplicesoluþiile specialiºtilor din minerit ºienergie la situaþia din industria termoenergeticã româneascã. Într-oscrisoare adresatã ministrului VarujanVosganian, deputatul Monica Iacob Ridziîi aduce în atenþie soluþiile pentru salvarea Vãii Jiului, care au fost propuseîn urma workshopului desfãºurat în lunaaprilie la Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 2013 Minerit 11

S-a constatat cã activitatea decercetare în domeniul extrageriiresurselor minerale utile s-a dimi-nuat considerabil datoritã „privatizãrii” institutelor de cerce-tare-proiectare din domeniu. Noiipatroni s-au limitat la schimbareadestinaþiei terenurilor ºi a clãdirilorexistente în patrimoniul acestorinstitute; stimularea investiþiilor îndomeniul industriilor de prelucrarea resurselor minerale ºi energetice(de exemplu: metalurgianeferoaselor º.a.), pentru a creºtevaloarea adãugatã a acestor produse ; realizarea unei prognozepe termen lung in condiþiile noastrenu se poate face decât printr-oHotãrâre la nivelul Guvernului ºi cusprijinul lui; înfiinþarea unui„Consiliu ªtiinþific Consultativ peprobleme de minerit ºi energie” lanivel naþional, care sã funcþionezepe lângã Ministerul Economiei, incompetenþa cãruia sã intre dis-cutarea problemelor strategice aledezvoltãrii mineritului ºi energeticiiºi analiza proiectelor de legi ºi ahotãrârilor privind industriileminierã ºi energeticã.

Pentru susþinerea mineritului dinValea Jiului, se propune creºtereacapacitãþii de producþie energeticãa termocentralei Paroºeni (princonstruirea unui grup energeticsuplimentar, de cca. 300MW, însistem de cogenerare, energie electricã ºi agent termic, în cadrulunei „conurbaþii” dependentã desistemul de termoficare) care sãconsume o capacitate de producþieanualã de cca. 3 milioane de tonede huilã, realizatã din minele dinValea Jiului. Varianta de creºtere acapacitãþii termocentralei Paroºenieste avantajoasã, în contextul eco-nomico-social din þara noastrã ºipentru Valea Jiului, decât variantade retehnologizare a termocentraleiMintia, întrucât: actualul grup ener-getic de la Paroºeni este moderni-zat ºi este implementat programulde desulfurare; se reduc investiþiile,deoarece termocentrala Mintia esteneretehnologizatã ºi dispune de uti-laje ºi echipamente ruseºti, depãºite

tehnologic ºi cu randamentereduse, care necesitã modernizãri ºireabilitãri tehnice; se reduc costurileprin eliminarea transportului cãr-bunelui; se pot creºte randamenteleprin prepararea cãrbunelui.Adoptarea acestei variante necesitão decizie politicã.Specialiºtii susþincã ar fi necesarã retehnologizareaminelor active din Valea Jiului pen-tru creºterea productivitãþii muncii,în aºa fel încât cu maxim 8000 deangajaþi sã se poatã extrage cca. 3milioane de tone de cãrbune pe an.

Faþã de toate aceste consideraþii,deputatul Monica Iacob Ridzi îlîntreabã pe ministrul Vosganian ,ca principal responsabil alEconomiei Naþionale, dacã are învedere preluarea unora dintre aces-te soluþii ºi care sunt mãsurile pecare le veþi întreprinde, pe termenscurt, mediu ºi lung, pentru caindustria minierã ºi termoenergeti-cã din Valea Jiului sã aibã perspec-tive de dezvoltare care sã asigureun viitor pentru cetãþenii Vãii Jiuluiºi un rol esenþial în politica energeticã a þãrii.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

36 de mii de tone va

livra SNÎMVJ la CEH

S ocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea

Jiului continuã ºi în luna iunielivrarea cãtre ComplexulEnergetic Hunedoara, însã totpe bazã de comandã.

Entitatea energeticã dinHunedoara nu a încheiat un contract pentru livrarea de huilã dela societatea de închideri din ValeaJiului, drept pentru care selucreazã tot pe bazã de comandã ºiîn aceastã lunã.

