199625307 Int Europeana

7/21/2019 199625307 Int Europeana

http://slidepdf.com/reader/full/199625307-int-europeana 1/17

INTEGRAREA EUROPEANA ESEU LA GEOGRAFIE

1.Conceptul integrarii economice.

Integrarea economica este un proces de dezvoltare a relatiilor dintre statele lumii prin

diferite forme si metode de aprofundare a scim!urilor economice si de crestere a "radului deintrepatrundere a economiilor nationale#Aceasta forma de le"atura a economiilor mai multortari s$a dezvoltat a!undent dupa al cel de al %$lea raz!oi mondial# Inte"rarea economica poatefi constituita de catre % sau mai multe state care asi"ura: 1.Dezvoltarea schimburilorreciproce; 2.Interdependente reciproce; Procesul de inte"rare economica are la !aza acorduri&intele"eri& care se fac intre tarile participante#IE este un proces determinat de mai multifactori economici& sociali& tenici si politici'$(rearea conditiilor ce sa stimuleze scim!urile reciproce)$Pro"resul tenico$stiintific contemporan ce necesita investitii mari)

$Posi!ilitati restrinse ale pietelor nationale)$(resterea concurentei pe piata mondiala#2.Formele si tipurile de Integrare.

*upa specificul relatiilor economice pot fi evidentiate diferite forme de inte"rareeconomica#Aceste forme reprezinta si etape parcurse de procesul de inte"rare'1.zona libera de schimb;2.uniune vamala;3.piata comuna;4.piata unica (uniune economica simonetara); 5.integrare politica.Zona libera de schimb – 1.eliminarea ta+elor vamale si a restrictiilor cantitative in

scim!urile reciproce# %#promovarea politicii comerciale proprii fata de celelalte tari#Uniune vamala – ,#armonizarea le"islatiilor vamale a tarilor mem!re# %#tarif vamal comunfata de tarile neparticipante)Piata comuna – ,#uniune vamala)%#circulatia li!era a marfurilor& serviciilor si a capitalului)Piata unica – ,#armonizarea politicilor economiilor nationale#%#armonizarea politicilormonetare#Integrare politica – ,#inte"rare economica totala&crearea unor institutiicommune)%#reprezentarea uniunii ca un tot intre" pe plan mondial#3.Cauzele integrarii economice europene.

(auzele sunt de natura politica&economica si sociale care isi au ori"inea in conditiile internede dezvoltare a fiecarei tari sau din mediul international#Aceste cauze sunt',#revolutia tenico$stiintifica)%#concurenta acer!a)-#dezvoltarea sau aparitia firmelor multinationale).#dezvoltarea rapida a SUA)/#dorinta statelor europene de a lar"i si de a mentine relatii cu fostele economii)0#cauze politice#.!vanta"ele si dezavanta"ele procesului de integrare.

vanta!ele integrarii",#li!eralizarea totala a comertului)

7/21/2019 199625307 Int Europeana


%#asistenta financiara in proiectele comune)-#stimularea investitiilor straine).#aplicarea tenicilor si standardelor privind calitatea si si"uranta produselor)/#eliminarea statutului de tara in curs de dezvoltare)0#alinierea preturilor la cele din interiorul uniunii#

Dezavanta!ele integrarii",#suprimarea totala a protectiei productiei autotone fata de concurenta furnizorilor dinuniune)%#investitii straine directe)-#implementarea re"ulamentelor uniunii atra" dupa sine costuri mari).#aliniere preturilor la cele europene)/#pierderea suveranitatii##. $azele istorice ale integr%rii europene.

1iscarea pentru unificarea continentului european incepe dupa primul raz!oi mondial in,2%%& cind contele Ricard Nicoloas (aller"e& om politic de ori"ine austriaca infiinteazaUniunea Paneuropeana& care este considerata prima or"anizatie non"uvernamentalaeuropeista de pe continent si este considerata cea mai vece miscare avind ca o!iectivunitatea europeana#Primul con"res al Unitatii Europene a avut loc la 3iena in octom!rie ,2%0cu prevederi pentru o Europa unita& dar cu state suverane& se pleadeaza pentrufederalitate#Numele acestei federalitati ar fi Statele Unite ale Europei prin care nici un stat nu$si sacrifica din suveranitate#Aceasta unitate ar tre!ui sa favorizeze cooperareainter"uvermnamentala mai ales in domeniul politic& 4uridic si vamal#Aceasta miscare

paneuropeana este destramata si interzisa de catre miscarea nazista#Promul"atorii acestei ideiemi"reaza in SUA inainte de cel de$al %$lea raz!oi mondial#In perioada ce a urmat de dupa cel de$al %$lea raz!oi mondial& diferiti oameni de stat dinEuropa au arata un interes sporit de prevenire a noilor conflicte pe continentul european sianume prin realizarea unei unitati intre statele europene#In ,2.0 la ,2 septem!rie la 5uric6inston (urcill rosteste un discurs prin care propune crearea repetata a Statelo Unite aleEuropei#In,2.7 ianuarie& (urcill a infiintat (omitetul provizoriu pentru o Europa unita laLondra& format de catre conducatorii partidelor Re"atului Unit 8la!urist&conservator&li!eral9#Oprima incercare de cola!orare a or"anizatiilor a avut loc la Paris in iulie

,2.7& cind s$a format un comitet de coordonare in care participa toti reprezentantii acestoror"anizatii 8comitetul international de cordonare a miscarilor pentru unitateaeuropeana9#Acest comitet are rol de a forma con"resul Europei la care urmeaza sa participe

personalitati ce pledau pentru o Europa unita# Acestea sunt tentativele de formare a unui statfederal# *upa cel de$al %$lea raz!oi mondial SUA acorda a4utor material in valoare de ,-mlrdde dolari cu conditia conlucrarii statelor europene din vestul europei#&.'ratatul de la Paris (1)#*+.Comitetul economic al carbunelui si otelului.

Esecul proiectelor "lo!ale de constituire a unei Europe Unite la condus pe :ean 1onet laimplementarea unei metode noi ce va sta la !aza crearii (omitetului European al (ar!uneluisi Otelului care serveste in inceput pentru rezolvarea pro!lemelor de prima importanta sianume'

7/21/2019 199625307 Int Europeana


1. Necesitatea de a permite Germaniei de a se inte"ra in Europa)2#Reconsteuirea capacitatii economice a statelor europene)3#*izpozitia !arierelor si controlului la frontiera& care limita circulatia productiei#Aceata Unitate era dorita de SUA care vedea un proiect de e+tindere a sferei de influentacontra URSS#

