b

Nicolae Enciu

WWW ffiPE RUINELE IMPER]ULUISPULBERAT DE ISTORIE

ffi&ffi&ffi&ffiw&Il\l PRAGUL MODERNITATII

DEditura ARC

universitarj

L ia -::irl modernitllii / Nicolae Enciu. -

CUPRINS

Argument

I. BASARABIA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DETERMINARII

$ l. Scurti istorie a Moldovei de Est: de la inventarea termenului,,Basarabia"pdnilaincheiereaPrimuluiRizboiMondial.... ...................25

$ 2. Pozifia geografici gi clima Basarabiei...... ............................50

$ 3. Suprafaga gi impirlirea administrativ4........................ ........67

$ 1. Evolulia populaliei Basarabiei intre 1812 9i L9I4.....,.,........ .......................78

$ 2. Populalia Basarabiei in anii Primului Rizboi Mondial.................... ........90

$ 3. Populalia Basarabiei in anul Marii Uniri............... .............99

IIr. SoCIETATE $I ECONOMrE...............g 1. Starea Basarabiei la sfdrgitul Primului Rizboi Mondial...................................................f 1S

$ 2. Agricultura gi cresterea vitelor in viala economici a Basarabiei.Repartilia proprietllii rurale ............. .............;............ ......I23Viticultura, pomicultura 9i silviculturaApicultura, sericicultura 9i piscicultura ..................,........ 154

Industria........ ....................... 166

Comerlul, finanlele gi circulalia monetari........... 177

Transportul gi mijloacele de comunica9ie......................... ..........185

Creditul si cooperatia. Aprecieri cu privire la venitul nalional ........... 190

z5

78

$3.

$4.

ss.s6.s7.

s8.

rv. CULTURA $r TNSTRUCTTA pU8LrC4................... ..............210

v. STAREASANTTARA$TASTSTENTAMEDTCALA ............222

in loc de incheiere ... 233Dicf ionar de termeni is1orici.,..............................

Cronologie.... 241

Bibliografie

R6sum6.................. .....263

Lista tabelelor

267

dr. S. Manuile, G. Murgoci,L. Boga, P. Cazacu, P.

rentit cu succes si estimeze

din componenla Imperiului

rezultatul investigaliilor efec-

Nafionale ale RomAniei dinintegrali a programului

Direclia Relalii Externe dinTehnologici al Acade-

gi Serviciul Relalii Externefrpt pentru care imi exprim

, dr. Ioan Drigary gi direc-in Filip, le sunt profund recu-

i documentele privind obiectul

iei, toate documentele qi

cu o constanti amabilitate si

Elena Cirjan, Robertina Mareg,

care le sunt sincer recu-

Lenula Mitrea qi OanaCatalin Milea din sala de stu-

cu care mi-au pus la

ni a Institutului de Is-

studiu a fost considerabilpertinente formulate de colegii:

teanu-Granciuc.i colectiv al prestigioasei Edi-

Eugen Lungu, dlui Mihai Bacin-

i Lilia Toma gi directorului IurieHe imbun[titiri aduse textului si

L

Ttr*cffiss

BASARABIA DIN PUNCTULDE VEDERE AL DETERMINARII SALE

GEOGRAFICE SI ISTORICE

slScurti istorie a Moldovei de Est: de la inventarea termenului

,,Basarabid'pini la incheierea Primului R[zboi Mondial

La fel ca in cazul intemeierii Jirii RomAneqti, pusl de cronicile muntene

pe seama ,,descilecatului" din Jara Figiragului a lui Negru Vodi, la finele se-

colului aI XIII-lea, constituirea firii Moldovei este considerati urmare a ace-

luiasi,descilecat", mai precis, a unui rrdescdlecat dublu" - inilial al lui Dragoq,

apoi al lui Bogdan.

Astfef conform tradiliei istoriografiei medievale, in anul 1359 (sau 1354,

dupn o alti variante), din,,!ara romAneasci" a Maramuregului, ar fi plecat larinitoare, pe urmele unuibour, voievodul Dragog. Conform aceleiagi tradifii,,pistorii din munfii unguregti pogorAndu dupi vAnat au nemerit la apa Mol-dovei, locuri desfitate cu cimpi deschigi, cu ape curitoare, cu piduri dese gi,

indrngind locul, au tras pre ai sii de la Maramorog"l.Istoricii contemporani propun urmitoarea explicafie pentru legenda ln-

temeierii fnrii Moldovei: in 1359, Moldova s-a rlsculat impotriva dominalieiungare, concomitent cu refuzul Jirii RomAnegti de a mai recunoagte suzera-

nitatea Regatului Ungariei. Pentru a salva situafia, regele Ungariei, Ludovicde Anjou (tl+Z-rcAZ), a incredinlat conducerea voievodatului unui membrual nobilimii romAne din gara invecinati a Maramuregului, Dragog.

Noul voievod va fi fidel regelui, luAnd parte la expediliile acestuia impo-triva titarilor. Dar concesia ficuti de regele Ludovic Moldovei s-a dovedit a fiinsuficientS. CAgiva ani mai tdrzia, Bogdan,,poievodul romAnilor din Mara-m.ure;", cu un grup de romAni din aceeagi regiune, a trecut.,rpe ascuns" in Mol-dova, teritoriu care era supus Coroanei. Aici, in urma unor lupte, el a alungatJescendenla lui Dragog gi s-a proclamat voievod punAnd totodati caplt suve-

Grigore Ureche, Letopise[ul ldrii Moldovei,Edltua Litera, Chiginiu, L997, p. L4.

