K*3 Acesta fâia ese ^ * cate 3 cole pe luna j

si costa 2 fiorini v. a. | pentru membrii a s o - | ciatiunei, era pentru I

neniembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenii cu porto l v v, poştei. ş/y

jmy r s ' S V ^ - i / > f ® 5 .

TRANSILVANIA . Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Abonamentulu se face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comi­tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o ­

lectori.

?mt itf-ftVi' - W J R s .

Nr. 2 3 . Brasiovu 1. Decembre 1875. Anulu VIII.

S u m a r i u : — Procesu tipografii le

Baseric'a romanesca in lupt'a cu reformatiunea. (Urmare . ) — D o c u m e n t e historice verbale. — Ratiociniu despre starea fondului asoc. trans. cu finea an. 1 8 7 4 / 5 . —

si librăriile trans. care se Ocupa de productele literatuvei rom. — Bibliografia. —

din 1848 et 1849 . (Urmare) . Scurta informatiune despre

Anunt iu de prenumerat iunel

Baseric'a romanesca in lupta cu reformatiunea. (Fragmentu historicu cititu in sied. societatei acad. romane

dein I 2 / 4 4 Sept . a. c.)

(Urmare.)

I I . P r o p a g â n d " a p r o t e s t a n t i l o r u i n t r e r o ­m a n i d e l a I o a n u Z a p o l j a p k n a , l a M i c h a i u .

1 5 4 0 - - 1 6 0 1 . Am premissu mai susu, ck sectatorii celoru doue

confessiuni protestante vediendu-se desbinati cu totulu de cktra baseric'a cea mare apusdna , au trecutu in offensiva, si ck fia-Qare dein ele s'a cercatu a'si ase-cura, pe langa unitatea naţ ionale , totu odată si do-minat iunea basericesca. Religiunea r. catholica de­venise dresi-cumu vasal 'a loru. D a r a , . i n rapedele progressu ce făcuseră le mai stă in drumu baseric'a gr. r e s a n t d n a , la care tienea maioritatea preponde-ran ta a populat iunei , adecă romanii. Atunci refor­maţii protestanţi concepura unulu dein planurile cele mai cutediatdrie, adecă de a sparge prin tdte insti-tutiunile basericei resaritene, si a face pe toti romanii c a s e a d d p t e d o c t r i n e l e c a l v i n i a n e. P recumu turcii si a rab i i , asia si magiarii calviniani iucepura p ropagand 'a loru mai antaiu in familiile romanesci aristocratice, si precumu se va vedea dein documen­tele ce se voru cita indata, cama in 2 5 de ani dela consolidarea reformatiunei in Trans i lvani ' a , le-a si successu a calvini nu numai pe cele mai multe fa­milii nobili fruntasie a le romani lo ru , ci si pe una parte dein poporu.

Protestanţi i adoptaseră maxim'a care t ienea, ck domnulu tierei este domnu si alu religiunei, seu cumu 8e dicea latinesce: Cujus est r eg io , illius est etiam religio. Pe t ru Bod, eruditulu parochu ungurescu in comun'a Ighiiu dein tienutulu cetatiei Alb ' a - Iu l i ' a , scrisese in prim'a diumetate dein sec. alu 18-lea intre altele multe si una scurta istoria a romaniloru locui­tori in Transilvani'a.*) Venerabilele nostru collegu dn. Cipariu, care possede manuscriptele aceluia, iu Archivulu seu Nr. 33 dein a. 1870 publick dein acea

*) Brevis Valachorum Transilvaniam incolentium Historia etc. Auctore Petro Bod de Felso* Csernaton, verbi divini raiui-Bter (Mauuscriptu).

historia capu I. „Despre unirea valachdoru cu Re­formaţii." Aci P . Bod premittendu susu atensulu prin­cipiu sustiene si elu pernitids'a doctr ina , dupa care domnulu ori-carei tieri ar fi obligaţii se dispună nu numai de afacerile externe ale acesteia, ci si de c ie-denti 'a religidsa a locuitoriloru. Spre a proba ck a-cea doctrina era in adeveru si applicata la credenti 'a religidsa a Roman i lo ru , elu citddia cuventele unui articlu de lege alu dietei transilvane care se tienuse la Sibiiu in 13 Decembre 1566, in care cei adunaţ i acolo, adecă aristocraţii calvini si patricianii sasi, de-cidu in unanimitate, ck religiunea vechia este idolo-latria, inimica virtutiloru divine, care t rebue extermi­nata, mai virtosu dela Valachi, ai caroru preoţi orbi ducu pe orbi, si ck atktu pe sene, cktu si pe mese-rulu poporu l'au aruncatu in curse.*) Asia dara liber­tatea conscientiei proclamata la inceputulu reforma­tiunei de cktra auctorii ei dein Germani 'a si Helveti 'a, fu. călcata de nou de cktra asseclii sei in Transi lva­ni'a, Banatu si Ungari 'a . Cu alte cuvente : reforma­torii au fostu totu asia de intoleranţi si fanatici , c&y si catholicii, ceea ce se va cundsce si mai luminatu dein descrierea portărei loru ulteridre cktra baseric'a romaniloru.

Pr in doi art. de lege ai dietei dela Sibiiu, dein 30. Novembre 1566 se committe popiloru reformaţi câ se'si intenda propagand 'a loru m a i v i r t o s u p' intre p o p o r u l u r o m a u e s e u ; dra acei romani carii s'aru oppune la doctrinele calviuesci, se stea la disputa religidsa cu episcopulu Georgie alu calvini-

' l o ru , si deca totu nu aru voii se lapede doctrinele basericei resaritene si se addpte calvini'a, se fia exi­laţi dein tidra, episcopi, preoţi, călugări, ori-ckti voru fi. (Art. 36 et 37).

Diet 'a t ienuta la Turd ' a in an. 1568 decretase, câ principele se pedepsdsca pe toti romanii ckti nu se supunu episcopului celui calvinescu datu loru.**)

Dein dilele principelui C h r i s t o f o r u B a t h o r i

*) Cuvente le ace le i l e g i : Idololatria virtutibus d iv in is in imica eradicetur: praecipue vero Valachos , quorum ducto-res coeci coecos d u c u n t , atque tam s e , quanv miseram ple-bem in foveam deduxerunt .

**) Ve d i I. M. Moldovanu in A r c h i v u Nr . 11 p . 224. 3 9

©BCU CLUJ

— 258 —

avemu unu altu articln de lege alu dietei dein 16. Aprile 1577, alu cărui coprinsu este dupa a mea opiniune, demuu de tdta attentiunea historiografiloru nostrii. In acea lege se spune limpede, ck pkna in a c e a - e p o c a trecuseră fdrte mulţi (plurimi) r o m a n i dela religiunea grecesca la cea calviniana reformata, dein causa cu cuventulu lui Ddieu li se predică in limb'a loru, incktu acumu acea parte a poporului ro­manescu avea episcopu (superintendens) propriu cal­vinescu; si fiendu-ck episcopulu de atunci alu roma­niloru calviniti morise, diet'a decretk câ se li se dea voia a'si alege unu altu episcopu calvinescu, dein sinulu loru, sub a cărui conducere si predicatiuni doctrinele calviniane se pdta face progresse si mai mari la poporulu romanescu.*)

P e cktu tempu reformaţii fuseseră strimtorati de poterea imperatului Romani lo ru . cutediarea si fana-tismulu loru a trebuitu se se mai as tempere ; dupa aceea inse proselitismulu calvinescu nu a mai cuno-scutu nici unu cumpetu , nici margine. Acei dmeni inse au si sciutu se'si usioredie acţiunea loru facia cu baseric'a res. a romaniloru. Aristocrati 'a de am­bele naţionali tăţ i , magiara si r o m a n a , dein Transi l ­vani 'a si părţile adnexe , prin adoptarea dogmeloru calvinesci si a ritului helvetianu se contopf intr 'unu corpu mai solidariu decktu fusese elu inainte de a-ceea, pre cktu tempu familiile aristocratice era legate intre se-nesi numai cu privilegiulu feudalismului si prin unu numeru dre-care de casatorii. Potestatea legislativa cu tdta administratiunea si cu afacerile po­litice ale tierei era de multu pusa exclusivu in ma­nile privilegiatiloru, câ in cele mai multe staturi ale Europei . Protect iunea turcdsca, sub care stâ si T ran ­silvani'a, nu'i gena intru nimicu pe terrenulu religiosu. Ide'a ce le-a venitu de a caută individi cktu se po­tea mai mulţi cunoscători de limb'a romana, si totu-odata iniţiaţi in doctrinele calvinesci, a produsu re-sultate cu atktu mai strălucite pentru calvini si rui-natdrie pentru baseric'a romandsca , cu cktu asupra poporului romanescu preste totu cadiuse blastemulu mil lenariu, câ se nu pdta afla mai nimicu despre lucrurile divine in l i m b a sa materna. Reformaţii se sciura folosf minunatu de errdrea piramidale a Base­ricei celei mari anatolice, care nu a ingrigitu, câ de exemplu pe unu poporu asia de numerosu precumu

*) T e x t u l u acestei leg i se afla pe la scriitori unguresce si l a t inesce ; aici i lu reproducemu in limb'a la t ina , precumu i lu dete dn. Cipariu dupa P . B o d u as ia : „Quoniam de plebe valachica sunt p lur imi , quos D o m i n u s D e u s radiis veritatis i l luminavit , a professione graeca recesserunt , et verbum D e i propria ipsorum l ingva praedicatum audiunt, quorum super­intendens j a m defunctus est. D e c r e v i m u s i g i tur , ut e x se ips is eligant Super intendentem, ne v i v i D e i inter i l los verbi praedicatio cesset , imo vero progressum habeat."

Sub cuventulu lui D d i e u ei int ie legea numai doctrinele ca lv inesc i ; in leg i si in alte acte publ ice numai confess iunea calvini loru se titulâ Orthodoxa, tdte altele in ochii loru tre­cea de heterodoxe .

au fostu si daco-romanii, se'lu îndemne si "se'lu ajute a introduce in baserica limb'a naţionale. Eclesi 'a ana-tolica a t ienutu numai la limb'a elina dein primii secuii ai christ ianismului, cumu a tienutu si eclesi'a occidentale la cea latina. Introducerea limbei antice slave in oficiulu divinu la ckteva popdra de naţio­nalitate slava a fostu exceptiune dela regula. Refor-matiunea venindu a disu popdraloru chr is t iane: Vo-liescu câ fia care poporu se asculte si se invetie lu­crurile divine, dogmatice si morali, in limb'a sa ma­terna. Plecandu de acilea, calvinianii dein Transi lvani 'a sciura se dica romani loru : Clericii greci si slavi ve vorbescu voue in limb'a lo ru , pentru-câ se nu'i in-tielegeti; ei se temu se ve spună voue adeverurile evangelice in limb'a vdstra. Veniţi iu basericele nd­stre, câ se'lu auditi dela noi. A duce-ti-ve pe filii vostrii in scdlele ndstre, câ se'i invetiamu carte lati-ndsca si ungurdsca , dupa care se fia in stare de a ve face si ei cârti in limb'a vdstra vlacha.

Acelea invitări tramise de cktra reformaţi la a-dress 'a romani loru , au fostu audite de aceştia si in parte satisfăcute cu atktu mai v i r tosu , ck prin vol-burdsele agitaţiuni religidse ale aceloru tempuri se deşteptase si in pepturile romaniloru interessulu si curiositatea, câ se afle si ei despre ceea ce se agita in lume si chiaru in patri 'a loru. Clerulu seculariu si monasticu alu romaniloru se incerck cu adeveratu in mai multe m o d u r i , câ se impedece ori-ce comu­niune cu heterodoxi i , precumu se incercase inainte de aceea secuii intregi de a o impedeca cu catholicii apuseni. D e un'a parte inse midiuldcele cu care lu­cră clerulu romanescu, era mai multu numai spiri­tuali, sdu mai bene rituali, ex terne , mai totu nega­tive, adesea reu alese, une-ori cu totulu naive, petH tru-ck le lipsia poterea datatdrea de vidtia, adecă s c i e n t i ' a in limb'a naţ ionale ; dra de alt'a pote­statea legislativa a tierei compusa numai dein hete-rodoxi, dupa ce si inainte de aceea confiscase destule averi monast i resci , in diet'a generale tienuta la ce­tatea Medeasiu in Dec. 1588 pe langa-ce decretk me-suri aspre in contra catholiciloru apuseni si exilk pe iesuiti dein t idra, se intdrse si asupra basericei or-thodoxe romanesci cu art. 13 de lege, prin care con­firma de nou tdte legile tiranice aduse in contra ei, si mai adaoge, câ de acf inainte „episcopii de ritulu grecescu se nu cutedie a face visitatiuni canonice prin tidra fkra scirea si permissiunea patroniloru, a-deca a domniloru feudali." Dein acea di mitropoli-tulu si episcopii romanesci fusera pusi in imposibili­tate de a se mai apropia de filii loru spirituali si a'i apară de doctrinele calviniane.

