PROIECT TEMATIC DE TIP CONSTRUCTIV- “SA MA CUNOSC, SA TE CUNOSC, SA INVATAM IMPREUNA DESPRE EMOTII”

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale nu este doar piatra de temelie pentru importante capacităţi cum ar fi aceea de a împărtăşi intimitatea şi încrederea (dr. Stanley Greenspan ). Este important a facilita accesul spre emoţii, pentru a împărtăşi ceea ce am trăit. Emoţia este limbajul prin care arătăm ceea ce simţim (Jacques Salome)

STRUCTURA PROIECTULUI:

I.PREGATIREA PROIECTULUI

1.ALEGEREA TEMEI

Indiferent că ne place sau nu sentimentele ne dirijează comportamentul. Problema cu care ne confruntăm toţi este de a decide dacă ne folosim sentimentele pentru ceea ce vrem în viaţă sau ne împotrivim. Dacă ne împotrivim sentimentelor proprii, cu voie sau fără voie, consecinţa sigură va fi autodistrugerea. Sentimentele trebuie preţuite, de aceea este recunoscută importanţa dezvoltării dar mai ales a educării IE (inteligenţei emoţionale).

Am ales să realizez acest program tocmai pentru a veni în întâmpinarea cunoaşterii propriilor sentimente, conştientizării sociale cu tot ceea ce înseamnă ea, managementul personal, şi formarea acelor deprinderi sociale care conţin cheia succesului în relaţiile cu noi înşine dar mai ales cu ceilalţi.

Termenul de inteligenţă emoţională e amintit pentru prima data într-o teză de doctorat, în 1985, în S. U. A. Wayne Leon Payne definea acest termen ca fiind o abilitate care implică relaţionarea creativă cu stările de treanmă, dure şi dorinţă. . Trebuie amintit faptul că D,Wechsler (autor testelor standardizate pentru inteligenţa academică sau teoretică), sublinia ideea că adaptarea individului la mediu se face prin elemente cognitive şi non-cognitive. Acestea din urmă incluzând factori de ordin afectiv, personal şi social şi joacă un rol important a reuşitei în viaţă a individului.

Deşi studiile legate de inteligenţa emoţională sunt relativ recente, începând în jurul anilor 1990 , există trei mari direcţii în definirea acestui termen.

1. John D. Mayer şi Peter Salovey (1990,1993). Ei privesc inteligenţa emoţională ca şi o intercondiţionare pozitivă între emoţie şi gândire, considerând că sunt implicate în următoarele a) aspecte abilitatea de percepere şi exprimare a emoţiilor cât mai corect, b)abilitatea de a genera sentimente atunci când ele facilitează gândirea, c)abilitatea de înţelegere a emoţiilor şi de a le folosi pentru a promova dezvoltarea emoţională şi intelectuală.

2. Reuven Bar-On- doctor la Universitatea din Tel Aviv,în studiile sale care au durat 25 de ani, a stabilit următoarele componente ale inteligenţei emoţionale pe care le grupează în 5 categorii:

1. Aspectul intrapersonal- care cuprinde conştientizarea propriilor emoţii, optimismul, respectul faţă de propria personă , autorealizarea, indepedenţa.

2. Aspectul interpersonal-empatia,în relaţii interpersonale, responsabilitate socială,

3. Adaptabilitate -rezolvarea problemelor, testarea realităţii, flexibilitate,

4. Controlul stresului- toleranţa la stres şi controlul impulsurilor

5. Dispoziţia generală de fericire şi optimism.

Aceste componente se evaluează prin teste specifice, punctele obţinute reprezintă coeficientul de emoţionalitate, QE. Acest coeficient fiind un bun predictor pentru succesul în viaţă.

3. Daniel Goleman (1995) preocupat de studiul creierului, creativităţii şi comportamentului, a urmat şi Facultatea de Psihologie la Harvard, actualmente fiind ziarist la New York Times. El consideră că inteligenţa emoţională este formată din:

Conştiinţa în sine-încrederea în sine Auto-controlul-dorinţa de adevăr, adaptabilitate, inovare Motivaţia-dorinţa de a cuceri de a dărui, iniţiativa şi optimismul Empatia-a-i înţege pe alţii, diversitate Aptitudinile sociale-managementul conflictului Comunicare, conducere, stabilirea relaţiilor, cooperare, cola borare, capacitate de lucru în echipă.

