190659161-Epoca-Veche 23

22 | Pagină 22 Literatura Veche simbioză cu cele bizantine şi autohtone, modificări în iconografie, vestimentaţie, decoraţii, etc.). În al doilea rând, ideile umaniste au pătruns în mediul românesc odată cu intensificarea contactelor comerciale, politice şi culturale cu ţările occidentale, contacte ce au fost mijlocite fie individual (este cazul lui Petru Cercel sau Milescu-Spătarul), fie de un interes politic major al domnitorilor români (interesaţi în formarea unei coaliţii antiotomane, cu participarea puterilor occidentale). Pe lângă contactele strânse cu mediul cultural polonez, dominat de spiritul catolic (Grigore Ureche şi Miron Costin), mişcarea umanistă este favorizată de expansiunea estică a curentelor protestante. Totodată, reprezentanţii umanismului românesc fac parte din pătura nobilimii, a boierilor şi a clerului, la care se adaugă cărturari de larg orizont (Udrişte Năsturel), dar baza orăşenească a mişcării era limitată. Trăsătura fundamentală a umanismului românesc constă în redescoperirea rădăcinilor noastre istorice şi în afirmarea originii latine a limbii şi a poporului român. Umaniştii au procedat la laicizarea gândirii şi au dezvoltat o distincţie între cunoaşterea dobândită prin cercetarea faptelor cu ajutorul raţiunii şi convingerile izvorâte din credinţă. Umaniştii au deschis noi orizonturi culturale, s-au opus autorităţii absolute a bisericii şi au fisurat astfel blocul dogmelor religioase, au promovat imagini diferite faţă de cele ale bisericii asupra omului şi a istoriei, sau au propus imagini raţionale despre lume alături de cele religioase. Reprezentanţii umanismului românesc trebuie apreciaţi pentru preţuirea pe care-au acordat-o omului şi a creaţiilor sale, elogiul adus cunoaşterii, culturii, educaţiei, învăţăturii, interesul pentru viaţa morală şi practică, pentru cunoaşterea şi interpretarea raţională a naturii şi a istoriei, pentru problemele sociale, istorice, politice, pentru faptul că sunt primii care afirmă răspicat originea latină a poporului român şi a limbii sale. Umanismul se manifestă în Ţările Române prin activitatea cronicarilor şi a cărturarilor care introduc tiparul, fac traduceri din textele religioase şi înlocuiesc limba slavonă cu cea românească în biserică şi în instituţiile politice. Ei întemeiază istoriografia naţională şi racordează spaţiul românesc la mişcările spirituale din lumea occidentală. O importanţă deosebită în această direcţie a avut-o contactul mediilor româneşti, în

Upload
anthony-brewer
Category

Documents
view
212
download
0

Embed Size (px):

description

Transcript of 190659161-Epoca-Veche 23

22 | P a g i n

22 Literatura Veche

simbioz cu cele bizantine i autohtone, modificri n iconografie,

vestimentaie, decoraii, etc.). n al doilea rnd, ideile umaniste au

ptruns n mediul romnesc odat cu intensificarea contactelor

comerciale, politice i culturale cu rile occidentale, contacte ce au fost

mijlocite fie individual (este cazul lui Petru Cercel sau Milescu-Sptarul),

fie de un interes politic major al domnitorilor romni (interesai n

formarea unei coaliii antiotomane, cu participarea puterilor occidentale).

Pe lng contactele strnse cu mediul cultural polonez, dominat de

spiritul catolic (Grigore Ureche i Miron Costin), micarea umanist este

favorizat de expansiunea estic a curentelor protestante. Totodat,

reprezentanii umanismului romnesc fac parte din ptura nobilimii, a

boierilor i a clerului, la care se adaug crturari de larg orizont (Udrite

Nsturel), dar baza oreneasc a micrii era limitat. Trstura

fundamental a umanismului romnesc const n redescoperirea

rdcinilor noastre istorice i n afirmarea originii latine a limbii i a

poporului romn.

Umanitii au procedat la laicizarea gndirii i au dezvoltat o distincie

ntre cunoaterea dobndit prin cercetarea faptelor cu ajutorul raiunii i

convingerile izvorte din credin. Umanitii au deschis noi orizonturi

culturale, s-au opus autoritii absolute a bisericii i au fisurat astfel

blocul dogmelor religioase, au promovat imagini diferite fa de cele ale

bisericii asupra omului i a istoriei, sau au propus imagini raionale

despre lume alturi de cele religioase.

Reprezentanii umanismului romnesc trebuie apreciai pentru

preuirea pe care-au acordat-o omului i a creaiilor sale, elogiul adus

cunoaterii, culturii, educaiei, nvturii, interesul pentru viaa moral i

practic, pentru cunoaterea i interpretarea raional a naturii i a

istoriei, pentru problemele sociale, istorice, politice, pentru faptul c sunt

primii care afirm rspicat originea latin a poporului romn i a limbii

sale.

Umanismul se manifest n rile Romne prin activitatea cronicarilor

i a crturarilor care introduc tiparul, fac traduceri din textele religioase i

nlocuiesc limba slavon cu cea romneasc n biseric i n instituiile

politice. Ei ntemeiaz istoriografia naional i racordeaz spaiul

romnesc la micrile spirituale din lumea occidental. O importan

deosebit n aceast direcie a avut-o contactul mediilor romneti, n