In ,2/; planul lui 1onet este facut pu!lic#La 2 mai ,2/; prin aceasta declaratie Franta propune Germaniei crearea in comun a productiei de car!une si otel& semnata in iunie,2/;#Redactarea tratatului a avut loc la in aprilie ,2/, cind a intrat in vi"oare prevederiletratatului de la Paris#Sediul (omitetului European al car!unelui si otelului a fost fi+at laLu+em!ur"#In componenta comitetului intra Franta&Germania&Italia<Tar$Ile =enelu+ului 8intre aceste tari e+ista de4a o zona li!era de scim!9#(omunitatea economicaa car!unelui si otelului are o structura institutionala inedita si anume un or"an independentnumit > Inalta Autoritate 8primul presedinte fiind :ean 1onet9 dotat cu principalele puteri dedecizie& isi incepe activitatea in ,2/%& deasemenea un or"an inter"uvernamental > (onsiliulSpecial al 1inistrilor& o Adunare (omuna si o (urte de :ustitie#*eciziile Inaltei Autoritati seimpun tuturor statelor mem!re#(omunitatea Europeana a (ar!unelui si Otelului este finantata

prin varsarea directa a intreprinderilor ce activeaza in domeniu#Tratatul o!li"a intreprinderiledin aceasta ramura sa respecte concurentii si realizarea unei piete comune in ramurarespectiva#(omunitatea Europeana a (ar!unelui si otelului sufera esec din cauza caracteruluispecializat si din cauza declinului puterii economice a car!unelui si otelului in favoarea

petrolului#Tratatul respectiv este semnat pe o perioada de /; ani si va disparea in %;,.#,.'ratatul de la -oma(1)#,1)#/+.

In cadrul sedintei de la 1essina8Italia9& cei 0 ministri de e+terne a tarilor mem!re (E(O punin discutie crearea unei uniuni vamale si lar"irea sistemului (E(O spre alte domenii& semnatla Roma in martie ,2/7 8ratificat in ,2/?9#Prin semnarea acestui tratatse infiinteaza ocomunitate economica europeana si comunitatea economica a ener"iei atomului8EUROATO19#Tratatul de la Roma opteaza pentru realizarea uniunii vamale si sta!ilireaurmatoarelor actiuni',#Inlaturarea completa&dar treptata a ta+elor vamale 8import&e+port9)%#Inlaturareea completa dar treptata a restrictiilor cantitative si altor !ariere netarifare)-#Instituirea unui re"im fiscal comun& ela!orarea si a!ordarea unor le"i comune prin

desfasurarea concurentii in cadrul uniunii).#Instituirea unei politici comerciale comune fata de tarile terte)/#Implementarea politicilor comune a"rare)0#Asi"urarea li!erei circulatii a persoanelor si a fortei de munca& li!era a marfurilor si acapitalului#/.0biectivele Comunitatii conomice uropene.

,#(rearea unei piete comune interne)%#Licidarea restrictiilor cantitative si a ta+elor vamale)-#Atin"erea celor . li!ertati).#Asi"urarea li!erei concurente)/#Apropierea le"islatiilor nationale)

7/21/2019 199625307 Int Europeana


0#Politici comune& nu doar tarife comune fata de tarile terte)7#(onstituirea =ancii Europene de Investitii& cu scopul dezvoltarii economiei societatii#Realizarea acestor o!iective au fost incredintate institutiilor formate' parlament& consiliu deministri& comisia#Primele masuri in vederea licidarii !arierelor vamale intra in vi"oare in,2/2& fiind adoptat un calendar de realizare a reducerii succesive a ta+elor vamale si a

restrictiilor de ordin cantitativ#Ta+ele vamale la e+port au fost eliminate in ,202#In ,22% se pun !azele politicii a"ricole comune ce au o!iectivul' pietei comune& preferinte asupra productiei comunitatii& solidaritate financiara#).0biectivele Comunit%ii uropene a nergiei !tomice (uroatom+.

Scopul principal privind crearea acestei comunitati a fost crearea conditiilor de dezvoltare aunei puternice industrii nucleare& care a condus la urmatoarele actiuni',#ela!orarea cercetarilor stiintifice)%#sta!ilirea normelor comune a securitatii lucratorilor si a populatiei)-#stimularea investitiilor de capital si formarea intreprinderilor mi+te).#controlul tuturor consumatorilor de resurse ener"etice)/#crearea unei piete comune nucleare)0#cola!orarea or"anizatiilor capa!ile sa asi"ure folosirea ener"iei nucleare pentru pro"res siin scopuri pasnice# @Pentru a lupta mpotriva lipsei "eneralizate de ener"ie BtradiCionalD dinanii cincizeci& cele ase state fondatoare 8Germania& =el"ia& FranCa& Italia& Lu+em!ur"& Drilede :os9 au ncercat sD "DseascD n ener"ia nuclearD o modalitate de a o!Cine independenCaener"eticD# *eoarece costurile investiCiilor n ener"ia nuclearD depDeau posi!ilitDCile statelorconsiderate n mod individual& statele fondatoare s$au unit i au format Euratom#

Hn linii "enerale& tratatul are drept o!iectiv sD contri!uie la formarea i la dezvoltareaindustriilor nucleare europene& astfel nct toate statele mem!re sD poatD profita dedezvoltarea ener"iei atomice i sD "aranteze securitatea aprovizionDrii# Hn acelai timp&tratatul asi"urD un nivel ridicat de securitate pentru populaCie i mpiedicD deturnareamateriilor nucleare destinate unor scopuri civile cDtre o!iective de tip militar# Este importantde reCinut faptul cD Euratom nu are competenCe dect n domeniul ener"iei nucleare civile i

panice#1*.e la uniune vamal% la pia% comun% 4i ulterior la pia% unic%(1),*1))2+.!ctul Unic

urpoean (1)/&+.

(onsecutivitatea licidarii ta+elor vamale' *in ,2/2 ta+ele vamale sunt licidate cu 2$,;J#In,20; cu %;J& urmatorii ani pina in ,20? anual se licideaza cu ,;J# ,27;$,272$ aceasta

perioada este caracterizatta printr$o aprofundare a procesului de inte"rare& deasemenea estecaracteristic criza economica ,27- $,272# Se caracterizeaza printr$o e+tindere "eo"rafica#An"lia&*anemarca&Germania Spania prin crearea unei piete comune menita sa asi"ure li!eracirculatie a persoanelor$fortei de munca&marfurilor&serviciilor si capitalului#*in ,20? incepeli!era circulatie a fortei de munca& comertul cu servicii a fost partial realizat in perioada aniloK7;$K?;& deasemenea se incearca li!eralizarea circularii capitalului& care consta intransferurile financiare intre tarile mem!re#In perioada ,20?& au fost facute tentative deinstalare a unui sistem fi+ de scim! intre monedele tarilor mem!re#In ,272 a fost creatsistemul monetar european& functionarea caruia influenteaza pozitiv asupra sta!ilirii ratelor de

7/21/2019 199625307 Int Europeana


scim!#(omunitatea europeana isi pune ca o!iectiv sa duca pina la sfirsit crearea pietei unice& !azele caruia au fost puse prin tratatul de la Roma si ca rezultat in 1)/& are locsemnarea !ctului Unic uropean& care contine cartea al!a in care sunt inre"istrate -;; demasuri ce presupun - tipuri de actiuni&si anume',#suprimarea !arierelor netarifare& unificarea normelor si re"ulamentelor nationale in

domeniul tenic si a protectiei consumatorului)%#re"lementarea pietelor pu!lice ce au ca efect e+cluderea in fiecare tara a intreprinderilore+terne tarii)-#li!eralizarea inte"rala a serviciilor financiare prin licidarea controlului in miscareacapitalului si li!era sta!ilire a !ancilor din cadrul tarilor mem!re#11.e la pia% unic% la integrare politic% 4i monetar% (1))21))/+. 'ratatulde la

