N. IORGA

: : : ISTRIA : : :

COMERTULUI ROMEO

EPOCA VECHE

Lucrare scrisa din initiativa gli ca sprijinul Sfatului

Negustoresc" din Romania.

BUCUREST1

Tipografia ,T1PARUL ROMANESCa Strada SArindar No. 221925

PREFATA

Istoria comerfului interior al fdrilor romeine$ti e foartemodestd, acest teritoriu neinf dfieind ceteifi cu o vica pro-prie, foarte puternicd, ale cdror legdturi de la una la altasd producil un sistem, vrednic de a fi studiat, caracterisat

urmdrit. Industria casnicd, in care fdranul era $i zidar$i lemnar, leisdnd Tiganului, cdruia asteizi i se dau inschimb lucruri, sarcina de a pregelli pufina fierdrie absoluttic nevoie, mai ales pentru potcoavele cailor in care fe-ranra era fesdloare $i cusdloare, nu indrepta spre teirg de-ceit WO' o epocd mal apropiatd de noi, in care locuitorii sa-telor aveau, dacd nu un prisos din produstl muncii lor deacasei, dar nevoia banului pe care-1 cerea, prin sarcinilesale, Statul. Deci, nici curent continuu $i puternic mirecPntre ord$ene$ti libere, nici schimb vioiu, activ, produceitorde lucru pentru schimb $i de economie bäneascei, intre târ-gun ora$e, de o parte, iar de, alta, 'Mire satele din $e$ $idin munte,acestea sint condifiile care se constatd meicar incele d'intedu veacuri ale comer fului fa-cut pe peimeintul ro-mdnesc de Romini.

Ceia ce nu inseamnd cei acest comer f, pentru noi mai ales,tear fi interesant. Totu$i, oarecare legdturi mire ora$e erau,$i, cu multd greut ate, din lipsei de izvoare, putem spune cevacu privire la dinsele. Apoi trezirea, prin trecerea la gospo-

4

ddria in bani (Geldwirtschaft) a fereinimfi, la sensul, fíe citde rudimentar incti, al comertu/ui, al valorii de schimb, atcuncltinfei rostului $i puterii monedei, meritei, lard indo-iald, $i din punctu/ de vedere economic general, un studiu_Dar mai interesant decit acestea bate e alt lucru : negus-torul de tard insu$i ca tip, Rominul sau strdinul crestin ro-manisat care nu stie decit taraba lui, care nu mai vrea seifie feran de /oc, care se face mosier numai cind isi, lasei in-deletnicfrea de peinei atunci $i care, cit ar fi el de bogat $ide cunoscut, nu poale nici supt Regulamentul Organic,ba nici supt Cdimeiceimia lui Vogoridi sei fie boier. Acestom, care nu inlocuieee pe Sa,s, pe German, pe Italian, peGrec in marele rol de mijlocitor al schimbului international,fiindcd n'are nici mijloacele une ori, ffindcei n'are orizontur$i nici condifiile politice necesare, in vremea and apare el,acest lupin" de singele ori meicar de legea noastrd dealminterea mai totdeauna, ori de unde ar veni, cdsdtorit cuo Romincd, ne atinge adinc. De la el vin mulfi dintre ceicari joacei azi un rol in viafa publica al patrulea innain-ta$ al mieu chiar era Romdnul din Balcani lorga Galeon-giul, negustor din Boto$ani, $i vine o mare parte din celemai sandloase datine, de economie, de cin,ste in legdturilemateriale, de p'dstrare a cuvintului dat, de obscur sacrif iciwpentru fard, pe care, contra voinfei generafiilor urmettoareoccidentalisate", puterea de resisten (à fireascd a lucrurilorsolide $i vechi ni le-a pdstrat. Din secolul al XVI-lea, candil avem acuma, pánei la 1870, cdnd el dispare, ldsdnd haosut$i putinfa de intindere cuceritoare a strelinului, asupra lui,in cadrul liniilor generale, va trebui sd ne oprim cu luare a-minte si cu dragoste.

Pentru oricine cerceteazd inset comer ful lumii in totalita-tea $i in esenfa lui, teritoriul romgnesc, cu sau fgrg parti-ciparea noastrg ca neam, in locurile de frunte, care aducJaime?' si cistig, e de cel mai mare meres. Am avut, pe Wingerpagnbele enorme, $i foloasele, foarte insemnate, ale presen-tei voastre inteun punct de leggturg intre mari domenii deproductie deosebitg, ajuldnd din puterile noastre mai slabe

5

o vastd circula fie $i vdmuind-o, nu numai ca banide vame$ii domne$ti, ci $i ca bogd'fie generald, ca influentaculturald, ca valoare politicá. Nici gospoddria noastrd na-tionald cu streilucitele biserici de piatrei $i ruinele mein-drelor palate, cu adâncile pivniti boltite ale caselor de negofdispdrute, Cu eleganfa $i soliditatea vechilor locuinfene$ti, cu caldardmul tdrgurilor bdtrine $i liniile sigure aledrumurilor mari de odinioard, nici civilisafia noastrd o-riginald contopind in forme proprii cugetarea Wind, artagoticd, ornamentul Renasterii din Apus cu cugetarea greco-slavd, adecd bizantind, cu arta orientald, Cu ornamentul a-siatic din Rdsdrit, nici Statele noastre, doua pentru cà. erau(low% directiile de comert, n'ar fi existat feird aceastd feri-cit'a" fatalitate geografia. Istoria comer fului nostru e astf elo conditie necesarei pentru a infelege supt bate raporturile,in originea ca in desvoltarea sa, istoria neamului nostruinsu$i.

Am spus : cloud directii. i ele se recunosc wor, din celemai vechi timpuri. Una duce de la Marea stralkitutd de co-rdbfile tuturor neamurilor, de la Grecii lui Herodot peind laAustro-Ungurii lui Széchényi $i la Piemontesii de la 1830,in interiorul unui continent care produce u$or $i vinde ief-ten materii prime de felurile cele mai deosebite, de la grdu $iporumb One/ la piel $i la dinffi de pe$te". Vom vedea cd,prin nevoile comer fului cu cetatea cea mare a Genovesilordin Crimeia, Caf fa, acest drum de negof a croat pe la1340-1400 Moldova, atra4cind-o *rdpede, aproape cu sila $ipeste puterile ei, de la smerita cetate seiseascei din fundulmuntelui, Baia, peind la Cetatea-Albd, cu superbe ziduri bi-zantine italiene, privind sigurd lie sine de la margenealimanului apeir'dtor cdtre intinderea nemargenitei a MdriiNegre. Cellalt drum lega adincui european departat, aceaEuropa' centrald care numai dupd anul 1000 a ajuns unmare laboratoriu de fabricate, mai ales postavde la Fkm-dra pand la Boemia $i Silesia cu provinciile bizantinecare lucrau stole scumpe, de mdtasti $i brocart, cu teri-ioriile ultramarine, asiatice, care trimeteau teseituri de par

6.

de capra §i de ceimi/ei, arme arabe din Siria, pietre scumpedin India $i, mai ales, din acelea$i regiuni ale Asiei $i Afri-cei de Nord, colonialele", speciile, spiferiile", de la zaheir$i bumbac pa-net la piper $i scorfigoarek Feircl aceastä leg&lure necesarei, care cerea o comunica fie sigurei, in veacul alXIV-lea, Domnii din Arge$ n'ar fi fost ispitifi, iarefqi prin-tr'o nea$teptatä seriture, printeo expansiune indretzneafei§i periculoascl, a trece de la cetatea lui Negru-Vodei, in a-deincul codrilor innalfi, la Bra'ila cu portul plin de galioane,pe larga Duneire primitoare p roditoare, la Chilia, in os-trovul, inteirit de mini genovese, al deltei ce ducea la aceia$iMare Neagre.

Aceste volume, intalul apare in a doua edifie pe carele-a voit intdiu sacrificiul taut de d. Hagi-Theodoraky $iiubirea sa pentru cunoa$terea trecutului economic al feriisale, apoi infelegerea amicale a d-lui Niculescu-Rietz, vorcauta se infeifiseze in stransit leaturii, organic5, desvoltareacelor cloud' linii de comerf in ce ne priveqte pe noi, oraqele,tara $i activitatea comerciald a noastrei, urmerind 'inset pascu pas trezirea si inteirirea prin ele a comer fului intern $imai ales producerea $i caracterisarea acelui tip de vecheviafcl nafionald care e neugstorul romin.

Aceastei expunere poate sei aibei chiar o valoare mora15..Dinteinsa se poate vedea cum odinioare $tiam s'e atragemspre folosul nostru prin muncel, economie $i chibzuinfei olarge parte din achvitatea $1 folosul altora, pe cdnd asteizi,din nenorocire, dcirn altora, prin lipse de munce, economie$i chibzuinfei, o prea larga' parte din activitatea $i f olosulnostru.

Nu e o criticei nimicitoare aceasta, prin care se ni se in-chide orizontul. Mai mult dealt o rciteicire ceia ce ea petre-cut la noi $i in domeniul economic e mai curend ozeipeceale, de care s'au folosit streinii, cari o provocasereiin chip firesc $i o prevedeau, ca sci se imbulzeascci. Forfelevii ale neamului n'au f ost atinse mecar, necum distruse, cain Turcia. Din $ase milioane de ferani ai Romeniei de ieri,

7

din dou Cissprezece milioane ale neamului intreg,st sunt sa-plesprezece ale cekifenilor Romiiniei crescute prin marea jer-tfd a rdzboiului lumii,oameni in cari dorm puteri care, dela marile sforfdri de vitejie din veacul al XIV-lea, al XV-lea,Ø al XVI-lea, au fost prea pu fin intrebuinfate, se poate faceonce, in proporfii mtzri, $i se va putea face foarte mull,chiar pentru genera fia pe care o crestem, nu in ilusii mole.-sitoare, ci in asprd critic'd rece, care invioreadi, si in dome-niul, de recucerit, cu forte proaspete, entusiaste si discipli-irate, al economiez nafionale.

27 Octombre 1914. I-iu Ianuar 1925.N. Iorga.

INTRODUCERE

INTRODUCERE

Teritorinl romAnesc innainte de Romani ca va-loare de productie si de schimb.

I.

Epoca ante-romanii.

Cu chid veacuri innainte de liristos, un Grec din ASiEs.Midi, de la Halicarnas, care crescuse in amintirea luptelorpe care cetätile de pe aceast.ä, coastä le dilduserä, impotrivaPersilor cu ajutorul Greciei europene, invingatoare, pentrulibertatea i desvoltarea, comertului si a culturii lor, Hero-dot (n. 484), pornia s cerceteze, ca exilat al luptelor po-litice de acasä, toatä, lumea lui elenicä, pentru ca sä, arateintr'o mare °perä cum se lamureste aceastä biruintä, incarecentä, asupra puterilor färä, numär ale regelui asiatic.Pretutindeni, pe malul Mediteranei ca si pe acela al MäriiNegre, negustori de neamul säu li vorbirä ddspre toate po-poarele pe 'care le atinsese, de la inceputurile ei, de la pre-gätirea ei cea mai depärtatä, aceastä, mare luptä. I se po-meni despre Traci, str.lmosii nostri cei mai vechi pe acestpäimant, dincoace i dincolo de Dunäre, ca Geti i ca Dada cestia din urniä o suniune rä",zboinia neéxisentä încä suptacest nume a diror limhä iaste, afarä de Indiani, maimare decit toate limbile, care, de ar fi supt o ascultare, ar

12

nebiruita, si-i foarte tare" carora a trai din jac, furti-:sag i razboiu iaste lucru bun si cinstit, iar, de lucreaza pá-

amânt, iaste fara de cinste", despre Scitii nenumarati, pastori.cu totiie,afara de Scitii elini", de la Nipru, si de vecinii lor,Alazones", Mandril", plugari", cari ara i seamana,le manincti, a ceapa, i aiu, i linte, i malaiu" Apoi despreSighinii, imbracati ca Mezii deci tot in port tracic cu

pitrosi, cate cinci degete de parosi, i mici, si nu pot a-mintrile sá poarte oamenii, ci trag la car bine, si cu dinsii-se poslusesc ei, locuind pang, la Veneti, pe Marea Adria-iica e", despre albinele foarte multe", de nu pot oameniisálacuiasca", ce s'ar afla, dupa marturia Tracilor, ,,decin-de Grecii de la Tyras, Nistrienii", cum li zicevechiul talmäcitor romanesc al lui Herodot, i-au spus des--pre Nevri, vecinii lor, deosebiti de neamurile scitice, caremerg numai pana la liman,iezeriul cel mare", deciei o semintie tracick influentata insa de viata Scitilor T. Nu-mele Agatirsilor, asezati la Vest si Sud de Nevri, e aric, a-semenea cu numele arice obisnuite in clasa stapinitoare aScitilor ; cu datine tracice Insá, cu civilisatie elenica prinaucrarea aurului pe ca,re-1 aflau in minele lor deciArdeal eu nu sunt decit stramosii Dacilor de mai tarziu,asezati in acelas unghiu ardelean, langa aceleasi gropi.cu aur.

Se stie ce insemnatate mare au avut cetatile grecesti deprin aceste parti : Panticapea, Phanagoria, Olbia, Tyras,"Tanais, pe coasts, de Nord a Mara Negre, dare Sciti si

Cartea V, 3 Traducerea romAneascA din 1643, ed. Iorga, VAlenii-de-'Munte 1909, p. 276.

-2 Ibid., § 6, p. 276.3 Cartea a IV-a, p. 209 si urm.4 ¡bid., §§ 17-8, pp. 2i-6.3 Ibid., § 9, p. 277.

Ibid., § 10, p. 277.Ibid, § 100; scurtat pe p. 239 a traducerii. Cf. si § 102, p, 240.

si ibid., § 105, p, 24Ibid., § 104, p. 240.

13

catre aceia, dintre Traci earl izbutisera a ocupa, pentru,mai marele lor folos, coasts, 2. S'au pastrat de la ele inscrip-tii si multe monede frumoase pe care barbarii le cereau.pentru valoarea ca si pentru infatisarea lor artistica. Regd.Scitilor elini", purtand m'arete, sunatoare nume arice, ba-teau si ei monede dupa aceleasi modele, in care se vad ca-petele lor pletoase, in caracteristicul lor port, indatinat, sise cetesc in. litere grecesti aceste nume si calitatea lor de-basileis, de regi ca si aceia ai Persilor, de cari nici nu.voiau di stie. Line); Grecii cari se intitulau astfel se des-voltase si o clash de negustori de obarsie amestecata, ,,mi-xeleni", ca la Tanais, unde Tanaitii" erau una si Elinii",cu seful lor, elinarhul", alta 2).

Infolrirea .a.cestor centre orasenesti, obisnuit ocrotite-de astfel de sefi cum mai tarziu Hanii Tatarilor si dom-nii Campaniei" crimlene ocrotiau pe Genovesii din Caffa,.Sorgat, Soldaia, Bosporo si alte cetati ale lor , alte oripradate de dinsii cum o patiau si Caffesii de la protec-torii Ion, se datoreste negotului de grane in randul intaiurde la Scitii despre cari se spune anume ca nu sunt, ca tova-rasii lor din stepa, numai pastori ratacind cu cosurile"-pentru familie si avere 2, ci plugari", facand paini bune" ;se mai cumpara ins& de la acestia si sare, peste murat"(sarat) ',mare, far de msg. inteinsul" 4, tarichos" (de uncle.mai tarziu Greci ca negustori de peste sarat, tarichenporii"la Boristene) 2; pieile de fiare nu lipsiau nici ele. Sa nu ui-tam lana olor multe, vinul, care se intrebuinta si la jertfele-

1 V. Minas, Scythians and Greeks, Cambridge 1913. Cf. Bulletin del'Institut pour Mude de l'Europe sud-orientale, I, p. 36.

* PArvan, Die Nationalität der Kaufleute im rdmischen Reiche, Breslau+1909, p. S7.

5 Herodot, cartea a IV-a, § 53, pp. 224-5. Tiganii indieni au Impru-mutat acest oblceiu de la Turcomanii, Scitl` 0 ei, al lui Ginghiz-Hanrcu cari, pe la 1250, au venit In pAlile noastre.

' Ibid.5 PArvan, I. c., p. 86.6 Herodot, § 58, p. 225. Pentru cele de castor la Flail mancAtori de-

pAduchl , ca Laponil de astAzi, ibid., § 109, p. 241.

14

facute Aresului, Martelui scale. Aceste produse naturaletreceau prin cet,a,tea de la stramtori a Bizantului, care siatunci isi datorià acestui transit marea insemnatate, ce adeterminat apoi ridicarea ei, supt numele de Constantino-Tool, la situatia de Scaun al Imparatiei romane.

Cali i marunti" ai Sighinilor sunt i panaastäzi.caii Cazacilor, si au fost odinioara can, tot asa de vestiti,ai cl.rimii moldovenesti ; ei traiesc Inc., aproape dege--nerati, in satele noastre. Export cu dansii nu credem cä sefacea, de si Grecia propriu zis, ale carii cetati aveau nevoie§i de cavalerie in armatele lor, n'are Tinuturi potrivitepentru cresterea, cailor. Aurul podoabelor i monedelor.eline se aducea fara indoiala in cea mai mare parte de aici.lar mierea i ceara pentru care se lauda muntele Himetdin Ática era prea mult ceruta in gospodarie i cult-pentru ca aceste produse care faceau gloria Moldovei si aTerii-Românesti in tot timpul Oa, la introducerea mailarga a agriculturii sa nu fi fost eautate in aceste regiunitracice de negustorii greci (milesieni), de la Tyras, la mar-genea intre Sciti si Traci, si din cetatile de pe coasta MariNegre, Tomis, Kallatis, Dionysopolis, Odessos (azi Cons-lanta, Mangalia, Balcic, Marcianopolis), ori de la Istropolis,la gurile vechi ale Dunarii, langa lacul Razelm.

Se pare ca pe acest timp exista numai legatura cu Eu-xinul I cu partea din Dunare care se apropie de guriele aveau atunci insa o infatisare cu totul alta ; vadurileDunarii muntene nu erau intrebuintate, lumea tracica, sta-pana pe amândoua malurile, refiind destul de sigura pentrutrecerea negustorilor greci. Nimic nu impiedeca insa peTracii insii de a-si strecura marfurile dela Nordul raului-care Sud, ceia ce ar explica si marile deposite de monede,si din epoca aceasta greaca, ce s'au aflat in deosebitelepuncte de pe acest teritoriu. O intrebuintare a pasurilordin Carpati pe cari Herodot nu-i pomeneste supt niciunnume era necesara pentru transportul aurului macar.

Ibid., § 62, p.226; § 66, p. 227; § 70, p. 228.

15

Pentru epoca In care viata ac,estor Tinuturi se strangein jurul Dacilor, al caror centru era in vechea regiune,bung, de aparare i bogata. in metale pretioase, din Sud-Vestul Ardealului de astazi, izvoare narative sau descrip-tive lipsesc, si nu putem culege deci lamuriri asa de bo-gate si sigure ca acelea pe care le infatiseaza Herodot, cu.doua-trei veacuri inainte. Un lucru se petrecuse insa Inlumea politica i etnografica, de natura sà. aiba urmariloarte insemnate si in ce priveste viata economica. decilegaturile de comert.

Anume puterea scitica slabeste. Regii pontici ai barba-rilor se pierd pe incetul. Confederatia de .Arieni dominantisi de Turani supusi, care fac,e puterea scitica, se desface in-curand. Pe cand din sfaramaturile acestei asociatii se al-catuieste formatiunea mai putin întins i temuta a Sarma-tilor, Tracii castiga tot mai mult teren spre Rasarit. Lumeanoastrel innainteaza, cu datinile i indeletnicirile ei, pe sfa-ramiiturile organisatiei unor dusmani ereditari.