z5

I. BASARABIA DIN PUNCTUT DE VEDERE AL DETERMINARII SALE GEOGRAFICE 5I ISTORICE

ranitifii ungare. Faptul era deja consumat inainte de 2 februarie 1365, cAnd

regele Ludovic confisca ,,delavoievodul Bogdan gi fiii sii, necredincio;i inve-derali ai nogtri", toate posesiunile acestora din Maramureg, pe care le diruialui Balc, ,,fiul lui Sas", proaspit intors din Moldova, unde incercase si se opu-ni cu arme rizvrititului Bogdan. in aqa mod, in urma unor lupte suslinute cu

succes impotriva ogtilor Regatului Ungariei, Moldova devine un stat de sine

stititor. Potrivit cronicii care relateazd faptele lui Ludovic, ,f ara Moldovei a

devenit stat" (,,terra Moldauiae in regnum est dilatata")z.in pofida tentaliei unor istorici contemporani, din frumoasa legendi a in-

temeierii Jlrii Moldovei nu rezultl,in niciun fel;i in niciun chip constituireaunei naliuni moldoveneqti in sensul actual al conceptului de naliune.

in primul rAnd gi din simplul considerent cl naliunile moderne - aga cumpe buni dreptate afirmi membra Academiei Franceze Anne-Marie Thiesse -,.,s-au clidit altfel decAt o spun istoriile lor oficiale. Originile lor nu se pierd innegura vremurilor, in acele epoci intunecate qi eroice pe care le descriu pri-mele capitole ale istoriilor nafionale". Este suficient de remarcat c[ cele dintAiexemple in aceasti privinli nu apar mai devreme de secolul al XV[Ilea, ina-

inte de aceasti dati neexistAnd nicio naliune in sens modern, adic6 politic3.Pentru striini, acest nou stat nu era decAt o alt6 Valahie, altfel spus, o alti

Jari RomAneasc5, ca gi cea care se intemeiase cAteva decenii mai devreme la

sudul arcului carpatic. Cele dintAi acte papale care atest[ existenla noului stat

al Moldovei (1370) menlionau, bunioari, ci acesta nu era decAt o parte, unfragment al,rnafiei" romAne (,,dux Moldaviae partium seu nationisWlahie")4.

ins6 nici aparitia si impunerea denumirii Moldova sau Jara Moldoveinu pare si ateste producerea vreunei revolulii ideologice in sensul consti-tuirii unei nafiuni, ci reprezinti, mai curAnd, consecinla unor incerciri de

a rcaLiza o diferenliere terminologici intre tirile romAne. Interesant de re-marcat este faptul ci, la data intemeierii Jirii Moldovei, nu apiruse si unetnonim corespunzitor termenului,rMoldova", astfel incAt populalia romA-neasci ce locuia pe versanlii rislriteni ai Carpalilor Orientali nu era desem-nati prin numele de rrmoldo'veni", ci prin acela de.,rvalahi". Spre deosebirede cazurile din numeroase alte zone ale continentului european, in Moldova

2 Serban Papacostea, $tefan cel Mare, domn aI Moldovei (l+SZ-tSO+), Editura Corint,Bucuresti, 2003, p. 8.

3 Anne-Marie Thiesse, Crearea identitd{ilor na{ionale in Europa: secolele XVIII-XX,Editu-ra Polirom, Iagi, 2000, passim.

a $erban Papacostea, $tefan cel Mare, domn al Moldouei (t+SZ-lSO+), Editura Corint,Bucure;ti, 2003, p.9.

26

$.f GEOGRAFTCE 5t |STOR|CE

de 2 februarie 1365, cAndgi fiii sai, necredincioqi inve-

Maramuregr pe care le diruiaunde incercase si se opu-

unna unor lupte suslinute cudevine un stat de sine

lui Ludovic, ,laraMoldovei atata")z.

i, din frumoasa legendi a in-gi in niciun chip constituirea

ului de nafiune.naliunile moderne - a$a cum

Anne-Marie Thiesse -Originile lor nu se pierd in

eroice pe care le descriu pri-ient de remarcat ci cele dintei

de secolul al XVIII-lea, ina-sens modern, adici politic3.alte Valahie, altfel spus, o alti

citeva decenii mai devreme laatesti existenla noului stat

nu era decAt o parte, unium seu nationis Wlahie')a.

Moldova sau Jara Moldoveiii ideologice in sensul consti-consecinla unoi incerciri deile romAne. Interesant de re-Moldovei, nu apiruse gi un

p-, astfel incAt populalia romA-palilor Orientali nu era desem-tla de.,rvalahi". Spre deosebirenentului european, in Moldova

ililouei (1457-1504), Editsra Corint,

e ht Eur op a : s ecolele XVIII-XX, Editu_

ldovei (1457-1504), Editvra Corint,

5 1, Scurtd istorie o Moldovei de Est: de lo inventoreo termenului ,,Basorabio" pdno Io inrheiereo Prinului Rdzboi Mondiol

se inregistr eazd o situalie diferiti, in sensul ci etnonimu I moldoveniprovinede la numele lirii si nu inverss.

Dincolo de toate aceste diferenge terminologice, cert este faptul ci locui-torii celor doui ,,16ri" in secolele XIII-XVI se considerau in primul rAnd creg-

tini, in rAndul al doilea munteni, moldoveni, olteni, hafegani sau figirigeni gi

abia in ultimi instan!5 romAni. Aceasta, deoarece ,\ara" generici locuiti de

romAni era formatl din mai multe ,,!trri", numite adesea de striini rfy'lahii"sau rrRomanii", iar de locuitorii acestora, ,rtiri romAnegti%.

