2013-10-11-C-TEHNICI-CROMATOGRAFICE-PPT

110. Tehnici cromatografice

METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA

MASTER: CRIMINALISTICAANUL UNIVERSITAR 2012-2013

SEMESTRUL II

Conf. Dr. Cecilia ARSENE/ Conf. Dr. Romeo Iulian OLARIUFACULTATEA DE CHIMIELABORATORUL DE CHIMIE ANALITICA

2z botanistul rus Mikhail Semanovich Tswett -printele cromatografiei, prin studiul fenomenului de adsorbie n coloane cu umplutur, dezvoltat n jurul anilor 1900

z pe o coloan mpachetat, cercettorulsepara extracte din pigmenii frunzelor, precum clorofila i xantofil spiriloxantina

z separa carotenul (zon galben roie),xantofilul (zon galben) (carotinoida oxigenat la C40) i clorofila (zon verde) pe o coloan umplut cu inulin (C6H10O5-H2O, o polizaharid solubil, alctuit din grupri fructoz, ce apare n diferite plante ca rezerv de hran)

z foloseste ligroin ca solvent (un amestec de hidrocarburi cu p.f. 70-120 C)

z cromatografie (grecescul chroma pentru culoare i graphein pentru scriere)

Aspecte generale

Mikhail Semanovich Tswett, (18721919), parintele

cromatografiei

z pas important nregistrat n 1931 cnd Kuhn (laureat al premiului Nobel n 1938) i Lederer au separat n scop preparativ carotenul din morcovi(morcovi roii) n dou hidrocarburi alfa i beta caroten (C40H56), prin adsorbie pe coloane umplute cu oxid de aluminiu

z n aceeai perioad, Winterstein separa pe o coloan cu umplutur de CaCO3 (cu diametru de 7 cm) dou xantofile, violaxantina (pigment xantofilic de culoare portocalie care protejeaz plantele de eventualele distrugeri foto-oxidative) i luteina (carotenoid natural cu aciune antioxidant)

3

Aspecte generale

alfa-caroten

beta-caroten

violaxantinaluteina

4Aspecte generalez 1903 Tswett: Fenomenul de adsorbie n coloan cu umplutur

z 1931 Kuhn, Lederer, Winterstein: Primele separri semnificative din punct de vedere preparativ

z 1937 Tiselius: Electroforeza soluiilor libere ntr-un tub

z 1938 Izmailov, Shraiber: Cromatografia n strat subire (TLC)

z 1941 Martin, Synge: Cromatografia de partitie/repartiie (liquid chromatography, LC)

z 1944 Consden, Gordon, Martin: Cromatografia pe hrtie (planar chromatography, PC)

z 1949 Spedding, Tompkins: Cromatografie de schimb ionic (ionic exchange chromatography, IEC)

z 1952 James, Martin: Cromatografia de gaze (gas chromatography, GC)

z 1957 Galay: Cromatografia de gaze cu coloane capilare (CGC)

z 1959 Parath, Fladin: Gel cromatografia - gel filtrarea

z 1966 Piel: Cromatografia de lichide de nalt performan (high performance (pressure) liquid chromatography, HPLC)

z 1969 Klesper: Cromatografia de fluide supercritice (supercritical fluid chromatography, SFC)

z 1981 Nakagawa: Cromatografia electrocinetic

5Aspecte generale

z In 1952, A.J.P. Martin si R.L.M. Synge au primit premiul Nobel pentru

cercetrile lor in descoperirea cromatografiei de partiie

z Synge spunea

z While still at school I heard tell of the science of biochemistry,

which should draw together two aspects of nature into a common

study. I had long been fascinated by living things (particularlly the

wilde plants) and more recently by chemistry.

6Aspecte generale

Clasificare general Metoda specific Faza staionar Tipul de echilibru Lichid-lichid sau partiie Lichid adsorbit pe un

solid Partiie/repartiie/distribu ie ntre lichide nemiscibile

Faz cu lichid legat Specii organice legate la o suprafa solid

Partiie/repartiie/distribu ie ntre lichid i suprafaa legat

Lichid solid sau adsorbie

Solid Adsorb ie

Schimb ionic Rini schimbtoare de ioni

Schimb ionic

Cromatografia de lichide (faza mobil lichid)

Excluziunea mrimii Lichid n interstiiile unui polimer solid

Partiie/repartiie/distribu ie

Gaz lichid Lichid adsorbit pe un solid

Partiie/repartiie/distribu ie ntre gaz i lichid

Faz cu gaz legat Specii organice legate la o suprafa solid

Partiie/repartiie/distribu ie ntre lichid i suprafaa legat

Cromatografie de gaz (faza mobil gaz)

Gaz solid Solid Adsorb ie Cromatografia cu fluide supercritice

Specii organice legate la o suprafa solid

Partiie/repartiie/distribu ie ntre f luidul supercritic i suprafaa legat

Clasificare funcie de natura fazelor implicate n procesele cromatografice

77

Distributia solutului (analitului) ntre dou faze

Faza I (mobila)

Faza I (stationara)

analit

analit

Distribuia analitului ntre fazeleaflate n contact.

z Distribuia solutului (analitului) ntre faze -concept de baz n cromatografie

z Dezvoltarea conceptelor termodinamice care guverneaz separarea cromatografic are la baz folosirea noiunilor dez faz staionar (sa fie sub form de solid

sau gel)

z faz mobil (s fie lichid)

z Existenta celei de-a treia faze care contineANALITUL (SOLUT)

z Inceperea procesului de partitie/distributiea analitului intre fazele mobila si stationara

Procesul de distributie a solutului/analitului

Fazamobila

(u)

Spre detectoruAuB

AB

InjectieA + B

Elutia solutilortr,A < tr,B

Solutul i (A sau B) se distribuie intre faze

iS

iM Faza mobila

Faza stationara8

u - viteza liniara a fazei mobile

9Coeficient de distribuie (partiie/repartiie) notat KD

Distributia solutului (analitului) ntre dou faze

MSD CCK =CS denot concentraiile solutului n faza staionar

CM concentraiile solutului n faza mobil

La distribuia solutului determinat pe criterii statistice KD are intotdeauna valoare unitar

Procesul este nsoit (biased) de procesele chimice suplimentare ale celor dou faze i, din acest motiv, KD este diferit de valoare 1

Pentru sistemele n care solutul are afinitate mare pentru faza staionar, KD poate avea valori mari (KD >1)

Pentru sistemele n care solutul prefer faza mobil, KD ia valori foarte mici (KD < 1))

10

Separarea cromatografic a solutului (analitului)

Echilibrul - timpul mediu petrecut de o molecul de solut n una din cele dou faze

Analiii A i B, caracterizai de KDA < KDB, analitul A fa de B va petrece o fracie mai mic a timpului n faza staionar

Ambii analii elueaz din coloan i funcie de viteza de deplasare din fazastaionar se pot obine separri pariale sau picuri suprapuse

A B

Timp sau VolumD

Faza mobila

Zona pentru B

Zona pentru A

Separarea cromatografic a dou specii A i B. KDB > KDA i de aceea B esteeluat cu ntrziere fa de A.

1111

Tipuri de izoterme si forma picurilor n cromatografie

Procesul de separare cromatografic - echilibre interfazice sucesive

Valorile lui KD - estimate cu uurin atunci cnd se cunosccoeficienii de activitate pentru un domeniu larg de concentraii al analitului n ambele faze

Idealitatea atribuita din izotermele de distribuie valabile

Izotermele de distribuie caracterizeaz procesul de separare i descriumodul n care coeficientul de distribuie KD (CS/CM) variaz la echilibru

12

Izoterma - funcia care raporteaz concentraiile unui sistemmulticomponent ntre dou faze la temperatur constant


Concentratia in faza mobila

A

B

C

Tipuri de izoterme pentrudistribuia unei specii ntre dou

faze.

z comportarea ideal liniara (coloanacromatografic strbtut cu o vitezindependent de concentraia analitului in celedoua faze; KD = 1)

z izoterme neliniare de tip convex sau concav(constanta de distribuie depinde de concentraia solutului n faza mobil)

z izotermele neliniare convexe: viteza de strbatere a coloanei mai mare la concentraiimici (KD > 1)

z izotermele neliniare concave: viteza este maimic la concentraii mici (KD < 1)

13

La eluia unui amestec de componeni ce prezint mobiliti cromatografice apropiate i izoterme de distribuie curbe (convexe) apar dificulti comparativ cu un amestec ce prezint izoterme liniare

Dificulti:- dispersie mai mare a zonelor cromatografice- suprapunerea parial a zonelor- lrgirea exagerat a benzilor (anvelopare)


A B

Distanta Distanta

C

Distanta

Picuri distorsionate. Profilul concentraiei unui analit de-a lungul coloanei funcie de distana parcurs de la intarea n coloan. A, profil pentru KD constant. B, profil pentru izoterma de tip B. C, profil pentru

izoterma de tip C.

14

z Lire sau largirea picurilor - proces inevitabil n cromatografie

z De nedorit atunci cnd se are n vedere separarea unor picuri multiple

z Picurile oblice sunt nedorite

z Cu ct izoterma este mai convex (concav), cu att efectul va fi mai pronunat imai duntor

z Examinarea picurilor dintr-o cromatogram reliefeaz similariti cu o curb de distribuie Gaussian

Distribuia benzilor cromatografice. Lrgirea benzilor cromatografice

Cmax

w1/2

20,607Cmax0,5Cmax

w

Diverse metode de a determina deviaia standard din curba Gaussiana: w1/2=2,354; w=4.

