Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Universitarii îi cer premierului să-l demită pe ministrul Cercetării: „Riscă să aşeze

ştiinţa românească la periferia sistemului internaţional de cercetare“

Cu cine face Klaus Iohannis pactul pentru educație? | OPINIE

Intuitex - cum au apărut şi evoluat materialele educaţionale digitale în România

Universitățile europene între modelul local și cel global

"Universitatea vârstei a treia", la şase luni de la inaugurare

2 MAI 2017

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Universitarii îi cer premierului să-l demită pe ministrul Cercetării: „Riscă să aşeze ştiinţa

românească la periferia sistemului internaţional de cercetare“

Rectorii instituţiilor de învăţământ superior din Consorţiul

Universitaria au adresat public premierului Sorin Grindeanu o

scrisoare deschisă prin care îi cer acestuia demiterea ministrului

Cercetării întrucât, spun aceştia, „riscă să aşeze ştiinţa românească

la periferia sistemului internaţional de cercetare“.

Rectorii Academiei de Studii Economice, ai UBB Cluj, ai

Universităţii din Bucureşti, ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”

din Iaşi şi ai Universităţii de Vest din Timişoara - instituţiile de

învăţământ superior din România care alcătuiesc Consorţiul

Universitaria - au semnat toţi o scrisoare deschisă pe care au adresat-o premierului Sorin Grindeanu şi în care

îi cer să-l demită pe ministrul Cercetării, Şerban Valeca. Printre motivele invocate de universitari se află

desfiinţarea de către ministrul Cercetării a consiliilor consultative cu atribuţii de cercetare, dar şi modul în

care acesta vede cercetarea - „Continuarea, într-o manieră similară, a politicilor începute de domnul ministru

Şerban Valeca va arunca cercetarea românească într-un dezonorant colţ al irelevanţei în spaţiul

internaţional“, spun rectorii în scrisoarea deschisă. Aceştia susţin că „acţiunile ministrului Cercetării Inovării

riscă să aşeze ştiinţa românească la periferia sistemului internaţional de cercetare“.

Consorţiul „Universitaria“ este alcătuit din rectori ai următoarelor instituţii: Academia de Studii Economice,

Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan

Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara. Iar preşedintele în exerciţiu este academicianul Ioan-

Aurel Pop, rector al UBB. Scrisoarea deschisă, integrală:

„Către GUVERNUL ROMÂNIEI

În atenţia domnului Sorin Grindeanu, Prim-Ministru al României

Stimate domnule Prim-Ministru,

Consorţiul „Universitaria” reuneşte cele mai reprezentative instituţii de învăţământ superior din

România: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,

Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi Academia de Studii Economice din

Bucureşti.

Analizele scientometrice realizate recent evidenţiază faptul că universităţile din Consorţiu deţin, însumat,

cea mai bogată şi performantă activitate de cercetare din România.

La doar câteva luni de la instalarea noului cabinet, ne vedem nevoiţi să vă semnalăm câteva situaţii

flagrante care pun în pericol integritatea sistemului naţional de cercetare şi pe care vi le prezentăm mai jos.

Odată cu instalarea ministrului Cercetării şi Inovării, domnul Şerban Valeca, au fost desfiinţate toate

consiliile consultative cu atribuţii în cercetare şi care, prin noua structură guvernamentală, au fost preluate de

Ministerul Cercetării şi Inovării. Este important de ştiut că procesul de constituire a acestor consilii a fost

coordonat în 2016 de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi a cuprins etape consolidate

prin intermediul unui dialog continuu cu mediul de cercetare din ţară şi din Diaspora. Astfel, consiliile

numite în 2016 au asigurat nu doar reprezentativitatea sistemului de cercetare, în întreg ansamblul său, ci şi

respectarea unor standarde profesionale şi morale ridicate, în corelare cu practicile internaţionale.

Momentul pe care cercetarea românească îl trăieşte acum este unul extrem de îngrijorător nu doar pentru

România recentă, ci şi pentru cea viitoare, fiind puse sub semnul întrebării mecanisme şi principii de bază

pentru orice sistem de cercetare solid.