Timp de mai bine de 400 de ani de la legendarul,,descllecat" al voievodu-lui Drago; gi pAni in zorii secolului al XIXlea - chiar dac6, incepAnd din 1538,

lmperiul Otoman igi instituise suzeranitatea sa prin aqezarea de cete de titaridin Crimeea in Bugeac gi dispunerea construirii cetilii Bender (tighina),transformAndu-le in bastioane ale sale rrpentru a avea intotdeauna mAna sa asu-

pra grumazului acelei l6ri" -, Moldova se intindea, pentru locuitorii acesteia ca

si pentru toli cei ce o cunogteau, intre Carpafi, Ceremug, Nistru gi Marea Nea-

gri. Nu a existat, intre Nistru si Prut, inainte de 1812, vreo formaliune statali,vreo etnie, vreo populalie., vreo naliune, o limbl, un folclor, o cultur[, o via-

!i spiritual5, vreun obicei sau traditie, o organizare teritorial-administrativl,vreo lege etc., diferite de cele din statul moldovenesc dintre Carpali qi Nistru.Aga cum pe buni dreptate afirml cercet5.torul contemporan dr. Iftene Pop, te-ritoriul dintre Prut gi Nistru a fost parte integranti, organici, fir6 nicio speci-ficitate, fir6 nicio organizare teritorial-administrativi ce i-ar fi conferit cea maimici autonomie fali de celelalte zone din Moldova. El erapur gi simplu o partea Moldovei, pe care, daci cineva ar fi avut nevoie s-o numeasci. cumva, i-ar fispus ,rpartea de est a Moldovei", ,,Moldova de risirit" sau, cel mult, ,rlinutuldintre Prut gi Nistru", pentru a o explica din punct de vedere geograficT.

Este adevlrat ci toponimul Basarabia a fost utilizat gi pAni in 1812, insddesemna exclusiv Bugeacul, o zoni. restrdnsi de la nordul gurilor Dunirii,aflati sub dominalie otomanis.

Iahia" ;i sensurile ei,inz,,Studii. Revisti de istorie", tomul 21, nr.6,1968,p. f f05-1f 23.Ioan-Aurel Pop, Natiunea romhnd medieuald. Solidaritdfi etnice roihnesti in secolele

XILL-XV\ Editura Enciclopedici, Bucureqti, 1998, p. 8.

Iftene Pop, B as arab i a din no u Ia rd scruce, Editura Demiurg, f .1., 199 S, p. L93.Dr. C. Diaconovich, Enciclopedia Romdnd. Publicatd din tnsdrcinarea;i sub auspiciileAsociatiunii pentru literatura romdnd ;i cultura poporului romdn. Tomul I, Editura si ti-parul lui W. Krafft, Sibiu, 1898, p. 4ll-414; O.G. Lecca, Dicfionar istoric, arheologic ;igeografic alRomdniei, Editura Universul, S.A., Bucuregti, 1937, p. 58-59.

27

l. BASARABIA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DETERMINARIt SALE GEocRAFtcE 5t |STORICE

Rizboiul ruso-turc din anii 1806-1812 - primul din seria celor patru des-f5gurate in decursul secolului al XIXlea - a constituit, pentru larul Alexan-dru I, un bun prilej de realizare, fie si partiali, a obiectivelor fundamentaleale politicii externe rusegti, fixate inci de Petru I si promovate de Ecaterinaa II-a. cunoscand starea grea financiari a Turciei din acea perioadi, precumgi nepregitirea ei pentru un rizboi de durati, planurile primordiale ale Rusi-ei in acel rdzboi au fost extrem de ambigioase, constAnd in ocuparea princi-patelor Duni.rene, in rispAndirea influenlei ruseqti asupra tuturor popoarelorcregtine din Imperiul Otoman, riscoala acestor popoare, zidirnicirea influ-entei franceze asupra Constantinopolului gi, ca rezultat final - realizarea vi-sului megaloman al Rusiei - instalarea Crucii Sfantului vladimir pe cupolaCatedralei Sfintei Sofiae. Treptat insi, pe misura derulirii evenimentelor,Rusia s-a v5.zut constrAnsi si accepte rrnu echivalentul sacrificiilor depuse, cimicar mangaiere pentru visurile ei nerealizate si sperantele pierdute" (LeonCasso)''. in consecinti, ,yiolarca frontierei rusegti de citre Napoleon i-a for-lat pe Rugi de a fi mai domoli gi dangii, care cereau Moldova qi Muntenia,pe urmi Moldova, apoi Moldova pAni la Siret., acum erau gata sl se impacenumai cu Moldova dintre Prut gi Nistru, aceasti parte mai mare gi mai fer-ti16 a Principatului Moldovei" (Leon casso)1t. insuEi farul Alexandru I se varesemna, pentru moment, cu faptul c6,rchestiunea Constantinopolului poatefi amAnatl pentru viitor. De indatl insi ce treburile noastre cu Napoleon vormerge mai bine, noi vom reveni la planurile (..) ." privire la Turcia gi vomproclama atunci imperiul slav sau grec"r2.

in condiliile in care amenintarea militari francezd devenea tot mai evi-denti, Petersburgul s-a aritat tot mai interesat si incheie pace cu Imperiulotoman. in consecinlit,la 16/28 mai 1812, in capitala lrrii Romdneqti, laHanul lui Manuc, cu doar 26 de zile inainte de inceputul campaniei militarea lui Napoleon in Rusia, delegalia rusi gi cea otomani au semnat un Tratat depace din 18 articole, care, la articolul4, prevedea ca,,hotarul dintre cele dou6state si fie rAul Prut, de la intrarea acestuia in tara Moldovei gi pAni la loculunde se intdlnegte cu fluviul Dunirea, iar de acolo s5 urmeze partea stAngi afluviului Dun5.rea, pani la Gura Chiliei qi pani la mare, iar gura amintiti si

e Pavel Gorc, Anexarea Basarabiei. Schrya istoricd, Societatea,rlimba noastri cea romAni":Asociatia,,ABC Dava", Chiqiniu, l99Z, p. 12.

1o Ibidem, p. 13.1t Ibidem,p. l+.12 Anton Crihan, Drepturile romdnilor asuprt Basarabiei dupd unele surse rusesti,in: ,,Basa-

rabia", nr. t0, 1991, p.79.