15

Informaii ce se pot obine dintr-o cromatogram

z Parametrii cantitativiz nlimea picului (h)z aria picului cromatografic (A) iar

z Parametrii calitativiz timpii de retenie (tR = L/v unde L este lungimea coloanei i v este viteza de eluie a

unui component)z volumele de retenie

z Timpul mort, tM, este timpul necesar eluentului sau unui component nereinut de faza staionar s ajung la detector

z Timpul de reinere, tR, reprezint timpul necesar componenilor s ajung la detector

00 Timp

tR

tM

W

Profilul unei cromatograme obinut prin reprezentarea grafic a dependenei semnalului nregistrat funcie de timpul

de nregistrare a cromatogrameiw latimea picului la baza

16

Informaii ce se pot obine dintr-o cromatogram

z Ali parametri specifici separrilor cromatografice includ eficiena i selectivitatea coloanelor cromatografice care se determin n funcie de:

z N numrul talerelor teoreticez H - nlimea unui taler teoreticz factorul de selectivitate

z N, H sunt mrimi caracteristice dispersiei zonelor cromatografice

z N = L/Hz H are semnificaia unei lungimi din coloan, pe care

se realizeaz echilibrul complet al componenilor n cele dou faze

z Estimarea lui H se poate face din:z teoria talerelor teoretice: H = L/N

z din teoria cinetic:

A, B, C constante u viteza liniar de deplasare a fazei mobile sau

eluentului A contribuia difuziei turbulente (Eddy difussion) B contribuia difuziei moleculare longitudinale C contribuia transferului de mas ntre faze

L

H

Tratarea ipotetic a unei coloane.

uCu

BAH ++=

z Coeficientul de partiie

z Timpul de reteniez parametrul calitativ care red timpul necesar dup efectuarea injeciei

pentru ca picul analitului s ajung la detector (tR)z Timpul mort (aferent noiunii de void volume)

z timpul necesar speciilor nereinute de coloan s ajung la detector (tM)z Viteza liniar medie v (deplasarea analitilor)

z Viteza liniar medie u (deplasarea moleculelor fazei mobile)

z L - lungimea coloanei17

Overview pentru parametrii cu care se opereaz

stationara fazamobila faza AA

M

SD

CCK =

RtLv =

MtLu =

18

z Factorul de capacitate kAz parametru important folosit pentru descrierea vitezelor de migrare a analiilor

prin coloanz funcie de tipul cromatografiei implicate, de adsorbie, de schimb ionic, de

excluziune steric, factorul a fost denumit coeficient de adsorbie, de distribuie ionic, respectiv de difuziune.

z pentru o specie oarecare A, factorul de capacitate kA definit prin relaia:

z factor de capacitate mare indic o reinere mai puternic n coloan a unuicomponent

z cuprini ntre 1 i 5


M

SA'A

VVKk =

'Ak1

1uv +=

'AMR k1

1tL

tL

+= MMR'

At

ttk =

MSMMSSSSMM

MM

V/KV11u

VC/VC11u

VCVCVCuv +=+=+=

k = 1k = 0

19


z Factorul de separare (selectivitate) z descrie diferenele ce apar ntre vitezele de migrare specifice componenilorz trebuie s fie ntotdeauna mai mare dect 1z este definit prin raportul dintre coeficientul de partiie dintre componenta mai

puternic reinut (B) i coeficientul de partiie pentru specia mai puin reinutsau mai rapid eluat (A)

A

BKK

=

'A

'B

kk =

M

SA'A

VVKk =

M

MR'A

tttk =

MR(A)

MR(B)

tttt

=

20

Rezoluia (R)

z termenul cel mai adesea utilizatpentru a descrie calitatea separriicromatografice

z furnizeaz o msur cantitativ a capacitii sale de a separa doi analii

z V1 si V2 sunt volumele de eluentfolosite pentru eluia a doi analiiadiaceni

z w1 si w2 sunt limile picurilor la baz, determinate prin trasarea tangentelorla punctele de inflexiune ale picurilor(Z = tR2 tR1)

( ) ( )21

RR

21

12

ww

tt2

wwVV2

R 12+=+

=

( ) ( )[ ]BA

ARBR

BABAS

WWtt2

WWZ2

/2W/2WZR +

=+=+=

W2W1

V2

V1

Rezoluia la separarea a doi analii printr-o coloan cromatografic.


21

Rezolutie si eficienta in separarile cromatografice

Picurile sunt rezolvate in totalitate atunci cand nu se suprapunEficienta este o masura a capacitatii coloanei de a rezolva intre doua picuri

Eficienta scazutaRezolutie slaba

Eficienta crescutaRezolutie buna

Rezolutie si suprapunerea picurilor

RezolutieRs 1.5

Rezolutii 0.8 sunt necesare pentru a obtine arii de incredere ale picurilorcromatografice

( ) ( )( )0.5

R B

R

R A

A B

tR

t tw w

sw

= +

=

22

Migrarea solutilor si largirea benzilor

Odata cu migrarea solutilor prin coloana are loc separarea intervine efectul de largire a benzilor cromatografice

Daca efectul de largire este marcant, este posibil ca separarea sa nu aiba loc.De aceea, efectul de largire trebuie minimizat.

23

Eficienta coloanei sau inaltimea unui taler, HDispersia pe unitatea de lungime

2

HL=

Inaltimea unui taler

Pentru a minimiza efectul de largire minimizarea dispersiei () minimizarea lui H

Dispersare: Imprastiere.Deviatia standard () este o masura a dispersiei

Proba in Detector

Umplutura

Distanta migrata

Profilul analitului la sfarsitul coloanei

N

u

m

a

r

m

o

l

e

c

u

l

e

24

Calculul numarului de talere si a inaltimii unui taler

2

16 rtNw

= LHN

=

tr si w trebuie sa aiba aceleasi unitati (timp sau distanta)

Punct de inflexiune

25

26

z Teoria talerelorz Teoria cineticz Eficiena coloanelor cromatografice crete odat cu

creterea numrului talerelor i odat cu scderea nlimii talerului

z Eficiena, n termeni de numr de talere, poate varia de la cteva sute la cteva sute de mii, n timp ce, nlimea unui taler poate varia de la cteva zeci la o mie m, sau chiar dimensiuni mai mici.

Teorii care guverneaza separarile cromatografice

27

z Nu reprezint o teorie cromatografic propriu-zisz Este mai mult o adaptare analogic pentru procesul cromatograficz A fost dezvoltat de ctre Martin si Synge

z Sistemul anterior prezentat include o serie de talere pe parcursul crora coninutul fazei mobile din talerul 0 este transferat n talerul 1, ulterior 2, n timp ce coninutul corespunztor fazei staionare rmne stabil. Se poate considera o molecul care se afl n talerul 0. Dup echilibrare, faza mobil din talerul 0 este transferat n talerul 1 cu o probabilitate p. n alte cuvinte, se poate spune c un transfer va permite deplasarea moleculei printr-un numr de p talere astfel nct, numrul etapei (M) n care molecula se afl cu cea mai mare probabilitate dup un numr de r transferuri va fi dat de relaia M = rp. Pentru un numr mare de molecule, talerul M este talerul n care concentraia moleculelor va fi maxim.

z Limitari ale teoriei talerelor:z are capacitate redus de a prezice valori realez poate oferi o relaie de legtur credibil ntre lrgimea benzii i lungimea acesteiaz nu poate furniza o modalitate de prezicere a mrimii dispersieiz nu pot fi prezise efectele modificrii unor variabile cum ar fi debitul sau dimensiunea particulei, ntruct

nu se ine cont de aceti factori

z Avantaj - simplitatea abordrii

Teoria talerelor

0 1 2 3 n

faza mobila

faza stationara

28

Teoria cinetic i variabile cinetice care afecteaz lrgirea benzilor

z Cauze care conduc la largirea benzilor:z echilibrul de distribuie al solutului ntre faze nu se stabilete instantaneu n toate punctele

coloaneiz apar modificri n structura solidelor din faza staionar datorit diferenelor dintre faza

mobil i faza staionarz curgerea fazei mobil are loc n mod ntmpltor prin canale de lungimi diferite i direcii

diferite antrennd moleculele de solut cu viteze diferite (proprii cromatogramelor ideale)z faza staionar solid reine o parte din faza mobil care rmne fixat n micropori,

participnd n final la procesul de separarez distribuia fazei staionare lichide sub form de filme neuniforme n jurul granulelor de

suport (solid inert)z Eficiena unei coloane cromatografice poate fi aproximat de expresiaz H = B/u + Csu +CMu (ecuaia lui Van Deemter)z Eficiena coloanei controlata prin:

z diametrul particulelor umpluturiiz diametrul coloanei

Viteza liniara a fazei mobile, u, cm s-1

H

CSu

CMu

B/u

Contribuiile coeficienilor transferului de mas la nlimea talerelor, H.