I n alta dieta generale t ienuta la Alb'a-Iuli 'a in Novembre 1591 se decise in cativa articlii de lege aprdpe exterminarea basericei cath. apusene , dein cause mai virtosu, ck cas'a H a b s b u r g incercase totulu, câ tocma prin acea baserica se'si asigure dominatiu-nea sa in Transilvani 'a, fbra a cărei possessiunea nu se tienea sigura de turci nici chiaru in Vien'a. Iu -

©BCU CLUJ

— 259 —

da t a dupa doi a n i , adecă in diet'a gener. dein No­vembre 1593 tienuta totu la A l b a , se luară de nou mesuri restrictive in contra visitatiuniloru canonice, pe care le făcea nu numai episcopii romanesci, ci si preoţii serbesci in părţile Banatice, pe unde romanii si serbii locuiau amestecaţi. (Pe atunci Banatulu T e -misidrei si câteva comitate (districte) ale Ungariei era incorporate la Transilvani 'a.)

P r e candu consiliarii imperatului Rudolfu ne-gotiâ cu nebunaticulu principe Sigismundu Batbori pentru abdicarea acestuia si trecerea drepturi lorn sale asupra imperatului , dietele Transilvaniei incepusera de frica a se porta mai blandu cktra catholicii apu­seni , ceea ce se cundsce dein actele dieteloru dela 1 5 9 5 , 1598 si 1 5 9 9 , cu care nu este loculu aici a incarca memori 'a Iectoriloru. T o t u asia, pe tempulu scurtei domnii a lui Michaiu-voda in Transilvani 'a , diet'a dein Iuliu 1600 tienuta in Alb'a-Iuli 'a aduce abia unu articlu favoratorin si clerului romanescu, adecă art. 29, adaoge inse curatu, ck „ L a poft'a Mă­riei S«le (a lui Michaiu-voda)" p o p i i r o m a n e s c i , in cktu a tenge persdn'a loru (nu si a membriloru familiei loru), se fia scutiţi pe totu loculu de sierbi-tatea la care este supusu poporu lu ; cu alte cuvente, câ de acf incolo preoţii romanesci se nu fia iobagiti, se nu fia obligaţi a luGra in brasd 'a boieriului cal-vinu ckte patru dile in septemaua, 208 dile pe anu, se nu fia batut i cu biciulu provisoriloru boieresci, nici se fia aruncaţi in prinsdre alăturea cu tieganii, si se nu mai tiena in iernatecu cânii boieresci de ve-natu prin casele loru.

Acea lege inse a duratu de joi pkna mai apoi. Abia a esitu Michaiu dein Trans i lvan i ' a , pre candu drasi se adunk dieta generale in Octobre alu aceluiaşi anu la comun'a secuidsca Latieni (Ldtzfalva), unde 19 magnaţ i si mulţime de alti nobili adunaţi in nu-meru mare, declara in art. 19 ck, stricatiunea si pe-ricolulu loru de atunci a venitu dein cele doue tieri romauesc i ; de aceea ei decidu, câ de aci incolo se nu pdta trece rumeni in acele doue tieri spre a ocupa vreunii servit iu; dra de aru m e r g e , se'si pdrda ca-pulu si averile. Nici unu popa romanescu se nu pdta intra vreodată dein tierile romanesci in Transilvani 'a . Călugării romanesci se fia proscrişi pentru to tu-deauna; dra ddca totuşi ar intra vreumilu in contra decisiu-niloru dietei , pe acela se'lu pdta prende si spolia ori-cine si ori-unde.

In Ianuar iu alu anului urmator iu 1601 tienen-du-se una alta dieta generale la Clus iu , aceea prin a r t 12 decretk, câ, popii romanesci carii au parteci-patu la acţiunile bellice dein acelea t empur i , se nu mai fia suferiţi in t idra; totu-odata se committe pre fectiloru si judecatori loru (comites et judices regii) câ se'i pr indă si se'i pedepsdsca conformu legiloru, adecă : in cele mai multe caşuri cu mdrte. Acf se vede curatu actulu resbunarei pentru cele intemplate sub domni 'a lui Michaiu. Nobilimea Transi lvaniei a-deca nici-odata nu a potutu se erte acelui Domnu, j

ck elu irritatu fdrte de perfidi'a si rar 'a inconstantia a boierimei transilvane volise a decreta exterminarea loru; boierii inse a r fi trebuitu se ia in consideratiune, ck chiaru episcopulu loru celu calvinescu N â p r â g y i irritase mai multu pe Michaiu in contra magnat i loru si'lu indemnase câ se'i talie pe cei mai mulţi, dra de alta parte ck D i m i t r i e mitropolitulu romanescu dein Alb'a-Iuli 'a fusese acel 'a , care rogâ pe Domnu câ se'si inchida urechile la unu consiliu asia b a r b a r u : „Se nu faci una câ acdsta Marii'a Ta."*)

Dupa asasinarea lui Michaiu, generariulu Basta se arunck cu furia de t igru asupra calviniloru, si in seurtulu periodu alu domnirei sale in numele impe­ratului Rudolfu, merse cu crudelitatile asia departe, in cktu pe unii popi reformaţi ii spendiurâ de gr inda si 'i afuma cu cărţile loru, pe alti 'i ardea, si drasi altora le t răgea pielea. Dupa esirea lui Basta dein tidra actele fanatismului seu le plătiră r. catholicii totu asia de amaru, câ si romanii orthodoxi. De acf incolo este cunoscutu dein Lupulu Be th len , unulu dein cei mai buni chronicari ai Transilvaniei , ck dupa batali 'a lui Radu Sierbanu tienuta cu Moise Szdkely in 17. Iuliu 1 6 0 2 , diet'a Transi lvaniei ajunse pkna la gradulu de al ienat iune, in cktu decretk extermi­narea totale a poporului romanescu locuitoriu in Transilvani 'a . Se intielege, ck asemenea lege nu s'ar fi potutu executa n i c ioda tă , destulu inse ck ea exista si pune in evidenţia caracterulu aceloru tempuri .

(Va urmă.)

Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare. )

17. I n ţ i m a t u l u c o m i t e t u l u i a l a t u r a t u l a p r o c l a m a t i u n e .

CiBis 19 OKTOBP. 1848.

O n o p a T e D o m n B j e I l p o T o n o a n e !

D i n ajiTBpaia nsEJiiKauiHne n e m p s peKpBTajjia i e TpeEBe a ce "faie Beî ^vnijejeiie KBanT8m»J i e Kade neji-Tp8 JOKHpije jpn Kape c e j|vnTinde n p e t f e i m p a M e d i a -U18J8Î. KomiTeTBJ ia jisepTaTea de a Te inBrra, n a ^vn npiBinua aitcTa ci Te ;pije.ienî KS TpÎBHniî rapdeî din a i e j OKOJ, iui CT. cTipBeujî n p i n aKTÎBiTaTti m i n e o s o c i T a j o p JSKpape zioa mi noarirE, Ka naini ja Tepmin«j x o -TipsiT ci . ce JimdenjintcKx #%pi. TE mai m i n i cminT-Eji n8mip8j de peKpBuî ie Tpesse a d a a i t npefeKTBpi. KomiTeT8Ji c'ap B8K8pa K8 d e o c e s i p e , Ksnd ap .pnH,e.ieMe, K I necTe KBanT8ni8.i ie ce i e p e , c'a» adsnaT »n n s m i p vndoiT caB j|vnTpeiT de peKpBijî.

$iind KT» n e j snr t miuiKipue pecsejiie, n p e t f e K -

*) V e d i chronic'a lui Georg ie S încai la an. 1 5 9 9 dupa E n y e d i Pâ l apud A n o n y n i u m Carol inensem. His tor icu lu L u ­pulu Bethlen spune libro 1 3 , câ si Bas ta urise dein sufletu pe boierimea transi lvana, si câ o t ienea sub cea mai strinsa privighiare, era pe câţ iva iau si u c i s u , cumu arata si A l e x . Sz i lâgy i E r d e l y o r s z â g tortenete tom. II. pag . 73 .

3 9 *

©BCU CLUJ

— 260 —

T»pa n s noaTe .<#i j incirb d e adminicTpauia qiBi.n> iui eKonomiKi, KomiTeTSJ ia uri jp.n OBieKTSJ aqecTa j i i s e p -TaTea d e a Te inBiTa Ka, dsm> doBediTaijî e n e p n i e m i z e j ks Kape JSKpezî nenTps c f s n T S j ckoo, c i u l ^riTinzî jjvnrpiatip'fe a c s n p a opranizipeî npe<r'eKTspei ks TpiBsniî, Biqe-TpiBsniî iui qeia,ia.iijî csaajTepnî TpeEsinqiouiî, c n p e a jjuirpiaci sniî aKaci d e TpesL ie iiB'ue oii eKonomiqe, j]ui Timnsj K&nd a.tuiî c e a<pAT> Ain miuiKipue pecEejiqe.

Dsm> m i c s p i j j e . isare, d s n d s c e ja «fieKape Tspmi d e r a p d i uii K o m a n d i m u h n p i , K o m i r e T S J Te inBirB Ka c i Te Jjvnjjejeyî ks TpiBsniî c n p e a n s ^vnTpenpinde n i -raiK d e Kansj j o p «f^pi . •/jvnjjejeijep'B iui noBaija K o m e n -danTSJSÎ m i j r r a p ; kimî a q e c r a jSKptz i dsm> s n n\ian, m i r a p d a nsmaî aacsrB mi cnp i ac ine jge o n e p a j j i u e pec— Bejiiie.

KomiTeTSJ icnpiBeţne inBrrsindsTe, Ka daKa c ' a p nsTB, ct. n s npeţ ieuT a'i <faqe KsnocKST k&t d e d e c , J|in n e c r a p e ui i J|imnpeatspT.pî c e atiAT, npe<feKTspa M e d i a -msjsî. A c e m e n t . ks m a p e msjnsmipe ap npiBi K*nd ' j iauî ^nnjiinija m i d e c n p e a.iTe mimKBpî q e c e "faK J|in npe"teKTspeJie Beq 'me, mi K*nd Teaî a<Pja Ain Koppecnon-dinjjT. nenpeKBpmaTi K8 npe'PeKjiiî d in 0K0.J8pi.ie d ' a -n p o a n e , c n p e a c e nsTB doBsndi o a p m o n i e jjm ToaTe jiSKpipue nenTps c<f>SinT8.i CKon ja Kape acnipim.

jj\n npiBinga S n r s p u o p q e bi Kad J|in m a n i TpeBse cb aBenî m a p e npiBiriepe; cb n s bt. jpnKpedeijî a s s p i -ininTejpp mi ajTop acirspipî d in naprfc j o p : qi TpeBse adsuuî ^vn CTape d e a ns mai narfe 4>i n p i m e a c d i o m î .

A î <§aqe s n mape cepBijyuB Kasceî Ksnd aî peKO-m e n d a TpiBsniJop, Ka cb ^vnrpiwacKi K8 q* maî m a p e cKsmniTaTe a c e n i z i B8na opandeiaji . mi persjia j a rapdi . C b «fie «foapTe c T p a m n i q î K8 qeî ^\nKinajjî j a Eeuie, m i Cb vnrpiatacKT. d e dicqin.i im> necTe tot; «fiind KT> 4>T.pT. d a n c a n 8 n8Tem «faqe nimiK, «fie kst d e mape mBJjjim'B, mi «8 nsTem doBsndi niqî s n pecsjTaT.

K o m i T e r s j najnona.1. A a p o n "î>jiopian, C i m e o n E i p n 8 n , ,

C e K p e T a p . I I p e m e d i i i T e .