28

: 3-€GMF|CE 5t |STOR|CE

rlin seria celor patru des-pentru larul Alexan-

: obiectivelor fundamentaleI 5i promovate de Ecaterinai din xsgx perioadi, precum

ile primordiale ale Rusi-mstand in ocuparea Princi-

;rsupra tuturor popoarelorpopoare, zidirnicirea influ-

reanltat final - realizarea vi-tnlui Vladimir pe cupoladerulirii evenimentelor,

I sacrificiilor depuse, cigi speranfele pierdute" (Leon

ide citre Napoleon i-a for-Moldova gi Muntenia,

eflrm erau gata si se impacei parte mai mare si mai fer-

i larul Alexandru I se vaConstantinopolului poate

ile noastre cu Napoleon vor) cu privire la Turcia gi vom

francezi devenea tot mai evi-si incheie pace cu Imperiulcapitala lirii domAnegti, la

inceputul campaniei militareau semnat un Tratat de

ca,,hotarul dintre cele doud

lara Moldovei gi pAni la loculsi urmeze partea stdngi a

la mare, iar gura amintitl siF

btatea,,Limba noastri cea romAni,,:

b dupd unele surse rusesti, in: ,,Basa-

I l. Surto istorie o Moldovei de Est: de lo inventoreo temenului ,,Btslrabia" pdnd la incheiereo Primului Rdzboi Mondiat

fie folositi in comun de ambele pdrli"r3. Prin acelagi tratat, ,,dat fiind ci inaltaimpirilie a cedat statului Rusiei pimintul situat in stAnga Prutului, cu ceti-Fle existente gi cu oragele gi cu satele ;i cu toti locuitorii lor, tocmai de aceea,mijlocul raului Prut si fie hotar intre cele doui state, iar Gura Chiliei, care(--)

"" fi folositi in comun, precum si pe apele Dunirii coribiile de nego! alecelor doui state si circule ca;i mai inainte". De asemenea, articolul 5 al trata-tului prevedea ca,,impirSfia Rusiei si inapoieze si sr predea inaltei impnrnliipimantul Moldovei (Bogdan) de pe partea dreaptl a rdului prut, (...) precumfi Tara Romaneasce (Eflak) qi oltenia, aga cum se afli ele in prezent, cu ce-tilile lor, cu oragele gi cu targurile si cu satele gi cu locuitorii lor, precum gi cutot ce se afli in lirile sus-zise"l4.

Aga cum arati postelnicul gi cronicarul Manolache Drighici in rrlstoriaMoldovei" (Ia;i, 1857), locuitorii Moldovei nu se vor dezmetici pani in toam-na anului 1812 din visul riu al impirlirii !6rii lor, nutrind speranle degarteci partea ei de risirit nu va fi totugi cotropiti de rugi: ,,locuitorii moldovenimultl vreme au llnut pacea incheiati la Bucureqti ca nestatornici, agteptAnddintr-o zi pdnl, in alta inapoierea prmantului luat de citri rusi ;i intregireahotarului lirii lor, precum au fost mai dinainte, dar s-au amigit in ideile cehrinea (...)"tt.

Dezmeticirea s-a produs in momentul fatal al executirii tratatului princare noul hotar stabilit prin pacea de la Bucuregti urma si frAngi trupulMoldovei in doul de-a lungul Prutului, iar fratii sl se desparti, unii r6ma-nand pe loc, iar altii nevoiti si treaci dincolo. ,,Ceasurile acele, mirturiseg-te cronicarul Manolache Drighici, au fost de plangeri, un timp de neuitat,pentru ci poporul cu cArdul, cu turmele de oi, incinserr toatl marginea pru-tului de la un capit la altul, mergand gi viind de prin sate gi de prin targurisiptimani incheiate, cu luarea de zira buni de la pirinti, de la frali qi de larudenii cu care crescuse gi vieluise dimpreunl pAni in vremea aceea cindsi dispirfi unii de allii pentru totdeauna. poate ci nu gtiea nici zilele lor,nici supt ce regul5 de stipdnire intra acei din Basarabia si mai ales poporulcel prost (simplu, de rand - n.n.N.E.) (...) dar s-au sivargit (...) statornicireagranitei Prutului"16.

t3 Tratatul de Pace (Sulhname), in 76 articole, tncheiat Ia Bucure;ti intre Imperiul Otoman ;iRusia,in:,,Caiete de istorie", an. I, nr. 3, iunie 2002, p. 13.

ta lbidem,p. L4.ts Cf. Paul Cernovodeana, Basarabia. Drama unei prouincii istorice romdne;ti in context poli-

tic interna[ional (1806-1920), Editura Albatros, Bucure sti, 1993,p. 5l-52.t6 Ibidem,p.52.

29

L BASARABIA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DETERMINARil SALE GEOGRAFTCE 5t tSTOR|CE

in a;a mod, in 1812, dupi mari sfortiri, dar fire niciun drept istoric ba-zatpe vreo umbri de legitimitate, Rusia a reugit si smulgi jumitate din trupulMoldovei, acaparAnd un teritoriu striin, ce nu-i apartinuse niciodati: raiale-le Hotin, Bender, Akkerman, Chilia., Ismail gi Reni, tatarlAcul din Bugeac si

linuturile Bilfi, Soroca, Orhei, Llpugna, Hotirniceni, Codrul Tigheciului gi

Greceni. Noul teritoriu acaparat in beneficiul impnrnfiei Rusiei cuprindea 17

tArguri ;i 685 de sate cu o populalie totali de circa 4SZ 630 de ,,suflete', fiindca7 400 km2 mai mare fali de cel rimas sub obliduirea domnului Moldovei.

in ,,insemniri despre romAni", Tratatul din 16/25 mai 1812 este apreciatde Karl Marx (tSta-taSA) fere niciun echivoc: ,,Turcia nu putea ceda ceea ce

nu-i aparfinea, pentru ci Poarta otomani nu a fost niciodati suverani asu-pra tirilor romAne. Poarta insigi recunoscuse acest lucru, cdnd la Carlowitz.,presati de poloni si le cedeze Moldo-Valahia, ea rispunse ci nu are dreptulde a face vreo cesiune teritoriali, deoarece capitulaliile nu-i confereau decAtun drept de suzeranitate"rT. Mai vehement chiar decAt Marx, Friedrich Engels(tSZO-tSlS) a acazatin mod expres Rusia laristi de a fi comis la 1812 un rapt,de a-gi fi insugit un teritoriu in virtutea exclusivi a raportului de forle favo-rabil ei: ,,aici nici vorbi nu poate fi de unirea unor nearnuri inrudite, risipite,care poarti numele de rugi, aici avem de-a face, pur gi simplu, cu o cucerireprin forli a unor teritorii striine, pur gi simplu, cu un j^f"".

