2000_07

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/200007 1/20

AUDIO

REFORMATOR DE SEMNAL

.i~~~I.~~!~.~:.~.~~~~ 0 1 1 ' " " _ , _ .

Prezenta construct ie foloseste la

deplasarea semnal~lui voc~1 In

frecventa, Aceasta permite unui om

matur sau unui batran s a imite uncopil, sau invers, de asemenea,se

pot face rnixari cu diferite surse

muzicale. l.ucrand irnpreuna cu

generatorul "VIBRATO", din mixarea

frecventelor joase rezu Ita efectul de

.ecou".

arnplifica cu ajutorul c.t. AOl ~i

apoi se aplica modulatorului echil i-brat realizat cu diodele Dl-D4. Tot

in modulator ajunge ~i semnalui de,?OOkHz de la generatorul cu cuar].In absenta semnalului de J.F., peiesirea modulatorului (bobina L4) nuavern tensiune. Daca apl learn sern-nal de J.F. in modulator, pe bazatranzistoruJui T2 apare semnal de I.F.format In principiu din doua

renta celor doua semnale, arnplifi-cati apoi liniar cu T,;

Frecventa generatorului de recon-

structie se ' poate schimba, variindtensiunea pe varicapul D'1' dinpotentiometrul P4'

Mod de tunctionere, exemple

Sa considerarn ca la intrare seapl icii un semnal cu frecventa de

" ,D10PL11Z

75

"' 1 R12

IESiRESEMNALJ,F.

l _ ~ = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = = ~ _ ~ K 2 ~ K 1 ~ . 2 v ~ - - - - ~ + = ~

,K2

1R2seox

1K2

022

n.tu

R24

lOOK

C10

.I.100

ell060

L , e O O : } . K -+R-,oll-,..,., ~g K

10K

011IV'05Pal ooK

R213K

R22

!510K

Reformatoru I I~i poate gasi apli-

catii Tn teatru si, Tn mod special, In

te~trele de pap~~i, in cinematografie,in pupitrele de mixaj are orchestrelor

In mixajele pretentioase de "muzica ~iculoare", precum si In radio-

amatorism - atunci 'dnd trebuie

"ascutita" vocea pentru a penetra prin

"QR0( sau dimpotriva, sa 0 mairotunjim pentru a avea voce cat mai

personals. De asemenea, exceptand

generatorulde reconstructie, realizat

cu tranzistoare FET ~i generatorul

"VIBRATO", avem un exemplu clasic

de executie al unui semnal SSB.

Descriere schema

Aceasta este prezentata in figura 1.

Semnalul de J.F. de la microfon,sau de la alta sursa de semnal, se

Figura1:

frecvente (considerand armonicile,de nivel mult mai mic si deci, ne-luandu-!e in calcul) Suma = F IF +

FIF ~i diferenta = FI.F.·~ Fj.F.ale careramplitudini sunt direct proportionatecu amplitudinea semnalului de J .F . ,semnalul de I.F. avand amp!itudineaconstants data de etajul cu oscila-

torul cu cuart.Filtrul er'ectromecanic lasa satreaca spre urrnatorul modulator

echilibrat, realizat cu diodele 05-0

8,

nurnai sernnalul SUTa = FI.F.+ F IFpe celalalt taindu-l, In acelasi rnodu-

lator ajunge ~i sernnalul din genera-torul de reconstructie realizat cu

tranzistorul T3 ~i cu'tranzistorul T4,care are rol de amplif icator ~i separa-tor spre modulator. La iesire dinmodulator se trece printr-un 'f iltru de

J.F. care lasa sa treaca numai dife-

1 kHz. Generatorul cu cuart lucreaza

la frecventa de 500 kHz. La iesirea

din fiJtrul electromecanic se obtine

un sernnal SSB cu frecventa de

501 kHz (pe baza lui T2 ave~ sern-

nal DSS). Presupunand c a genera-

torul de reconstructie e acordat pe

frecventa de 499 kHz, atunei din

iesirea 'filtrului trece jos realizat cu

C;7' R16' C18, rezulta frecventa sem-

nalului = 501-499 = 2 kHz, ceea ceeste de doua ori mai mare ca

frecventa semnalului de intrare.

Tntrucat, gratie varicapului D11,

frecventa semnalului din generatorul

de rec~nstructie se poate schimba,

ne alegern frecventa, sa zieem, de

500,5 kHz. La iesire rezulta 0 free-

venta Fsemnal 501-'-500,5 kHz=O,5 kHz

~T~E~H~N~IU~M~~.~N~r~.~7/~2~O~O~O ~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


care, de data aceasta, este de doua

ori mai mica decat a semnalului de

la intrare. Regland continuufrecventa generatorului de recon-

structiese poate obtine schimbareafrecventei semnalulu'i de J.E. la iesirein limite foarte largi. Prin ac~sta

rezulta deplasarea ",·naltimiiU

sune-tului vocal, al sonoritatii ' chitarei saual altui semnal aplicat la intrarea

montajului.

Generatorul "VI BRATO" este un

generator de foarte joasa frecvenJa -

cativa zeci de Hz, realizat cu tranzis-

toarele T6' T7 - furnizand ~i el un

semnal reglabil In frecventa, cu aju-

torul potentiometrului P7" De aseme-

nea, se poate regia IIprofunzimea"

semnalului din potentiornetrul Ps.

Dandu-se semnal "ViBRATO" pe

varicapul D11, spre generatorul de

reconstructie, rezulta 0 modulatie de

trecventa pe semnalul de iesire de

J.F. Efe'ctul este remarcabil 'si este

unul din putiriele exernple cand

modulatia de frecventa nu afecteaza

ulterior. M-am abtinut a da 0

echivalenta KOKUSAI sau alte filtre

performante, lntrucat pretul si procu-rarea lor constitu ie 0 proble'ma pen-

!ru ccnstructori si, In cazul de fatalnu ar fi relevant~. '

Bobinele L l ~i l7 contin ·80 sp. $

0,05 mm C Em in carcase de F.I. de455 kHz c ecran, De fapt, toate

bobinele sunt If) carcase de f.L 455

kHz si, cu p p n a r.iiOOare, Ie gasimgata con ite in rariio.ecea oarelecornerciale, Pentru orice e\E.'ltuar-

tate dam numarul de spire si con-structia pentru fiecare bobina, :_,este '0 inductanta rnutuala de 13'

spire, acelasi conductor, bobinat

peste L 1• Nurnarul de spire pentru

Lv L7, L2 nu este critic, avand posi-

bilitatea reglarii pe maximum de

semnal din miezui de ferita al

bobinei. l3 confine 2 x 100 (sau

120-200 sp.) spire. din acelasi

conductor (s-a scos mediana pentru

masuratori), iar L4 este un LINK

de 15 sp. L6 are aproximativ 100 sp.,

AUDIO

intrare, - _: T2 ca ~i incolectore _ ;::-- _ = ;;2 gasim sem-

nul SSB, pe c "'::-::-~ ltiplicat de

factorul de a: = .e a. tranzistoru-

lui - aceasta una C2 am reglat

miezul lui L3- .. pe maximum de

semnal.

Conectarn acum osciloscopul(sau un voltmetru de I.F.) pe iesirea

filtrului electromecanic ~i se regleaza

condensatarul de acord (7de 10/60

pF cautandu-se ca 5i pana acum un

maximum de sernnal. Micsoram apoi

serrmal.rl din generatorul de pe

i~tr.r~ d:re ze 0, cursorul lui P,

ftind in pozi ie m--Iocie 3- z e o m a n = ;rniezul eo un a ui L

6---S C2l sa a em

maximum de sernnal pe L ;-

La aceasta free enta, genera orul

de reconstructie poate sa dea G

alta frecventa reglata !ntre anumit

limite, suficient pentru a ne da sem-

nalul reformat dorit.

Tranzistaarele sunt cere aratate pe

schema sau similare, de exemplu BC

109 7n capsul a metal lea. Se poate

+10Vo-----~----~~------~r-------~----------------~~~---c=r----~---'r-~220 220· J . : w o n

.L 100n 27K .L

'--------_- J.F.

Figura 2.

1K

calitatea semnalului (55B), ci este

folosita toemai pentru fenomen ul de

"distorsionare" .

Constructie ji reglaj

In canstructia montajului se

incepe cu sursa care trebuie s a

furnizeze a tensiune de 20 V/SO mAsi care trebuie sa. fie bine filtrata,

Sirnplitatea acestor scheme nu mainecesita comentarii, de aceea 0 sa

trecem la cateva piese de baza din

constructie, pe care trebuie sa Iedescriem. in primul rand, piesa derezistenta care se numeste filtrulelectro~ecanic rusesc EMF-SOO-3V

. ~i care e5te cel mai greu de procurat.In locul lui se poate folosi varianta

EMFO-SOOV-9,O sau, se pot gasi ~ialte variante pe care Ie vom arata

iar L~un LINK de lS-20 sp., eventu-al chiar mai mult. Reamintim c asarma folosita este Cu Em < j> 0,05

mm, dar se poate folosi ~i de

diametru mai mare - inductanta nu .

se modifica grosier, problema este ca

sarrna sa incapa In carcase.

Pentru reglajul reformatoruluiavem nevoie de un generator sauversatester (de preferat), osciloscop,

voltmetru de Inalta frecventa,

frecventmetru. [ncepem cu reglaJul

generatorului cu cuart de 500 kHz,incercand sa scoatem maximum desemnal din reglajul L

1-Lr Dand

semnal de J.F. prin A01, se cautaa se regia in primul modulator echili-

brat, din Pl,un minim de sernnal de

I.F. pe baza tranzistorului T2. lncer-

cam a da din nou semnal de J.F. pe

inlocui cu B(173 In capsula de plas-

tic. Tranzistoarele BF245 pot fi

Inlocuite cu BF256 sau KP303E,

KP103E, MPF101 etc. Diodele din

modulator sunt 1N4143 pe siliciu sau

se pot 7ncerca ~i diode cu germaniu,

seria EFD106 - EFD108 sau alte

tipuri.Un mic comentariu necesita ampli-

ficatorul de intrare, realizat cu r..A741

sau altul similar, care se alimenteaza

din sursa comuna de +20V prin artifi-

ciul rezistentelor Rw R35' de inju-

mataJire a tensiunii prin R 32, R 3 3 ~iprin

reglajul de volum cu T8. Pentru elimi-

narea parazijilor ~isemnalelor nedorite

s -a ptl5 un illtru pe intrare (FTJ)a carui

~ am testat-O la vechiul meu

cr~g personal, home-made.

~ ~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


AUDIO

Pentru dioda varicap D11 se

poate tncerca KVJ 05 sau doua diode

88139 coneetate In paralel. Se poate

renunta la sursa de 20V daca exeur-

sia detensiune pe dioda varicap (sau

grupul de diode) da variatia de

frecventa necesara, prin variatiaeapacidtii diodei. '

Urmeaza a se testa generatorul

"VI BRATOil. Pentru aceasta se seoate

condensatorul C23 ~i, 1'n punctu!

comun a l condensatoarelor C24

?i

rezistentei R25, se cupleaza un genera-

tor de J.F.Se stabileste frecventa tntre

10-50Hz si tr ep ta t. rn arin d 'nivelul

semnalulu{ se selectioneaza R*28 ~i

R* a cautandu-se obtinerea unui sem-

naT simetric pe iesirea de sarcina a

generatoruui VIBRATO, din Ps.

Dupa aeeasta, se Iipeste In montaj

-condensatorul C23, i ar f re c ve n ta ge-

neratorului VIBRATO se stabilestedin potentiatorul PrTn schema s-'au

intercalat si doua comutatoare K l,

K2, din c~re K l este un comutator

dublu - pri n el putandu-se conecta

sau evita reformatorul de semnal (se

ocoleste reforrnatorul).

K2' in pozitia inferioara duce la

amestecarea semnalului -d e iesire cu

eel de intrare, obtinandu-se' ferro-

menul de "eeou". 'Nivelul initial al

semnalului poate fi reglat din 1 \ atatin aceasta pozitie, cat si In pozitia

superioara cand se ali~enteaza din

divizorul rezistiv R35-R34.

Acest montaj se poate aborda siTn alte variante, una din ele ar fi cea

care foloseste filtrele din fosta ROC,

anume (MF200 + E-235, MF200 +

-310 etc.). MF200-E-0235 care se

gasesc in echipamentele telefonice

de curenti purtatori din tele-

comun icatii se pot face rost di n

casare sau din piesele de schimb.