Deşi şi-a formulat definiţia inteligenţei emoţionale pe baza lucrării lui Mayer şi a lui Salovey, Goleman a adăugat şi alte lucruri care au legătură cu aceşti termeni. Astfel a introdus , variabile care pot fi considerate mai degrabă trăsături de caracter de personalitate decât componente ale IE. (optimismul, perseveranţa, capacitatea de a amâna satisfacţiile ca aspecte majore ale IE, fenomenul de curgere-flow). După Goleman definiţia IE înseamnă :

să fii conştient de ceea ce simţi tu şi de ceea ce simt alţii şi să ştii ce să faci în legătură cu aceasta. să ştii să deosebeşti ce-ţi face bine şi ce-ţi face rău şi cum să treci de la rău la bine să ai conştiinţă emoţională sensibilitate şi capacitate de conducere care să te ajute să te maximizezi pe termen lung fericirea şi

supravieţuirea.

În 1996 Steve Hein a prezentat IE , ţinând cont de cărţile recente de atunci, considerând că Mayer şi Salovey au publicat prima definiţie şi tot ei s -au plasat în fruntea cercetărilor ştiinţifice legate de această temă.

Anul 1997 aduce o actualizare a cărţii lui Mayer şi Salovey,sublinind faptul că IE nu trebuie să definim acest termen doar făcând referire la emoţia observabilă şi la modalităţi de a regla, ci trebuie să ţinem cont şi de sentimente. Sentimentele ca forme superioare. . . . . . favorizează interacţiunile optimale emoţionalităţii cu raţionalitatea. De asemenea, IE înseamnă şi abilitatea de a înţege emoţiile , presupunând cunoaşterea emoţiilor şi reglarea lor, atfel încât ele să poată contribui la dezvoltarea intelectuală şi emoţională.

În ceea ce priveşte nivelurile de formare ale IE acestea cuprind (în viziunea lui Mayer şi Salovey) 1)evaluarea perceptivă şi exprimarea emoţiei, 2 (facilitarea emoţională a gândirii), 3 (înţelegerea şi analiza emoţiilor şi utilizarea cunoştinţelor emoţionale), 4 (reglarea emoţiilor pentru a provoca creşterea emoţională şi intelectuală). Ţ

2.STABILIREA SCOPULUI

Obiectivul fundamental- dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană, formarea deprinderilor de interecţiune socială, dezvoltarea unui plan de management personal, responsabilitatea socială şi formarea comportamentelor adecvate cu situaţile sociale, autocontrolul reacţiilor emoţiilor şi comportamentale.

3.STABILIREA OBIECTIVELOR

Obs. - aceste obiective au fost alcătuite ţinând cont de perioada de desfăşurare a programului pe cele patru săptămânii, fiecărei săptămânii corespuzându-i o componentă a inteligenţei emoţionale.

Nr.

crt

Perioada Obiectivul specific Componenta IE vizată

Elementele care alcătuiesc componenta IE

1 Prima sapt. -să identifice propriile emoţii

Conştientizarea de sine

-încrederea în sine

-identificarea şi recunoaşterea propriilor emoţii

-adaptabilitatea la situaţii noi

-auto-eficacitatea

-auto-evaluarea acurată

2 A doua sapt.

-să îşi formeze capacităţi de organizare , oferire de ajutor şi interacţiuni cu ceilalţi

Conştientizarea

socială

-respectul celuilalt

-recunoaşterea nevoilor celorlaţi

-empatia

-capacitate de organizare

-oferirea şi căutarea de ajutor

3 A treia sapt.

-să se exprime emoţional indiferent de situaţie

Managementul personal

-exprimarea emoţională şi comportamentală

-auto-controlul reacţiilor emoţionale şi

comportamentale

-responsabilitate

-adaptabilitate

-orientare spre acţiune

-planificarea viitorului

4 A patra sapt.

-să -şi dezvolte abilităţi de comunicare , organizare şi coordonare

Deprinderi personale

-abilităţi de comunicare

-managementul conflictului

-colaborare şi abilitate de a lucra în grup

-abilităţi de organizare şi coordonare

4.ANALIZA RESURSELOR SI A CONDITIILOR DE DESFASURARE

Resurse umane- au participat activ şi afectiv în principal subiecţii care au fost testaţi, părinţi acestora care au avut de completat un chestionar care viza aspecte legate de implicarea părinţilor în viaţa copilului , şi testul de inteligenţă emoţioală propus de Mihaela Roco. Învăţătoare a dus în completarea datelor despre elevi, fişele lor de caracterizare psiho -pedagogică însoţite de portofolii elevilor realizate la diferite discipine.