Nobilimea local5 a protestat energic in octombrie 1812, amintind ci se

rlpi lirii ,rcea mai bun6 parte" si ,rsufletul" chiar al productiei, puterea sa,

mai mult de jumltate din patrie, intr-un cuvAnt, r,tot cAmpul hrlnitor qi ini-ma Moldovei", cici acolo se gisesc pigunile, ,,comoara l6rii", centrul comer-

lului cu vitele. intr-adevir, partea anexati de Rusia taristi exporta anual laIstanbul 15 000 de tauri, 13 000 de vaci, 5 000 de cai, fali de 5 000 de taurigi 5 000 de vaci livrate de Moldova occidentale. Din cele 300 000 de ocale deunt expediate la Poarte, L40 000 erau prelevate din Estul Moldovei; din cele200 000 de misuri de grau transportate la constantinopol, 120 000 prove-neau din noua rrBasarabie"20.

Karl Marx, insemndri despre romdni (Manuscrise inedite), Editura Moldova, Iagi, 1995,p.38.@pu4przx 3Hrerr,r,c, Bueruuss nolumuKa pyccKozo qapu3Ma // K. Maprc r o. onre,trc.Coquueuua. Tov22.Mocrea, 1988. C. 31.

Nicolae lorga, Adevdrul asupra trecutului ;i prezentului Basarabiei. Traducere de prof. Do-rina Florian, Tipografia ziarului,,Universul", Bucuresti, 19 40, p. 53.G.I. Bratianu , La Bessarabie. Droits nationaux et historiques,Imprimeria Na1iona16, Buca-rest, 1943, p. 64.

cicn"AHCE 5t tsroRtcE

6ri niciun drept istoric ba-snilIge jumitate din trupul

niciodatS: raiale-tatarlAcul din Bugeac gi

i, Codrul Tigheciului gi

iei Rusiei cuprindea 17

482 630 de ,,suflete", fiindirea domnului Moldovei.

16 28 mai 1812 este apreciatia nu putea ceda ceea ce

5ct niciodatS. suverani asu-

lucru, cAnd la Carlowitz,rispunse ci nu are dreptul

iile nu-i confereau decAtdecit Marx, Friedrich Engelsde a fi comis la 1812 un rapt,

a raportului de forle favo-neamuri inrudite, risipite,

pur gi simplu, cu o cucerireun jaf"18.

brie 1812, amintind ci se

al producfiei, puterea sa,

otot cAmpul hrinitor qi ini-ra llrii", centrul comer-

ia taristi exporta anual lade cai, faln de 5 000 de tauriDin cele 300 000 de ocale dedin Estul Moldovei; din celetantinopol, 120 000 prove-

Edite), Editura Moldova, Iagi, 1995,

Ppwila // K.Maprc r.r O. 3nre,trc.

bi Basarabiei. Traducere de prof. Do-egti, 1940, p. 53.triques, Imprimeria Nafionali, Buca-

5 l,\curta istorie a Moldovei de Est: de la inventoreo termenului ,,Basorabio" pAno h incheiereo Primului Rozboi Mondiol

Chiar dacl relativ modest6, noua achizitie teritoriali a Rusiei era cam detrei ori cAt Alsacia si Lorena, iar comparatl cu unele state din Europa, maimare decAt teritoriul Danemarcii, al Elveliei, al Olandei sau al Belgiei; de ase-

menea, depi;ea suprafala unor state din America de Nord, cum ar fi Mary-land, New Hampshire, Vermont, Massachusetts, Connecticut, Delaware qi

Rhode Island, ultimele patru luate impreunizl.

JudecAnd dupi datele primei catagrafii oficiale ruseqti de la 1817, in te-ritoriul respectiv locuiau, in perioada instriinlrii acestuia, 96 526 de familiisau 482 630 de ,rsuflete de ambe sexe". Gruparea conform structurii etniceeste reflectati in tabelul 1.

in confirmarea caracterului irevocabil al raptului teritorial sivdrgit, rugiise vor grlbi si infiinfeze, in 1813, Mitropolia Chiginiului, in fruntea cireia afost numit ardeleanul Gavriil Binulescu-Bodoni, cu porunca limpede de a nuse mai supune dispoziliilor constantinopolitane, ci doar celor ce veneau dinRusia. in atare mod, teritoriul gi locuitorii din stanga Prutului au fost scogi,necanonic gi abuziv, de sub ascultarea Mitropoliei Moldovei. in acelasi timp,larul Alexandru I nu va mai admite nici micar rrideea de a intoarce turcilorceea ce am cigtigat', deoarece,rasta ar fi cu totul nepotrivit, dat fiind ci ei tot-deauna privesc bunivoinla ca un semn de slibiciune sau frici"z3.

Asa cum raptul teritorial din tStZ devenise un fapt implinit, noul terito-riu ajuns in posesia Rusiei lariste urma a fi oarecum organizat. Prima dilemi2t Anton Crihan, Drepturile romdnilor asupra Basarabiei dupd unele surse rusesti, in: ,,Basa-

rabia", nr. I0, L991,p.77.22 Ion Nistor, Populafia Basarabiei. 1812-1918 (r), in: ,,Arhiva pentru gtiinli gi reforma so-

cial5", an. I, nr. 1, aprllie 1919, p.96.23 Anton Crihan, Drepturile romdnilor asupra Basarabiei dupd unele surse ruse;ti, in: ,rBasa-

rabia", nr. 10, 1991, p. 81.