Cei care poseda sau pot procura un

astfel de filtru si vor sa Tncerce mon-

tajul, vor folosi un oscilator cu cuart

pe frecventa filtrului - 200 kHZ:

folosind un cuart de aceeasi

frecvent5. sau,dubland frecventa

unui cuart de 100 kHz (mai usor deprocuratl" ,

Ceneratorul de reformare va tre-

bui sa functioneze si el in juru!

frecventei de 200 kHz, ceea ce

Inseam~a c a . bobinele lsi vor rnodifi-

ca impedanta (nurnarul de spire de la

bobinele L l ~ L 7 va trebui marit, idem

condensatoarele de acord). Trebuie

mentionat c a filtrele electro-

mecanice MF-200 au si conden-

satoarele de acord, de valoare fixa,

tropicalizate. De asemenea, filtrul de

iesire (FTJ)C17, R16, C18 din modu-

latorul 05-08

se va schirnba in sensul

rnaririi condensatoarelor la 22nF ~i

tatonarii rezistentei R16 - printr-un

semireglabil de 5' kD.

Tn rest, generatorul "VIBRATO",amplificatorul de iesire ca si cel deintrare, vor rarnane ~eschimhate.

~i mai interesant mi se pare a

aborda reformatorul plecand de la

utilizarea filtrelor ceramice - acestea

sunt relativ ieftine si se gasesc usor In

magazine, iar cel~ de 455 kH~ sunt

foarte uzuale, Desi am optat pentru

varianta cu filtru EMF500 pentru ca

aveam acest filtru, varianta cu filtre

ceramice mi se pare cea mai usor de

abordat, cel putin pentru inceput.

$(a)

1F§"-=l42~3

(b)

Trebuie specificat ca bobinele L 1,

L 2 raman aceleasi ca nurnar spire (se

poate regia orice diferenta de

frecventa din miez sau, in cel mai

ra u c az, se mai adauga spire), L3 ~i L 4

nu se mai folosesc, iar la generatorul

reform ato r, care va lucra in banda453-457 kHz, bobina L 7 va fi iden-

tica cu L1. Totusi, pentru a putea fi

folosit si ca un generator SSB sirnplu,

rnontajului din figura 2 i s-a pus atat

iesire sirnpla pentru SSB - prin iesire

p~ un divizor capacitiv, cat si ie~ire~utuala prin L '4 ! spre al 2- le~ modu-

lator. Bobina L '3 are 2 x 100 sp. eu

Em < p 0,05 mm, iar bobina L '4 este

bobinata peste L '3 ;;i are 20 spire din

acelasi conductor.

P~ntru cei care au acces la filtre

ceramice simple, cu trei terminale,

se prezinta In figura 4, schema elec-

trica a unui oscilator nepretentios ?ia carui frecventa se ajusteaza din

trimerul montatIn paralel pe con-

densatorul fix, care, la randul sau,

este in serie cu filtrul ceramic.

Din considerente de diversitate

a schemelor cat si a pieselor folo-

site, se lasa la latltudinea cititoruluiFigura 3

820

Alimentare

+9...+15V

FI

1-010p1

Figura 4

canstructia eablajului, cu mentiu-

nea c a montajul a fost construit pe

sticlotextolit dublu placat, .partea de

deasupra fiind folosita 1'n special

pentru punerea la masa a pieselor.

De asemenea, montajul final 5e

ecraneaza cu tabla cositorita si se

lnchide in eutie din tabla de' fier

cositorita, sau din acelasi sticlotex-

tolit dublu placat, ca ~i montajul pro-priu-zis. .

~T~E~H~N~I~U~M~..~N~r.~7~/~2~O~OO~ ~

c:::JT O 47K

!55kHZ

De obicei, filtrele piezo-ceramice

sunt cate doua in capsula, dar sunt si

simple - eu trei picioare, mai al~s

cele ce se folosesc in ealea cornuna a

radioreceptoarelor si televizoarelor.

Se prezinta In figura 2 schema de

obtinere a unui semnal SSB pornind

de la un generator cu filtre piezoce-

ramiee cu schema electrica si aran-

jarea terminalelor aratate In figurele

3a?i 3b.

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


AUDIO

AMPLIFICATOR DE PUT 'ERE ' DE 50TRANZISTORIZAT

g. .o :n Mo tee scu. . . . . . . . • . . .. • . . . . . . • . • . . • . . • . . . . . . . . . . • . • . • . • . • . • . . • . • . . • • . • . . • . . . • . • . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . • • .~ . ~ r . ~.m . ~ . . . • . • . . . . . . . . . .

Pentru cei avizati, schema ce

urrneaza apare ca 0 'adevarata anti-

chitate, fiind una din variantele

amplificatorului LECSON, aparut la

inceputul ani lor '30.

Performantele si calitatile sonore

II recomanda' ~i a~i pe acest "vete-

ran", alaturi de celebrul Quad 405

ce ramane Inca 0 piesa de rezisten~a

in domeniu.

Caracteristicile tehnice: .

- banda de frecventa reprodusa

20 Hz - 30 kHz, ~u 0 nelinea-

ritate mai mica de +/-O,5dB;

- puterea norninala de 50 W pe

o sarcina de 3 ohmi;

tensiunea de al imentare sirne-

trica de + I - 39 Vc.c.;- coeficientu! de distorsiuni

armonice sub 0,25% la puterea

norninala:

impedanta de intrare 27 kilo-ohmi; ,

tensiunea norninala Ja intrare:

0,7 V.

curent utilizata desi, tehnic este 0

solutie foarte buna,' asigurand distor-

siuni reduse. Oezavantajuf este legat

de faptul ca trebuie sa se asigure 0

stabilitate termica ridicata, lucru care

se poate realiza prin montarea lui T7

pe radiatoruf tranzistorilor finali. Un

alt avantaj al configurajiei etajului

final este reprezentat de posibilitatea

utilizarii de tranzistoare de medie

putere in etajele de intrare, ce con-

duce la reducerea notabila

a capacitatilor parazite si reducerea

distorsiunilor asociate. '

Tranzistoarele T3, T9 si diodele

02, 03, 04, 05 si cornponentele

aferente forrneaza ~ircuitul de pro-

tectie la suprasarcina si scurtcircuit.Pe~tru evitarea aparitiei oscilatii lor,

fa iesirea ampfifi~atorului' este

prevazut un circuit Boucherot (R33,

C10) si bobina L1 (30 sp. CuEm 0,3

mm, bobinate in aer, in doua straturi,

pe un suport cu diametrul de 10 mm).

Componentele ·or fi verificate

atent si vor fi de buna calitate. Oeoa-

rece ~u este prevazut reglaj de offset,

se vor utiliza, cel putin in primeleetaje, rezistente cu toferanta de 1%

sau foarte aie~t lrnperecheate. Con-

densatoarele vorfi cu poliester metali-

zat sau cu mica, cele de valori mici.Se va face a irnperechere atenta a

celor doi tripleti in ceea ce priveste

amplif icarea In curent, astfel ca sa ~u

avem abateri de peste 5% la un

curent de 3A.

Reglajul este foarte simplu ~i' se

limiteaza la stabilirea curentului de

repaos cu ajutorul lui R13 la a va-

loare cuprinsa intre 30-60 mA. C

c a t caracteristici le tripletilor sunt mai

apropiate, cu aat mai 'mic po ate fistabilit curentul de repaos.

Alimentarea amplificatorului se

va face de la 0 sursa simetrica

cu tensiunea de +/- 39V, nestabi-

lizata ~i filtrata cu condensatoare de

10.000 Il-F/63V.

+Ua=39V

R1 1R3 RS 150

D61R19 [ R21

15K lOOK 10K lK T12

tbt T5 150 ?;; T14

\.'2: B0140T0

2N3442

Tjv "-i\T2R16 sau echiv.

80440 ~ 04

390 ~ OAR404

~9

R12

01J 02 :: !

B013, R25R29

6D139 1 1 + C5 2,7K OR~404 OAA404 100 100

C2 1: ~J'VR13~

" T7~ G\ R26 R34

1,5~~R4 T8 e; 10OOK

2,2K ~ 8D139 BC108A C8 220 R31

: 10~ R22 0,27

17KC3

A9 Rl0 nepolar'zat- 150 5WLl.~

" . 681 + 100~ 2.7K C9 R23 OU16V : 10~ 150 R32 R33nC4 0,27 100~ :I10~ T9

~ nepolarizat R27 SW40V BC178A 3W25V R14

~

N R7 2,7K 220 Cl0

0-- lOOK Io,1~R28 R30 250Vcc

03 , . 100

100~RR404 Tl1T3 T4

04

80140 ~>- 80140

BO~

T15 • ORR404

®@= T6R17

BD139 R1B 390 BDX1BBO

27K C7 T13~ sau echiv

ls i R20 R~4f18D439

R5 A ~ ( ( R15. . . . 10K 1K

lOOK 15K 150

i ura -Ua = -39

·RllK

C

1 1

F g v

T

1

Schema electricii prezentata in

figura este relativ sirnpla: un circuit

de intrare ce lirniteaza banda de tre-

cere pentru minimizarea problemelor

de interrnodulatie, un amplificator de

tensiune cu perechile T1, T2 si T3,

T4, urmat de un etaj pilot T5, -[6, un

circuit superdioda pentru stabilizare

termidi ~i etajul final cu tripleti com-

plementari:T10, T12, T14~iTll, T13,

T15. Configuratia tripletilor nu este

~ ~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7

Constructia nu ridica probleme

deosebite fata de alte montaje simi-

lare.

Se recornanda montarea pe

acelasi radiator, cu izolare corespun-

zatoare, a tranzistorului T7 si a

tranzistoarelor ce compun-cei doi

tripleti: T10, T12, Tl4 si Tl1, T13,

T15. 'rranzistoarele T15 ~i T16 se vor

prevedea cu cate un radiator separat

de circa 15 cm2

Se poate procura din comert un

transformator toroidal de 250 VA ce

debiteaza in secundar 0 tensiune de

2 x 26 Vc.a. (se obtine a tensiune de

alimentare de 36,S'Vc.c. care reduce

usor puterea maxima la iesirea

amplificatorului. "

Cablajul imprimat se va proiecta

dupa alegerea componentelor uti-

Iizate, in varianta mono, pentru

cresterea diafoniei.

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


CQ-YO

RECEPTOR DE TRAFIC PE 9 BENZ.CU CIRCUITE INTEGRATE

ing . Eugen Bo lbo ri ci/Y07BEN••••••••••••••••••• 9 •••••••••••••••••••••••••••••••••• ~ ~ •••••••••• ~ ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Radioreceptorul prezentat poatereceptiona emisiunile din toate ben-

zile de radioamator de unde scurte

in telegrafie (CW) ~i e ll banda late-rala unica (SS8). Perforrnantele, Inceea ce p ri ve s te s e n si bi li ta te a , selec-

tivitatea, zgomotul, sunt compara-bile e ll cele realizate de aparaturain du stria la rn od erna , iar In privintacelorlalte aspecte ca manevrabi(i-

tate, design etc. acestea depind s i deflerul radioamatorului constructor.

[n componenta aparatului, a caruischema electronica este prezentata infigura, intra 8 circuite integrate carese produc fa S.c. ROMES S.A.

Bucuresti, 3 tranzistoare, de aseme-ea, de productie indigena si un

cristal de cuart care se poate procura

de fa S.c. ROMCUART S.A.Bucuresti. Receptorul are uri nurnar

circuit realizeaza un castig de 8dB in

cea mai defavorabila situatie, adica

In banda de 28 MHz. EI poate realiza

un castig mai mare fara rezistenta de120 ~hmi montara ln circuitJI de

iesire, In paralel cu bobina de soc

S( dar amplificarea nu este ~ni-

forma In toate benzile, avan d cad eri

mari In benzile superioare. Are 0

buna linearitate, deci este imun la

intermodulatie.

Filtrul de banda este clasic si

consta in 9 perechi de cireuite acor-

date cuplate, corespunzatoare celor

9 benzi comutabile cu ajutorul

comutatorului K'I cu 2 x 9 pozitii.

Datele constructive ale bobinelor

sunt aratate in tabelul 1. Ele se reali-

zeaza pe carcase cilindrice eu miezreglabil eu diarnetrul de 6,5 rnrn

Primul osci!ator si mixer constituie

al do ilea modul.' fntervalele de

frecvente prod use de oscilator sunt

astfel alese ineat dupa rnixare sarezulte prima frecventa intermediara

de 9 MHz. Aceste' intervale sunt

inscrise pe schema in dreptul

bobinelor L s ... L ,o ~iIn tabelul 2 . Se

mai observa c a in loc de 9 bobine se

folosesc numai 6, trei dintre ele

lucrand pentru doua benzi, inscrise

tot pe schema. Schimbarea benzilor

se face cu comutatorul 1 < 2 1x6

pozitii. Oscilatorul are schema

CLAPP, folosind tranzistorul T,. Con-

densatorul variabil CV, este de la

receptorul radio Mamaia sau Nordic,

prin utilizarea unei sectiuni mici.