Alexandru-cel-Mare, trecand Dunarea cu Macedoneniisai, cari nu erau decat tot Traci ma mult sau mai putin ele-nisati afla aici pe Geti in partile Ialomitei, unde a pa--truns mai tarziu i Sultanul Baiezid, iar °and, in secolulintaiu innainte de Hrikos, dupa peirea de &are Romani a-regilor odrisi i traci In genere, de dincolo de Dunare, Boi-rebist,a, intemeiaza o basileia", o Imparatie, dupa datinelepontice ale Scitilor, pentru semintia tracica intreaga, spri-jinita acum in Carpati, si nu in Balcani, el ajunge, pe de oparte, pana la Olbia, iar, pe de alta, pana la Dionysopolis,pa care le ocroteste" tot asa cum facusera innainte de41ansul sefii regali" ai Scitilor inlaturati

Pe acest timp avem impresia c orasele grecesti de laPont si Dunare sunt in oarecare scadere, urmand, de al-

Tninterea, mersul general descendent al culturii elenice. Raz-

Cf. Iorga, Chestia Medlteranei, VAlenii-de-Munte, 1914, p. 23 §i urm.PArvan, In BuletInul Comisiunil Monumentelor IstorIcea. IV, p. 1,

mota 6.

16

boaiele dintre ele, si. mai ales cu Bizantul, nu lipsesc; $u-brede autonomii urmea.zit stransele legaturi de odinioara.Cetatile primesc insa i acum de la barbarii din preajmalor grane poate mai mult meiu decat griu vin, de $iZalmoxis il oprise, din motive morale, Getilor, miereceara, piei, aur. Alexandru-cel-Mare gasise lanuri gata de,secerat la trecerea sa peste Dunare.

Monedele din Tomis, cu diOsCurii, cu caii, monedele dinIstros, cu vulturul de mare, cele din Kallatis, Cu arcul $ighioaga lui Hercule, se raspandese i acum cu miile. CandLisimah, ajuns in stapanirea Traciei, ea urma$ al erouluimacedonean, vrea sa stranga prea mult legaturile de depen-denta, orasele pontice, cu Kallatis in frunte, se unesc pen-tru a zdrobi incercarea tiranului, i armele regelui" tre-buira sa atace, pana la Istros, pe rebeli 2. La vre-un veacdupa aceasta, Polibiu arata ca Biza.ntul primia numai-pesti ii untdelemn din Sud, pe cand granele, mierea $1. ceara,blanile veniau din porturile Máril Negre. Legitturile lui ClkOlbia eran obisnuite, i cetatenii de acolo eran onorati la..Bizant a.

Epoca romani.

Substituirea Romanilor, in plina expansiune militarasi culturalá, in locul regilor sciti, traci $i daci, intamplafáIn Scitia Minora dobrogeana inca de la 25 lun. Hr., are $1.o mare insenmatate economica. Pana acum cultura veniadin afard, de pe term, prin colonii de comert, catre interior,intocmai precum va fi in aceste parti mai tarziu, in evulmediu, pana la intemeierea Statelor romane$ti. Acuma insa

Cf. Xenopol, Istoria Rondnilor, I, pp. 77-8.2 Pick, Die antiken Miinzen Nord-Griechenlands, J, Dacien und Moe-

sien, Berlin 1899, p. 84 si urm.; Raymund Netzhammer, Aus RumänIen, 1,Einsiedeln 1909, p. 271.

Parvan, Die Nationalitdt der Kaufleute, p. 85.

17

coasta dalmatinä, ilirica atunci, a Mara Adriatice, moste-nitoare a traditiilor si intereselor iliro-tracice, care dinkiuntru, de pe continent, räsbate spre term. Grecii proce-dasera samanind colonii aliate cu locuitorii din adinc, carierau atrasi prin bogue, onoruri, prin firescul prestigiu aloricarii civilisatii. Romanii nu innaintau in stoluri desfa-cute pentru a-si gasi un alt cuib, fax% a uita insä vre-odata.locul de plecare, ci ca ostiri care ocupit tot teritoriu/, caredistrug once independentä localä, care dau in aturi, maicurind sau mai tirziu, once fel de stapinire. Ei nu proce-deaza prin asdciatie, ci prin eliminare.

Si aceasta isi are insemnatatea si in ce priveste fapteleeconomice. Regimului vechiu de libertate, de individualismoräsenesc, de anarhie barbara, legat prin tratate, nevoisi indatoriri, i se substituie o singurei ordine de Stat, carecunoaste o singurä forma a relatiilor sociale si politice. Maimult, oricit ar fi trait si in epoca romanä rämä'site ale ele-nismului anterior, acestea sint desacute din marele com-plex economic de care se tineau panu atunci, pentru a intrain altul, care corespunde unor nevoi cu totul deosebite,tinzind catre un centru roman care pan's: atunci putea sa.li fie cu tot la o parte. 51, in sfirsit, dacà aceste colonii la ho-tarele barbariei traisera pans& atunci pentru ele, pentru co-znertul lor, de acum innainte ele vor fi silite a trai in fin-dul intaiu pentru un scop politic, si anume pentru untilstrain de ele ea si de vecinii lor de pang aici.

In ce priveste pe barbari, independenta lor era o ame-nintare pentru granitile militare, caci conditille lqr deviattt ii siliau ori sit-si caute pensiile de la orasele riverane,care, pentru cinstea Romei, nu le mai putean plati acum,ori sa vamuiascà prin despoiere cele Thai apropiate Tinu-turi de cultura. Dar, in acelasi timp, aceastit independent&barbara era si o primejduire a drumurilor de comert, carelegind strins Tinuturi romane foarte depärtate, devenindartere mari ale unui vast schimb internafional sit amin-tim Via Egnatia, care lega Dyrrachium (Durazzo) cu Bi-zantul, si calea lui Tiberiu, care, puf in timp innainte de era

2

18

cresting, ducea din Retia alpina, de-asupra Italiei, in Pa-nonia, la Apusul cetátii dacice , trebuiau sg fie a. bsolutsigure pentru a nu se atinge interese esentiale ale civilisa-tiei economice a timpului.

Astfel pe incetul si cetätii eline de la Prut si Dungre siregaliteifii barbare de la Sciti si Traci i se substitui ordoromanus, rinduiala neinduplecatg, a Romei. Regiunile aces-tea isi pierdurg pentru intgiasi datg caracterul lor localsi individual pentru a intra in vasta mirare comerciala alumii europene organisate de Romani.

Ele devenirg insà un teritoriu de exploatare pentru stcl-pinii noi, i mai ales pentru necesite-4i absolut in ajara declinsele. De aceia colonisgrile cu veterani, de aceia cherna-rea de locuitori pentru mine din lumea dalmatá a Pi-rustilor experti in acest mestesug , de aceia favorisareaafluxului aventurierilor. De aceia drumuri noug, care, ur-mind cursul Oltului si tgind acela al noilor riuri ardelenesi chiar moldovenesti, servesc, nu unor scopuri de comert,ci scopurilor apargrii lumii romane de elementele, inca'nesupuse si incapabile de supunere, din Rgsgrit. De aceiacresterea de cetgti mai totdeauna fgrg origine barbarg,fárà leggturi cu traditia, Rifa participare a elementului in-cligen, create din nou pentru soldati ori pentru uitlande-rii" adusi de patima cistigului din toate pgrtile lumii. iDe aceia o civilisatie improvisatg, cu celd mai desvolta,teforme ale pacerilor si luxului, care, neavind rgdgzini, vafi spulberatg de cea d'intgiu furtung a ngvglirilor sau seva vesteji de la sine indatg, ce se vor tgia leggturilp princare ii vine o viatg artificiarg, rgminind ca, pe urmg, dinvechea infiltratie popularg lating, venia pe la Adriatica sidin Balcani, din aportul real adus de cucerirea lui Traiansi din elementele indigene scgpate de distrugere sg, se inte-

I Pentru exploatarea de parliculari a minelor de aur, v. Xenopol, I. c.,pp. 242-3. Pentru negustori, ibid., pp. 250-2.

19

tmeieze o noug. viata, foarte modesta de sigur, dar natural,di l durabilit

Trebule s'it se observe insa ca in epoca aceasta roMana.cetatile noua, intemeiate de colonisti i pentru colonisti,.destinate trai ea i reg,imul colonisarii, au, in lumea loradmiuistrativ i militará, o alta viaja decit vechile c,etatigrecesti de pe term, care pastreaza inca destul din vechiulflor caracter. Servind i unei viete locale, cu un caracterspecial, a Scitiei Minore, a Dobrogii de astazi, unde, pe2inga castele, se aflau, in vici, Romani noi alaturi cu Daci-vechi i cu elementele intermediare ce se creasera intre unii

altii, cari faceau linistit opera de agricultori, avind acumtovarasia unor creatiuni imperiale, ca Tropaeum. ridicata

In amintirea unei biruinte, ele par a se stringe laolalta ineultul unui trecut national acuma inchis. La Tomi se intil-nesc Greci, dintre cari unii pomenesc in numele lor c. vinde la Olbiopolis ori de la Tyras chiar latineasca lor comuna

plina de greseli care corespund formelor limbii vorbiteaproape/ exclusiv 8.

De fapt, o romanisare deplina nu se putea atinge inaceste parti inteun timp asa de scurt i cu base elenice asawzle adinci i asa de puternice. Pretutindeni ramasese acelasipopor politic (demos), acelasi Sfat al cetatii (boulè),aceiasi magistrati, une ori si de origine indigena, scito-traca(archontes); i calendarul milesian se pastra mai departe 4.

exilat la Tomi, era aici un strain cu totul, i doarinteresau carele sarmatice" cu boj din jurul cetatii

imputinate i umilite, de i onoruri solemne se facuserapoetului de trei din cetatile vecine. Asteapta mult timp in

V., In special pentru nationalisarea negustorilor, V. PArvan, Die Na-tionalitlit der Kaufleute, pp. 33, 71 si urm.: Romani din Dacia, magis-hati orAsenesti, la Salona i aiurea. Schimb Cu lumea din lAuntru se'Mea, de mult, i prin gura Siretiului; v. PArvan, Castrul de la Poiana,in Analele Academiei Ron-linea pe 1913, p. 117 (25) si urm.

2 PArvan, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, IV, p. 10.3 Ibid., p. 163.

Vezi lorga, Chilia i Cetatea-Albä, p. 21.

20

zadar corabii din Italia, caci negustorii. nu strabateau decitape vecino" Totusi in Tomi erau multi Greci din Anatolia,

negustorii din Alexandria aveau chiar o casa" a lor,deosebita de a corabierilor din Tonal" 2 In curind pentru atrezi amintirile si a inlatura suprafata saptire de latinisarese adausera navalirile barbarilor color noi, de as tracica,precum au fost Costobocii i Carpii liberi, de la gurile Du-

- ca.ri luara Tyras i Istros supt Alexandru Sever(222-35), ori Germani, deosebite semintii ale Gotilor.

Innainte de a se parasi, dupa lungi i grele lupte, pe la270, Dacia lui Traian. in care ei fusesera admisi ca foederati,aliati militari, platiti i rasplatiti, ai Imparatiei, acestiGoti, din ramura de Vest, visigotica, mai ales, coutribuirlla saracirea, la inceata i iremediabila decadere a oraselorimprovisat0 de Traian, prin intreruperea cailor de comert,de sigur, dar innainte de toate prin tulburarea necontenitaa unui organism administrativ care nu putea functionadecit in conditii de siguranta perfecta. In acelasi ¡imp, ase-zindu-se mai ales in spatiul liber, in lacuna de apararedintre riurile i valurile oltene i ardelene i linia Dunarii-de-jos, ei rupsera contactul obisnuit dintre Dunarea dacia.

pärtile dobrogene.La Apus era deci pe acest timp, in rastimpurile de pace,

pe linga venirea la tirg a vechilor barbari, cari i prin.aceasta dar nu inai ,ales prin aceasta ajunsera a selatinisa, i infatisarea la aniline locuri fixate pentru schirabde catre cirmuirea romana a noilor barbari visigoti. Scenelede la Rin, de la izvoarele Dunarii, din Panonia se repetara

aici, barbarisind pe Roman in masura in care barbarulse romanisa. Dar in orasele grecesti de la Marea Neagra,la care se adauge Halmyris de linga lacul Razelm si vechiulcurs al Dunarie, care aveau legaturi acuma numai

Tristta, c. III, elegia XII.2 PArvan, Nationalitdt der Kaufleute, pp. 73, 86, 100.

Moisil, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", Ill. pp. 93-4Parvan, Ulmetum, In Analele Academia' RomIna", XXXIV, p. 597,'iota 2.

21

intreaga linie a termului pontic, cu toate cetatile de aceiasiorigine, de acelasi caracter, de aceiasi desvoltare istorica,-eleniSmul primitiv se intorc,ea pe incetul : cultul lui Supiter401biopolitanus, al lui Zeus strabunul din Olbia, reunesteTeligios aceste colonii j. Numai chipurile de Cesan i cu ins-criptie latina, dar si greac5.2, ramasera pe monedele a caroremitere nu fu impiedecata si se continua pinä pe la 250a.. Hr. Dar o ortodoxie stricta, de lima* &nick inanume inscriptii crestine textul grec precede, si numele mar-tirilor din Axiopolis sint mai mult grecesti , se intari aici,timp de un veac, in stare A' se lupte apoi cu arianismuloficial al Imparatilor 4. Si nici vechii pontarhi" ai Metro-void" din Tomi cu aproape mia de monede nu mai iesirg.la iveala de la Diocletian innainte

Din nenorocire izvoarele lipsesc ca sa ni putem da samadeplin de inriurirea pe care a exercitat-o asupra

orasenesti, asupra miscárii de comert in tot cuprinsul Pon-tului asezarea, de Constantin-cel-Mare, a secliului Impara--tilor pe locul vechiului Bizant, care se prefacu in Romacea noug". O cetate uriasa se ridica aici, care cerea. foarteInuit, nu numai pentru hrana, dar si pentru luxul i pe-trecerile ei. Regiuni de o insemnatate secundara pangatunci se trezirä astfel la o nouit" puternica viata pentrua putea servi Metropola Cesarilor. Raze de cultura cazura

asupra semintiilor barbare, asupra neamurilor gotice.sarmatice ca.re. erau cunoscute pan atunci numai prin po-vestirile de groaza ale fugarilor sau prin rapoartele ingri-jorate ale ofiterilor de la granitá. Pe cind cu vre-o juma-

PArvan, Nationalität der Kaufleute, p. 165.2 V. una si in Raymund Netzhamtner, Aus Rundinien, p. 238. Tomi

admite pe monede trofeul traianic.3 Ibid., p. 278. De la Kallas, supt Geta.4 Ibid., p. 252.

Ibid., p. 262.Ibid., pp. 271-2. Cf. acelasi, Die christlichen Altertruner der Dobrogea

.Buletinul soc:etifii numismatice, I (1908).

22

tate de veac in urm eicele Gotilor de Rásárit, cuibariti,IntCrimeia ea si, de sigur, la gura Niprului, debarca.0 jäluitorisAlbateci pe toate coastele Márii Negre, fácind ca litoralulAsiei Mici, cu Trapezuntul, Cerasuntul i Sinope, sá, nu fiemai fericit decat litoralul sarmatic opus, in ca.re abia dacamai erau urme din vechile orase, de mai multe ori recu-cerite i pierdute, acuma flota imperialá avea neaparatadatorie de a -linea libere aceste ape.

Dacia devenia deci pentru noii Romani ceia ce GaliaQsalpint. fusese pentru cei vechi ; era4 absolut neresar caea s fie liberatá. De aici sirurile de lupte ce se daupentru reocirparea Dunárii, supt Constantin si fiii s51, deaici podul de la Celeiu i refacerea, dupa citeva biruinte, acastelelor pe amindourt malurile Dun.rfl, Bononia, Novae,Nicopolis, Transmarisca-Turtucaia, Durostorum, Axiopolis,Troesmis, Arrubium, Noviodunum, de aici restabilirea solida',inceputá incg de Licinius, a dominatiei in. Dobrogea, unde.Tropaeum iesi din ruinele sale, de aici bogátia diferitelor-monede ale erei constantiniane si, de sigur, intárirea si in.vechiul *es getic a crestinismului, predicat páná acumamai mult prin initiativa spontanee, setoasä. de ispravä.de martiriu, a misionarilor latini din .Apusul PeninsuleiBalcanice

Dar dualitatea de odinioará se mentine si mai accentuatá,nitre Tinutul Márii Negre si al gurilor dunárene, de o parte,.

intre al Dunärii-de-jos, de alta. Aici barbarii, cercetándeu sfialá emporiile de la hotar, dincolo viga elenia innoitápana' in ce priveste limba actelor publice, a inscriptiilorDe o parte crestinismul arian predicat i in limbanoilor locuitori, tovarlisi ai provincialilor, de episcopufCuila, fárá resedintá, ambulant, al cárui ucenic Auxenius,

larga, Geschichte des rumiinischen Volkes, I, p. 56 si urm.; editiarromAneascl, I, p. 82 i urm.

2 V. Nrvan, Studii asupra creftinismului In Dacia, passinz.Acelaai, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istoricea, IV, p. 173.

un Latin, va pastori in Durostorum, la unul din vaduriledunarene inviate, iar, de alta, vechea traditie ortodaxagreaca in Tomi i Tropaeum

Existau legaturi de comert intre cele (Iota regiuni, per-fect delimitate ? De sigur. Bizantul nou avea nevoie, nunumai de produsele Roxolanilor din stepa ruseasca, dar side acelea ale Dunärii-de-jos. Drumurile romane fuseserärestabilite in veacul al IV-lea, si in epoca lui Attila pro-vincialii mai stiau directia lor. Centre insemnate ca Duros-torul si Novae, uncle marele Teodoric si-a petrecut tinereta,erau insemnate ea emporii. Dar credem i prosperitatea.centrelor Troesmis i Axiopolis in aceastä epoca o arata in-destul, c acest mare export de materii prime, atestat

prin limba Bibliei traduse de Ulfila, se facea prin portu-rile dobrogene ca innainte sau pe drumul care de la Tro-paeum prin Abrittus se infunda in adincul Traciei maritimecatre Constantinopol.

Aceastä stare de lucruri nu tinu insa mult. Ea fu dis-trusa un moment de miscarea de neamuri produsa prininnaintarea hunica dupa 370. Timm de citiva ani intreagaPensinsula a Balcanilor. ca i partile dunarene, fu framán-tata de luptele pentru adäpost i hran, innaintea primej-diei altor barbari, ale fostilor federati" cu trupele imph-ratesti ale lui Valens, care peri insusi in lupta4 de la Adria-nopol. Nici cind Curtea regelui ostrogot fu asezata la Novae,vechea stare de lucruri nu fusese pe deplin restabilitä, de sievenimente ea acestea area ca un insemnat schimb trebuiasä se petreaca din nou in aceste locuri.

Dupà Romani.

'Attila, regele" hun al barbarilor de dincoace. de Dunare,a avut fàr. indoiala mari ambitii de dominatie civilisata",cu toata grozävia ce-i incunjura numele. Dovada palatul"

Cf. ibid., p. 188 wi nota 174.

23

24

lui de piatra din stepa dunareana a Panoniei i fastul deca,re-i placea sa se incunjure, mesterii pe cari, ca odini-oara. Decebal Dacul, ii cherna la sine. Din pradaciunile luipeste hotarul bizantin, in partile Moravei si mai departedecit atita, el aducea innadins robi de prin orase, pe cari-icolonisa In tara lui. Se stie c astfel dusmanul Imperiuluiroman a ajuns sit intareasca elementul romanic pe malulsting al Dunarii, Mira a mai pomeni pe aceia cari treceaude la sine din stapinirea celor cari erau pradati totdeaunala ac,ela care prada el totdeauna.

rAc,easta are o deosebita insemnatate pentru istoria comer-Dupa plecarea Ostrogotilor din Crimeia, luci macar

corabiile lor usoare nu dadeau viata apelor Mrii Negre.Cetatile dobrogene se ruinau, aseptind o noua i ultizag, re-.facere bizantina, care era sa mai intir7le citeva decenii. Darpentru inaia oara dupa vremea nacilor. exista acum laNordul Dunarii un Stat barbs r oarecum organisat, c,are,prin tendinte13 saie de praff,.es, ca i prin luxul unei Curti7.7ga1e" 1, unei clase P!iipinitoare trebuia s provoace unschimb de marfuri cu partile vecine din Imparatia bizanti-

Criai Priscus, trimes de stapinul lui din Constantinopol,facu drumul cunoscut spre resedinta lui Attila, hranit cumalaiu de meiu i adapat cu mied de locuitorii din partileBanatului, el nu. incerca o cale noua, ci urma pe aceia careera adesea frecventata de negustorii bizantini.