5aastricht (1))2+. 'ratatul de la !msterdam (1)),+.Realizarea pietii unice a luat sfirsit la-, decem!rie ,22%& deasemenea in aceasta perioada se o!serva mari devieri la niveldecizional si se incep urmatoarele scim!ari in cadrul institutiilor europene',#recunoasterea e+istentei 4uridice a consiliului european#%#modificarea re"ulilor de vot in cadrul consiliului#-#comisia isi lar"este spectrul de activitate#.#cooperarea parlamentului european cu consiliul de ministri#Inte"rarea politica si monetara8,22-$,22?9#La 7 fe!ruarie1))2 la 5aastricht a fost semnattratatul de constituire al UE& acest tratat intra in vi"oare in ,22-#Ideea principala era creareaunui stat federal ce ar avea o politica e+terna si de securitate comuna&o moneda unica&ocooperare in domeniul 4ustitiei si afacerilor interne#'ratatul prevede6

,#modificari in domeniul le"istaltiv)%#revizuirea si precizia competentei parlamentului european&consiliului de ministri si acomisiei)Parlamentul european isi lar"este competenta in realizarea Ite"rarii politice simonetare a transporturilor&invatamintului&relatiilor trans$europene& a mediului#-#cooperare inter"uvernamentala)instaurarea politicii e+terne si de securitate comuna&inclusivcrearea politicii comune de aparare#.#sfera economica& crearea unei uniuni monetare)/#sfera sociala#Tratatul de la Amsterdam& semnat in octom!rie ,227& intra in vi"oare in ,22?#O!iectivele

acestui tratat coincid cu cele de la 1aastrict cu urmatoarele modificari',#dreptul cetatenilor europeni)%#infiintarea monedei unice)-#e+tinderea sau lar"irea uniunii)repturile cetatenilor europeni6,#de a se deplasa li!er pe teritoriul uniunii)%#dreptul laale"erile europene si la vot& orice cetatean al UE cu resedinta in orice stat mem!re are dreptulla vot si sa fie ales in parlamentul european indiferent de faptul unde el rezida in acelmoment)-#dreptul la recurs non4udicial8dreptul la aparare si dreptul la petitie in fata

parlamentului european9).#dreptul la protectia diplomatica#*upa semnarea tratatului de laAmsterdam s$a decis',#presedintele comisiei& comisarii si ecipa sa pot fi numiti numai dupa apro!area

7/21/2019 199625307 Int Europeana


candidaturilor de catre parlament& care capata functia de or"an reprezentativ a intereselorcetatenilor europeni)%#deciziile parlamentului sunt luate prin voturi cu ma4oritatea a!soluta)-#se ia decizia de a marii nr# *e reprezentanti a tarilor mem!re in parlament& nr# lor fiind incorespundere cu puterea economica a tarii si a nr# populatiei# La ,- decem!rie ,227 la

consiliu european de la Lu+em!ur" a fost pusa in discutie e+tinderea UE spre est si sud& undea fost ela!orata o declaratie ce mentiona lansarea procesului de e+tindere si este pusa indiscutie introducerea monedei euro8reforma institutionala#12.7inteza 'ratatului de la 8isa.

Tratatele de la 1aastrict si Amsterdam au prevazut prevezuirea sa cu scopul formariireformei institutionale necesare procesului de e+tindere a UE# Prin tratatul de la Nisa seapro!a un numar mare de reforme le"at de procesul de e+tindere# Tratatul este semnat infe!ruarie %;;,& ratificat in %;;-#Principalele o!iective ale tratatului sunt',#scim!ari institutionale ce includ'$nr#de locuri in cadrulu parlamentului UE)$nr#de voturi alocate in cadrul (onsiliului)$procesul de luare a deciziilor se face prin ma4oritatea calificata8fiecarei tari ii este alocota o

pondere de voturi in functie de nr# Populatiei9#%#Procesul de decizie'$e+tinderea ariei de utilizare a procesului de decizie prin vot cu ma4oritatea calificata princadrul consiliului#

$cooperareea 4udiciara in pro!lemele civile)$numarul minim de state mem!re pentru propunerea unei clauze 8? state9)$cooperare strinsa in domeniile le"istlativ&politica e+terna&politica economica si sociala#$dezvoltarea capacitatii militare a UE#Prin crearea unor structuri politice si militare si creareacomitetului politic si de aparare ce poate primi autorizarea din partea consiliului#$e+tinderea spri4inului comunitar in noi sectoare de activitate social&educational&comunitar#13.Prevederile 'ratatului de la 9isabona.

Tratatul de la Lisa!ona este rezultatul ne"ocierelor intre statele mem!re intrunite indecem!rie %;;7& in cadrul unei conferinte inter"uvernamentale#Tratatul intra in vi"oare in

decem!rie %;;2#Acest tratat prevede modificari in tratatul de constituire a UE8cel de la1aastrict9 si Tratatul de constituire a comunitatii europene8cel de la Roma9 (ele maiimportante prevederi ale tratatului sunt',#UE capata statut de persoana 4uridica)%#Functia de presedinte al consiliului UE este transformata in functia de presedinte al UE cuun mandat de %#/ ani)-#Este infiintata functia de ministru de e+terne a UE).#Numarul comisarilor este redus cu o treime)/#Se modifica modalitatea de vot in cadrul consiliului)0#Se e+tind functiile parlamentului european)7#Parlamentele nationale capata puteri sporite asupra reformelor UE)

7/21/2019 199625307 Int Europeana


?#Parlamentul UE va constitui 7-, mem!ri& fiecare tara avind minim 0 si ma+im 20 demem!ri in functi de nr# Populatiei# *upa ratificarea tratatului in %;;2 &re"ulile tratatului de la

Nisa ramin pina in %;,.#1.Institutiile Uniunii uropene.

UE nu este un stat federal deoarece tarile mem!re isi pastreaza suveranitatea& nu este nici o

or"anizatie inter"uvernamentala deoarece tarile mem!re isi unesc o parte din suveranitate sio!tin o influenta si o putere colectiva#Prin reunirea suveranitatii se intele"e ca statele mem!redele"eaza anumite puteri de decizie unor institutii comune pe care le$au creat impreuna&astfel incit deciziile cu privire la pro!lemele specifice de interes comun sa poata fi adoptate inmod democratic la nivel European# Institutiile UE sunt',#Parlamentul European$care reprezinta cetatenii UE si este ales de catre acestia)%#(onsiliu UE$care repreprezinta statele mem!re)-#(omisi UE$care reprezinta interesele UE)Acest triun"i institutional ela!oreaza politici si le"i ce se aplica pe intre" teritoriu aluniunii#(omisia propune le"i noi& iar parlamentul si consiliul le adopta#Statele mem!re aplicaaceste le"i& iar comisia asi"ura respectarea lor#Alte institutii'.#(urtea de :ustitie$este ar!itru final in liti"iile din domeniul dreptului european)/#(urtea de (onturi$ce controleaza modul de finantare a activitatii UE#Puterile si responsa!ilitatile institutiilor sunt prevazute in tratatele ce stau la !aza constituiriiUE#Tratatele sunt apro!ate de catre presedintii si priministrii tarilor UE si raatificate ulteriorde parlamentul acestor tari#Institutiile complementare ale UE sunt'

,#(omitetul economic si social European)%#(omitetul re"iunilor)-#=anca Europeana deinvestitii).#=anca (entrala Europeana)/#Om!udsmanul European)0#(ontrolul European pentru protectia datelor#*easemenea mai sunt si numeroase a"entii specializate ce indeplinesc anumite atri!utii denatura tenica& administrativa#1#.Parlamentul uropean.