Cealalta sectiune mica CV2 se aHa Inparalel cu bobina L8 ~i intervine,

8765

l ~ o ~ ~ o ; l :12:34

141312:111098

G234 557

121'\09B1

823 45 G

minim de eomponente pasive.

Valorile lor sunt indicate pe

schema. Numai bobinele sunt

numerotate in sensul firesc al mersu-

lui semnalului, deoarece ele trebuie

confectionate.

Aparatul se realizeaza In 5 mo-

d ule . P rim u l m o du l contine filtrul de

banda si ampl ificato'rul de ra-J

diofrecventa realizat cu circuitul

integrat CI'1, de tip ROB703. Aeest

' C t mF 173 ~

,6B e 107 ~

.9V

Figura

recuperate de la receptoarele

romane~ti cu tuburi, spira langa

sp t ra, conductor eupru-emai I.Numai perechea de bobine pentru

banda de 1,8 MHz se executa pe

carcase cu miez, cu patru santuri,

provenite de la aceleasi receptoare si

se bobineaza cu lita de radi~-

frecventa (LRF). Tntre' bobinele de

cuplaj i i cele acordate se prevede 0

distanta de 2-3 mm.

~_"'----1'0~

'K

3.31\

15K

:HB_C_'"'+---1'~i

deci, nurnai In banda de 28 MHz,

cea mai intinsa.

Mixarea se produce In circuitul

integrat CI-2, de tip ROB641. Acesta

inlocuieste traditionalul modulator

in inel 'CU" diode avand avantajul

atenuarii zero 5i realizarii unei bune

separari intre ~emnalele apl ieate pe

cele doua intrari (pinii 3 si 12). Ast-

fel, semnalele puternice' intrate in

receptor nu vor duce la fenomenul

~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7/~2~O~O~O -----(1)

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


de tarare a frecventei oscilatorului.ln

plus, are si a irnpedanta mare der r

iesire si nu amortizeaza circuitul

o;cilant conectat aici.

pot utiliza medii frecvente de la

receptoarele rornanesti tranzisto-

rizate, datele infasurarilor fiind

aratate in tabelul 3. r

CQ-YO

separat pe a mica placupi de circuit

imprimat, ecranat, ceea ce ar constitui

al patrulea modul. E l va fi p!asat la

15-20 cm de modulul al treilea.

Tabelul 7

Banda L " L 4 L 2, L 3 C1 C3 C2

[MHz] Nr. spire/ G l conductor [pF] [pF]

1,810-1,850 10/0,15 4 x 12/LRF 330 51

3,500-3,800 7,0/0,15 24/0,22 330 47

7,000-7,100 3,5/0,4 14,5/0,4 240 10

10,100-10,150 3,5/0,4 14,5/0,5 150 7

14,000-14,350 3,5/0,4 12,5/0,5 100 6

18,068-1S,168 3,5/0,5 10,5/0,5 82 7I

!

21,000-21,450 2,5/0,4 9,5/0,6 62 3

24,89-24,99 2YOA 8,5/0,6 50 3

28,000-29,700 2,5/0,4 7,5/0,6 50 4Q~_,

AI treilea modul cuprinde filtrul

de frecventa interrnediara pe 9 MHz,

conectat la ie~irea mixerului campus

din circuitele oscilante cuplate, avand

bobinele L'I ' LJ2I L,3' amplif icatorulpe 9 MHz cu circuitul integrat CI-3,

de tip ROB703, care realizeaza 0

arnplificare de min. 15dB

~i al doilea schimbator de frec-

venta cu circuitul integrat 0-4, de

tip ROB641, din care rezulta a

doua frecventa interrnediara de455 kHz. r

AI doilea oscilator este de tip

COLPITIS, cu tranzistorul T2 Iucrand

pe frecventa de (9000 + 455) kHz sau

(9000-455) kHz. Amatorul mai pre-

tentios poate folosi aici un oscilator

cu cuart. La iesirea CI-4 se afla filtrul

cu sele~tivitat~ concentrata, campus

din circuitele oscilante cu bobinele

L15, L16'L'7' L18'L20. Pentru telegrafie,In caz de nevoie, se utilizeaza filtrul

cu cuarJ:In punte. Cu potentiornetrul

de 25 kohmi lin. se regleaza banda de

trecere, iar cu condensatorul variabil

CV3 de 15 pF se alege banda laterala,

superioara sau inferioara,

Urrneaza ampl ificatorul de frec-venta interrnediara pe 455 kHz cu

circuitele integrate 0-5 si CI-6,

ambele de tip ROB703, 'cuplate

inductiv prin L21, L22. Amplificarea

se regleaza cu potentiometrul de 5

kohm lin/1 W, prin mo'dificarea tensi-

unii de alimentare.

Ambele etaje realizeaza un castig

de minim 60 dB la 0 asemenea

frecventa relativ joasa, Pentru con-

fectionarea bobinelor Lll ... L25

se

De mentionat c a datele bobinelor

sunt orient~tive. Daca constructorul

dispune de altfel de carcase, va tre-

bui sa-?i determine singur numarul

de spire necesar, ceea ce nu se poate

face fara un dip-metru. Rezistoarele

vor fi toate de 0,5 W. Con-

densatoarele din circuitele de

radiofrecventa vor fi de tip styrof lex.

Decuplarile sunt necesare numai

pentru oscilatoare, circuitele inte-

grate fiind prevazute prin constructie

cu circuite de decuplare (a nu '5e

amite condensatoarele de decuplare

de la pinul 4 pentru ROB703 si de lapinul 1 pentru ROB640). r

Se va ecrana legatura oscilatorului

cu pinul 3 de la CI-7. Daca oscila-

torul tine de modulul al treilea,

exista posibilitatea ca semna!ul pro-

dus de el, sa fie receptionat deamplificatorul pe 455 kH~ si indi-

catorul de acord s a indice semnal. fara

sa existe semnal la intrare (incident).

Urrneaza amplificatorul de

audiofrecventa cu circuitul integrat

0-8, TCA 150, care ofera si el un

ca~tig de circa 40 dB cu un difuzor de

8 ohmi, puterea de iesire este de 2W.

Daca se doreste s( un indicator de

acord, se scoateo priza de la spira acincea pana la a zecea de la masa de

Tabelul2

IntervalulBobina

N r. spire Q[MHz] ¢ conductor p

10,75-10,95 L s 11,5/0,6

5,55-4,95 L 6 35/0,2

15,85-16,15 L7 9,5/0J5

18,95-20,75 L8 7,5/0,75

9,065-9,175 Lg 12,5/0,6

11,95-12,50 L,o 8,5/0J5

Detectorul de produs lucreaza cu

CI-7, tot de tip ROB641. Osci latorui

cu tranzistorul Ty tot. de tip COL-

PITTS, cu frecventa de (455 ± 1)

kHz, are posibilitat~a de a i se regia

frecventa prin rnanevrarea poten-

}iometrului de 100' kohmi care pola-

rizeaza dioda varicap BB139. Se

poate receptiona astfel una din cele

doua benzi laterale. Este bine ca

acest al treilea oscilator sa seexecute

pe bobina Lw in functie de aparatul

magnetoelectric de care se dispune.

La aceasta priza se leaga puntea

redresoare cu diodele D, 234 care

alimenteaza aparatul de (0 ;0 5 - 0,5)mA proven it de la magnetofoane sau

unele casetofoane.

AI cincela rnodul este blocul de

alimentare. Transformatorui de retea

TR trebuie sa furnizeze tensiunea'de

12V, la un curent de 250 mA ?i se

~ T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


CQ-YO

poate procura din comerr sau se

poate confectioria.· Suprafata rniezu-

lui, 4 cm2 ,' nurnarul de' spire in

primar '2750 cu conductor cu

rnetalica. Nu s-a prevazut dispozitiv

de control automat al amplificarii

CAA, de multe ori inutil in traficul de

radioamator. Reglarea incepe cu

fica apoi daca filtrele acopera ben-

zile, largimea fiecarei benzi fiind

data de valoarea condensatorului de

cuplaj C2, care este critica: valori

Tabelu13

Bobina Frecven}aNr. spire!

Observatii<! > conductor

,.

LIl'L14 9MHz 10/0,15

L12, L13 "10/0,15 3/0,15 L13peste L12

L15, L16 455 kHz 50/0,1 70/0,1 L15peste L16

L17, L18, L25 "70/0,1 -

L19, L

20 -~ "70/0,1 20/0,1 L

20peste L19

L21, L" "70/0,1 20/0,1 L20 peste L21

LZ3' L'4 "70/0,1 20/0,1 -

. . 51152 - 50/0,15 Inel ferita cu

-,Ipunet alb

I$ = 8-10 mm

diametrul de 0,15 mm, nurnarul de

spire In secundar, 150, eu conductor

cu diametrul de 0,4-0,5 mm. Dupa

redresare cu puntea 1 PMl s i filtrare,

rezulta tensiunea de 15\1 pehtru

alimentarea circuitelor' integrate

arnpiificatoare. Deoarece· osci!a-

toarele tranzistorizate sunt foarte

sensibile la variat iile tensiunii de ali-

mentare, se irnpune ca acestea sa fie

alimentate cu tensiunea stabilizat5

de 9 V de la circuitul integrat CI-9,

de tip LM317, care ofera 0 foartebuna stabilizare. A nu se utiliza

diode Zener. Tot la 9 V se ali-

meriteaza circuitele integrate de

ixare (ROB641).

Alte arnanunte rezulta din

schema. Ecranarea este necesara

numai la modulul al doilea, de

asemenea, easeta aparatului va fi

ing. EugenBolborici

ajustarea valorii rezistentei de

120 ohmi din blocul de alimentare,

pana cand se obtine 0 tensiune stabi-

lizata de (9 ± 0,5) volti. 5e acordeaza

apoi circuitele ~sci!ante ale

amp!ificatorului de 455 kHz

aplicand semnal pe pinul 10 al CI-4.

Se aplica apoi semnal de 9MHz pe

pinu! 10 al 0-2. Se cauta semnalul

actionand miezul bobinei L14, apoi

se acordeaza filtrul rie 9 MHz, Lll "i

L12

. Urrneaza acordarea circuitelor

primului oscilator din miezurilebobinelor L5 ... LlO ?i din trimerii CT,

urmarind sa se obtina intervalele de

frecventa indicat~. Se acordeaza

apoi filtrele de banda din miezuri!e

. bobinelor L1, L2 ~ Ly L4, pentru

fiecare banda In parte aplicand la

intrare semnale avand frecventa

centrala a benzii respective. Se ve~i-

• Nascut la 14 septembrie 1938 in

Constanta.

• Fiu de ~arinar radiotelegrafist pro-

fesionist, a fost din copilarie atras

de carti, reviste si piese radio aflate

In cas~, dar dat~rita prohibitiei de

a poseda un radioreceptor, ~bia In

. clasa a VIII-a a construit primul

aparat cu galena.

• Au urmat apoi mai multe con-

structii cu tuburi.A '

• In anul 1960 a devenit radioama-

tor receptor; apoi In 1974 radio-

amator de ernisie-receptie

prea mici, duc la Ingustarea benzii

de trecere, valori prea mari largesc

banda, dar apare posibilitatea

depasir!i eu mult a cuplajului critic,

care faceca In interiorul benzii sa

apara 0 slabire pronuntata a sem-

nalului. .

La toate aceste reglaje trebuie

folosite si difuzorul si S-metrul

aparatului. '

Oscilatiile locale ale celor trei

oscilatoare, care se aplica pepinii

12 a CI-2, CI-4 CI-7, nu trebuie saaiba 0ensiune mai mare de 250 mV

efectiv, . valoare specificata in fi~a

tehnica a circuitului ROB64·1.ln

acest sens se ajusteaza elementele

pasive notate cu asterisc (* ) din cir- .

cuite!e respective.

o constructie rneoanica rigid5

asigura obuna stabil itate aparatului.

• A construit jii publicat radiorecep-

toare, radioemitatoare, aparate de

rnasurat.

• Esfeautorul cartii "Initiere in radio-

ganiometria de arnator", editura

Sport-Turism, 1985.

• Este absolvent al liceului "Unirea"

din Turnu Magurele ~i al Facultatii

de Electrotehnica din Craiova.

• Actualmente este profesor la

Grupul Scolar Industria! Energetic

Craiova.

