1.a.met Geogr Cornelia Dinca

METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI

Suport de curs

Profesor: Cornelia Dincă

Universitatea din Bucureşti Editura CREDIS

2008

Metodica predării geografiei

Cornelia Dincă

2

Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei1

Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei

Proiectarea activităţii este impusă de o sumă de aspecte, cum ar fi:

• Lipsa proiectului didactic determină derularea unui proces de predare-

învăţare-evaluare improvizat.

• Este necesar ca dascălul să anticipeze atingerea unor obiective, iar atingerea

acestora nu se poate realiza dacă ele nu au fost bine gândite dinainte.

• În final, profesorul îşi poate evalua mai eficient propria activitate.

• Rezultatele obţinute de copii nu pot fi de calitate, dacă profesorul nu utilizează

strategii didactice adecvate.

• Eficienţa unei lecţii depinde de modul cum aceasta a fost proiectată.

Algoritmul proiectării:

Principalele etape care se parcurg pentru realizarea proiectării lecţiei sunt:

• Încadrarea lecţiei în sistemul de lecţii din care face parte

• Stabilirea obiectivelor operaţionale şi argumentarea lor

• Realizarea schemei logice a conţinutului

• Stabilirea sarcinilor de lucru pe care le primesc elevii

• Elaborarea strategiei didactice în legătură cu obiectivele propuse

• Stabilirea activităţilor pentru fiecare moment al lecţiei

• Anticiparea strategiilor de evaluare în corelaţie cu obiectivele operaţionale.

1 Pentru fişele de evaluare recomandăm să se anexeze hărţi, pentru a se uşura activitatea

elevului.


Cornelia Dincă

3

Profesor Cornelia Dincă

PROIECT DIDACTIC

Data

Obiectul : Geografie – clasa a….-a

Subiectul lecţiei

Tipul lecţiei

Obiective de referinţă

R1

R2

Obiective operaţionale

O1

O2

O3

O4

Argumentarea obiectivelor

Sarcini de lucru

O1 – S1…

O2 – S2…

O3 – S3…

O4 – S4…

Strategii didactice

• Metode

• Mijloace de învăţământ

Modul de organizarea a activităţii elevilor (frontal, pe grupe, individual, în

perechi)

Material bibliografic

• Manual…

• Didactica…

Desfăşurarea lecţiei

1. moment organizatoric 2-3 min.

2. verificarea cunoştinţelor anterioare 10 min.


Cornelia Dincă

4

- prin întrebări

- printr-un test de evaluare

- joc didactic

3. dobândirea noilor cunoştinţe 25 min.

• pregătirea aperceptivă (captarea atenţiei)

• scrierea titlului lecţiei pe tablă/anunţarea obiectivelor

• dirijarea predării-învăţării

• schema lecţiei

C1…

C2…

C3…

C4…

• relaţia obiective-conţinuturi-sarcini de lucru-strategii didactice-evaluare

Fixarea cunoştinţelor 3 min.

Obţinerea performanţei – prin întrebări/fişa de evaluare 4 min.

Anunţarea temei pentru acasă 2 min.

Aprecierea clasei/observaţii/notarea elevilor 3 min.


Cornelia Dincă

5


Model 1

MODEL PROIECT DIDACTIC

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Evenimentele

lecţiei

Obiec

-tive

Conţinutul

informativ

Nivelul

iniţial al

cunoaşterii

elevilor

Sarcini

de

învăţare

Strategii

didactice

Evaluare

Pregătirea

aperceptivă

Metode:

jocul

didactic

Prin rebus

Anunţarea

temei,

obiectivelor

Se anunţă

titlul…

Obiectivel

e

urmărite…


Cornelia Dincă

6

O1 C1 Recunosc

semnele

convenţionale

, pot localiza…

S1 Metode:

explicaţia,

lucrul cu

harta,

exerciţiul

Mijloace:

Harta fizică

a României,

atlasul,

manualul

Forme de

organizare

: frontal,

individual

Frontală:

orală

Individual

ă: scrisă

Prin

exerciţii,

aprecieri

verbale

O2 C2 Cunosc….,

Dar nu pot

defini…

S2 Metode:

Conversaţia

lucrul cu

harta,

problematiz

area

Mijloace:

Harta fizică

a României,

atlasul,

manualul

Forme de

organizare

: frontal,

individual,

pe echipe

Prin

exerciţii:

de

identificar

e, de

clasificare,

de

completar

e

O3 C3 S3 Observarea sistemică

Dirijarea

predării-

învăţării

O4 C4 S4 Aprecieri generale


Cornelia Dincă

7

Atingerea

feed-back-ului

Metode:

lucrul cu

harta,

problematiz

area

Mijloace:

harta fizică

a României

Forme de

organizare

: frontal

Obţinerea

performanţei

Mijloace:

fişa de

evaluare

Forme de

organizare

: individual

Scrisă:

fişa de

evaluare.

Anunţarea

temei pentru

acasă


Cornelia Dincă

8


Model 1

MODEL PROIECT DIDACTIC

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Obiective Conţinutul

informativ

Sarcini

de

învăţare

Strategii didactice Evaluare

O1 C1 S1 Metode: explicaţia, lucrul

cu harta, exerciţiul

Mijloace: Harta fizică a

României, atlasul,

manualul

Forme de organizare:

frontal, individual

Frontală: orală

Individuală:

scrisă, exerciţii,

aprecieri verbale

O2 C2 S2 Metode: conversaţia,

lucrul cu harta,

problematizarea


României, atlasul,

manualul, film didactic


frontal, individual, pe

echipe

Prin exerciţii, de

identificare, de

clasificare, de

completare

O3 C3 S3 Metode: lucrul cu harta,

problematizarea


României, imagini

Observare

sistemică,

aprecieri verbale

Produsele


Cornelia Dincă

9


frontal, pe grupe

elevilor: o fişă de

lucru…., o

planşă…, un

desen…

O4 C4 S4 Metode: lucrul cu harta,

problematizarea


României, diapozitive


frontal, pe echipe

Aprecieri generale

Prin exerciţii…


Cornelia Dincă

10

STABILIREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE

Prin enunţarea obiectivelor operaţionale, se realizează o definire clară a

rezultatelor aşteptate de la elevi, în termeni de comportament observabil, după o

situaţie de învăţare.

Operaţionalizarea obiectivelor cuprinde răspunsul la cinci întrebări:

• Cine va realiza obiectivul?

Se foloseşte expresia: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să …

• Ce comportament observabil şi măsurabil trebuie atins? (care este

ţinta?)

- se utilizează un verb care nu permite interpretări diferite, care

generează comportamente, care are ca rezultat un produs măsurabil

cantitativ şi calitativ.

- Nu se folosesc verbe cu înţeles general, cum ar fi: a şti, a cunoaşte, a

înţelege, a aprecia, a-şi însuşi.

- Nu se folosesc două verbe în formularea unui obiectiv, deoarece fiecare

ar exprima câte o cerinţă.

• Ce performanţă trebuie realizată?

Exigenţa, rezultatul aşteptat: un conţinut înţeles, memorat, analizat.

Performanţa se produce în funcţie de fiecare tip de obiectiv:

- pentru obiectivele cognitive, produsele sunt: noţiuni, date, denumiri,

principii, clasificări, etc

- pentru obiectivele metodologice, produsele reprezintă modul în care se

aplică metodele, procedeele, modul cum se utilizează instrumentele,

aparatele, etc

- pentru obiectivele atitudinale, produsul este un comportament: a

respecta regulile, a lucra ordonat etc


Cornelia Dincă

11

Rezultatele aşteptate de la elevi trebuie definite foarte clar, în termen de

comportament observabil.