PE are mai multe competenCe& mai importante fiind cele consultative& de participare nela!orarea le"islaCiei& de control asupra activitDCii altor instituCii comunitare& pentrudesemnare i confirmare n funcCii& de "estionare i monitorizare a e+ecutDrii !u"etului#

E+ercitnd competenCele consultative& PE i poate e+prima opinia 8de o!icei& su! formD derezoluCii9 cu privire la toate pro!lemele ce vizeazD Uniunea EuropeanD& naintnd$oinstituCiilor comunitare# Pe de altD parte& i propunerile (omisiei cDtre (onsiliu sunt naintateParlamentului European pentru o opinie consultativD# Parlamentul European poate su"eramodificDri& poate amna adoptarea unei otDrri pentru a$i formula propriile opinii ori poateremite propunerile cDtre comitetele sale specializate# PE este numit n mod neoficialinstituCie cu trei locuri de edereM# edinCele plenare se desfDoarD la Stras!our"& mem!rii(omitetelor parlamentare se ntrunesc la =ru+elles& iar personalul administrativ& precum iSecretariatul General au sediul la Lu+em!our"#1&.Consiliul de ministri a U.

(onsiliul UE este una dintre instituCiile decizionale centrale ale Uniunii Europene i dispune

7/21/2019 199625307 Int Europeana


de competenCe le"islative i e+ecutive importante# (onsiliul& constituit n !aza tratateloradoptate n anii /;& e+ercitD o funcCie du!lD n sistemul politic al UE' de instituCie a(omunitDCii i de forum pentru e+primarea intereselor naCionale# (onsiliul Uniunii Europenenu are analo"ii n ntrea"a lume# 1em!ri ai acestei instituCii sunt minitrii "uvernelornaCionale ale CDrilor UE# Participarea minitrilor se determinD n !aza pro!lemelor discutate#

*e e+emplu& dacD se discutD o pro!lemD ce Cine de mediul am!iant& se ntrunesc minitriiecolo"iei& i acest (onsiliu este numit (onsiliu al mediului#Pro!lemele ce vizeazD relaCiile UE cu restul lumii sunt re"lementate de cDtre (onsiliul pentrurelaCii e+terne i afaceri "enerale# Acest (onsiliu are& nsD& responsa!ilitDCi mult mai e+tinse

pentru cestiuni de politica "eneralD# (onsiliul Uniunii Europene este instituCia n cadrulcDreia minitrii satelor mem!re decid asupra le"ilor europene# Sediile sale se aflD la =ru+ellesi la Stras!our"#1,.Comisia U.

(omisia UE are un caracter supranaCional i reprezintD or"anul e+ecutiv al Uniunii Europene#(omisia ndeplinete i rolul de secretariat al Uniunii Europene& an"a4nd pentru acesteactivitDCi funcCionari# (omisia EuropeanD a fost instituitD prin tratatul de fuziune de la=ru+elles 8,2079& moment n care nalta autoritate a (omunitDCii Europene a (Dr!unelui iOCelului& (omisia (omunitDCii Economice Europene i (omisia Europeana pentru ApDrare aufost su!stituite de o comisie unicD# (omisia EuropeanD este calificatD drept o forCD motrice antre"ului sistem instituCional european& fiind or"anul e+ecutiv al Uniunii Europene i avndrolul de a ntocmi proiecte de le"i i de a monitoriza aplicarea acestora# Sediul (omisiei estela =ru+elles#

1/.Curtea de :ustitie.8(E:9 asi"urD interpretarea i aplicarea conformD a TUE# (E: oferD "aranCii 4uridice& necesarefuncCionDrii le"ii n toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene& soluCioneazDdiver"enCele' dintre statele mem!re) dintre statele mem!re i Uniunea EuropeanD) dintreinstituCiile Uniunii Europene) dintre Uniunea EuropeanD i persoane fizice sau 4uridice&inclusiv cola!oratorii ei# (urtea ela!oreazD concluzii privitor la acordurile internaCionale&emite decizii preliminare pentru dosarele transmise ei de cDtre instanCele naCionale& deiacestea nu au nici o forCD 4uridicD# Tratatul Uniunii Europene a conferit (urCii Europene de:ustiCie autoritatea de a aplica amenzi "uvernelor statelor&mem!re pentru neconformarea cu

dreptul Uniunii Europene i de a solicita "uvernelor& care nu aplicD dreptul european n modcorect& acoperirea daunelor provocate# Hn activitatea sa& (E: ndeplinete rolul de'$Bcurte constituCionalD& care analizeazD ncDlcDrile i implementeazD dreptul comunitar $Bcurte administrativD n procesele intentate de persoane fizice sau 4uridice& care dorescanularea unei le"i a Uniunii Europene)$Bcurte consultativD& cDreia instituCiile sau statele mem!re ale UE pot adresa petiCii ce Cin derevizuirea 4uridicD a acordurilor cu statele care nu sunt mem!re ale UE i cu or"anizaCiileinternaCionale# Sediul (E: este la Lu+em!ur"#1).Curtea de conturi a U.

8(EA9& numitD uneori i (urtea de (onturi& este un or"an al Uniunii Europene creat cu scopulde a realiza verificDrile de audit ale !u"etului Uniunii Europene i ale !u"etului instituCiilor

7/21/2019 199625307 Int Europeana


acesteia# Acest or"an verificD le"alitatea i re"ularitatea veniturilor i celtuielilor UniuniiEuropene prin intermediul controlului de audit i inspecCiilor# Scopul creDrii acestei instituCii afost de a m!unDtDCi an"a4amentul instituCional pentru o conta!ilizare mai sistematicD# (EAe+amineazD conturile tuturor ncasDrilor i celtuielilor comunitare i ale oricDrui or"anismcreat de UE# La sfritul fiecDrui an financiar& (urtea de Auditori pu!licD un raport anual cu

privire la veniturile i celtuielile efectuate n mod le"al i re"ulamentar# Raportul estee+aminat de Parlamentul European nainte de a fi prezentat (omisiei# Sediul (EA se aflD laLu+em!ur"#2*.Comitetul conomic si social european.