Noile consilii consultative, numite de ministrul Cercetării şi Inovării, domnul Şerban Valeca după un

aşa-numit proces de consultare, ridică semne serioase de întrebare cu privire la procedura de selecţie şi la

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

intenţiile reale faţă de atribuţiile acestor organisme. Astfel, deşi Consorţiul „Universitaria” se remarcă prin

cea mai bogată producţie ştiinţifică, adică peste 50% din cercetarea existentă la nivel naţional, universităţile

din Consorţiu sunt reprezentate în mai puţin de 10% din structura nominală a consiliilor. Se poate observa

flagrant cum institute de cercetare nereprezentative pentru sistem sau universităţi care nu au fost niciodată

incluse în clasamentele internaţionale au privilegiul unei prezenţe semnificative în cadrul acestor consilii.

Mai mult, sunt membri care nu se bucură de o reputaţie aleasă în rândul colegilor noştri cercetători, unele

dintre probleme fiind semnalate şi de mass-media.

Având în vedere importanţa acestor consilii consultative pentru credibilitatea şi consolidarea comunităţii

ştiinţifice româneşti, considerăm că demersul domnului ministru Şerban Valeca este unul care contravine

grav acestui deziderat.

Mai mult decât atât, acţiunile ministrului Cercetării Inovării riscă să aşeze ştiinţa românească la periferia

sistemului internaţional de cercetare. Toate eforturile întreprinse în ultimii ani, care au vizat nu doar creşterea

reputaţiei cercetării româneşti, ci şi alocări financiare mai mari, vor fi anulate ireversibil.

Astfel, prin Actul adiţional nr. 10/2017 la contractul de finanţare a Planului Naţional de Cercetare-

Dezvoltare şi Inovare, semnat între Ministerul Cercetării şi Inovării şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea

Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, sunt eliminaţi evaluatorii străini din procesele

de evaluare a proiectelor de cercetare. Implicarea acestora ca evaluatori va fi o situaţie de excepţie, fiind

stipulat în document că prezenţa lor va fi posibilă „numai în cazul în care nu există niciun specialist

disponibil la nivel naţional”. Dacă cercetarea românească a reuşit să îşi câştige locul în comunitatea

internaţională, aceasta se datorează, într-o măsură covârşitoare, evaluatorilor şi experţilor străini care au

acceptat să vină cu expertiza lor. Implicarea experţilor internaţionali reprezintă o practică internaţională

curentă, iar eliminarea acestora va periclita obiectivitatea şi seriozitatea procesului de evaluare a proiectelor

ştiinţifice.

O situaţie la fel de alarmantă o reprezintă un alt aspect stipulat în Actul adiţional, respectiv acela că

„selecţia la nivel naţional are la bază utilizarea echilibrată a resurselor umane din toate regiunile de

dezvoltare, acordându-se prioritate problematicii şi priorităţilor regionale ale cercetării ştiinţifice aplicate”.

Acest principiu de selecţie reprezintă o abdicare făţişă de la criteriile care definesc însăşi cercetarea

ştiinţifică: relevanţa şi excelenţa.

Aspectele cantitative, în detrimentul celor calitative, coroborate cu perspectiva exclusiv regională, pun în

pericol internaţionalizarea cercetării româneşti, conectarea la tendinţele ştiinţifice internaţionale şi relevanţa

cercetării româneşti în raport cu cea globală.

Stimate domnule Prim-Ministru,

Ştiinţa este universală. România are şansa de a fi pe harta globală a cercetării, prin găzduirea uneia dintre

cele mai importante infrastructuri de cercetare din lume: ELI NP Nuclear Physics. Numeroşi cercetători

români se bucură de o reputaţie remarcabilă în plan internaţional după eforturi, de multe ori, individuale, iar

sprijinul statului este absolut necesar.

Continuarea, într-o manieră similară, a politicilor începute de domnul ministru Şerban Valeca va arunca

cercetarea românească într-un dezonorant colţ al irelevanţei în spaţiul internaţional.

Ţinând cont de aceste aspecte semnalate, de gravitatea şi de impactul lor asupra unui sistem de cercetare

care doreşte să rămână demn în comunitatea internaţională, vă solicităm corectarea în cel mai scurt timp a

derapajelor semnalate mai sus şi demiterea ministrului Cercetării şi Inovării, domnul Şerban Valeca.

CONSORŢIUL UNIVERSITARIA (document adoptat cu votul majorităţii membrilor consorţiului)“.