”În momentul de fatã aºa cum a fost ºi în luna mai furnizãm cãrbunele cãtre CEH pe bazã decomandã. Facturarea se face latariful care a fost impus de cãtreComisia Europeanã adicã 64 de lei pe Gcal”, a declarat PetreDrãgoescu, directorul general alSNÎMVJ.

Cantitatea de cãrbune livratã dela minele neviabile cãtre CEH estemai micã în luna iunie faþã de luna precedentã.

”Pentru luna iunie având învedere situaþia abatajelor ne-ampropus 36.000 de tone de cãr-bune. Este mai puþin faþã de luniletrecute pentru cã un abataj frontalplanificat la paroseni ºi-a epuizatrezervã care a fost planificatã iar laUricani cea de-a doua capacitate

de producþie pe banc subminatpanoul V, stratul III, blocul 400încã nu a intrat în paramentrii normali de funcþionare”, a maispus sursa citatã.

Din cauza cantitãþilor de cãrbune mai mici livrate cãtreCEH, minerii vor încasa salarii maimari luna viitoare. Cererea dehuilã a scãzut din cauza importuluimasiv care s-a realizat laComplexul Energetic Hunedoaraîncepând de anul trecut.


Minerii vor lua salarii

mai miciM inerii din Valea Jiului

vor lua salarii multdiminuate în luna iunie.Plata se va face într-olunãîn care ortacii îºi vorluat concedii, dar vina elegatã de posturile lucrate.

Potrivite celor care conduc celedouã societãþi care gestioneazãactivitatea unitãþilor miniere dinVlaea Jiului, respectiv SocientateaNaþionalã de Închideri de Mine ºiSocietatea Naþionalã a Huilei dinPetroºani, salariile vor fi în con-formitate cu munca prestatã ºidiminuate din cauzã cã posturilelucrate sunt mai puþine decât într-o lunã obiºnuitã. „Vor încasasalarii mai mici, pentru cã în iunievom avea 19 posturi lucrate. Deobicei, într-o lunã avem 21 sau25 de posturi lucrate ºi acum suntºi Rusaliile în data de 24iunie,când din nou va fi zi nelu-crãtoare. Aºase justificã faptul cãîn 15 iulie, în perioada de con-cedii, minerii vor primi salarii maimici. E o situaþie similarã cu ceadin luna decembrie, dacã vreþi sãfacem o comparaþie”, spuneNicolae Drãîgoi, directorul generalal Societãþii Naþionale a Huilei dinPetroºani.

Situaþie este similarã ºi laSocietatea Naþionalã de Închideride Mine, unde ortacii vor avea lafel salariile mai mici, conforme cuposturile lucrate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

MaximilianGÂNJU

Nedeia Sânzienelordin Straja adunã sutede localnici ºi turiºticare petrec în vârf demunte, însã pe lângãspectacolele de muzicãinvitaþii au parte ºi deconcursuri în caretinerii îºi pot arãtamãiestria în artacãlãritului. Nedeia deSânziene este o tradiþiepentru staþiunea hune-doreanã Straja, fiindþinutã cu sfinþenie decãtre localnicii care întrecut, înainte ca ValeaJiului sã fie cunoscutãpentru cãrbune, seocupau de pãstorit.Încet, încet, mani-festarea momârlanilora prins ºi la turiºti darºi la ortacii care ºi-aucãutat bunãstarea înbazinul carbonifer. Aºase face cã în fiecare anpe 24 iunie, deSânziene, munþiiVâlcan care strãjuiesc

staþiunea se umplu deturiºti, localnici ºimomârlani, la una dincele mai mari petrecericâmpeneºti organizateîn Vale. Atracþia nedeiidin Straja este con-cursul de cai, obicei lafel de vechi ca nedeiaîn sine, ºi la caregospodarii momârlaniies sã se „fãleascã cuanimalele de povarã”dar ºi sã le arate celorcare urmãresc între-cerea, ce calitãþi auanimalele. Fiecaremomârlan care serespectã are în

gospodãrie cel puþinun cal, iar bunãstarealui este reflectatã deanimal. Tradiþiarespectatã cu sfinþenie

de momârlani cere caanimalele de tracþiunesã fie suspuse unorprobe extrem de difi-cile, iar la final flãcãulcare reuºeºte sãcâºtige competiþia estedeclarat „omul nedeii”.