(omitetul Economic si social european 8(ES9 este un or"an consultativ i are calitatea de"arant al diferitelor "rupuri sociale i economice 8antreprenori& sindicate& fermieri&consumatori& etc#9& interesele cDrora sunt reprezentate n structura de conducere a UniuniiEuropene# (ES este i un forum de discuCii esenCiale cu privire la interesele comune n UE#Este& n acelai timp& o formD de introducere a dialo"ului i o platformD instituCionalD& careoferD populaCiei implicate n viaCa economicD i socialD a Europei posi!ilitatea de a participala procesul de adoptare a deciziilor n Uniune# (omitetul Economic i Social realizeazD

prezentarea opiniilor (onsiliului& (omisiei i Parlamentului European& precum i consultarean diferite domenii ale politicii UE#21.Comitetul regiunilor.

(omitetul r"iunilor 8(oR9 este un instrument instituCional independent& care reprezintDinteresele autoritDCilor re"ionale i locale ale Uniunii Europene# (oR are rol consultativ iasi"urD cone+iunea ntre autoritDCile locale i re"ionale i instituCiile Uniunii Europene#

E+istenCa (omitetului Re"iunilor oferD reprezentanCilor autoritDCilor locale i re"ionale posi!ilitatea de a$i e+prima opinia referitor la politica UE# (oR are dreptul de a prezenta din proprie iniCiativD rapoarte& oferind reprezentanCilor structurilor re"ionale i locale posi!ilitateasD$i e+punD opinia cu privire la orice aspect al inte"rDrii europene# (onform Tratatului de laAmsterdam& numDrul domeniilor& n care este o!li"atorie consultarea (oR& a crescut# (oR aren atenCia sa pro!lemele referitoare la an"a4area forCei de muncD& politica socialD i cea demediu# Sediul (oR este la =ru+elles#22.$anca europeana de investitii.

=anca europeana de investitii 8=EI9 are menirea sD a4ute UE n realizarea o!iectivelor ce i

le$a propus& prin finanCarea proiectelor de divers "en# Sunt selectate proiectele de interes pu!lic& care susCin inte"rarea europeanD& asi"urD coeziunea dintre dezvoltare& politicD&economie i sfera socialD& !azatD pe o economie inovaCionalD# Activitatea =EI este non$profit&

!anca nu oferD spri4in financiar pentru salvarea sau menCinerea cursului valutar# Pentru propria activitate& =EI nu utilizeazD fonduri din !u"etul UE# Apro+imativ 2;J din activitDCilefinanCate de =EI se desfDoarD n cadrul Uniunii Europene& dar o parte semnificativD esteoferitD i viitoarelor state mem!re# Hn acest sens& =EI oferD un suport considera!il dezvoltDriiCDrilor din !azinul 1Drii 1editerane i 1Drii (arai!elor ; Oceanului Pacific& Africii& precumi Asiei i Americii Latine# Sediul =EI este la Lu+em!ur"#23.$anca centala europeana.

=anca centala europeana 8=(E9 a nlocuit Institutul 1onetar European 8I1E9& care a pre"Dtit

7/21/2019 199625307 Int Europeana


calea cDtre cea de$a doua etapD a UE1 i pentru introducerea valutei comune# =(E i !Dncilecentrale naCionale fac parte din Sistemul European al =Dncilor (entrale 8SE=(9# SE=( esteresponsa!il de politica monetarD comunD a CDrilor din zona euro& de conducerea operaCiunilorde scim! e+tern& de administrarea rezervelor oficiale de valutD strDinD i de promovareaoperDrii corecte a sistemelor de platD# =(E poate emite& n mod independent& !ancnotele

Beuro cu scopul de a menCine sta!ilitatea sistemului financiar#O!iectivul de !azD al =(E este menCinerea sta!ilitDCii preCurilor i susCinerea politiciloreconomice "enerale ale comunitDCii& fDrD a pre4udicia o!iectivul sta!ilitDCii preCurilor# Hn acestmod& se pDstreazD un control strict asupra ratei inflaCiei# Scopul =(E este de a asi"ura& de laan la an& o cretere a preCurilor cu mai puCin de %J# =(E dispune de propriul !u"et i esteverificatD doar de (urtea EuropeanD de Auditori n ceea ce privete administrarea eficientD afondurilor# Hi are sediul n Franfurt pe 1ain#2.0mbudsmanul uropean.

Om!udsmanul European ca instituCie a fost creat conform prevederilor Tratatului UniuniiEuropene de la 1aastrict# Om!udsmanul este un intermediar ntre cetDCean i autoritDCileUE# El are competenCa de a primi i a investi"a pln"erile cetDCenilor& ntreprinderilor iinstituCiilor& persoanelor fizice i 4uridice cu domiciliu le"al n CDrile UE# Om!udsmanul a4utDla eliminarea pro!lemelor provocate de administrarea proastD n instituCiile europene& n altestructuri ale Uniunii& precum'$decizia incorectD a uneia dintre instituCiile europene sau a unora dintre or"anele structuriicare afecteazD drepturile cetDCeanului& or"anizaCiei sau ale ntreprinderii )$discriminarea dupD "en& rasD& vrstD sau vizD de reedinCD)

$a!uzul puterii)$refuzul informaCiei solicitate unei instituCii europene)$amnarea nemotivatD a cercetDrii dosarului n instanCa europeanD de 4ustiCie)$procedura de e+aminare incorectD n instanCa europeanD de 4ustiCie#Om!udsmanul poate fi contactat de orice persoanD& instituCie ori ntreprindere amplasatD peteritoriul UE i care considerD cD a devenit o victimD a proastei administrDri a unei instituCiisau or"anizaCii a Uniunii Europene# Hn fiecare an& om!udsmanii prezintD ParlamentuluiEuropean un raport "eneral cu toate cazurile investi"ate n aceastD perioadD# Sediul acestuiase aflD la Stras!our"#

2#.Controlul uropean pentru protectia datelor.(ontrolorul European pentru ProtecCia *atelor 8(EP*9 este o autoritate independentD#Responsa!ilul European pentru ProtecCia *atelor monitorizeazD procesele de colectare i

procesare a datelor cu caracter personal 8spre e+emplu& date medicale& adrese& numere detelefon9# Orice persoanD& care considerD cD datele sale cu caracter personal care au fostcolectate& prelucrate sau uilizate de o instituCie europeanD sunt eronate sau au fost do!anditeile"al& poate inainta o pln"ere Responsa!ilului European pentru ProtecCia *atelor care este"arantul european al protecCiei datelor personale# Hn cazul n care pln"erea este ntemeiatD&Responsa!ilul European pentru ProtecCia *atelor poate facilita trimiterea cazului la (urtea de:ustitie# (EP* i are sediul la =ru+elles#Puterile i responsa!ilitDCile instituCiilor UE& precum i normele i procedurile pe care tre!uie

7/21/2019 199625307 Int Europeana


sD le urmeze sunt prevDzute n tratatele care stau la !aza UE# Tratatele sunt apro!ate de preedinCii i prim$minitrii tuturor CDrilor UE i sunt ratificate ulterior de parlamenteleacestora din urmD#2&.7copurile 4i realiz%rile pieii unice europene.