GRUP-ŢINTĂ ales de mine, reprezintă subiecţii clasei a -IV .

Elevii au vârsta cuprinsă între 10 şi 11 ani (perioada de început a pubertăţii şi sfârşitul şcolarităţii micii). Este o perioadă de tranziţie care este considerată un moment de criză a dezvoltării pentru că apar manifestări tensionale, stări conflictuale, conduite accentuate, schimbări fundamentale în personalitatea copilului. Apar schimbări pe plan fizic şi pshic , care contribui la conturarea tabloului psihologic al copilului.

Dezvoltarea senzaţiilor este în plin proces de desfăşurare. Procesele gândirii şi limbajului sunt într-o explozie, fiind capabili şi de conservarea volumului. Acceptă reversibilitatea , inversarea operaţiilor. Operaţiile gândirii au început să se dezvolte mai pregnant o data cu intrararea în şcoală. Limbajul oral cunoaşte o dezvoltare aparte, copilul se exprimă coerent atât în scris cât şi oral, respectând regulile gramaticale. Capacitatea de a raţiona, argumenta şi demonstra sunt susţinute de limbaj. Volumul memoriei este mare , copilul memorând ceea ce are impotanţa pentru el şi cei din anturajul său. Creşte precizia şi plenitudinea proceselor de reproducere mnezică în raport cu procesele de recunoaştere. Funcţia imaginativă este mult solicitată , elevul văzând imaginativ mult mai corect distribuţia evenimentelor despre care i se povesteşte. Deprinderile intelectuale şi priceperile tehnice şi artistice sunt deja formate. Obişnuinţa de a se comporta în societate se simte tot mai pregnant. Aptitudinile dezvoltate sunt ataşamentul faţă de activitatea de învăţare şi stăruinţa care îi vor permite să lucreze mai uşor.

Referitor la planul afectiv motivaţional , status-ul de şcolar este deja definit , sfera sensibilităţii morale se dezvoltă. Voinţa îşi pune amprenta asupra dezvoltării psihice. Motivaţia exterioară se simte în multe acţiuni dar îşi face simţită şi cea internă , reprezetantă de dorinţa copilului de a face anumite activităţi.

Sistemul relaţional susţinut de caracteristicile personalităţii îi dezvoltă un climat socio-afectiv potrivit. Cu se apropie mai mult de începutul pubertăţii copilul va avea nevoie de cunoaştere, afecţiune, de relaţii şi de grup, de distracţie şi culturalizare, indepedenţă şi autodeterminare, de împlinire care cunosc alte dimensiuni. Important este să se ţină cont de aceste caracteristici în desfăşurarea programului.

Acestia vor fi testate si inainte si dupa programul de dezvoltarea emotional a inteligentei emotionale Rezultatele obtinute vor fi interpretate si se va realize analiza lor cantitativa si calitativa .Pe baza rezultatelorr obtinute cu acest proiect pilot voi putea cere finantare pentru a –l desfasura pe un lot mai mare sip e o perioada mai lunga de timp.

b. Resurse materiale vizează în principal coliile folosite,markere, casete audio, şi alte mijloace didactice care au satisfăcut nevoile acestui program.

c. Durata :4 saptamani, timp în care subiecţii au fost şi atent observaţi,precum şi comportamentul lor social şi manifestările prosociale

-8 sedinte(2 pe sapt. ) programul proprriu-zis in care se lucreaza cu elevii

- 2 sedinte pentru aplicarea testelor inainte si dupa program

-1 sedinta cu parintiii inaintea de inceperea programului

- 1 sedinta cu parintii dupa terminarea programului pentru diseminarea rezultatelor

5.PLANIFICAREA ACTIVITATILOR

Va rog sa consultati Anexa 1!