Tipuri de cromatografii dupa natura fazelor mobila si stationara

1. Cromatografia lichid-lichid

2. Cromatografia lichid-solid

3. Cromatografia gaz-lichid/gaz-solid

CroCromatmatogrografafiaia

29

Cromatografia lichid-lichid

Faza stationara: lichidFaza mobila: lichid

Tehnici:1. Cromatografia pe hartie

30


Cromatografia solid-lichid

Faza stationara: solidFaza mobila: lichid

Tehnici:1. Cromatografia pe coloana

2. Cromatografia in strat subtire (TLC)

3. Cromatografia secventiala pe coloana

4. Cromatografia de lichide de inalta performanta (HPLC)

31


Cromatografia gaz-lichidCromatografia gaz-lichid

Faza stationara: lichid/solidFaza mobila: gaz

Tehnici:1. Cromatografia de gaze

32


AdsorbentiAdsorbenti utilizatiutilizati in in cromatografiecromatografie

z Actiunea selectiva a unui adsorbent se datoreaza atractiilorintermoleculare de tipul:

z fortelor Van der Waals

z atractiilor dipol-dipol

z legaturilor de hidrogen

z interactiilor de coordinare

z formarii de saruri

33


Interacii intre moleculele analitului i fazele mobil i staionar

Interacii Van der Waals

Legturi de hidrogen

Legturi de hidrogen

Interacii dipol-dipol

34


z Legtura covalent (formare de saruri)z reprezint cea mai puternic interacie molecular (200-800 kJ/mol)z este de dorit ca aceasta s nu intervin n procesele cromatografice deoarece poate

conduce la absorbii ireversibile

z Interaciile ionicez interactiile dintre doi ioni de sarcin opus prezint de asemenea o trie crescut (40-400

kJ/mol)

z Interactiuni tip dipol-dipol sau dipol-dipol indusz sunt interactii slabe cu raz medie de aciune

z Forele Van der Waalsz caracterizate ca interaciuni de raz redus ntre dipoli permaneni sau indui ntr-o alt

molecul alturat, dar i fore dispersive ntre moleculele neutre

Interacii intre moleculele analitului i fazele mobil i staionar

35


Adsorbenti uzuali folositi in cromatografia pe coloana

Cresterea puteriide adsorbtie

pentru molecule polare

AluminaCarbune activatSilicat de magneziuSilica gelCarbonati anorganiciCeluloza, sucroza

In general, 20-30 g de adsorbent pe gram de probaInaltimea coloanei ar trebui sa fie de cel putin 10 ori diametrul sau

36


Cel mai des utilizate solide:

Silica gel sau acid silicic SiO2xH2OAlumina Al2O3xH2O

O AlO

OC O

R

R+

+-

O AlO

OH

RO+

+-

dipol-dipol legaturi de H

37

RO

SiO

SiO

SiO

R

OH OH OH

R RR


O AlO

ONR H2

--

-+

interactii de coordinare

O AlO

O

H+

RCOO-

formare de saruri

Taria interactiilor pe silice sau alumina:

formare de saruri > legaturi de H > dipol-dipol > Van der Waals

38


Ordinea de elutie asteptata a claselor de compusi organici

39

Numele clasei Formula generala

alcanialcheneeterihidrocarburi halogenate

RHR2C CR2R2ORX

hidrocarburi aromatice

CH3

, etc

aldehide si cetone

esteri RCORalcooli ROHamine RNH2, R2NH, R3N

acizi carboxilici RCOH

RCH O and R2C O

O

O

rapid

crestereapolaritatii

lent


Solventii utilizati in separarile cromatografice

zz SolventiiSolventii suntsunt compusicompusi organiciorganicizz ActiuneaActiunea unuiunui solvent, solvent, sausau a a uneiunei seriiserii de de solventisolventi, , poatepoate fifi

utilizatautilizata pentrupentru a a realizarealiza o o separaresepararezz PolaritateaPolaritatea solventuluisolventului nunu trebuietrebuie modificatamodificata rapidrapid

40


Solventi utilizati in cromatografia pe coloana

41

Nume Structura

alcani (eter de petrolhexan)benzen C6H6toluen C6H5CH3hidrocarburi halogenate CH2Cl2, CHCl3(diclorometan, cloroform)dietil eter (CH3CH2)2O

etil acetat CH3COCH2CH3acetona (CH3)2Calcooli CH3OH,CH3CH2OH

acid acetic CH3 COH

O

O

O

crestepolaritatea


Cromatografia pe hartie

Cromatografia in strat subtire

CromatografiaCromatografia planaraplanara

42

4343

Cromatografia pe hrtie (paper chromatography, PC)

z bazata pe distribuirea/repartizarea difereniat a componeniloramestecului de separat ntre dou faze

z una staionar lichid (apa sau un alt electrolit fixat pe hrtia cromatografic)

z o faz mobil care poate fi un solvent organic sau un amestec de solveni

z folosit la separarea coloranilor, separarea aminoacizilor i peptidelor, analiza hidrailor de C, studiul diverselor substane organice (acizi grai), etc

z funcia de separare/distributie, in cazul repartiiei solutului ntre dou faze lichide, devine echivalent cu coeficientul de distribuie dat de raportul

M

S

C

CD =

44

Funcie de sensul de migrare a fazei mobile de-a lungul fazei staionare

z cromatografia descendent faza mobil migreaz n sensul forelor de gravitaie

z cromatografia ascendent faza mobil migreaz prin fore capilare n sens inversforei de gravitaie

z cromatografia radial, circular sau pe discuri faza mobil migreaz din centruldiscului de hrtie de filtru n direcie radial

Funcie de numrul de coordonate fa de care se face separarea

z cromatografie unidimensional (migrare pe o singur direcie folosind un solvent s-au amestec de solveni unici)

z cromatografie bidimensional (migrarea se realizeaz pe dou direcii, n acelaiamestec de solventi n ambele direcii sau, mai performant, n amestecuri diferite se solveni pentru fiecare direcie)

Cromatografia pe hrtie

45

z principalul material folosit este hrtia cromatografic

z poate fi o hrtie de filtru obinuit sau o hrtie de filtru cu o serie de caracteristici de puritate, porozitate, granulaie, omogenitate, rezistenmic, stabilitate mare

z in general hrtia cromatografic coninez o cantitate mic de grupe carboxilice care determin o ncrcare negativ a

celulozei n soluii apoase i eventuale proprieti de schimb de ioni

z substane lipofile care pot stnjeni determinarea substanelor cu Rf ridicat

z ioni de Mg2+, Co2+, Cu2+, Fe3+ n proporiile 0,04 0,07 % ceea ce conduce la o serie de erori n separare

Cromatografia pe hrtie

45

OH

CH2OH

OH

H OH

H

H

O

m

celuloza

OH

CH2OCOCH3

OH

H OH

H

H

O

m

celuloza monoacetat

Una dintre cele mai populare metode de analiza

Avantaje

1. Usor de utilizat

2. Gama larga de aplicatii la un numar mare de probe

3. Sensibilitate ridicata

4. Viteza la separare

5. Cost relativ scazut

Tehnica analitica calitativa utila in:

1. Verificarea puritatii unui compus

2. Determinarea numarului de componenti dintr-un amestec

3. Identificarea solventului potrivit pentru cromatografie

4. Verificarea initiala a identitatii unui compus necunoscut

Cromatografia in strat subtire

46

z are drept scop separarea i concentrarea cantitilor mici de substandin amestecuri complexe

z bazele tehniciii TLC au fost puse de Izmailov i Schreider (1939) care au folosit extracte de plante medicinale, iar ca suport Al2O3

z zece ani mai trziu Mainhard i Hall au folosit aceast tehnic pentrusepararea unor ioni anorganici folosind ca adsorbant alumina, ca liantamidonul iar ca suport solid lamele de microscop

z mai trziu Kelles (1951) folosete ca suport silicagelul, iar ca liant ipsosul

47

Cromatografia n strat subire

Condiii pentru adsorbent:

z s nu reacioneze cu substana de separat, cu solvenii sau cu reactivii folosiipentru vizualizarea spoturilor

z s fie rezisteni la temperaturi nalte

z s aib o suprafa activ i specific

z s aib o granulaie ct mai fin i un numr mare de pori cu diametru mic icontrolat (de aceeai dimensiune).

Adsorbeni

z geluri de silice cum ar fi silicagel G care este un silicagel cu liant (ipsos), silicagel cu indicator de fluorescen

z adsorbeni anorganici de tipul aluminei (Al2O3)

48

Adorbeni folosii n TLC

SILICAGELULz adsorbentul cu cea mai larg utilizare (caracter

polar, slab acid)z este produsul de policondensare a cidului orto-silicic

49


Si

OH

OSi

OH

SiO

Si

O

a) legturi siloxanice obinute prin dehidroxilarea unei anumite cantiti din

aceste grupri.

Si

O

OSi

O

H HO

H H

b) grupe silanolice hidratate ce pot apare ntr-o anumit proporie chiar dup uscare. Se

prefer aceast form pentru compuii

polari deoarece are suprafa de contact

mare.

Si OH Si O- + H+

Si

OH

O Si

OH

SiH3C

CH3

CH3

HN Si

CH3

CH3

CH3

+ Si

O

O Si

O

Si SiH3C

CH3

CH3

CH3

CH3

H3C

Si

O

O Si

OSi

H3C CH3

Si

OH

O

O

O

Si+

-

-

-

+

ALUMINA

z caracter bazic si mult mai reactiva decat silica gelul

z dup natura gruprilor funcionale superficiale pe care le prezint alumina existtrei tipuri de faze staionare pe baza de alumina

50


Al

OH

Al

OH

O

a) Alumin acid

Al AlO

O

b) Alumin neutr obinut prin dehidroxilare

Al

O-Na+

Al

O-Na+

O

c) Alumin bazic

Deplasarea analitilor are loc sub actiunea fortelorcapilare.

Compusi distincti se deplaseaza cu viteze diferite, functie de fortele intermoleculare dintre analit sifaza stationara de silica gel si component si fazamobila.

Faza stationara este SiO2 si este foarte polara.

Este capabila de interactii puternice dipol-dipol and legaturi donor-acceptor de H cu analitii.

Analitii foarte polari interactioneaza mult mai puternic cu faza stationara si se deplaseaza foarte incet in directia vertical in sus de-a luncul placutei de TLC.

Faza mobila folosita este mai putin polara (nepolara) si este capabila sainteractioneze cu analitii prin forte London puternice, sau prin interactii dipol-dipol si legaturi de H.