Intarirea Imperiului de catre Iustinian, in veacul alVI-lea,intr`o vreme dud Imperiului hunic, sfarimat inbucati prin infringere, Ii urmase, in aceleasi regiuni i cuaceiasi directie, Imperiul, turanic si el, al Avarilor. adusenoua refacere de c,astele la Dunare si in Dobrogea. Procopiu,istoricul acestei glorioase Domnii, le insira pe toate:vechile nume cunoscute i alte noua. Supt scutul cetatilor,care opriau taierea drumurilor i despoierea negustorilor,emporiile de odinioara au trebuit s infloreasca din nou.

Aceasta situatie nu dura niciun secol. Negotul in partile

BM ale lor; Tecrfilact, ed. Bonn, pp. 40-1. Cf. lorga, Points de vuesur le commerce de l'Orient au moyen-dge, Paris 1924.

25

noastre se facu din nou vioiu. Mai pretutindeni, pana infundul Ardealului, se afig, monedele lui Iustinian, chiar $i~E. bani de arama Cu cruce.4 pe dinsii. Cumparatori deobiecte necesare ca $i de stofe de lux $i de arme scumpeerau, nu numai Avarii, cu haganii $i. 5efii lor in frunte, dar$i Slavii, supusii lor, cari-$i aveau domni $i regi" si instepa munteana.

Supt Mauriciu, la inceputul veacului al VII-lea, Slavi, pecari Iustinian VOiSCI sa-i coloniseze formal in partile oltene 1,arata neastimpär, dupa intetirea suzeranilor turanici cariflispuneau de dansii. De aceia se dau, timp de mai multiani, cu o staruinta indaratnica, lupte la Dunare, prinpartile Ialomitei de pila, $i pana la Tisa, unde erau s'a-la$urile Gepizilor , dar $i in Scitia Minora, unde cetafileerau tinute perpetuu asediate ori prefacute in gramezi deruine. Trupele bizantine apärura, din nou la Durostor,care-$i facea deci $i mai departe negotul cu barbarii 2, laMarcianopolis linea Mare Neagra, la Novae, la Tomichiar 3, fara a putea sa impiedece desastrul in care se da-rima $i tronul Imparatului nevinovat.

Peste Inc. o suta de ani Bulgarii turanici, veniti dinBugeacul basarabean, intaiul lor sala, ocupau Dobrogea $itreceau mai departe pe malul Mili Negre, unde-si a$ezaucele d'intáiu capitale, la Plisca si Preslav. l'ara sa se fisprijinit pe Dunare, acest d'intaiu Stat pradalnic al lor isiavu capitani si. la Durostor, iar cete razlete se lupta.ra $ipana la Tisa 4. Intru cat ei zburatacira la inceput pe ne-gustorii bizantini din emporiile lui Iustinian, ca.ri vor fiprofitat $i. din presenta indelungatit a osta,$ilor lui Mauriciula aceasta granita de Nord, noii veniti impiedecara comer-tul intre cele doug maluri ale riului. Gil" priveste cetatile

i Procopiu, De bello gothico, II, p. 287 i urm.2 Teofan, ed. Bonn, p. 251.3 Ibid., pp. 271. 281, 293.4 V. Iorga, Notele unui istoric, in Ana1ele Academiei Romtne pe

1912, p. 120 *I urm.

26

de la, liare si Minare, ele nu mai existau actinia : infrin-gerea ostilor imperiale fusese sentinta lor de moarte,

niciodatii. ele nu erau s se mai ridice. Pe linia deorase de pe malul drept al Dunarii, dela Vidin-Bononiapina la Durostor-Drstr, peste cava timp Slavi, dintre su-pusii aristocratiei militare a Bulgarilor, inlocuirii pe Latiniisi mai ales Grecii cari statuser5. atunci acolo pentrunegot.

De aici vin numele slave pe care le poartil, in limba noas-trà, care se, urma atunci, o sumä, de obiecte de zi1nic5, in-trebuintare in toate. timpurile, pentru poporul nostru. A-tunci cind, in plugArie, el are agrul i cimpul, e-6.nd stiede la Romani, straraosii lui nu numai prin colonisarealui Traian, dar mai ales prin inceata romanisare a Tracilorcoplesiti de imigratia elementelor rurale din Italia , des-pre gnu, sacara', ovds, orz, meiu, ar fi de neinteles cum n'astiut din capul locului si de instrumentele prin care se ca-pan.' aceste produse agricole: plugul, sapa, rarifa, secerea.Ori atunci, de oare ce oul i gdina vin din bimba latid& darcocosul nu, ar trebui sâ admitem cà amestecul lui nu eranecesar in vremurile mai vechi. Dar si in pastorie, i totpentru acelasi motiv, cà lucrul cumpdrat se chiamd asa cumîi zice negustorul i c'ä, o forma mai practia si mai perfec-tionatd inldturti, nu numai vechea formd, dar, odatddinsa, j numele ei, cuvintele slave nu lipsesc, si ele nu pro-vin nici aice de la conlocuitorid nostri slavi din veaculVI-lea si al VII-lea, mil si-au amestecat singele cu noi, citciacestia, viind din locuri pustii, nu puteau sg, ne invete penoi, cari fusesem peina atunci in comuniune directa' cu Bi-zanful cultural, ci de la a.cesti ucenici slavi de la Minare ainegustorilor greci cari plecaserg. Cu atit mai numerosi sintla imbritcaminte acesti termini, pe lin.gä cei vechi dacici, sicei, asa de multi i ei, luati din limba latin. (ciima0, a im-brdca, de la braccae, pantaloni largi, colfun, cdifun

1 V. lorga, Trel lectii pentru principele Carol, VAlenii-de-Munte 1911;Breve gorja dei Rumeni, 1911; Isforia poporului romdnesc, 1.

27

*i a inciilta ,vesminti: câciulä. caSmä. opined, Mind, su-ntan, cojoc, mintean, bondiki, zavelcd, opreg, Iota, catrinicl,berneveci, 13. a. Mai tirziu aceste elemente ale vesmintuluis'au fAcut de terance ac,asä, la räzboiu, dar la inceput elenu sintmai ales in ce priveste portul femeiescdecit imita-

adaptatil, chip& gustul poporului nostru, a imbritcämin-tii claselor superioare din Orient. Si pinul, postav sintslave, pe cind lucru foarte caracteristic lina, inulcinepa se pästreazit cu vechile lor numiri latine. Materialuide dada, intru cit n'a primit, in Moldova mai ales, influen-ta turceasa in veacul al XVIII-lea, prin exploata.torii depäduri musulmani din muntii Bistritei, aparfine in c,eamai mare parte tesaurului latin, dar numele pärtilor casei,amestecate (odaie e turcesc; u0, fereastril, latine, ogeac,prag, soba, slave) lar ale mobilelor in parte slave (pat e sla-vo-grec, dar scaun, masei latine, si se poate admite, cum s'a.incercat a se dovedi a o populatie färä paturi are totusiscaune si mese ?). Cat priveste ornamentele, podoabd e slay,inelul, breitara sint latine, dar cercelul, salba, lanful sträine.In ce priveste uneltele, ele partin in mare parte imprumu-tului fäcut de la Slavii din Bulgaria float creatä, cari moste-niserä in orasele lor, fuel pe prin veacul al VII-lea, de si-gur, tehnica innaintasilor bizantini.

Acest mare numär de cuvinte, referindu-se, cum am vä-zut, la toate domeniile de comert, aratä cit de strinsede puternice au trebuit sä fie legäturile in acest timp intremalul drept ale Dunärii, care expunea in nedei (de la ne-delia, duminecä; numele, unguresc, de bilciu i cel, säsesc,de iarmaroc-Jahmarkt dateazä numai de prin veaculXII-lea-XIII-lea) mdrfuri (in legaturä cu marha, sarmati-co-sciticul vitä" 2), produse industriale fabricate acolo sau

V. pentru aceastA eresie ca i pentru aceia privitoare la origineabulgaro-maghiarA a agricuiturii noastre critica din Bulletin de l'Insiitutpour l'histoire de l'Europe sud-orientales, L p. 6 si urm. V. si lorga,Histoire des Roumains et de leur civilisation, ed. a 2-a, Bucure§ti 1922'p. 107 si urm.

2 La Ammianus Marcellinus, In povestirea luptelor Cu Sarma61 alefillor lui Constantin-cel-Mare.

28

aduse din Bizant, Cu care noi pierduserant acunui vecintita-tea, *i intre cel sting al nostru, unde orasele perisera cutotul -7 5.i. orasele lui Iustinian acuma, dupa ale lui Tra-ían , dar unde totusi locuitorii pastrasera intrebuintareabanilor (ban inseamna lima numai moneda Banului ungu-resc de Slavonia, asezat abia in veacul al XIII-lea). Mialtfel nu s'ar fi putut face un asa de vast schimb in tara.straina, si pamintul nostru n'ar da necontenit, pe Ruga ve-chiul ban dacic, imitat dupa al lui Lisimah, regele Traciei,deci dupa.cel macedonean, pe linga banul roman, al Repu-blicei ca si al Imperiului, cu o usoara quasi-intrerupere in adoua jumatate a veacului al 111-lea, banii deosebitilor Im-parati bizantini, de si, trebuie s'o recunoastem, in cantitatemult mai mica.

Nu cunoastem influenta ce a putut sa aila atunci suptraportul comertului intindere,a dominatiei france asupraSirmiului si partilor vecine, dar, cind ne gindim la marelerol regal" pe care-1 jucase intre Avari si Slavi cutare ne-gustor franc, Samo, in epoca Merovingienilor inca, putemadmite ca aceasta influenta n'a fost cu totul neinsemnata.Oricum, pentru intaia °ara in Vestul, pustiu sau barbarmult timp, in toata epoca Avarilor, se instapinia o cultura.aducand cu ea produsele ei si foarte doritoare de acelemarfuri bizantine care hraniau luxul inceptor al nouluiImperiu din Roma cea veche.

In acest timp insa, Marea Neagra invia. La Nordul ei, pelocurile ocupate °data de Milesieni, se asezase un poporturanic, trecut mai apoi, pe o cale inca nedeplin explicata,la iudaism : Cazarii, cari dovedisera, nu numai crt sint instare a intemeia o Imparatie ce tinu doua secole, dar 5 i

a relua traditii de cultura., intre altele, traditii de comertce fusesera de mult parasite. Avindu-si capitala inteunsimplu castel de lemn, la Sarchel, ei intrebuintara toate si-lintile pentru a-si insusi Crimeia intreaga, cu cetatea Cher-sonului, pe care comandantul bizantin trebui in sfirsit s'a

29

paräseasca in minile lor. Cu aceasta ei chillara o positieeminenta in lumea barbara, primind pribegi imparatesti,insurindu-i cu princesele lor trecute la crestinism, ajutin-du-i sa-si recupereze trqnul, dindu-li un puternic sprijin,impotriva Bulgarilor dusruani, cari, din partea lor Cu

tot exemplul Avarilor si al Slavilor dunareni, nu fue&niciodata in stare a-si organisa o flota, nici, bine inteles, ajuca un rol comercial apreciabil.

Urmasii Cazarilor in aceste locuri fuá,' Rusii slavi caripurtau numele Varegilor scanclinavi, mina de aventurieristraini cari-i organisaser i li dadusera o clirectie. Ei cum-paran de la hordele de Pecenegi turanici, vecinii lor, cariimpusera tributul i populatiei romanesti de la Nordul

oi, boi i cail, iar de la Chersoniti, marfuri orientale,pe care le aduceau negustori arabi2. Dar, asezati pe locu-Tile Ostrogotilor, ei re/uara, ceia ce nu acusara Cazarii,traditiile lor de piraterie. Ele-i aduceau anual pe luntrile-lor usoare, dinteun singur lemn, ca seicele de mai tarziuale Cazacilor, de la Bug si Nipru pana, la gurile Dunarii:-la Asprokastron sau Maurokastron (Cetatea-Alba", Ceta-tea-Neagra") de la gura Nistrului, la insula Sf. Grigore",la Sulina (,,Selinas") in delta Dunarii", pentru a treceapoi la Conopa", in tara Bulgariei", la Constantia'(Constanta-Tomi?), la riul" Varna si la riul .,Ditzina"

A fost un moment cind Rusii de la Chiev pareau sä,poata ajunge stapini in Balcani. Cind Imparatul bizanti-nilor Nichifor Phokas sf grima intaiul Tarat bulgaresc lasfirsitul veacului al X-lea (catre 970), el avea in solda luibandele de mercenari i pirati ale cneazului Sviatoslav. Laasasinarea lui Nichifor, ei se rasculara; incercind a faces-din aceastá Bulgaria pe sfirsite stapinirea lor. Aceiasi pu-tere politica s'ar fi intins astfel de la Chiev pana, la hota,ruL.Traciei, sprijinindu-se si pe Tinuturile noastre. Din Duros-

1 Constantin Porfirogenetul, De administratione Imperii, p 69.Ibid., p. 72.

3 Chilla fi Cefalea-Albd, p. 23 i urm.

30

tor seful barbar facu noua sa capitala dunareana. Aici insa11 incunjura, si-1 sili la fuga noul stapinitor al Bizantului,loan Tzimiskes. La 971 nu mai era un Stat bulgaresc, cidominatia bizantina directa se intindea pana la vecha liniede hotar a lui Constantin-cel-Mare si a lui Iustinian. Inacelasi timp incepea si opera de grecisare prin Biserica sicultura a provinciei recuperate.

Astfel pacea romana" se restabilia in aceste piirti, cutoate urmarile ei prielnice comerfului. Orase/e de pe malul.drept al Dunarii, cu Durostorul in frunte, se putura tineavii si infloritoare. Iarasi cultura economica' a Bizantului neatinse rara' s'a trebuiasca intaiu a se rasfringe prin alfil.

Dar inca' de la inceputul veacului al IX-lea malul stingdunarean ajunse in atirnarea noilor bande turanice ale Pe-cenegilor, care, fireste, nu locuiau in satele sau oraselo re-giunii, ci faceau popas de vara cu corturile, caii si tur-xnele intre ierburile innalte ale Bugeacului ori Baraganului.Sint cunoscute aprigile conflicte cu Bizantinii, in pagubacarora navalisera peste apa, si soarta grozavá care-i asteptaIn lupta cu Imparatul Alexie Comnenul.

Supt dinsii s'au alcatuit de sigur cele d'intaiu Voevo-date romanesti mai libere in miscarile lor. Pe cind ei ocupau.c parte din Bulgaria maritima, la Durostor era stapin unanume Tatos" pentru cronicile grecesti, care se cherna peromaneste, neaparat, Tatul. Vadul acesta, pe care-1 avu peurma ofiterul bizantin trimes pentru recucerire, dar re-voltat pentru a-si pastra aici o situatie de neatirnare. Nes--tor, se deschidea astf el in chip mai larg pentru schimbul deproducte cu locuitorii romini ai Nordului Dunarii ca si cu,dominatori lor turanici.

Dupä. peirea Pecenegilor urmara fratii lor buni Cumanii,cari satura numai vre-un secol in aceleasi rosturi. Si poatecä dominatia unora ca si a celorlalti a avut pentru Ro-mini si foloase economice: din stepa ruseascä pana la noi.se intindea aceiasi putere politica, si la hotarul ei fasariteanea atingea sfera de actiune comerciara a Arabilor. Monede

31

¿e-ale acestora, ce e dreptul. nu s'au gásit, dar prin schimb(troc) poate ei au avut a face cu populatia noastra in acestetimpuri cind pentru Bizantini drumurile erau iarasi taiatesi primejduite.

Inlaturarea Cumanilor o incerca Imparatul bizantin dela jumatatea, veacului al XII-lea, puternicul, intreprinzato-rul Manuil Comnenul. In lupa cu Ungurii, cari de la 900 pa-trunsesera, viind din Bugeac, in Panonia, pe locul Hunilor

Avarilor, si de la 1000 trecusera si pasurile catre Ar-deal, el trimese pe ostasii sal, si in partile Banatului, inta-rite de noii stapini maghlari, si chiar in ale Moldovei. Intrwaceasta el urmet fire$te vechi drumuri de negof: acela careducea de la cetatea de hotar banateana catre Muras, pede o parte, lar, pe de alta, cellalt drum, care se indreptacatre Taurosciti", catre Rusii cei noi din partile Haliciului.

Cinc! Manuil isi ispf6i lunga si glorioasa domnie, de peturma careia ráminea o Imparatie intinsa pana la Manare

la Marea Adriatica, vind ca vasali pe Sirbi ca si pe TJn-guri, pe acestia ca si pe Rusi, vecinii lar la Rasarit, nu era.cine s'A poarte o raostenire asa de grea. Dupa un copil ucispe ascuns, dupa un aventurier criminal, noua dinastie aAnghelilor incepu prin sovairi in Mara, prin lupte de fa-.znilie inlauntru. O r'äscoala de Vlahi", de plistori arominiaduse consolidarea noului Stat bulgaresc al lui Petru si'Asan, apoi al Imparatului" de provocare si concurenta Io-nita, pe cind o noua cruclatä dadea, la 1204, Constantino-polul insusi in minile Latinilor, cari incoronau un Impà-rat bino", pe Balduin de.Flandra. In aCelasi timp cu acesteinari schimbari, creatorii acestui Imperiu latin", Venetie-nii, luau pentru dinsii. Marea Neagra, pe pare o stapiniau laintrare prin bogata lor colonie Pera, in faja Constantino-polei.

Daca Imparatia" lui Ionita, caruia-i urma marele suve-ran care a fost loan Asan, impartitof de privilegii comer-dale in Statele lui si gazduitor bucuros, patron sigur al Re-gustorilor de toate natiile, n'a avut totusi o prea mare in-

32

fluentä. comercialli dincoace de Dunitre, atentia noilor Tarifiind indreptatä, spre Salonic de o parte unde erau La-tini, apoi Greci din Epir , spre Durazzo pe urmä, undesi pAtrunserg, in schimb coräliile venetiene ttézirä. anoug viatä. pe coastele MArii Negre, de la care cere,a.0 pro-dusele cunoscute si, In rindul intgiu, griu/, in acelasi timp-cind pentru inaiasi datá, din Nord, din Ardealul cucerit deUngurii Panoniei, incepea o incercare de a tdia, peste a-ceastei Cumanie, rdu apeiratd, un drum de comert cdtre D'U-neirea-de-jos §i ceítre tot Reiseiritul, catre noul cimp de acti-vitate al cordbierilor indreizneti din Venetia.

Intrind in Ardeal pe valea Murgsului, lingä, care cuceririlsi intarirg, castelul BEgradului (Cetatea-Albg, zisä: Alba-Julia), Ungurii inlocuirX numai printr'un om al lor pe Voe-vodul romin, pe sin gurul Voevod romín pe care-1 edsirá inaceastä. tara. Isi facurg castelele, asezarA un episcop inyechea cetate, dar atita nu li ajungea. Pentru a da locui-tori supusi Ardealului (ceia ce inseamng tara de peste PA-durea" Regelui), ei chemarä, din Apusul ca locuitori preamulti, bintuiti adesea de foamete, un numar de Flandri",de Flondori", de Germani de la Rinul de mijloc si de jos,pe cari dialectul lor ii dovedeste de si au venit din maimulte regiuni ca frati buni ai Alsacienilor, de pilda.

Nu era vorba de nicio intentie economia in aceastä. im-portare de oaspeti ai regelui". Pe vremea lui Manuil Com-nenul in Orient, nu se puteau lua initiative in contra lui sinici chiar pe aläturea de dinsul, iar Cumanii, de si in de-cadentä., insemnau totusi ina un puternic element tulbu-Atar. Theutonici ultransilvani", Nemtii de peste pildure"cum li zice Papa la 1191 1, erau simpli terani, avind infruntea lor gherebi" (emites) i organisati bisericeste deaduatorul lor In pustiu", regele Geysa (1141-61), intr`aprepositurà (Probstei) anume, a cilrii resedintá era la

2 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen,in Siebenbargen, I, Silaiiu 1892, pp. 1-2, no. 1.