ª ezãtoareadin Þara

Haþegului prindeviaþã de Rusalii

La poale deRetezat, localnicii dinÞara Haþegului îi invitãpe iubitorii de turismlent sã ascultepoveºtile lor, sã sebucure de muzica locu-lui, sã deguste bucatelocale ºi sã descoperenatura la picior sau pebicicletã în cadrulevenimentul ªezãtoareîn Þara Haþegului.

Evenimentul are loc lacentrul de vizitare alParcului NaþionalRetezat din satulNucºoara, comunaSãlaºu de Sus, judeþulHunedoara, ºi esteprogramat a avea locîn ajun de Rusalii, pe22 iunie 2013. ªezã-toarea este la a patraediþie ºi urmãreºterevitalizarea tradiþiilorºi promovarea ÞãriiHaþegului ca o desti-naþie ecoturisticã.„Spre deosebire deanii trecuti, anul aces-ta se promoveazã unconcept nou pentrueveniment. Oaspeþiisunt încurajaþi sã îºipetreacã douã-trei zileîn zonã pentru a sebucura cu adevãrat deÞara Haþegului. Vor fioferite pachete turis-

tice ce includ partici-parea la ºezãtoare ºiactivitãþi precumciclism, drumeþie pepoteci tematice, circuitcultural sau vizitareasiturilor cu fosile de

dinozauri, precum ºicazare ºi masã,” adeclarat AndreiBlumer, PreºedinteleAsociaþiei deEcoturism dinRomânia.


Pregãtiri pentru sãrbãtoarea de Rusalii

O nedeie în vârf de munte, la Straja, unde turiºtiipot lua parte la un concurs de cãlãrit ºi o

ºezãtoare la poale de Retezat sunt doar douã ofertepregãtite în aceste zile pentru iubitorii muntelui.Organizatorii ambelor evenimente aºteaptã cât maimulþi turiºti sã se bucure alãturi de ei de sãrbãtoare.

MariusMITRACHE

Pregãtirea tinerilora fost posibilã încadrul uni proiecteuropean, atelierul delucru fiind amenajatderulat în Baza deCercetare Arheologicãa Muzeului Naþionalde Istorie aTransilvaniei, de laSarmizegetusa(Colonia Ulpia TraianaSarmizegetusa).

Potrivit respons-abililor acestui proiecteducaþional totul s-aderulat sub titlul „Osulºi Cornul în

Arheologi” ºi a fostvorba de con-fecþionarea mai multorartefacte din os ºicorn asemãnãtoare cucele din antichitate.

“Tinerii participanþiºi-au dorit cel mai

mult sã îºi con-fecþioneze amulete,medalioane, inele de

eºarfã (mulþi dintreaceºtia fiind cercetaºi)sau ace de pãr. De unreal folos a fostprezenþa unui membrual Asociaþiei TerraDacica Aeterna, PaulCheptea, care a venit

pregãtit la acest ateliercu un adevãrat arsenalde unelte care a fãcutposibilã realizareaobiecteor de os.

Artist talentat ºipasionat de istorie,acesta a reuºit sã letransmitã tinerilor par-ticipanþi o serie delucruri interesantelegate de realizareaunor artefacte din os

ºi corn. Pe lângã acestea,

participanþii s-au bucu-rat ºi de ghidaj pe sitularheologic de laSarmizegetusa, undeau aflat detalii impor-tante despre monu-

mentele oraºuluiroman, iar apoi auavut parte de câtevaprezentãri ce au fãcutreferire la cele maiimportante obiecte dinos realizate în antichi-tate precum ºi oprezentare ce a vizatatelierul de os ºi corndescoperit înapropierea Forului

Roman al ColonieiUlpia TraianaSarmizegetusa”,susþine Mihaela Balaci,director CJRAEHunedoara.

În cadrul proiectu-lui, tinerilor li s-aprezentat ºi oportuni-tate de a participa ºila alte activitãþi deru-

late de Asociaþia ProCorvina, precum celede pe ºantierul arheo-logic de la Ardeu,judeþul Hunedoara,care îºi va deschideporþile acest an înluna iulie, dar ºi deºantierele MuzeuluiNaþional de Istorie aTransilvaniei.