Nr. crt

Componenta IE vizată

Activităţii propuse Obiectivul activităţii propuse

Metode şi mijloace folosite

6. STRATEGII DIDACTICE

Se va realiza evaluarea initiala a informaţiilor, atitudiniilor, abilităţilor şi comportamentelor vizate de obiectivele programului .S-a realizat prin testarea inteligenţei emoţionale înainte de aplicarea acestui program. Acest test se va relua la finalul programului pentru a se putea urmari diferentele care apar in scorurile obtinnute la testele anterioare.

Parintilor li se va aplica un chestionar care vizeaza implicarea in educatia copiilor care creste inteligenta emotionala.

Monitoarizarea se vor inregistra rezultatele elevilor pe baza carora se vor realiza scale de evaluare ale copiilor, de incadrare a rezulltatelor in anumite categorii.Scopurile acestui proiect vor fi cunoscute parintilor profesorilor diectorilor si tuturor cadrelor didactice .

Metodele de realizare ale sarcinilor vor fi atat cele clasice: conversatia, exercitiu explicatia observatia todademonstratia cat si strategii interactive: metoda cubului ,blazonul, brainmistornig,metoda 6.3.5., metoda palariilor ganditoare.

II.REALIZAREA PROIECTULUI

1. CERCETAREA PROPRIU-ZISA

-elevii vor realiza prin efort individual dar si de grup toate activitatile propuse la Anexa 1

Activiatile sunt variate iar ei vor fi sprijinti sa realizeze activitatile propuse vor fi coordonati si sustinuti de la inceput pana la sfarsit.

2. FINISAREA SI REDACTAREA

Produsele proiectului sunt elaborate in fiecare faza a proiectului si ptr. fiecare component al inteliegentei emotionale.Se vor realiza postere ,folii ,raporte, jurnale ,grafice portofolii, blogul clasei,etc

III.VALORIFICAREA PEDAGOGICA A PROIECTULUI

1. PREZENTAREA

Produsele se vor prezenta in fata colectivului de elevi .

2. AUTOEVALUAREA SI EVALUAREA PROIECTULUI

Se evalueaza proiectelul prin: chestionar, interviuri ,observatii ,analiza documentelor ,discutii cu grupul de elevii ,jurnalul

Evaluarea finala consta in reaplicarea testelor date in perioada initial iniante de realizarea acestui program: testul de inteligenta emotional pentru copii realizat de Mihaela Roco.

AVANTAJELE PROGRAMULUI sunt următoarele:

Subiecţii au primit mai mult încredere în sine şi în forţele propii Îşi identifică cu uşurinţă emoţiile Se adaptează la situaţii noi folosindu -şi capacităţi de organizare şi capacităţii de planificarea a unei acţiunii Empatia ca parte componentă a conştientizării sociale este mai des folosită în relaţiile dintre ei Şi -au dezvoltat abilităţi de comunicare şi exprimare emoţională Colaborează şi se implică afectiv în orice muncă de echipă Stima de sine a crescut precum şi impactul pe care îl au asupra celorlalţi Şi -au dezvoltat deprinderi de logică afectivă, adică de inteligenţă emoţională specifică vârstei

Proiectul s-a sfârşit cu acordarea diplomelor de participare la formarea programului “Să mă cunosc să te cunosc, să ne controlăm inteligent emoţiile”

Concluzii :indiferent de ce domeniu de aplicare vorbim, dezvoltarea inteligenţei emoţionale cu toate componentele sale constituie condiţia sine-quan în realizarea unei legături sănătoase cu tine însuţi, în cunoaşterea celorlaţi , înţelegerea celorlaţi şi de ce nu o interpretare emoţională a

comportanentului propriu. A -ţi cunoaşte emoţiile, a ştii să le controlezi pentru a- ţi da aceea încredere în sine şi a fi propriu manager , iată soluţia unei vieţii trăite sociale prin inteligenţa emoţională.