~T~E~H~N~I~U~M=-.~N~r.~7~/=2~OO~O~' ~ ~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


CQ-YO

RECEPTOR SSB CU 3 CIRCUITE INTEGRATEin g . D in u Costin Z amfir es cu /Y 0 3EM

. . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . • • • • • • • • • • • • • • • . • . • . . . . . . . . . • . . . . . . . . • • • . . . . . • . . . • • . . . . . . . . . . . . • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • . . .

Cei care au realizat deja con-

structii de receptoare cu conversie

dire~ta (sincrodine), au rarnas placutimpresionati de raportul mare perfor-

manta/pret. Neavand decat doua sau

trei circuite acordate, fara a necesita

fil tre RFscumpe sau eristale de cuar],

ele permit receptia atat a emisiunilor

SSB, cat ~i a emisiunilor telegrafiee.

Se obtine 0 bun a sensibilitate si 0

stabil(tate de frecventa adecvata

receptiei SSB, mai ales In benzile

inferi~are (160 rn, 80 m si 40 m) uti-

lizand oscilatoare simple'. Detectorul

de produs utilizat trebuie sa aiba 0

buna .rezistonta" la intermodulatii,

mai ales atun~i cand se utilize~za

circuite de intrare cu acord fix (de

banda larga), De~i de obicei aceste

receptoare nu au sistem AGC, totusi

au alte avantaje care Ie rnaresc atrac-

tivitatea, cum ar fi: lipsa inter-

fcrentelor provocate de frecventa

imagine si de frecventa intermediara

(care nu existahsi po~ibilitatea de a

obtine selectivitatea in AF cu ajutorul

unor filtre ieftine (de obicei, filtre

active RC).

Totusi, principalul dezavantaj al

sincrodinei rarnane acela de a nu

putea elimina interferentele din

banda laterala nedorita. La receptiaCW, lucrurile se prezinta si mai rau:

to ate statiile se aud In d~ua pozitii

apropiate, In jurul punctului de batai

nule Czero-beat"). Daca banda este

linistita, receptia poate f accep-

tab(la, optandu-se eventual pentru

una din pozitii. Dar 1 1 1 caz de trafic

intens (concursuri), sincrodina "face

bW ' cu greu.Acest inconvenient major al

receptorului eu conversie directa se

paate elimina dear utilizand 0

schema compl icata (eu doua detec-

toare de prod us si cu retele defa-

zoare cu 900

in RF 1i AFl,' analoagametodei defazajului de producere a

semnalului SSB. Cu aceasta schema

statiile CW· se aud intr-un singur

punct de pe scala (receptie

IImonosignal") si banda laterala

nedorita (de fapt,' unul din cele doua

canale de comunieatie adiacente)

este IIcuratata" de interferente. Dar

dispare principalul avantaj 'al sin-

crodinei cJasice: simplitatea ?i lipsa

necesitati] unor reglaje delicate.

c> 0

'"+ .jCD

~

0u, CW 0

~+ i H::l.

0

0

~

::l.

1.6

'"0~CD

;:~O1-01 c

0 NCD

: ! ; i'" ! 0

co0

D~;;

{\J <D c:

0 «;:

1 5

~

ee l

~ : s. ! 2 '

L L

o,a

LL> . .:;;8WID

~ ~T~E~H~N~IU==M~.~N=r~.~7~

coo

N

I::;

. .. .. ., .J V o . . .. .. .. ..~ ~" ' : -

"I.

o

'"

·dSN

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


CQ-YO

o alta solutie ar fi sa spunem

"adio" receptorului nostru sin-

crodina , multumindu-i c a ne-a intro-

dus in lumea radioamatorilor de

unde scurte si sa trecem sa realizarn

primul receptor superheterodina

(pentru emisiuni SSB si CW, fireste)

Utilizand In lantul de frecventa i~ter-

mediara un filt~u SSB adecvat, rea-

liz am 0 excelenta selectivitate fata

de canalele adiacente si receptia {a

fi mult mai "linistita". De asemenea,

acordul pe emi~iunea dorita nu va

mai fj dificil ca In cazul sincroclinei,

necesitand doar 0 "calificare"

minima.

Dar superheterodina vine si cu

dezavantajele specifice (interterente

prod use de frecventa imagine si de

frecventa intermediara , interm'odu-

lapi suplirnentare etc.), rnai ales In

cazul superheterodinei cu dublaschimbare de frecventa si prima

frecventa interrnediara v'ari~bila.

De aceea. este de dorit ca prima

superheterodina s a fie fara dubla

schimbare de frecventa si sa fie

monobanda, cu circuite'de intrare cu

acord fix, pentru a se evita 0 alta

"problema" a superheterodinei:

acordul .monobuton" (problema

alinierii).

Pe cei care nu au suficienra

rabdare ~i vor ca dupa primul recep-

tor sincrodina (probabil unicul) sa

aiba deja un receptor super-

heterodina ultra performant, Tisfatuirn sincer sa-si cumpere un

receptor (sau transceiver) industrial,

fie si IIsecond hand",

Schema din f igura 1 este desti-

nata celor care considera di nu si-au

Incheiat .cariera" de constructor

radio odata cu realizarea unui recep-

tor sincrodina. Fara a fi un montaj

ultra performant, se pot obtine prin-

cipalii parametrii calitativi ai unui

receptor superheterodina cu eforturi

minirne ~i montajul poate constitui

un excelent "camp experimental"

pentru cei ee cred ca se mai poate

"Invata" ceva. Raportul perfor-rnanta/investitie este superior multor

proiecte si~ilare care fac insa

derogari inadmisibile de la obtinerea

unor performante de baza, cum ar fi

stabilitatea frecventei. selectivitatea

sau atenuarea frecventei imagine,

Elementul .cheie" este filtrul SSB,

de tip electromecanic, pe 500 kl-lz. EI

este usor de procurat, la un pret mai

mic d~cat al unui filtru cu cuarturi pe

9 MHz, iar receptorul nu n~cesita

multe bobine si 0 sehimbare de

frecventa aditio~ala ca In cazul uti-lizarii [(Itrelo; LC

Acest filtru SSB rezolva transant

problema selectivitatii fata' de

canalul adiacent. EI poate fi 'utilizat

pe viitor In primul transceiver auto-

construit, asa c a este 0 investitie

profitabila. Evitati sa utilizati filtre ~u

cuart construite' de lIami~i", chiar

dad par mai ieftine! Aceste filtre

construite IIpe genunchi" nu ofera, In

cele mai multe cazuri, decat perfor-

rnante modeste (chiar mai slabe

dedt un filtru LC adecvat). De

asemenea, nu va lasati amagiti deschemele de superheterodina fa;a fil-

tru SSB, prevazute cu circuite AFI

clasice (pentru AM); aceste scheme

nu solutioneaza problema receptieimonose~naJ si receptoarele acestea

functioneaza ~ai degraba ca 0 sin-

crodina prevazuta la intrare eu un

etaj de conversie.

Folosirea unei reactii pozitive In

AFI (vestitul montaj "MULTI Q") sau

alte paleative nu rezolva problema

selectivitati i SSB.

Exami~and schema din f igura 1,

se observa ca, In afara de filtrul

EMF-SOO V si de cuartul aferent

(500 kHz), su~t necesare' 5 bobine,

3 circuite integrate, un condensator

variabil si un difuzor! Binelnteles,

apar si ceva piese marunte RC'

S~hema perm i te recepti a benzi i

de radioamatori de 80 m,' deoareceaici se poate rezolva simplu atat

Circuitele integrate CII ~i CI2

Indeplinesc rolurile de schirnbator

de frecventa (SF), respectiv detector

de produs '(DP), Se utilizeaza multi-

plicatorul din CI TAA661. Oscila-

torul local, respectiv oscilatorul de

purtatoare (necesar detectiei de pro-

dus) sunt realizate cu ajutorul arnpli-

ficatorului-l imitator existent In cele

doua circuite C i1 1i 02· Nu exists

etaje ARF ~i nici AFI . Circuitul CI3reprezinta blocul AAF.

Deoarece SF si DP/sunt active,

ele contribuie substantial la amplifi-

carea globala, care este de circa 120

dB (fara AGC)_ In revista RADIO-

ROMAN nr. 3/4 din 1996 este data 0

varianta simplificata a acestui recep-

tor doar cu SF~i DP (fara etaje ampli-

ficatoare propriu-zise).

Schema prezentata in f igura 1

prevazuta cu AAF are insa si circuitAGC, ceea ce face ca receptia sa fie

mult mai cornoda. Neexist~nd etaj

. AFI sau ARF, cititorul se poate intre-

ba unde se aplica semnalul de co-

rnanda AGC obtinut prin redresarea

sernnalului audio Etajul cornandat

este chiar detectorul de produs ;

"adancimea" de reglare nu este prea

mare (40-46 dB), dar utilizand si un

atenuator in trepte la intrare ( f[gura

2) se pot receptiona atat semnale

puternice, cat si semnale slabe.

Reglajul nivelulu'i audio se face In

trepte (de ci rca 10 dB) cu ajutoru!

comutatorului K . S-a evitat utiiizareac1asicului potentiornetru, care mai

Ka a

De [a antsna

(sau de lacircuitul deadaptare eu antena) L- .___ ___J

Figura 2

problema atenuarii frecventei ima-

gine (fara ARF, fara dubla sc'himbare

de frecventa), cat si obtinerea unei

bune stabilitati d~ fre~venta (fara

VFX, fara sintetizor de frecventa)

Oscilatorul local lucreaza intre 4 si

4,3 MHz ~i poate fi realizat cu '0

buna stabilitate electrica ?i

rnecanica, fara a 5e lua masuri

exceptionale 1n acest sens.

La receptor(RX)

K- 2 sectiuni x 3 pozitiia= OdB

b::: aprox.10 dB

c :::aprox. 20 dB

devreme sau mai tarziu "haraie", din

cauza uzurii. Puterea audio este limi-

tata de!iberat la circa 0,5 W.

Sa examinam acum schema In

detaliu. Cireuitul de intrare consta

dintr-un filtru trees-banda compus

dintr-o celula Tn Tl rnodificata, Cele

doua circuite derivatie, precum ?i cir-

cuitul serie (cu L2) se acorda "pe ma-

xim" In mijlocul benzii (3650 k+lz).

~T~E~H~N~I~U~M~.~N~r.~7~/~2~OO~O~ ~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


~l CQ-YO

Conectarea circuitului serie seface

la 0 priza capacitiva (1/2), ceea ce

perrnite utilizarea unei bobine L2

rezonabile (din circuitele AFI de 455

kHz, unde rezona cu un condensator

de 1 nF). Solutia clasica de conectare

directa la capetele "calde" alebobine!or L, ~i L3 necesita 0 bobina

L2 de patru ori rnai mare ~i un con-

densator de patru ori mai mic (3 pF),

ce devine comparabil cu capacitatea

parazita a bobinei.

Filtrul este "terminat" Ia capete pe

rezistente de circa 660 Q. La iesirea

filtrului' conteaza rezistenta' de

pierderi deriva]!e a bobinei 'L3 (nu

este ideala) in para!el cu rezistenta de

820 Q; impedanta de intrare la pinul

12 este foarte mare si nu conteaza.

La intrarea fil tru/lui conteaza an-

tena, care In cazul ideal ar trebui sa

prezinte 50 Q Datorita conden-satorului de 220 pF, se poate arata c arez istenta de 50 Q "apare" in paralel

~u bobina L" ca ?i cum ar fi 82.0 O.

lrnpreuna cu rezistenta derivatie a

bobinei L1 se obtine ctrca 6606..

Performantele circuitului de intrare

sunt obtinute doar daca filtrul este

acordat 'coreet si "terminat" corect.

Dad\ antena nu prezinta. 50 0, banda

filtrului (care, In mod normal, este de

circa 300 kHz) se Ingusteaza ~i sen-

sibi I itatea variaza mult In banda 5e

recornanda utilizarea unui circuit de

adaptare (transmatch) care poate

adapta aproape orice antena )ong

wire" de "0 '" 35 m lungime (mai

corect ar fi "random wire:").

frecven]ei intermediare de aproape50 dB, deoarece este un filtru Butter-

worth de ordinul 3 (in conditi ile "ter-

minarii" pe rezistentele corecte), prin

urmare este de preferat unui simplu

circuit derivatie sau unei perechi de .

circuite derivatie cuplate intre ele(solutii ciasice). Acestea pot da

atenuar: mari pentru frecventa ima-

gine doar daca sunt acordabile (deci,

ar apare necesitatea unui conden-

sator variabil dublu sau triplu, pre-

cum ?i temuta problema a Ifali-

nierii"). Filtrul din figura 1 este cu

acord fix si se acorda 0 data pentru

totdeauna. EI ofera si 0 amplificare In

tensiune de circa 6'dB.

