5/20/2018 2 Revolutia Engleza de La Mijlocul Sec XVII, Cauzile, Consecintele

1/4

Ctre nceputul sec XVII n Anglia continuau s domine relaiilefeudale. Tot pmntul era considerat proprietatea mpratului, iar nobilimeaera datoare s achite pt folosirea pmntului o anumit sum de bani ncaz de transmitere prin motenire sau vnzare a pmntului imprtesc,nefiind proprietari absolui. Toate ornduielile feudale stagnau tot mai multdezv relaiilor capitaliste, a industriei, comerului i agriculturii. Mai mult,regii majorau impozitele i birurile, fiind susinii de vechea nobilime ibiserica englez, incercau sa desfiineze Parlamentul i s abuzeze de oputere nelimitat, adic s instaureze regimul monarhiei absolute. Dinaceste considerente, prima jum. a sec XVII Anglia se caracterizeaz printr-o lupt aprig ntre 2 instituii:monarhie i parlament.Una dintre ele fiind nopoziie cu alta. Parlamentul ns nu lupta contra monarhiei ci contratendinelor acestei instituii de a instaura absolutismul. n martie 1628parlamentul ntreprinde o mic ofensiv contra monarhiei. El a elaborat iadoptat un actPetiia drepturilor ce coninea n 1 rnd fixarea bazelorlegale ale prerogativelor parlamentului i limitele n care putea s acioneze

n mod legal monarhia. Prin acest act Parlamentul condamna asemeneaaciuni ale monarhiei care n viziunea Parlamentului erau nelegitime ca:arestarea, confiscarea averilor particulare. Insa regele Carol I Stuar fiindnemulumit de hotrrea Parlamentului l dizolv la 10 martie 1629 urmnd

guvernarea fr Parlament , situaie ce a durat timp de 11 ani i constituidperioada de apogeu a tendinelor absolutiste ale Angliei. In anii 30 ai secXVII s-a finalizat apropierea revoluiei burgheze engleze, care avea dreptscop lichidarea absolutismului i a altor oranduieli feudale. Cauzaprincipal a rev engleze din sec XVII a rezidat in faptul c fr lichidareaforat a puterii regale nelimitate i a celor mai insuportabile practici feudalea devenit imposibil dezvoltarea ulterioar a relaiilor capitaliste.n feb.1639 a izbucnit rzb. din Scotia care nu a dorit s se supun tendinelor

absolutiste ale lui Carol I Stuart. Armata englez prost echipat i instruita suferit infrangere contra Scotiei i regele englez a ajuns la nite concesiica la 13 aprilie 1640 s permit convocarea Parlamentului dar care a durat3 sapt., fiind denumitParlamentul cel scurt. Au urmat iari voturile i regele

d acordul de a convoca alt Parlament intrnd n istorie caParlamentul cel

lung,care la 13 noiemb 1640 a avut prima manifestare, De la nceput P acerut regelui s nlture de pe scena pol. figuri care duceau o politicaeronata in opinia lor . La 8 iulie 1641 Parlamentul a nlturat bazele juridice

ale absolutismuli. Camera nstelat cea a monarhuli, o instituie care activape timpul lipsei P si a 2 instituieCurtea naltei Comesiuni, cea aepiscopatului. P. a mai elaborat nc o lege care s confirme dreptul P de a

5/20/2018 2 Revolutia Engleza de La Mijlocul Sec XVII, Cauzile, Consecintele

2/4

adopta impozitele i drile. In 1641 s-a produs o puternic rscoal acatolicilor n Irlanda fiind nemulumiti de incercrile englezilor de ai domina.Dup acest eveniment n noiemb. 1641 P a adoptat un act Mustrarea cea

mare fiind un act extrem de voluminous, 204 articole, unii cred c poate fi

comparat cu o constituie (deci sunt fixate drepturile si obligatiunile fiacaruicetatean). Actul a fost adoptat doar de 159 pro si 148 contra, aceastsituatie il provoac pe rege si el trece la contraofensiv si inianuarie 1642regele se decide de a da lovitura hotaratoares decapiteze P insa P erabine organizat si actiunea regelui a euat. n 1642 regele ntr-un modruinos prsete Londra stabilindu-se la New York, un punct de sprijin alregalitilor, fiind ca o declaraie de rzboi a Parlamentului. Acolo, el aformat o armat i a declarat rzboi Parlamentului in toamna anului 1642,

s-a declanat astfel un rzboi civil, ce reprezenta lupta dintre claselesociale dumnoase. Ambele fore nsa nu erau preg. de razb., totusi P.incearc sa organizeze forele militare contra regalitii.Armata regelui eranumit armata cavalerilor iar adepii Parlamentului- capete rotunde. La 25sept. 1643 pt a obine un sprijin in afara de P. din Londra si cel din Scotia afost infiat un acord, alianta care prevedea respectarea mutual a drepturilorpol. si religioase ale cetenilor celor 2 ri. Rolul de prima persoana i-arevenit lui Oliver Cromwell obiectivul lui fiind formartea unei armate

regulate si nu una de voluntari. La 14 iunie 1645 armata lui Oliver, lngNeizbi, a dat lovitura decisiv armatei lui Carol care a fugit la Scotia. Ctre1646 rzboiul civil, impus de rege a luat sfrit prin victoria forelorrevoluionare. In rndurile armatei i a micii burghezii in anii 1646-1647 aluat nastere partidul Levelleri,adepii lui Lilbern, publicist politic, adeptuldreptului de vot universal (pt brbai). n cadrul caruia s-a elaborat kiar unprogram in care se cerea votul unional, egalitatea cetenilor in faa legii,libertatea industriei si a comertului etc.