Analitii nepolari interactioneaza slab cu silica gelul polar si mult mai puterniccu faza mobila si se deplaseaza pe o distanta mai mare de-a lungul placuteiTLC.

http://www.instructables.com/id/EW1YDCYF4REC0IU/

51

Interactii si mecanisme de actiune n TLC

Adsorbtia solutilor/analitilor

Intensitatea adsorbtiei compusilor creste cu cresterea polaritatii grupelorfunctionale, asa cum este aratat mai jos:

-CH=CH2, -X, -OR, -CHO, -CO2R, -NR2, -NH2, -OH, -CONR2, -CO2H.(slab adsorbiti) (puternic adsorbiti)

(nepolari) (mult mai polari)


52

Puterea de elutie a fazei mobile ()Puterea de elutie este considerata a fi echivalenta cu polaritatea. Puterea de elutie a unui solvent depinde de forteleintermoleculare dintre solvent si analiti si dintre analiti si fazastationara.

Un solvent de elutie polar sau mai puternic polar va deplasa intr-ooarecare masura toti analitii fata de un solvent mai putin polar.De exemplu, puterea de elutie a hexanului este foarte scazuta; = 0.01.

puterea de elutie a acetatului de etil este ridicata; = 0.45puterea de elutie a etanolului este foarte ridicata; = 0.68


53

Solvent MFMW

Bp (oC)Density (g/mL)

Hazards* Dipole Elution Stength

() Hexane CH3(CH2)4CH3

C6H14 86.17

68.7 0.659

Flammable Toxic

0.08 0.01

Toluene C6H5CH3

C7H8 92.13

110.6 0.867

Flammable Toxic

0.31 0.22

Diethyl ether CH3CH2OCH2CH3

C4H10O 74.12

34.6 0.713

Flammable Toxic, CNS Depressant

1.15 0.29

Dichloromethane CH2Cl2

CH2Cl2 84.94

39.8 1.326

Toxic, Irritant Cancer suspect

1.14 0.32

Ethyl Acetate CH3CO2CH2CH3

C4H8O2 88.10

77.1 0.901

Flammable Irritant

1.88 0.45

Acetone CH3COCH3

C3H6O 58.08

56.3 0.790

Flammable Irritant

2.69 0.43

Butanone CH3CH2COCH3

C4H8O 72.10

80.1 0.805

Flammable Irritant

2.76 0.39

1-Butanol CH3CH2CH2CH2OH

C4H10O 74.12

117.7 0.810

Flammable Irritant

1.75 0.47

Propanol CH3CH2CH2OH

C3H8O 60.09

82.3 0.785

Flammable Irritant

1.66 0.63

Ethanol CH3CH2OH

C2H6O 46.07

78.5 0.789

Flammable Irritant

1.70 0.68

Methanol CH3OH

CH4O 32.04

64.7 0.791

Flammable Toxic

1.7 0.73

Water HOH

H2O 18.02

100.0 0.998

1.87 >1

54

Proprietatile solventilor si puterea de elutie

Solventi

z Solventii se aleg functie de polaritatea compusilorz Slab polari

z Puternic polar

Eter de petrol

Ciclohexan

Toluen

Cloroform

Acetona

Etanol

Metanol

55

z Pentru separri se folosesc cromatoplaci activate (introducerea n etuv la o temperatur n jur de 100 oC, timp de 45 minute 1 or)

z Pentru localizarea spoturilor (vizualizare) dup realizarea separrii se pot folosi attreactivi anorganici ct i organici

z Metodele de localizare a spoturilor pot fi sistematizate n orice caz dup cum urmeaz:z folosirea caracteristicilor de luminiscen a analitului (fenomenul de fluorescen pentru

compui organici i fenomenul de fosforescen pentru compui anorganici)

z impregnarea stratului fazei staionare cu o substan indicatoare fluorescent (ca substaneindicatori se pot folosi derivaii de piren, fluoresceina, morina sau rodamina B)

z spray-ere cu un oxidant pouternic nespecific (HNO3, KMnO4, H2SO4). Apar spoturi negre la oxidarea compyilor organici

z spray-ere cu soluii de reactivi specifici (ninhidrina pentru a vizualiza gruparea NH2 conform reactiei de mai jos)

56

Dezvoltarea cromatogramei i detecia (localizarea) analiilor pe cromatoplac

C

C

O

O

C

OH

OH

ninhidrina

R-NH2

C

C

C

O

O

N

O

O

produs albastru colorat

Formarea produsului colorat n albastru din reacia dintre ninhidrin i gruprile

NH2.

Vizualizarea

z Metode destructive Pulverizarea placutei cu H2SO4, urmata de uscare la 110

C pentru 15-20 minute. Compusii vor fi distrusi dar toatespoturile vor fi vizibile

z Metode nedestructive datorita utilizarii luminii UV probele nu vor fi distruse. In orice caz, nu toatespoturile de pe placuta vor fi vizibile. Lungimi de unda lungi UV Lungimi de unda scurte UV Vizualizare semi-destructiva

57

Definiia i metodele de calcul pentru factorul Rf

58

A= distana parcurs de solut B= distana parcurs de solvent

BARf =

Figura 5.1: Principiul determinrii factorului Rf.

Rf factor de retardare/intarzaiere/retentie

Valorile specifice factorului Rf

z Valorile factorului Rf trebuie sa fie intre 0,0 si 1,0

z daca valoarea este peste 0,0 sau mai mica decat 1,0, se considera ca exista o greseala de calcul

z Daca valorile factorului Rf sunt mai mari de 0,8 sau mai micide 0,2 valorile sunt greu de interpretat, ceea ce poate conduce la erori

z Valorile optime pentru Rf trebuie sa fie intre 0,3 si 0,6

59

Aspecte de avut in vedere:1. Polaritatea fiecarui compus din amestec

Butil amina este polara; ciclohexanul este nepolar2. Polaritatea fazei stationare

Silica gel (sau alumina) este polar inseamna ca butil amina va interactionacu faza stationara mult mai puternic

3. Polaritatea fazei mobile - solventul: se determina ce solvent se foloseste

Si

OO +-

N

H

H-+

H2C

H2CCH2

CH2

CH2

H2C

Predictii:Ciclohexanul va elua primul/mai rapid prin faza stationaraButil amina va elua ultima/mai incet

Separarea unui amestec de butil amina siciclohexan pe o placuta TLC

60

Predictii la folosirea unei faze mobile nepolare:Ciclohexanul si butil amina vor fi transportate de faza mobilaCiclohexanul va elua primul/mai rapid prin faza stationaraButil amina va elua ultima/mai incet deoarece interactionaeaza si cu silica gelulpe masura ce se deplaseaza

placuta TLC (etichetata) cu probele incarcate

PREZICETI ORDINEA ELUTIEI ACESTOR

COMPUSI PE O PLACUTA De SILICAGEL FOLOSIND

CA ELUENT..

Separarea unui amestec de analgezice pe o placutaTLC

61

depth of mobile phase

Ac As C I

Aceaminophen spot

Aspirin spot

Caffeine spot

Ibuprofen spot

pencil mark 1 cmfrom bottom

Spotul aspirinei

Spotul acetaminofenului

Spotul cafeinei

Spotul ibuprofenului

Linia de baza la 1 cm de la partea inferioara

Nivelul fazei mobile

CO2H

O CH3

O

Aspirin

OH

HN

CH3

O

AcetaminophenCO2H

Ibuprofen

N

N N

N

O

O

CH3

CH3

H3C

Caffeine

Aspirina

Acetaminofen CafeinaIbuprofen

Pros si cons pentru TLC

PROSz Sensibilitateaz Vitezaz Costuri relativ scazute

CONSz Cantitati prea mici din probez Cantitati prea mari din probez Subiectiva

62

63

Cromatografia de lichide (faza mobila lichid, fazastationara solid)/clasificare dupa principiul de separarez Cromatografia de partiie/repartiie

z cromatografie de repartiie direct (cu faze normale clasic)z cromatografia de repartiie cu faze inversate metoda preferat n prezent

pe care se realizeaz cele mai numeroase separriz Cromatografia prin schimb ionic

z cromatografie de transfer cu schimb ionic clasic n procesul de baz din coloana cromatografic

z cromatografie prin perechi de ioni (substane ionice sau ionizabile) folosete faze staionare capabile s fixeze ioni de semn contrar (deriv din LC)

z Cromatografia de afinitatez afinitatea specific a unor molecule cu alte molecule fixate pe suport

z Cromatografia de excluziunez efectul indus de mrimea moleculelor, ceea ce nseamn c molecule de o

anumit dimensiune nu pot intra n porii unui sorbent utilizat i sunt excluin raport cu molecule de dimensiuni mai mici

Principiul separrii n cromatografia de adsorbie (a), de partiie (b), prin schimb

ionic (c), de excluziune (d) i prin electroforez (e). semnific un component mai puternic reinut.

Chromatografia de lichide pe coloana

Faza mobila

Faza mobila

Timp 1 2 3 4 5

Separare in acord cu: -masa moleculara/marime-sarcina-hidrofobicitate-afinitate

Proba continand analiti/soluti

64

65

Scopul cromatografiei de lichide de naltperforman

z Popularitatea metodei data dez sensibilitatez capacitatea de a fi adaptat

la determinri cantitativeacurate

z potrivit pentru separareaspeciilor nevolatile sauinstabile termic

z folosit n analiza amino acizilor, proteinelor, acizilornucleici, hidrocarburilor, carbohidrailor, medicamentelor, terpenelor, pesticidelor, antibioticelor, steroizilor, speciilor organo-metalice, i a unei varietimari de substaneanorganice

AdsorbtiePartitie

Schimb ionic

Partitienormala

Partitie cu fazeinversate

Permeatie prin gel Filtrare prin gel

Excluziune

102

103

104

105

106

Polari neionici

Nepolari Ionici

Insolubili in apa Solubili in apa

Cresterea polaritatii

Aplicaiile cromatografiei de lichide.

z Componentele unui cromatograf de lichidez Rezervor pentru mediul de eluie coninnd solventul pentru faza mobilz Coloana de separare n care materialul de umplutur este pstrat prin

intermediul unor fritez Sering sau valv de injecie pentru introducerea probeiz Colector de fraciuni prin intermediul cruia civa mL de eluat din coloan

sunt colectai automat

66

Instrumente folosite n cromatografia de lichide de nalt performan

Prezentarea schematica a unui cromatograf de lichide (HPLC) modern.