Oscilatorul local este realizat cu

amplificatorul-limitator din TAA

661. Intre iesirea 8 a amplificatorului

si intrarea 6 ~ste conectata 0 retea de

~eaqie pozitiva selectiva, compusadin bobina L4 ~i condensatoarele de3,3 nF. La frecventa de rezonanta a

acestui circuit, fa~a introdusa ~ste

zero. Deoarece intrarea.f a amplifi-

catoru lui este nei nversoare, reacti a

este pozitiva si vor apare oscilatii,

deoarece amplificarea In bu~la

amplificator + retea de reactie este

mult rnai mare c~ unitatea. Amplifi-

catorul intra in limitare si la iesirea 8

forma de unda este dreptunghiulara

(circa 140 mV varf-la-varf) pentru 0

plaja foarte Intinsa a amplitudinii

tensiunii sinusoidale de la intrarea 6

(0,5 ... 500 rnvef). Circuitul acordatreface forma de unda sinusoidala

eiiminand armonicele, astfel ca

amplificatorul este "atacat// cu tensr-

ANTENA

L = 30 spire < l> 0,8 mmbobinate soira !anga splra,

pe carcass < l> 30 mmeu prize din 5 in 5 spire.

L La receptor (RX)aprox. 25[.lH sau !a atenuator

Figura 3

Acest circuit aduce si un aport la

amplificare si la atenuarea frecventei

imagine. In figura 3 este data sche~a

unui circuit de adaptare simplu in f.In lipsa unui transmatch, ar fi necesar

sa retusarn reglajul la acordul In

banda, actionand asupra miezului

bobinei L,,' ceea ce este inacceptabil.

Filtrulutilizat ca circuit de intrare

perrnite obtinerea unei atenuari a

une sinusoidala, lesirea de la pinul 8,

de mica impedania (50 Q) poate fi

utiliz ata . pentru conectarea unui

frecventrnetru numeric sensibi I , fara

a se afecta p rea IIIu 1 t frecventa

oscilatorului.

Atragem atentia asupra faptului c aIlU se pot realiz~ oscilatoare LC sta-

bile cu TAA 661 peste 7 ... 8 MHz,

utilizand conflguratia din figura 1,

deoarece pe masura ce creste

frecventa, faza amplificatorului

difera din ce in ce mai mult de 0°!

Astfel In jur de 14 MHz, faza intro-

dusa de amplificator este aproape

90° si nu poate fi compensata prin

dez;cordul circuitului LC. Chiardaca se reu~e?te intrarea In oscilatie

la 9 MHz (de exemplu) stabilitatea

este foarte proasta, deoarece faza

i rn po rt an ta i ntr od us a de amplificator

depinde de temperatura cipului, ten-

siuni de alimentare etc.

Totusi, dacaTn locul circuitului

LC se utilizeaza un cuart, se pot rea-

liza oscilatoare viabile ~u amplifica-

torul-limitator din TAA 661 pana la

12 ... 15 MHz, deoarece cuartu I are

o putere de fixare incornparabil mai

mare dedit a unui circuit LC.

Tn consecinta, este de retinut c

faza prea mare'i ntrodusa de ~mpl ifi-cator deterrnina limitele de frecventa

in care se poate realiza conditia de

oscilatie si nu scaderea arnplificarii

eu fr~cve'nta, deoarece "rezerva de

arnplificare" rarnane suficienta,

Tnceea ce priveste multiplicatorul

electronic din TAA'661 , acesta poate

fi utilizat cu succes ca mixer sau ca

detector de produs pan a la frecvente

de 40 ... 50 MHz, de la care incepe

sa scada panta de conversie; la aces-

te scheme se va aplica direct la pinul

6 oscilatia locala produsa de la un

oscilator separat (realizat cu tranzis-

tor), amplificatorul-limitator jucandacum rolul de "interfata" intre VFO

si mixerul propriu-zis. Aceste pre-

~izari s-au facut cu scopul de a scuti

u5uferintele" celor care vor sa m

difice s~hema din Figura 1 (de pilda,

cu filtru de 9 MHz pentru reeeptia

benzii de 14 sau 21 MHz). '

Conexiunea in tre arnpl ificatorul

[imitator (folosit fie ca oscilator, fie ca

buffer) si mixer este interna, astfel ca

in orice conditii rnixerul lucreaza in

comutatie, ava'nd aceeasi amplificare

indifere'nt daca tensiun~a la pinul 6

variaza III limite apreciabile (asa cum

se intamp!a la majoritatea 'oscila-toarelor). Spectrul de frecvente este

identic cu cel de la iesirea unui mixer

cu 4 diode In inel ( tecretic), deoarece

este tot un mixer dublu echilibrat de

tipul comutator-inversor.

Pentru functionarea ca mixer la

receptie sau ca detector de produs

(figura 1), problema echilibrarii nu

este esentiala si pe schema nu s-au

prevazut 'elem'ente de reglaj fin al

echilibrarii.

~ ~ ~T~E~H~N~I~U~M~e~N~r~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


CQ-YO

lesirea mixerului este la pinul 1

unde este conectat un circuit acordat

(cu Ls ) ' respectiv un f i l t r u trece jos l a

detectorul de produs (un simplu eon-

intern si este necesara ut ilizarea unui

conde~sator de euplaj (4, 7 nF la SF

~i 10 nF la OF, In figura 1).Polarizarea pinului 12 se face extern

H 13

decuplare

M = multiplicator

AL = amplificator limitatorSTAB = stabilizator

12T1

T2

14

2

8

Figura 4

dB dB

la pinul 6 apare 0 tensiune sinu-

soidala,

Oscilatorul poate lucra si daca se

elirnina rezistenta de 330 . h si con-

densatorul de 1 0 nF. '

Filtrul eleetromecanic este de

tipul cu banda laterala superioara,

deoarece la sehimbarea de frecventasemnalele BLl receptionate In banda

de 80 m de la pinul12, apar la iesire

(pinul 14) cu speetrul inversat (BLS).

Daca se dispune de un filtru EMF-

500 N (eu banda laterala inferioara)

s-ar putea modifica oscilatorul pe

3-3,4 MHz, dar este bine sa se

respecte schema din figura 1, pentru

a fi scutiti de anumite necazuri supl i-

mentare (In afara de bobina L4, tre-

buie modifieate si eondensatoarele

de 1 nF ~i 150 pF'pentru a se obtine,In cont inuare, aeoperirea nscesara).

o alta solutie, valabila In eazul uti-lizarii unui 'filtru EMF 500 N, este sa

pastrarn configuratia din figura 1, dar

sa utilizarn un cuart de 496,3 kHz,

EMF 500V

P = 500

(a)

densatorde 4,7 nF care apare in

paralel cu rezistenta de sarcina de

8,5 kn din eip). Culegerea semnalu-

lui se face 'insa la pinul 14 dupa ce

semnalul "a trecut" printr-un repetor

pe emitor. Astfel, impedanta de iesire

este mica si totodata se r~alizeaz'a.o

reparare a'iesirii de circuitele de la

pinull. '

In figura 4 este data 0 schema

bloc sirnplificata a eircuitului TAA

661. Intra rea mixerului (sau a detec-

torului de produs) este 12, unde tre-

buie sa se aplice tensiuni nu mai

mari de 10 ... 20 mVef. Aeeesul se

face prin intermediul altui repetor,

ceea ce asigura 0 irnpedanta mare de

intrare (T1). In figura 4 se 'observa ~i

pinii 2, 5, 7 si 13, care trebuie decu-

plati in 'orice circumstanta.

Pol~rizarea la pinul 6 este asigurata

EMF 500N

(b)

Figura 5

de la pinul 2 (iesirea de 3,5 V a sta-

bilizatorului) pri~ intermediul rezis-

tentei de 820 n (la SF) si prin inter-

mediul bobinei de iesi~e a filtrului

electromecanic ( la D.P.). De aseme-nea, pinul 1 se conecteaza printr-un

condensator de blocare la even-

tualele cireuite exterioare, pentru a

nu deregla sistemul de polarizare

intern.

Osci latorul de purtatoare aferent

D.P. este realizat tot cu amplifi-

catorul-limitator, dar are in bucla

de reactie un cristal de cuart. La

frecvenra de rezonanta sene

(500 k'Hz) a acestuia, 'semnalul

"trece" de la 8 fa I) divizat, dar

cu aceeasi faza si se realizeaza

reactia p~zitiva n~cesara amorsarii

oscilatiilor. Totcdata, arrnonicele (a

treia, ~ cincea etc.) sunt eliminate ~i

dB

----;-~---£._-+....(kHz)500

tP =496,3

(e )

dad filtrul are banda de treeere de

3,1 kHz (la 0 atenuare de 6 dB), asa

cum precizeaza datele tehnice,frecventefe respective fiind 496,6 si

499,7 , kHz. Caracteristica d'e

frecventa este sirnetrica. noua

purtatoare fiind arnplasata tot la

punctul cu 0 atenuare de circa 20 dB

ca si cea originala (de 500 kHz).

In acest mod demodularea sem-

nalului BLS din frecventa interme-

diara (flgura 1) se va facecorect, fara

rasturnarea spectrului audio. In

figura 5 se arata modul coreet de

amplasare al pu rtatoa rei la filtrele

EMF 500 V si EMF 500 N gandit de

fabricant (figura Sa si 5b), precum si

varianta de utiliza;e a unui filt(u

EMF 500 N la demodularea BLS

(figura 5c).

- continuare In numsrul viitor-

~T~E~H~N~I~U~M~.~N~r.~7~/~2~OO~O~ ~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


lABORATOR

LABORATORUL ELECTRONISTULUI. APARATE DE MAsuRA .GHID DE UTILIZARE (VI). Frecventmetre digitale

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 11 ~~~ ~.«:~~~.~.~~~~- urmare din nr. 4/2000 -

Dupa ce in preeedentele episoa-

de ale acestui serial am trecut in

revista trei dintre cele mai impor-tante categorii de aparate din labora-

torul de electronica (sursele de tensi-

une, generatoarele de semnal si mul-

timetrele digitaie, vorn prezenta ineontinuare 0 alta categorie de apa-

rate, la fel de importanta in aetivi-

tatea de laborator. Este yorba despre

frecventrnetrele numeriee (digitale),

dintre care yom prezenta pe scurtprincipalele trei tipuri (E-0204,

E-0205 si E-0208) care au fost reali-

zate in rara noastra la intreprindereade profil, IEMI.

1. F RE CV EN TM ETRU L N UM E RIC

E-0204

Este un aparat realizat eu circuite

integrate, fiind destinat masurari:

freeventei semnalelor eleetriee in

domeni'ul 40 Hz + 300 MHz.Marimea rnasurata este aflsata

prin 8 cifre (dispozitive cu 7 seg-

mente realizate eu diode eleetrolu-miniseente). De asemenea, se indica

automat: virgula, unitatea de masura,depasirea registrului de rnasurare.

Masurarile se afectueaza direct(pe born a A) pentru domeniul 40 Hz

740 MHz ?i prin divizare cu 10 (pe

borna 8) pentru domeniul 40 Hz -;-300 MHz.

Caracteristici tehnice

• lntrarea A

- Domeniul de frecventa: 40Hz 7 40 MHz; ,

Domeniul de tensiuni: selec-

tabil cu un atenuator eudoua pozitii. Pe pozitia xl:

25 mVer'500 mV / pentrusemnale sinLisoidal~ si 100

mVvv-l,5 Vvv pentru impul-suri eu durata mai mare (sauegala) de 10 ns.

Pe pozitia xl 0: 250 m Vef-5

Vef pentru semnale sinu-

soidale ~i 1 Vvv-5 Vv v pentru

impulsuri eu durata mai

mare (sau egala) de 10 ns.

Modul de lucru se alege euajutorul unei claviaturi eu 3

pozitii: impulsuri negative,semnal sinusoidal ~i impul-

suri pozitive.

lmpedanta de intrare: 1 MD.in paralel eu 45 pF.

- Tensiunea maxima admisa la

intrare: 250 V cc sau 230 V f

pana la 400 Hz ~i 10 V:(

pana la 50 MHz.e Intrarea 8

- Domeniul de frecventa: 40

MHz-300 MHz.

Oomeniul de tensiune: 50

mVetlVef·lrnpedenta de intrare: SOD.

• Etalonul intern de frecventa

- Frecventa oscilatorul~i eu

euar:t: 5 MHz sau 10 MHz- Stabilitatea: 1O -7/zi.

- Stabil itatea In domeniul de tem-

peratura: + S'C -0 - + 40'C 10-7.

In figura 1 a este prezentat panoul

frontal al freeventmetrului numericE-0204. Notatiile sunt urrnatoarele:

1 - [ntreruparor de retea.2 - LED pentru semn~lizarea de-

pasirii registrului de nurna-

ra~e. In regim normal de

functicnare LEO-ul este stins.3 - Afisaj eu 8 eifre eu LED-uri

sub forma de segmente.