In a doua jumatate a sec XVII controversele politice au generatconstituirea in anglia a primelor partide politice din istoria europeana, carereprezinta o alta institutie specifica sistemului politic modern. Cele douapartide au fost poreclite Torz (precursor al Partidului Conservator) si Whig,anuntand liberalismul din secolul XIX. Poreclele acestor partide au osemnificatie obscura, ele provenind din invectivele pe care, in aniiRevolutiei, si le aruncasera reciproc aderantii regelui si cei aiParlamentului.

In fata intentiilor lui Iacob II de a reinstaura absolutismul, fortelepolitice engleze s-au coalizat impotriva lui si l-au detronat, oferind tronul

5/20/2018 2 Revolutia Engleza de La Mijlocul Sec XVII, Cauzile, Consecintele

3/4

Angliei fiicei regelui, Maria, si sotului acesteia, printul olandez Wilhelm deOrania. Noii suverani au semnat actul supus lor de Parlament si intitulatDeclaratia Drepturilor. Aceasta lovitura de stat a fost numita de istoriciienglezi Revolutia glorioasa.

Se poate aprecia ca actul semnat de suveran a fost cel mai importantact cu caracter constitutional din istoria de pana atunci a Angliei. El aprevazut in detaliu limitarea puterii regelui si prerogativele Parlamentului.Potrivit acestui act, regele ramanea mai mult un simbol al autoritatii si alunitatii statale. Atributiile efective ale exercitarii puterii vor apartineParlamentului si Cabinetului ministerial.

Astfel reglementat principiul echilibrului puterilor in stat dupa 1668pana azi, foarte rar un rege al Angliei a mai schitat vreo incercare de aabate in favoarea lui echilibrul de putere stabilit prin DeclaratiaDrepturilor.

Un nou act al Parlamentului este legiferat in 1701 carereglementeaza succesiunea la tronul Angliei in caz de stingere a dinastieipe linie directa. Tronul putea fi atribuit celei mai apropiate linii colaterale adinastiei, cu conditia ca reprezentantii ei sa fi fost de confesiuneprotestanta. Cu prilejul votarii actului, Parlamentul a mai introdus in el doua

articole importante:

orice document semnat de rege trebuie contrasemnat de unministru care isi asuma astfel raspunderea pentru continutul si consecintelesale. Prin aceasta, regele pierdea in continuare din autoritatea efectiva darcastiga in inviolabilitate;

judecatorii nu puteau fi trasi la raspundere de nimeni, sub nici oforma, pentru sentintele pronuntate cata vreme respecta legile si

prevederile convenite (inamovibilitate judecatoreasca). Ea completeazaaplicarea in viata publica engleza a principiului separarii puterii in stat.

In 1742 un banal eveniment parlamentar a creat un precedent ce va firespectat in continuare in practica politica parlamentara: Parlamentul s-apronuntat impotriva unui act de politica externa al Guvernului, Guvern carea demisionat in totalitatea sa. Acest gest a fost apoi repetat in situatiisimilare de toate guvernele care au urmat. Faptul insemna ca ramura

puterii executive (Guvernul) a devenit astfel, si ea, strict dependenta deParlament de Parlament, neputand ramane in functiune decat atata timp

5/20/2018 2 Revolutia Engleza de La Mijlocul Sec XVII, Cauzile, Consecintele

4/4

cat se bucura de incederea acestuia, exprimat prin votul favorabil almajoritatii parlamentare si care va deveni procedura votului de incredere.

Astfel, in istoria Angliei revolutionare de dupa 1640 si evenimentelecare i-au urmat vreme de un secol au statornicit rolul Parlamentului ca

putre eminenta in stat si, prin aceasta, principiul ca puterea emana de lapopor si se exercita prin reprezentantii alesi de el. De asemenea, balanta ininteriorul parlamentului a fost inclinata in favoarea Camerei Comunelor,care este aleasa, si in defavoarea Camerei Lorzilor, care este constituitadin membri de drept ereditar sau numiti. Azi exista circa 700 de lorziereditari ai Angliei.

Au fost puse astfel bazele monarhiei constitutionale iar Anglia adevenit,pentru multa vreme, tara model a libertatilor, a parlamentarismului,a constitutionalismului, a respectului pentru legi.