18. Proclamat iun ronului Nic. V a y in con­t ra celei date de br. Ant. Puchner.*)

I n s t i i n t i a r e . Din orindujala P r e a luminatului Pr incipe si fo­

stului a tunca Palat in si Kr . Locociitoriu Ş t e f a n , si pr in milostivul al nostru Kra ju interitul Ministerium in 19. di a luni lui Jun ie anului curg. in tot Ardea­lul Comisar Regescu denumit fiind, in starea acasta Legui ta si acum tin in mana ocirmicerea pârtilor a-cestora. P r in acasta Krejasca or indujala , ocirmuiri mele sau incredintiat, toate Deregetorii le cele politi-cesti precum si cele Katanes t i a teri aceştia, ku ake-rora azsutoriu am fost in stat pr in a tetea pedetse

*) Publ i camu si acestu actu cu ortho- s e u mai bine kakograph i 'a , cu care se v e d e tiparitu in Clusiu. I n câtu pentru l imba, vai de ea. Red.

si greutăţi intru atita a ţinea rindul si linistia, cit pone atunca nu sau intimplat năvăl i r i , pone k ind akuma mai dekur ind , din vointia re a atitetoriloru nu sau intimplat unele ca aceste. K u atita mai ne aşteptata au fost asadare pent ru mine a Komendi -rendelui Br. Antonie Puchner din 18. di a luni curg. fere de a areta despre acasta din par tea sa luata mai inalta orindujale catra P o p o r u cintita Proclama­ţie, pr in care ne luind in sama leguita si prin dinsul cunoscuta a mea s t a re , ne instiintindume pe mine, declareaze, cumca ocermuirea pârti lor ardealului au luato la sine, si toate Jurisdicţiile cele politicesti, si militaresti le provoacă ca dela el se a t i rne , si se asculte. In t ru acasta stare a lucrurilor kind cu du­rere ved ca acela a keruja deregetorie au fost in pre una cu mine intru o intelegere a lucra spre tine­rea pac i , pre sine sau pus intru o stare deskilinita ne legui ta , asa dare silit sint a deklara k u m k a in-purtarea deregetorii ca Comissariu Regescu, precum j eu insus, asa si trimişi aica commissarii a ocirmuiri kar i de Pr imar iu Minister Gr. B a t t h y â n y L a j o s sunt denumiţi, in lucrerile lor incredintiate, ori prin acelora neleguita amestecare nu se vor inpedeca, asa . dare despre par tea mea ca un credintsos si leguit a înal tului Kra ju si a teri Deregetoriu provocaluescu toate Deregetorii le politicesti si militeresti, p recum si pe toti vitezsi, k a precum pone acuma, asa si de aci inainte se atirne dela orindnelile me le , si intru unu intzelegere cu mine sze sze sztredujaszka a aduce la locu rindul si liniştea tulburata.

Din leguita a mea stare ca Commissariu Re­gescu le provoceluescu toate neamurile la at irnare si ascultare, spre tinerea patsi si a linişti, si tot la acija vreu se le dau de ştire, k u m k a a prea inaltiatului no­stru D o m n u sfinta si ne revocata vointia si intenţie acseja fiind, k a eu in starea acesta ka Commissariu Regescu pentru binele teri si de aci inainte se lu-crezu, si precum pone acuma, asa si de aci inainte sunt gata ori acui dreapta cerire ao askulta, si drep­tatea a io szlugi, da despre alta parte declarez, cum­ca intenţia si ne skimbata a mea voincea es te , k a toate ne orinduelile se inceteze si impotriva turbu-retoriloru bunului rind, si at i tetori lor , k u toate pu­terea se pesessk. I n urmarea aceştia aszpru opreszk ori ce fel de a d u n e r i ' n e leguite, provocind poporul , ka ori prin cine sar kema in potriva acestora, numai dela Deregetoriile cele leguite se atirne, armele dela atitetori loru date indate se le puje zsos ; provoce­luescu si pe turburători i atsi ja, kari inpotriva legi­lor sau pusz tiszturi de varmegyii , k a sze nu mai in-drezneaske a face ceva pasi din deregetoria lor or-matorii. K u durere, da debuna szame sunt insciin-tiat, cumca o par te a poporului groaznitse năvăliri au indreznit a face, au omorit, au utsisz, pe paşnici ceteteni din lakuinczele szale j a u trasz afare si in prinsoare j a u dusz, asa dare aszpru ve dozseneszku, k a dela aceste se incetat i , fieste ka re despre acasta incredintiat fiind, ke fapta sa ce pecatoase tere de

©BCU CLUJ

— 261 —

pedeapse nu poate reminea — nu va remane, — Mai preUrma si atsasta voeszk ada de ştire la toti locuitori ardialului: Kumka naţia szekujaszka m a u instiintiat despre hoterirea in adunarea sa cu mai inalta ingeduinte in Agyagfalva ţinuta, adusa, intru akeruja urmare dinsa este gata la toate poporele tieri aceştia a intinde muna pretineasca, inse declarindusa spre restaurarea bunului rind, intrarmati sei vitezsi rindueli m e l e jau incredintiati. Szpre darea uni asa m a n a de pretinie, si spre conlucrarea inpotriva tur­burătorilor paci, si eu despre partea m e a pe toate neamurile Patrii aceştia serbetoreste le kiemu.

Klusiu october 21. 1848. B. V a y M i k l d s ,

Commissar R e g .

19. Cbmitetulu naţional i i r o m a n e s c u ia mesuri strinse in contr'a exces se loru si repressali i loru provocate in­

tre romani prin secui si magiari . $ p a n j P o m a n î !

DeKand snrspiî ks Teppopicmsj jop ie i BapBap a» j|vndpi>zniT a Bipca canţre-ie ie.i neBinoBQT aji 4>paui.iop nocTpiî pomanî, aî cnanzspa mi aî pierind, de aT8n<ri Bin ruancopî J|vn Toare zue je Jia j | inajT8J Ilenepaj-Ko-mando, iui Jia KomrreTS, KBtnKi pomaniî j|mkt> <f>aK n e -.iensipî uii lanTe de aie.îea, Kape niqî n'ap TpeBBi c t c e nomeneacKi jjuiTpe oameni.

Ks mape dspepe as j|inue.iec aieerea KomiTeTSJ, mi Ka c i ns ce maî J|vnTamn.ie, nopsnieiiie cipancs T8T8pop pomsnuop:

1. Ch>-ns jpndp'BzneacK'B nimene a ce arinul niiî de nepcoana, niiî de aBepea aJTSia, 4>ie aneia. de ie neam Ba "fi, poman, snrsp, OBpes, ca» opî de i e neam, nenips in> touî oamenii as dpenrspî de o noipiBi ja Biaija mi Jia aBepea jop, mi Tsrspop ks aieeatui lincie c a m e m deTopî.

2. Mei i e nsn apme^e acoc, mi npin a ieea apart KT> ns Bpes c i ce Ban. acsnpa ninn>nsî, sniî Ka aieia cb n'aisi niii o EanTsiajn. cas c sn ipape , ii din npoTiBi. ci. ce anepe de opî i e acsnpipe, mi eî mi aBepea .iop

3. C% ns ^indpizneacKi nimene a c s n i p a , a jjvm-nedena, cas opî j|vn i e Kin a sam-si ue K j Topiî n t -isiuî, ii din npoTiBb ct> dea naie «fieiine KT>.n,Topi.iop, Ba jjvnKi dsm. n8Tinn/b ct> mi j|injecniacKi KuiTopia snsj aJTSia.

4. KomiTeT8.i nopsnieuje erpanc TSTspop pomani-jop, Ka ne janrt j|unn\unipea aieeropa ct> acnsjTe de Maimapiî Komsniri>u;iiop, de IIpefeKQÎ, TpiBsnî, * I e n T 8 -pion., de B'tTpaniî KomsniTT>m.iop, mi de touî Maimapiî jop «eî jeusiijî.

5. Toijî maimapiî aiejgia catiT daiopî a npiBeria, Ka oamenii cb n s ce dea Jia Ee j j i e , mi Jia a.ue e c i e c -cspî, ct> n i z e a c K i KomsnÎTiJîue mi aBepea <f>h>Kip8ia, «fie nemeui , "fie de a.iTT> n-iacb, de opî i e nirsuipe, i a p i ie.ie ie cap <£i jsaT niiri aKBtn n e nedpenTS, ToaTe JSKpspue aievea ct> ce dea j|indipT>nT npoupieTapLiop Jiop; ^iejiieKape caT e deTopis a picnsnde nemps Toaie nanssejie, Kape c e <faK J n car.

6. Opî line ap j|uidpi.zni a JisKpa jfimnpoTiBa aie-CTop nopsniî mi onpejiujî, «fie aieja cais J^mper, caS maî msjjjî oameni, cas nsmaî sn»Ji cinrsp, sniî Ka aieia ce Bop csnsne cbb acsdeKart de piZBOÎs, mi «fienape dsu"i> Bina ca ks erpaiimiie nedence ce Ba nedencu

^\n spini KomiTeTSJ adsie amim-e pomanuop, Ka c% ce nopTe ama K8m c a 8 nspTaTS n i n i ja aieacn KaTacrpo"?!., mi , «fepindsce de ToaTe nedpengipije, Cb doBedeacKi mi de aii /pnainTe, K8mKt as «focr mi c a m Bpedniiî de JiisepTaTe.

CiBiis 2/19 OKTOmBpie 1848. KomiTeTSJ naijisnei Pomane:

A. TpeB. JaBpians, Cimeon BbpnsijB, NiKOJae BiJbmecKS, TimoTes JJinapîs, $jiopian8 MiKams, Ioane BpanS.

( V a urmâ.)

Nr. 2 7 1 - 1 8 7 5 .

Procesu verbale luatu in siedinti'a ordinaria a comitetului asoc. trans. t ienuta in 2 . N o v . c. n. 1 8 7 5 sub presidiulu dlui presiedinte I a c Bolog'a, fiendu de facia domnii membri i P . Dunc 'a , E . Ma-ce lar iu , I. H a n n i ' a , I. V . Rusu , Const. S t e z a r i u , .Z. Bo iu , V i s . Romanu, dr. D e m . Racuciu, 1. Cretiu, dr. Aurel . Brote

si I. Candrea.

§ 1 3 9 . Presidiulu da espressiune simtiemente-loru de profunda dorere, causata prin pierderea iubi­tului confrate si fostului membru ordinariu alu ace» stui comitetu, Ioane Tulbasiu, carele se muta la cele eterne in 2 9 . Oct. a. c. si-i orddia, câ amentirea lui se fia eterna. Comitetulu consimtiendu cu manife­starea de condolentia a presidiului , d e c i d e , , câ in semnu de pietate catra memori 'a repausatului cou-membru, se se ia actu despre acdsta manifestare, in processulu verbale alu siedintiei presente.

§ 4 0 . Dn. protopopu I. V. Rusu perlege char i tbi'a dlui directoru alu Albinei , Vis. R o m a n u deiu 2 . Novembre a. c , prin carea densulu se dechiara , ca dein caus'a greleloru si multifarieloru ocupatiuni, ce le are in cualitatea de directoru alu Albinei , se vede neeessitatu, pre langa esprimerea respectuosei multiamite pentru încrederea cu carea l'a ouoratu adunarea generale dela Reghinu, a demissiunea dein postulu de secretariu alu II-lea alu asociat iunei , si rdga pre comitetu , câ primindu i demiss iunea, se dispună in modu provisoriu pentru suplinirea acelui postu prin altu individu. (Nr. 2 6 8 , 1 8 7 5 . )

Comitetulu considerandu motivele aduse de susu-nunvitulu d o m n u , decide: a i se primf resemnarea dein postulu de secretariu II-lea alu asociatiunei.

§ 1 4 1 . Presidiulu in nexu cu conclusiunea pre­cedente (§ 1 4 0 ) pune la discussiune cestiunea supli-nirei postului de secretariu alu II- lea devenitu degiâ vacante.

Comitetulu avendu iu vedere, ck postulu de se­cret, alu I I lea este de a se suplinf numai in modu provisoriu, pkna la adunarea gener. viitoria, dec ide : a concrede presidiului ingrigirea si dispunerea pentru suplinirea acelui postu prin altu individu cualificatu.