Ingrediente:250gr de castraveþi200ml iaurt 20gr usturoiO frunzã de mentã250ml apã receO lãmâieSare-piper

Mod de preparare:Mixaþi într-un

blenderdouã trei-mi dincastraveþi,împreunãcu iaurtul,usturoiulºi menta.Adãugaþiapã pânãdevine

pastã. Consistenþa tre-buie sã fie cea a unei

creme. Transferaþiîntr-un recipient cucapac, adãugaþi sare,piper ºi zeama de la olãmâie. Adãugaþi ºirestul castraveþilor tãi-aþi foarte mãrunt,amestecaþi ºi þineþirecipientul la frigidercel puþin o orã. Dacãdoriþi puteþi garnisi cumigdale prãjite.

Hainy te învaþã sã gãteºti

Supã rece de castraveþi

POFTÃ BUNÃ!

Chef de cuisineRestaurant 3D Aqua

Hainalka Miclea

„Osul ºi Cornul în Arheologie” - Ultimul Atelier de ArheologieExperimentalã din cadrul Proiectului „Tânãrul Arheolog”

D ouãzeci de tineri cu vârste cuprinse între 16 ºi 18ani au învãþat prin metode de educaþie

nonformalã despre importanþa artefactelor din os înarheologie, ce tipuri de obiecte se realizau din aceastãmaterie în antichitate, metode ºi tehnici de confecþionare a unor astfel de artefacte precum ºimodalitãþi de ornamentare a acestora.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 iunie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Puteþi sã vã faceþi planuri pen-tru o cãlãtorie în interes pro-priu ºi planuri de investiþii petermen lung. Dupã-amiazãeste posibil sã fiþi invitat la pri-eteni. Nu-i refuzaþi! Nu negli-jaþi odihna, ca sã nu aveþiprobleme cu sãnãtatea.

Vã cumpãraþi un obiect de val-oare, cu ajutorul unei rudeapropiate. La serviciu, ºefii vãapreciazã rezultatele, mai alesdupã ce reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã delicatã. Evitaþi speculaþiile financiare

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sãterminaþi cu bine o activitateimportantã, începutã zilele tre-cute. Este momentul sã culegeþiroadele muncii depuse în ultimavreme. Nu este exclus sã obþineþiavantaje materiale ºi sã vã afir-maþi în societate. Fiþi prudent.

Sunteþi ambiþios, iar asta sesimte atât în activitatea profe-sionalã, cât ºi în relaþiile partene-riale. Aveþi posibilitatea sãrezolvaþi uºor problemele de ser-viciu ºi de acasã. Daþi dovadãde mult tact ºi aveþi rãbdare.

Aprecierile ºefilor vã pot atrageinvidia colegilor. Partenerul deviaþã vã reproºeazã cã vã pre-ocupã prea mult problemele deserviciu. Pãstraþi-vã calmul ºi nuplecaþi urechea la bârfe. Discutaþipe îndelete cu partenerul deviaþã, ca sã lãmuriþi problemele!

Încrederea în propriile forþe vãstimuleazã spiritul de iniþiativã.Aveþi calitãþi de bun organizatorºi se pare cã nimic nu poate sãvã stea în cale. Relaþiile cupartenerul de viaþã sunt armo-nioase ºi petreceþi clipe plãcuteîn familie. Nu vã supraestimaþi.

Aveþi ocazia sã faceþi paºi impor-tanþi în afaceri ºi în societate.Dimineaþa aveþi ocazia sãîncheiaþi un contract avantajos.Înarmaþi-vã cu rãbdare, pentru cãrezultatele se vor vedea mai târz-iu.

ªefii vã recunosc competenþa,dar sã nu vã aºteptaþi laaprecierea colegiilor! Nu esterecomandabil sã spuneþi chiartot ce gândiþi! Cei din jur nu vorfi încântaþi. Dupã-amiazã esteposibil sã plecaþi.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante în viaþa dumneavoas-trã, mai ales pe plan sentimental.Dimineaþa aveþi succes în afaceri,fiind favorizate ºi întâlnirile cuprietenii.

Se pare cã nu aveþi timp sã vãtrageþi sufletul, însã hotãrârea ºiautodisciplina vã ajutã sã termi-naþi tot ce v-aþi propus. Profitaþide aceastã conjuncturã favora-bilã.