O!iectivul principal urmDrit de (omunitatea EconomicD EuropeanD a fost realizarea unei

pieCe comune care presupunea li!era circulaCie am%r<urilor& serviciilor& capitalurilor i a<orei de munc%#Principiile formDrii pieCei unice au fost e+puse n 70 articole ale Tratatului de la Roma&scopurile sta!ilite n Tratat necesitau realizarea pro"resivD ntr$o scurtD perioadD de timp& careeste numitD BperioadD de tranziCie > ,% ani 8,2/7 > ,2029& cDtre sfritul acestei perioade aufost nre"istrate urmDtoarele rezultate'I# Libera circulaţie a mărfurilor > realizatD cDtre, iulie ,20? > au reuit sD suprime ta+elevamale& dar cele 0 CDri nu au reuit sD licideze o!stacolele de naturD netarifarD#II# Libera circulaţie a serviciilor > cunoate dificultDCi n domeniul serviciilor financiare i celal transporturilor#III# Libera circulaţie a forţei de muncă > din start au fost frnatD prin nerecunoatereadiplomelor i e+istenCa unor limite n ceea ce privete funcCiile pu!lice locale#PuCinele realizDri o!Cinute n aceastD perioadD i o!stacolele de diferitD naturD& mpiedicau n

perioada respectivD instaurarea pieCei interne unificate# Hn aceste condiCii apare Actul UnicEuropean 8,2?09& ce stipuleazD' B(omunitatea va lua mDsurile necesare realizDrii pro"resive a

pieCei unice interne n cursul unei perioade ce va e+pira la -, decem!rie ,22%# Acest actfi+eazD condiCiile 4uridice de e+ecutare a circa -;; de mDsuri orientate spre'

$Eliminarea frontierelor fizice > suprimarea controlului la frontierD$Eliminarea frontierelor tehnice > armonizarea normelor $Eliminarea frontierelor fiscale > li!ertatea totalD a transferului de capital& ta+elor pe valoareaadDu"atD& li!eralizarea activitDCilor !ancare& ecivalarea diplomelor& etc#2,.9ibera circulaie a m%r<urilor.

Li!era circulaCie a mDrfurilor eate un o!iectiv ce implicD suprimarea frontierelor' ,9#fizice&%9#fiscale& -9#tenice& .9#!ariere "enerate de pieCele pu!lice#1+. es<iinarea <rontierelor <izice > dupD nfiinCarea la , iulie ,20? a Uniunii 3amale & ce

presupunea eliminarea !arierelor e+istente n scim!urile dintre CDrile mem!re i realizarea

unei politici comerciale unice faCD de terCi'$a fost ela!orat un tarif vamal comun 8T3(9& ta+ele vamale fiind calculate n urma calcululuimediei aritmetice a ta+elor aplicate n cele . teritorii vamale pe care le cuprindea(omunitatea > FranCa& Italia& Germania& =enelu+ 8Olanda& =el"ia& Lu+em!ur"9#$suprimarea restricCiilor cantitative la e+port i import$armonizarea le"islaCiilor vamale naCionale& ce a dus la' aprobarea unui nou nomenculator dem#r$uri aprobat la 23 iulie 1%&' ) introducerea la 1 ianuarie 1%&& Documentului

dministrativ nic*) crearea sistemului statistic comunitar Intrastat*; aprobarea +odului,amal +omun -n 1%%2; lichidarea tuturor $rontierelor comerciale i $ormalit#/ilor vamalec#tre 1 ianuarie 1%%3.2+. es<iinarea <rontierelor <iscale > simplificarea re"imului vamal nu a fost suficient

7/21/2019 199625307 Int Europeana


pentru funcCionarea pieCei unice# (rearea unui spaCiu comercial competitiv presupunee+istenCa unui spaCiu de impunere fiscalD& unde preCurile de piaCD sD nu nre"istreze diferenCeimportante la aceleai produse& din cauza ta+elor naCionale# Hn acest conte+t& se presupunenecesitea armonizDrii nivelului T3A& a accizelor#Uniformizarea re"imurilor impozitDrii a fost prevDzut din momentul creDrii (omunitDCii

Economice Europene n consecutivitatea urmDtoare'$noiem!rie ,20% apro!area sistemului francez al ta+ei pe valoarea adDu"atD)$,2?7 se propun % posi!ilitDCi de desfiinCare a frontierelor fiscale'a+apro!area nivelurilor T3A&b+aplicarea ta+Drii i impozitDrii nu n Cara de distri!uCie ci n cea de ori"ine& se fi+seazD i o

perioadD de tranziCie 8, ianuarie ,22- > , ianuarie ,2279$,2 octom!rie ,22% > armonizarea nivelului T3A'a+suprimarea ratelor ma4orate 8aplica!ile la o!iectele de lu+)b+fi+area ratei normale la un nivel de cel puCin ,/J#3+. 7uprimarea <rontierelor tehnice

O!stacolele tenice n li!era circulate a mDrfurilor decur" din le"islaCia CDrii importatoare&cuprinznd re"lementDrile cu privire la criteriile tenice i de calitate& aplicate pe acestteritoriu& e+istenCa lor are drept scop protecCia mediului consumatorului& respectarea cerinCelor

privind fa!ricarea& securitatea& calitatea& eticetarea& marca& etc#Imposi!ilitatea eliminDrii acestei vast spectru de re"lementDri a condus la armonizarea lor#Astfel n ,202 (onsiliu adoptD % pro"rame ce vizezD licidarea !arierelor tenice nscim!urile dintre CDrile mem!re# Principiul ales de aceste pro"rame era Bstandatizarea

totalD& care n$a ameliorat procesul de licidare a !arierelor tenice#+. liminarea barierelor generate de e=istena pieelor publice

PiaCa pu!licD > relaCiile e+istente ntre o persoanD pu!licD 8stat& administraCii& securitateasocialD9 i un terC 8forCD de muncD& servicii& etc#9#Licidarea !arierelor "enerate de e+istenCa pieCelor pu!lice s$a desfDurat n mai multe etape',27, > apro!area unor re"uli comune pu pieCele pu!lice& n cadrul cDrora se depDete oanumitD limitD n volumul tranzacCiilor efectuate#,2?? > desciderea tuturor sectoarelor spre concurenCD,22; > sta!ilirea procedurilor prin care unele sectoare e+cluse pu concurenCD n ,27, sD fie

descise concurenCei cDtre , ianuarie ,22-,22% > introducerea principiului BpreferinCei comunitare2/.9ibera circulaie a serviciilor 4i capitalurilor.