• În ce condiţii poate fi atinsă această capacitate?

Condiţiile în care se produce performanţa se referă la instrumentele şi documentele

pe care le utilizează elevul şi la facilităţile pe care acesta le are sau nu: cu ajutorul

hărţii…, folosind desenul…, interpretând fotografiile…, urmărind filmul didactic…, fără

hartă…., citind fragmentul….., audiind lectura…

• Care este criteriul de acceptabilitate al performanţei?

Indicele calitativ sau cantitativ al caracteristicilor performanţei poate fi exprimat în

număr minim de răspunsuri corecte, procentaj, proporţie, cantitate, limită de timp,

etc. Categorii de performanţe standard sunt: de nivel superior – Foarte bine, de nivel

mediu - Bine, de nivel minim – Suficient.

Observaţii:

Pentru o lecţie nu se formulează mai mult de 4-5 obiective, pentru a nu exista

riscul să nu poată fi realizate.

Profesorul trebuie să aibă în vedere atunci când formulează obiectivele

operaţionale că va fi necesar să creeze situaţii de învăţare, respectiv, itemi de

evaluare în concordanţă cu obiectivele propuse.

Pentru a se dovedi realizarea obiectivelor operaţionale, se realizează itemi de

evaluare pentru fiecare obiectiv în parte.

Obiectivele trebuie formulate în cât mai puţine cuvinte.

Tipuri de obiective operaţionale:

1. OBIECTIVE COGNITIVE= informative= „savoirs” sunt cele care se referă la ce

va şti elevul după o secvenţă de predare/învăţare. Verbele care se pot folosi

sunt: a enunţa, a denumi, a caracteriza, a recunoaşte, a descrie, a stabili, a

compara, a clasifica, a ordona, a analiza, a argumenta, a detalia, a completa

etc


Cornelia Dincă

12

2. OBIECTIVE FORMATIVE:

a) OBIECTIVE METODOLOGICE= „Savoire-faire” sunt cele care se referă

la ce va şti elevul să facă după o secvenţă de predare/învăţare:

formarea de priceperi, deprinderi intelectuale şi practice, utilizarea

aparatelor şi instrumentelor etc. Verbele adecvate sunt: a măsura, a

modela, a rezolva, a elabora, a calcula, a estima etc

b) OBIECTIVE MOTORII care se referă la ce va şti elevul să facă după o

secvenţă de demonstrare efectuată de profesor. Verbele care se

utilizează sunt: a demonstra, a dovedi, etc

c) OBIECTIVE ATITUDINALE= „savoire-être”, vizând ce va şti elevul să fie

după o secvenţă de predare/învăţare, sau, în cele mai multe cazuri,

după mai multe secvenţe de învăţare. Verbele care se pot folosi sunt: a

dovedi, a demonstra, a exprima etc.


Cornelia Dincă

13

Clasa a IV a

Tema Munţii Apuseni

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1.- să indice, folosind harta fizică a României, atlasul şi harta Carpaţilor Occidentali

din manual, poziţia geografică şi limitele Munţilor Apuseni;

O2.- să descrie, utilizând cunoştinţele din lecţiile anterioare (Carpaţii-caractere

generale) şi diapozitivele prezentate, cel puţin 5 caracteristici specifice ale reliefului

Munţilor Apuseni;

O3.- să compare, pe baza lecţiilor precedente referitoare la grupele Munţilor Carpaţi,

relieful munţilor apuseni cu relieful oricărei alte grupe, la alegere, indicând 2

asemănări şi 2 deosebiri;

O4- să numească, analizând harta Munţilor din manual (fig. 2/p. 17), cel puţin 4

diviziuni ale reliefului acestei grupe montane;

O5- să precizeze, pe baza conţinutului informaţional al lecţiei, cel puţin 2 aspecte

care să demonstreze importanţa Munţilor Apuseni.

ARGUMENTAREA OBIECTIVELOR:

O1., O4.- formarea deprinderilor corecte de analiză şi interpretare a materialelor

grafice şi cartografice; / de întocmire a unor schiţe simple e hartă;

O2., O3.- dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, comparaţie a datelor, faptelor

şi fenomenelor geografice dintr-un sistem spaţial şi funcţional;

O5- perceperea corelaţiilor dintre suportul fizic al mediului geografic şi utilizarea sa

sub aspect uman-economic.

SARCINI DE LUCRU:

Pentru atingerea celor 5 obiective, pe parcursul lecţiei, elevii vor

avea de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:


Cornelia Dincă

14

S1.- Urmăriţi harta Munţilor Apuseni din manual (2./p.17) şi notaţi în caiete, în timp

de 3 minute, poziţia geografică şi cele 4 limite al Munţilor Apuseni;

S2.- Făcând apel la cunoştinţele dobândite în lecţiile anterioare, notaţi caietele, în

timp de 4 minute, cel puţin 5 caracteristici

S3.- Indicaţi 2 asemănări şi 2 deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful

grupei Retezat-Godeanu, marcând cu „X” aspectele specifice celor două grupe notate

în fişa nr. 1. Timpul de lcuru este de 2 minute.

S4.- Folosind harta Munţilor Apuseni, identificaţi diviziunile componente ale acestor

munţi. Ele vor fi notate treptat pe desenul realizat de elevi în caiete şi de către

profesor pe tablă;

S5.- Numiţi, urmărind diapozitivele şi schema lecţiei, importanţa Munţilor Apuseni.


Cornelia Dincă

15

Clasa a V-a

Tema: Vulcanii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1.- să identifice, folosind planşa aparatului vulcanic şi desenul din manual, cele 4

părţi componente ale unui vulcan;

O2.- să descrie, pe baza filmului prezentat, modul de producere a unei erupţii

vulcanice;

O3.- să localizeze, folosind harta fizică a lumii şi harta răspândirii vulcanilor din

manual, trei arii vulcanice de pe Terra;

O4.- să numească patru urmări ale activităţilor vulcanice, utilizând informaţiile din

lecţie şi imaginile prezentate de profesor.


O1., O3.- conduc la formarea deprinderilor corecte de analiză a materialelor grafice şi

cartografice;

O2.-se exersează capacităţile de selectare a conţinuturilor ştiinţifice din surse variate

de informaţii;

O4.- se formează abilităţile de utilizare a termenilor geografici în contexte noi.

SARCINI DE LUCRU:

Pentru atingerea celor 4 obiective, pe parcursul lecţiei, elevii vor

avea de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:

S1.- Urmăriţi desenul din manual (4.21/p. 43) şi notaţi în caiete, în timp de minute,

părţile componente ale unui aparat vulcanic;

S2.- Pe parcursul prezentării filmului, notaţi în caiete, în ordinea cronologică a

desfăşurării erupţiei, etapele de producere a activităţii vulcanice;


Cornelia Dincă

16

S3.- Analizaţi harta din manual cu răspândirea vulcanilor (4.24/p. 45) şi harta fizică a

lumii din atlas şi identificaţi, în timp de 2 minute, trei zone vulcanice de pe Terra.

Răspunsurile vor fi notate în caiete în timp de 3 minute.

S4.- Urmărind imaginile prezentate de profesor şi conţinutul lecţiei, numiţi, oral, cel

puţin 4 urmări ale erupţiilor vulcanice.