©BCU CLUJ

— 262 —

§ 142. Presidiulu multiamindu pentru nou'a do­vada de încredere manifestata facia cu acelasiu prin conclusiunea amentita (§ 141), dechiara, ck si in a-facerea suplinirei postului secret. II. , altu-cumu mo-mentdsa, câ si in tdte alte afaceri, doresce a intem-p inâ liberulu consimtiementu alu onorabilelui comi­t e tu , si dein astu motivu isi tiene de dator int ia , a aduce la cunosciintia, ck densulu afla de bine a con-crede suplinirea amentitului postu in modu provi soriu pkna la prosim'a adunare genera le , domnului dr. in sciintiele naturali , Daniilu Popoviciu Barcianu, individuu dupa părerea s a , cualificatu pentru supli­nirea postului des-amintitu.

Comitetulu ia actu cu plăcere despre notificarea presidiale.

§ 143. Dn. protopopu I. V. Rusu luandu cu-ventulu dechiara, ck dupa-ce pkna iu presente den­sulu a fostu fericitu a porta afacerile secret. I I . , a-cumu afla ocasiunea cea mai bineveni ta , câ in mo­mente le , candu se re t rage dela acele afaceri, se-si implindsca un'a datoria prea p lăcu ta , dandu espre-siune celei mai profunde recunoscientie si multiamite, atktu onor. presiedinte in deosebf, cktu si onor. co­mitetu in generalu pentru încrederea, bunavointi 'a si simpatiile dovedite facia cu modest 'a i persdna in cua-litatea de secret. II . in decursu de 13 a n i , si se re-comenda si pre viitoriu esperteloru affectiuni bine-voitdrie.

Presiedintele constatandu cu plăcere zelulu, acu-rateti 'a si conscinitiositatea numitului protopopu in afacerile secretariali , da espressiune multiamirei sale pentru servitiele prestate de acela in interesulu pro-movarei afaceriloru asociatiunei.

Comitetulu consimtiendu cu amentitele dechia-ratiuni dec ide : a se luâ spre plăcuta sciintia.

§ 144. Dn. cassariu presenta conspectulu despre perceptiunile si erogatiunile asociatiunei, pre tempulu dela siedinti'a comitetului dein 28. Sept. a. c. pkna la siedinti'a presente. Dein acelu conspectu resulta, ck in restempulu numitu s'au incassatu la fondulu asociatiunei 191 fl. 7 cr. si s'au erogatu mai alesu pre stipendia remunerat iuni 1284 fl. 49 cr. (Nr. 269, 1875.)

Se iea spre scientia. § 145. T o t u dn. cassariu presenta conspectulu

despre starea fondului academiei pre tempulu acestei siedinlie. Dein amenti tulu conspectu se vede, cumu-ek fondulu academiei are in proprietatea sa 13,378 fl. 69 cr. (Nr. 270, 1875.)

Spre scientia. § 146. In nexu cu conspectulu cassei de sub

§ 145 se raportddia despre banii incnrsi la fondulu asociatiunei pre tempulu dela siedinti'a comitet, dein 28. Sept. a. c. pkna la siedinti'a presente si a n u m e :

a) câ interese obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa couponii obligatiuniloru de stătu unificate in argintu au incursu 33 fl. 60 cr. (Nr. 237, 1875.)

b) câ interese obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa

priorităţile drumului feratu t rans i lvanu, au incursu 131 fl. 30 cr. (Nr. 242, 1875.)

c) câ tacse de membrii ordinari pentru diplome si prenumeratiuni la Transi lvani 'a 15 fl. (Nr. 236, 2 5 1 , 265, 1875.)

Se iea spre scientia. § 147. In nexu cu conspectulu cassei de sub

§ 145 se cons ta ta , ck la fondulu academiei au in­cursu dela siedinti 'a dein 28. Sept. a. c. pkna la sie­dinti 'a p resente , si a n u m e , câ procente obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa couponii obligat, de stătu uni­ficate, in argintu 10 fl. 50 cr. (Nr. 237, 1875.)

§ 148. Se presenta documentulu cassei dein 13. Oct. a. c , prin carele se constata, cumu-ck argintulu 44 fl. si aurulu 2 galbini s'au schimbatu cu banc­note in v. a. si au datu sum'a de 55 fl. 38 cr. (Nr. 2 4 1 , 1875.)

Spre scientia. § 149. Dn. directorii alu archivului t ransi lvanu

Alecsiu I a k a b tramite actuln formale, priu carele ce-dddia in proprietatea asociatiunei cu dreptu de tra­ducere pre limb'a romana opulu seu ; „A kirâlyfoldi viszonyok ismerte tese ," si totu-odata 'si esprime in terminii celi mai aleşi, cordial'a recunosciintia pentru alegerea sa de membru onorariu alu asociat, t rans . (Nr. 238, 1875.)

Se iea spre scientia cu acea observare, ck actulu despre cederea cestiunatului opu in proprietatea aso­ciatiunei se se t ranspună dlui cassar iu , spre a se past râ in cass'a asociatiunei.

§ 150. To tu dn. directorii alu archivului t ran­silvanu Alecsiu I a k a b tramite cuieta'nti'a despre 200 fl., ce i s'au preliminatu dein partea adunarei gener. dela Reghinu, câ onor. pentru tomulu I. dein opulu Seu „A kirâlyfoldi viszonyok ismertetdse ,* cessu in proprietatea asociatiunei cu dreptu de traducere. Si totu-odata t rage atenţiunea comitetului asupra acelei impregiurar i , câ asociatiunea se trametia ckte unu esemplariu dein actele si productele sale literarie in schimbu pentru academi'a de scientia dein Pest 'a. (Nr. 258 , 1875.)

Cuietanti 'a respectiva se t ranspune dlui cassariu alu asociatiunei; dr' dein actele si productele literarie disponibili ale asociatiunei se se trametia ckte unu esemplariu gratui tu pre sdm'a academiei de scientia dein Pest 'a cu acea rogare, câ si aceea-si dein ope­rele si productele sale literarie se binevoidsca a tra­mite ckte unu esemplariu pre sdm'a asociat, t rans.

§ . 151 . Consistoriulu metropolitanii dein Blasiu prin script'a dein 12 Octobre a. c. Nr. 2996 notifica numele acelei comune basericesci, pent ru a cărei scdla voiesce a se impart l ajutoriulu de 50 fl. asemnatu in siedinti'a acestui comitetu dein 28 Septembre a. c. (Nr. 246/1875.

In nexu cu acdst'a dein partea biroului şe r a -portdza, ck acelu ajutoriu s'a si t ramesu amentitului consistoriu, spre a se t ranspune la loculu destinatu.

Se iea spre scientia.

©BCU CLUJ

— 263 —

§ 152. Dn. secretariu 1. Gr. Baritu cere a i se asemna o anticipatiuue de 250 fl. pentru suportarea ulteri<5reloru spese ale edarei fdiei asociatiunei, noti­fica tramiterea unoru cârti dăruite pe sdm'a biblio-tecei asociatiunei, 'si esprime la adres'a comitetului multiamit 'a cea mai sincera pentru adres'a de recu-noscientia a meriteloru sale l i terarie, cu carea l a onoratu adunarea generale dela Reghinu. (255/1875) (a se vede si § 165).

Antecipatiunea ceruta se asemnddia la cass'a aso­ciatiunei, cărţile primite degiâ se t ranspunu D-lui bi-bliotecariu spre a se petrece in registrulu cartiloru asociatiunei; dr' espresiunea multiumitei se va aduce la cunoscienti 'a adunarei gener. proxime.

§ 153. Tenerulu Ioanu Baiulescu ascultatoriu de technica in Vien'a, pr imindu de aiurea unu sti­pendiu mai mare, renuntia la stipendiulu usuatu pan' acum, esprimendu-si profund'a multiamita pentru a-cordarea aceluia (Nr. 235/1875).

Se decide: câ pentru conferirea stipendiulu! de 500 fl. v. a. degiâ vacante se se publice concursu cu terminulu pana in 25 Novembre c. n. a. c.

§ 154. Dn. invetiatoriu in Domanu Iosifu Olariu care a i se recompensa porto poştale de 5 fl. 14 cr., ce a solvitu cu ocasiunea tramiterei diarieloru, ce le-a datu pe sam'a asociatiunei, Nr. 245.

Se asemnddia la cass'a asociatiunei esolvirea a-mentitei sume de 5 fl. 14 cr.

§ 155. Dn. bibliotecariu I. Cretiu raportdza de­spre starea diarieloru procurate dela invetiatoriulu Iosifu Olariu (Nr. 249/1875).

Raportulu acest'a se t ranspune comisiunei es-mise in siedinti'a dein 28 Septembre a. c. cu însăr­cinarea de a'si dâ" opiniunea asupr 'a opereloru, ce ar ' mai fi de a se procura pe sam'a bibliotecei, si even-tualmente si asupr 'a modului completarei opereloru defectudse.

§ 156. Comitetulu parochiale greco-orientale dein Fagaras iu cere a se acordă pe sam'a scdlei con­fesionale gr. orientale de acolo unu ajutoriu de 100 fl. dein fondulu asociatiunei (Nr. 256/1875).

Se decide a i se resolvf amentitului comite tu: cumca dein partea adunarei generale dela Reghinu s'au votatu pentru ajutorarea scdleloru misere numai 100 fl., dein care creanduse 2 ajutdria de cate 50 fl., acele prin conclusiunea dein 28 Septembre a. c. s'au pusu la dispositiunea venerabileloru ordinariate ro­mane dein Sibiiu si Blasiu.

§ 157. Societatea academica: „Romani 'a j u n a " dein Vien'a, multiamesce pentru cărţile dăruite dein par tea asoc. pentru bibliotec'a aceleia. (Nr. 259, 1875.)

Spre scientia. § 158. Se presentdza procesulu verbale alu sie-

dintiei subcomitetului dein despart iamentulu cerc. alu Desiului X I I . ddto. 4 Iuliu a. c.

Dein acelu procesu verbale intre alte afaceri curente de sub Nr. prot. III . , IV., V., VII . si VI I I . resulta urmatdr ie le :

1) ck cestiunatulu subcomitetu a datu espresiune siratiementelorn de cea mai profunda dorere pentru pierderea ilustrului fostu presiedinte alu asociatiunei Ladislau Bas. baronu de Popu (Nr. prot. I.)

2) ck totu acelu subcomitetu 'si esprime condo-lenti'a sa pentru pierderea comembrului seu Ioanu Titie (Nr. II.)

3) Se recdrca comitetulu centrale, câ se intre-vina de urgentia la consistoriulu archidiecesanu dein Sibiiu pentru resolvirea cereriloru substernute in caus 'a scdlei centrale dein Lapusiulu ung. (Nr. prot. VI.) In fine

4) Direcţiunea despartiamentului amentitu sub-sterne un'a copia dein testamentulu repaus. Ioanu Titie, promit iendu, ck va face in astu obiectu relatiune speciale, carea inca nu s'a primitu. (Nr. prot. 169,1875.)

Lucrări le subcomitetului de sub pct. 1 si 2 se ieau spre scientia; dr' cu privire la încercarea de sub pct. 3 se decide, că Dn. comembru Z. Boiu se intrevina la consistoriulu archidiecesanu de aici in favdrea resolvirei cestiunei scdlei dein Lapusiulu ung. si despre resultatu se raportedie acestui comitetu. Ad pct. 4. Dupa ce pentru representarea intereseloru asociatiunei facia cu legatulu repausatului Ioane Tit ie inca in 9 Augustu a. c. s'a constituitu de advocatu alu asociatiunei D-lu Gavrila M a u u , acelasiu se fia invitatu a informa pe acestu comitetu in detaliu de­spre starea si impregiurari le amentitului l ega tu ; a aşterne incdce inventariu despre tdta mass 'a repau­satului testatoru si a ingrigf pentru coperirea com-petentieloru de transcriere a legatului pe numele aso­ciatiunei, fora de a causa spese oneratdrie pentru fondulu asociatiunei. — In fine testamentulu respec­tivii se se publice in fdi'a asociatiunei.

§ 159. Se iea la pertractare procesulu verbale alu adunarei gen. cerc. dein despartiamentului cerc. alu Brasiovului (I.), tienute la Feldidr 'a in l 3 / 2 5 Iuliu a. c. *

Dein amenti tulu procesu verbale se vede, ck re-spectiv'a adunare cercuale s'a ocupatu cu urmatdriele afaceri:

1) A datu in procesulu verbale espresiune simr tiementeloru sale de cea mai profunda dorere pentru prea tempuri 'a pierdere prin mdrte a prea meritatului barbatu , fostu presiedente alu asociatiunei Ladislau Bas. baronu de Popu. pct. I I I .