4 - Semnalizarea unitatii de

rnasura, kHz sau MHz'.

5 - Semnalizarea timpului dernasurare cu ajutorul unuiLED eu inseriptia POARTA.Oioda electrolumintscenta se

5 8

IN T ER N M E M O R IE

E X T E R N

12 13

O,3A

5 4 3 2

Figura 1

aprinde in timpul numararii si

se stinge pe durata timpului

de afisare.6 - Intrerupator eare (prin apa-

sare) permite reeiclarea rna-

nuala,

7 - Potentiometru cuintrerupator

pentru reeiclare automata. Pe

pozitia intrerupt, frecvent-

metr~1 functioneaza cu rec1-

clare rnanuala, iar prin re-

gfarea cursei potentiometru-

lui, timpuf de afisare se

modifies intre 0,3 5 siS s.

~ ~T=E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7

• Alte caraeteristici

- Afisare numerica In linie eu

8 c'ifre, eu sau fara memorie.- Timpul de afisare: reglabil

intre 0,3 -:-5 s.

- Reeielarea: manual sau auto-

mat.

- Unitati de masura: kHz sauMHz.'

- Pozit ia automata a virgulei.

- Afiprea timpului de rnasu-

rare.

Alimentare: 220V, 50-60 Hz,

50 VA.

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


. LABORATOR

Dupa expirarea aeestui timp

aparatul efectueaza 0 noua

rnasurare a frecventei de laintrare.

8 - Claviatura cu 4 pozit ii:TEST,

105, 15 si 0,1 s. p~ pozitia

TEST a pa ratu l a fis ea za fr~e-

venta etalonului' intern de5 MHz sau 10 MHz. Cele-

lalte pozitii eorespund timpu-

lui de masurare la intrarea A.

9 - Mufa BNC: Intrarea A de

eonectare a semnalului eu

frecven]a cuprinsa intre

40 Hz si 40 MHz.

10- Mufa BNC: Intrarea B de

coneetare a semnalului eu

frecventa cuprinsa lntre

40 MHz ~i 300 MHz.11 - Comutator eu doua pozitii

pentru seleetarea intrarii 'A

sau B.

'12 - Comutator eu doua pozitii

pentru atenuarea semnalului

la intrarea A: neapasat -1/1,apasat -1/10.

13 - Claviatura eu trei pozitii

pentru selectarea form'ei

semnalului aplicat la intra-

rea A: impulsuri pozitive,

semnal sinusoidal, impulsurinegative.

Panoul din spate al freevent-

metrului E-0204 este prezentatin

figura 1 b. Notatii le sunt urrnatoarele:

1 - S iguranta fuzibila (O,3A).

2 - Mufa (Shuko) de eoneetare a

cordonului de retea.3 - Comutator eu d~ua pozitii -

MEMORIE. Conectat in 'sus,

aparatul functioneaza eu me-

morie, iar In 'jos, fara memo-

rie.

4 - Comutator cu doua pozitii

pentru selectarea eta!onui'ui

de frecventa: "standard intern"

si 1/5tanda~dextern".

5 - Mufa BNC la iesirea careia se

obtine un semn~1 cu frecventade' 5 MHz sau 10 MHz, ca~d

comutatorul 4 este pe pozitia

"standard intern" sau la carese aplica freeventa de refe-

rinta exterria, cornutatorul 4

fii~d pe pozitia "standardextern".

Cu ajutorul freeventmetrului

E-0204, masurari!e se efectueazaastfel:

- Masurarea frecventelor In

domeniul 40 Hz 740 MHz'se face la

intrarea A cornutata eu eomutatorul

11 (din figura 1 a _ : panoul frontal).

Timpul de rnasurare se alege eu

claviatura 8, iar timpul de reciclare

(automat' sau manual) se stabileste eu

potentiometrul 7. La reeiclare~ rna-

nua!a; efectuarea unei noi masurar:

se face prin apasarea intrerupatorului

6. Modul de lucru - eu sau fara

memorie - se obtine eu eomutatorul

3 (din figura 1 b '. panoul spate).Nivelul de intrare se stabileste eu

comutatorul12, iar forma semn'alului

care se masoara , eu c1aviatura 13

(figura 1a - panoul frontal).Mas.urarea frecventelor euprinse

In domeniul 40 MHz'-300 MHz seface la intrarea B, cornutata de comu-

tatoru! 11 (figura 1a - panoul· frontal).

- Daca se doreste sa se efeetueze

o rnasurare eu 0 st~bilitate mai buna

decat stabil itatea etalonului intern defrccventa, atunei freeventa standard

externa' se va eoneeta la 'mufa 5, iar

comutatorul 4 va fi treeut pe pozitia

"standard extern" (figura 1 b - panoulspate). Freeventa semnalului extern

este de 5 MHz 'sau 10 MHz, iar am-

plitudinea cuprinsa intre 0;5 75 Vel'- Aprinderea LED-ului (2) din

figura 1a - panoul frontal semnal i-

zeaza depasirea registrului de numa-rare, indieat ia aparatului ramanand

corecta. Pel~tru a se citi eifra eea mai

semnificativa, este necesara comu-

tarea claviaturi i 8 pe un timp de

rnasurare mai mic.

- Marirea preeiziei masurarilor

se face prin alegerea unui timp de

rnasurare cat mai mare posibil, care

deterrnina afisarea unui numar decifre maxim. '

2 . F REC VEN TM ET RU L RECIPRO C

'E-0205

Este un aparat numeric de labora-

tor, destinat masurarii rap ide,eomode si eu rezoiutie ridicata a

frecventelor joase (1 H~-100 kHz).

Marimea rnasurata este afisata

prin 5 cifre (dispozitive tip LED); cu

indiearea automata a virgulei ~i aunitatii de rnasura (Hz sau rot/min, la

alegere), eu semnalizarea depaliriiregistrului de afisare si eu posibili-

tatea mernorarii rezultatufu: afisat.Seleetarea scarii de masurare esteafectata automat de catre aparat,

astfel incat rezolutia sa fie maxima.Reluarea masur~rilor poate fi

automata (la intervale reglabile) saurnanuala.

. Un filtru treee-jos, eu frecventa detaiere de 100 Hz, permite masurareafrecventelor foarte joase fara interfe-rente.

Aparatul rnasoara semnale sinu-soidale ~iimpulsuri de ambeIe polaritat!

Prineipiul de funetionare al

freeventmetrului este urmJtorul: pen-

tru a obtine rapid 0 buna rezolutie la

frecvente joase, aparatul ma~oara

perioada sau multiplul ei (prin euan-

tifieare eu impulsurile stabile ale

etalonului intern) si apoi calculeaza

valoarea reciproca a rnarirnii rna-

surate, afisand deei freeventa.

Cara~t~rist ieile tehnice' ale frec-

ventmetrului reeiproe E-0205 sunt

urrn'atoarele:

- domeniul de frecventa: 1,1

Hz...99,9 kHz. '

- domeniul tensiunilor de intrare:

.• regim sinusoidal:

atenuator 1/1: 20 mVef

... 2Vef- ,,- 1/100: 2 V e r . . ·20 Vef

• impulsuri (eu durata sau pauza5 us): 300 m VVV'..30 Vvv

- tensiunea maxima adrnisa la

intrare:• 250 Vella 50 Hz.20 Vel lalOO kHz.

- impedanta de intrare (fara

filtru): '1' MQ In paralel eu

50 pf ':

- atenuarea filtrului:

20 dB ± 4 dB la 1 kHz;

- cireuitul de intrare:

• cuplaj c.a.

• atenuator 1/1 si 1/10.- caracteristici!e etalonului

intern:

.'freeven}a 10 MHz

• stabilitatea pe termen lung: rnaimica de 5.106/zi.

- puterea absorbita de la

retea: eea. 50 VA.

In figura 2 a este prezentat panoul

frontal al frecventmetrului reciproc

E-0205. Notatii le ~unt urmatoarele:

1 - lntrerupator de retea.

2 - LED pentru s~mnalizarea

depasirf registrului de afisare.

3 - Registrul de afisare.

4 - LED pentru' semnalizarea

duratei deschiderii portii (la

masurarea perioadei). '

5 - Potentiometru eu intrerupator

pentru stabilitarea modului dereeiclare (manual a Tn pozitia

, , 0 0" si automata in rest) s( a

duratei afisarii. '

6 - C1aviatura' pentru realizarea

urrnatoarelor functiuni:

- stergerea afisarii,"fl eazul re-

~ielarii manuale:

- exprimarea rezultatului afisat

In rot/min; ,

- masurarea impulsurilor ne-

gative;

~T~E~H~N~IU~M~.~N~r~.~7/~2~O~O~O -------- ~~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


lABORATOR

- introdueerea unui filtru trece-

jo s, la in trare , eu f = 100 Hz;

- atenuarea semnalului de in-

trare eu 1 :100.

7 - Potcntiometru pentru rnodifi-

earea sensibili tatii etajului de intrare.

8 - Borna de intrare.

Panoul din spate (posterior) alfrecventrnetrului reeiproe ~-0205

este prezentat Tnf igura 2 b. Notatiilesunt urrnatoarele:

Pentru masurarea freeventei sem-

nalelor eleetriee se eoneetea~a sem-

nalul de masurat la mufa BNC-8 din

Figura 2 a, se [ixeazii potentiornetrul

SENSIBILITATE - 7 din figura 2a in

capatul din stanga , prin rotire in sens

invers aeelor de ceasornie, pentru

rnasurarea impulsurilor eu nivelapropiat de sensibili tatea aparatului

si pe pozitia 1/-" la m asurarea se rn-

~alelor sin'usoidale.

234 5 6 7 8

FR ECV EN TlvlE TR U R ECIP RO C E Q205o 0 e

7 2

O,3A

3 4

Figura 2

5 6

1 - Mufa BNC pentru iesirea f =

50 kHz de la etalonul intern.

2 - Mufa ENC pentru iesirea f =10 kHz de la etalon~1 intern

(eu eomutatorul 3 in pozitia

) NTERN") sau pentru apl i-

earea unui etalon extern

(eu eomutatorul 3 in pozitia

!/EXTERN").

3 - Comutator pentru seleetarea

modului de lucru eu etalonulintern sau ell unul extern.

4 - Comutator pentru seleetarea

modului de lueru eu sau fara

memorie.

5 - SiguranJa fuzibila.

6 - Fi~a pentru eordonul de ali-

mentare.

7 - Berna de rnasa.

Modul de lueru pentru efectuarea

mesutiirilor este prezentat in eele ee

urmcaza.

Aparatul poate funetiona eu reei-

dare automata sau eu 'reeiclare rna-

nuala, modul de Iucru putand fi

seleetat eu potentiometrul eu intre-rupator DURATA' AFI?ARII 5 - din

f igura 2a, cand aeesta este pe pozitia

«=", reluarea In vederea unei noi

masurar: facandu-se prin apasare pebutonul ?TERGERE 6 di n figura 2a.

in eazul reciclarii automate,

timpul de .afi1,are se regleaza eu

potentiornetrul 5 - din figura 2a.Pentru rnasurarea semnalelor

eletriee eu freeventa mai mid de

100 Hz se apasa pe' butonuf FILTRU

-.100 Hz, in seopul elirninarii pertur-

batiilor pe frecventa mare. Pentru

misurarea frecventei impulsurilor

negative se actioneaz a butonul

IMPULS NEGATIV 6 - din figura 2a.

Daca la intrarea aparatului se

conecteaza semnale de la un tradue-

tor de turat ie si se doreste ea afisareaI I , j

sa fie exprimata in rotatii pe minut,

se actioneaza butonul r~t/min 6 din

figur~ 2a.

Selectarea modului de lucru (eu

sau fara memorie), se face eu eomu-tatorul prin translatie 4 din Figura 2b.

In eazul depasirii registrului de

nurnarare se aprinde LEO-ul 2 dinfigura 2a, indicatia aparatu/ui

ramanand corecta (LED-ul 2 din

figura 2 a, indicand cifra 1), 'in cazul

functionarii reciclarii automate sau

manuale (se apri nde i nterm itentLED-ul 4 din figura 2a).

3 . FRECVEN TMETRU N UMERIC

E-0208

Este un aparat de preeizie, reali-

zat eu mieroproeesor si prevazut eu

interfata CEI-625. Adesta poate fifolosit' pentru . rnasurarea, frecventei

semnalelor in domeniul 10 Hz ...12

MHz, eu rezolutie maxima 7 eifre.Freeventmet~ul asigura 0 utilizare

cornoda, fi(nd prevazut eu sealare si

triggerare automata Interfaia

CEI-625 incorporata Ii asigura

acestuia posibilitatea operant Insistemele de rnasura automate.