Cornelia Dincă

17


MODEL DE RELAŢIONARE ÎNTRE OBIECTIVELE OPERAŢIONALE ŞI

SARCINILE DE LUCRU

TEMA: Vulcanii/ clasa a V-a

O1.- să identifice, folosind planşa aparatului vulcanic şi desenul din manual, cele 4

părţi componente ale unui vulcan;

S1- Urmăriţi desenul din manual (4.21/p. 43) şi notaţi în caiete, în timp de minute,

părţile componente ale unui aparat vulcanic;

O2.- să descrie, pe baza filmului prezentat, modul de producere a unei erupţii

vulcanice;

S2.- Pe parcursul prezentării filmului, notaţi în caiete, în ordinea cronologică a

desfăşurării erupţiei, etapele de producere a activităţii vulcanice;

O3.- să localizeze, folosind harta fizică a lumii şi harta răspândirii vulcanilor din

manual, trei arii vulcanice de pe Terra;

S3.-Analizaţi harta din manual cu răspândirea vulcanilor (4.24/p. 45) şi harta fizică a

lumii din atlas şi identificaţi, în timp de 2 minute, trei zone vulcanice de pe Terra.

Răspunsurile vor fi notate în caiete în timp de 3 minute.

O4.- să numească patru urmări ale activităţilor vulcanice, utilizând informaţiile din

lecţie şi imaginile prezentate de profesor.

S4.- Urmărind imaginile prezentate de profesor şi conţinutul lecţiei, numiţi, oral, cel

puţin 4 urmări ale erupţiilor vulcanice.


Cornelia Dincă

18

SCHEMA LECŢIEI

Întocmirea schemei lecţiei presupune anumite cerinţe:

Titlul trebuie scris mare şi subliniat.

Subtitlurile se marchează pentru a ieşi în evidenţă.

Conţinuturile tematice pentru fiecare subtitlu trebuie esenţializate.

Completările se fac, dacă este cazul, prin:

• Desene,

• Definiţii,

• Schemă de corelaţii.

Observaţii:

• Pe tablă nu se fac prescurtări;

• Este importantă încadrarea schemei pe tablă;

• Nu se şterge tabla până după momentul fixării cunoştinţelor;

• Se foloseşte creta colorată pentru a evidenţia termenii noi, definiţiile etc.

• Desenele realizate trebuie să fie foarte clare, expresive şi suficient de mari

pentru a putea fi vizualizate.


Cornelia Dincă

19

TIPURI FUNDAMENTALE DE LECŢII

1. LECŢIA DE COMUICARE ŞI ÎNSUŞIRE A NOILOR CUNOŞTINŢE

- lecţii combinate (mixte) cu mai multe activităţi: de comunicare, de

repetare, de consolidare, de formare de priceperi şi deprinderi, de

verificare a rezultatelor.

VARIANTE:

• Lecţia de activităţi practice pe terenul geografic,

• Lecţia de analiză a observaţiilor realizate în vizite, excursii, drumeţii,

• Lecţia bazată pe materiale demonstrative, experiment, elaborarea modelelor,

• Lecţia desfăşurată cu ajutorul mijloacelor de învăţământ, a manualului şcolar şi a

altor surse de informare,

• Lecţia bazată pe munca independentă/lecţia organizată pe grupe de elevi.

2. LECŢIA DE RECAPITULARE ŞI SISTEMATIZARE

- vizează consolidarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de către

elevi.

3. LECŢIA PENTRU FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA PRICEPERILOR ŞI

DEPRINDERILOR

VARIANTE:

• Lecţia de formare a unor deprinderi de muncă intelectuală

- rezolvarea unor probleme aplicative, citirea şi interpretarea unor

desene, hărţi.

• Lecţia de laborator

- folosirea aparaturii, efectuarea unor experienţe.

• Lecţia de activităţi practice

- realizarea unor colecţii de roci, soluri; lecţii de excursii, pentru

observarea fenomenelor, prelucrarea unor observaţii şi date, realizarea

unor comparaţii geografice.


Cornelia Dincă

20

• Lecţia de realizare a unor modele

• Lecţia pe calculator

• Lecţia-dezbatere

• Lecţia bazată pe munca independentă cu surse de informare.

4. LECŢIA DE VERIFICARE ŞI APRECIERE A REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII

VARIANTE:

• Lecţia de verificare orală, lucrările scrise, lecţia de îmbinare a consolidării

cunoştinţelor, competenţelor dobândite cu evaluare (orală, scrisă).

• Lecţia de evaluare prin aplicaţii practice sau exerciţii

• Lecţia de analiză a lucrărilor practice şi scrise.

5. LECŢIA-SEMINAR

6. LECŢIA LABORATOR

7. LECŢIA DE APLICARE ÎN PRACTICĂ A CUNOŞTINŢELOR

Bibliografie:

Didactica geografiei- N. Ilinca/ ed. Corint, 2000

Didactica geografiei- M E Dulamă/ ed. Clusium, 1996


Cornelia Dincă

21

EVALUAREA

Evaluarea este o componentă a actului didactic prin care se evidenţiază

cantitatea de cunoştinţe şi abilităţi dobândite, valoarea acestora, în scris, oral sau în

urma unor probe practice.

Funcţiile evaluării:

• Diagnostică- urmăreşte depistarea lacunelor şi greşelilor, precum şi

înlăturarea acestora;

• Prognostică- pune în evidenţă valoarea şi performanţele viitoare a le elevilor;

• De selecţie- când se urmăreşte admiterea elevilor la concursuri sau

ierarhizarea elevilor într-o clasă;

• De reglare- în urma informaţiilor primite de profesor, acesta intervine sau

revine asupra conţinuturilor pentru a sprijini elevii în însuşirea cunoştinţelor;

• Motivaţională- verificarea ritmică în face pe elev să înveţe cu regularitate.

Tipuri de evaluare:

• Evaluarea iniţială- la începutul unui ciclu de învăţământ, la început de an

şcolar; are valoare predictivă;

• Evaluare continuă- formă curentă a evaluării; pe tot parcursul procesului de

învăţământ;

• Evaluarea formativă- vizează comportamentele finale ale elevului;

• Evaluarea periodică- are în vedere verificarea gradului de restructurare, de

cunoaştere a unor pachete mari de informaţii;

• Evaluarea cumulativă, sumativă sau globală- se face la intervale mari de

timp (capitol, semestru, an, ciclu de învăţământ).

Metode şi procedee de evaluare

• Evaluare orală- observarea, aprecierea verbală, chestionare orală

• Evaluarea scrisă- extemporale, lucrări curente, teze, lucrări scrise, examene


Cornelia Dincă

22

• Evaluarea practică- se verifică deprinderile şi abilităţile elevilor (cum utilizează

instrumentele de lucru, cum se face orientarea în teren sau pe hartă),

confecţionare de materiale, hărţi, planşe.


Cornelia Dincă

23

TIPURI DE ITEMI

După criteriul obiectivităţii:

Itemi obiectivi

Capitala Italiei este………………………………………………..

Itemi subiectivi

Explicaţi efectele subţierii stratului de ozon.