SURSA: ADEVĂRUL - http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/rectorii-celor-mai-mari-universitati-

tara-cer-premierului-sa-l-demita-ministrul-cercetarii-risca-aseze-stiinta-romaneasca-periferia-sistemului-

international-cercetare-1_590491a15ab6550cb8a72ac0/index.html

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Cu cine face Klaus Iohannis pactul pentru educație? | OPINIE

„România educată” este un proiect național inițiat de Președintele României, Klaus Iohannis,

care-și propune să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazată

pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate. „La intrarea în cel de-al doilea secol de

existenţă ca stat modern şi unitar, este important ca educația și cercetarea să dobândească o fundaţie

solidă și predictibilă, pe care să continue drumul către România educată” scrie pe site-ul

Administrației Prezidențiale. În perioada 2016-2018, Administrația Prezidențială derulează o amplă dezbatere publică privind

educația și cercetarea din România, structurată în trei etape:

Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară

pentru educație și cercetare (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de

evenimente de consultare organizate de terți etc.

A doua etapă (2017-2018) pornește de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară,

pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație și cercetare la orizontul 2018-2030.

În acest sens, Administrația Prezidențială va constitui șapte grupuri de lucru cu rolul de a dezvolta

concluziile primei etape într-un pachet de strategii detaliate pe temele prioritare: cariera didactică; echitatea

sistemului educațional; profesionalizarea managementului educațional; un învățământ profesional și tehnic

de calitate; autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior; educație timpurie accesibilă

tuturor; evaluarea elevilor şi studenţilor.

A treia etapă (2018) va presupune finalizarea rezultatelor proiectului: o viziune de țară și obiectivele

de țară asupra educației și cercetării din România, pentru următorii 12 ani (2018-2030); o strategie pentru

sectorul educație și cercetare la orizontul 2018-2030; o serie de propuneri de politici publice pe temele

desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului, care vor include și elemente privind guvernanța sistemului

de educație și cercetare.

Toate etapele propuse în acest proiect se desfășoară conform calendarului, rezultatele obținute sunt

publice și este predictibilă eficiența acestui demers.

Și noua guvernare se arată preocupată de sectorul educațional și a anunțat prin reprezentantul ei, ministrul

Pavel Năstase, intenția de a realiza o nouă lege a educației ce ar trebui să intre în vigoare de la 1 octombrie

2018.

"Am prezentat deja Consiliului Naţional al Rectorilor un calendar de lucru privind noua lege a

educaţiei. Astfel, în 2017, perioada aprilie-mai, va fi realizată o sinteză a consultărilor anterioare. În perioada

iunie-noiembrie are loc evaluarea sistemului naţional de educaţie (starea educaţiei), apoi în perioada

noiembrie-decembrie trebuie asumate opţiunile majore ale educaţiei. Din 2018, respectiv în perioada ianuarie

- februarie, va fi elaborat proiectul legii educaţiei. În perioada martie - mai au loc dezbateri publice şi în iunie

- septembrie au loc dezbateri în Parlament, astfel încât noul proiect să intre în vigoare la 1 octombrie, odată

cu începerea noului an universitar ", a declarat Ministrul Educației.

Cel puțin la nivel de calendar cele două intenții coincid și din 2018 România ar trebui să intre într-o

etapă de modernă educare bazată pe o nouă lege a educației. Năstase a insistat că atât strategiile Ministerului

pe care îl conduce, cât și proiectul Preşedinţiei, "România educată", și viziunea Academiei Române au un

obiectiv comun, anume o educație de calitate. Prin urmare, cele trei își pot coordona eforturile.

Declarațiile Ministrului Educației ar trebui să ne liniștească, dar de promisiunile politicienilor ne-am

săturat. Educația este o prioritate națională, însă nu și pentru aleșii poporului care sunt preocupați mai mult

de legea grațierii și de condițiile din penitenciare. Credibilitatea guvernanților ar putea fi probată până la

momentul 2018. Până acum, președintele țării se află în grafic, ceea ce a spus a și făcut. Nu același lucru se

poate spune despre ministrul educației care, la început de mandat, declara într-o conferință de presă:

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

„Nimeni, în anul școlar 2017-2018, nu va mai ocupa un post de director sau director adjunct decât prin

concurs. Noi deja am demarat această acţiune de organizare a unui concurs, care va fi prin luna august.”