Li!era circulaCie a serviciilor i capitalurilor# Principiile asi"urDrii li!erei circulaCii aserviciilor i capitalurilor au fost sta!ilite n Tratatul de la Roma i Actul UnicEuropean#Asi"urarea li!erei circulaCii a serviciilor i capitalurilor se !azeazD pe principiile'$li!ertatea prestDrii serviciilor care oferD a"enCilor economici ai unui stat mem!ru

posi!ilitatea de a avea parteneri ntr$o altD CarD mem!rD i presupune nedeplasare nicicumpDrDtorului& nici vnzDtorului pu serviciile financiare& micarea capitalurilor#$li!ertatea instalDrii ntr$un stat mem!ru cu scopul de a crea o ntreprindere prestatoare deservicii#

7/21/2019 199625307 Int Europeana


(Dtre , ianuarie ,22- li!era circulaCie a capitalurilor n interiorul (omunitDCii se considerDrealizatD# Hn ceea ce privete sectorul bancar & la ,/ decem!rie ,2?2 (onsiliul adoptD odirectivD ce introduce condiCiile'a+.Principiul apro!Drii Bpaaportului unic > o !ancD autorizatD n Cara sa deori"ine!eneficiazD de du!la li!ertate de sta!ilire i prestare a serviciilor !ancare n

(omunitate fDrD autorizaCii suplimentare n Cara de primire sau de destiaCie a serviciilor#b+.(ontrolul "eneral referitor la activitatea !ancarD a a"enCilor economici cu sediul ntr$unanumit stat mem!ru se efectueazD de cDtre autoritDCile acestui stat#Prin activitate !ancarD se su!nCele"e att operaCiunea de "estionare a conturilor imprumuturilor& ct i tranzacCiile cu valorile mo!iliare& participarea la emiterea de titluri&"estionarea patrimoniului& avnd tan"enCe i cu sectorul valorilor mo!iliare#Prin sectorul financiar de$asemenea se su!nCele"e li!eralizarea sectorului asi"urDrilor8automo!ilelor& de viaCD& de credite& etc#9 pu care se sta!ilete n ,22% re"imul Bdu!leili!ertDCi n !aza unei licenCe unice#Li!eralizarea sectoarelor de Cine de transportul aerian i telecomunicaCii > ntmpinDdificultDCi& deoarece acestea sunt domeniile rezervate monopolurilor pu!lice si supuse unorre"lementDri statale& pentru care introducerea concurenCei necesitD o realizare n % etape' lanivel na/ional si la nivel european.Hn ,2?7 are loc de!utul politicii europene de descidere a pieCelor naCionale aeriene& se mparte"al liniile ntre companiile naCionale& tarifele aeriene se sta!ilesc att de adminstraCiilenaCionale ct i prin iniCiativa companiilor#Hn iunie ,22% (onsiliul decide de a instaurancepnd cu , ianuarie ,22-"

0liberatatea tari$ului aerian;0licen/a comunitar# eliberat# de c#tre autorit#/ile na/ionale -n baza unor criterii comune;0deschiderea concuren/ei -n toate liniile intracomunitare.TelecomunicaCiile se declarD descise concurenCei europene ncepnd cu ,22;#2).9ibera circulaie a <orei de munc%.

Li!era circulaCie a forCei de muncD presumpune'a+.Li!era circulaCie a persoanelor > se !azeazD pe asi"urarea li!ertDCii circulaCiei i a sta!ilirii

pu un timp n interiorul statelor mem!re 8stipulat n art# ?A n Tratatul de la 1aastrict9& careCine de suprimarea controlului efectuat de poliCie la frontierD 8prevDzutD n Acordul Scen"en

i asi"uratD doar persoanelor ce fac parte din cele 2 CDri mem!re& cu e+cepCia Irlandei&*anenmarcii i 1# =ritaniei9b+.Li!era circulaCie a muncitorilor > n acest domeniu au fost nre"istrate pro"rese ciar dinmomentul intrDruu n vi"oare a Tratatului de la Roma prin atri!uirea unor drepturifundamentale ce Cin de'$!eneficierea de locuri de muncD$deplasarea cu acest scop pe teritoriu statelor mem!re$de a sta n mod li!er pe teritoriul unui stat mem!ru n caz de an"a4are$de a locui n aceastD CarD dupD o!Cinerea locului de muncD#Ulterior au fost o!Cinute i alte realizDri aa ca introducerea unui sistem de ecivalare adiplomelor n spaCiul comunitar#

7/21/2019 199625307 Int Europeana


3*.>arpele 5oneatar uropean

OdatD cu intratrea n vi"oare a Tratatului de la Roma 8,2/79 CDrile mem!re ale (EE $auresta!ilit converti!iliatatea reciprocD a monedelor naCionale#Ideea creDrii Uniunii Economice i 1onetare a fost lansatD ncD n anii Q0; de cDtre prim$ministrul Lu+em!ur"ului Pierre 6erner& ca rezultat al insta!ilitDCii ratelor de scim! a

monedelor europene 8deprecierea lirei sterline $,207& a francului > ,202& reevaluarea mDrcii$,2029 i creterii nencrederii faCD de moneda americanD pe plan internaCional#Hn ,27, n martie n !aza deciziei sametului european de la a"e 8,202 n decem!rie9 a fostela!oratplanul ?erner& care prevedea instaurarea unei uniuni monetare complete ntr$o

perioadD de ,; ani# Hn ,27% intrD n vi"oare@>arpele monetarA 8Acordul de la =le& martie,27%9#Principalele mDsuri i mecanisme monetare'1. ar!ele de $luctua/ie -ntre monedele europene& a fost sta!ilitD o mar4D de fluctuaCie %&%/J

pentru toate monedele europene# 1ar4ele de fluctuaCie ntre monedele europene erau de%&%/J i Barpele format se deplasa n tunelul& ce autoriza fluctuaCia de .&/J)2.(rearea Fondului European de (ooperare 1onetarD 8FE(O19& ce are ca scop diri4areamecanismului de susCinere monetarD pe termen scurt i acordarea de asistenCD financiarD petermen mediu# entru asigurarea $luctua/iei monedelor europene -n limitele autorizate se

presupunea interven/ia b#ncilor centrale europene. n cazul limitei stabilite de 225 $a/#de moneda american# b#ncile centrale pot interveni pe pia/a de schimb pentru a normaliza

situa/ia creat# prin v-nzarea6cump#rarea valutei respective.3.(rearea (omitetului de politicD economicD# Acest (omotet avea misiunea de a coordona

politicele economice ale statelor mem!re i asi"urarea sta!ilitDCii ratelor de scim!#Barpele monetar n timpul crizei economice din anii Q7;& din motivul creterii preCurilor la produsele petroliere& ceea ce a contri!uit la sta"narea procesului de cretere economicD#Hnaceste condiCii fiecare CarD mem!rD a adoptat un ir de mDsuri proprii# *in acest motivBarpele monetar a fost supus unui eec total& n aceastD perioadD 1area =ritanie& Irlanda iItalia n$au participat la mecanismul de intervenCie propus de FE(O1& iar FranCa n ,270a!andoneazD& n "eneral& acest sistem#31. 7istemul 5onetar uropean (75+.