Itemi cu răspunsuri închise

• Itemi de discriminare binară

În Munţii Carpaţi există gheţari Adevărat/Fals

• Itemi de discriminare multiplă

Încercurcuţi răspunsul corect:

Mureşul

a) este afluent al Dunării

b) face parte din grupa râurilor de sud

c) izvorăşte din Munţii Hăşmaşul Mare

d) străpunge Carpaţii Meridionali

• Itemi de asociere

Fiecare element din dreapta este integrat uneia din regiunile din stânga:

Munţii Bucegi Cheile Turzii

Munţii Parâng Babele

Munţii Trascău Peştera Comarnic

Munţii Aninei Pietrele Doamnei

Munţii Rarău Peştera Muierilor

• Itemi de aşezare în ordine logică sau de clasificare

Selectaţi afluenţii Siretului şi enumeraţi-i în ordine, de la nord la sud: Moldova,

Suceava, Arieş, Buzău, Trotuş, Bistriţa, Jijia.


Cornelia Dincă

24

• Itemi cu răspunsuri deschise

• Itemi de completare a unor propoziţii neterminate

Cea mai mare planetă din sistemul solar este………………

• Itemi de completare a două lacune

Planeta Terra este situată între planeta…………………..şi planeta……………….

• Itemi de completare a mai multor lacune

• Itemi de completare a unor lacune pe un desen

• Itemi de reproducere

Clasificaţi satele după numărul de locuitori

• Itemi de calcul

Calculaţi ce oră este la Londra, când la Bucureşti este ora 13.30.


Cornelia Dincă

25

RELAŢIA OBIECTIVE-ITEMI

OBIECTIVUL URMĂRIT DEZVOLTĂ O

ANUMITĂ CAPACITATE

ITEMI

• De definire Definiţi noţiunea de ….

Completaţi următoarea definiţie……

• De identificare Selectaţi din lista de mai jos cuvintele

care denumesc……

• De clasificare Numiţi tipurile de sate, după numărul de

locuitori

• De comparare Găsiţi două deosebiri şi două asemănări

între Câmpia Română şi Câmpia de Vest.

• De analiză Completaţi următoarea schemă

lacunară….

• De sinteză Numiţi patru subramuri ale industriei care

se dezvoltă în oraşul Galaţi.

• De aplicare Realizaţi o prognoză meteo pentru ziua

de mâine, cu ajutorul datelor înscrise în

tabel.

• De abstractizare Reprezentaţi schematic scurgerea radiară

a râurilor din România.


Cornelia Dincă

26

Învăţător……………………..

Nume………………………………….

Prenumele

Clasa a IV-a

FIŞĂ DE EVALUARE

CLASA a IV-a

TEMA: Resursele subsolului: combustibilii

2p 1. Subliniaţi resursele energetice epuizabile:

petrolul, energia eoliană, hidroenergia, gazele naturale, energia geotermică, energia

solară, cărbunele, şistul bituminos.

2p. 2. Subliniaţi unităţile de relief unde se găsesc zăcăminte de gaze

naturale:

Carpaţii Occidentali, Podişul Getic, Depresiunea colinară a Transilvaniei, Podişul

Dobrogei, câmpia Jijiei, Platforma continentală a Mării Negre, câmpia Română.

2p. 3. Numiţi două rafinării din România

…………………………………….. ………………………………………….

3p. 4. Completaţi afirmaţiile de mai jos:

a. Prin rafinarea petrolului se obţin…………………………………………………….

b. Antracitul şi huila sunt cărbuni………………………………………………………..

c. Gazele asociate însoţesc zăcămintele de …………………………………………..

d. Din bazinul Petroşani se exploatează…………………………………………………

1p din oficiu

……………………..

Total 10 puncte

Timp de lucru: 7 minute.


Cornelia Dincă

27


Nume……………………………..

Prenume…………………………

Clasa a V a………………………

FIŞĂ DE EVALUARE

CLASA A V A

TEMA: SOLUL/PREZENTAREA GENERALĂ A SOLURILOR

2p. 1. Definiţi solul

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

2p. 2. Notaţi patru zone de pe Terra unde nu se dezvoltă soluri

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

1p. 3. Explicaţi cum se formează humusul

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

4p. 4. Numiţi componentele solului

• ………………………………………..

• ………………………………………..

• …………………………………………

• ………………………………………….

1 p din oficiu

………………………

Total 10 puncte

Timp de lucru 7 minute


Cornelia Dincă

28


Nume……………………………..



FIŞĂ DE EVALUARE

CLASA A VI A

TEMA: GERMANIA

1. Identificaţi de pe harta de mai jos:

6p

• Subdiviziunile reliefului Germaniei marcate cu litere de la A la C

A……………………………….. B………………………………..

C………………………………………

1p

• Munţii din care izvorăşte Dunărea………………………………..

1p

• Două fluvii care se varsă în marea Nordului, marcate cu 1 şi 2

1………………………………………………….

2…………………………………………………..

1p

2. Numiţi patru oraşe din Germania

………………………………………….

…………………………………………..

……………………………………………

…………………………………………….

1p din oficiu

…………………………..

Total 10 puncte

Timp de lucru: 5 minute.


Cornelia Dincă

29


Nume……………………………..


CLASA A VI A

FIŞA DE EVALUARE

2P 1. Denumiţi marginile continentului Europa:

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………

1P 2. Grupaţi în două categorii (munţi tineri-munţi vechi) următorii munţi:

Carpaţi, Scandinavici, Alpi, Caucaz, Pirinei, Cantabrici, Ural, Balcanici.

- munţi tineri………………………………………………………………………………………

- munţi vechi……………………………………………………………………………………….

2P 3. Alegeţi dintre următoarele fluvii pe cele care se îndreaptă spre mările

din sudul Europei: Dunărea, Elba, Ron, Ebru, Sena, Rin, Nistru, Volga, don,

Dvina, Pad.

2P 4. Scrieţi în spaţiile libere informaţia corectă:

Peninsula Scandinavică se găseşte în partea ……………….a Europei, iar

Peninsula Iberică în partea………………….

Vulcanul Etna este situat în insula………………………

În sudul Europei clima este …………………………………..

Cei mai înalţi munţi ai Europei sunt……………….., având altitudinea de …………

Bazinul carbonifer Ruhr se găseşte în……………………

Cel mai întins stat al Europei Centrale este……………………………

Al doilea oraş ca mărime din Europa Centrală este………………………..

Republica Moldova are o economie predominant…………………………………

2P. 5. Explicaţi rolul geografic şi economic al fluviului Dunărea:

9 P+1P din oficiu=nota 10


Cornelia Dincă

30

Şc. Nr 119 Nume şi prenume…………………..

Sector 4, Bucureşti Clasa………………………………………


FIŞA DE EVALUARE clasa a VII a

Tema BRAZILIA

5p 1. Completaţi următoarea piramidă geografică, având definiţiile:

1. una din bogăţiile Braziliei

2. Brazilia ocupă acest loc ca suprafaţă între ţările lumii

3. Denumire a pădurii ecuatoriale

4. Cel mai întins podiş al Americii de Sud

5. Unul dintre arborii cu lemn preţios din pădurea amazoniană.

1p. 2. Alegeţi dintre următoarele animale pe acela care aparţin Braziliei: jaguari,

vulpi, şerpi, lame, tapiri, caimani, maimuţa urlătoare, leneşul, leul, cangurul.

3p. 3. Arătaţi ce zonă de vegetaţie corespunde fiecărei zone de climă:

a. clima ecuatorială……………………………………………

b. clima subecuatorială………………………………………

c. clima tropicală…………………………………………………..

d. clima temperată…………………………………………….