„Vom avea grijă să fim transparenţi în organizarea concursului.” „Acelaşi lucru se va întâmpla şi pentru

inspectorii şcolari”. De atunci, nicio vorbă despre acest concurs. Dacă ministrul și-ar onora spusele, până

acum, pentru transparență, ar fi trebuit să cunoaștem cel puțin metodologia de organizare, pentru ca

potențialii concurenți să-și pregătească examenul. Se pare că acest concurs nu va mai fi organizat anul

acesta.

În 2008, la inițiativa șefului statului Traian Băsescu, s-a semnat Pactul național pentru educație. Ce

frumos sună, nu-i așa?

„Noi, reprezentanţii partidelor politice parlamentare, ai instituţiilor şi organizaţiilor subsemnate, ne angajăm

solemn ca, în toate acţiunile noastre viitoare referitoare la educaţia naţională să urmărim viziunea, misiunea

şi obiectivul strategic enunţate mai jos:

1. Modernizarea educaţiei în perioada 2008-2013, astfel încât în 2014, atunci când un nou buget al Uniunii

europene va intra în vigoare, şcoala românească să fie perfect sincronizată cu realităţile şcolilor europene.

2. Asigurarea în perioada 2008-2013 a unui minim de 6% din PIB pentru educaţie.

3. Transformarea educaţiei timpurii într-un bun public, garantarea unei educaţii şcolare obligatorii de 10 ani

şi a unui acces neîngrădit la educaţie gratuită de 13 ani.

4. Descentralizarea financiară.

5. Adoptarea principiului „finanţarea urmează elevul” în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, respectiv a

principiului “finanţării multianuale pe cicluri de studii şi bazat pe proiecte” în învăţământul universitar.

6. Adoptarea unei carte a drepturilor şi libertăţilor educaţiei.

7. Definirea unor zone de educaţie prioritară, pentru a depăşi decalajul care separă în mod dramatic mediul

rural de cel urban sau diferite categorii de cetăţeni români.

8. Selectarea celor mai bune programe educative care să corespundă nevoilor de educaţie ale elevilor.

9. Pregătirea profesorilor după ultimele cercetări internaţionale în pedagogie.

10. Crearea cadrului de educaţie specifică pentru copii cu nevoi speciale de educaţie.

11. Stimularea „brain regain” în universităţile şi centrele de cercetări.

12. Realizarea criteriilor și clasamentelor școlare pe bază de metodologii internaționale unanim acceptate (de

tip Shanghai) stabilite de un corp de experți și evaluatori independenți, cu recunoaștere internațională și

națională în domeniul educației, provenind din rândul societății civile.

13. Introducerea sistemului de policy making în educație, în care specialiști cu înalt grad de cunoaștere

internaționala și națională a problemelor caută optimul de reglementare în urma studiilor și analizelor.

14. Realizarea unui tabel de bord (ScoreCard), transparent publicului, cu obiective și realizări care trebuie

livrate conform termenelor limită clar definite.”

Preşedintele Traian Băsescu, liderul PSD Mircea Geoană, liderul UDMR Marko Bela, liderul PRM

Corneliu Vadim Tudor, liderul PC Daniela Popa, liderul PDL Emil Boc, liderul deputaţilor minorităţilor

Varujan Pambuccian şi ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei (PNL), sunt semnatarii Pactului pentru

educaţie.

Nimic din ceea ce e scris mai sus nu s-a realizat. E suficient să urmărim procentele ce s-au acordat

educației în anii următori, ca să ne facem o impresie despre seriozitatea celor ce se angajau SOLEMN să

dezvolte învățământul românesc. În 2009 s-a alocat 4,24% din PIB pentru educație, în 2010 - 3,53%, în 2011

- 4,13%, în 2012 - 3,5%, iar în 2013 - 3,6%, deci nici vorbă de 6%.

E vremea ca vigilența opiniei publice să nu mai permită astfel de derapaje. Aproape în fiecare familie

există cel puțin un beneficiar al învățământului de stat românesc. Fără o educație corect înfăptuită eșecul este

garantat. O țară se poate ridica numai prin calitatea oamenilor ei iar școala are rolul de a-i forma. Eficiența

școlii se dobândește prin implementarea unor programe adaptate nevoilor ei, iar responsabilitatea celor care

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

dezvoltă și aplică astfel de programe este decisivă. Să învățăm din greșeli și să nu mai permitem ca generații

de români să fie victime ale ignoranței politicienilor. Rămâneți, așadar, #cuochiipeeducație!