31

Tabelul 1. Populalia Basarabiei conform datelor catagrafiei din 181722

Rom6ni 83 848 419 240 86 o/o

Ruteni 6 000 30 000 6,5 0/o

Evrei 3 826 19 130 4,2 0/o

Liooveni 1 200 6 000 '1,5 0/o

Greci 640 3 200 0,7 0/o

Armeni 530 2 650 0,6 0/o

Bulqari 241 't 205 0,25 0/o

Giqduzi 24"1 1 205 0,25 0/o

Total 96 526 482630 100,00 0/o

I. BASARABIA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL DETERMINARII SALE GEOGRAFICE 5I ISTORICE

apiruti a fost aceea a denumirii teritoriului acaparat. Niciieri in articolul 4 qi

nici in articolul 5 al Tratatului de pace de la Bucuregti nu apare denumirea deBasarabia pentru teritoriul anexat de Rusia prin acel tratat. El era definit prinlimitele care trebuiau s6-l separe de Moldova (,,pimAntul situat ln stAnga Pru-tului"). $i nici nu putea fi numit intr-un fel sau altul, deoarece acest teritoriunici nu avea vreun nume.

,,Solu!ia" gisitl de ruqi la 1812 a fost identici celei invocate de austriecid:upd 1775 pentru collul de nord-vest al Moldovei, chiar daci, aga cum menfi-ona geograful VintilS Mihiilescu, ,,ceea ce austriecii au numit Bucovina, dupdpidurile de fag dintre Prut ;i Nistru, iar rugii Basarabia dupi numele stepeisudice (Bugeac), stipAniti odinioarl de Basarabii munteni, nu corespundeanici unor unitili istorice, nici unor regiuni geografice sau etnice"2a. Pretin-zind ci au luat Basarabia de la turci, rusii si-au fiurit un alibi pentru raptulteritorial sivArgit pe seama Moldovei la 1812. Ei au profitat de faptul ci lumeaeuropeani nu putea qi nici nu avea vreun interes si faci deosebire intre Basa-rabia adevirati, cireia i se mai zicea si Bugeac, gi Basarabia inventati de rugiin timpul tratativelor cu Franla in anii 1807-1808. Rusia oferea astfel Europeio justificare, considerati de ea suficienti qi temeinicl pentru acapararea unuiteritoriu care nu-i aparlinuse niciodatl2s.

Stridania Rusiei de a masca furtul printr-un nume fals viza in specialFranta, de a cirei pozitie fusese tot timpul obligatl si lini cont. in acest sens,

acad. Lev S. Berg (tSZO-tlSO) face aprecieri foarte aproape de adevir: ,,Mo-tivul care a determinat ca denumirea pirlii meridionale a acestei provincii sifie extinsi asupra intregului teritoriu, este de naturi politici. in conformitatecu una din clauzele Tratatului de la Tilsit, incheiat intre Napoleon ;i Alexan-dru I, Rusia se obliga si evacueze pani la incheierea plcii, trupele sale dinMoldova gi Muntenia. in decursul tratativelor ulterioare de la Paris, la sfAr-gitul anului 1807, imputernicitul rus arati ci in tratat nu se vorbegte despreBasarabia, fapt pentru care a insistat ca ea si rimAni Rusiei, interpretAnd no-

liunea de Basarabia mai larg, nu numai privind Bugeacul, ci intreg teritoriulcuprins intre Nistru si Prut"26.

Chiar daci, aga cum afirma geograful V. Mihiilescu, cel pulin o genera-

lie nu s-a impicat s6-i spuni, dap61775, coltului de nord-vest, Bucovina, iar,

V' Mihiilescu, Moldoua (cu o hartd a uechilor tinuturi moldovene;ti), in: ,,BuletinulSocietilii regale romAne de geografie", tomul XLVI, 1927, p. 160-161.Mircea Mu;at gi Ion Ardelearc, De la statul geto-dac la statul romdn unitar, Editura$tiinlifici gi Enciclopedici, Bucuresti, 1983, p. 199.A.C. Eepr, Eeccapa6us. Cmpaua-.,tn0u-xossircmeo. Mocr<na, 8.w., L9L8. C.2.

32

: ffRAFtCE 5t |STOR|CE

Niciieri in articolul4 qi

nu apare denumirea de:rcel tratat. El era definit prin

I situat in stAnga Pru-ekul, deoarece acest teritoriu

celei invocate de austriecichiar daci, asa cum menfi-ii au numit Bucouina, dupl.

dupi numele stepeinunteni, nu corespundea

sau etnice"za. Pretin-faurit un alibi pentru raptul

au profitat de faptul ci lumeasi faci deosebire intre Basa-

gi Basarabia inventati de rusiRusia oferea astfel Europeiici pentru acapararea unui

nume fals viza in specialsi lini cont. in acest sens,

aproape de adevir: ,rMo-le a acestei provincii si

ri politici. in conformitateintre Napoleon gi Alexan-

pIcii, tntpele sale dinulterioare de la Paris, la sf6r-

tratat nu se vorbegte despreni Rusiei, interpretAnd no-

Bugeacul, ci intreg teritoriul

ilescu, cel putin o genera-i de nord-vest, Bucovina, iar,

"pruturi moldovene;ti),

\ 1927, p. 160-161.

b-dac Ia statul romhnL

l{ocxra, 8.u., L918. C.2.

in: ,,Buletinul

unitar, Editttra

t l. Scuttd istlrie o Moldovei de Est: de I0 inventlrct ternenului ,,Bosorabio" pAnd h incheiereo Primului Rdzboi Mondiol

dT'i 1812, pirlii dintre Prut gi Nistru, Basarabia, termenii respectivi intra-reri deja atAt in uzul;tiinfific, cdt si ln cel clxelttz7, menfinAndu-se inclusivdr?i 1918, degi,,nu rimane indoiali c6 se gisesc pulini romani care s6 nu gtiein ce imprejuriri de fitirnicie si violentl internafionali, au fost rupte din pn-mintul Moldovei bucilile botezate cu nume striine de teritoriul\irii"2'.