2) S'a esaminatu raportulu despre -activitatea subcomitetului , căruia i s'a espresu recunoscientia protocolarii» pentru zelulu documentatu facia cu pro? inovarea afaceriloru despart iamentului . p. IV. si IX.

3) Asemenea s'a esaminatu ratiociniulu cassa-riului despart iamentului , carele s'au aflatu in cea mai esacta ordine, p . V. si I X .

4) S'a desbatutu si adoptatu anu apendice la regulamentulu sectiunei , relativu la infientiarea de insociri locali pentru infrenarea poporului dela beu-turile spiritudse si s'a decisu, câ acelu apendice se se impartia pe la fiacare comuna dein despart iamen­tulu respectivu. p . VI . si VI I I .

©BCU CLUJ

— 264 —

5) Dn. parochu Bart. Baiulesou a t ienuta un'a disertatiune interesante, despre „midîuldcele prin care ar ' potea ajunge poporulu romanu la o mai buna stare materiale," care disertatiune s'a si tiparitu degiâ in f6i'a asociatiunei. p. VI I .

6) S'a decisu, câ agenturi le comunali se se bu-puna la o revisiune, câ astufeliu se se vedia, care au corespunsu sdu nu datorintieloru sale, facia cu afacerile asociatiunei. p. IX. lit. a.

7) Amentit 'a adunare cercuale recomenda comi­tetului centrale estradarea diplomeloru de recuno-Bcientia publica pentru meritele procurate in favdrea promovate i meseriiloru intre romani pe sam'a urma-toriloru D o m n i : Bartolomeiu Baiulesou, parochu gr. or. in Brasiovu, George Sioneriu, parochu gr. or. in Sasnchizu si Teodoru Popu, directoru si invetiatoriu la scdlele dein Branu. p. IX . lit. b .

8) Comitetulu centrale este rogatu a midîulocl, câ asociat iunei se iea initiativ'a pentru respandirea in-Btructiunei intre poporulu romanu in privinti 'a cnl-turei ratiunale a pamentului si a economiei de vite. p . I X . lit. c.

(P. 9. lipsesce in Manuscriptu. Red.) 10) Se face dispositiune, câ banii intraţi cu oca­

siunea adunarei cercuale in tavdrea asociatiunei se se t ramita pe calea directiunei la loculu destinatu. p . X I . (cari s'au si primitu in suma de 30 fl)

11) Se statoresce bugetulu despartiamentului pre an. 1 8 7 5 5 / 6 cu urmatoriele posi t iuni: a) Spesele birou­lui cu 20 fl. b) Pen t ru procurarea de recuisite s co ­lastice pre sdm'a scdleloru si a scolariloru meseri cu 30 fl. c) Câ premii pentru invetiaceii, cari se -distingu la meserii cu 30 fl. — Sum'a 80 fl. Candu dein con-tribuiri ar ' incurge mai multu decatu 80 fl. adunarea inputeresce pre sub-comitetu a potd spesâ pentru positiunile b) c) pkna la 120 fl. p . X I I .

12) Se defige loculu adunarei gen. cerc. veni-tdrie> la Resnovu p . X I I I . (Nr. prot. ag. 202, 1875.)

Conclusiune. Lucruri le adunarei gen. cerc. de sub posit. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10 si 12 se iean in generalu spre cea mai plăcuta scientia, dr' relativu la conclusiunea adunarei cerc. de sub posit. 7) se se rescrie sub-comitetului, c â ' a c e l a se dea informatiuni mai detaliate in privinti 'a activitatei si meriteloru bar-batiloru recomendati pentru obtienerea diplomeloru de recunoscientia, in sensulu indigitariloru coprense in conclusulu adunarei gen. dela Dev 'a sub Nr. prot. X X X I . Cu privire la cestiunea de sub p6sit. 8) este de a se resolvf, ck asociatiunea in mesur 'a midiuld-celoru si impregiurari loru sale a corespunsu dupa potentia si in direcţiunea indigitata de respectiv'a a-dunare cerc. Cu tdte acestea comitetulu pre bas'a §-lui 5 dein regulamentu va emitte provocări cktra tdte despartiementele cerc. ale asociatiunei in intere-sulu promovarei instructiunei intre poporulu romanu, relative la cultur 'a pamentului si a economiei de vite. Totu-oda ta in proiectulu seu de bugetu va fipsâ de nou si unu premiu corespundietoriu pentru elaborarea

celei mai bune cârti agronomice. U n u atare premiu s'au fostu escrisu si in anulu 1872, inse fdra de re-snltatulu intent ionatu, ck-ci nu a incursu nici unu opu dein specialitatea respectiva.

Bugetulu de sub pos. 11) se aprdba cu 80 fl. cu acea observare, câ conformu §-lui 18 dein regu­lamentu se se asterna incdce ratiociniu documentaţii despre perceptele si erogatele despart iementulur spre aprobarea finale.

§ 160. Se raportdza despre afacerile coprense in procesulu verbale alu siedintiei sub-comitetului dein despart iementulu cercuale alu Sibiiului (III.) t ienute in 23 . Augustu a. c.

Deintre acele afaceri vine a se amentf conclu-siuuea resp. sub-comitetu de sub Nr. prot. 3 8 , prin carea acela cere a se prevedd in bugetulu asociatiu­nei pre an. 1 8 7 % doue stipendia pentru doui elevi dela scdlele de agricultura dein pat r ia ; totu-amenti-tulu sub-comitetu sub Nr. prot. 4 3 a decisu a se substerne adunarei gener . , un'a petitiune pentru de-figerea locului adunarei geuer. a asociat, pe 1 8 7 % la Sibiiu. (Nr. 262, 1875.)

Se ieau spre scientia cu acea observare, ck do-rintieloru si respective cereriloru espresse dein partea sub-comitetului amentitu sub Nr. prot. 38 si 43 s'au satisfacutu prin conclusiunile adunarei generale dela Reghinu sub Nr. prot. X X V I . si X X X V I .

§ 161 . Pro top . L V . Rusu raportdza in caus'a cou-curseloru intrate la doue stipendia de ckte 60 fl. de­stinate pentru doui ascultători de pedagogia, si totu-odata arata, ck la numitele stipendia au concursu 6 insi.

Referentele numitu pre bas'a documenteloru pro duse, p ropune a se conferi cestiunatele stipendia ur-matoriloru concurenţ i :

1) Lui Ales. Gai'a, ascultătorii! de pedagogica in Blasiu; a invetiatu 3 clase gimn. cu calcululu gener . de eminentia Nr. loc. 5 -intre 38 conscolari.

2) Lui Ioanu Nistrea, ascult, de pedag. in Sibiiu, drasi cu 3 gimn. cu calcululu gener. de eminentia Nr. loc. 6 intre 35 conscolari.

Propunerea reterentelui se primesce in unanimitate. § 162. To tu protopopulu I. V. Rusu referdza in

caus'a concurseloru intrate la 6 ajutoria de ckte 25 fl., destinate pentru sodalii de meser ia , calificaţi de a se face măiestrii. A r a t a , ck la numitele ajutoria au concursu 26 sodali.

Referentele numitu avendu in vedere documen­tele produse, considerandu mai departe diversele ra ­muri de meserii, care tdte ceru imbracisiare si spri-ginire, considerandu si acea impregiurare , ck ajuto-riale asociatiunei pre cktu se pdte, se se impartia la so­dali cualificati de măiestrii dein tdte părţile patriei, câ asia se se incuragiedie progressulu in meserii in rioe-sura pre cktu se pdte mai estensa; in fine mai con­siderandu si numerulu concurentiloru dein diverse par t i : dein tdte aceste motive combina te , acelu re­ferente p ropune a se conferi cestiunatele ajutoria ur-matorilorn concurenţ i :

©BCU CLUJ

— 265 —

1) L u i N i c . A v r i g e a n u , sodalu de mesariu in Sibi iu, jyutoriu de 2 5 fl.; 2) lui Greg . Calutiu dein Cergidielu, so­dalu de pielariu in M.-Osiorheiu 2 5 fl.; 3) lui I. Bo ianu dein Sighisior'a, sodalu de croitoriu in Sibi iu 2 5 fl.; 4 ) lui V a s . Macelariu dein S p i n i , sodalu de cojocariu in B las iu 25 fl.; 5) lui A le s . Bodeanu dein Clusiu-Monâsturu, sodalu de cis-m a r i a i n Clusiu 2 5 fl.;' in fine 6) concur , I . Sabadusiu dein San-g iorg iu (langa M.-Osiorheiu) si Sim. Poplaceanu dein Slemnicu, ambii sodali de pantofariu in Sibi iu, col lectivu unu ajut. de 2 5 fl.

S i acesta propunere se pr imesce cu unanimitate. § 1 6 3 . D n . assess . consist . Z. Bo iu refereza in caus'a

concurseloru intrate la 1 4 ajutoria de câte 12 fl. destinate pentru invet iacei i de meseria. Arata, câ la numitele ajutoria au concursu 3 4 insi.

Domni 'a sa avendu in vedere totu ace le m o t i v e , care le-a desvoltatu si referentele in caus'a ajutorialoru dest inate pentru sodali , propune dein parte-si, câ cest iunatele ajutoria se se conferedie urmatoriloru concurenţ i : 1) L u i Ioanu Mun-teanu dein Verdu, invet iace lu de papucariu in Sibi iu 12 fl.; 2 ) lui Iacobu Ivanu dein Boianu , invet. de papucariu in Si ­bi iu 12 fl.; 3 ) lui S im. Olariu dein S a s a u s i u , invet . de pa­pucariu in Sibi iu 12 fl.; 4 ) lui Greg . Bourza dein Clusiu-Monasturu , invet . de rotariu in Clusiu 12 fl.; 5 ) lui Ioanu Cârneanu dein Gelmariu, invet. de rotariu in Oresthia 12 fl.; 6) Concurentiloru N i c : Bureti 'a dein Bras iovu, invet . de me­sariu acolo, si Georgiu Paraschivu dein Ghimbavu, invet. de mesar iu in Brasiovu, col lect ivu 12 fl.; 7) lui Ioanu Tiut io ianu dein B r a n u , invet. de papucariu in Bras iovu 12 fl.; 8) lui Aurel iu Trifanu dein Abrudu, invet . de croitoriu acolo 12 fl.; 9 ) lui Ioanu Stoitia dein Gurariului , invet. de pantofariu in S ib i iu 12 fl.; 10) lui Nich i ta Georgiu But iu dein Bogdan'a, invet . de rotariu in Clusiu 12 fl.; 11) concurenti loru Nic . R u s u de in Clusiu, invet . de sielariu acolo si Georg iu Vamos iu de in Cistelecu, invet. de cismariu totu in C l u s i u , col lect ivu 12 fl.; 12) lui Aurel iu N e m e s i u dein Hosuseu , invet . de ro­tariu in Vizocn'a 1 2 fl.; 13) concurentiloru Moise Trifanu dein Dobarc'a, invet. de cismariu in Sibi iu si N i c . Jugastru de in Dobarc'a, invet. de papucariu in Sib' iu, colect ivu 12 fl.; in fine 14) lui N i c . Bac i la de in L o d r o m a n u , invet. de pan­tofariu in Sibiiu 12 fl.

Propunerea se pr imesce cu unanimitate. § 164 . D n . bibliotecariu I . Cretiu presenta unu contu

despre 18 fl. v . a. câ pretiulu unui d u l a p u , procuratu pre sem'a bibl iotecei asoc. si cere a se asemnâ esolvirea ace luia la cass'a asociatiunei .

S e asemneza la cass'a asoc. esolvirea respect ivului contu dein sum'a preliminată pentru trebuintiele bibliotecei .

§ 165 . D n . bibliotecariu in nexu cu charthi'a dlui se-cretariu I . , G. Barit iu de sub § 1 5 2 presenteza cărţile dă­ruite pre sem'a bibliotecei asoc. si a n u m e : a) Dict ionariulu societatiei academice romane (continuare) in 5 fasc. daruitu de societatea respect iva; b) Dissertat iunea de D . F e t u in 5 esempl. , dein care cele disponibi le spre a se im parti pentru diverse bibl ioteci ; c ) D e s p r e economi'a in scole de I . M. Riureanu in 7 eşempl. , dein care cele disponibi le se se im-partiâ erasi pre la diverse bibl ioteci . Pre langa aceste se mai tramitu alte 9 esempl. dein acelu opu, pentru comitetulu scol. fostulu Regim. I. romanu; d) Memorii le lui Iud'a Isca-riotulu, dăruite de dn. G. S .onu; e) Colindele Crăciunului si ale Pasci loru, dăruite de P . Banci la .