33

Sibiiu, numit inca Cipinum, Zebyn, dupa romaneste, si nuHermannsta-dt, cetatea lui Hermann"2. Cum se vede incadintr'un privilegiu de la 1206, ei pasteau norci, nlantau viitii, Mara de vre-un cas de scuteala, paziau hotarele decatre Cumani2. Totusi inca de atunci, cum se constata dina.ctul pentru aducerea altor locuitori straini, la 1211, erauin aceste parti, si anume chiar in Tara Birsei", pe lingavine, sate" de oaspeti, si tirguri noua stabilite de Unguripentru teranii si barbarii vecini, lora, de la care Coroanalua venituri speciale, tributa, platite in denarii, in bani un-guresti; greutatile, pondera, obisnuite in regat, se intrebuin-tau si in aceste parti de spre Cumani"

In Tara Birsei se asezara, deci, la 1211 Cavalerii Teutoni,Germani, fugan i de la Ierusalim. Colonisarea Ion de catre re-gele Andrei al II-lea, care facuse o cruciata la Ierusalim siavea deci.cunostinta imprejurarilor locale, era sa deje oforma politica unui nou desert", fara locuitori", apoi sa ex-ploateze aurul sau argintur co s'ar gasi acolo 8, intr'otara pe c,are cirmuitorul o cunostea abia ca fiind in par-tile spre Cumani si n'o privia, la dreptul vorbind, ca a.sa si, in sfirsit, sa intareasca hotarul cu cetitti de lema"si intárituri (urbes) de lemn, intinzind-o, daca. se poate, pesama barbarilor 4.

Se 4tie ca ei si-au facut datoria, si asa de mult inca, deau speriat pe rege, care li-a retras concesia. Pasul de laRucar al Carpatilor fu strabatut de mica lor ceata bineinarmata, si se facu in regiunea de peste muntii de za-pada" un castel de lemn", o imprejmnire de lema, o batabisericuta catolica in acel nou barg 5, la Ciimpulung, Lan-

' Ibid., pp. 2-3, no. 2.2 !bid., pp. 9-10, no. 17.1 Sarea merges pe Manis, spre Apus, ca si pe viernes ducllorlfrancl;

ibid., p. 17, no. 29.' Ibid., p. 12, no. 19. .5 Cf. Krenzburg in EtArsa ; 1614, p. 14,

s

34

fienau al lor, numit ca ora' duph vale, dup. 7'inutul intregal Riului

Ca si Templierii i Ospitglierii, Teutonii se price_peau,'inch din Locurile Sfinte pe c,are le. phrhsiserh. la negot. EiIl introduserh aici, ca i datina cethtilor, fie si de.lemn, ca

i tendinta spre comertul cu ac,ei Ctunani_pe cAstigaupentru botez Banii lasati de nummularV ai regelui, baniicei ni ,de argint, incepurtt s unible Aeci i. penoastre, i numele de dinar se inalneste ca nume.vechiuindatinat (,,dinarul vhduvei") i in, cele mai ye.chi traduc,eriale Scripturii. O nouh concesie intindea dr'eptul lor. prtnhla DUnAre" si 3a brodnicir; vadurilor moldovenesti ,(poateale Siretiului), dându-li i dreptul det a duce sare, pe chtesase corgi:oil", si pe Mur hs deci dare Ungaria siOlt, deci catre phrtile noastre. Pentru aceasta li se concedauacne fie sare nude uoiau, si, de oare ce nu putem crede chli s'ar fi acordat laugh Sibiiu, ar trebui,sh admitem ch totei au deschis i ocnele moldovenesti.dp la Bachu 2.

In urma lor, Teutonii lhsara un inceput orhsenesp la Bra-sov, pang atunci un simplu sat ,cu obârsii roming-slave,precum j Kreuzburg-ul de la Nhieni, Marienburgul Feldi-oarei 3. Acum e poate vorbi de un comert, Pentru inthia(Ara, regele Ungariei Il recunoaste i Sibilenilor, .asezati,supt contele lor, ca o villa", nu inch: o civitas" (detate),dar numai 1n margenile regatului" 4. Episcopia ungurea,s-eh, a Cumanilor, cu centrul in cetatea" Milcovului, era.incà.un mijloc potrivit ca sh asigure leghtura intre plaiurile deamAndouh, phrtile

Atunci chzu asupra Ungariei i phrtilor noastre nhvali-rea Tatarilor, nimicitoare pentru regat.,Traditia brasovea-

Cf. lorga, Studii documente, I-11, Prefata' ¡bid., p. 19. Cf. M. Perlbach, Der deutsche Orden in Siebenbilrgen.

In Mitteilungen dcs Instituts ftir Osterreichische Geschichtsforschung",XXVI, p. 415 si urm.

$1 Skt. Peter Una. Brasov, cu muntele slu, trebuie sl vie tot de lael; ibid., p. 8. no. 76.

Zimmermann-Werner, 1. c., I, p; 14, no. 43.Studii fl documente, I, 1.-*C.

35

nä spune cA trei ani intregi ei petrecura in aceste pri. Ce-tatea.Milcovului si de sigur i allele eran in ruine. Begetetrimetea pe Voevodul Ardealului, Laurentiu, ca sä recti-leagg. popoarele risipite" 1, la 1243.

Hanii ramaserA, suveranii terilor noastre, cari, astfel,4rarei.in raporturi c1irecte.i continue en Maid hums orien-MK did Impiirgtia noilor stilpini, din Horda de itur, se in-tindea peste tot circuitul Mira Negre, afarZi de termurilebizantine i niceene, i pgtrundea ptinti afund in stepa.eu-ropean5, i asiaticA. Prin ei intiara porturile acestei Atari,in care se asezaräin curAnd, dupg. intoarcerea, cu ajuta-rul lor, contra Venetienilor, a Paleologilor din Niceia caImpitrati greci, ortOdocsi, la Constantinopol, Genovesii.Slim eä. pe la 1290.ei aveau acum, pe un teritoriu alma deTatariCaffa, pe locul yechii Teodosii 2, Si castelul bizantinde la Cetatea-A1b5-8,.unde pArtrt pe la 1330 strttu un dregii-tor tata.r, luând vartat pentru Han, si unde de pe urma, ou-ceririi .veniser5, din Orient un numAr de Evrei, asezati incartier special, avu o colonie genovestt, ca i vechiu1 Lykos-tomo (gura dintr'o insulrt usoarg de apkrat, indelta Dunrtrii, chiar lingg Mare , 'Meg, un castel bizantinin care, supt ocrotirea Tatarilor, p`átrunserä noii negustoriitalieni 4.

Influenta politia. a Tatarilor supt puternicul Nogai,care se temea i Paleologul din Constantinopol, fu foartemare in Bulgaria vecing, unde se incearca asezarea, ca steä-pinitor a _fiului s5.ti Ciochi, care si peri acolo intr'ocoalg. Vadurile Dunärii eran in mttnile lui ca i porturile

si el stiu sg. le intrebuinteze. Si supt .acest raportca cel militar, daril., dominatia barbaiilor inseranlun pro,gres notabil pentru viaja istoricA, nou5., a Borhinilor.

Ung,urii incercarit a se Impotrivi. Dar puterilehlor nu a-

1 Zimmermann-Werner, c., p. 71, .no. 79.Notes it extraits pour, servir á l'histoire des croisades, 1, p. 3 oi urmChilia 1 Cetatea-Albd, p. 26 al urm.

4 Ibid., p. 31 §1 urm.Studii fi documente, 1. c., p. XVII.

36

jungeau pentru aceasta. In 1247, amintindu-si de isprava,asa de mare si asa de prost rasplatitA, a Teutonilor, ei cau-tau sa aseze in tara Severinului", numita asa, dupa ca-stelul de pazg, la Dunare, care era. mai vechiu 1, nu pe a,ceiasi Teutoni, salasluiti acum in Prusia 'Agana, ci pe Os-pitalierii francesi, Ordinul Sf. loan din lerusalim. Fratele-Raimbaud trebuia sg. se strAmute din Palestina pierdutain aceste locuri primejduite de alti pagini, I se incredintaumuntii vecini" .(ai Mehedintului si Gorjului), chenezatele-romanesti ale lui loan i Farcas pina la riul Olt" cele-d'intaiu organisatii romAnesti cnnoscute sigur si direct, Cunumele capeteniilor lor , afarA de chenezatul lui Litovoiu Voevod, pe care-1 lasau Rominilor (Olacis), cum l-au.linut i pang acum", cheuezat din care awe parte si tam.Hategului" Harszoc In documentul Papei, prin lectura gre-sita pentru Hatszec), Romanii din acest Voevodat tributar-avind sa fie aliatii in razboiu ai ca,valerilor. Aceiasi situa-tie de autonomie, In legAturA cu singura Coroana, trebuia.s'o aibil dincolo do Olt, in Cumania ocupatA de Tatari,neslau, pe care-1 banuim in Arges si ca.re nu e numit Voe-vod simplu ca Litovoiu, ci Voevod al RomAnilor" (Voevoda:Olacorum), cleci al Terii-RomAnesti, cum si-au zis urma-ii lui.Domeniul cedat cavalerilor area i un rost economic in-

semnat. Se sprijinia, de o parte, in Banat, pe asezarea cea.nouà de ;ad a Voilei, nu depa-rte..de4Semlin" (Zenilen),scoasa pentru aceasta de supt cetatea Crasovului; dincolode Voevodatul lui Seneslau, in vechiul pamant teutonic, li se-acordau .500 de pluguri", de jugare" (Teutonii avuserä,la inceput numai 30 0, lângà Fekety" (probabil Fekete-halom. Cohalmul) ori aiurea, .,dincolo de paduri" (deci inArdeal); la Marea AdriaticA ei trebuiau, sA aibà. un port decomunicatie, la Scardona. Cumania toata stAtea la dispositia lor, i regeie trAgea nAdejde cA, precum DunArea se inlinde pang. la Marea constantinopolitana", se va putea intinde dominatia cavalerilor pan& la hotarele Impeniului la

Zunmerrnann-Wen:e-, /. r., p. 41, no. 41' Hurmuzaki, I ', p. 261.

37

tin doritor de ajutoare 2. Aveau voie sg trimeata sare, scoa-sg de oamenii lor din Ardeal, de unde poftesc, spre Bulga-ria, Grecia si` Cumanie. Pescgriile (piscationes) in Dungreli piscinele (deci erau exploatgri sistematice, cunoscute, bo-gate) li se incredintau pentru castig. Si mai este vorba inac,eastg Oltenie, care-si avea fruntasii, boierii (maioresterre"), supusi in judwata, capital& numai regelui, detnori existente, de it-mate, de pg.suni pentru vite si oi". Nu-mai jumiltate din banii ce vor umbla vor fi ai regelui. Colo-nisarea de Sasi sau Germani din regat era opritg far/ per-inisiune special& 2.

Dar Ospitalierii, de si sosirrt in.targ, nu se vgd a fi adus1a tndeplinire acest tractat, pe care la 1250 il intAria siPapa. Nici trecerea prin Cumania ea lupt5.tor, cu ajutoareromitnesti, a regelui unguresc Stefa. n-cel-Tangi., oplosit inArdeal, ca.re pgtrundea, contra Bulgarilor, p&ng la Plevna,nu Igsg ceva durabil pe urmrts. Litovoiu se rgsculg, cu fra--tele sgu Bgrbat, contra regelui, neplgtindu-i veniturile, Sifu ucis, iar fratele tinut in inchisoare pgng se eiscumpgr&,cu multi bani 4. In Tinutul Severinului prgdaserg cumplit13ulgarii lui Sfentislav5. Domeniul politic si economic alTatarilor rgmase astfel pgng la uciderea lui Nogai, pan lausurpatia lui Toctai, Ong la desfac,erea Imperiului Hotdei.Dar aceasta coincide Cu stingerea in Ungaria - a dinastieiarpadiene, cu luptele pentru coroang, si in Ardeal, cu &-

narhia in tot regatul vecin. In ac,elasi tinip o mai grozhvg-a.narhie sfAsia Statul bulggresc, pe care nu-1 putu indreptape alte crii deck Gheorghe Terterii, Cuman" cu sanga rp-mgnesc, din aceste pgrti, ale Severinului. Serbia, care-si in-tgria organisatia regalg, era mai la o parte. -

In aceste condifii se intemeid la Argo, de Basarab, ?ulna-sul lui Seneslav, cea d'intdiu autonomie romeineascii, suptraportzd politic ca 0 snpt cel economic.

1 Studii fi documente, 1-H, p. XVII.2 Zimmermann-Werner, 1. c., pp. 73-6, no: 82.

1orga, Gesch. des rumanischetz Volkes, I, pp. 140-1.Hurmuzald, 11, p. 454 §1 urrn.

5 Ibid., p. 348.

CAPITOLUL I-iu

Comertul romAneso in veacul al VIII-lea supt ocro-Urea Domnllor TArii-Romilneeti

Prin lupta dela Posada din 1330 Basarab-VodA, care fu-seso aliatul Bulgarilor contra Sirbilor, intr'un timp cAndDobrogea-de-sus se tinea incit de o dorninatie strAinit, se li-berase cu totul de Ungarta, al aril rege, Carol-Robert, iic,eruse a plAti tributul, intArziat, de 7.000 de mitrei de argint, tribut -.-- asemenea ca al lui Litovoiu , pe care el iisi oferise innainte de lupta ritscumpArittoare i.

Nu Eunoastem legitturile de comen t care-I puteau da aceastA monedO. Dar Severinul era al lui, si numai in. meisul expeditiei Voevodul ardelean Toma il iea pentru un pre-tendent, Dionisie, fiul lui Nicolae, fiul lui lvanco. " (se pare), si numai pentru putinii. vreme. Deci 'pe acolo era un vadromAnesc, puternic si sigur. Cat privesta contactul cu Duairea-de-jos, Domnul din Arges nu-1 avea, fOrl indoialO.

Se stie a, la suirea pe tron a noului rege Ludovic, Alexandru-VodA, urmasul lui Carol-Robert, E. f Ocu omagiul.Poate cil oferi si cele 7.000 de miirei de argint. Oricum,Ludovic considera o lature din Tara-Romitneaseit, aceiacare fAcuse parte din provincia cumanA de oclinioarg. si dindiocesa cumanA, si pe care Domnii din Arges, abia coboritipilnA la Cimpulung, deci Ind, adevArat si cu totul Munteni", nu apucaserA a o ocupa, ca o posesiune a sa, la 135qcAnd incep actele serse privitoare la comertul nostru.

i lorga. Istora armatei, 1, pp. 84-5.

39

La 28 Tutti& din acest" an, in aduar, el so irdreaptii catreBrasoveni, catre cetateni" ca si catre ;,oaspeti."--cei d'intaiuavand indatoriri la cetate si, de altfel, ceilai fiind scutiti desarcini, ca in Serbia aceleiasi epocel.si li acorda cerereade a putea trece liberi i siguri", cu marfurile si oncealte lucruri ale voastre", pe un drtun care li se inseamnaanume, intre Buzar. i Prahova", deci in judetul care panala desfiintarea lui s'a zis al Secuienilor, nu numai dup. Se-cuii strecurati aici mai tarziu, ci i duat acoja cari de lainceput, oficial, politic, fusesera colonisati aici de regele lor.Si privilegiul, redactat dual spusele Brasovenilor 4e cinevucaruia geografia acestor locuri ii era, vadit, Cu totul strainaarata si partas. din Minare asupra careia se intinde atiltin.teresul Brasovenilor, cat i puterea ori autoritatea teore-tia a regelui: ,,de la locul under raid Jis Ialotnita se versain Minare pana la locul unde raul zis Siretiu s versa siei tot in Minare". De notat i ea nu se arata orase, pe cart.peste putine decenii le intalnim, si inca infloritoare: la varAma Ialomitei, targul de Floci", numit asa dupa vanzareainsemnata de lana ce se fama acolo Mocanii fiind deeiinca, de pe atunci cu oile lor intr`un Baragan mai vast simai pustis decid cel de astazi 3,iar la varsarea, Siretiului,Braila, numita dupa Braila (cf. Brae, Braiescu, Brailoiu),intemeietorul satului de pescan i ca,re era chemat in curandla o asa de Tuternica desvoltare. Regele porunceste ca ni-,meni sA. nu va impiedece, peste datoria lui, in aceasta trecere a voastra"

Ni putem pune intrebarea daca drumul nu se opria aki.Brasoevnii abia ajunsera a fi cetatenii" unui oras. Panadupli 1350 ei nu apar in documentele timpului decat cu de-

Jirecek, Staat und Gesellschaft 1m mittetalterlichcn Serbten, I, p. f0sI urm.

'ti afl5m existand dupl 1400.3 IncA din vremea lui Schiltberger, pe la 1390, cum vom vedea peste

pufin.Ultima edifie a privilegiulul In Hurmuzaki, XV, p. 1, no.

40

canal i preotii lui, cari pIstreaza vechea organisatie sa-seascanuteutonica, asemenea jigra toate Cu a Sibiiului.Numele de-Kronstadt apare alaturi en acela, vechiu, ro-mano-slav de Brasso", ca lucruri deosebite: se zice astfella 1336 ea, precum catare e decan de Sibiiu i pleban deStolchenbere (Stelzenburg, lângä Sibiiu), astfei actul e de-can de Brasov-Bra,sso i pleban de Corona". Din Corona"la 1342 da un act plebanul Coronei, care e si decan alBdrsei (de Wrcia), pomenind pe gherebi", pe comiti,--cumera pe la 1300 unul, tot Sas, si la Cdmpulung, ingropat invechea biserica de acolo, supt o piatra cu inscriptie latinacare ni s'a pastrat 8. In Corona" sant acum cives", ce-tateni", avand In frunte ca villieus, un represintant admi-nistrativ al Coroanei, creaioare proprielarci a naidui oras;hisericile, ca caracter de manastire, de la Sf. Petru si de/a Sf. Pavel, fundatii teutonice, cu priori, Ii sunt supuse;ele fac parte din cetate, sunt in Corona". Mai este i o bi-seria a Stantului lacob, ca si in Campulung. Juzii cetatiierau vechi, de vreme ce bunicul cuiva din 1360 asea aceastasarcina 4 . Brasov" pare stt insemne de acum innaintejudetul, fiind echivalent ca Tara Barsei se zice Heltven(Heldsdorf, Halchiu), In Brasov", atunci cand satul seafla la o apreciabila departare j, i i se zice apei Barseiraul Brasovului" 2. Dar inca de pe la 1344 Brasovul e ce-tate", deci corespunzafiár cetatii Coronei: facand el insusiacea descitlecare", acea calatorie de supraveghere i jude-cata pe care o indeplinia de obiceiu Voevodul Ardealului,regele Ludovic constata faptul la anu/ 1344, cand puse lacale de sigur si legaturile cu Tara-Románeasca a. conte,peste tot comita.tul Brasovului, sau un vice-comite, si un

' Zimmermann-Werner, 1. c., I, p 982.lorgs, Studii $i documente, 1-II, p. 273, no. 1: v. Laurencius comes

de Campolongo".Zimmermann-Werner. 1. c., II, p. 753. Cf. sl no. 671.!bid., p. Id, CO. 597.

5 tbid., no. 75s.lbid., p. 18, no. 600.

41

eastelan gatean acolo dupg ce, din porunca aceluiasi rege,se facuserg intgriturile de nevoie; el inlocuia pe villicus",pe vechilul regal de pe vremuri 11, al carui titlu se adAugiaune ori la al sgu i avea intamplgtor putere i asupra Secui-for 2. La 1353, Ludovic, tiind seamg de faptulfoarte ipate-tic ca Brasovenii, Sasii din Brasov", ar fi avut vechi;tete regale pe care le-ar fi pierdut, intareste privilegii ora-eenesti ce dovedesc care era situatia realg a lor: tributul a-nual, cules printr'un trimes anume al Coroanei, e numai de.150 de nulrei de argint sibiiene; au datoria de a servi gratuitIn oastea lui daca s'ar lupta, personal in partile orientale,ar pentru lupte, tot personale, in pgrtile apusene vor danumai 50 de ostasi cu sulite 8.

Un oras recent, abia recunoscut cu ace,st caracter, supussi judelui regal, comitelui Coroanei, privit mai mult ca pro-prietate a aceleiasi Coroane, care-1 asezase pe base mulasupt dinastia angeving, ce inlocuise de curand pe Arpa-dieni, nu putea sa aibg mari mijloace de comert. Dar td-tusi el nu se multamia a vinde locurilor romanoU maiapropiate, ducandu-li posta,v, fierarii, confectiuni, lucruriin sfarsit asupra naturii cgrora ne.vom lgmuri imediat, ciinainta cu activitatea sa negustoreascg :3i pana la Minare,pang la vadurile Dungrii. Probabil irisa mai mult ca s'Ae.umpere : lana la, targul de Floci, pesti la gura,Siretiului, laBraila, decat ca sA vandg.