Avandu-se in vedere ci Rusia intrase pentru prima datl in posesia unuiteritoriu locuit de o populalie cre;tin-ortodoxi care fusese, pdnd. atunci, subdependenfa Porfii, acest fapt a obligat Petersburgul sl acorde o atenfie deose-biti acestei provincii, crreia i-a revenit rolul de ,yitrind" europeani a vastu-lui imperiu. in perspectiva unor noi anexiuni in sud-estul Europei, locuitoriicregtini aflali sub dominatie otomani trebuiau convingi ci, sub obliduireaRusiei pravoslavnice, viala lor se va imbunitili sub toate aspectele. Aga cumnenliona Leon Casso in cunoscuta sa lucrare ,rRusia gi Bazinul Dunirean",rprin bucata din Moldova alipiti la Rusia ni s-a dat putin{a pentru prima oarisi dovedim popoarelor cregtine din Balcani in ce consti deosebirea dintrecregtinii de sub jugul otoman gi gradul de fericire ce i-ar aqtepta, daci ar fiadumbrifi de aripile vulturului cu doui capete"'e. insugi larul Alexandru I iqiva mirturisi dorinta de a face,ca aceasti roditoare tari si se insufleteascl deo noao via\6", respectiv, ,,s5. pard in ochii locuitorilor din lirile vecine ca unloc de odihni sufleteasci gi de bunistare"3o.

Dovadl a recunoagterii oficiale a caracterului special al Basarabiei falide restul Imperiului o constituie admiterea unei ,,ocarmuiri deosebite" aacesteia, prin adoptarea, la 1818, a,,AsezS.mAntului regiunii infiintate Basa-rabia", un fel de rrconstitufie" care prevedea mentinerea vechilor rrlegi gi obi-ceiuri" moldoveneqti, precum si,,intrebuintarea limbii moldovenegti pe te-neiul gi spre intlrirea dreptdlilor (.) qi a legiuirilor locului, acele cu multimilostivire lisate pentru deapururea oblastei Basarabiei"3l. prin respectiva

vezi, bunSoari: rI.H. Earrotxor, Eeccapa6ua. r.rcmopuuecrcoe onucaHLte, C.-llerep6ypr,Trznorpaifn-* Tonapzr4ecrra ..o6'4ecrBeHHar rlo,u,sa>r, 1892; H.B. Aa'xon, cmorc-mue npucoeduueuua Eeccapa6uu rc Poccuu. 1812-1912 zz., Kurrlrrtls:, Tr,rnorpa$z-s Eec-capa6croro fy6epncroro llpan,renzx, I9I2 u 6p.v. Mihdilescu, Moldova (cu o hartd a uechilor linuturi moldovene;ti), in: ,,Buletinul socie-tifii regale romAne de geografie", tomul XLVI, lgL7,p. 160-161.Leon casso, Rusia;iBasinulDundrean,EditaraAlexandruA. lerek, raqi, t94a,p.92.cf. rstoria Basarabiei de la tnceputuri pdnd tn 2003. Edigia a III-a, revizuti gi ad6ugi-ti. coordonator: Ioan scurtu, Editura Institutului cultural Roman, Bucuregti, 2003,p.55-56.Ion Nistor, Populatia Basarabiei. 1812-191s (tt), in:,,Arhiva pentru gtiinli si reforma so-cial6", an. I, nr. 2 -3, iulie-octomb ie 1919, p. 299.

JJ

t. BASARAB|A DtN PUNCTUL DE VEDERE AL DETERMTNARil sALE GEOGRAFTCE 5r |STORtCE

,,constitulie", precum apteciazi istoricul Ion Nistor, ,rse indrumase dezvol-tarea Basarabiei pe calea cea buni, lindndu-se seami de trecutul ei istoricgi de populalia plmAnteani, care covArgea atAt prin numir, cAt qi ca puterepolitici, culturali gi economici"32.

Evenimentele imediat urmitoare au demonstrat insi cl toate promisiu-nile autoritililor Rusiei lariste de respectare a autonomiei Basarabiei nu au

urmirit decAt si calmeze spiritele populafiei, obiectivul major al acestora

constAnd in integrarea treptati, dar cAft mai rigidi in componenla Imperiu-lui Rus gi transformarea ei intr-o simpli gubernie ruseasci. Astfel, deja lamoartea larului Alexandru I (1825), ,,s-a rispAndit alt duh asupra Basara-

biei, un duh neprielnic pentru pim6nteni" (Ion Nistor), deoarece noul qar

Nicolae I (1825-1855) va instaura autocratismul, in formele sale cele maibrutale, anulAnd, una dup6 alta, orice urmi de autonomie locall mogtenitide la inaintaqul siu.

in consecin!6, in februarie 1828 este abrogat,,AgezimAntul regiunii in-fiinlate Basarabia" gi inlocuit cu ,rRegulamentul" lui VoronlorF3. Conformnoului rrRegulament", Basarabia,rnu mai urma si fie cArmuiti dupS legile pI-mAntene, ci dupi zacoanele ruseqti ale impirlliei. PlmAntenii furi scogi, uniidupi al1ii, din dregitoriile !6rii, iar locul lor il luar[ cinovnicii rugi, venili inBasarabia din toate collurile implrlliei rosienegti. Oamenii acegtia erau stri-ini de lari gi nu cunogteau nici limba, nici datinile gi obiceiurile pimAnteni-1or. De dragul lor s-a introdus limba ruseasci in toate dregitoriile publice dinBasarabia, in locul celei romAnesti ce fusese,,cu multi milostivire hsati dea-

pururea Oblastei Basarabiei". in loc ca,,cinovnicii sl invele limba pimAnteni-1or, ei siliri pe pimAnteni sl invele limba ruseasci"3a.