Cărţile dăruite se pr imescu pre langa espres iunea re-cunoscientiei protocolarie si se transpunu dlui bibl iotecariu spre a se petrece in registrulu bibl iotecei a s o c . ; er' esempl . disponibile se se impartia conformu destinatiunei .

Verificarea acestui procesu verbale se concrede domni-loru membri i : Dunc'a , Hanni'a, Macelariu.

Sibi iu, datulu câ mai susu. Pentru secretj l . Iacobu Bolog'a, mp. , Ioane V. R u s u mp. ,

presiedente. vicepresiedente. S'au perlesu si verificaţii, Sibiiu in 5 Nov. 1875

P. Dunc'a mp. I . Hanni'a mp. E . Macellariu m p .

Ratiociniu despre starea fondului asoc. trans. pentru Hte-ratur'a romana si cultur'a poporului rom. cu finea a. 187 4 / 5 . aşternuta on. adunări generale de catra Dn. cassa-

riulu Constantinu Stezariu, c. r. capit. in pens.

P r e a o n o r a t a a d u n a r e g e n e r a l e !

In intielesulu §-lui 18 din statutele asociatiunei t rans . pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu amu ondre a substerne prea onoratei adu­nare generale ratiociniulu cassei a acestei asociatiuni, precum si celu alu fondului unei infiintiande academia romana de drepturi, compusu dela adunarea gen. din anulu trecutu pana in presentu, adecă pe an. 187 4 / &

de Împreuna cu tote documentele perceptiuniloru si erogatiuniloru a ambeloru fonduri , la care ratioci-niuri s'au acludatu si conspectulu despre tdta averea respectiveloru fonduri in obligaţiuni de stătu si in­stitute publice cu privire la serii, Nr., cuponi si va-ldrea ace lora , prescrisu de adunarea generale din anulu 1872 si scontratu prin o comissiuue esmisa din sinulu comitetului , precum dovedesce clausul'a acelei comissiuni.

To tu odată se mai punu pe meVa prea onoratei adunări genera le : 1. Diariele de cassa ale ambeloru fonduri. 2. Cartea de auru, in care se afla înregistraţi membrii fundatori, si din cei ordinari aceia, carii au depusu odată pentru totu d'aun'a 100 fr., si mai pe urma membri i onor. 3. Consignati 'a membriloru ord. carii au solvitu pe anulu acest 'a tacsele curente, catu si restanti 'a din anii trecuţi, precum si anticipatiuni pentru anulu venitoriu 1 8 7 5 / 6 spre scopulu cetirei in acăsta prea on. adunare gen. si apoi spre publicare in intielesulu conclusului adunarei gener. din 1868 posit. p ro t : respectivu X X V .

Mai vine de relat iunatu, cumca in cass'a aso­ciatiunei se mai afla urmatdriele sume predate ci de-positu, despre a caroru intrebuintiare se aştepta dis-positiunile necesarie ulteridre.

a) O suma a fostului couiitetu nationalu din a. 1861 de 353 fl. 0 6 ' / ? cr.

b) Pentru eternisarea laureatului nostru poetu Andreiu Muresianu o suma de 314 fl. 58 V2 cr. plusu interesele conveninde pent ru ambele acestea capitaluri din 1. Aug. 1873.

c) Altu depositu depusu de inteîiginti'a distric­tului „Cetatea-de-p^tra", fora destiuatiunea apriata, de 25 fl. cu interesele conveninde din Maiu 1870.

Tdte acestea 3 sume se afla elocate iu cass'a de păst rare din Sibiiu.

Dupa cum arata ratiociniulu, s'au spesata din fondulu asociatiunei peste sum'a preliminată sub titlu: „spe.se estraordinarie" 3 fl. 79 cr. si pentru o eale-toria 35 fl. 06 cr., la olalta 38 fl. 85 cr. F i indu acestu supererogatu justificatu prin neaparat 'a nece­sitate, e rogata prea onorat 'a adunare generale a da acestui supererogatu indemnitatea.

Sibiiu 24 Augustu 1875. C o n s t . S t e z a r i u ,

capit. in pens., cass. alu asoc. 40 ©BCU CLUJ

— 266 —

1

2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 1 4 1 5 16 17 18 19

2 0 21 2 2 2 3 2 4

L a adunarea generale ( X I I I ) dein anulu trecutu au remasu in restu

In anulu curente 187 % au intratu: T a c s e dela membri i fundatori si ordinari pe anulu aces ta . . . .

„ restante dein anii trecuţi dela membri i ordinari „ anticipative pro 1 8 7 5 / 6 „ „ „ „ dela membri i ajutori si ai despartiementeloru cercuali . „ pentru diplome

D e l a unu concertu si baiu tienutu la adunarea gen. dein anulu trecutu i a D e v ' a Interese dupa obligaţiuni de loteria . . . . . . .

„ „ „ de stătu unificate in B N . si in argintu „ „ „ urbariale transilvane, ungurene si bucovinene „ „ priorităţi si acti i de drumulu feratu transilvanu „ „ actii de ale bancei gen . de assecuratiune recipoca „Transilvani'a „ „ „ „ „, institutului de creditu si economia „Albina"

Pentru argintulu si aurulu schimbatu in B N . S'au scosu dein cass'a de pestrare dela „Albina" interesele decadiute si er s'au capitalisatu S'au elocatu de nou in cass'a de pestrare la institutulu „Albina" D n . profesoru Alesandru Grama recompensatu dein st ipendiulu primitu, restulu U n u legatu dela repausatulu dn. Dr . N ic . Granescu dein Bras iovu D e l a dn. J . M. Riureanu directorulu internatului l iceulu „Basarabu" de in Bucuresc i unu capitalu de funda

t iune sub t i t lu; „Fondulu repausatulu Radu M. Riureanu" Prenumerat iune la foi'a asociatiunei „Transi lvani'a" dela adun. gen . dein a. trec. pana uit. D e c . 1875

„ n » » „ si de atunci pana la acesta adunare generale Pentru esemplare dein anii trecuţi ale acestei foia venduta . D n . Anania Trombitas iu proprietariu apromitiendu a se face membru fundatoru au depusu pe unu anu interesele Pentru obligat, urb. sortate au intratu dupa detragerea intereseloru deja rădicate 3 cuponi dupa sortare

frt.

Sum'a intrateloru

<3-25] 2 6 2 7 28 2 9 3 0 31 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 37 3 8 3 9 4 0 41 4 2 4 3 4 4 4 4 4 6 4 7 4 8 4 9 5 0 51 5 2 5 3 5 4

Secretariului I . o renumeratiune pentru redactiunea foiei asociatiunei . „ II . din onorariulu anualu de . . . . „ II . pentru acoperirea speseloru cancelariei , preliminatu c u

Cassariului o remuneratiune de . . Bibliotecariului o remunerat iune U n u i actuariu dein sum'a preliminată c u Servitoriului cancellariei dein simbri'a anuale de . Chiria pentru cancelari'a comitetului . . . . . . ', St ipendiu pentru technici i : B a s . Michailu Lazaru si Ioane Ba iu le scu ambii in Vien'a.

„ juristului A v r a m u A r m e a n u in Sibi iu â . . . . „ real ist i loru; Marcu Munteanu si Emanue lu Popov ic iu ambi in Sibi iu â „ g imnasis t i loru: E m a n u e l u Vic iu in M.-Osiorheiu de in fundatiunea „Marinoviciu „ „ Ladis lau P o p u in Grherl'a dein fundatiunea anonima „ D o b o c a "

Ajutoriu pentru 2 sodali carii s'au facutu maeştrii k „ „ 1 0 invet iacei de osebite meserii k . . . . „ sc61ei confessionale dein Lapus iu lu ungurescu

U n u imprumutu ascultători ului de filosofia Petru D e h e l i a n u in Grratiu „ * technicului B a s . Michailu Lazaru de sub Nr . cur. 3 3

Pentru cârti cumpărate pe sem'a bibliotecei si opuri legate dein D e i n spese le extraordinarie pentru comitetulu centrale prel iminatu cu . Argintulu si aurulu schimbatu de sub Nr. cur. 1 4 j Interesele rădicate si capitalisate de sub Nr. cur. 15 [ l a intrate Bani i elocati de nou in cass'a de pestrare de sub Nr. cur. 16 1 Anticipatiuni despartiamenteloru cercuale pentru spese extraordinarie . Pentru edarea foiei asociatiunei „Transilvani'a" pana la ult ima D e c e m b r e 1 8 7 4

„ „ „ si de atunci pana la acesta adunare generale Spese de drumu pentru oficialii asociatiunei la adunarea gen . dein anulu trecutu Obligaţiunea sortata de sub Nr. cur. 2 4 Despart iamentulu Clusiului ( X ) au tramisu dein sum'a de sub art. I. 2 1 3 . mai puş inu cu Sum'a prim. sub art. 1 .216 . a fostu intratu si sub art. 1 .220 . dein a. tr. prin urmare de 2 ori, si asia se petrece odată cu

sum'a intrateloru Subtragendu erogatele

Remane la adunarea generale a X I V . restu

3 0 0 1 5 0 —

150 120 —

4 0 0 1 5 0 —

6 0

3 6 15

6 0 100

2 0 0 3 5 0

©BCU CLUJ

— 267 —

Banco-Note Argintu lu A u r u Cass'a de pestrare

Banc'a gen. „Transilvani'a" si

„Albin'a" Obligaţiuni de

stătu S u m ' a

fiorini cr. fiorini cr. bucati fiorini j cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr.

9 3 9

5 3 5 1 0 8 5

2 0 157

9 4 2 7 6

12 8 0

1 9 1 7

1 7 3 2 2

1 0 6 1 4 6

6 0 5 0

14 3 6 9

6 3 12 9 7

76

2 0

1 0

2 0 1 7 %

6 0 4 4 6 3 % 0 1

2 5

5 3

10

2 1 8

2 7 0

2 galbini

6 0 napoleondori

2 galbini

10

4 8 0

1 0

— '

1778

4 6 1 7 4 8

3 3

01 4 8

2 6 6 0

1 7 0 1 7 0

—

5 3 9 0 7

2 1 0 1 0 5

5 0 5 9 2 8 5

9 1 5 1 3 8 0

2 0 157

9 4 2 7 6

1 2 2 9 8

1917 2 7 0 1 7 3

2 2 1 0 6 1

9 2 1 7 4 8

6 0 5 0

4 8 0 1 4

3 7 9 6 3 12 9 7

5 9

2 0

10

2 0 1 7 %

6 0 4 4 6 3 % 0 2 4 8

2 5

6 3

7 0 8 5 9 0 4 9 8 — — 5 0 0 -- 3 5 7 2 8 2 ' 3 0 0 0 — 5 4 2 2 2 — 6 8 8 7 9 2 2

4 0 0 3 0 0 1 5 0 2 0 0

— — — — — — — — — — — — 4 0 0 3 0 0 1 5 0 2 0 0

— 6 0

1 5 4 1 2 0 1 0 0 8 0 0 1 5 0 1 2 0

6 0 6 0

. 7 2 1 5 0 2 0 0 1 0 0

6 0 6 0

1 0 3

4 6 1 7 4 8

72

15 , —

— —

—

— — — —- —

6 0 1 5 4 1 2 0 1 0 0 8 0 0 1 5 0 1 2 0

6 0 6 0 7 2

1 5 0 2 0 0 1 0 0

6 0 6 0

1 0 3 9 9 8

4 6 1 7 4 8

72

16 6 0

1 5 4 1 2 0 1 0 0 8 0 0 1 5 0 1 2 0

6 0 6 0

. 7 2 1 5 0 2 0 0 1 0 0

6 0 6 0

1 0 3

4 6 1 7 4 8

72

7 9

0 1 4 8 5 6

4 9 8

—

—

5 0 0

—

— — _

—

— —

6 0 1 5 4 1 2 0 1 0 0 8 0 0 1 5 0 1 2 0

6 0 6 0 7 2

1 5 0 2 0 0 1 0 0

6 0 6 0

1 0 3 9 9 8

4 6 1 7 4 8

72

7 9

0 1 4 8 5 6

5 5 0 3 5

2 0 7 0

0 6 — — — — — — — — — 105

— 5 5 0

3 5 105

2 0 7 0

0 6 5 5 0

3 5

2 0 7 0

5 5 0 3 5

105 2 0 7 0 • -

7 0 8 5 5 9 6 2

9 0 0 6

4 9 8 4 9 8

— — 5 0 0 5 0 0

3 5 7 2 8 2 3 0 0 0 5 4 2 2 2 1 0 5

5 0 6 8 8 7 9 7 0 6 5

2 2 0 6

1 1 2 3 8 4 — — — — — 3 5 7 2 8 2 3 0 0 0 — 5 4 1 1 7 5 0 6 1 8 1 4 16

©BCU CLUJ

— 268 —

c <u u 2 C

2=2 jE5 <3- -A.