Anexa 1

Nr.

crt

Componen

ta IE vizată

Activităţii propuse Obiectivul activităţii propuse Metode şi mijloace folosite

Desfăşurarea activităţii

1 Conştienti

zarea de sine

1. Ghici cine sunt !

2. Cine sunt Eu ?

3. Astăzi mă simt. . .

-să încercuiască ceea ce i se potriveşte de pe o fişă cu imagini

-să identifice caracteristicile fizice şi sufleteşti

-să deseneze expresia cea mai potrivită pentru starea emoţională pe care o simt

fişă - se completează fişele încercuind ceea ce i se potriveşte 1. fată sau băiat, 2. culoarea ochilor (colorează), 3. culoarea părului (desenează păr de culoarea potrivită_)4. vârsta, 5-pasiuni,6. ce animal de casă au

-se strâng fişe se ghiceşte personajul

-se completează cu 3 însuşiri sufleteşti şi 3 însuşiri fizice

-se încearcă să se identifică cărui subiect îi corespund aceste însuşiri

-se deesenează ceea ce simt ei şi să identifice emoţia numind –o cu un mume inventat de ei

4. Care sunt sentimentele mele?

5. Poster cu oameni

6. Este în regulă să mai şi greşim!

-să precizeze ce sentimente pe care le au faţă de mamă, frate-soră, animale

-să completeze cu cuvinte cele 4 cadrane ale desenului pentru a înţeege că oamenii sunt diferiţi

-

-să înveţe să accepte că ceilalţi greşesc

-se numesc aceste sentimente

-se completează un rebus pornind de la cuvântul de bază EMOŢIE

-se scrie ceva care îi place să facă, ceva ce nu -i place să facă, ceva special despre el, ceva la care se pricep

-se urmăreşte să se înţeleagă că dacă oamenii sunt diferiţi nu înseamnă că sunt mai buni sau mai răi

-se prezintă câteva situaţii în care un elev procedează greşit cu colega să , se repartizează fiecărui copil un partener care să povestească o situaţie în care a făcut o greşeală

-se primeşte o insignă cu Sunt un puşti OK –ca semn al acceptării şi afirmării

2 Conştienti

zarea

socială

1. Să vorbim despre emoţii!

2. Mimă

-să identifice emoţiile pe baza expresiilor emoţionale

-să îşi dezvolte vocabularul referitor la emoţii

-se definesc cele 8 emoţii principale

-se grupeatză în funcţie de ceea ce exprimă, bune şi rele adică pozitive şi negative

-se împart elevii în două grupe care trebuie să recunoască

3. Roata emoţiilor

4. Ce faci dacă . . . ?

5. Fie că ne place, fie că nu !

6. Exteriorizează- te !

-să diferenţieze emoţiile plăcute de cele neplăcute

-să completeze propoziţiile eliptice

-să înţeleagă importanţa împărtăşirii problemelor cu ceilalţi

-să îşi dezvolte toleranţa faţă de ceilalţi care nu se comportă aşa cum ar vrea ei

-să şi formeze deprinde de înţelegere a problemelor

situaţia şi emoţia mimate de colegii

-activitatea se organizează sub formă de concurs care echipă căştigă cât mai multe multe puncte, înseamnă că a recunoscut cele mai multe emoţii

-propoziţii încep cu următoarele afirmaţii ce faci dacă eşti trist, nervos, nemulţumit, neliniştit, te simţi singur, ţi e frică

-se citesc situaţiile şi se identifică emoţia , se scrie emoţia şi se desenează

-se înregistrează pe casete audio diferite probleme cu care se confruntă copii lăsându -se loc pentru înregistrarea soluţiilor

-se discută în plen aceste soluţii după ce fiecare grup şi -a realizat sarcina

-se discută modalităţi le prin care oamenii se pot deosebi (înfăţişare,vârstă, sentimente, acţiuni)

-se organizează un proces în care avem avocatul

7. De ce să judecăm?

celorlalţi (coordonatorul),juraţii, judecători, acuzaţii

-se prezintă posibile scenarii de proces

-se sublinează comportamentele dăunătoare ale eleviilor şi cum putem proceda în asemenea cazuri

3 Manage

mentul personal

1. Exprimă –te!

2. Unde te doare ?

-să înţeleagă că este bine să îţi exprimi emoţiile

- să deosebească durerea fizică de cea emoţională

-se distribuie fâşii de hârtie şi pungi , elevul ascuzându -şi unele sentimente , se găsească situaţii în care li s -a întâmplat la fel, să scrie emoţia pe o fâşie şi să o introducă în pungă