Mai departe decat aceste locuri Brasovenii cadeau in alteilomenii, bine -pgzite, asupra cgrora regele lor n'avea nicioputere i nicio inrgurire. Dincolo de Braila, pe malul dreptal Dungrii. intre Isaccea i Tulcea de azi, era ceta,tea Vi-

' !bid., p. 188, no. 780. Se vorbeste In acest act din 1361 de templaimpaatum, cind se ieau de la decanat venituri pentru a se da caste-/elor din Orille ardeleneg ; cf. ibid., pu. 193 5, no. 787.

2 /bid p. 110, no. 693. Dar se pistreazä vechea distinclie plebanusde Knrona et decanus de Brassou".

!bid., pp. 94-t, no. 677.

42

cina de case se vorbeste de mai multe ori, mai ales in le-gatura cu episcopia. greceasca functionand alce, i pentruârile noastret care n'aveau Inca o organisatie ierarhica;

apartinea la inceput Bulgarilor, dar; 'de cand cetatile de laMarea Neagra, Cavara, Kaltiakra, Varna, ajunsesera a firesedinta unor condotieri usurpatorK a caror expansiunetindea catre Sud : Balica, Dobrotici, e foarte probabil sivom reveni indataca Vicina, cu tot ae,est mal dunaretan, fuecupata de Tatari, pana ce se indrepta dup. Tara-Romaneasa, indata ce aceasta ajunse stpânä pe cellalt mal al Du -Warn Am putea face aceiasi ipotesa pentrntomo, din insula gurii cu acela$ nume,' unde slim bine ea la1360 veniau negustori genove,si ca i negustori venetientpentru a .cauta, grâu, ceia ce facean, de alminterea, si inálte parti chiar", din vecinatate2.

De alminterea, in afara de participarea, Inca modesta, aBrasovenilorsi, dintre toti orrtsenii sas-i ai Ardealului, nuinai a Brasovaillorla comertul Dunarii intre cele douapuncte ariitate mai sus, aceste regiuni capatasera o insem-nata.te deosebitä, tocmai din punctul de Vedere al exportulu)de grata. Peninsula balcanica era Inca de la izbucnirea, prin1320, a luptei dintre ceidoi Andronici din Constantinopol,ce! Batran i ce! Tanar, intr'o vosnica framantare, la careparticipau, pradand i impiedecAnd une-Ori cu totulnu numai mercenari sarbi i bulgari, da i Turci din AsiaMica, mai ales de la Smirna, la inceput, dar apoi si de la

cari veniau cu corabii si ale caror ra-taciri faceau Marea foarte nesigura pentru cine nu era aliatul lor prin tratat. Pe de alit'', parte, tocmai pe vrcanea ciu-mei, celei mari, Gianibec-Han, capetenia Tatarilor de dea-supra Crimoii, deschise un aprig rrtzboiu .impotriva oaspe-

CA nu era la MAcin, cu care, ca derkrafie a numelui, n'are niciolegAturA, o aratA l infAfiprea acestor regiuni in portulane; ChiliaCetatea-Albd, p. 47 nota 5. Cf. acum Gh. BrAlianu, in Bulletin de lasection historique de l'Académie Roumaine", 1924 §i N. GrAmadA, inCodrul Cozminului" din CernAufi.

2 Ibid., p. 49, dupl Thomas. Diplomatarium veneto-levantinum, p 57urm., no. 30.

43

tilor" sgi din Caffa genovesg, care fu asediatg. cuy stäruinlamai mult timp, la 1343 si 1346 j. Venetia, caro avea incamult Ina:into de 1330 leggturi cu Tama, cetatea Donulue(Tanais), de rang& gura acestui rau, pe locul mai vechii co-

.lonii milesiene de.sigur, se creiu anienintata si ea de aceastaofensiva recuperatoare a indigeniler 2. Se ajunse deci la oaliantg :intro cele. doug Republic! care luaserg, in MareaNea.grg. mostenirea Irechilor Greci, in aceleasi conditii co-merciale de schimb, intre menedg. i lueruri de lux, din par-tea lor, i grau, mai ales grau 'si matérii prime, din partencelorlalti ; ea fu incheiata la 22 Iulie 1345 si opria comer-tul cu aceasta Gazarie", in numele- cAreia se pgstra acolaal Cazarilor de odinioara 3.

Pang ce stapanirea lui Dobrotici, inrudit, prin mgritisulfiicei lui dupg printul bizantin Mihail, cu Casa domnitoarea Paleologilor i amestecat apoi tot prin: aceasta cgsatorieIn rosturile impgrAtesti al Trapezuntului, ajunso, Main-tand pana la Chilia, a concentra supt aceiasi mina.* o mareparte din debuseurile de grane ale Mgrii Negre3, locuriledungrene corospunzatoare cu teritoriile locuite de Romani cal-patara o deosebitä insemnatate economicg. Nu e dovedit do-cumentar ca Genovesii si Venetienii s'ar fi coborit dola Chi-lia in jos, pang la Vicina, la Braila, dar e sigur eA Braila siVicina n'ar fi avut o insemnatate asa de mare, capatatà asade rapede, daca porturile Mgrii Negre ar fi fost pe la ju-matatea veacului al XIV-lea statornic i sigur deschisedacg, apoi, asupra Caffei i Tanoi s'ar fi revarsat in chipliber prisosul de grane al stepei rusesti.

Dar tocmai aceasta mare insemngtate a litoralului du-ngrean, in partea dobrogoana, trebuia sA indemne pe Dom-nii mun.teni a pune stgpanire po danstil, cat mai iute i cu

lorga, Notes et extralts, I, pp. 4-5 ; IV, cap. I.Cf. Heyd, Histoire du commerce du Levant au moyen-dge, trad. Furey-

Raynaud, II, p. 182.lzvoarele In Chilia i Cetatea-Albd, p. 49 nota 1.V. studIul nostru Venetia In Marea Neagrd, in ,Analele Academiet

RomIntr pe 1914, I.

44

once pret. In imprejurgri necunoscute, ei ocupg acel Tinntal Secuienilor, al Teleajenului, care era in legAturg cu pa-sul Bratocea ca Tabla Butii'si cu v.echiul Kreuzburg buzo-ian de la Milani, si pe undo se Jaceala,4358 inclt, tot co-mertul ardelean cu aceste parti tran,salpine ale noastre. SAse tie samg si de aceia a un privilegiu al Voevodului arde-lean pentru cetAtenii ?i oaspetii domnului regelui nostru dinCluj" (Kluswar) 2 pomeneste si clrumul.spre villa Buza",poate satul Buzgului" in regiunea de la hotarul de azi alArdealului. Inca de la 1359 ba chiar inainte de aceasta,cAci se spune a, se rgspundea de cgtre Patriarhia din Con-stantinopol la cereri repetate Alexandru-Voda, al Tgrii-Române*ti capata de la Seaunul ecumenic un administratoral Bisericii sale in persoana Mitropolitului din Vicina. Ia-chint, vecin cu dásnsul", c,eia ce insamng stapanirea ro-rugneascg asupra Dungrii inferioare, pe unde se desfa,cgurile, dad. nu precum vom vedea la Chilia (Licos-tomo) insgsi.

In timpul and principatul se intindea in aceastg direc-tie, el inainta tg in altele. N'avem niciun singur act dincare sg se poatg vedea o stApAnire asupra regiunilor väl-cene unde odatg regii unguri avuserä Lovistea, tara Lo-vistii (a vängtorii"), längg Olt, dänd-o ca rgsplatg comi-tilor" sgsesti, ori in regiunile Gorjului, unde se intorseseBgrbat, fratele lui Litovoiu, dupg" rascurapgrarea lui. Dar,(le vreme ce incg de la 1330 fuseseTA lupte intre Roma.ni siUnguri si pentru cetatat Severinului, trebuie sit admitemcIt se gasise, mgcar prin ses, unde insg orasele lipsiau cutotul, afara, de centrul de pescgrie al Ramnicului, asezatceva mai sus, o legt.turg Cu ac,e.st mal dungrean, de mareinsemngtate politicg macar. Serbia, care se intArise suptStefan Dusan, nu oferia Ungurilor un drum usor, sigur silipsit de taxe, asa incttt datina trecerii pe la Belgrad si Niscgtre Adrianopol se va fi pgrasit poate in folosul acestuivad. Dinastia bulggreascg a Terterizilor daduse insemng-

I Zimmermann-Werner-41511er, I, c., II, p. 191, no. 785. Dar e ql oBuxa In comitatul Solnoc-Dobaca.

45

tate Vidinului, intrebuintat i ca resedintg in veacul alXIV-lea, asa incit i vechiul vad avea insemnatate pe a-ceastg, veerne ; si pentru valoarea, leaturilor de negot, in-cera', Ludovic s fea, din acea.strt ceta,te, cuceriti in 1365,capitala unui nou Banat, intinzándu-se pe amandoug, ma-lurile Dunárii.2. Cala,fatul nostru, satul Calafatului (grec.(Kalafatis, dar pare a fi un nume de persoaná) e pomenitineg, de pe la 1400. Celeiul de la 1240 nu mai intrá in soco-tealá acum. Dar S'atina lângg, Olt era vam5, munteang sivamá nouá, inaainte de 1370 2, cela, ce ar putea sá insemne :ori vaina catre portile oltene, încä nesupuse, ori vama atreNicopol, pe amista vreme inci, bulgaresc, cu oarecare drep-turi teritoriale poate t3i pe malul

De vre-o interventie comercial sibiiand pe acest dramn'avem nicio dovadg, : e nu numai lipsa de privilegii peste!lotero pentru oras, dar valoarea lui economicâ nu aparenici in documeutele ardelene pana la 1360. In schimb, ridi-carea iute a Bra.sovului e evidentá : in 1364, cánd era pacedep/ina ca tara lui Alexa,ndru-Vodá, de care aueisein Apusul lui depártat, predicatorul de cruciatá Philippede Mézières 2, se acordit de rege, dupil cerere, dreptul dea se tinea unt bálciu, un iarmaroc anual la 1-iu Novembre(Jalo-m(11.kt insetunnii, nu miei adunrtri comerciale cu ca-ract,er de tirg shtilmanal, ea nedeile s'ave de Duminec5., cia,stfel de fora annua"). Era o inovatie, cáci se iea un. mode/de aiurea, din Buda. Apelul regal e fitcut cIttre negustoriidin tara, dar e netágbiduit ca se tintia inainte de toate cli-ratela de peste kota,re l'Ará a pomeni inca de rosturile decomert ale teritoriului care, pe acest timp, dupà trecereadin Marainurás a Voevodului Bogdan si injocuirea de catredinsui, prin lupa, a vechii provincii unguresti de Muga

V. Jerga, Lupia pentru stdpinirea Vidinului, in Coovorbiri Merare'pe 1900.

Hurmuzaki, XV, pp. 1-2, no. u.Jerga, Acte # fragmente, I, p. I, no. 1.

4 Dmmermann-Werner, II, pp. 212-3, no. 809.

46

Baia printr`o formatiune politica independenai; se. chernatara Moldovei", vom observa c inca. din 1353 se drtdusedrept de iarmaroc, dupa acelasi model, pe cinsprezece zile,incepand de la 24 August, Bistrifei, din unghiul nord-vestical Ardealulai, inconjuratk de Romani supusi 13i. de Romaniliberil. De sigur c i la *Brasov nici nobilii, nici agentii re-gali n'aveau vole sit se amestece in lacrurile iarmarocului,supuse numai randuielii i judecatii. magistratilor orase-nesti. Totusi Brasovenilor normele de la Buda nu li NM'trimise prin Bistrita, ci direct din orasul de obarsie 2.

Aproape in acelasi timp se constatit legàturi directe aleSibienilor si ale tuturor cetlitenilor prtil ardelene" cuViena austriaca, unde veniau carele cu postavuri din Boe-mia .si Silesia, probabil c.si din Colonja i Flandra ; .loeui-torii din Buda, cari avenu i ei postavurile lor, inceara sa-iopreasca, impotriva ingadttintii regale, care fu inoita lainceputul anului 13653. lar, irx Itmie 1367, Sibienii in spe-cial Bunt llisati a merge, nu numai la -Viena, dar si la Praga,la Zara si la Venetia, ca i negustorii din alte parti ale rega-fului, i inch' odata se declara di vechiul drept de oprire(Stapelrecht) al locuitorilor din Buda va inceta in aceastIp riyinta

in acest moment, c5.nd legâturi asa de vaste erau stabi-litc, ciind balciul de la Brasov contribuise de mai multi ani

a.trage si pe ai nostri in miscarea comercial care, (Mpgce transformase marile sate de la Su,dul Ardealului in orase,le inalta la rangul de factori ai comertuluim,ondial, Brasove-nii cer i ca,pata la 20 Ianuar 1368, prin solia unui curteanregal Dimitrie Lepes, de la Vlad, Vladislay ,sauD mm al Tarii-Roma'nesti Oa, la Brgila si la Severin, drep-

Ibid., pp. 97-8, no. 679.Ibid., p. 219, no. 817. Cf. §1 Ibid., pp. 219-20, no. 818; pp. 222-3,

no. 823.Ibid., p. 223, no. 824.

4 Ibid., pp. 07-8, no. 899.

47

tul de a face dupti voie comen t in tot euprinsul Tinuturilorsale, vechi

Ca Domn muntean din mila lui Diunnezeu si a Maies-atii Sale Begelui" i ca Ban de Severin", el face si intrt-roste pace cu vecinii i anietenii-prea-iubiti" din cetatea9fiseaseI de la hotar. Acensta presupune leaturi rele inultimele timpuri, si ele vor fi venit din presenta la Bran,la Satu-Lung, la Cernat, la Castian pS,flä: la Tohani-aunor oameni infeudati de rege cu aceste posesiuni cari,prin munele lor de contele Stanislav" ori nobilul de Drag",ar prea c sunt reiste Romani, niste pribegi sau pretendentiincomozi 2 De si se vorbeste despre avute de Brk--soveni din vechi (ab antiquis) in Tara-Roingneasa", nuputem sä, ne incredem in aceast5, motivare a conc,esillorcute in acest moment : din vechi" nu era nici principatul

nici activitatea comercialg a ,13rasoveni1or nu era dinvechi" ; dad. ar fi existat ceva scris, nu s'ar fi lipsit a searninti de acest punct de plecare, cum se va face, ingii ulterioare, pentru chiar actul acesta al lui Ylaku. Si de.sigur c. niciodatit inainte de acest moment, and regele des-

Brasovenilor Orientul, fiindc.. deschidea Sibiieniler.rivali Oceidentul, ei nu trecuserg prin aceste prfi transal-pine" spre tgri streine" (regata estera). Nici pe 'LTA caleaBrrillei, numied acuma, nu fuseserii, alte ai de comert in.prineipat, cum se spune aici, si Ind Dun'area nu putea fiprhità ping, pe la 1370 ca granita de Miazitzi a Trtrii-Ro--tulinesti. Vama Slatinei e iertatg poate fiinda era inlocuitaprin vamd Dungrii in urnut intinderii hotarului. Se vedelärnurit tendinta Domnului de a xidica BrAila in dauna al-tor vaduri ; numai pe acest drum marfurile straine sunt....cuiite de darea intrarii, raniiinfind a fi supuse plAtii flu-vial la intoarcere acelea care se vor aduce din piirtile fast',ritone.

In ce privqte sistemul de vamg,, el cuprinde doug.ele-

1 Hurmuzaki, XV, pp. 1-2, no. u.2 Zimmermann-Werner-Mfiller, /. c., II, pp. 242-3, no. 850; p. 79,

no. 884.

48

mente : vechiul si dreptul tributum (dajde)" pentru mar-furile ce nu se vor exporta : el se plgta5te la Ctimpulungsau in apropiere" (iyez). S'ar pgrea cg slim ce inseamnilaceastit aproximatie : pe valea Dgmbovitei, la 1ntrarea chiarin principat, era Ruffa arbor, copacul rosu", Rucitrul nos-jtru. unde aplirea.0 mai titrziu vamesii de Campulung. Darpe atund, dupg cum se vede dinteun act eeva mai tgrziu(1377), la Ruffa Arbor" se lua tributul" regelui, decilncul era pe teritoriul acestuial. Apoi tricesima", plata a30%, care e de origine brasoveneascg : li se aplica deci Bra.sovenilor sistemul pe care ei îni i il aplican strAinilor. Re-présaliile oprirea mgrfurilor unuia pentru datoriile al-tuia, o adevgratg plagg, dar o inexorabilg necesitate in a,,este timpuri de nesigurantg, era opritg.

Aceastg mgsurg trebuia complectatg. De la Braila no-gustorii Brasovulbi trebuiau sA tread. mat departe prinapc care nu mai erau ale Domnului muntean. Era limavechiul Tinut tedeiresc, care, in ce priveste Cetatea-Albg.aura piing pe la 1330, (land Tatarii schingiuirg aici pt%

Sfiintul loan ce! Nou, negustor din Trapezunt 2, din ordinulcapeteniei din cet.ate, a iparhului", spwle legenda, intre-buintind un cuvgnt greco-slav. De sigur c41. e vorba tot deun iparh" asgmangtor, la gurile Dungrii sau chiar in Ce-tatea.-Allag, pling de Evrei si de negustori italieni, Genovesieniti de peste Mare t, cind, tot in 1368, anul privilegiuhn

muntean, la 22 Iunie, regele Ludovic, dupg cererea anumea Brasovenilor, inggduie ca negustorii domnului Deme-trius, princeps Tartarorum" (Dimitrie, principe al Tata-rilor"), stt nu-i mai platea.scg lui tricesima obisnuittt, asa

voi in pAmintul (terre)_acelniasi domn Dimitrie sitputeti trece sigur i liber, fgra plata tricesimei, cu lucrurile

mgrfurile voastre"2.

4 Hurmuzaki, p. 243, no. cLxxxix,2 Chilla Cetatea-Alba, p. 36 si urm.3 Aceia.gi legend& analisatA L c.

Zimmermann-Werner-Willer, 11, p. 315, no. 917.

49

Nu e aici locul sa se staruie mai mult.cu privire la acestprint tataresc. S'ar putea 4 crede Ca, pe un timp and. Ludo-vic nu recunostea Inca neatarnarea provinciei sale moldo-renesti", pe care se straduia, prin trimeteri repetite detrupe, s'o recucereasca, acesti Tatari, al caror Domn"poartit un nume crestin, n'ar fi decat numai locuitori ro-mani din Tara-de-jos, cuprinsi apoi i i in Moldova depli-na. Din listele calor d'intaiu robi tatari in aceasta Moldovastim de altfel, di multi din ei erau crestini. Dar, gandindu-nela prigonirea, Cu treizeci, patruzeci de ani innainte, a Sfan-tului Ioan de catre paganii din Cetatea-Alba, am crede maicurand ca scriitorul acestui privilegiu a reprodus prin De-metrius numele tätaresc, asa de obisnuit, mai ales la stapa-nitori, de Timur

Inca' in cursul anului urmator, alte acte regale ne aratacare era circulatia comerciala brasoveana, FA ardeleana ingenera, care se intindea i asupra noastra. Pe la Brasov, ur-mand aceleiasi neVoi care concentrase mai mult pe Dunareamunteana schimbul de produse intre Apus i R'äsarit caciBizantul abia se linistise supt Ioan Paleologul, impacat a-cum si cu Cantacuzinul, rivalul sau, i cu Bulgarii i cuTurcii, impotriva carora trebui sit vie ca sa-1 ajute ruda dinSavoia, se gramadiau sa treaca negustori din 01.0 aleregatului, dar si Germani (Teotonici"), Poloni de sigurmai mult din Silezia si altii" (adica CPhii, i ei fabri-canti de postav). Brasovenii se ternura sit nu fie intrecuti,umecati de acestialalti, cu toate ca nu aveau privilegii decomert si platiau vami mai grele. Ei cerura i capatara.dreptul de oprire, cantarire i vanzare catre ei, dupti obice-iul de la Buda, a tuturor acestor marfuri 2. In acest timp.la Sihilu sosiau iarasi carele din Boemia, rar negustorii deaici mergeau pana la Zara Dalmatia fusese recuceritaLudovic pentru a lua marfuri venetiene ì, pe Dunare,

L In Schiltberger (Reisen, ed. Langmantel, Tiibingen 1885) numeleDimitrie se zi,e

Ibid., p. 336, no. 937.4

50

pfinä la Viena, peittru postavurile Apusului j. Legátura cuZara exista a in ce priveste Brasovul, si regele se bucuracá, vin astfel din belsug si cu carele brasovenesti márfurimaritime" 2, evident din; Venetia si Ancona.