1p din oficiu= nota 10


Cornelia Dincă

31

Nume……………………………..



FIŞĂ DE EVALUARE

CLASA A VIII A

TEMA: Delta Dunării

1. Identificaţi pe harta de mai jos următoarele elemente:

1,50 p

• Braţele Dunării notate cu cifre de la 1 la 3. 1………..2..……….3………..

• Grindurile notate cu litere de la A-D

A…………………………………………….B……………………………………………………….

C…………………………………………….D………………………………………………………

0,50

• Oraşul în estul căruia braţul Tulcea se bifurcă în alte două braţe.

2p. 2. Argumentaţi afirmaţia că Delta înaintează în mare în dreptul gurilor

de vărsare a Dunării.

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

1p. 3. Motivaţi de ce pe braţul Sulina se efectuează cea mai intensă

navigaţie fluvio-maritimă.

…………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………….

1p din oficiu

……………………

Total 10 puncte



Cornelia Dincă

32

Nume……………………………..



FIŞĂ DE EVALUARE

CLASA A VIII A

TEMA: Câmpia Română

1p 1. Numiţi două caracteristici ale reliefului Câmpiei Române.

4p. 2. Identificaţi pe harta de mai jos subdiviziunile Câmpiei Române marcate cu

litere de la A la D.

A…………………………………………………….B……………………………………………….

C…………………………………………………….D………………………………………………..

4p. 3. Realizaţi corelaţia între cele patru subdiviziuni (A-D) şi următoarele

caracteristici:

1. câmpie cu dune de nisip, situată la vest de Olt

2. câmpie unde loess-ul atinge 20 m grosime

3. câmpia cea mai înaltă

4. câmpie tabulară, cu vechi codrii de foioase.

1p din oficiu

Total 10 puncte



Cornelia Dincă

33


TAXONOMIA METODELOR DE INSTRUIRE ŞI AUTOINSTRUIRE CE SE POT

UTILIZA ÎN PREDARE-ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI

I. DUPĂ IZVORUL PRINCIPAL AL CUNOAŞTERII:

1. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor

Metode de comunicare orală:

• Explozive: povestire, descrierea, explicaţia

• Conversative: conversaţia, conversaţia euristică, discuţia colectivă,

problematizarea.

Metode de comunicare scrisă

• De lucru cu manualul: lectura explicativă, lectura independentă

2. Metode de explorare şi descoperire (de învăţare prin descoperire

dirijată sau 3. Metode bazate pe acţiune:nedirijată):

Metode de explorare directă a obiectelor şi fenomenelor:

• Observarea sistemică şi independentă

• Efectuarea de experimente

• Examinarea unor probe sau documente/date statistice

• Studiu de caz

• Instruire programată

Metode de exploarare prin intermediu substitutelor realităţii:

• Demonstraţii cu ajutorul imaginilor, graficelor

• Demonstraţii cu ajutorul proiecţiilor fixe şi dinamice

• Demonstraţii cu ajutorul modelelor, machetelor

Instruirea programată

3. Metode bazate pe acţiune

Metode de învăţare prin acţiune reală


Cornelia Dincă

34

• Exerciţii

• Lucrări practice

Metode de învăţare prin acţiune fictivă (simulată)

• Jocuri didactice

II. DUPĂ CRITERIUL REGISTRULUI ÎN CARE SE OPEREAZĂ

1. Registrul simbolic:

• Instruirea asistată de calculator

• Algoritmirizarea

• Modelarea logico-matematică

• Exerciţiul

• Analiza structurală

2. Registrul figural:

• Descrierea

• Demonstraţia

• Învăţarea prin film

• Observarea

3. Registrul acţional

• Experimenantarea

• Lecturarea

• Lucrul cu manualul

• Investigarea documentelor obiectuale

• Documentarea

• Informarea

• Proiectarea

• Studiul comparativ

• Modelarea

• Jocul didactic

• Lucrările de laborator


Cornelia Dincă

35

• Lucrările în natură şi pe termenul geografic

• Experimentul

• Ancheta

• Investigarea

• Referatul

• Studiul comparativ

• Monografierea

• Analiza textelor

• Comunicarea ştiinţifică

4. Registrul verbal:

• Prelegerea

• Conversaţia catehetică

• Conversaţia euristică

• Dezbaterea

• Discuţie liberă / dirijată

• Povestirea

• Descrierea

• Explicaţia

• Informarea

• Intervievarea

• Problematizarea

• Descoperirea

III. DUPĂ ROLUL ELEVULUI ÎN ACTIVITATEA DE INSTRUIRE:

1. Metode cu rol activ:

• Povestirea

• Descrierea

• Explicaţia

• Prelegerea

• Învăţarea prin film


Cornelia Dincă

36

• Învăţarea prin înregistrări audio – video

• Lecturarea

2. Metode cu rol semnificativ:

• Conversaţia catehetică

• Observarea

• Conversaţia euristică

• Dezbaterea

• Prelegerea – dezbatere

• Problematizarea

• Discuţia dirijată

3. Metode cu rol activ:

• Asaltul de idei

• Proiectarea

• Studiul de caz

• Lucrările de laborator

• Lucrările în natură şi pe terenul geografic

• Exerciţiul

• Jocul didactic

• Modelarea

• Experimentarea

• Lucrul cu manualul

• Algoritmizarea

• Instruirea asistata pe calculator

• Modelarea logico-matematica

• Analiza structurală

• Dezbaterea

• Studierea comparată

• Documentarea

• Investigarea


Cornelia Dincă

37

• Ancheta

• Monografierea

• Rezumarea

• Informarea

• Referatul

• Comunicarea ştiinţifică

• Descoperirea

• Proiectarea

Materialul bibliografic:

Dulamă E.M., Didactica geografiei, Ed. Clusium, 2000

Ilinca N, Didactica geografiei, Ed. Corint, Bucureşti, 2000


Cornelia Dincă

38

DATA: 4 MAI 2004

CLASA: a IV – a

ÎNVĂȚĂTOARE:

Proiect didactic

ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE

OBIECTUL: GEOGRAFIE

SUBIECTUL LECȚIEI: Delta Dunării

TIPUL LECȚIEI: Lecţie mixtă

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:

1.1 să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic;

2.2 să folosească proceduro de înregistrare a datelor geografice observate;

2.3 să identifice şi să descrie caracteristici ale elementelor geografice;

3.1 să construiască enunţuri simple despre fenomene şi fapte

geografice observate;

3.2 să sesizeze şi să explice unele legături vizibile între realităţile

lumii înconjurătoare;

să demonstreze grijă faţă de mediul înconjurător.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili

O1 - să localizeze pe harta fizică a României Delta Dunării, pe baza explicaţiilor

primite;

O2 - să enumere două caracteristici ale acesteia pe baza lecturilor geografice şi a

diapozitivelor;

O3 - să identifice părţile componente ale Deltei Dunării, pe baza hărţii şi a explicaţiilor

primite;


Cornelia Dincă

39

O4 - să precizeze trei aspecte care să demonstreze importanţa acestei unităţi de

relief, pe baza conţinutului informaţional şi a ilustraţiilor;

O5 - să evidenţieze necesitatea ocrotirii acesteia, pe baza informaţiilor primite;

O6 - să compare Delta Dunării cu Câmpia Română, indicând o asemănare şi două

deosebiri.