SURSA: ROMÂNIA LIBERĂ - http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/cu-cine-face-klaus-

iohannis-pactul-pentru-educatie----opinie-447687

Intuitex - cum au apărut şi evoluat materialele educaţionale digitale în România

Softwin, una dintre companiile „cu vechime” în

domeniul tehnologic, a apărut pe piaţă în anul 1990, fiind

fondată de soţii Florin şi Măriuca Talpeş. „Începusem să facem

software pentru străini, în regim de outsourcing , iar la un

moment dat a venit din partea fracezilor o cerere de aplicaţie

pentru profesori şi elevi. Atunci ni s-a aprins primul beculeţ”,

declară Măriuca Talpeş, directorul general al companiei, despre

începuturile digitalizării educaţiei în România.

Mai târziu, o altă companie din SUA le cerea ajutorul

în realizarea unei „cărţi digitale”, iar în următorii ani au creat

device-uri de acelaşi tip pentru mai multe ţări europene. Aşa s-

au derulat primii paşi ai companiei în domeniul educaţiei

digitale, pe care au început să o implementeze şi în România, unde au introdus pentru prima dată conceptul

de eBooks. Intuitex este astăzi compania de software educaţional a grupului Softwin, prin care propune

diverse produse în format electronic atât pentru elevi, cât şi pentru

profesori sau părinţi. Pe piaţa educaţională din România, compania oferă manuale digitale, pe care copiii le

primesc alături de cele tipărite. „Manualele digitale sunt parte dintr-un pachet care completează hârtia, pentru

tot ciclul primar, şi determină o experienţă de învăţare placută, datorită resurselor interactive propuse de

specialiştii în educaţie”, declară Măriuca Talpeş.

Pe de altă parte, compania a dezvoltat şi un alt tip de produs – platformele online – care vine în

întâmpinarea nevoii elevului de a învăţa în ritmul propriu, fără un profesor alături. „În plus, am ţinut cont de

dorinţa copiilor de a petrece timp online, dar şi de ingrijorarea părinţilor că spaţiul virtual nu este atât de

sigur”, mai spune directorul Intuitex. Printre acestea se numără „ExamenulTau” - care ajută elevii de

gimnaziu să se pregătească individual pentru Evaluarea Naţională, „Şcoala Intuitex”- ce îşi propune să

antreneze logica, memoria şi soft skills-urile copiilor din ciclul primar şi „ViitoriOlimpici.ro” – care le oferă

elevilor pasionaţi de matematică accesul la materiale de pregătire şi un loc într-o tabără anuală la

Câmpulung, pe baza unui concurs online.

Intuitex s-a adresat şi profesorilor prin crearea unui portal interactiv, în care dascălii publică

materiale şi discută despre ultimele noutăţi din domeniul educaţiei. „Didactic.ro”, care a ajuns la peste

25.000 de profesori înscrişi în 13 ani de existenţă, a dobândit renumele de „Cancelaria Naturală”. „Cel mai

bine copiii învaţă când sunt fericiţi, liniştiţi şi trăiesc într-un mediu cald şi iubitor. De aceea este importantă

şi latura psiho- afectivă a educaţiei”, mai spune Măriuca Talpş. „SuntParinte.ro” este un „ghid al părinţilor”

dezvoltat de Intuitex cu scopul de a oferi copiilor o educaţie completă, unde sunt abordate probleme legate

de şcoală, timp liber şi comportament. „Vom intra, probabil, şi în gimnaziu cu manuale digitale, deci ne

propunem o extindere în acest sens. Un alt vis este să îi ajutăm şi pe cei care au Bacalaureatul, fiindcă sunt

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

mulţi care nu fac faţă şi nu din vina lor”, mai spune Măriuca Talpeş. Pe de altă parte, foarte importante sunt

şi dezvoltarea pasiunilor şi soft- skillsurilor copiilor, pe care ar trebui să se axeze atât profesorii, cât şi

părinţii.

SURSA: BUSINESS MAGAZIN - http://www.businessmagazin.ro/actualitate/intuitex-cum-au-

aparut-si-evoluat-materialele-educationale-digitale-in-romania-16250142

Universitățile europene între modelul local și cel global

În ultimele două decenii, universitățile europene au trecut prin

schimbări majore de paradigmă instituțională. Noile „provocări” cu care se

confruntă educația și cercetarea universitară europeană, într-o perioadă ce

pune mare preț pe eficiența și profitabilitatea investițiilor publice, au fost

analizate pe larg în prelegerea The European University: A Culture of

Disenchantment? (Universitatea europeană: o cultură a deziluziei?), susținută

recent la Colegiul Noua Europă – Institut de Studii Avansate din București de

Antonio Loprieno, profesor de istoria instituțiilor la Universitatea din Basel

(Elveția).