Rezervoare faz mobil

Valv partiionare

solvent Pomp

Detector

C

o

l

o

a

n

Pre-coloan

Amortizare pulsuri

Injector, tip 6 ci

Faza mobila in cromatografia de lichide

z conditii faza mobilaz vscozitate cobortz capacitate de dizolvare a

componenilorz inerie fizico chimic asupra

funcionrii coloanei i detectoruluiz alegerea fazei mobile se face n

concordan cu faza stationar, deoarece eluentul n LC nu reprezint un mediu inert precum gazul purtator din GC, depinznd de tipul interaciunilor componentelor separate cu faza staionar din coloan

z modalitati de operarez eluie isocratic (faza mobile de

concentratie constanta pe parcursulachizitiei unei cromatograme)

z eluia n gradient (faza mobila de concentratie variabila pe parcursulachizitiei unei cromatograme)

67

Timp

tip scara

concavliniar

convex

Forme de distribuie a gradientului pentruelueni combinai n regim binar din metanol

i ap.

68

Caracteristici faze mobile

Faze normale Solventi Index polaritate (P) Ecranare UV

(nm) Faze

inversate ciclohexan 0.04 210

n-hexan 0.1 210 tetraclorur de carbon 1.6 265

toluen 2.4 286 dietil eter 2.8 218

tetrahidrofuran 4.0 220 etanol 4.3 210

etil acetat 4.4 255 dioxan 4.8 215

metanol 5.1 210 acetonitril 5.8 190

apa 10.2

Tria relativa a celor mai comune faze mobile (monocomponente) utilizate n cromatografia de repartitie cu faze normale sau inversate.

69

z proprietile unei faze staionare sunt determinate de naturagruprilor alchil organo-silanice (R este o grupare funcional polar, atunci faza staionar va fi polar)

z faze staionare polare, cand R conine grupriz diol ((CH2)3OCH2CH(OH)CH2OH)z cian ((CH2)3C=N)z amino ((CH2)n NH2 cu n = 3 sau 4)z dimetil amino (-CH2)3N(CH3)2)z diamino (-(CH2)3NH(CH2)2NH2)

z fazele staionare nepolare folosesc cel mai des un organoclorosilanpentru care gruparea R este un lan de n-octil (C8) sau n-octildecil (C18)

z deoarece substratul de silice n soluii bazice poate suferi hidroliz, pH-ulfazei mobile trebuie s fie mai mic de 7,5

Faze stationare n cromatografia de lichide de nalt performan

scade polaritatea

70

z Silicagelul (SiO2) - materialul cel mai important utilizat ca fazstaionar n tehnica HPLC

z indiferent de form, granulaia trebuie s fie uniform (se elimin parteafin) - caracteristicile curgerii eluentului sunt mult mbuntite

z structur tridimensional cu o reea de baz, tridimensional, format din legturi Si-O-Si iar pe suprafaa porilor sau cea exterioar mai prezintgrupe silanol, Si-OH


(a)

(b)

Aspectul granulelor de silicagel folosite frecvent la umplerea coloanelor n HPLC (a) i aspectul unei

granule sferice cu faz staionar chimic legat pe suprafaa suportului (b).

71


z Coloanele monolit - realizate din aceleai materii prime ca i la silicagelulsferic

z coloana este format direct n tubul rigid (metalic), de unde i numelez se pot obine coloane cu performane superioare fa de cele umplute cu granule

z tipuri de grupe silanol superficialez I legatez II reactivez III libere

z in funcie de tehnologia de obinere difer i porozitatea intern, suprafaaspecific, rezistena la compresiune i polaritatea

(a) (b)

Aspectul coloanelor monolit (a) i principalele tipuri de grupri silanolice superficiale (b).

Cromatografia cu faze normale si faze inversate

z tipuri de cromatografii de lichide dupa modul de operare

z cromatografia de repartiie normal (faza direct) - fazastaionara polar, pentru o faz mobil nepolar

z cromatografie de repartiie cu faze inverse (faza indirecta) - folosirea unei faze staionare nepolar i a unei faze mobile polar

72

HO SiO

O

Cromatografia de lichide cu faza stationara de polaritate normala

Faza stationara din alumina sau silice prezinta locatiipolare care vor interactiona cu molecule polare

Cel mai polar.Mai putin polar

Componentii elueaza inordinea cresterii polaritatiiComponentii elueaza in

ordinea cresterii polaritatii

Grupa polara

silice

73

Si

Me

Me

O SiO

O

Mai puternic nepolar.Mai putin nepolar

Componentii elueaza inordinea scaderii polaritatiiComponentii elueaza in

ordinea scaderii polaritatii

faza C18silice

Cromatografia de lichide cu faza stationara de polaritate inversata

Daca faza stationara din alumina sau silice prezintalocatii polare blocate de grupari nepolare, acestea vorinteractiona foarte puternic cu molecule nepolare

74

z nu exist detectori care s fie universal aplicabili

z sistemul de detecie trebuie s fie foarte sensibil deoarececoloanele de separare performante au capaciti de ncrcare mici, iar volumul de prob redus (5-20 l), impune detectori cu volume adecvate pentru sesizarea continu a picului cromatografic

z tehnica derivatizarii se poate practica nainte de introducerea probein coloan, dar i dup ieirea componentelor separate din aceasta

Detectori utilizai n HPLC

75

Detectori spectrofotometrici n UV-VIS

76

z bazati pe tranzitiile electronice dintr-o molecula

z disponibilitatea compuilor separai cromatografic de a absorbi lumina pedomeniul lungimilor de und ale detectorului, n timp ce eluentul trebuie sfie practic transparent pe acelai domeniu spectral

z substanele organice, ce conin legturi duble (electroni ), respectiv au grefate funciuni organice cu electroni neparticipani, absorb lumina n UV-VIS

z hidrocarburile olefinice i aromatice

z derivaii tuturor hidrocarburilor cu diferite funciuni organice (=C=O, =C=S, -N-O, -N=N-, -NH2), enzime, acizi nucleici etc.

z celula de detecie - spectrofotometru miniatural cu un volum de 1-10 l, respectiv un diametru interior de 1 mm la o lungime a celulei de 10 mm fiind insensibil la micile variaii de debit i temperatur

z drumul optic variaz ntre 2 10 mm

z pentru msurtori n UV fereastra trebuie s fie din quartz

77Detector spectrofotometric specific sistemului HPLC.

Lentil

Celula de fluorescen

Lampa UV

Fotocelul

Lumina fluorescentLumina UV

Ieire

Intrare

Celula de fluorescen

Lampa UV

Fotocelul

Lumina fluorescentLumina UV

Ieire

Intrare

Celul prob

Fotocelule

Celul de referin

Lampa

Ferestre

Ferestre

Schema bloc a unui detector cu dou compartimente (stnga), i a unuia de fluorescen HPLC (dreapta).

Detectori spectrofotometrici n UV-VIS

78

Ali detectori LC specifici

78

Ali detectori utilizai n LC i limite de detecie i pentru detectorii menionai.

Detectori LC Limita de detectie*

LOD(state of art) (daca volumul injectat este

mai mic)

Caracteristici

Absorban 100 pg 1 ng 1 pg

Fluorimetrici 1 10 pg 10 fg Sensibilitate 10- 10 M Este necesara uneori

derivatizarea Indice de refracie 100 ng -1 g 10 ng Electrochimici 10 pg - 1 ng 100 fg

Sensibilitate 10- 10 M Compusi oxidabili sau

reductibili Spectrometria de masa (MS) 100 pg 1 ng 1 pg

Coloane capilare, pulverizare

FT-IR 1 g 100 ng Absorbiie IR

Difuzia luminii 10 g 500 ng Adecvati pentru macromolecule Activitate optica 1 ng Pentru substante optic active

Elemente selective 10 ng Doar pentru ioni sau compusi ionizabili Fotoionizare 1 pg 1ng

Standarde

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

-500 0 500 1000 1500 2000 2500 3000

2-NP2,4-DNP4-NP3-NP2,5-DNPBlanc

amestec nitrofenoli

-10

0

10

20

30

40

50

-5 0 5 10 15 20 25

Aplicatii ale tehnicii HPLC

79

MediuFenoli in apele potabileIdentificarea difenhidraminei in probele de sedimenteBiomonitorizarea poluarii cu hidrocarburi aromatice policiclice in lacurile montane de la mare altitudineprin analiza fierii pestilorEstrogeni in apele de coastaToxicitatea tetraciclinei si a produsilor de degradare ai tetraciclinei asupra bacteriilorAtribuirea toxicitatii TNT asupra sedimentelorCriminalisticaCu un HPLC portabil la diferite petreceri identificarea si cuantificarea direct la locatie a drogurilorEcstasyIdentificarea steroizilor anabolici in ser, urina, transpiratie si parAnaliza criminalistica a colorantilor textiliDeterminarea cocainei si a metabolitilor in meconiuCuantificarea simultana a drogurilor psihoterapeutice in plasma umanaClinicCuantificarea DEET un urina umanaAnaliza antibioticelorExcretie urinara intensificata a aquaporin 2 la pacientii cu ciroza hepaticaDetectarea neuropeptidelor endogene in fluidele extracelulare din creierAlimente si aromatizantiAsigurarea consistentei si calitatii bauturilor racoritoareAnaliza dicetonelor vicinale in bereAnaliza zaharurilor in sucurile din fructeAnaliza hidrocsarburilor aromatice policiclice in legumele si fructele BrazilieneAnaliza urmelor de agenti chimici folositi in agriculturaStabilitatea aspratamului in prezenta glucozei si a vanilinei