- formarea deprinderi de analiză şi interpretare corectă a hărţii (O1 şi O3);

- dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi comparaţie a fenomenelor

geografice dintr-un sistem spaţial şi funcţional (O2 şi O6);

- perceperea corelaţiilor dintre suportul fizic al unităţii şi utilizarea sa sub aspect

economic (O4);

- dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi a comportamentelor favorabile (O5)

SARCINI DE LUCRU:

S1 – Priviţi harta fizic şi localizaţi Delta Dunării, specificând vecinii.

S2 – Citiţi cu atenţie fragmentele literare primite şi scrieţi cel puţin două caracteristici

ale acesteia, în timp de 5 minute.

S3 – Urmăriţi cu atenţie dispozitivele şi, cu ajutorul hărţii, spuneţi din ce este formată

Delta Dunării.

S4 – Citiţi cu atenţie schema şi textul din manual şi descoperiţi trei elemente ale

importanţei Deltei pentru ţara noastră.

S5 – explicaţi de ce este necesar ca acest colţ din natură să fie ocrotit, ţinând cont de

cele studiate şi de diapozitivele prezentate.

S6 – Citiţi încă o dată schema lecţiei şi descoperiţi o asemănare şi două deosebiri faţă

de Câmpia Română.

STRATEGII DIDACTICE:

a) metode: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu harta, comparaţia,

învăţarea prin descoperire;


Cornelia Dincă

40

b) mijloace de învăţământ: harta fizico-geografică a României, atlase, fragmente

din lecturi geografice, ilustraţii, diapozitive, fişe de evaluare.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

• Constantin Furtună, Octavian Mândruţ – „geografia României – manual pentru

clasa a IV – a”, editura All, Bucureşti, 1998;

• Curriculm Naţional

• „Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie – cls. a IV a – a VIII

a”, editura Aramis, Bucureşti, 2001;

• „Lecturi istorico-geografice – antologie de texte pentru clasele a II - a şi a IV –

a”, editura Aramis, Bucureşti, 1998.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

Evenimente

le

lecţiei

Obiec-

tive

operaţio

na-le

Coţinut

informati

v

Sarcini

de

învăţar

e

Strategii

didactice

Evaluare

Organizarea clasei

- - - Asigurarea disciplinei şi a materialelor necesare

Verificarea cunoştinţelor anterioare

- - - Metoda conversaţiei Orală, prin întrebări

Pregătirea aperceptivă

- - - Metoda conversaţiei euristice; rebus; forme de organizare: frontală

Frontală, prin rebus

Anunţarea temei şi a obiectivelor

- - - Scrierea titlului în caiete şi pe tablă. Comunicarea obiectivelor urmărite

Dirijarea predării – învăţării

O1 C1 S1 Metode: conversaţia euristică, lucrul cu manualul, explicaţia, lucrul cu harta Mijloace: harta, atlasul Forma de organizare: frontală

Frontală, orală, prin aprecieri verbale Ex. de

identificare şi locaizare

Dirijarea O2 C2 S2 Metode: conversaţia Orală,


Cornelia Dincă

41

predării - învăţării

euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire Mijloace: diapozitive, lecturi geografice Forma de organizare: frontală

frontală ex. de descoperire şi formulare a caracteristici

lor Deltei

O3 C3 S3 Metode: lucrul cu harta, conversaţie euristică, explicaţia Mijloace: hartă, atlas, manual Forma de organizare: individuală

Individuală ex. de

identificare a braţelor, grindurilor

Deltei Dunării

O4 C4 S4 Metode: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire Forma de organizare: frontală

Orală, aprecieri verbale,

formularea a trei

aspecte legate de

importanţa Deltei Dunării

O5 C5 S5 Metode: conversaţia euristică Forma de organizare: frontală

Orală, prin

formularea

de întrebări

O6 C6 S6 Metoda: comparaţiei Forma de organizare: frontală

Orală, prin compararea

celor 2 forme de

relief Atingerea feed-back-ului

O1→O6 C1→C6 S Metoda conversaţiei euristice, lucrul cu manualul Forma de organizare: frontală

Orală, prin întrebări, recitirea

textului din manual

Obţinerea performanţei

O1→O6 C1→C6 Mijloace: fişa de evaluare Forma de organizare: individuală

Scrisă, individuală, corectarea

fişelor Încheierea lecţiei

Aprecieri generale cu privire la desfăşurarea lecţiei Tema pentru acasă: realizarea unui dosar cu imagini, curiozităţi, lecturi geografice referitoare la Delta Dunării

Frontală, aprecieri verbale


Cornelia Dincă

42

REBUS

1. Câmpia Română este aşezată în partea de ……. a ţării

2. Înălţime „portivită”

3. Partea vestică a Câmpiei Române (câmpia)

4. Şi cea estică (….inferior)

5. grâul şi porumbul

AB – Paradisul vieţuitoarelor

A

B

1 2 3

4 5


Cornelia Dincă

SCHEMA LECȚIEI

Delta Dunării

C1 Aşezare: în partea de est a ţării, la vărsarea Dunării în Marea Neagră

C2 Caracteristici:

- câmpie în curs de formare – aluviuni aduse de fluviu

- cea mai joasă regiune de uscat a ţării;

- cel mai tânăr pământ românesc;

- creaţie comună a fluviului mării.

43

C3 Braţele Dunării – Chilia (cel mai lung)

- Sulina (cel mai scurt) ⇒ Delta Dunării

- Sfântu Gheorghe

Delta Dunării este formată din suprafeţe mai înalte – grinduri (Chilia, Letea,

Caraorman) şi ostroave – şi suprafeţe mai joase (lacuri, gârle, mlaştini, bălţi, canale,

braţele fluviului).

C4 Importanţa:

- rezervaţie naturală a biosferei – reconstrucţie ecologică;

- zonă turistică;

- paradisul plantelor şi animalelor;

- activităţi economice: pescuit, creşterea animalelor, cultura porumbului,

prelucrarea stufului, transport (braţul Sulina).

C5 Datorită frumuseţilor naturale este necesară ocrotirea Deltei Dunării prin

programe speciale de reconstrrucţie şi păstrare a lor.


Cornelia Dincă

44

INFORMAŢII SUPLIMENTARE:

• Geografii şi istoricii Antichităţii au făcut descriei sugestive pentru zona de

vărsare a Dunării în Marea Neagră. Interesul pentru această regiune era datorat

prezenţei unor oraşe greceşti pe maulul mării (Histria).

Herodot a indicat existenţa unui golf extins (laguna Razim-Sinoe de azi) unde era

aşezată această cetate. Strabo arată că Dunărea se vărsa prin 7 braţe, iar

Ptolemeu spune că braţul Sf. Gheorghe era folosit pentru navigaţie.

• Pe braţul Chilia se transportă 60% din volumul de apă şi aluviuni ale Dunării.

• La gurile braţelor Chilia şi SF. Gheorghe s-au format „delte secundare”.

• Grindurile reprezintă doar 13% din suprafaţa Deltei.


Cornelia Dincă

45

NUMELE ȘI PRENUMELE:

……………………………………….

DATA:.........................