Sä filt iliteillt cd inca din 1370 Ludovic regele Ungariei a-vea, printio mostenire care privia pe mamá-sa Elisabeta,inc5., in viatá, $i regatul Poloniei e'i di, dad cele douá täri secármuiau fiecare dupá datina ei in Polonia Elisabetafiind de fapt regina totusi o viafil comuna- supt raportulgeneral politic §i economic devenise cu putint& De aceiaSibienii si, neapárat, si Brasovenii trec indatá dupá aceastaIn provinciile polone vecine, si in acea Galifie care, prin sfei-reimarea stdpetnirii ruso-litvane, de ra'posatul rege Casimir,tusese reunitit cu Statele acestukt. Aceasta o fac si negustoriiUngariei Superioare, din Casovia, din Leutschau si, pe dealtá, parte, negustorii din noua cetate galifiana, colonisatácu Germani si impodobitä cu privilegii de insusi Casimir,Cracovia. Ei trec deci in Ungaria, acelasi regim de van:tiflind stabilit inteo tarä si in alta pentru supusii din cea-laltá lature ai aceleiasi Coroane 3.

Am putea sti si in special ce márfuri se duceau prin Bra-sov spre noi si se aduceau de la noi in cetate. La 1370 evorba de miisurile pentru ceard si postav4, ei stim ea," in1373 Sibienii a in 1374 Brasovenii desfáceau pAná departeceard topitc15. Vänzarea de pid era insá opritá6. Sträiniidin Ritsärit deci in randul intäiu Grecii se grábiau säaducá si ei mitrfuri de peste Mare, piper, ?ofran li alte fe-Inri de specii" (mirodenii, bticä'nii) : trecerea lor indarat 7

1 !bid., pp. 337-9, no. 939; p. 401, no. 1001 *i urm.2 'bid., pp. 354-5, no. 954. Si pentru Sibiu, ibid., pp. 361-2, no. 961.3 Ibid., pp. 369-70, no. 972.4 Ibid., p. 349. no. 948.5. !bid., pp. 402-3, no. 1003; pp, 416-7, no. 1022.

Ibid., p. 451./ Acesta mi se pare sensul actului de la 1382, din Hunnuzaki, XV,

pp, 2-3; cf. pp. 3-4, no, tv, §i p. 3, nota 1. Cum s'ar fi adus altfel speciiIn Ardeal pentru a le trece la noi, de unde tocmai se exportau asemeneainfrfuri ?

51

Tara-Romaneasca i vanzarea in parte, Cu maruntisul,-fu oprita formal, dupa plangerea oraSenilor din Sibiiu, la1382; se pare insa c, Brasovenii o ingaduiau, macar pen-tru aceia cari veniau pe la dansil ca s eludeze m'asura demal sus aveau grij ca negustorii de targuri"(ntercatores forenses) nu numai sa nu vanda.' in orasul t3i. peteritoriul lor, dar nici macar in tiairtile de dincolo deInunte"

Casovienii, carora li se acordase la inceput scutirea deaceastrt oprire, furrt indatorifi apoi a nu cerceta decat pie-tele Clujului, Bistritei, Ralgradului, Aiudului, Turdei si Si-biiului nu si a Brasovului deci, putand, in afarà" de a--ceasta, sà vanda numai la iarmaroacele anuale, iar nu si la-bcileteri ori sfintiri de biserici" (aceasta e sensul de la ince-vut al cuvantului unguresc buesu), i niei inttr'un chip A' setot poarte prin targurile i satele (fora et villas) Secuilornostri" S.

'Acest negot asa de bine indrumat, s'ar fi desvoltat mai'normal si mai iute daca imprejurari politice nu i-ar fi stattn cale, imputinandu-1, primejduindu-1 i apoi distrugan-du-1 pe incetul. Trebuia intaiu pentru siguranta i innata-tarea lui ca legaturile regelui cu Voevodul Transalpin",caruia Ii daduse feuda Fagarasului, cu atátea sate ronfä-nesti din tara Oltului, pentru a-1 avea cric:atad in mana, sapastreze atitudinea sa credincioasa: ceia ce era cu nepu--tinta, data' fi_ind rapedea lui crestere i imputernicire. Incadin 1368 el ocupa Vidinul, primit calduros de o populatie or-iodoxa, care avuse pana la 1365 ca doamna pe insasi soraNi, Tarifa a Bulgariei apusene. trrma de aici ritzboiu, si

L. c.2 Zimmermann-Wemer-Miiller, 1. c, p. 590. no. 1190 Cf. ibid., pp. 612-3,

no. 1216. Ei aveau nelntelegeri, p5nd pe la 1400, Cu castelanul de Lo--trioara (Lotorvár). Ultimul castelan, Mihail Lengyel (Polonul), epomenit la 1406 cu fiul tovarAplui su Anton ; ibid., 111, pp. 415-6,vto. 1579.

lbid. pp. 491-2, no. 1095.

-lupta cea mare cu Voevodul ardolean se dadu pe cursul Ia-lomitei si la cetatea Dambovitei" La4sfarsitul anului 1369.Vlaicu se impacase, si el admitea jurisdictia episcopuluidelean asupra plebanilor si rectorilor" bisericilor sale calo--/ice, muntene i fagaräsene 2. Dup. 1327 insa el scapa dinnou de supt jugul si din mila regelui" a, care incl. din 1370-intatise prin cetatea Landskrone granita din prtrtile Oltului4si era a faca in curand din stanca Branului, a Terciului(Törcsvar, Lapis Tydrici), la pasul Brasovenilor, cari i furapusi la contributie pentru aceasta, o noua i puternica cetate,de hot,ar. Oprirea, exportului sdrii muntene prin Brasov la.1373, asezandu-se aici un dregator anume pentru a-i supra-veghia venirea 5, nu putea sà. fie o dovada de prietenie fatade Voevod. Se ajunse la lupte formale, la recuperarea cu ar-mele a Severinului 6, probabil inca din 1374-7. La 1377,.negotul era de sigur oprit : ràsplatind pe Brasoveni pentrulucrul devotat i obositor la cetatea Branului 7, regele faga-dula sa le mute vama de la Ruffa Arbor" la aceasta, ce-tate noua", daccl ar supune Tara-Romineased : deocamdatainsa, ei vor plati in Brasov chiar S. Ceia ce nu inseamnä alt-ceva cleat cà. Branul ca i Rucarul erau ocupate de oamenii,Voevodului vecin, pe care cred sa fi fost inca Vlaicu.

Sfarsitul Domniei acestuia inseamna intinderea Turcilor

lorga, Istoria armatei I, p 88 si urm.Editia ultima, in Zimmermann-Werner-Mtiller, I. c., II, p, 334, no. 924

3 Ibid., p. 386.4 Ibid. pp. 358-60, no. 959.5 Hurmuzaki, I 2, p. 213, no. CL1X. Cf. si expeditia pomenitA In no.

urmator si p. 222, no. cLxx. Cf. Lupta pentru stäpanirea Vidinului1. c., 0 1. Minea, Din trecutul släpânirii romanefti asupra Ardealului..-.Bucuresti 1912, p. 12.

Iorga, Studii $i documente. XII, pp. 275-6. no. I.Situatia orasului era asa de Infloritoare, !neat dupa 1382 Incepu sa

se lucreze la sumptuoasa biserica a Maicei Domnului (Zimmermann-Werner-Miiller, 1. c., 11, p. 599, no. 1201). lar la Sibiu ze facea SpitalutiSf. Dub, Cu vitralii colorate, datorite lui Nicolae pictor vitricus"; ibid.,p 604, no. 1207.

Hurmuzaki, J', pp. 242-3, no. CLXXX/X.

53

ciirora Vlaicu li-a luat o clipa stapAnirea, foarte important&.supt raportul comercial, a Nicopolei de la gura Oltuluideci si a Nicopoli-Mici", din fata vechii cetati, pe ca.re maitarziu o va ataca regale Sigismund al Ungariei, impotrivaTurcilor, la 1394. Si aceasta innaintare otomana, care tre-.buia sà asigure pe urma o noul pace romana". strict ga-rantata i prielnica negotului, nu daduse Inca toate roadele-ei, ci urmau strasnicele framantAri (1371, lupta Lie la Cir-men1387 cea de la Plocinic, 1389 cea de la Cosovo), in carese pierdu neatarnarea cresting. a Statelor balcanice. Adria-mopolul, Capitala emirului, era deocamdata numai un punctde plecare pentru necontenite expeditii noua. S adaugimluptele pe care Genovesii, asezati, in sfarsit, pe ruinele Ta-iarilor, la Chilia-Licostomo. unde-si aveau acum consulul si-casierii, massao, le duceau irnpotriva lui Dobrotici, apoi 4iimpotriva lui Ivanco, fiul acestuia. Iar, mai jos, spre stritm-tori, daca fusese un timp liniste, acuma lupta dintre Vene-tia si Genova pentru in.sula Tenedos i supravegherea Cons--tantinopolei, de forma., dar, in fond, pentru dominatia asu--pra ,.schelelor de grau" (caricatoria frumenti) din MareaNeagra, aruncara si aici nesiguranta, provocand tulburari-dinastice, prin inchiderea Marii Negre", in Bizant chiar.Dupa incheierea pacii de la Turin (1382), Geneva biruitoarelam ce-i statu prin putinta, magulind, ca i Venetia, de alt-fel, i putarea In crestere a lui Murad I-iu, ca sà impiedicepe rivala sa italiana de a se aprovisiona cu grAu, dar si cusclavi. din partile Marii Negre, din stapanirile domnuluiDobrdtici". Conform cu tratatul chiar, corabiile venetienen'aveau voie, timp de doi ani, sa fa'sbata la Tana, dar se in--cercau alte legaturi cu domnii tataresti de pe coasta deNord a Marii Negre. La 1383 colonii genovesi din Pera o-vriau chiar, cu sainavolnicie, once intrare a Venetienilor,prin Bosfor

In sfarsit, moartea, la 1382, a lui Ludovic-cel-Mare, care'Asa numai doua fete, ai caror soti intrara in luptii pentru

I Jerga, Venetia la Marea Neagra, I, In Analele Academiei RomAnea'ye 1'914.

54

mosienirea intreagli, rupse unitatea politicii de la NordulDunarii, inlocuind-o cu acea indelungatrt i aprig. dusmil-nie dintre Ungaria lui Sigismund de Luxemburg si Polonialui Vladislav Jagello.

In aceste imprejurgri, de impiedicare din mai multe piirtia comertului in pg.rtile r'äsrtritene. isi incepu Domnia, dupgcei citiva ani fruit vre-o insemniitate ai fratelui Dan, Mir-aea-Vodrt, cgruia i s'a zis pe urmrt, spre a-1 deoRbiifircea Ciohhnul, Mircea-cel-Batran, adicg, : cl Vechiu.

N'avem nicio dovad'iicä inck de la inceputul)unei Domniifoarte nesigure el ar fi innoit privilegiile Brasovenilor.Ardeal chiar, nu era liniste deplin in greutrttile schimb6ritde regim, i numai in 1390 regele Sigismund lua masurtpentru ca Sibiienii s5. se bucure de vechile lor drepturi, in-calcate intrlo privint5, de Casovieni i in alta de Brasoventchiar

In acest an Mircea, care ci1.15.tori pentru aceasta pima laLublin, era aliatul lui Vladislav din Polonia, rivalul lui Si-gismund 2. Domnul mantean, inrudit cu Paleologii prin ma-ma-sa, mostenise pân atund. el, f3i. nu Ivanco fiul lutDobrotici, care nu poartti niciodatil titlul pArintelui salt,provincia i despotatul lui Dobrotici, ramfinand s. inlAtureca puterea pe acest Ivanco, care incheia la 1387 un tratat,cunoscut, cu Genovesii, pentru libertatea comertului. Purtain tratatul cu regele polon titlul de despot al trtrilor lui Do-brotiei j domn (dominus) al Silistrei". Dar relatiile rele cuUngaria impiedecau reluarea negotului brasovean de odi-nioarä..

Primejdia turceasca, izgonirea lui Mircea de Vlad-Voda,ocrotitul lui Baiezid Fulgerul, dupti lupta de la Bovine, in.1394, schimb5. ins5, esential situatia. Pentru intAia °arä a-pgrea astfel la Brasov, poate nu cu totul ca fugar, dad va fipriStrat unele prtrti nordice ale principatului, un Domn al

Zimmermann-Werner-Mtiller, I. c., II, pp. 640-2, n-le 1243-44.' $1 ibid., pp. 64-43, no. 1245.

55

Tarii-Romanesti. Pe bash' de egalitata politica Mircea luche-ja in Mart 1395 tratatul de aparare comung contra pagäni-lor, de recuperare, pentru el si crestiniitate, a ,,Transal-pinei".

In ajunul incheierii acestui tratat Mircea fiind cu Si-gismwid. acolo la Brasov, se intariau de rege, la 18 Fe-bruar 1395, privilegiile Brasovenilor inlauntrul Ungariei,voia legaturilor cu Viena, dreptul de a opri marfurile in tre-cere cbAre principatul vecin. Inc. °data e vorba de ceard,despre ca,re se spune anume cà. .,vine mai ales din pärtilemuntene", arätändu-se ca. oräsenii au dreptul de a o topi,curati si vindei. Din preajma cetatii, de la Codlea, conaiteleSecuilor era oprit formal de a lua varna ori alt venit in o-rasul insusi de Rucar sau Bran nu se suflä nimic dela Brasovenii i chiar de la Sibiienii ce vin deci si acestidn urmci tot pe aceastä cale din Tara-Romaneasca 2.

Catastrofa cruciatilor condusi de regele Sigismund la Ni-copol, unde-i strivia Turcii lui Baiezid Fulgerul, Men pemulti Apuseni cari furá despoiati in Tara-Romanesackande fugisera cunoasca pentru intaiasi data aceste lo-curi. Intro dänsii vor fi fost i negustori. Slim ca pe aceastavreme Tarnova, unde se ispravise dominatia Tarului Sis-man si incepuse a Turcilor, era legata printr`o cale de co-mert cu Czwista", Schiltau al Germanilor, Nicopol, de undese putea merge in 1385 la Nicopolul Domnului muntean",la Rusii-de-Vede (Russenart"), cari erau deci un vechiuores, la Cetatea-Nou'a" (Neustadt), poate Slatina, la Arges(Nerxs), de unde se trecea la .,Langnowe"-Cámpulung, cuurma piciorului Sfântului Andrei" si apoi in Ardeal spreBrasov 4. Un calator de pe la 1350, care( jupta, si in oastearegelui Than contra paganilor (Prusienii) si mai Meuse o-data ..drumul pe Mare de la Constantinopol in Rusia, iea,

2 Hurmuzaki, XV, pp. 4-5, no. VI.Ibid., pp. 5-6, no. vi.Poyestirea, in Froissart.Acte t fragmente, ill, p. 1-Z

56

dual, un nou pelerinagiu la Locurile Sfinte, cala, din ace-lasi Constantinopol, prin Valahia", in Ungaria : e Fredericde Ktoisbach 1. Negustorii de la gurile Dunarii, de la Chi-lia, unde si la 1403 se pomeneste un fost consul, NicolaeFieschi, si un easier' veniau curent in Pm. Genovesilor,care avea aceiasi stapilni, si nu lipsiau nici stafete muntene,cu vesti, bune sau rele, despre intamplarile din Ungaria S.Colonisti din Pera veniau si. pe la noi, undo platiau, caLilian de Finario pe la 1392, in bani munteni, dupa siste-mul monetar al Bizantului, in perperi de Valachia", peaducatorii de stiri 4. Si alti Peroti se afla in trecere pentruinformatii, dar de sigur si pentru negot, si pe Una, dansii,de sigur, in aceiasi calitate, si Ragusani din Dubrovnicul ita-lo-slav de la Marea Adriaticii: ha unul din marea familiede Resti, Pascal, capata de la podestatul din Pera, ca unmai deprins dilator pe akti, o misiune la regele Ungariei .

Schiltberger, care cunoaste cele clout. Capitale ale Tarii-Ro-manesti : Arges (Agrisch") si Targoviste (Turkoisch"),vorbeste de cetatea (Stadt") Braila (Ueberey1"), care epe Dunare si au acolo deposit (Niderlegung") cocele (,,Ke-cken", it. cocche, corabii mai mici) si galerele, care aducmarfa din Paganatate. Trebuie sa ne multumim tnsa, cuatata in ce priveste legaturile cu Oriontul, care au fost, fi-reste, multe si insemnate. Ba chiar se pomeneste averea pecare o faceau in ac,este parti cutare Greci, 'Ana si cantareti.si muzicanti de profesie, cari contribuiau sa raspandeasca

I Suchenwirth, Werke, ed. Primisser, Viena 1827, p. 47. Cf. Röhricht,Deutsche Pilgerreisen nach dem Heiligen Lande, Innsbruck 190(1, pp.8S-9. Pentru un Nicolae Unguru14. pelerin la 1340, ibid., p. 91. $i du-cute Vratislav de Pomerania cAl6tori in 1393 la letusalim prin Polonia;1 Ungaria ; ibid,, p. 99. Ducele de Liegnitz se intoarce in 1404 prinPraga ; ibid., p. 101.

' Acte fi fragmente, I I. p 5, no. 2; p. 6, no. 1.

3 (bid., p. 3: notite din 39 .4 Ibid., p. 3 nota 4.3 Ibid., p. 4. no. I.6 Editia Langmantel, p. 52.

57

phrerea despre paradisul dunärean al Valahiei". Dacalingurile, paharele de metal se aduceau si din Ardeal, bra-iele de argint si alte obiecte de lux erau de fabricatie orlen-talhs,

Mircea-Vodh se apropia de sfarsitul Domniei lui, cand a-cordä la Campulung, in ziva de 6 August 1413 (forma latinh'are 25), privilegiul shu de vam5. pentru Brasoveni. Pentruca el sä fie inteles, trebuie sh amintim unele fapte.

Probabil a in Chilia se faca acum putin negot : orasulera in mana Domnului muntean. De aceia-si zice el domnal thrilor thtärästi", luate de la Dimitrie-Timur. Din-colo de Dunäre nu mai era niciun Stat bulgäresc: De multcetatile in care Ivanco fiul lui Dobrotici inghduise, prin tra,tatul pomenit mai sus, stabilirea de colonii genovese, pe-rote, se aflau in mainile Turclor. Mircea avea, pe lana Si.listra si pe Muga drumul la Marea cea mare s, o seam5,de cethti turce.sti" la Dunhre, apätate dup5, moart,ea luiBaiezid. in cursul luptelor pentru mostenirea lui, ca o feud5,din partea lui Musa, care cu sprijinul lui isi d'Atase moste-nirea impotriva lui Soliman. E sigur ch la 1403, ami faceun tratat cu regele Poloniei, el nu avea niciuna din pose-siunile transdanubiane insirate inca la 1309 4, in, urmaatacului din partea lui Baiezid, care-I pedepsise pentru par-ticiparea la cruciata de la Nicopol. In Novembre 1406, andSoliman era inch Sultan, Mircea are Silistra si chiar rhaluldrept dungrean, pe care-1 ocupase, in vremea tulburhrilor,de la Osmani. cat se purta inch' lupta dintre cei doi fii ai luiBaiezid, el nu anunth aceasth sthpanire, care-i fusese räpith'de acest Sultan in 1410, pentru a-1 pedepsi de ajutorul dat

I Elissen Analekten, D. 223. Cf. Chilla sl Cetatea-Albd, p. 35 §i nota 1.z Hasdeu. ArhiVa istoried, I, p. 19.

3 Chilla si Cetatea-41bd, n. 60 5i urm.; I. Minea , I. c., p. 171 nota ;Bogdai. Relatiile Tidrii-Roindnesti ca Brasovul Si ca Tara' UngureascdIn sec. XV si XVI, I, Bucure0i 1905, p. 3.