-se accentuează ideea că dacă emoţiile sunt interiorizate (cele negative) determinnă efecte negative

-se desenează o inimă iar când se citesc afirmaţii care exprimă diferite dureri să le încadreze în interiorul inimii (dureri emoţionale) sau în afară (dureri fizice)

se desenează e nişte farfurii primite următoarele emoţii bucurie, tristeţe, mânie, îngrijorare

-se cites situaţii şi elevii arată farfuria potrivită pe care este desenată faţa care arată emoţia potrivită

3. Înfruntă ţi emoţiile!

4. Managementul învăţării

Învăţ pentru că. . .

să diferenţeze emoţiile trăite de oamenoo vis a vis de acelaşi eveniment

-să încercuiască motivele pentru care ei învăţă şi apoi să clasifice pe primele trei

-se accentuează ideea că emoţiile sunt diferenţiate , nu toţi simţim aceeai emoţii în acelaşi moment

-elevii trebuie să aleagă dintr o singură de motive pentru care eiănvîţa şi să le treacă într un top a motivelor

se sublinează importantă motivelor în viaţă de elev

4 Deprinderi personale

Abilităţi de comunicare Telefonul fără fir

Timpul poveştilor

Să înţeleagă importanţa ascutării mesajului într o conversaţie

Identificarea comportamentelor care

-se formează grupe a câte 5 elevi

-ultiml elev din şir trebuie să deseneze o imagine pe sparle colegului care identifică formă ţi o trimite mai deeparte

-elevul de la capătuşl şirului va desena forma la tablă şi se va compara desenul iniţial cu acesta

-de observat că pentru recepatarea mesajului este nevoie să fii atent la detaliile exprimate de celălat sau să cer celuilalt să repete ceea ce ce vrea să transmită, într o modalitate care poate fi recepţionată mai bine

-elevii citesc câte un fragment dintr-o poveste preferată

-se notează pe o foaie comportamentale manifestate de persoană ce ascultă

-se menţionează comportamentele de ascultare

Managementul conflictului Semaforul conflictelor

Programul meu zilnic

exprimă ascultarea mesajului transmis de cineva

-să identifice situaţiile conflictuale şi posibilităţile de rezolvare a lor

Să conştientizeze necesitatea adoptării unui program specific unui stil de viaţă sănătos

-se face distincţia între comportamente de ascultare şi nonascultare

-se ptrezintă situaţii conflictuale

se discutpă posibilităţi de rezolvare

se discută despre eficienţa modalităţilor de rezolvare a conflictelor

se face analogia între culorile semaforului şi rezolvarea conflictului ( la roşu te opreşti, nu reacţionezi impulsiv,la galben analizezi problema şi şi ăncerci să găseşti cea mai bună soluţie, iar la verde acţionezi pui în aplicare alternativă găsită)

-se notează pe o hârtie toate activităţile pe care le au realizat în ziua anterioară, împreună cu intervalul orar corespunzător

-se creează un protoip cu activităţile corespunzătorare vârstei , pornind de la activităţile de sus

-se discută diferenţa între comportamente sănătoase şi comportamente nesănătoase

+-se desprind avantajele şi dezavantajele unor activităţi incluse în plan zilnic

-se discută importanţa scopurilor în activitatea zilnică

-scoprurile pe termen lung sunt o consecinţă a stabilirii scoputrilor de scurtă durată

se lucrează pe exemple concrete

Scăriţa scopurilor

Povestea noastră despre prieteni

Sp şi stabilească scopuri pe termen scurt şi un scop e termen lung

Să înţeleagă importanţa muncii în grup pentru realizarea sarcinilor date

-se aşează elevii în cerc şi unul începe să spună o poveste despre prietenie , există un singur personaj care povesteşteşi care are câţiva prieteni despre care vrea să vorbească

-fiecare continuă ideea celuilalt până în momentul când s a formulat o poveste

-se accentuează ideea că grupul este de multe ori o sursă de idei mai bogată decât fiecare în parte

-se sprijină elevii pentru a găsi şi alte activităţi care se pot realiza eficient în grup