Aplicatii ale tehnicii HPLC

80

81

Cromatografia ionica

z faza staionar - rin polimeric interlegat (divinil benzen interlegat cu polistiren) cu grupri funcionale ionice ataate covalent

Structuri ale stirenului, divinil-benzenului i un copolimer modificat de stiren-divinil-benzen pentru a fi folosit ca rin schimbtoare de ioni. Site-ul pentru schimb este de obicei n poziia para i nu este neaprat

necesar s fie legat la toate unitile de stiren. R- poate fi SO3-H+, COO-H+, -NH3+OH- sau N(CH3)3+OH-.

stiren divinil benzen

Locaie pentru schimb ionic Interlegtur

82

z materiale solide - derivai ai unor polimeri reticulai (poroi), obinui prinlegarea de catenele hidrocarbonate, ramificate, ale unor grupe funcionale

Schimbtorii de ioni ca faze stationare in cromatografia ionica

Tip Grupare funcional Exemple Schimbtori cationici puternic acizi Acid sulfonic -SO3-

-CH2CH2SO3- Schimbtori cationici slab acizi Acid carboxilic -COO-

-CH2COO- Schimbtori anionici puternic bazici Amine cuaternare -CH2N(CH3)3+

-CH2CH2N(CH2CH3)3+ Schimbtori anionici slab bazici Amine -NH3+

-CH2CH2NH(CH2CH3)2+

Tipuri de schimbtori de ioni.

83

z amestec de Na+ i K+ pe o coloana umplut cu un cationitz R-H + Na+ R-Na + H+z R-H + K+ R-K + H+

z eluent prin coloana, (HCl diluat), ionii H+ din acid, fiind n concentraiemai mare, vor deplasa ionii fixai, prin echilibre ionice similare spre o poriune inferioar iar acetia se vor putea fixa din nou, puin mai jos, pealte centre de schimb din coloan

z R-Na + H+ R-H + Na+z R-K + H+ R-H + K+

z repetarea procesului migrarea ionilor prin coloanz afinitatea sporita a gruprilor funcionale tip -SO3- pentru K+ fa de

Na+ migrarea diferentiata separarea ionilor

Mecanisme de separare

84

Detectori conductometrici de supresie

z detectorii conductometriciz sensibili la ioni anorganici sau organici inclusiv acizi organiciz specifici i suficient de sensibili (500 pg 1 ng)z sisteme caracterizate de sensibilitate ridicat, stabilitate, flexibilitate, acuratee

i reproductibilitate, i de capacitate mare de a furniza date de ncredere

z la ieirea din coloana cromatografic ionii nu pot fi detectai suficient de sensibil pecale conductometric n mod direct (concentraii coborte, coninui n eluentul format dintr-un electrolit cu o concentraie comparabil sau chiar mai mare)

z autosupresorul transforma eluentul (un acid sau o baz tare) n ap

z eluent acid (acidul clorhidric) coloana supresor umplut cu o rin schimbtoare de anioni cu formula general R-OH, caracterizat de capacitate de schimb mare

z coloana de separare redat ca RHz coloana de supresie redata ca ROH

z eluentul care conine acid clorhidric diluat de exemplu, la ieirea din coloana de separare va ptrunde n coloana supresor unde se va petrece reacia:

z R-OH + (H+ + Cl-) R-Cl + H2O

z srurile speciilor ionice de interes se transform n hidroxizii corespunztori:z R-OH + (Na+ + Cl-) R-Cl + (Na+ + OH-)z R-OH + (K+ + Cl-) R-Cl + (K+ + OH-)

85

Supresorul electrochimic

z procesul de schimb ionic n cromatografele moderne este acceleratprin electrodializ (s-a mrit viteza procesului i s-a micorat volumulmort; a crescut durata de funcionare a detectorului)

z trsturi care furnizeaz stabilitatea liniei de baz (se elimin influenacurentului indus de temperatur care este ntlnit la alte tipuri de detectoare)

z celula detectorului este localizat ntr-o incint special de reglare a temperaturii, care are rolul de a izola celula detectoruluide fluctuaiile externe de temperatur

z un schimbtor de cldur unic, nclzete faza mobil i probanainte ca acestea s ajung n celula detectorului

86

Supresorul electrochimicz sistemul de supresie cu autoregenerare, nlocuiete ionii de sodiu, Na+, (i ali cationi)

din eluent i i transport odat cu ionii hidroniu (H+ sau H3O+) din apa folosit ca regenerant

z ionii hidroniu se combin cu ionii hidroxid (OH-) rezultai din eluent i formeaz apa, care are o conductivitatea mult mai mic dect a hidroxidului de sodiu folosit ca eluent

z conductivitatea analitului este intensificat deoarece anionii analitului se asociaz cu ionii hidroniu care sunt mult mai conductivi

Reziduuri

H2O

HF, HCl, H2SO4, n H2O

NaF, NaCl, Na2SO4, n H2O

Coloana analitic

Sistem de supresie cu regenerare

Eluent (NaOH) Prob (F-, Cl-, SO42-

F-

Cl- SO4

2- S

Separare prin supresie

F-Cl-

SO42-

Separare fr supresie

Tim

S

T

Ionii interfereni

Reprezentarea schematic a procesului de mbuntirea a raportului semnal-zgomot

87

Supresorul electrochimic

Analit Na+OH- eluent

Anod -+

Membran schimbtoare de cationi

Membran schimbtoare de cationi

H2O H2O

Analit i H2O

H2O H2O

H+ + OH-=H2O

H2O i O2

H+ + O2

H+ Na+

OH-

Spre detector

H2 + OH-

Na+OH- i H2

Reziduuri Reziduuri Catod

Analit Na+OH- eluent Anod

Catod

- +

Membran schimbtoare de anioni

Membran schimbtoare de anioni

H2O H2O

Analit i H2O

H2O H2O

MSA-

H+MSA-i O2

H+ + O2

H+

OH-

Spre detector

H2 + OH-

H2O i H2

Reziduuri Reziduuri

H+ + OH-=H2O

MSA-H+

Autosupresia ntr-un sistem de supresie cu auto-regenerare anionic.

Autosupresia ntr-un sistem de supresie cu auto-regenerare cationic.

IC-Dionex-3000

88

Imagine de ansamblu

Sectiune pompa

Sectiune corpcoloana/detector/supresor

Solut 1Solut 1

Solut 2Solut 2

Faza staFaza staionarionar

Faza mobilFaza mobil

IC-Dionex-3000/identificarea i cuantificarea speciilor ionice F-, Cl-, Br-, NO3-, NO2-, SO42-, PO43-, HCOO-, C2O42-, CH3-COO-, Li+, Na+, NH4+, K+, Mg2+, Ca2+

89

moleculele cu sarcina mare sunt mai puternic retinute de faza stationara, se deplaseaza mai incet princoloana si se elueaza maitarziumoleculele cu sarcina mediese chilibreaza intre fazastationara si faza mobila multmai usormoleculele cu sarcina mica sunt mai slab retinute de fazastationara, se deplaseaza mairapid prin coloana si se elueaza mai repede

z faza mobilaz anioni: 4,5 mM Na2CO3 i 1,4 mM NaHCO3z cationi: 6 mM acid metansulfonic (CH3SO3H)

z standarde primare (exemplu):z 7 anioni: F-, Cl-, Br-, NO3-, NO2-, SO42-, PO43-

z 6 cationi: Li+, Na+, NH4+, K+, Mg2+, Ca2+

z alte materialez ap ultra pur: 18,2 M.cm rezistivitatez ion cromatograf DIONEX ICS-3000


90


91

Exemple de cromatograme la analiza cationilor/anionilor

- anioni

- cationi


92

Cromatograma cu efect de deformare

Cromatograma cu vizualizareapicurilor unor analiti in concentratii mici/sensibilitatescazuta a instrumentului

93

Cromatografia de gaze/Aspecte generale

z faza mobil nu interacioneaz cu moleculele analitului i funcia sa estedoar aceea de a transporta analitul prin coloan

z se ntlnescz cromatografie gaz-solid (gas-solid chromatography GSC)z cromatografie gaz-lichid (gas-liquid chromatography GLC)

z istoricz conceptul a fost enunat pentru prima dat n 1941 de ctre Martin i Syngez in 1955 a aprut primul aparat comercial i de atunci utilizarea acestei tehnici

a luat o amploare remarcabilz teoria GC capilara (1957) dezvoltata de Golayz instrumente GC capilare (1977)z coloane capilare din silice topita (1979)

z GSC este de folos pentru separarea speciilor care nu sunt reinute de coloanele gaz-lichid, precum componenii din aer, H2S, S2, NOx, CO, CO2 igazele rare

z se poate efectua att pe coloane umplute ct i coloane tubulare deschisez coloanele sunt denumite uneori coloane tubulare deschise cu strat poros

(porous layer open tubular column, PLOT column)