, Hasdeu. Archiva istoried, I. p. 97. Dar pomenirea finlui Mihall paresA arate cA e mal curAnd din 1409.

58

lui Musa, care se si refugiè la noi 1: Actele puse din gresealäla 1389 sunt deci posterioaret asezärii lui Musa, in 1410, $iciliar celor d'intiliu luni ale st'ä.pAnirii acestuia, ocupate! cuasediul Constantinopolei si cu luptele de ranga. Salonic, caresunt contemporane cu actul de fatrt. Dominatia Dunärii in-tregi tinu si pänä la 10 Iunie si chiar 6 Augugt 1413, cändMircea apare in titulatura sa ca domnind peste intreagatara Ungrovlahiei si peste pärtile de dincolo de munti stspre cele tätäresti f3i pestet amandoug. laturile Dunärii in-tregi pA315, la Marea cea mare si stäpänitor al cetätii DArstorului"1.

Acestui fapt, situaliet duneirene privilegiate a Domnututinunteln, i se datoreste deci, dupit o luna. perioadä de oprire din causa tulburarilor continuo in aceste pärti, cere-rea, de catre judee brasovean Valentin si doi din bitträni,cari capätasera pentru Brasov privilegii nouil de la Voevo-dul Ardealului si de la contele Secuilor, de a se innoi sidrepturile si datinele cele vechi) mai ales in ce priveste va-mile de amAndouii pärtile, adia Tara-Romiineascii si TaraThArsei" 3. acj e vorba acum de aceia si unul din alego-ciatori e de la IlAsnov de mdsuri care privesc pe 14 lo-cuitorii Tinutului bcirsean.

Brasovenii nu veniau insä de-a dreptul la Domn : printr`ocerere anterioarä, ei capittaseeä de la Voevodul tärii lor, la7 Septembre 1412, un privilegiu general, r eizimat pe vecheadatind, pe anume scrisori privilegiate, vechi si bätrâne,care cuprindeau drepturi, libertäti vrednice de laudä, demult obisnuite. tinute si intebuintate, cu aceste vechi si bit-triine privilegii ale lor, scutind anume o seamä de lucruri devamil". Aceste privilegii, datänd incä de la regina Elisabeta,a lui Ludovic-cel-Mare, si de la regina Maria, sotia lui Si-gismund, se ref eriau 0 la intrarea cu nutrid in Tara-Roma-

larga, Gesch. des osmanischen Retches, I, p. 348 li urm.2 Cf. I. Mlnea, I. C.

3 Hurmuzaki, XV, p. 8 §i urm., no. x; I. Bogdan, Relatiile ca Brafovul.p. 3 §I urm.

59

"teased' si .la aducerea acelarasi Indrturi din Tara-Ramd-neascd. O prescriptie care s'ar pilrea curioasa -cAci, evident.,.nu era s. se treacil postav de la Munteni i c,eara, pesti,a. la dansii. Dar ea îi anti, explicarea prin aceia a vechiulprivikgiu fusese acordat intr'un moment cand stapanitoriiArdealului aveau, sau isi atribuiau, calitate de a da ei scu-tirile si a sta,tornici vamile si in aceasta, Transalpina, incare recunosteau. totusi Voevodului lor anume drepturi fis-calel. Mircea nu facu decat sa accepte acest tarif.

Se pomeneste inca trecerea peste Dunare spre ,.regiunilemaritime" : cine merge acolo d 3% i nimic la intors, iarcine se intoarce de acolo, cu marfa. noua, plateste la vad3%. Astfel privilegiul special pnetru Braila e suprimat.

Dar partea cea mai intinsa, priveste marfurile care ramanIn Tara-Romane,a,scA, de si despre postav se spunepoate trece in aceleasi conditii i de la Braila incolo, orise aduc de aici. Intalu postavul apuse,a,n : vilariul" (ve-lours), catifeaua de kind de Ypres sau frantuzettsca", deLouvain, de Colonia, de Polonia sau Cehia, de fapt de Si-lesia, in bucati mari, intregi ori taiate". Numai bucatileintregi, vigurile, cum li se zicea mai tarziu, platesc, i anumela Rucar in ordinea de mai sus, 24 ducati" sau bare(:=un fertun, sau sfert de march', un florin sau 14 grosi)18 (=un perper), 12 si 6. La Dambovita (poate Dragosla-vele) se va plati numai pe jumatate vama. Postavul in bu-cati neintregi, cizmele i pàläriile, sepcile francesti" (n.0ciciuli) bale de fabrica fie sclseascci, brasoveand suntscutite de once taxa, ca i postavul prost, cenusiu", de su-mane', panza., i cea de in, traistele, cutitele, sabiile

I Zimmermann-Werner-Mtiller, II!, pp. 545-7, no. 1629. 0 confirmaregeneralA fusese acordatA Incl de la 1-iu Septembre; ibid., pp. 541-2,no. 1690. Se aminte§te privilegiul al pe p. 554.

3 Echivalenta acestor monede se poate constata prin aceia cl la tre-cAtorul pedestru Mircea zice un ducat, lar Voevodul ardelean $tibor:unum bang.

3 V. postav gunif (de la guna, gonna, rochie, hainA) i postav holeyIn dania de la 1424 a lui Dan al II-lea cltre Tismana (Hasdeu, Archiva'storied, 1, p. 19).

60

alte manufacturi", arcele i funiile, b1nile i cojoacele gatafacute, tot lucra ardelean pentra kirani Brasovenii vorfi cenit neaparat scutire in vederea marelui castig ce iesiapentru dansii de aici. Illedul sau mierea da de vas, 12 du-cati, vinul, 6, la Rucar. Prin Braila, Tarsor (Nopum Fo-rum), Targoviste i Dambovita" veniau care cu peste, trasede cal: pentru yam& Intaiu, se luau bani : 18 ducati de majala Braila deci un perper ; Stibor admisese doi laDambovita" de fiecare cal un singur duca,t ; dar si pentrumasa domneasca credem In fiecare din popasuri ateun peste, ha chiar la vama ardeleana Inca unul (cine treceapestii dincolo, dadea, dupa privilegiul ardelea,n, 15 duc,aticomitetului Secuilor, dar era scutit apoi de vama vanzarii Inpiata sau la balciu). Daca, pescarul trece pe la Rucar, drep-tul vamii e de 36 de ducati, numarul pestilor opriti de 7, darse pare cä nu se tnai cerea nicäiri mnoedei sau marfcl. LaDambovite treceau marfurile cu calul ; de ac,eia vama : 2ducali calul cu povara, care purta pieile i cojoacele 2, 1calul slobod, 1 calaretul, un ban (banus") trecatorul pedes-tru. Pe la Turciu (T6rcs), iinde se asezasera parcalabi deMircea i fiul sau Mihail, Stibor insusi recunoscandcetatea e in mini straine" i mutand vama la Brasov 3,se face insa marele transport : ceara, care da 12 ducati demaja, de Zentner (centenarium"), boj i vaci, vama : 3 du-cati, berbeci : 1, porci : 2, piei de cerb : 1 ducat, celelaltepiei fiind scutite tranza : 1; calul impovarat, fiindcaducea de obiceiu marfuri mai scumpe, 3 bani, calul slobod2, calaretul 2, pedestrul 1, pieile de fiara 3% ; calul cumpa-rat in tara, 6 ducati. Oprirea de represalii se pastreaza. Pi-perul, scortisoara sau cariofola, clous de girofle, nucusoara,sofranul, bumbacul, camelotul, tesatura de par de camila

Se vede aceastA echiv Ile* din comparatia cu privilegiul lui Stibor.I Sive sint lodices sive corium", In privilegiul lui Stibor; p. 546. V.

vI St Mete& Relailile comerclale ale Tdrii-Romane#1 ca Ardealul padfa veacul al XVIII-lea, Sighivoara 1921, p. 50 vi urm.

Zimmermann-Wernm- Miller. III, p. 554.

61

sau de par de eapra, pieile scumpe i alte mgrfuri ultra-marine 3% in perperi.

Privilegiul are de scop vgdit sa favorizeze vama Mambo-vitei ; a Branului fiind mai grea, se ineerca a se indepartade dansa transporturile obisnuite. Intalnim. pe Mircea une-ori, ea in 1399 (1409 ?)1, la Giurgiu,.al cgrui nume n'arenimic a face cu San-Giorgio, patronul Genovesilor, e,ari nuinnaintau pe Dungre nici pang la Braila i, in casul con-,trar, n'ar fi lipsit sg-si facä aici o colonie, pe care ar po-meni-o, intre altele i regístrele. pgstrate, ale Perei i Caffei,In cursul unei colaborgri la razboiul purtat contra Turcilorde flota cruciatg pe Dunare, Vlad-Voda, Dracul, fiul lui Mir-

aminti oaspetilor sai cheltuielile facute de pgrintele sgupentru innaltarea cetatii, argtand ca a platit in pietresare. Cu turnuri la cele patru colturí, cetatea era asezata ininsulg, i doug ziduri cu alte doug turnuri o uniau cu ma-1u12. Pang IN tgrmul muntean era apoi un pod statornic.Cu Giurgiul in puterea crestinilor, spunea Vlad, i femdlecu furcile lor ar fi in stare sa lea Grecia", posesiunile eu-ropene ale Sultanului 3. 0 linie noug de cornert ducea de laRucgr pang la Giurgiu i la Rusciucul din fatii, ca.re n'a-vea pe departe aceste intarituri. Ace,stei linii i se datoresteridicarea eetatii dâmbovitene a Bucurestilor, in umbra c5.-reia se desvoltg apoi un oras, un podgrad", care lug nu-mele sal ului precedent: un act, probabil fals, al lui Mirceaar dovedi cä incg pe acest tírnp, in 1401, Domnul isi aveaaici una din resedinte 4 .

De altminterea pe toatg linia Dungrii Mircea faca intari-turile de vaduri, pentru asigurarea militar& si culegerea de

"isdeu, Archiva istoricd, I, p. 97.I bid., p. 38..Son pére l'avoit faite faire; si avoit esté par dedans plusieurs fois...

C'est la plus forte quy soit sur la Dunoue et quy plus puet greyertous les crestiens de par decha, ycelle estant és mains des Turcqz-(Jean de Wavrin, Anehlennes cronicques d'Eugleterre, ed. M-lle Dupont(,,Société de Phistoire de France), II, Paris 1869, pp. 126-39.

Ionnescu Gion, Istoria Bucumtilor, Bucure§ti 1899, p. 22.

62

vami, pe care le gasim mai tarziu. Despre vechea Chille in-sulara, pe locul tArgu$orului Eschi-Chilia de astazi, nu pu-tem spune nimic. Acest Licostomo, Licocosme", exista ast-fel, tiindu-se tot de Domnul Terii-Romane$tii, la 1445. Co-rabierii *tiau 'had. bine de Braila, Brilago", ca portul ur-mator 2. Silistra se pastel, ca o populatie insemmata, chiardupa ce; cum vom.. vedea4 Dan aL II-lea, tint lui Mircea, fidistruse intariturile bizantine 3. Caracterul patrat at cetatii,de la Turtucaia 4, cu cele patru turnuri de la colturi, ar do-vedi ca. O. aceasta e o creatiune a lui Mircea, de O. se afirmala 1445 di Turcii au Innaltat-o 5. Sthn ca Nicopolea-Mica e-xista inca din zilele lui Vlaicu-Vodit : e Turnul" de maitarziu, Cule al Turdlor, cu zidurile sale groase ; Mircea-i vafi avut grija, de $i ne indoim ea el ar fi stapânit 6i cetateacea mare din fata, legata de farm cu doua linii de ziduri,pe care le unja In lat o palisad5.6. In fa ta cu Vidinul, garni-sonat de Turci, era vadul Calafatului7. La Severin, Mirceaera in locul Banului, i el primi aici pe regele Sigismund alUngariei la 4406 5. 0 flotila de luntri, pe care calatorul In-narmat de la dare ham aceste Jamuriri le numWe manoc-ques", intretinea raporturile dintre aceste vaduri asupracarora se intindea puterea Domnului inuntean.

Dar expeditia Sultanului Mohammed In 1417, dupa ce ra-pusese pe Musa (lulie 1413), puse capat ae,e3tei scurtevremi de bogatie $i Inflorire. Inca din 1414 sau 1415, Mircea

1 Wavrin, I. c., p. 88 ,Jusques air chastel de Lycocosme, quy appar-tenoit au seigneur de la Vallaquie." Jusques au chaste] de Lycocosme,qui sciet en la Vallaquie" (ibid., p. 90). Au chastel de Lycocosme, où*Hz trouvérent les Vallaques" ibid., p. 94).

2 Ibid., p. b8.Ibid., p. 102.

4 Quatre pans de mur en quarrure; ibid., p. 115.5 Ibid., p. 117.

Ibid., op. 145-7, 151.7 liasdeu, Arhiva istoricd, I, p. 19.

Ibid., p. 98.9 Les vaisseaulz des Vallacques, nommez manocques"; Wavrin, I. c.'

p. 107.

63

pierduse Silistra, pe care o arsese, sprijinind pe rebelul ca-diu Bedreddin. Venirea lui Mohammed ill facu piardaGiurgiul, i chiar boierii de la Severin se inchinara emiruluiAcesta va fi ridicat din nou Nicopolea-Mica. Toatä linia Du-narii ii apartinea i, asezandu-si loctiitorul in Vidin, Mo-hammed dadu apararea acestui insemnat hotar in marineffilor lui Evrenosbeg, unul din vechii sefi asiatici ai cu-ceririi.

Tot °data, Dobrogea fu smulsit Muntenilor. Cetatile de laIeni-Salè, lama vechea Istros, i Isaccea, la vadul Noviodu-nului roman, pe Iocul Oblucitei slavo-române, aratau c s'aivit un nou urmas al lui Dobrotici si pe care nimeni nu erasa, fie in stare a-1 scoate din stapanirea lui. Iar, mai josMangalia, Pangala Genovesilor, ramasese, cu zidul innaltcatre Mare, larg de 30--40 de picioare, cu portul cuprinsintre dansul i uscat, dar era in ruine i luntrile se WA-mau adesea de furtuna Nu se mai pomeneste de Cos-tanza", de Grossea" i Bambola", de Straviqui" si As-pera" (la Spera"), de Preslavita, de Sf. Gheorghe, pân. laSulina-Saline, notate in aceleasi portulane genovese. Za-navarda", Cinavarda", push' Yana Constanta, e foarte pro-babil Cernavoda, care ar fi, deci, veche. Vicina" dispare siea de pe asemenea härti ale navigatorilor 2,

Inceputurile Domniei lui Mihail, fiul, asociat la tron panaatunci, al lui M.ircea, nu sunt fara insemnatae pentru des-voltarea negotului románesc in principatul muntean.act curios ni-1 aratä ca ocrotitor al Mocanilor de la Hal-chiiu, cari veniau la noi cu oile, si se adauge c Voevodul egata sa apere aceasta comunitate de Sasi, çare-i deputasepe Iacob Armeanul i inca pe unul, i anume in timp de raz-boiu de sigur e vorba de un atac turcesctrimetand acoloun boier cu sageata noastra" (sicf. Mihail stäpania,pina

I Wavrin, I. c., p. 93; Ung port appelé Panguala.., bien estrange'.Chilla i Cetatea-Albil, pp. 47-8.

8 Hurmuzaki, I I, p. 502; dui:4 Engel, GeschIchte der Walachey, p.t64, nota.

64

in vara anului 1419, cand Sigismund lu masuri pentrureocupare de ai sai, cetatea Branului, si de aceia poruncalui de a scuti de vamg. postavul tliat i incaltamintea(calla, ital. calze) se indrepta, nu numai catre vamesii dela Dâmbovita cetate" si de la Rucar, care se intaneste pen-tru intetiasi data in forma romäneasdi-slava (Ruchel), ea

catre ac,eia din Bran'.

Urmä indatä, dupa aceasta haosul politic in Tara-Roma-neasca, deci i intreruperea negotului, mai ales cu veciniide la Miazanoapte. Ostatec al unchiului situ la Turd, trecutapoi din lagarul noului Sultan Murad in Bizantul asediat,Dan-Voda, fiul celui &int.:11u Dan, vine pe o corabie sa-sireclame mostenirea 2 Ajutat poate si de Turcii dunareni, elbiruieste la sfarsit. Interventia Voevodului ardelean, caruiaMihail Ii cedase Branul, in folosul acestuia, nu izbuteste ; ease mantuie printr`o cata,strofa, in care cad amandoi Voevo-zii (vara anului 1420). Sigismund trebui sa primeasa maitarziu vecinatatea. acestui Dan, care se dovedi prin luptelesale alaturi cu Pippo Spano, pazitorul florentin al graniteiBanatului, unul din cei mai viteji aparätori penru cresti-natate ai liulei Dunarii, arzand si Silistra.

Dar Sultanul asezä in locul biruitorului pe un Radu-Vodä, zis Plesuvul, fiu al lui Mircea. Acesta declara ell, do-reste ca arr lui sì lie una singura" cu a Brasovenilor,ingaduinil a umbla biobod panea. i fieru13. Din Targoviste,la 21 Novembre 1421, 61 intaria intru toate vechiul privi-leg,iu al parintelui sau 4. In altä ordine, sunt toate puncteleactului din 1413, care nu e insa arätat anume, vorbindu-secasi in actul lui Mircea însui, nurnai de asezamintele cele-au avut de la innaintasii sAi (prearoditeli)". Se pastreaza

1 Cf. Hurmuzaki, XV, pp. 10-1, no. xi; p. 10 no. 2 si Bogdan, I c.

pp. 6-7. Scrisoarea e fArà Indoialà dupd moartea lui Mircea, cAd Mihainu §i-ar fi zis altfel Mare Voevod l Dome.

2 Ducas, p. 201.3 Bogdan, I. c., pp, 8-9.4 Ibid., pp. 11-2.

65

mentiunea väraii Branului, ceia ce, impreunh cu pome-nirea prAdliciunilor turcesti prin satele bhrsane j, ar in-semna o recucerire munteang a cethtii. Vama Ruchruluia Dhmbovitei rhangseserh, a ele sunt pomenite intr'o scri-soare a lui Radu catre pribeagul Tar bulghresc pe care-lrhs-platise pentru anume servicii militare, dttndu-i folosinta ce-lui d'inthiu din aceste venituri

In cursul anului se dhclurh Ordinele de aievoie vamesilorde Dambovita si de Prahova 8, introduchndu-se in ele 'lusa

vamh pentru morun, nouä. perperi i douh curele" dinmhrimea pestelui ; se adauge plata pentru cergi, de 1 ducatsi se arath cä piei de fiarä. sunt cele de veverith, jder, vulpe,pisich shlbatech i iepure ; 'trama calului, vândut ori cum-phrat, se ridich la 12 ducati.

Inca de la 23 Octombre 1422 si apoi la 10 Noveinbre 1423,din Targoviste, ca vasal ungar, mulfamitor a i s'a dat -derptul de .harlighie" 4, de a bate fileri" in numele shu,cari sä unible a la Brasov o consecinth a unei mai strân-se alipiri la Ungaria, cu care Oxea ch tinde a confundaDomnia lui autonomä. noul sthpânitor al Terii-Romhnestidädea noi privilegii solemne negustorilor din Brasov a dinimprejurimi In cut d'inthiu formh, avem o copie mai e-xactä, a privilegiului lui Mircea decát chiar actul, mai ve-c'hiu Cu un an, al lui Rada col Simplu, rivalul shu, acum in-locuit.

Dupä. acordarea hhrhghiei, trebuiau insä. unele schimbhri,pentru care veniserä. aceiasi trimesi ce incheiasera si tra-tatul cu Mircea ; data aceasta, taxele sunt prefacute dinducati" in noii dinari. Se adaugh doar cA vama pentru

Hurmuzaki, XV, pp. 11-2.2 Bogdan, 1. c., p. 14.

Ibid p. 17 si urm.De la charasso", lat. imprimo, bat monea.

6 Actul datat 693 de la Bogdan, 1. c., pp. 15-6, e din acelasi an cunidovedeste lista bolerllor cu a,:el de pe pp. 21-2. Indictra, care avea

mare valoar 1n cancelariile orlentale, nu e exactS, pentru anul de laHristos, ad se scAdea de la Septembre innainte din anul bizantin 5309,nu 5508.