Specificaliunea acestui restu. a) In bani gata in B N . si merunte b) „ 4 l ibelle ale cassei de pestrare a institutului Alb ina dein Sibi iu c) „ 4 0 actii de ale bancei generale Transi lvani 'a â 7 0 fl.

2 „ „ „ institutului Albin'a 3 obligaţiuni de Loteria e x 1 8 6 0 / D u p a aici alaturatulu conspectu compusu

3 6 „ • „ stătu unificate cu % ™ B N . si argintul conformu decis iunei adunarei gen . a X I I . dein 9 8 „ urbariale transi lvane ) anulu 1872 . p . X X V T .

9 „ „ ungurene I a protocolului respect ivu, si scontratu 1 v v bucov inena l prin comitetu.

2 6 priorităţi de drumulu feratu transi lvanu â 2 0 0 fl. i 1 actia „ '

d) e ) f) g ) h) !) 1)

m)

Sum'a restului deasupra

A c t i v e . L a despart, cercualu X X I . (Sighis i6ra) 4 2 fi. 2 5 cr., la techniculu B a s . Michai lu Lazaru 2 6 0 fl., la s i lvanistulu P în tea Ternoveanu 6 0 fl., la ascultatoriulu de filosofia Petru D e h e l e a n u 2 0 0 fl. si la despart, cercuale alu Clusiului (X. ) 2 0 fl. Sum'a 5 8 2 fl. 2 5 cr.

D e p o s i t u . S e afla in 3 l ibel le ale cassei de pestrare dein Sibi iu, a n u m e : 3 5 3 fl. 0 6 V 2 cr. ai fostului comitetu nat. dein a. 1 8 6 1 . — 3 1 4 fl. 5 8 '/ g cr. pentru eternisarea laureatulu poetu Andre iu Muresianu si 2 5 fl. depuşi de inteleginti'a districtului „Cetatea de petra."

23 I 1 a, n t i -u._ In anulu trecutu au remasu restu I n anulu curente 1 8 7 4 / 5 au intratu veni tu curatu dupa detragerea sumeloru manipulatorie . . . .

L a olalta c u restulu de in anulu trecutu Chieltuelele au fostu dupa detragerea sumeloru manipulatorie de sub Nr. 45 , 4 6 , 4 7 si 5 4

fr.

Subtragendu acestea erogate, remane la adunarea generale a X I V . in restu Combinandu restulu dein anulu trecutu cu celu deifi anulu eiirente, se arata u n u crescementu d e

Asociat iunea acesta numera pana la acesta adunare generale membri fundatori ( 7 9 . E r membri ordinari, carii au depusu odată pentru totu-de una unu capitalu d e 1 0 0 fl. suntu . . 8 5 . D intre aceşt ia au solvitu acea sum'a in anulu curente 1 8 7 4 / 5 următorii d o m n i :

Ioanu Ioanichiu Olariu, cancel l istu in D e v a ? . . . D r . Lazaru Petco , advocatu „ „ . Ioanu Papiu, protopopu „ „ . . . . George Bardosi , magis tru r. poştale in B a i a Zarandului Ioanu Moldovanu, protopopu in Cătina . . . ; . . . . . . . . N ico lae Petrovic iu , comerciantu in H a t i e g u D r . Ioanu Nichi ta advocatu in Z i l e u

Dintre ceialalti domni ord. au solvitu tacsele pe anulu curente 1 8 7 4 / 5 cum urmedia : 9 8 domnii membri i ord. tacsa pe anulu curente 1 8 7 4 / 5

7 „ „ „ atatu tacsa p e anulu curente 1 8 7 4 / 5 catu si restantie dein anii t r e c u a 1 4 4 „ „ „ numai restantie pe anii trecuţi . .

4 „ „ „ anticipative p e anulu venitoriu 1 8 7 5 / 6

1 0 0 1 0 0 1 0 0 -100 1 0 0 -1 0 0 1 0 0 -

©BCU CLUJ

— 269 —

Banco-Note Arg in ta A u r u Cass'a de pestrare

Banc'a gen. „Transilvani'a" si

„Albin'a" Obl igaţ iuni de

stătu S u m ' a

fiorini cr. fiorini cr. bucati fiorini cr. fiorini CI'. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr.

1 1 2 3 8 4

— | — — —

3 5 7 2 8 2 2 8 0 0

200 3 0 0

7 1 0 0 3 « 3 7 7

1890 1 0 5 0 5 2 0 0

200

5 0

1 1 2 3 3 5 7 2 2 8 0 0

200 3 0 0 ,

,7100: 3 8 3 7 7

1 8 9 0 1 0 5 0 , 5 2 0 0

200

8 4 8 2

5 0 \

1 1 2 3 5" — — — — - 3 5 7 2 8 2 3 0 0 0 5 4 1 1 7 5 0 6 1 8 1 4 16

•

5 9 2 8 5 6 6 3 3

5 9 61

— -— — : •— I — — — —

6 5 9 1 9 4 1 0 5

26 0 4

r — ; — — — — — — 6 1 8 1 4 16 57

S ib i iu , 2 1 . AuguBtu 1 7 5 .

Dr. A. Brote. Copst. Stezariu, controloru. , capit. in pens . si cassariu alu asociat .

Subscris'a comissiurie esmişa dein siedinti'a comitetului dein 3 . A u g u s t u 1 8 7 5 . conforma decis iunei adunarei g e n . de in anulu 1 8 7 2 p . i X X V L ; a protocolului respect iva au- sconţratu cass'a asociatiunei pre bas'a jurnalului s i a aces tu i conspectu, s i relat ivuila chartjile de pretiu susu însemnate , combinandu acestu conspectu cu ce lu dein anulu trecutu, cu privire la serii, numeri, cuponij si val6re, luandu in revisiune si cele de nou intrate in acestu anu, precum si restulu in bani gata c a 1 1 2 3 fl. 8 4 cr., le au aflatu j>e tote intru totu consunat6rie, in ordine si presente.

Sibi iu in 2 2 : A u g u s t u 1 8 7 5 .

Br. UrşjDu; Ioane Cretin. ;

Adunarea gen . a asociatiunei trans. t ienuta la Reghinulu sasescu in 2 9 — 3 0 A u g u s t u 1 8 7 5 sub Nr. prot. X X X V I I , aprobandu acestu ratieciniu^ se da prîn acest'a absolutoriu respect ivului ratiocinante.

Sibi iu in 29 , Septembre 1875 .

l a c o b a Bologa , pres iedinte . •

©BCU CLUJ

— 270 —

E^LTIOCIITITJ despre starea fondului unei iufiintiande academie romana de drepturi cu finea anului 1 8 7 4 / 5

I 2 S T T E A -EI

L a adun. g e n dein a. trec. 1 8 7 3 / 4 au remasu in restu

Pro anulu curente 187 4 / 5 au intratu: Oferte si colecte . . . 5 % interesse dupa obligaţiuni urb. trans . . . . 6% • n • de stătu unific, in B N . si Arg . 6% n »ac t i i l ebance igen .deas sec . rec iproca ,Tr . ' 8 ° / 0 „ „ „ instit. de cred. si economia ,Albin'a' Pentru argintulu sch imbata D e i n cas'a de pestrare s'au radicatu interesse, si totu

de odată s'au capîtalisatu . . . . . . . . S'au elocatu de nou in cass'a de pestrare la institu-

o

s

fr. Ier

3 C

< fr. Ier

A u r u

bucati | fr, cr. O a.

fr. cr,

S r 5 5 b» co .5

o 2 •<

Cflf-fr. cr.

si rt

fr.

Sum'a

91 4 3 4

3 3 6 0 2 2 4 6

2 6

tulu „Albina"

E s i t e : Argintulu schimbata de sub Nr. cur. 6 Bani i elocati in cass'a de pestrare de sub Nr. cur. 7 si 8 U n a acţiune parţiale fara valore .

Sum'a intrateloru si a esiteloru . ". . Subtragendu erogatele . . . . . . R e m a n e la adun. gen . a X I V . unu restu de

Specificaţi anea acestui restu. a) In pani gata b) „ cass'a de pest. la ins t Alb. dupa libellu \ e) - actii de ale institutului -Albiaa" 1 <*<>p» «ici «îataratui» ,\ . . m II I con»pectu eompusu coti-a) _ _ « . bancei gen. -Trans." If°™» aerisiu»»! «don < " , , . , . " , .,. \gen. aXil. dein anulu e) „ obligaţiune de stătu unincate / »»2 p. xxvi • pmto-~\ i • i M I cololui respectivu si t) n „ urbariale transilvane I »con*ram prin oomitew. g) „ actii parţiali de losuri )

; Sum'a restului de asupra

46

716 62 46

716 716

B I L A N T I U. I n anulu trecuta au fostu remasu in restu . . . . D u p a detragerea acestuia dein restulu presanta au

orescutu fondulu in acestu anu cu

Sibi iu , 2 1 . A u g u s t u 1875 .

Dr. A. Brote, controlor u.

6 3 46 6 2 46 01

01

01

189 3 5

2 6

6 9 0

9 0 5

9 0 5

9 0 5

9 0 5

9 8 0

2 0 0

TÎ289 124583*5

2 9 1 6 8 4 3 4 5 3

79 8 0 6 0 76 2 2 4 4 4 6 87

6 9 0

4 6 716

7 97 1180 1128*9" 14137

97 1 1 8 0 7

T M 2 769

13367

9 7 2 0 0 9 8 0

1900 9 3 4 5

37 97 1180 TÎ282

9 0 5 2 0 0 9 8 0

1 9 0 0 9 3 4 5

3 7 TT3T6T

1 2 4 5 8

9 0 9

07

6 2

98

Const. Stezarin, capit. in pens . si cassariu alu a s o c i a t

Subscris'a comisiune esmisa de in siedinti'a comitetului dein 3 . A u g u s t u 1 8 7 5 conformu decis iunei adunarei gen. dein anulu 1 8 7 2 p. X X V I . alu protocolului r e s p e c t i v u , pe bas'a Iournaluhu si a acestui conspectu, au scontratu cass'a fondului academiei si relat ivu la hârtiile de pret iu susu însemnate , combinandu acestu conspectu c u ace lu de in anulu trecutu c u privire la serii, numeri, cuponi si valore, luandu in revis iune si ce le pe nou intrate in anulu acesta, precumu si restulu in bani gata ou 1 cr., te a u aflata pre tote intru totu consunatorie, in ordine si presente .

S ibi iu , 2 2 . A u g u s t u 1 8 7 5 .

Br. Ursa. Ioanu Cretin. Adunarea gen. a asociatiunei trans. t ienuta la Eeghinulu sasescu in 2 8 — 3 0 . A u g u s t u c u 1875 aprobandu aces tu

ratiociniu sub N . prot. X X X V I I . , se dâ prin acest'a a b s o l u t o r i u respect ivului ratiocinante. Sibi iu, 2 9 . Septembre 1875 . lacobn Bologa,

presiedinte.

©BCU CLUJ

— 271 —

Scurta inforraatiune despre tipografiile si librăriile tran­silvane care se ocupa de productele literaturei romănesci.