Comparatie: GC & HPLC

HPLC

z probe ne-volatile

z compusi termic instabili

z macromolecule

z probe anorganice si probe ionice

z interfata mult mai complexa la un spectrometru de masa

Cromatografia de gaze/Aspecte generale

GC

z probe volatile & termic stabile

z analiza rapida

z rezolutie buna

z interfata simpla la un spectrometrude masa

94

95

z compuii amestecului supus separrii pot fi att lichide ct i solide volatilez substanele de analizat se introduc n coloana de separare, la o

temperatur superioar celei de volatilizare, prin intermediul unui dispozitivde introducere a probei

Coloan

SeptumBloc injector Blocul detector

Faza mobil

Debit-metruControl debit

Regulator presiune

Cuptor

Schema de principiu a unui cromatograf de gaze

Instrumentaia cromatografiei de gaze

Gazul purtator in cromatografia de gaze

z Inert

z Heliu

z Alegerea dictata de tipul detectorului, cost si disponibilitate

z Presiunea controlata pentru valoare constanta a presiunii la intrarea in

sistem

z Debit constant asigurat printr-un sistem de control al debitului

z Gaze de puritate cromatografica (puritate foarte ridicata)

96

z introducerea probei se realizeaz cu seringi micrometricez la probele lichide volumele se situeaz n domeniul 0,1 - 10 L, n timp

ce pentru gaze se folosesc seringi ~0,5 mL, sau ventile pentruintroducerea probei

z sistemele de injecie sunt pstrate de obicei la temperaturi care sunt cu 50 oC mai mari dect punctele de fierbere pentru compuiicei mai puin volatili

z dispozitivele pentru injecie au totodat i rolul volatilizrii probei ncurentul de gaz purttor ct mai aproape de intrarea n coloana

97

Sisteme de injecie

98

Punct de split

Purjare septum

Etanare intern

Coloan

Septum

Gaz purttorVentil split

Liner de sticl

z dispozitive split/splitless cu ajutorul crora doar o fraciune din prob (1/20 - 1/500) intr n coloaniar restul este evacuat

z cea mai utilizata metoda de injectiein coloane capilare

z adeseori cea mai neinteleasametoda

z acelasi sistem de injectie folosit in ambele tehnici

z controlul electronic printr-o valvasolenoida modifica debitul gazuluipentru a determina functia de injectie

98

Sisteme de injecie

Diagrama schematic a unui injector split/splitless.

Injectia split/splitless

Split

z Mecanism prin care doar o portiune din solutia injectata estedescarcata in coloana (1/1000 -1/20 din proba)

z Utilizata pentru probe concentrate (>0.1%)

z Poate fi realizata izoterm

z Viteza mare de injectie

z Contaminarea injectorului si a septumului nu sunt notificabile

Splitless

z Cea mai mare parte a probeitransferata catre coloana (85-100%)

z Utilizata pentru probe diluate(

Alte tipuri de injectii

Injectie direct in coloanaz Toata proba este

transferata in coloanaz Acul seringii introdus

direct in coloanaz Potrivit pentru

z Analiza urmelorz Compusi termic

instabili (pesticide, droguri)

z Domeniu larg al punctelor de fierbere

z Masa molecularamare

Injectia de volume mariz Pentru modificarea sensibilitatii in

aplicatiile de mediu.z Utilizeaza seringi de 100L: Injectii de

pana la 70 Lz Injectii cu viteze mici (temperatura

injectorului cu cateva grade sub punctulde fierbere al solventului, debit la 150 mls/ min, optiune de split deschis)

z Concentrarea analituluiz Split inchisz Rampa rapida de temperatura la

inceputul coloanei +20Cz Programarea coloanei functie de

necesitati

100

Sisteme de injeciez Introducerea probelor gazoase cilindri de un

anumit volum (prevazuti cu robinete)

z introducerea probelor lichide cea mai comuna metoda este utilizarea unei microseringi

z metoda headspace care se refera la determinareasubstanelor organice volatile din faza gazoasa, care se afla in echilibru cu cele din faza lichida sau solida

z Tehnici de introducere a probei prin desorbie termica: desorbia termica a compuilor volatili reinui pe materiale cu proprietati de adsorbtie (C18/Tenax, glass beads, etc.).

101

Materiale utilizate in realizarea coloanelor

z metal (1957)

z sticla (1959)

z silice topita (1979)

z aluminiu placat (1984)

z materiale inerte (1990)

Alte caracteristici

z alegerea fazei stationare determina selectivitatea

z sute de faze disponibile

z multe faze dau separare similara

z aceleasi faze pot avea nume diferite

z alegerea fazei stationare pentru coloanele capilare mult mai simpla

z asemanator dizolva asemanator

z fazele polare se utilizeaza pentru compusi polari

z fazele nepolare se utilizeaza pentru compusi nepolari

Coloane si faze stationare

102

Caracteristicile coloanelor capilare

Caracteristici

z lungime (10 m 50 m)

z diametru intern (0,1 mm 0,53 mm)

z faza stationara lichida

z grosimea filmului (0,1 m 5 m) z polaritate (nepolar - polar)

103

Criterii de alegere a coloanelor capilare

z diametrul internz diametru intern mic

z rezolutie buna pentru picurile care se elueaza rapid

z timpi mari de analizaz domeniu dinamic limitat

z diametru intern marez rezolutie scazuta pentru picurile

care se elueaza rapidz timpi scurti de analizaz rezolutie satisfacatoare pentru

amestecuri complexez domeniu dinamic bun

z grosimea filmuluiz cantitatea de faza stationara de

acoperirez afecteaza retentia si capacitateaz filmele groase cresc retentia si

capacitateaz filmele subtiri utilizate pentru composi

cu puncte de fierbere ridicatez coloane capilare standard tipice de

0,25 mz 0,53 mm ID (megabore)

104

z grosimea filmuluiz cantitatea de faza stationara de

acoperirez afecteaza retentia si capacitateaz filmele groase cresc retentia si

capacitateaz filmele subtiri utilizate pentru composi cu

puncte de fierbere ridicatez coloane capilare standard tipice de 0,25 mz 0,53 mm ID (megabore)

z lungimez in analiza izoterma

z retentia dependenta de lungimez dublarea lungimii coloanei dubleaza

timpii de retentiez rezolutia este o functie de radacina

patrata a lungimii coloaneiz se castiga 41% imbunatatire a

rezolutieiz in analiza cu temperatura programata

z retentia mult mai puternicdependenta de temperatura

z creste timpul de analizaz conditiile de operare trebuiesc

optimizatez faza

z Pierderi intervin la coloanele cu film gros

z Coloanele polare au pierderi mai mari

z Pierderile sunt excesive atunci cand coloanele sunt distruse saudegradatez De evitat acizii si bazele puternicez De utilizat in domeniul de temperatura indicatz De evitat scapari (lipsa de etansietate)

Pierderile din coloana

105

Cantitatea maxima care poate fi injectata fara o deformare/distorsionare semnificativa a picurilor

z Capacitatea coloanelor creste cu:z grosimea filmuluiz temperaturaz diametru internz Selectifitatea fazei stationare

z Daca se depaseste, rezulta:z efect de largire a benzilorz asimetrie

Capacitatea coloanelor

106

Coloane folosite in gaz cromatografie

COLOANE

UMPLUTE CAPILARE

FSOT-fused silicaopen tubular

WCOT-wall coatedopen tubular

SCOT-support coatedopen tubular

PLOT porous layeropen tubular

z Coloanele tip wide bore, 530 mm, nu sunt coloane capilare in adevaratul sensal cuvantului si permit folosirea unor debite ale gazului purttor de pana la 15 mL min-1. Au performante superioare coloanelor cu umplutura

z Coloanele capilare presupun folosirea unor debite de cel mult 1,5 mL min-1107

Sectiuni prin coloane

Coloane capilareLungime: 10 m la 100 mDiametre: 180 m, 250 m, 320 m & 530 mDebite:

1,0 mL/min la 250 m1,5 mL/min la 320 m2,0 mL/min la 530 m

108

Coloane cu umplutura

Lungime: < 2 m

Diametre: 1/8 &

SCOTSupport Coated

Open Tube

PLOTPorous LayerOpen Tube

WCOTWall CoatedOpen Tube

polyimide coating

stationaryphase

fused silicacapillary

acoperite cu poliimida

capilara dinsilice topita

fazastationara

Faze stationare

Fazele stationare sunt de mai multe feluri:z polare (polietilenglicol)z nepolare (cauciucuri siliconice)z intermediarez cu punti de hidrogenz specifice (separarea amestecurilor racemice)

X=0; nepolarX=0,65; intermediar

X=0,1; polarX=0; polar

polar

nepolar polar

109

Faze stationare

Faza staionar Nume Temperatura maxim, oC

Aplicaii

Polidimetil siloxan OV-1, SE-30 350 Faz nepolar; hidrocarburi, medicamente aromatice polinucleare, steroizi, PCBs

Poli(fenilmetildimetil)siloxan (10% fenil)

OV-3, SE-52 350 Esteri metilici ai acizilor grai, alcaloizi, medicamente, compui halogenai

Poli(fenilmetil)siloxan (50% fenil)

OV-17 250 Medicamente, steroizi, pesticide, glicoli

Poli(trifluoro[propildimetil)siloxan

OV-210 200 Aromate clorurrate, nitroaromate, benzeni alchil-substituii

Polietilen glicol Carbowax 20 M 250 Acizi liberi, alcooli, eteri, uleiuri eseniale, glicoli

Poli(dicianoalildimetil)siloxan

OV-275 240 Acizi grai polinesaturai, acizi liberi, alcooli

110110

Faze staionare folosite n GC: siliconice nepolare, intermediare i polare i polietilenglicolice polare.