Este un moment favorabil pentrua începe o activitate nouã ºi a vãasuma noi responsabilitãþi. Puteþiavea succes în activitãþi intelec-tuale ºi aveþi ocazia sã vã afir-maþi în societate.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã vãordonaþi ideile ºi sã demaraþi oafacere împreunã cu un prieten.Acceptaþi sfaturile unei femei ºiajutorul partenerului de viaþã.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:40 Legendele palatului: con-cubina regelui10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 18:20 Legendele palatului:Tãrâmul dintre vânturi 19:00 Ora de business19:45 Sport20:00 Telejurnal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Strict secret (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Viaþa în trei17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Duºmanul din ape22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: New York0:00 Pariu cu viaþa (r)

9:30 Don Quijote11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (reluare) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Dupã faptã ºi rãsplatã 21:45 Mondenii22:15 Trãsniþii23:00 Focus Monden 23:30 Dragul de Raymond

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Suflete pereche (r)14:45 Profetul (r)16:00 Copii contra pãrinþi17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite20:15 Suflete pereche21:15 Profetul

9:15 Teleshopping 10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Dragoste ºi pedeapsã16:45 Drept la þintã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 Butonul de panicã 18:30 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:15 Que bonito amor (r)11:15 Teleshopping 11:30 Intrigi ºi seducþie (r)12:30 Teleshopping 13:00 Doamne de poveste 13:05 Iubiri vinovate (r)14:00 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 Reþeta de Acasã 15:25 Doamne de poveste 15:30 Eva Luna16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fanatik Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 IAAF Athletix Magazin

Marius MITRACHE

“În ultimii ani, sectorul minierdin Valea Jiului s-a confruntat cu o

serie de probleme majore, întrecare politica de personal constituiepoate cea mai importantã prob-lemã a prezentului în acest sector

de activitate, pe care-lconsider extrem deimportant pentru econo-mia naþionalã.

Am asistat, în ultimeledecenii, la disponibilizareaa zeci de mii de salariaþidin cadrul subunitãþilorcompaniilor miniere din

Valea Jiului. Cu toate acestea, cer-erea de cãrbune în sectorul ener-getic a rãmas constantã, în specialîn perioadele de iarnã sau în celede secetã.

De fiecare datã, minerii aurãspuns prezent atunci când þaraavea nevoie de cãrbune pentru aîncãlzi casele oamenilor sau pentrua a produce energia electricã nece-sarã consumului din SistemulEnergetic Naþional. Chiar dacã,pentru a face acest lucru, au fost

nevoiþi sã muncescã mai mult ºi totmai greu, având în vedere cã, înultimii ani, investiþiile în modern-izarea minelor ºi în achiziþia deechipamente de ultimã generaþieau fost sporadice, ca sã nu spuninexistente.

Dincolo de acest lucru, deºiRomânia are încã nevoie de cãr-bune pentru a asigura funcþionareaoptimã a Sistemului EnergeticNaþional, sectorul minier din ValeaJiului se confruntã cu o altã prob-lemã majorã, ale cãrei consecinþeîºi fac tot mai des simþitã prezenþa.Este vorba despre îmbãtrânirea per-sonalului angajat la minele dinValea Jiului.

Astãzi, media de vârstã a salari-aþilor din cadrul Societãþii Naþionalea Huilei este de peste 40 de ani, încondiþiile în care, dupã cum se ºtie,

minerii sunt pensionaþi la 45 deani. Acest lucru, coroborat cu per-petuarea lipsei de utilaje ºi echipa-mente care sã uºureze munca dinsubteran, face ca randamentulsalariaþilor sã fie din ce în ce maimic, numãrul de zile de foi de boalãsã creascã tot mai mult, iar peri-colul unor accidente de muncã sãfie iminent.

În faþa unor astfel de probleme,soluþia angajãrii de tineri în cadrulexploatãrilor miniere din sectorulminier viabil este mai mult decât osimplã necesitate.

În acest sens, salut decizia apro-batã de dumneavoastrã privindangajarea unui numãr de 60 detineri pentru activitatea ExploatãriiHuilei de la Lupeni”, spune MonicaIacob Ridzi în scrisoarea adresatãministrului Niþã.