Treptat CDrile participante au nceput sD pDrDseascD Barpele minetar& motivele fiind criza

S1I 8deprecierea dolarului9& criza petrolierD 8,27-9& disimetria intervenCiilor pe piaCa descim!#Hn urma propunerii (onsiliului European de la (opena"a 8aprilie ,27?9 i a deciziei de la=reme 8iulie ,27?9 Barpele a fost nlocuit cu 7istemul 5onetar uropean& ce intrD nvi"oare n martie ,272 i de!uteazD prin crearea unei monede de cont & numitD ECU

(European Currency Unit)

7+ servea pentru contabilizarea opera/iunilor realizate de 87+9 a ca baz# de calcul alindicatorului de divergen/# -n opera/iunile de sus/inere pe pia/a de schimb.S1E se caracterizeazD prin elementele',#S1E > sistem de scim! comunitar !azat pe E(U%#E+istenCa pentru fiecare monedD europeanD a unui curs pivot corelat cu E(U& ce servea la

7/21/2019 199625307 Int Europeana


sta!ilizarea "rilei cursurilor pivot !ilaterale ntre monedele europene-#Sta!ilirea unui indicator de diver"enCD menit sD previnD tensiunile din cadrul S1E.#(reterea volumului i duratei creditelor ntre !Dncile centrale/#Transferul resurselor destinate favorizDrii adaptDrilor structurale ale CDrilor i re"iunilordefavorizate

3aloarea E(U rea definitD printr$un Bco al monedelor europene i corespondea mediei ponderate a lor# Ponderea fiecDrei monede n Bco se calcula n funcCie de % criterii'a+3aloarea PI=)b+3olumul comerCului e+terior intracomunitar al CDrilor respective)Ponderea fiecDrei monede europene n componenCa E(U era revDzutD la fiecare / ani saudacD ponderea monedei a variat mai mult de %/J# Hncepnd cu noiem!rie ,22- componenCaE(U a fost n"eCatD& ceea ce nseamnD cD ratele fi+e nu mai puteau fi modificate 8conformtratatului de la 1aastrict9#Drile participante la S1E nu puteau modifica unilateral peritDCile monedelor naCionale nraport cu E(U& doar n urma ne"ocierilor i votDrii unanime a CDrilor mem!re#Funciile CU6

,#E(U > unitate de cont al S1E)%#Instrument de rezervD pentru !Dncile central europene# E(U este dependentD de cursulaurului i dolarului american)-#E(U > instrument de piaCD autorizat#(ea mai "ravD crizD mondialD n cadrul S1E se considerD cea din ,22%& care a avut motivele'$efectele ce reies din intensificarea semnificativD a activitDCilor financiare i li!eralizarea

circulaCiei capitalurilor)$speculaCiile frecvente pe pieCele de scim! accentuiazDinsuficienCa rezervelor !Dncilorcentrale pt# SusCinerea monedelor naCionale)$e+istenCa factorilor economici ca' diferenCierea ratelor)Pentru a resta!ili sta!ilitatea scim!urilor ntre monedele naCionle se necesitD unificareamonetarD completD i realizarea Uniunii Economice i 1onetare#32.Uniunea conomic% 4i 5onetar%.

Pe parcursul ,22%$,22- S1E a cunoscut mai multe crize& ceea ce a dus la realizarea planului6erner& adicD instaurarea monedei unice i constituirea Uniunii Economice i 1onetare# LA

consiliul European de la 1adrid din iunie ,2?2 a fost adoptat Braportul *elors care esteraportul dintre Uniunea EconomicD i FinanciarD n (omunitatea EuropeanD#Raportul*elors presupunea realizarea unificDrii monetare n trei etape i crearea sistemului europeande !Dnci centrale pentru coordonarea politicii monetare naCionale#I etap%6 8iulie ,22;$decem!rie ,22-9& cuprinde mDsurile',#li!eraliazarea totalD a circulaCiei capitalurilor intracomunitare)%#instaurarea unie conver"enCe dure a politicilor economice i a rezultatelor macroeconomiceale statelor mem!re)-#realizarea independenCei !Dncilor centrale faCD de "uvernele lor)II etap%' 8ianuarie ,22. > decem!rie ,22?9 > este o fazD de pre"Dtire cDtre UE1 i

presupune'

7/21/2019 199625307 Int Europeana


,#instaurarea Institutului 1onetar European 8I1E9& care preia funcCiile FE(O1$ului& avea rolde cooperare ntre =Dncile (entrale& coordonarea politicilor monetare%#aprofundarea macroeconomicD a candidaCilor la UE1#III etap%6 8ianuarie ,222 > ianuarie %;;%9 > constituirea momentului a!andonDrii S1E iintrarea n vi"oare a UE1& adicD'

,#crearea =Dncii (entrale Europene& transferul de la =Dncile (entral Europene la =anca(entral EuropeanD& toate luate mpreunD constituind Sistemul European de =Dnci (entrale8SE=(9%#implimentarea politicii monetare unice-#su!stituirea cDtre , ianuarie %;;% a monedelor cu moneda unicD > BEuro& la rata decisD de(onsiliul Europei)La Summit$ul de la 1adrid din ,/$,0 decem!rie ,22/ efii statelor participante la UE1 sedecid asupramodalit%ilor trecerii la moneda unic%'$adoptarea denumirii Beuro pentru moneda unicD$momentul sta!ilirii de cDtre (onsiliul Europei a listei de CDri ce vor participa la UE1

procesul de introducere pro"resivD a monedei unice se va realiza n perioada1 ianuarie 1

! "# iunie $##$ dupD cum urmeazD'a9# de la , ianuarie ,222 tranzacCiile intra!ancare& operaCiunile de scim! e+terne& emisiao!li"aCiunilor de stat se vor realiza n Beuro

!9# *e la , ianuarie %;;% paralel cu monedele naCionale vor circula !ancnotele de Beuro cevor nlocui !ancnotele naCionale cel trziu la , iulie %;;%#33.Costurile; avanta"ele 4i dezavanta"ele Uniunii conomice 4i 5onetare#

Avanta4ele i costurile creDrii UE1'1. %oneda unică ! stimulant al pieţii unice europene# Eficacitatea microeconomicD a creDriiunei monede unice pe ln"D piaCa unicD constituie un avanta4 ce va conduce la ameliorareafuncCiei de alocare a resurselor mecanismului preCurilor pentru ntrea"a comunitate#2. Lichidarea costurilor directe > ce reese din conversia valutelor europene n alte valute#&Economia la costurile interne > ma4oritatea ntreprinderilor ce lucrau cu mai multe valutesuportau celtuieli enorme le"ate de' necesitatea an"a4Drii personalului competent n"estionarea valutelor respective#&'educerea timpului i costurilor plăţilor peste frontiere > crearea monedei unice i a unui

sistem de !Dnci centrale va simplifica "estionarea !ancarD)&uprimarea riscului de schimb*

&Efecte favorabile asupra ratelor dob+nzii > diminuarea costurilor de intermediere&conver"enCa ratelor do!nzii)&Creterea rolului monetar i financiar > crearea monedei unice duce la mDrirea cotei de

participare n operaCiunile financiare i comerciale internaCionale n raport cu cele mai puternice valute mondiale > dolarul SUA& en$ul 4aponez#*ezavanta4ele monedei unice'Costul ridicat la conversie pentru funcCionarea EURO este nevoie de mari eforturi umane ifinanciare

7/21/2019 199625307 Int Europeana


&,bandonarea suveranităţii $ monedele naCionale ntotdeauna au constituit un sim!ol alstatului respectiv#

199625307 Int Europeana

Documents

Transcript of 199625307 Int Europeana