FIȘĂ DE EVALUARE

Tema: Delta Dunării

+1p din oficiu

1. Scrie numele celor 3 braţe ale Dunării şi colorează Delta Dunării (3p):

2. Uneşte fiecare cuvânt u explicaţia potrivită (4p):

grind * teritoriu ocrotit, de interes mondial

deltă * câmpie formată la vărsarea unor fluvii în mări

aluviuni * fâşie de teren situată în deltă

rezervaţie a biosferei * mâl, nisip, pietriş aduse de apele curgătoare şi

depuse pe fundul albiei

3. De ce Delta Dunării este considerată un paradis al plantelor şi animalelor? (2p)


Cornelia Dincă

46

___________________________ Data______________

(Unitatea de învăţământ)

FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIE

Numele şi prenumele cadrului didactic:____________________________________

Clasa la care se asistă:_____________________________________

Disciplina:_______________________________________________

Elevi prezenţi:__________________Absenţi____________________

Subiectul lecţiei:__________________________________________

Etapele lecţiei; conţinutul procesului de

predare-învăţare; strategii didactice;

Aprecieri şi observaţii

a) moment organizatoric

b) verificarea cunoştinţelor anterioare

c) desfăşurarea lecţiei

- pregătirea aperceptivă

- scrierea titlului lecţiei

- anunţarea obiectivelor

- dirijarea predării-învăţării

1. metode

2. mijloace de învăţământ

3. schema lecţiei

4. activarea elevilor

5. sarcini de lucru

6. organizarea acivităţilor elevilor

d) atingerea feed-back-ului

e) evaluarea

f) verificarea fişei de evaluare

g) tema pentru acasă

h) notarea/observaţii/aprecieri

i) valorificarea resursei timp


Cornelia Dincă

47

CRITERII pentru alegerea manualului de GEOGRAFIE

1. Conţinutul manualului

-. conţinutul să fie în concordanţă cu programa, subiecţii pe care îi are profesorul

(elevii) şi idealul educaţional pe care îl urmăreşte profesorul;

-. conţinutul să aibă un limbaj accesibil, ştiinţific (respectând particularităţile de

vârstă a elevilor) care să dea însă posibilitatea acelor subiecţi (elevii) să poată lua

mai multe informaţii dacă doresc. Când vorbim de limbaj ne referim la cel specific

Geografiei.

- conţinutul manualului trebuie să răspundă atât cerinţelor de timp – 2 ore pe

săptămână, cât şi pentru 1 oră pe săptămână.

2. Grafica (imagini, desene, hărţi, grafice, tabele comparative sau

sintetice)

- grafica să fie în strânsă legătură cu conţinutul (textul) lecţiei - expresivitate –

acest lucru poate determina crearea la elevi a memoriei vizuale prin care îşi pot

însuşi fenomene, noţiuni, elemente geografice.

Conţinutul programei

Conţinutul manualului

Subiecţii cu care lucrează profesorul

Idealul educaţional


Cornelia Dincă

48

- hărţile trebuie să respecte elementele de bază privind semnele convenţionale

(redarea formelor de relief)

- graficele, tabelele să fie simple şi uşor de descifrat.

3. Exerciţiile, lecţiile de sinteză, evaluare:

- la fiecare lecţie trebuie să existe exerciţii, aplicaţii pentru elevi (manualul este în

principal instrumentul de lucru al elevului) pe care să le rezolve acasă (muncă

individuală).

- la fiecare sfârşit de capitol (ex. Atmosfera cls. a V - a) să existe în lecţia de

sinteză.

- manualul trebuie să cuprindă teste de autoevaluare secvenţială şi finală (cu

itemi subiectivi şi obiectivi) prin care elevul să-şi autoevalueze cunoştinţele

(considerăm că aceste teste trebuie lucrate acasă de elev şi doar corectate în

clasă).

4. Alte criterii:

- la fiecare lecţie să existe un dicţionar care să explice termeni, noţiuni geografice

sau chiar fenomene (termeni, noţiuni cu care va lucra elevul pe parcursul anilor).

- calitatea hârtiei şi mai ales a modului cum este legată şi copertată cartea – un

criteriu important pentru că manualele sunt transmisibile şi trebuie să aibă

rezistenţă.

- aspectul general: atractiv, un format care să permită o uşoară mânuire a lui (chiar

transport în ghiozdan).

Podişul Moldovei


Cornelia Dincă

49

Podişul moldovei ocupă partea de nord-est a ţării noastre, fiind cea mai întinsă

regiune de podiş. El este format din dealuri domoale, despărţite de depresiuni şi văi

adânci. Pe alocuri apar mici abrupturi datorate diferenţei de duritate a rocilor.

Limita de vest a podişului urmează, în mare parte, Valea Siretului, Valea Moldovei,

dincolo de care, spre munţi, se întind Subcarpaţii Moldovei. Pe o mică porţiune, se

mărgineşte direct cu zona montană. Spre est, Podişul Moldovei este limitat de valea

râului Prut. Podişul Moldovei este format din: Podişul Sucevei, Câmpia Moldovei,

Podişul Bârladului şi Culoarul Siretului.

Podişul Sucevei situat în partea de nord-vest, între râul Siret şi Obcinele

Bucovinei, este mai înalt, ajungând la 500-600 m. Datorită rocilor mai dure din care

este alcătuit, este mai accidentat decât celelalte subdiviziuni ale podişului Moldovei,

având văi înguste şi dealuri de mai mică întindere.

Câmpia Moldovei care se întinde în jumătatea de nord, între râurile Siret şi Prut,

este o regiune joasă, cu înălţimi de 200-300 m. Aspectul său neted şi culturile

agricole o asemănă cu regiunile de câmpie.

Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică a Podişului Moldovei. Este mai înalt

(400-500 m) şi este format din dealuri prelungi, despărţite de râurile care se varsă

în râul Bârlad. În trecut, această regiune era acoperită de păduri întinse.

Culoarul Siretului este o regiune mai joasă, cu aspectul unei câmpii înguste şi

alungite. Spre est, Culoarul Siretului este mărginit de Podişul Bârladului,

iar spre vest de Subcarpaţi. În acest culoar se află Bacăul şi Romanul, două

dintre principalele oraşe ale Moldovei.

Întrebări/aplicaţii

1. Priviţi harta României. Care sunt unităţile de relief cu care se învecinează

Podişul Sucevei?

2. Faceţi o comparaţie între Podişul Bârladului şi Câmpia Moldovei!

3. Ce râu curge prin vestul Podişului Moldovei? Ce oraşe sunt aşezate pe acest

râu?

4. Descrieţi imaginea din fotografie.


Cornelia Dincă

50

PLAN DE EXCURSIE

TRASEUL ALES:

Bucureşti – Feteşti – Cernavodă – Constanţa – Mamaia – turul litoralului –

Basarabi – Adamclisi – Ostrov – Călăraşi – Bucureşti

I. ETAPA I: ORGANIZAREA EXCURSIEI

1. stabilirea scopului excursiei:

- cunoaşterea reliefului sud-dobrogean şi a litoralului românesc, a monumentelor

istorice şi a obiectivelor economice din această parte a ţării.

2. documentarea necesară:

- harta traseului;

- materiale informative.

3. stabilirea aplicaţiilor practice:

- compararea microformelor de relief din câmpie cu cele din podiş;

- observaţii hidrologice asupra Dunării la Călăraşi;

- identificarea tipurilor de sate de pe traseul parcurs;

- observarea tipurilor de ţărm;

- observaţii asupra faunei piscicole la acvariul din Constanţa;

- colectarea unor materiale: roci, scoici, plante pentru ierbar, insecte pentru

insectar etc.;

- realizarea unor fotografii şi schiţe.

4. detalii de transport şi cazare:

- mijlocul de transport: autocarul;

- cazarea: hotel Caraiman/Mamaia.