Caraeteristieile tehniee prineipale

sunt urrnatoarele:- domeniul de rnasurare:

10 Hz ...120 MHz.

- impedenta de intrare: 1 MQ in

paralel eu 50 pF.- sensibilitatea:.25 mV Tn domeniul 10Hz ...

50 MHz.

• 50 mV in dcimeniul 50 Hz ...120 MHz.

- tensiune efieaee maxima

adrnisa la intrare:

• 250 V in domeniu/ 10Hz ..1 kHz

• 10 V In domeniul. 1 kHz ...120 MHz

- atenuarea semnalului de

intrare: xl si x 20.- triggerare manuala ji auto-

mata.

- standard intern de frecventa:

oseilator eu cuart ter-

rnostatat eu freeve~ta de

5 MHz si stabilitatea 5 .1 O,s/24 ore ~i 51 O,g/sec.

- afisare ~umeriea eu LED-uri,

7 ~ifre.

- timp de afisare: reglabil

200"ms ... 55.

- modul de rnasurare:

• reciproe - la freevente joase(sub 1 MHz) ,

• direct - la freevente inalte(peste 1 MHz). . '

-'-continuare in numiirul viitor-

~ T~E~H~N~I~U~M~.~N~r.~7~/

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


LABORATOR

MODIFICAREA BLOCULUI U.U.S.AL RADIORECEPTOARELOR ROMANE$TI PENTRU STANDARDUL CCIR

ing . F lo rin Gru ia .••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ~•••• ·•••• 4•••••••• ~••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

In ~ara noastra s-au produs In trecut sute de m i i de

radioreceptoare sau combine muzicale avand partea de

receptie de UUS realizata conform standardului estic,

OIRT~ Odata cu aparit ia ~i inmultirea statiilor de ernisie

In banda vest (CClR), interesul pentru banda OIRT a

s cazu t co ns id erab il, A aparu tas tfe l dorinta de a "trage in

banda vest"blocul de UUS al radioreceptoarelor.Dif ieultatea majora cons ta T n diferenta mare dintre

eei doi factori de aeoperire: pentru b~nda est, OIRT,

faco . OIRT 0 ;; 73 MHz/64 MHz 0 ; ; 1 , 14 , banda de frec-

verita avand 0 latirne de 9 MHz, pe cand la CClR,

f 'CCIR 0 ;; 108 MHz/88 MHz = ,227,banda de

f~~'lventa avand 0 latime de 20 MHz. Deci, teoretic prin

trecere~ de la OIRT 1a C(IR ar apare doar 0 parte dintre

posturi. In cazul cand se rnodifica si faetorui de acoperire,

roblema este rezolvabila camp let.

Bloeul de receptie UUS tranzistorizat din receptoarele

romanest i este cam' acelasi In toate rnodele le de aparate.Modific~rea consta In tre'i etape: modificarea circuitului

de intrare trees-banda, modificarea circuitului acordat de

antena simodificarea circuitului oscilatorului.

Circuitul de intrare trece-bendi

Contine un transformator de intrare L101

~i

eondensatoarele de acord C101' C102~i C103 (flgura 1),

L1D1

A N T : - l3 D : _ }

T1

fig. 1. Circuitu! de intrere in b!ocul UUS

Frecventa centrala, In cazul OIRT este de 68,5 MHz,

iar in cazul CCIR este de 103 MHz. Deoarece se vor

pastra intacte L101, (BC ~i (BE ale tranzistorului T1, rezulta

ca modificarea frecventei de acord a circuitului de

intrare, In sensul trecerii 'de la 68,5 MHz la 103 MHz, sepoate face schirnband valoarea condensatoarelor C

lOl,

(102 ~i C103· Coefidentul de modificare:'

m 103 MHz 0 ; ;1 5 0 . = CecnivOIRT

68,5 MHz' CechivCCIR

(1 50 ) 2 =CechivOIRT---.;;C, =CechivO;RT'c ech iv CC iR 2 25

echiv CCIR r

---+ +---CechivCCIR Cl01CCIR Cl02CCIR CI03CCIR'

39pFC102CClR",,-- 0 ; ; 17 , 3 3 "" 18pF

2,25

3 3 p FC'03CCIR=--= l7 4,6 6 "" 15 pF

2,25

Modificand valorile condensatoarelor,· vom asigLira

maximul transferului de energie din circuitul de antena In

circuitul de intrare din emitarul tranzistorului Tl.Se vor

folosi condensatoare cu coeficient de variatie cu tempe-

ratura cat mai mic. de preferinta cele contectionate din

pasta H avand toleranta valorii ~at mai mica. r

Pentru trecerea la CCiR a circuitului de antena si a

circuitului oscilatorului, asa cum am mai aratat, trebuie

Indeplinite simultan doua ~onditii:a) schimbarea faetorului de acoperire din gama OIRT

la noul factor de acoperire din gama CC lR , respectiv

treeerea de la:

f - 74 ,5 MHz -1 5 5 laacopOIRT 64 , 5 MHz - r

facopCCIR108,5 MHz:= 1,24

87,5 MHz

Aceasta irnplica recalcularea eondensatorului de

scurtare, "pading", montat In serie eu condensatorul va-

riabil, atat la circuitul de anteria, cat ~i la cel aloscilatorului: . .

b) schimbarea domeniului de receptie de la stan-

dardul OIRT (64,S MHZ -0 - 74 MHz) la standardul CCiR

(87,5 -0 - 108 , 5 MHz). Capetele sunt putin mai largi, pentru

receptionarea sigura ~i eo recta a posturilor aflate la

eapetele de garna. Acest lucru se realizeaza "dupa

recalcularea si schirnbarea condensatorului pading, prin

recalcularea ~i schimbarea bobinelor, atat din circuitul de

antena, cat 5 1 din eel al oscilatorului.s

Citcuitul de acord at antenei

Schema sirnpliflcata a circuitului de antena, in va-

rianta OIRT, este data in figura 2.

C ECH2

Cl05 "PADING"27pF

Cl08 CTI { I 5 . 6 P 2...13pF

J Cl091cl12 lCpar Cl06

1BPr·2PF1PF

F ig. 2 . Schema simp/ificJta a circuitotui acordat de a nt en a .

. ! . T . ! : : E ~ H ! . C N ~ I ~ U : . . ! .M ! . ! . . . . : . : . . . . ! N ~ r . ~ 7 ' - . L / ~ 2 ~ O ~ O O ! ! . . . . _ ~ _ - - - - 0)

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


LABORATOR

La freeventa de sus, 73 MHz, condensatorul variabil

are valoarea r'ninima CVmin

= 6pF. Condensatorul trimer

s-a eonsiderat aproape tnsurubat, eeea ce eorespunde la

CT = 10 pF. Cpa, este capacitatea parazita a rnontajuiui,

aproximata la 2 pF. In eazul capatului superior de

receptie, eapaeitatea echivalenta prezentata bobinei L102

este:

CANT CANT A I I CANTE SU S OIRT= ECI"II In para e eu ECH·

C~ sus GIRT=(Cl 08 in serie eu C109, In paralel eLI

Cl12 ~i eu Cpa,) In paralel eLI (Cl05 In serie eLI Cp in

paralel CVm1n

)

CA = 5,6x(68+2,2+2)EeHI --5':"",6-+-7-2-,-2--'-

404,32 = 5 13 pF

7&,8 '

A CI05x(Cvmin +CT) 27x16

CECH2sus= C105+C . +C =27+16=Vrnin T

= 432 =10 pF43

La capatul de jos al gamei de receptie, 64,S MHz, Cvdevine C

Vmax=24 pF:

c t . . =CA + Cl05xCVmax +CT =E JO > OIRT EeHI CI05+C +C

Vmax T

27x34 918=5,13+--=5)3+-=5)3+15=20,13 pF

61 61

Faetorul de aeoperire teoretie este:

ANT 74,5facopOIRT= -- = 1,15

64,S

Factorul de acoperire calculat mai sus din variatia

capacitatii eehivalente:

fANT' 20,13115 d . . id . I .acop OIRT= --, , eCI eOlnel e eLI ee teoretic, 15)3

NOLl I factor de aeoperire este:

fANT 108,5 MHz . I A

acop CCIR= 87,5 MHz = 1,24, respectrv raportu intre

capacitatea maxima ~iminima trebuie sa fie patratul lui

fANT C~jOSCCiR (fANT ) 2acopCCIR, A acop CCiR =1,53

CE sus CCIR

NOLla valoare calculate pentru condensatorul

"pading" C105 este de 68 pF.

A 68x(1O+6)CE sus CCiR=5)3 pF+ 5,13+12,95=

68+16

~ctsus CClI"!= 18,08 pF

68x34C:jO S CClR=5,13 pF+---=5,13+22,66=27,79 pF

68+34

Verificam factorul de aeoperire:

ANT' 27,79

{C53facop CCiR= 18,08 = 1,53 = 1,24

deci corespunde eLI cel teoretie calculat mai sus.

Respeetarea eelei de-a doua conditii, respeetiv

sehimbarea domeniului de recep]ie, implic~ modificarea

nurnarului de spire al bobinei L102

.

Prin rnicsorarea nurnarului de spire, capatul de gama

superior se va schimba de la 74,5 MHz la 108,5 MHz. La

aceste doua frecvente am caleulat deja capacitatile

echivalente ce Yin in paralel pe bobina.

F d dif 108,5 MHz 6actor e mo I Icare = = 1,45 =74,5 MHz

Ll02 A-x-·CE sus CCiR--"'---........,---- =

Ll02·C~ sus OIRT

LI02 .1808t 2

x =(1456) =.Ll02·15 13 '

1=-·1,19

x

12,12 =...:. ·1,19

x

x=O,56

deci: Ll02ceiR =0,56 Ll020 l R T

K ( ~ ~ ~ I R f =0,56 K ( ~ ~ R T ) 2

n~~11=~o,56 . n~~~ =0,75·8,5=6,37",,6,5 sp

Trebuie pastrat raportul dat de priza:

KA = nmax = ~ = 1 259p nmin 6,75 '

6,5 sp =~=5 16 sp",5,25 sp. K~ 1,259 '

deci, se vor bobina 5,25 spire, se va seoate priza, apoi

se vor bobina in continuare 1,25 spire (fata de masa).

Circuitul oscilatorului

Schema simplificata a circuitului oscilatorului estedata In figura 3.

L104

5.75sp.(1.5+4.25)C114 "PADING'

33pF

C119

10PF~ ensC CTD 2,5...13p

Cl16CV6...24pF

Cl13 4.25

--11-----(1.5

C112

2.2PF I7pF

Fig. 3. Schema simplificatJ a circuitutui acordat al osciletorului.

~ ~ ~T~E~H~N~IU~M~.~N=r~.~7/

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


l ABORATOR

Metodica de regle]Prima oara se inloeuiese condensatoarele din circuitul

de intrare. Se va utiliza un generator MF, avand frecventade modulatie 400 Hz sau 1000 Hz, eu deviatia de

frecventa d~ 15 kHz. Pe iesirea de difuzor se va monta un

instrum~nt de masura al te~siunii de audio, avand grija ca

volumul sa fie corespunzator pentru a face posibil

reglajul, iar nivelul din generator se va rnicsora sub pragul

de limitare al amplifieatorului de frecventa intermediara.

Generatorul se aplica la bornele de antena. Prima

operatic de aeord se executa asupra cireuitului

oseilatorului pentru incadrarea in gama de receptie a

aparatului. Dupa inlocuirea eondensatorului ~i

modificarea bobinei L,04 se Tnchide eondensatorul

variabil, urrnarindu-se acordul la capatul de jos al gamei

la frecventa 87,S MHz. Pentru aceasta se va actiona

asupra mi~zului bobinei L'04' Deoarece sensibilitatea

aparatului in aceasta etapa este redusa, din cauza c acircuitul de intrare nu este Tnca reglat, se va mari nivelul

generatorului. Se deschide complet eondensatorul

variabil, urrnarindu-se capatul superior al gamei,

respectiv frecventa 108,5 MHz, reglajul fac§.ndu-se cu

ajutorul trimerului C115. Oeoareee prin modificarea

valorii lui Cl15 am dereglat acordul Tncapatul de jos al

gamei, ne intoareem la 87,S MHz actionand din nou

asupra miezului lui L,04' Se va proceda astfel de 3-;.-4ori

pana cand eroarea de acord din fiecare capat de gama a

scazut la zero.