Egiptolog de talie internațională, cu specializare în studii clasice și cu

stagii de cercetare și predare în universități din Italia, Germania, Elveția, Franța,

Israel sau Statele Unite, profesorul Loprieno a acumulat și o vastă experiență

managerială, ca Rector al Universității din Basel și președinte al Conferinței Rectorilor din Elveția. În

prezent, Antonio Loprieno este președintele Austrian Science Board, organismul consultativ al autorităților

austriece în chestiuni legate de politici educaționale și de cercetare.

Pentru a înțelege rostul universității ca instituție publică, profesorul Loprieno a făcut mai întâi un

periplu istoric. De la începuturile sale în Evul Mediu și până la finalul secolului al XVIII-lea, universitatea

(etimologic, latinescul universitas înseamnă „întreg”, „breaslă”, „corporație”) a reprezentat o comunitate a

elitelor. „Cei aleși” erau pregătiți în special în cele trei domenii considerate vitale pentru bunul mers al

societății medievale: drept, medicină și teologie. La aceste școli, apărute în jurul bisericilor și mănăstirilor,

aveau acces în primul rând categoriile sociale privilegiate, iar programa includea cultivarea în cele șapte arte

liberale: gramatica, astronomia, retorica, logica, aritmetica, geometria și muzica. Ulterior, disciplinele s-au

grupat în științe umaniste (trivium) și exacte (quadrivium), cristalizându-se primele curricula și primele

universități din Europa: la Bologna (1088), Paris (c. 1150) și Oxford (1167). Deși s-au fondat și au evoluat în

contexte socio-politice diferite, universitățile se asemănau prin două trăsături comune: elitismul și

utilitarismul lor. Cum argumenta profesorul Loprieno, „astăzi tindem, în special în mediul academic din

Occident, să neglijăm faptul că universitățile s-au constituit, încă de la începuturi, și din considerente

practice”.

În secolul al XIX-lea a început emanciparea graduală a universităților față de vechile canoane, prin

reforme ce au impus noi practici academice, fiecare cu ambiția de a educa cât mai adecvat tinerele generații.

În Germania, filozoful Wilhelm von Humboldt (1767-1835) a imaginat un model holistic de cercetare

avansată și educație, care să producă indivizi autonomi, „eliberați” de reguli și capabili să-și dezvolte

propriile raționamente. Universitatea trebuia să-i stimuleze să-și găsească propria cale și să devină „cetățeni

ai lumii”, nu să-i facă să deprindă cunoștințe standard. Era o formare ce se hrănea din idealurile iluministe și

încuraja dezvoltarea cunoașterii prin cercetare științifică originală, în urma căreia absolventul primea cel mai

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

înalt titlu academic, acela de „doctor”. În Marea Britanie, cardinalul John Henry Newman (1801-1890)

considera universitatea ideală drept o comunitate de gânditori care, prin studiul unor texte și metode

canonice, se angajau în „exersarea minții”. Modelul său propunea o educație generală solidă, din care să

germineze specializarea de mai târziu, recunoscută astăzi prin titlurile de „licență” și „master”. Franța post-

napoleonică a deschis larg ușile educației universitare prin programe de calificare profesională (ingineri,

economiști etc.) reunite în școli superioare (grandes écoles). Studenții deveneau buni profesioniști și, foarte

important, erau rapid absorbiți de piața muncii. Acest triplu model academic impus în secolul al XIX-lea a

funcționat, în linii mari, până la finalul veacului al XX-lea și multe dintre valorile promovate de

universitățile moderne fac încă parte din idealul educațional al vremurilor noastre.