5. organizarea grupului:

- anunţarea itinerariului de parcurs;

- anunţarea scopului şi a aplicaţiilor care se vor realiza;

- discuţii asupra echipamentului şi alimentaţiei necesare;

- discuţii asupra problemelor de conduită.


Cornelia Dincă

51

III. ETAPA a II – a: DESFĂŞURAREA EXCURSIEI

1. ziua I:

*Bucureşti – Feteşti – Cernavoda – Medgidia – Constanţa – Mamaia

- se vizitează herghelia de cai de rasă de la Dormărunt;

- se fac observaţii asupra ecluzei canalului de la Cernavoda şi asupra centralei

atomoelectrice;

2. ziua a II – a:

*Constanţa – Eforie Nord – Techirghiol

- se vizitează: acvariul, planetariul, delfinariul de la Constanţa;

portul Constanţa;

schitul de maici !Sfânta Fecioară Maria” de la Techirghiol;

- turul litoralului cu observarea reliefului litoralului;

3. ziua a III – a:

*Constanţa – Basarabi – Medgidia – Adamclisi – Ostrov – Călăraşi – Bucureşti

- se vizitează: bisericile rupestre din Dealul de cretă Tibişir;

fabrica de ciment de la Medgidia;

monumentul Tropaeum Traiani, altarul sacru şi muzeul de la

Adamclisi;

- se trece Dunărea cu bacul.

IV. ETAPA a III – a: EVALUAREA – LA ŞCOALĂ

*o şedinţă de cerc în care elevii prezintă materialele colecţionate şi se poartă discuţii

legate de traseul parcurs.

*un concurs prin care se testează cunoştinţele dobândite în excursie.

*o şedinţă de cerc în care să fie analizate aplicaţiile practice.

*un concurs de desene realizate în timpul excursiei sau după încheierea acesteia.

*proiecţii de diapozitive de pe traseul parcurs.

*realizarea unui album cu imagini din zonele vizitate.

*redactarea şi prezentarea unor compuneri despre locurile vizitate.


Cornelia Dincă

52

PLANUL UNEI EXCURSII

I. ORGANIZAREA:

SCOPUL:

- familiarizarea elevilor (clasele II – IV) cu zonele de relief pe care le vor

străbate;

- cunoaşterea condiţiilor de mediu, floră şi faună, precum şi adaptarea acestora

la mediu;

- formarea deprinderii de studiu microclimatic al unei zone geografice;

- formarea capacităţii de observare geografică a unor staţiuni climaterice şi

turistice;

- cunoaşterea unor obiective turistice antropice (muzee, castele, mânăstiri);

- exersarea deprinderilor de învăţare prin cooperare, de comportare civilizată în

locuri publice.

Traseul: Bucureşti – Ploieşti – Câmpina – Sinaia – Buşteni – Platoul Bucegilor şi retur

(cu autocarul, o zi)

1. Ploieşti – Muzeul Ceasului; zona industrială de prelucrare a petrolului (sondele

de la Brazi);

2. Câmpina – muzeul memorial Nicolae Grigorescu;

3. Sinaia – Castelul Peleş;

4. Platoul Bucegilor – staţie meteorologică;

- Valea Cerbului („Zânele din Valea Cerbului)

- rezervaţii ale reliefului glaciar pe vârful Omu;

- peisajul pitoresc al Munţilor Bucegi.

Aplicaţii practice:

- observarea fiecărei unităţi de relief şi notarea aspectelor specifice;

- compararea microformelor de relief întâlnite (câmpie, deal, munte);

- identificarea unor caracteristici ale localităţilor văzute pe traseu;

- studiul vegetaţiei de pădure, precum şi etajul alpin de pe Platoul Bucegilor;

- sesizarea caracteristicilor specifice staţiunilor climaterice şi turistice;


Cornelia Dincă

53

- realizarea unor fotografii cu peisaje din natură cât mai expresive pentru

observaţiile făcute, precum şi a unor desene, colecţii de roci sau plante.

II. DESFĂŞURAREA excursiei pe itinerariul stabilit.

III. EVALUAREA:

- portofoliu: pe traseul desenat, fotografii, desene ale copiilor, impresii notate în

timpul excursiei, informaţii adunate de la ghizii întâlniţi în muzee;

- concurs de cultură generală vizând informaţiile dobândite.

ŞEDINŢA DE CERC GEOGRAFIC

TEMA:

ZONA ETNOGRAFICĂ A MARAMUREŞULUI

PLAN:

1. Poziţia geografică a Depresiunii Maramureşului

2. Eelemente de etnografie şi folclor

3. prezntarea de forografii şi diapozitive

DESFĂŞURARE:

1. Un elev prezintă poziţia geografică a „Ţării Maramureşului” în grupa nordică a

Carpaţilor Orientali, Înconjurată de Munţii Oaş – Gutâi - Ţibleş – Rodnei –

Maramureşulu, pe văile afluenţilor Tisei (Vişeul şi Iza cu afluentul Mara)

2. Al doilea elev face referiri la bogăţiile solului şi subsolului acestei regiuni

3. Alţi 2 – 3 elevi prezintă, pe baza vizitei anteroare la Muzeul satului din

Bucureşti şi la Muzeul ţăranului român, aspecte privind:

- arhitectura maramureşană

- elemente de folclor

- frumuseţea portului popular

- meşteşuguri (olărit, sculptura în lemn etc.(

- ineditul cimitirului vesel de la Săpânţa

4. Doi elevi prezintă fotografii şi diapozitive din Maramureş


Cornelia Dincă

54

TEME PROPUSE PENTRU PORTFOLIILE STUDENŢILOR

1. Eficienţa metodelor activ-participative în predarea-învăţarea geografiei la clasa

a IV – a, în condiţiile utilizării mijloacelor infromativ-demonstrative

2. Învăţarea geografiei prin jocul didactic

3. Lărgirea orizontului şi interesului de cunoaştere a elevilor din ciclul primar, prin

lecţia de geografie

4. Eficienţa metodelor activ-participative în predarea-învăţarea geografiei în ciclul

primar

5. Metodele activ-participative şi necesitatea creşterii caracterului activ al

învăţării

6. Cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale elevilor din ciclul primar, necesitate

în procesul de predare-învăţare a geografiei în clasele I – IV

7. Metode de explorare şi descoperire a realităţii geografice

BIBLIOGARFIE:

1. Cerghit Ion, Metode de învăţământ, Idei pedagogice contemporane, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.

2. Dulamă Maria Eliza, Didactica geografică, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1996.

3. Dulamă Maria Eliza, Strategii didactice, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2000.

4. Dulamă Maria Eliza, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii

în geografie, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2001.

5. Iucu Romiţă B., Manolescu Marin, Pedagogie, Editura Fundaţiei Culturale

„Dimitrie Bolintineanu”, 2001.

6. Radu Ion T., Evaluarea în procesul didactic, Idei pedagogice contemporane,

Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2000.

7. Schoumaker Bernadette Merenne, Didactica geografiei, Editura Nathan, Pris,

194.


Cornelia Dincă

55

8. Tomescu Viorica, Popa Florentina, Metodica predării geografiei şi ştiinţelor

naturii în ciclul primar, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1999.

9. Tomescu Viorica, Didactica geografiei, Editura Universitaria, Craiova, 2003.

1.a.met Geogr Cornelia Dinca

Documents

Transcript of 1.a.met Geogr Cornelia Dinca