Perspectiva angajãrilor de personal în sectorul minier viabil din Valea Jiului

D eputatul Monica Iacob Ridzi, preocupatã de politica de personal din sectorul minier. Ridzi i-a adresat o întrebare ministru-

lui delegat pentru energie Constantin Niþã referitoare la oportunitateaangajãrii de tineri ºi la celelalte exploatãri miniere viabile din cadrulSNH Petroºani, respectic demararea unui nou program de angajare atinerilor la aceste exploatãri miniere.

Soþul DÂLJA Adrian anunþãcu nemãrginitã durere însuflet plecarea prea devremespre cele veºnice a celei carea fost o soþie deosebitã

DÂLJA NATALIA (63 ani)

Amintirea ei va rãmâneveºnicã în sufletele celordragi.

Dumnezeu sã o odihneascãîn pace ºi liniºte!

Corpul neînsufleþit se aflãdepus acasã, la Livadia nr.10.

Slujba de înmormântare vaavea loc joi, 6 iunie 2013,ora 13.

Fii Adi ºi Dan, nurorileRamona ºi Roxana precum ºinepoþica Daria îºi iau rãmasbun de la cea care i-a iubitpânã în ultima clipã ºi rãmâncu amintirea ei în suflet.

Dumnezeu sã o aibã în pazãºi sã odihneascã!

Conducerea S.C. Apa ServValea Jiului S.A. Petroºanieste alãturi de Adrian DÂLJA

în momentele grele pricinuitede trecerea în nefiinþã amamei.

Dumnezeu sã o odihneascãîn pace!

Sincere condoleanþe familieiîndoliate!

Colegii din cadrul S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi deAdrian DÂLJA în momentelegrele pricinuite de trecerea înnefiinþã a mamei ºi transmitsincere condoleanþe familieiîndoliate.


Colegii din cadrulServiciului Comercial al S.C.Apa Serv Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi deAdrian DÂLJA în acestemomente deosebit de grelepricinuite de decesul mamei.

Dumnezeu sã o aºeze în locluminat ºi sã o aibã în pace!

Colegele din cadrulBiroului Administrativ al S.C.

Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanisunt alãturi deAdrian DÂLJA ºitransmit întreagacompasiune la dece-sul mamei.


Colegii din cadrulServiciului Juridic al S.C. ApaServ Valea Jiului S.A.Petroºani sunt alãturi deAdrian Dâlja ºi transmitîntreaga compasiune la dece-sul mamei.


Cu compasiune ºi cu ungând de mângâiere colegeledin cadrul Biroului R.U.S. alS.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani suntem alãturide familia greu încercatã deplecarea spre lumea celordrepþi a celei care a fost

DÂLJA NATALIA.Dumnezeu sã o aºeze în loc

luminat ºi sã o aibã în pace!

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani anunþãrestricþii înfurnizarea apeipotabile, pentrujoi, 6 iunie 2013în oraºele:

- Vulcan, întreorele 9,00 -15,30. Zona afec-tatã Colonia deJos. Motivulrestricþiei - reme-diere pierdere pe

str. Decebal.- Lupeni, între

orele 9,30 -15,30. Zona afec-tatã cartierBãrbãteni. Motivulrestricþiei - reme-diere pierderipe branºamenteledin b-dul Pãcii, bl.55, sc. 2, bl. 2, sc. Iºi pe Aleea Arinilor,bl. 35, sc. II.

Mulþumimpentru înþelegere.

ConducereaS.C. Apa Serv

Valea Jiului S.A.Petroºani

Restricþii apã

Maximilian GÂNJU

Mãgãruºii au fost achiz-iþionaþi de ServiciulJudeþean SalvamontHunedoara în anul 2008,pentru cã salvatorii mon-tani care lucreazã în MunþiiRetezat au de strãbãtut pepotecile de munte zeci dekilometri, pânã la refugii.Transportul hranei ºi amaterialelor de prim ajutorerau un adevãrat calvar ºise fãceau cu dificultate.Cum doar un elicopter ar fiputut face aprovizionareacu tot ce este necesar la unrefugiu din zonele sãlbatice,iar închirierea unui aparat

de zbor ieºea din discuþie,soluþia a fost gãsitã laciobanii din masiv care-ºiduc de secole toate provizi-ile cu ajutorul mãgãruºilor.Astfel, Iancu Mare, IancuMic, Teddy, Gilda, Crina ºi

Viorica, ºase mãgãruºi auajuns sã facã parte din ser-viciul de salvare montanã.Unul dintre ei a murit debãtrâneþe, însã ceilalþi cinciîºi duc misi-unile lacapãt ca înprima zi.