Cireuitui de acord al antenei se regleaza In mod

similar.-Se i'nehide condensatorul variabil si se actioneaza

asupra miezului bobinei L102 la 87,5 MHz 'pana la

cresterea la maxim a sensibilitatii. respectiv a nivelului

se~nalului de 1000 Hz. '

Se va miesora simultan nivelul generatorului odata cu

cresterea sen~ibilitatii, pentru evitarea intrarii In limitare a

arnplificatorului de 'F.!.

Se deschide eondensatorul, urrnarindu-se rnarirea

sensibilitatii la freeventa de sus, de 108,5 MHz, prin mo-

difiearea'trimerului C 106. Ca ~i In cazul circuitului

oscilatorului sevor repeta opera~iile de mai sus de 3-;.-4ori,

~ T~E~H~ N~I~U ~M=-. ~N~r.~ 7~/=2~O~OO ~ ~

Similar eu circuitul de antena la freeventa de sus,

73 MHz, eondensatorul variabil are valoare minima

CVOlin = 6 pF. Condensatorul trimer s-a considerat, de

asemenea, aproape insurubat, CT "" 1a pF. La capatul

superior de reeeptie, capacitatea echivalenta prezentata

bobinei LI04 este: I

c f ~ ~ sOIRT,[C112In paralei eu (C119 eu serie eu C o l ]In paralel eu [C114 In serie eu (CTln paralel CU CV l ]

o 10·5 33x16CEslIsOIRT=2,2 pF+--+---=

15 33+16

(unde am presupus capacitatea diodei varicap

Co=5pF)

Ll04 .1848

x ' =......1,456)2=1,22Ll04·16,3 x

1 122......2,12= -·1,22 ......= -' - = 0,576

x 2,12

n~ClR ""~O,576n~IRT =0,76-5,75=4,37 spire «4,5 sp.

Trebuie pastrat raportul de priza:

K O 5,75 =3 83p 1,5 '

4,5 4,5 .. .-=--=117",125 spireK o 3 83' r

p r

deci, se vor bobina 1,25 spire, se seoate priza, apoi se

bobineaza Tneontinuare 3,25 spire.

528=2,2+3,33+--= 2,2+3,33+10,77 = 16,30 pF

49

La capatul de jos al gamei, Cv devine CVmax

= 24 pF:

o 33x34CEiosOIRT= 2,2+3,33+--=2,2+3,33+16,74=

33+34

=22,27 pF

Factorul de acoperire rezulta:

0' _ 22,27 _ (1"'U-facopOIRT- -- - Ii1,36 -1,15

16,30

adica exact cel caJculat teoretic.

Noul factor de acoperire este: fa eCIR=124acop ,.

~ CD(fO 1 - - Ejos CCIR 153acop CCJR - Co'

E sus CCiR

Noua valoare pentru condensatorul "pading" C'14 estee 68 pF.

a ~ 68·16CEsusCCIR2,2+3,3,,+--=5,53+12,95=18,48 pF

68+16

o _ ') . ~ 68·34 _ 2312CEjoseelR2,~+3,3,,+---5,53+--=28,19 pF

68+34 102

Verificarn factoru! de acoperire:

o· 28,19 ~ .f,cop eCiR = -- = -VI, 525 = 1,24, deci corespunde, 18,48

celui calculat teoretic.

Modificarea numarului de spire al bobinei L,04:

Am ealculat faetorul de rnodificare prin trecerea de la

OIRT la CCiR = 1,456

factor de modif.=l,456=Ll 04 .C~usOIRT

Ll04 0

--,CEsusCCIRx

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


lABORATOR

pana la obtinerea sensibilitatii ma-

xime. Este uti! sa se revina cu ~n fini-

saj al reglajului sensibil itatii , in sensuI

refacerii ei la alte doua frecvente

diferite de capetele de garna, A~a

cum am efeetuat reglajul, alinierea

circuitului de acord fata de eel al

oscilatorului coincide eel mai bine,respectiv receptorul este cel mai

sensibilia capetele de gama. Dacavom reface alinierea In alte doua

puncte, mai In interiorul domeniului,

sa zicern la 90 MHz ~i 106 MHz

eroarea de aliniere (corespunzand la

cresterea sensibili tatii) in interiorul

domeniului de receptie scade. Pentru

usurinta modificarii: s-au trecut in

t~belu'l 1 toate datele necesare.

Tabelull

~

Valoarea Noua valoare

III pentrua OIRT CC iR

C101 47 pF 20 pF

C102 39 pF 18 pF

Cl03 33 pF 15 pF

Cl05 (pading) 27 pF 68 pF

Cl 02 (antena) 6,75 + 1,7 :::8,5 sp. 5,25 + 1,25 :::6,5 sp.

C114 (pading) 33 pF 68 pF

Cl04 (oscilator) 1,5 + 4,25 :::5,75 sp. 1,15 + 3,25 :::4,5 sp.

Receplie Receptie

~pa~rOrP_iru_a B_F_2_15_ :- C~C;~I~,;8;=====BF:2=1=4~I.C C;1:1:2::~I B_B_1_0_3 -,

_ " . r I T2 2,2p

r - H ~ . . . J . . . I _ . . . . . . . , : : - : - = - ~ T 1 A - _ " " _ ; Y : ' S,6p : : ! : : ~

_ ~ i ' i 0 J ~ ~ ~ : { ~ T I : : : - t.ioe \:;~ "~ ;; ' ~"!

~r- ~C1~ tiCOC105 ~ ~ , c i J ~ f S . ~ . ~ : : ~2 i!~ 'l"'P ".~ , II

33p R102 " , ; Q . 4V

C .R101 2,2K' )R103 l C C1 6

. - - : , ~ : < _- - - - - - - - - ~ 2 , 5 ._13P.: . ~ ~ : ; 1,5K l V ~ 2.~1.~~p:/ 6 . . . 1 p

C C104

1 4 , 7 n ,~:::~T:::================~========~==============~~1-6'2VI

. . . L P 34645 :

6

L105 -" 4

~ -'7- l

120~~6 L106~

,5p . (

- ..L

R10S100K

~ Cl1S.I70p

L107 1-8,2VI

L108C C117

_~ .:J:. 10 n 7 -6V

_ . . .

Figura 4.

Reglarea se poate face ~i "dupa

ureche", urrnarind posturile locale

de la extrernitatile de garna, 5 i

folosind procedura de reglaj descri;a

In cazul utilizarii textului si a

executarii rnodificarilor din schema

de principiu a unui bloc UUS (figura

4) ~i drcuitul imprimat (figura 5), pecare s-au notat cu un patrat piesele

ce urrneaza a fi modificate.

Valorile calculate ale pieselor nu

corespund absolut riguros in toate

cazurile practice, ci constituie un

punct de plecare. Tn practica, dato-

rita dispersiei pieselor ~i a capaci-

tatilor parazi te, apar situatii diferite.

D~ exemplu, reglajul 'corect al

blocului se face doar cu ecranul pus,

astfel reglajele sunt mult diferite.

~ ~T~E~H~N~I~U~M~.~N=r~.

Figura 5.

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


HECTROAUMENTARE

CONVERTOR 6V/12V iN COMUTATIE CU BE 555

.i!!~~~!.~~~~.i~.~ "i l " '' '' t o " t o " • • o jI " •• • • • • • " to • • • t o .

Ex is ta s itu ati i In care avem nevoie

de 0ensiune continua de 12V pen-

tru alimentarea unor aparate elec-

tronice (radio-casetofoane, Co-

playere etc.) ~inu dispunem decal de

o sursa de 6V. Este cazul posesorilor

de autoturisme avand bateria de acu-mulatori de 6V.

Pentru rezolvarea unei asemenea

situatii propunem realizarea unui

conv'ertor simplu, utilizand putine

componente electron ice si avancf un

randament bun. '

Tensiunea de intrare (Uin) a rnon-

tajului prezentat in figura 1 este de

~V (minim 5V).

avand 0 frecventa de circa 28 kHz,

asigurand frecventa de cornutatie a

tranzistorului T3. Frecventa de

oscilatie este deterrninata de grupul

R 1 , R2~iC 1 ·

Frecventa de comutatie a lui 555

este data de relatia: r

f . = 1,44comutaJle (R

1+ 2. R

2). C

1

Irnpulsurile cu 0 forma drep-

tunghiulara, aproape simetrica,

furnizate la iesire (pinul 3) de

circuitul 555 cornanda circuitul

Darlington format din tranzistoarele

Energia inrnagazineaza in bobina

L lncarca condensatorul electro-

chimic Cs(220 ilF) prin intermediul

diodei de cornutatie O2 (de tip BYX

55/600, BYZ 27-50). Condensatorul

C y (100 n+), montat in paralel cu CS'

are rolul de a compensa inductanta

proprie a acestuia.

Rezistorul Rg (1 KQ) reprezinta 0

sarcina permanents minima, In

absenta acesteia tensiunea de iesire

putand atinge valori periculos' de

mari (50V).

De asemenea, prin bucla de

reactie SR , DZl' D Z2 ! R6 ? i T1 seevita 0 cre?tere periculoasa a

R16K8

4

7

3

R2 CI1

22 K ~E555

6 5

2

C4

C1 3 3 1 J

1n

+ C6: r 4 7 1 J

8ig.

L 150IJH

+6V

3,15AU intrare

D2

D1 co-q

:; tz

Figura 1

OV

R9

1K

+12 V

max.O,8A

BYX55-600

R282

Curentul de intrare, cu sarcina

deconectata (Isare := OA) este de 60

mA.Tensiunea de iesire (U

ie) este in

medie de 12V, variind Intre 10V

(cand Isarc = 0,8 A) ~i 13,8V (cand

Isarc = a A ).

Curentul de iesire furnizat este de

O,SA maxim,

Randamentu] este foarte bun, de

80% pentru U iesire = 12,35V ~i Isarc = .

467 mA li 65% pentru Uiesire =

10,70V ~i Isarc

= SOO rnA. '

Functionarea montajului este

descrisa in cele ce urmeaza.

Circuitul integrat 555 este

conectat ca rnultivibrator astabil,

T2 ~i Ty prin intermediul grupului

RrCs. Acest grup, Impreuna cu

rezistorul Rs' are rolul de a diminua

puterea disipata In timpul cornutatiei

tranzistorului T3 din starea de con-ductie In starea blocata.

Ramura C7-R8

reprezinta 0

simpla retea de descarcare pentru

tranzistorul T3~i tmpiedica oscllatiile

nedorite.

Tranzistorul T3 (de tip BU 4070)

este ' folosit in mod uzual in - televi-

zoare, In etajele finale de baleiaj linii.

Acesta contine In capsula sa 0 dioda

rnontata antiparalel peste spatiul

colector-ernitor. '

tensiunii de iesire In absenta

sarcinii. Cand tensiunea de iesire

este mai mare de 13,6V tranzistorul

T1 este In conductie ~i pinul 5 al

circuitulu i 555 este conectat la rnasaprin rezistorul R

4.1n acest fel, valoarea

eficace a impulsurilor ~i frecventa

acestora variaza, astfel in cat

tensiunea de iesire sa nu aiba 0

valoare prea ridicata, Condensatorul

C4asigura variatii !ente ale tensiunii

de iesire in momentul conectarii

consumatorului (sarcinii).

Condensatoarele e2, C

31i C

6au

rolul de a decupla diferitele etaje

functionale.

~T~ E~H ~N~I ~U~M ~._. ~N~r .~7~ /=2~ OO~ O~ ~ ~ ~ ~

5/10/2018 2000_07 - slidepdf.com


Cu ajutorul semireglabilului SRse

asigura reglajul tensiunii de iesire (In

absenta sarcinii) in domeniul 13V

15V. '

Inductia L se deterrnina cu aju-

torul relatiei:

L = 2 ,5 (U m tr) 2. ( U ie ~ -U i ntr )

f comu ta li e' l ie ~ ( Uie j)2

Este recomandabil ca tranzistorul

T 3 sa fie montat pe un radiator de

racire.

Se rernarca faptul ca montajul

lucreaza pe principiul stabilizatorului

de tensiune in cornutatie ridicator de

tensiune.

Rezistoarele folosite In schema

sunt de 0,25 W, cu toleranta de 5%.

Cablajul montajului este prezen-

tat in figura 2a (cablajul) ~i 2b

(schema de plantare a componen-

telor) ..

EL EC TRO AL IM EN T A RE

f$- 4}

&

IW - { ; f : t

Figura 2a.

Your Internet Business Solution

IJE-mailIIetscape

~WebT;J"k RealAudio

rCompTel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191

Email: [email protected]://www.starnets.ro HOT JAVA

TEHNIUM .Nr.7/2000

mailto:[email protected]

http://www.starnets.ro/

http://www.starnets.ro/

mailto:[email protected]

2000_07

Documents

Transcript of 2000_07