Dar nici micar abrogarea,AgezimAntului regiunii infiinlate Basarabia"

nu va fi considerati suficienti pentru realizarea proiectelor finale ale Rusiei

fariste. Mai mulli autori rugi vor deplAnge faptul cl, in condigiile statutuluide ,,oblastie" acordat Basarabiei, ,populafia rusi nu se folosise pAni atunci de

toate prerogativele unei naliuni stipAnitoare" (P.N. Batiu;kov)3s. in conse-cinfi, in anul 1871 Basarabia este transformati din ,roblastie" intr-o simpl5

32 lbidem,p.299-300.33 Istoria Basarabiei de la inceputuri pdnd tn 2003. Edilia a III-a, revdzutl gi adiugiti.

Coordonator: Ioan Scurtu, Editura Institutului Cultural RomAn, Bucure;ti, 2003,

P.6t.3a Ion Nistor, Populalia Basarabiei. 1812-1918 (tt), tnr,,Arhiva pentru qtiinli si reforma so-

ciali", an. I, m.2-3, iulie-octombrie 1919, p. 300.3s lbidem,p.3f l.

$

5 1. Scur

.gubelura 1r

aceast

miri from6.r

ingidrpu in,

Ua tbstmen itul pe

JocurJe la,rnenli:urce;

ir;u tra;'ini rR";:.s. Iiarabi;l-i pi ,-r.

--n n;--i-!--:- i5 Lt

- ;or--: -\{t

L::ier:- ii

... ;

34

5l iSTORtCE

,se indrumase dezvol-de trecutul ei istoric

rmmf,1, cit gi ca putere

insi ci toate promisiu-i Basarabiei nu au

irul major al acestoracomponenla Imperiu-

nrseasci. Astfel, deja laalt duh asupra Basara-

), deoarece noul gar

formele sale cele maimie locali mogteniti

ntul regiunii in-i Voronfory'3. Conform

cirmuitl dupn legile pn-

tenii furi scogi, uniicinovnicii rugi, veniti in

nii acestia erau str5.-

gi obiceiurile pimAnteni-dregitoriile publice din

milostivire lisati dea-invele limba pdmAnteni-

ii infiintate Basarabia"iectelor finale ale Rusiei

in condiliile statutuluise folosise pAnl atunci de

BatiuEkov)3s. in conse-

,,oblastie" intr-o simplS

h a III-a, rcvl.zutd gi adiugiti.hnl Romin, Bucuregti, 2003,

riva pentru gtiinli si reforma so-

5 l, Scurtd istorie o Moldovei de Est: de I0 inventlret termenului ,,Basorobio" pdna lo incheiereo Primului Razboi Mondiol

ogubernie" a impirlliei Rosienegti, misuri prin care ,rlegiuirile pimAntenefuri lnhturate gi in locul lor intrari in putere zacoanele rusegti". ,rSchimbareaaceasta, aga cum pe buni dreptate apreciazl, istoricul Ion Nistor, a avut ur-miri foarte grele pentru propigirea neamului romAnesc din Basarabia. LimbaromAnl dispare din biserici, din gcoalS gi din viala public6, unde mai fusese

ingdduiti pe lAngn cea ruseasci. in urma misurilor acestora o eri noui ince-pu in istoria Basarabiei, era ruseascil'36.

Un fenomen care va crea mari nephceri curfii imperiale de la Petersburg,

a fost emigrarea in masi a liranilor romini din Basarabia spre Moldova, feno-men declangat chiar in anul 1812, cAnd peste 30 000 de !5rani au trecut Pru-tul pentru a sclpa de brutalitilile noii administrafii37. Numeroase mirturiidocumentare ale epocii arati ci sate intregi piriseau Basarabia, ca s6 treacide la,reliberatori" iariqi,,sub jugul turcesc": ,,Locuitorii fugeau din Basarabia,

menliona, bunioari, cunoscutul general rus Kiselev, preferAnd ocArmuireaturceascl grea pentru ei, celei a noastre"38.

in esenga lui firesc, datoriti dorinlei basarabenilor de a rimAne la un loccu fralii lor de peste Prut, fenomenul a fost amplificat gi de zvonul ci noii sti-pini vor introduce in provincia anexati starea de ;erbie existenti in ImperiulRus. Pentru a opri populalia, care fugea pe un cap peste Prut, mitropolitul Ba-

Hrabiei, Gavriil Binulescu-Bodoni, va trimite o circularl prin eparhie, rugAn-

du-i pe clerici gi,,to!i pravoslavnicii cregtini" si nu creadi ci in Basarabia va

fr introdusi iobigia, ,,c5, din inalta impiriteasci milostivire, aveli ocdrmuireaJin natia voastri gi in limba voastri"3e. Concomitent cu aceasta, autorit5lilelariste vor rispAndi zvonul cum ci dincolo de Prut ar bAntui ciuma, stabilind,in consecinfl, carantina pe malul acestui rAu si interzic|nd orice comunicarecu Moldova din dreapta Prutuluiao.

Urmirind un dublu obiectiv - necesitatea repopulirii localitililor pustii-te de operatiunile militare, pe de o parte, dar gi deznalionalizareanoii provin-.ii prin rusificarea populaliei blqtinage, pe de alti parte -, guvernele Rusiei:ariste vor recurge in scurt timp la o masivi colonizare a Basarabiei cu popu-

"adie alogeni, adusi din diverse regiuni ale Turciei, Poloniei, Germaniei, Elve-

" [bidem.- \icolae lorga, Adeudrul asupra trecutului ;i prezentului Basarabiei. Traducere de prof. Do-

ina Florian, Tipografia ziarului ,,Universul", Bucure qti, 1940, p. 61.

t-t-. $tefan Ciobanu, Cultura romdneascd tn Basarabia sub stdphnirea rusd, Editura Enci-:.opedici,,Gheorghe Asachi", Chiqiniu, L992, p. lO.-'::dem,p. Il.,'.lem.

35