• In tipografiile dein Sibiiu au esitu, mai alesu dela imperatulu Iosifu I I . incdce, mai in tdte t impu­rile cârti romănesci ; odenidra in a lui Hochmeister si in cea numita a lui B.arth. Astadi câ tipografia dein care esu m a i multu producte romănesci , stk in fruntea toturoru tipografi'a archidiecesana, fundata de fericitulu in Domnulu archiepiscopu si mitropolitu A n d r e i u in e p o c a cea mai r igordsa a domniei absolute, pre candu sub pretexte de nimicu se cerea, câ celu care voiesce se deschidă tipografia, se cundsca si ar tea tipografica, precumu se si ceruse in adeveru spre ex. dela cei pateu romani brasioveni, carii inca fundaseră uiy^a in 1851 cu spesele lo ru , inse sub firm'a a doi tipografi de profesiune si dmeni dfe ome­nia. Cathalogulu aceloru cârti si alte tipărituri ro­mănesci ckte au esitu pkna acumu in tipografi'a ar­chidiecesana, t rebue se fia respectabile s-i credenm ck ar merita câ se fia cunoscutu in cercuri cktu de largi. Dupa tipografi'a mitropoli tana urmddia pre cktu scimu n o i , a lui S. 'Fil tsch (astadi W . Krafft), dein care mea esu multe cărţi si alte lucrări romă­nesci, mai alesu dein anii de candu dn. Vis. Romanu se apucase a dâ de lucru acelei tipografii dein tdte poterile sale. Lucrări le "aceleia se mai adaos era si dein par tea Blasiului , de si acolo inca se afla un 'a tipografia vechia, a seminariului, fiic'a descendenta a celei mitropolitane de odenidra dela Alb'a, adusa de acolo in sec. trecutu intr 'o pensatura de mdsa.

Dein tipografi 'a dela Blasiu esu par tea cea mai mare cârti romănesci si cate ceva latinesce. Cele care esu in limb'a romana , sunt mai tdte basericesci si scolastice, uneori si scientifice.

Cele doue tipografii dein Brasiovu lucra in tdte trei limbi ale patr ie i , mai multu inse nemtiesce si romanesce.

De pu ţ in i ani incdce se mai fundk un ' a tipo­grafia romandsea la episcopi'a dela Gherl 'a, câ tipo­grafia diecesana. Acdsta inca promitte fructe mul te si bune .

E s t e vechia observatiunea, ck dein tipografiile infientiate pe la cetatite unguresci dein Transi lvani 'a nu a esitu si nu ese mai nimicu in limb'a ndstra. Ure de ce n u ? Acdsta intrebare ar merita unu re-spunsu seriosu.

Librăria curatu romandsea nu avemu de locu. Ce e dreptu, afara de Sibiiu, Brasiovu si Clusiu Transilvani 'a intrdga este fbrte săraca de librarii, in cktu pe acestu terrenu o va intrece câ mane Ro­mani 'a, unde singur'a capitala Bucurescii are mai multe si mai bogate librarii decktu sunt tdte ale Transilvaniei adunate la unu locu. Afara de acelea vei afla librarii in Iass i , Craiov'a, Gala ţ i , Brail 'a, Ploiesci etc.

Dein tdte librăriile transilvane cea mai boga ta de cârti romănesci este alui S. Fi l tsch (astadi Ju l ius

Spreer) totu in Sibiiu. Acea librăria ira numai 7 set interesedia de productele literaturei romănesci T da r a si produce ea insasi, uneori chiaru cu sacrificiu mar»* de bani, precumu d e e x . cu T a b e l l e l e c e l e p r e -t i d s e d e p ă r e t e p e n t r u h i s t o r i ' a n a t u r a l e , * ) si mai de curendu C h a r t ' a m a r e a E u r o p e i cu nomenclature romănesci s. a. Titlulu ei este: M a p ' » E u r o p e i , pentru usulu scdleloru, lucrata dupa L . H o l l e . Editoriu Ju l ius Spreer in Sibiiu. Scar 'a ei este de 75 miliarie geografice. Exemplar iu lu ce se pdte vedd si la red. T rans . este intensu pe pensa.

Stabilimente câ tipografiile si câ librăriile acelea care imbraciosiddia si latiescu productele literaturei romănesci, merita sprijinire caldurdsa dein par tea na-tiunei ndstre.

Cathaldgele de cârti si de requisite scolastice, tabelle de histori 'a naturale, desemnur i , instrumenta fisice si mathematice si diverse eollectiuni care se afla la dn. Jul ius Spreer, meri ta td ta attentiittisea professoriloru si a junimei studidse.**)

BIBLIOGRAFIA. B e s e r i c ' a o r t h o d o x a r o m a n a , diariu pe-

riodicu eclesiasticu, ese in Bucuresci sub redactiunea unui comitetu redac toru , alu cărui presiedente este preas. sa parentele episcopu Ghenadie, losttt Argesfu; cu l . Octobre intrk in alu doilea a n u , si p recumu vedemu cu mare plăcere dein noulu anun t iu , exi-stenti'a 'i e s t e a s i g u r a t a , „de si," adaoge corni-tetulu, „câ la inceputulu tuturoru lucruriloru, dificul­tăţi si acf n ' au ' l ips i tu , fiendu-ck u n i i dein cleruîu nostru in locu de a se povetiui de sfant'a si inalt 'a idea a apostoliei lo ru , ei se lasa a se povatiui de sioptele voitoriloru de reu ai luminei si inaintarrei etc."

Mari cuvente acestea, inse fdrte la loculu loru. Acestu diariu ese in 5 mii esempl., odată pe luna

in ckte 5 cdle fasciclu 8°, dra coprinsulu lui e demna de tdta attentiunea. — Pretiulu 12 lei noi pe anti.

A m i c u l u p o p o r u l u i . Calindariu pe a. 1876' a esitu din tipariu dilele aceste si se pdte t rage dela editorulu seu Vis. Romanu din Sibiiu sdu directe, sdu prin librariele si revendietorii cunoscuţi.

Contiene I : in partea calindariului: cronalogi 'a , pascali 'a, serbatorile schimbatdre, eclipsele, regente le

*) Anuntiate si in acesta foia la diverse ocasiuni . **) A se v e d e si Cathalogulu g e r m a n u : Verze ichnisş

practisch erprobter Lehr- und Anschauungsmitte l , we lche bei Jul ius Spreer (Besitzer der S. Fi l t sch'schen B u c h h a n d k n g ) in Hermannstadt , kle iner Ring 26 , stets vorrâthig gehal ten werden. Permanente Lehrmitte l -Ausste l lung. Grosses Schul -biicher Lager fur alle vaterlăndischen Lehranstalten. L a g e r von Schreib- , Ze ichnen- und Mal-Requisiten. In ace lu catha-logu de 2 2 pag. s e v e d u si pretiurile fixe, arătate la fiacare obiectu .

©BCU CLUJ

— 272 —

anului , sistem'a planetaria â sdrelui, cele 12 luni cu tdte însemnările necessarie dupre calindariulu jul ianu si gregorianu, calindariulu istoricu, calindariulu agro-nomicu si semnele de t impu la fia-care luna, calin­dariulu evreicu, genealogi 'a tuturoru caseloru domni-tdre, cursulu caliloru ferate,. la cari s'au adausu acum si pretiurile, calindariulu postalu, târgurile de tiara, va-ldrea cuponiloru dela cliarthiele de valdre austriace etc.

I I . In par tea pentru invetiatura si petrecere: Continuarea istoriei Ardealului. — Mesurile cele ndue cu 16 tabele si cu unu desemnu, infacisiându figurile tu turoru mesuriloru si ponduri loru celoru ndue. — Indigenii din Australi 'a de J o a n e C. Tacitu. — Me-diculu de casa. — Folosulu plânteloru de casa. — Istori 'a agriculturei. — Femei 'a romana. — Notitie economice. — Din regulamentele Institutului de ere ditu si de economii „Albina* din Sibiiu. — Poesii, Gantece populare. — Speculatiunea unui barbieru. — Sentintie si adevăruri . — Posne . —- Proverbie. — Sarutatulu. etc.

Conditiunile de vendiare. Pret iulu de bolta alu unui esemplaru e 50 cr., cu tramitere francată prin posta 56 cr.

L a cumperare de esemplarie mai multe trase d 'adreptulu dela edi torulusus-numitu s e d a urmatorulu rabatu

10 esemplare costa 4 fl. 50 cr. 25 „ , „ 10 „ - „ 50 „ „ 18 „ 50 „

100 „ „ 35 „ — „

portulu postalu inse lu-platesce cumperatorulu la pri­mirea pachetului. Mai mare rabatu nu se da astadi la noi dela nici o carte, câ-ci dela 100 esemplare ce ar vinde nescine cu cate 50 cr., i r emanu 15 fiorini profitn.

Comandări le se potu face mai correspondietoriu prin asemnate poştali (Pcstanweisung, postautalvâny) ori si prin folosirea fdiei a ddu'a dela acestu anunciu cu francare de 2 cruceri.

ANUNTIU DE PRENUMERATIUNE. Adunarea generale dela Reghinu calcandu pe urmele antecessdrieloru sa le , decise de nou câ se se

continue cu publicarea organului seu „Transi lvani 'a ." Adunarea cu acăsta mesura nu facu mai multu, decatu facu tdte societăţile care tendu la cultur 'a scientifica si la propagarea civilisatiunei adeverate ; acelea sacrifica pe fiacare anu mii si dieci de mii pent ru publicatiuni necessarie si folositdrie. Câ se nu mergemu prea departe, avemu de inaintea ndstra publicatiunile a ta toru; societăţi magiare, incependu dela cea numita a lui Kişfaludi pana susu la Academi'a scientifica; avemu Reuniunea transilvana a sasi loru, cumu si pe cele romanesci dein Romani 'a, si altele multe, care publica lucrările loru si ale membriloru. In catu pen­tru cunoscientiele historice, yediuramu dilele acestea chiaru . cerculariulu ministrului instructiunei publice dein Ungar i ' a adressatu catra toti directorii scdleloru super idre , .caroru li se comit te , câ se indemne pe toti professorii de historia si de specialităţile ce au înclinare cu acesta, a se interessa de scrutările si des­coperirile historice mai noue, a considera si t racta h i s t o r i ' a p a t r i e i c â p e u n u l u d e i n o b i e c t e l e c e l e m a i d e f r u n t e ale instructiunei gimnasiale si academice; era apoi fiendu-câ S o c i e t a t e a h i s t o -r i c a a Ungar ie i publica documentele si alte lucrări ale sale in Fdi 'a sa periodica „Szâzadok" (Secolii), fia-care institutu publicu se se faca membru alu acelei societăţi si se prenumere la Szâzadok cu cate 5 florini pe anu.

Noue romaniloru nu ne mai este permissu a remand nici-unu passu inapoia altora in cultivarea historiei; destulu amu remasu si orbecatu pâna acilea, fia-ne de ajunsu cu atâta. Redactiunea va continua câ si pana acumu, a ocupa totu spatiulu catu ii va remanea liberu, cu documente • historice. Terminandu cu cele oficiali dela 1 8 4 8 — 4 9 , red. mai are câteva sute de documente si corespondentie p r i v a t e , fora a caroru cundseere a b i a v a p o t e a străbate cineva in natur 'a evenimenteloru dein anii regeueratiunei ndstre, si n u va cundsee căuşele genuine ale unui numeru considerabile de neintielegeri misteridse escate in sinulu natiunei ndstre , -care pe atunci se părea venite câ dein chiaru-seninu, candu totuşi ele era effectele unoru cause fdrte grave, pe care inse generat iunea deintre anii 1849 si 60 cu atatu mai pucinu le potea cundsee, cu catu afacerile dein periodulu absolutismului se por ta mai in secretu si p rea adesea sub juramentu de a tace" câ mortulu.

Pret iulu „Transi lvaniei" este relative celu mai moderatu dein tdte cate se vedu in tierile locuite de romani, intru atâta, in catu de s'aru vende tdte 500 exempl. cate se tiparescu, totuşi spesele tipariului, expeditiunei, redactiunei nu s'aru coperf. Inse si acesta este unulu dein acelea caşuri, de care la alte na­ţiuni se vedu fdrte desu, pe unde parol 'a civilisatiunei es te : Publicatiuni catu se pdte mai eftine.

Pretiurile sunt arătate in fruntea foiei: 2 fl. pentru membrii asociatiunei; 3 fl. pentru nemembri i ; 1 galbinu imp. pentru tierile dein afara. Se pdte abona mai bene prin pos ta , de a dreptulu la on. Co-mitetu in Sibiiu, si numai dein apropiere la Reda c t iune .

Edicoriu gi provedietoriu: Comitetulu. — Redactoiiu fi. Baritiu, secretariulu i. alu asociatiunei. — Tlpografl'a Romer & Kamner.

©BCU CLUJ