O nouă paradigmă în era cuantificării Cu demararea procesului Bologna, în anul 1999, și primii pași spre crearea unui cadru comun pentru

învățământul superior din Europa – nevoie stringentă odată cu extinderea Uniunii Europene și a pieței unice

–, s-a produs o nouă schimbare de paradigmă. Dacă până atunci profesorul se considera că guvernează

procesul educațional, mai apoi el a devenit un simplu agent în cadrul acestui complex proces. Universitățile

nu se mai definesc printr-o misiune instituțională ce cuprinde o declarație de principii, ci au un plan strategic

pentru a atinge anumite obiective (de preferință cuantificabile); ele nu mai sunt animate de valori comune, ci

de scopuri instituționale. Universitățile sunt în general ferite de ingerințe politice și se bucură de un mare

grad de autonomie instituțională, dar independența față de autoritățile de stat se limitează la nivelul

administrativ, întrucât finanțarea publică le face complet dependente de instituțiile de stat. În privința

identității lor, reputația câștigată în timp nu mai este suficientă pentru a le asigura continuitatea instituțională;

conceptul brandului de succes se strecoară și în mediul academic. „Ne concentrăm pe logo, dorim vizibilitate

și clasificări internaționale – ranking-uri – excelente”. De aici, a continuat profesorul Loprieno, sentimentul

de „spulberare a vrajei”, de „dezumflare și deziluzie” ce învăluie universitățile europene în secolul al XXI-

lea, nevoite să intre în era cuantificării, să treacă periodic testul indicilor ce le măsoară performanța și le

plasează pe o piață academică globală. „Ciocnirea dintre cele două sisteme”, pe care profesorul Loprieno le

numește modelul local și modelul global, „produce nemulțumire, frustrare”.

O perspectivă „piramidală” asupra educației Principalele caracteristici ale celor două sisteme

sunt explicate de egiptologul Loprieno folosind modelul

a două piramide. În modelul european (piramida

egipteană) funcționează ierarhiile instituționale ce

depind doar de statut academic, iar obiectivele

profesionale sunt atinse prin recunoaștere reciprocă în

interiorul breslei. Scopul principal al învățământului

superior este formarea într-o anumită disciplină, având

ca model ideal cariera academică. Un astfel de parcurs

pregătește viitorul absolvent pentru un anume rol în

societate. O carieră în modelul global (piramida aztecă)

presupune o capacitate mare de producție științifică –

măsurabilă prin granturi, contracte de muncă etc. –, și de

competitivitate (atât aspiranții, cât și instituțiile glorifică

cultura competiției).

În prima parte a formării academice, studentul

acumulează cunoștințe generale, urmând ca apoi să-și

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

aleagă specializarea și să se decidă asupra profesiei. După un astfel de parcurs, absolventul va fi pregătit,

ideal vorbind, să inoveze și să fie un lider în comunitate.

Efectele procesului Bologna în Europa pot fi rezumate succint în două etape. Între anii 1999 și 2005,

implementarea reformei a venit cu așteptări mari cu privire la armonizarea sistemelor educaționale, creșterea

mobilității studenților și îmbunătățirea strategiilor de învățare. În ansamblu, standardele de calitate au

crescut, la fel ca și aparatul birocratic din universități. Între anii 2006 și 2017, pe măsură ce competitivitatea

a devenit esențială, agenda educațională a trecut în plan secund, iar managementul instituțiilor a acordat o

atenție deosebită cercetării avansate și inovării, dimensiuni cuantificabile ale excelenței instituționale. Cum

acestea din urmă nu pot exista decât pe o piață mondială, modelul global (piramida aztecă) s-a impus și în

lumea universităților din Europa, care trebuie să-l adapteze propriului lor context politic, economic și social.

Momentul de temporară deziluzie, consideră profesorul Loprieno, poate fi depășit doar printr-un

învățământ superior personalizat și o abordare critică – în sensul de înțelegere profundă – a prezentului. În

opinia sa, mediul academic trebuie să-și reconsidere rolul în societatea globală din era post-adevăr și să-și

definească strategii instituționale care să fixeze locul fiecărei universități pe piața academică globală.

SURSA: MARKET WATCH -

http://www.marketwatch.ro/articol/15606/Universitatile_europene_intre_modelul_local_si_cel_global/

"Universitatea vârstei a treia", la şase luni de la inaugurare

Proiectul, unicul de acest fel din ţară, a demarat pe 21 iulie 2016 şi a înregistrat un real succes,

dovedind încă o dată că ideea implementării lui şi în România a fost una strălucită. Acum, la şase luni de la inaugurare, lucrurile par să fie

excelente, existând şanse ca acesta să continue fără probleme şi

în anul următor. Cu această ocazie am stat de vorbă cu decanul

Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Florin Tudor, care ne-a împărtăşit

câteva detalii mai puţin cunoscute şi ne-a povestit despre

entuziasmul cu care vin studenţii la cursuri. "Studenţii sunt foarte conştiincioşi. Nu lipsesc decât

motivat şi sunt foarte interesaţi să afle cât mai multe. Pun

întrebări şi întreţin discuţii elaborate cu lectorii." Prof. univ. dr.