„Avemmãgãruºii ºine ajutãfoarte multpe traseulGura Zlata-Zãnoaga.Ducproviziile,materialelede salvare

ºi tot ce trebuie transportatacolo, pentru cã este untraseu de ºase ore ºi sã duciproviziile în spate estedestul de greu”, ne-adeclarat Ovidiu Bodean,ºeful Serviciului Judeþean

SalvamontHunedoara.

A r putea fifolosiþi ºi

la salvare

Cei cincimãgãruºi, pe lângãtransportul materi-alelor ar puteaajuta, în situaþiiextreme, ºi la misiu-nile de salvare. „Potfi folosiþi, însã din

pãcate nu este legal sãtransporþi accidentatuldecât cu mijloace autorizateconform noilor reglemen-tãri. Acum, dacã are unul oentorsã ai putea sã-lfoloseºti, sã-l urci pemãgar. Totuºi, conformnormelor de acordare aprimului ajutor calificat, nuavem voie sã folosim decâttãrgile speciale din dotarepentru aºa ceva”, maispune salvatorul montan.Ajutorul dat de animalelede povarã salvamontiºtilornu rãmâne nerãsplãtit.Salvatorii se îngrijesc deanimale încât sã nu lelipseascã hrana ºi adãpos-tul. „Mai avem cincimãgãruºi, au fost ºase darunul a murit de bãtrâneþe.

Noi ne ocupãm de ei, varale facem fân, mergem ºivorbim cu sãtenii sã ne deatulei de la porumb. Iarna îicoborâm în Sãlaº, acolo amun prieten ºi-i þinem la graj-durile lui, iar noi le ducemfânul pentru hranã”, a maispus ºeful SalvamontHunedoara.

Mãgãruºþii folosiþi de sal-vatorii montani în Retezatpot transporta, fiecare,circa o sutã de kilogramede materiale ºi alimente pepotecile înguste ale masivu-lui. Salvamontiºtii mai spuncã animalele sunt foartedocile, s-au adaptat înmunte ºi chiar au învãþat

traseul de cinci ore pe careîl parcurg, între CabanaGura Zlata ºi RefugiulZãnoaga. Animalele depovarã au costat la achiziþieîntre 200 ºi 300 de leibucata ºi deja erau obiºnuiþicu muntele pentru cã aufost luaþi de la ciobanii dinzona Retezatului. Tot de laciobanii din Retezat care seajutã de mãgãruºi de sutede ani, salvatorii montaniau învãþat cum sã legedesagii cu alimente ºi mate-rialele transportate cumãgarii ºi cum pot þine ani-malele pe potecile demunte.


Mãgãruºii salvamontiºtilor valoreazã cât greutatea lor în aur

S alvamontiºtii din Retezat au cincimãgãruºi pe care-i folosesc la

aprovizionarea refugiilor ºi punctelorSalvamont cu materiale necesare misiunilordar ºi cu hranã pentru salvatorii montani ceasigurã permanenþa în masiv. Animalele depovarã sunt preþuite de salvatori ºi fac decinci ani echipã bunã cu ele.

PamfletPe-un scaun de barosan,

Un anume poponeþ,Cu miros de iorgovan,A ajuns ºef la judeþ

În posturi de secretare…Vrãbiuþe-ncântãtoare,Cu venituri mari ºi lateDin stimulente umflate.

ªefi la punctele locale?Tot un fel de … secretare!Pãsãrici ciripitoare,ªi foarte ascultãtoare

A dresat câþiva cãþei,Sã-l apere de cei „rãi”,Rozãtori de lefuri grase,De ciozvârte fãrã oase!

Când puterea s-a schim-bat,Cuprinzându-l total frica,Poponeþ s-a descurcat…

Umblând iar cu fofârlica!

Nu l-a prea afectat criza,Nici mulþimea de ºomeri,Importantã i-a fost miza…De-a strânge multe averi

Epilog

La orice fel de rãspunsuri,Nu pot avea vreun regret…Pentru niºte simple versuri,Ce compun acest pamflet!

Petre LUNGOCI

2013 6 6

Documents

Transcript of 2013 6 6