SiR

R

R

O Si

R

R

O Si

R

Rn

111

z sesizeaza n mod continuu, rapid i cu o mare sensibilitate, componentele din probasupus analizei

z un detector ideal pentru gaz cromatografie are:z sensibilitatea adecvat

z stabilitate i reproductibilitate

z rspuns liniar la analii care variaz ntr-un domeniu larg de concentraii

z temperaturi de la valori normale la 400 oC

z timp de rspuns rapid independent de debit

z rspuns selectiv n raport cu o clas de compui

z nedestructiv n raport cu proba

z zgomotul de fond apare datorit sensibilitii metodei ce lucreaz la limita undeinterfer zgomotul electronic cu cel dat de detector; const n perturbaii minuscule ale liniei de baz avnd cauze multiple

z driftul este devierea liniei de baz ntr-un timp dat (1h) exprimat n unitile de msur uzuale ale semnalului nregistrat (mV, mA etc)

z domeniul dinamic liniar al detectorului - domeniul n care semnalul variaz liniarcu concentraia (sau cu debitul masei de component) ce trece prin detector

Detectorii gaz cromatografici

112


Detector Selectivitate Sensibilitate (gmL-1)

Domeniul liniar

FID (flame ionization detector) cu ionizare n flacra

Compui organici ce ard n flacr H2/aer

10-12 107

ECD (electron capture detector) cu captura de electroni

Compui cu grupe funcionale electronegative (X) 10

-14 104

TCD (termal conductivity detetcor) catarometrul Detector universal 10

-7 104

NPD (nitrogen and phosphorus detector)

cu emisie termo-ionic

Detector specific compuilor cu atomi de N sau P 10

-14 105

FPD (flame photometric detector) flamfotometrici

Compui cu potenial de ionizare mare 10

-11 104

PID (photoionization detector) bazati pe fotoionizare

Compui ionizabili cu radiaie UV (hidrocarburi aromatice) 10

-12 105

MS - spectrometru de mas Detector universal 10

-14 105

Limite de detectie i domeniul dinamic pentru principalii detectori utilizai n GC.

z detectori preferaiz detectorul bazat pe conductibilitate termic (TCD)z detectorul cu ionizare n flacr (FID), neselectiv, sensibil la compuii

organici C-Hz detectorul cu fotoionizare (PID), selectiv la compui aromatici i

nesaturaiz detectorul cu captura de electroni (ECD) sau de conductivitate

electrolitic (ELCD), sensibili la compuii clorurai i oxigenaiz detectorul azot-fosfor (NPD), selectiv fa de compuii cu coninut de N

i Pz detectorul flam-fotometric (FPD), selectiv pentru compuii ce conin S

i Pz spectrometrul de mas, universal.

z efectul asupra probei poate fi destructiv sau nedestructivz FID este un detector destructivz TCD este nedestructiv iar proba separat poate fi izolat

113


z sensibil la compuii cu carbonz modificarea conductibilitii electrice a gazelor n prezena unor particule ncrcatez ionizarea moleculelor probei este intensificat de prezena unei flcri de hidrogen (2000

2200 oC), care arde ntr-o incinta aflata n aerz moleculele covalente simple: N2, O2, CO, CO2, H2O, CS2, NH3, CCl4, SiCl4, NOx, He i alte

gaze rare, nu pot servi unei analize chimice prin aceast metod, prezentnd cele maislabe semnale

z detectorul nu este sensibil la gaze necombustibile precum SO2, CO2, H2O i NOx.z gruprile funcionale precum carbonilii, alcoolii, halogenii i aminele formeaz foarte

puini, sau chiar deloc, ioni n flacrz detector cu efect destructiv asupra probeiz rspunsul depinde de numrul de molecule ionizate ce apar n flacarz cele mai stabile rezultate se obin pentru alcani iar semnalul scade n general cu creterea

numrului de heteroatomi din moleculz deoarece detectorul FID rspunde la numrul de atomi de C care intr n detector pe

unitatea de timp acesta este un detector sensibil la mas i nu un sistem sensibil la concentraie (calculul se poate face n baza numrului de atomi de C din molecul).

z are o sensibilitate ridicat (~10-13 g/s), domeniu liniar de rspuns mare (~107) i zgomotsczut

z este robust i uor de folosit114

Coloan

Gaz purttor

Surs tensiune

Colector

Aer

H2

Detectorul de ionizare n flacara (FID)

115

Detectorul cu captur de electroni (ECD)

z n detector, gazul purttor (N2) este ionizat de ctre o sursa - radioactiv (civa mCi furnizai de o surs coninnd 63Ni sau tritiu adsorbii pe o folie de platin sau titan), i trece printre doielectrozi, ntre care se asigur o cdere de tensiune de 100V

z in lipsa oricrei molecule organice n gazul purttor exist un curent de baz redus datoratazotului molecular (N2) molecule ionizate negativ

z la apariia n detector a unei molecule organice M, care conine elemente electronegative (Cl, F) -cu afinitate pentru electroni, aceasta va capta parte dintre electronii radiaiei -, diminundcurentul de recombinare a ionilor de semne contrare prin aceast ecranare:

z N2 = N2+ + e- Curent de fondz M + e- = M-

z M- + N2+ = M + N2 Ecranarea curentului de fond din ultimile dou reaciiz detectorul este unul selectiv, adecvat pentru detecia compuilor halogenai (pesticide)z nu este sensibil la grupri aminice, alcooli i hidrocarburiz nu afecteaz proba ca detectorul FID (efect nondestructiv)z dezavantaj: domeniul de rspuns liniar este limitat la aproximativ dou ordine de mrime

Electrod +

Electrod -

Ieire gaz purttor

Intrare gaz purttor

Emitor Principiul detectorului cu captura de

electroni (ECD).

Elutie cu un gaz inert

Coloana in cuptor la aproximativ 300 oC. Substantele trebuie sa aiba capacitatea savaporizeze si sa nu se descompuna

Un amestec este injectat in coloana cromatografica

Proba se injecteaza ca gaz sau lichid

O componenta solida poate fi dizolvata intr-un solvent dar picul solventului va fi de asemeni observat

detector FID

Faza mobila gazoasa

Injectarea probei

Extrem de sensibil

Cromatografia gaz-lichid/coloane capilare/overview

116

117

Cromatografia gaz-lichid/coloane capilare/overview

Instrumente pentru analiza

Echipamente pentru etapele preparative

Cromatograma reala pentru fractiuni petrolieresuperioare

118

z1

2

4

6

3

5

7

8

10

9

11

12

13

14

15

16 17 18

1. -HCH2. -HCH3. -HCH4. Heptachlor5. -HCH6. Aldrin7. Heptachlor epoxide8. Endosulfan I9. 4,4-DDE

10. Dieldrin11. Endrin12. 4,4-DDD13. Endosulfan II14. 4,4-DDT15. Endrin aldehyde16. Endosulfan sulfate17. Methoxychlor18. Endrin ketone

Cromatograma obtinuta la analiza pesticidelorhalogenate din apa

2 ppb in Water2 ppb in Water 119

DDT

Analiza calitativa - identificarea componenilor de interes s-a realizat utiliznd amestec de 55 hidrocarburi non-metanice C2-C9 (22964-RESTEK, Spectra Gases).

Analiza cantitativa standard de calibrare cu etan, etena, propan, n-butan.

F

I

D

S

i

g

n

a

l

Retention time (min)

E

t

h

a

n

e

n

-

B

u

t

a

n

e

P

r

o

p

a

n

e

E

t

h

e

n

e

P

r

o

p

e

n

e

A

c

e

t

y

l

e

n

e

t

-

B

u

t

a

n

e

1

-

B

u

t

e

n

e

c

i

s

-

2

-

B

u

t

e

n

e

C

y

c

l

o

-

P

e

n

t

a

n

e

n

-

P

e

n

t

a

n

e

1

,

3

-

B

u

t

a

d

i

e

n

e

t

-

2

-

P

e

n

t

e

n

e

2

-

M

e

t

h

y

l

-

2

-

B

u

t

e

n

e

1

-

P

e

n

t

e

n

e

2

-

M

e

t

h

y

l

-

1

-

B

u

t

e

n

e

n

-

H

e

x

a

n

e

n

-

H

e

x

a

n

e

2

-

M

e

t

h

y

l

-

P

e

n

t

a

n

e

M

e

t

h

y

l

-

C

y

c

l

o

p

e

n

t

a

n

e

2,2,-Dimethyl-Butane2,3-Dimethyl-Butane Cyclohexane

i

s

o

-

B

u

t

e

n

e

i

s

o

-

P

e

n

t

a

n

e

c

i

s

-

2

-

P

e

n

t

e

n

e

3

-

M

e

t

h

y

l

-

P

e

n

t

a

n

e

i

s

o

-

B

u

t

a

n

e

I

s

o

p

r

e

n

e

Benzene Toluene

Cromatograma FID a unei probe reale de aer

120

Cromatograme reale in laborator analize off-line

Timp (min)

I

n

t

e

n

s

i

t

a

t

e

r

e

l

a

t

i

v

Fr O3

Cu 100 ppb O3

Cu 100 ppb O3 i trap de O3

n

-

p

e

n

t

a

n

i

z

o

p

r

e

n

2

,

2

-

d

i

m

e

t

i

l

b

u

t

a

n

m

e

t

a

c

r

o

l

e

i

n

a

m

e

t

i

l

v

i

n

i

l

c

e

t

o

n

a

b

e

n

z

e

n

m

-

x

i

l

e

n

-

p

i

n

e

n

121

2013-10-11-C-TEHNICI-CROMATOGRAFICE-PPT

Documents

Transcript of 2013-10-11-C-TEHNICI-CROMATOGRAFICE-PPT