Florin Tudor - decanul Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi

Politice

Studenţii propun şi ei subiecte de discuţie pe marginea cursurilor şi se implică activ, fiind foarte

curioşi şi dornici să înveţe. Acesta a ţinut să precizeze că iniţiativa, precum şi proiectul în sine aparţin

Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice, instituţia fiind cea care şi-a dorit să introducă şi la noi

această idee, care există de câteva decenii în alte ţări, printre care Marea Britanie, Canada, China, Polonia,

Cehia, Slovacia, Australia şi Franţa, de unde îşi are originea. De asemenea, proiectul conţine şi o

componentă de cercetare, coordonată de Centrul de Cercetări Juridice, care se axează pe studiul fenomenului

îmbătrânirii şi pe dimensiunea socială a acestuia.

Decanul Florin Tudor a ţinut să sublinieze şi faptul că în România lipseşte cu desăvârşire o

componentă de integrare socială pentru persoanele în vârstă şi că proiectul exact acest lucru urmăreşte să-l

acopere.

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Din fericire, interesul pentru cursurile universităţii a fost crescut, astfel că, în vara lui 2016, s-au

înscris 155 de studenţi seniori, dornici fie să descopere lucruri noi, fie să aprofundeze ceea ce ştiau deja.

Aceştia sunt coordonaţi de 55 de lectori universitari, voluntari, fără de care proiectul nu ar avea succesul pe

care-l are.

Sperăm că proiectul să continue să aibă succes şi să fie căutat şi poate chiar adoptat şi de alte

universităţi din ţară.

Pentru a vedea ce impact are "Universitatea vârstei a treia", am stat de vorbă cu câţiva cursanţi care

au fost dispuşi să împartă cu noi impresii despre această inedită experienţă.

Unul dintre ei, fost profesor universitar, ne-a spus că are o părere extrem de pozitivă despre tot ceea

ce se întâmplă. Doamna R. A. ne-a declarat că speră ca iniţiativa să continue şi că, dacă ar fi să schimbe

ceva, ar fi tematica, la care ar mai merita umblat. În rest, aceasta consideră că totul i se pare perfect şi că mai

mulţi pensionari ar trebui să profite şi să se înscrie, mai ales că taxa e una modică, de 50 de lei pentru toate

modulele disponibile. Întrebată de ce a ales să frecventeze aceste cursuri, aceasta a spus că a dorit să afle mai

multe despre meseria pe care a practicat-o atâţia ani.

O altă doamnă, L.C, fost inginer chimist, ne-a declarat că este o iniţiativă foarte bună pentru

pensionari, care şi aşa au puţine lucruri de făcut. Aceasta a mai ţinut să spună că şi-ar dori ca pe viitor să

existe mai multe vizite pe teren, care să îi ajute în aplicarea noţiunilor teoretice învăţate.

Cât despre întrebarea dacă merită sau nu să vă înscrieţi la cursuri, doamna I. U., de profesie

farmacist, ne-a spus că merită categoric şi că recomandă cu căldură "Universitatea vârstei a treia". Aceasta

ne-a spus că nu ar schimba nimic şi că proiectul reprezintă un lucru foarte important pentru seniorii care vor

să îşi folosească util timpul.

Concluzia care poate fi trasă este că acest proiect reprezintă un lucru foarte bun pentru un segment de

populaţie adesea neglijat.

Cine doreşte să se înscrie ar fi bine să ştie că există zece module. Deocamdată, sunt permise doar

câte trei module pe semestru. Cursurile se ţin de la 10,00 la 12,00, cu o fereastră, apoi continuă de la 16,00 la

18,00. Taxa de înscriere e de 50 de lei şi se plăteşte o singură dată. Vârsta minimă de înscriere este de 55 de

ani, iar cea maximă de 80 de ani. Cursanţii obţin, la sfârşit, o diplomă simbolică, nu şi competenţe pentru

piaţa muncii.

SURSA: VIAŢA LIBERĂ - https://www.viata-libera.ro/educatie/87511-universitatea-varstei-a-treia-,-

la-sase-luni-de-la-inaugurare

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nici o modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).