5

66

tnärfurile ce tree in Orient se va plati a la Rucar si la Du-nave. Iarasi vamesii primira orclinele de nevoie 2 .Braso-venli refusara insrt peste doi ani aceasta float, moneda mun-teana, care nu era primita .in strainatate : duCatul" eelaou, de o valoare ce era märturisitá a fi mai mica, chiarprin tiaele acestea marite, decät cel vechiu. Si regele Sigis-mund ceru lui Dan srt nu li facS. sila 8.

La capä'tul Domniei sale, in 1431, Dan pe care Sigismundinsusi 11 restabilise la 1427, ajunsese herteg de Fagaras si..4m1as, ea fatal situ ; el avea Severinul, unde la 1427 se In-cercase de Imparat asezarea Teutonilor lui Klaus de Red-vvitz, a pretindea a asupra mostenirii luí Mircea ph'nrt la,Marea cea mare". Incercarea cu banii sal nu izbutise ; el setntoarse deci, prín actul de la 28-30 Ianuar 1431, la situa-tia din vremea lui Mircea, fara nicio schimbare.

Cu a-ceasta se mAntuie fluctuatiile in comertul Terii-Ro-manesti cu Brasovul. and, la 8 April 1437, decanul dinBrasov, burgarul" Michel si judele Rásnovului, totdeaunatdaus la astfel de soliii, capatara de la Vlad Dracul, noulDomn muntean, o noua confirmare, ea nu inova nimic, in-moneda ori in taxe. La 7 August 1444, in urma unor in-ealeari ardelene, loan Hunyadi, Voevodul tarii vecine, tre-bui sa intareasca starea de lucruri de supt Mircea, a atunciVlad se multami sá arate, in.tr'un act latin, cá si el o res-tituie, neschimbata 6 lar Tepe desflinteaza, la 7 Octombre1476, scala care se introdusese (la Rucar), impiedec,b,' peparcalabii de orase, vornicii a vamesii de la orase", pe va,:-mesii plaiurilor si ai vadurilor dunarene, pe dregrttorii tar-4urilor de a lua ceva peste asezamantul cel vechiu" al luiNfircea, intarit si de parintele srtu, ingaduindu-se si expor-

t Bogdan, /. c., p. 21 0 urm.; Hurmuzaki, XV, pp. 12-3, no. XV.2 Bogdan, 1. c., pp. 27-8.1 Hurmuzaki, XV, p. 14, no. rim4 Bogdan, 1, c,. p. 32 0 urm.'; cf. Hurmuzaki, XV, p. 14 §i urm.3 Bogdan, /. c., p. 71 0 urm.6 Hurmuzakl, XV, pp. 31-2, no. 1..u.

67

-¿tul, ce fusese oprit un timp, al c,erei j. E si cel din urma pri-vilegiu muntean pentiu Brisov. De acum innainteaumai tidule, care, dupa o inchidere provisoria, din motivepolitice, redeschis calea 2.

Comertul cel mare era definitiv oprit. De la 1427 macar,regale a Imparat Sigismund e in conflict continuu Cu Tur-dii, pentru Tara-Romaneasca, pentru Serbia, pentru datoriasa de Invarat i pentru ideia cruciatei. Se creiaza o neapa-rata. traditie ofensiva. a Ungariei, pe care o continua in scur-ta-i Domnie regale Albert, ginerele i urmasul Cesarului,apoi, in cursul unei indelungate regente, loan Hunyadi,neobo,situl luptator contra paganilor", a regale polon pe

-care-I aduce la un moment pe tronul Ungariei pentru ca elA. piara alaturi de oastea noului (san regat pe campul delupta de la Varna (1444), lasand lui loan o datorie de raz-bunare, pe care n'a uitat-o pana la moartea luJ insusi, zuptridurile Belgradului despresurat, la 1456. Se cunoaste ma-tea prada pe care o facu in Ardeal la 1436 Sultanul Murad,In peisoana, luandu-se o multime de astateci i r6bi s.

Si chiar dupa, aceia campanilla lui Stefan-cel-Mare, con--tinuatorul acestei politice contra Turcilor, ating aproape necontenit Ta.ra-Romaneasea. a'aceste vaduri ale Duinarii.

Nici macar la stabilitatea dinastica nu se putea ajunge inaceste imprejurari, cand fiecare vecin vrea s5-5i alba laTargoviste Domnul sdu Turcii ca a Hunyadi, acesta ca siDomnii Moldovei. Dup. Dan ineepe craneana lupta pentruScaun : Alexandru-.Aldea, asezat de Moldoveni, are de luptacalva timp, cu Vlad Dracul, care va ramanea Domn panala lovitura ucigasa a lui Hunyadi, dupa ca,re se schimba

2 Bogdan, 1. c., pp. 95-6. Basarab-cel-Mare amintia din parte-i, numaitatAlui slu Dan ; ibid., p. 118.

2 Bogdan, I. c., pp. 112-13; Hurmuzaki, XV, p. 108, no. cxcv (de laBasarab-cel-Mare); Bogdan, 1. c., p. 93 (de la Tepes); PP. 107-8 (dela Radit-cel-Frumos); p. 184, no. cvn ; pp. 136-7, 145-6, 156 (de la Ba-sarab-cel-Mic) ; pp. 185-6, 189-90 (de la Vlad CAlugarul); pp. 183-4(credem de la VIddut).

3 Cf. Acte fi fragmente, 111, pp. 8-10.

68

Voevozi pe cari nu-i putem macar 'urmari cu siguranta in-trecerea lor rapede. Prin groazil, ca si prin succese de in-drazneala si de cruzime fa% de toti vecinii sal, Vlad Tepes.se va impune, dupa slabul Vladislav-Voda, pentru sase ani,dar, daca, prin asezarea lui de catre Ioan Hun.yadi, el paro-prielnic negotului ardelean, chestia pesesiunilor sale de pes-te znunti 11 invrajbeste cu Sasii, 1.1 face sa prade pe Sibienipentru Amlas EA sa, nu ierte nici pe Brasoveni pentru ada-postirea pretendentului Dan. Iar dupg. dansul activitatearazboinica a lui Stefan-cel-Mare va face sa, se strecoare din-colo cinci Domni intr`o jumatate de veac : Radu-cel-Fru-mos, coi doi Basarabi (Mare" si Mic"), Mircea, Vlad crt-lugarul, ca.ri incep toti ca prieteni ca sa-i ajunga, dusmaniiprin nevoile situatiei lor EA sa cada neaparat afara de-Vlad pentru aceasta. tocmai.

Nu. urmeaza, de aici ca nu se continua negotul. Dar-in aceastit aspra si rece furtuna, aproape nec,ontenita, else inchircia. De la conaert universal, se prefacea intr'un.simplu biet comer t de vecinatate, in stare sa tie in viajape mestesugarii de postav, de panza de in si de canepa, de-p.alarii de pasla si de cizme, de lucruri de fier si de meta?in genere, de arme de tot felul s sageti, arce, sabii, scu-turi, de fier, de platose, si de podoabe de razboiu, ca : ha-muri scumpe, fraie batute cu aur si argint 2, der cutite, c,estide argint, polica,ndre si clopote (ale lui Mircea chiar suntMulte in Ardeal) 8, de carate san leagane Basarab-Vodacere si caratasi 4, - de mese ', caro marfuri toate se lucran,In ceo.; mai mare parte de locuitorii Brasovului mai ales._Dar non]) negot era cu totul nedestoinic sä pluteascsa,' pe Du-nitre f3i. pe Mare, catre locurile rasaritene ale sofranului,

1 Bogdan, 1 c., pp. 81, 88.2 ¡bid, p. 121, no. xctv; pp. 164,180-90; Hurmuzaki, XV, p.31, no. u ;-

p. 1913.3 Iba., p. 133, no. coal; cf. Bogdan. 1. c., pp. 167, 304; Hasdeut

Istoria criticd, ed. a 2-a, p. 132.4 Hurmuzaki, XV, p. 87, no. a.; Bogdan, 1. c., pp. 219, 220.8 Bogdan, 1. c., p. 170, no. cxxxvn.

69

bumbacului, piperului, scortisoarei i scumpelor produseindustriale din Orient. Se aduc in loe porci, oi, márfuri detara. Postavul de Y-pres apare numai rare -ori, pe trupulvre unui bogat

Asa e supt Alexandru-Aldea, care mitncase pänea si sa-rao. Craiului" si se credea; mai mult decat Dan chiar, spri-jinit de Sigismund, ce nu 1-ar fi privit ca vasal, ci ca fiua.doptiv 2, Asa e supt Vlad Dracul, ca.re se considera numaica un marchis" al Craiului i Chesar", pus sa pazeascaaceasta margine". Sibienii parases° ducatii cei vechi"munteni, i Vlad cere Brasovenilor, inainte de instalareasa, sa faca acelasi lucru 4, dar acesta nu-1 impiedeca de abate banii sal la haraghia" ardeleana, din arama pe careSasii i-o dadeau dupa imprejurari, and lui, cand lui Ale-xandru Ducatii cei vochi ajunsesera, de altfel, un obiectde trafic in Ardeal si Ungaria, t3i doar Brasovenii erau opritide a o face, pana la, infrängerea total a a lui Alexa,ndru, dinmotive politice', Pe la 1436-7 Vlad îi facu haraghia" luideosebitä, cu voia Chesarului" i cu fierul Brasovenilordar tot in Ardeal, Sighisoara, credem, de unde fu mu-lata numai cu multa impotrivire la Brasov 8. Cand, pentruapararea regatului", Hunyadi dadu orasului. prin 1440,dreptul de a bate moneda 8, cu mesteri italieni Vladse supara, mai ales ca nu i se mai trimeteai metalul necesarharaghiei" salef ba chiar se exporta si cel aflator in tara sibani in cantitati mari pentru a-i retopi : de aceia e li im-

1 Ibid., p. 81.2 Ibid., pp. 48, 50. Dan e ultimul din Marii Voevozi'l : toti cenan!

!si zic numal Voevod si Dome.3 !bid., p. 54. De aceia i se dau In sand Braqovenii; Harmuzakl,

XV, p. 25, no. xxxixo4 Bogdan, l. c., p. 56.

'bid., pp. 57-9. S'ar pArea cA acesta bdtect baall tul, nu la Chesar,ci ln Moldova.

Ibid., p. 64.7 Ibid., pp. 69-70.

Ibid., p. 259.Hurmuzaki, XV, pp. 27-8, no. xuu.

70

wine a-si lua -Maria pentru postavul, panza t3i cizmeleklor,lar bawl* cati il pot pline in sin", supt pedeapsrl de confis-care si chiar de moarte ; nici RoManii lui n'aveau voieexporte mai multi bani. Imp-ortul ins& al banilor 11 admitea

Cu carul, i,stiind ce poate castiga la schimb, el fitgaduiasr-i vesteascr. de iesirea ducatilor .lui celor noi" cat sr-sipoatit schimba pe cei vechi ai b'. astf el de invaidtsunt cu putinfei erci pentru aceasta venisera la Domntrei soli, cu judetut brasovean in frunte , e evident cei uncomer! in stil mai mare este cu totni impo,sibil"2..La 7 Mar-tie..1448, nevoi de politic& extern& impurieau lui Hunyadiinsusi s ceata, nu numai Brasovenilor, dar si Sibienilor,a nu mai pretinde de la Munteni hani turcesti ori unguresti,florini i aspri, ci a se mult&mi cu bani mrrunti de acu-ma" 9.

Branul nu mai era acum al lui VodA, i incalcarile par-calabilor de acolo, hotiile" lor, contribuiau si ele sr, sc,ad&insemnittatea legaturilor dintre cele dour. domenii econo-mice'. Se f&cur& interventii la reg,ele Albert, din partea Bra-sovenilor, ca sr, se impiedece represaliile rom&riesti (1438)9,si plAngerile muntene se repetau aprige la 1493 Inc& 6.

Vladislav deschide din nou un drum aZ Prahavei, al Pre-dealulue, pe rang& celelalte doug, care se zic: al Dragos-dealuluiT, pe rang& celelalte dour., care se zic : al Dragos-RucArului.8). Inc& de mult, o nour. vamK, la Campulung,fusese iertatit negustorilor, de al doilea Radu 9. Dar pe la

Bogdan, 1. C., p. 76.Asupra unei nouA campanil, Hunyadi mutA hArAghla la Sighiaoara,

In 1443; Hurmuzaki, XV, p, 28, no. )(ix. Cf. ibid., p. 29, no. 'twit.¡bid., pp. 34-5, no. ux.

4 Bogdan, 1. c., pp. 78-9, 81.5 Hurmuzaki, XV, pp. 25-6, no. xi,. Cf. ibid., pp. 31-2, no.

Ibid., p. 135, no. CCXLVI. Cf. ibid., pp. 136-7.7 Bogdan, 1. c., pp. 87-8. Cf. lorga, Documente de pe vaiea Teleaje-

nulai, VAlenii-de-Munte, 1925, Prefata.3 Bogdan, 1. c., p. 89.

Ibid., p. 13, no.

71

1476 eran acum inctu doua drumuri, interne si ele, al Telea-jenului, cu vama la Drajna 1, si al Buzeiukui 2.

Tepes isprávi prin tragerea in tapa a patruzeci i unul denegustori, prin jertfirea a trei sute de tineri, brasoveni s)

b/rsani, raspAnditi prin targurile tara, ca spion3. Se ras-punse printr'o confiscare, ingiiduita de pretendentul Dan, caDoran legiuit, a lucrurilor muntene aflátoare la Brasov 4:Reinceperea legaturilor de negot ajutatii, si de casátoria lui\T'ad cu o ruda a nou/ui rege Mafia* Corvinul si de aliantacontra Turcilor, fu fusa de scurtá, durata:ândata se porniraacele lupte cu Turcii care arunca.ra tara in haos pentruinultà vreme, dându-i fata de Ardeal mai mult o insemnatatepolitica si militar/. De aceia se retinea otelul cumpárat deTepes'. De aceia, pe la 1468, se luau la Bran arcele de mânti.ale Rom/nilor, ceia ce se opri de rege 6. De aceia se inter-zicea exportul de arme t3i tier nu arama pentru VodttBasara]) 8, iar la 1484 se °prisa ,o dipà, exportul de armefier i cánepa, (pentru funii de arce) 9. Si otelul, caii rama-sera marfuri prohibite, ca i oile pline ".

Astfel rajad negot de hotar veegta si mai departe 11. Pe

z !bid., p. 206.2 Ibid., p. 98, no. LXXVI. La 1508 erau vAmile DAmbovitel, Prahovei.

Numai Prahova i Teleajentd, ibid., p. 250; V i pp. 2E6-7. A Telea-jenului, Ibid., p. 2!6.

Hurmuzaki, XV, p. 51, nota 3; p. 52, nota I.4 Ibid., pp. 53-4, no. xcn; cf. !bid., p. 55, no. XCIAT.

Bogdan, 1. c., p. 94, no. LXXIT.6 Hurmuzaki, XV, p. 69, no. =a Une ori era lips1 de grane la Mun-

teni si se fAcea de consAngenii din Ardeal un export care fu oprit la1470; ibid., p. 75, no. cxxx.

7 Bogdan, I. c., pp. 2.0, 255. Se opria une ori l fierul pentru obeziBogdan, p. 241.

8 Bogdan, 1. c., pp124-5, no. xclx; p. 128.9 Hurmuzaki, XV, p. 123, no. ccxxm.'0 Ibid., p. 127, no. ccxxxi. Expoitul de otel,ibid., p.1925. Cf. admi-

terea exportului de arme In Moldova; ibid., p. 130, no. CCXXXV. Opri-rea cailor dupl 1500; Bogdan, 4 c., p. 238.

Ordin al lui Matias cAtre pArcAlabil de Bran; Hurmuzaki, XV, p.65,no. cxin.

72

ling& pesti, porci, bol, oi t3i vaci, care se fitceaudar judetelor , se mai aduceau din Orient piperul i bo-gasiile. Dar blanile de vulpe, jder; helge i fas care serereau'oeste hotar le phstra la 1470 Vistieria' dom-neascA4.

La 1473 Sibienii lArgiau chiar drumul TurnUlui-Rosu,asa de ingust, incrit caii puteau trece numai unul dupg, al-tul i apele ori eipada-1 stricau adesea5; peste dou52eci deni frig vicevoevodul Ardealului trebuia BA, intervie in f o-

losul vigesintei regale, did tot ei, cu de la sine putere, in-chiseserá ab,solut hotarul 5. La 1495 negotul de export al Ar-delenilor in. genere se naZirgenia mai ales la postal:Yuri,care se impArtiau 5i Curti , la cojoace7, la sube gata 5, lametale i mAruntisuriintre altele, laturi i cuie de sin-

ceia ce face pe Vlad efiluarul stt trige Sibie-nilor, dup5, oprirea unui om al lui la Bran : Nu stiu cevreau sà," fie aceste lucruri, ca oamenii i negustorii nostrisa nu poata merge cu inggduire ici si colo in mijlocul vos-try I Sá stiti cá inchidem drumurile, ca oamenii nostrinu mai treacit la voi i ai vostri FA nu mai Vie la noi. Oricredefi cä postav ori fier nu patent geisi in alte locuri?Moldova ori in Turcia vom ggsi atita cAtil va fi voia noas-ra Vadurile de la Erna si de la Floci sunt pomenite

Bogdan, 1. c., pp. 186, 189.2 Ibid., p. 92, no. LXX.

Hurmuzaki, XV, p. 132, no. ccxxxix; Bogdan, I. c., pp. 121-2, noxcv; p. 176; pp. 25, 294

4 Bogdan, 1. c., pp. 103, 219, 304,6 Hurmuzaki, pp. 81-2, no. ma.. Cf. ibid., pp. 111-2, no. cc. Cf.

Bogdan, 1. c., p. 224.Hurmuzakl, XV, p. 140, no. CCLIV.

7 Bogdan, 1. c., p. 242.p. 248.

9 ibid., 243." Hurmuzaki, XV, p. 143, no. CCLX. $1 Basarab-cel-Mare mustra pe

Brapveni: Dec' socotlti cA se aflA destul fier 0 la Turd, si Incl malieften, i vom cumpAra ; lar maría ce vine din tara voastrA o voiu opri

eu"; Bogdan, 1. c., pp. 124-5, no. xctx.

73

din non numai pe vremea lui Vlad Ctilugirul, cAnd,la Dunire erap ace', dar nici acum nu e vorba de alteevadeal de negotul direct cu pestele. Domnul insusi o spunecategoric : V'am. slobozit drumurile peste tot prin Tara-Romineasci, sà unible oamenii vostri i si se hrineasciii si cumpere ce li place. and oare au umblat oameniivostri la Braila, si la Floci si peste tot locul la Dunire,.cumpere ei singuri pestele, precum umbli acuma ?datit oamenii vostri cumpirau doar pestele si tot ce li tre-buia de la oamenii nostri, 13i n'au fost niciodati asa volnicicum sunt acum ; cad i-am slobozit Domnia Mea,, catriim i s. fim o tari ca i cealalti a' In fati Cu tArgul deFloci stitea, de altf el, acum subasa HArsovei ocupate deTurd ° si, supt Basarab-cel TAnAr ca i supt Vladrul, nu odati Turcii umblau in preajma BrAilei

AceastA, stare de lucruri urrai ping la 1526, cá.t' dupipierderea Severinului, regatul Ungariei fu sfirlimat prinmarele asalt al Sultanului Soliman-cel-Miret, in lupta dela Mohacs, in care rimase printre morti insusi regele Lu-dovic al II-lea. De la Brasoveni, Radu-cel-Mare cerea doaroale de arami, cuie, cara, blini de vulpe 13i jder Luptelepentru mostenirea lui piing la asezarea lui Neagoe Basarab,In 1512, aduseri Ardealului mai mare Wei deturcesti decAt cAstig negustoresc°. Neagoe insusi avu maiCu mult a face Cu mesterii ce-i pregitiau frumoase' lucruride metal, pEntru mnästirile lui, ori cu ceasornicari, tipar-nici, manganari, deck cu negustorii, pe cari-i opri din nou

1 Ibid., p. 192.2 Ibid., p. 194.3 ¡bid., p 229. Cf. ibid., pp. 302-1, no. ccxt.vn.4 Hurmuzakl, XV, la anul 1481; Bogdan, 1. c., p. 716.5 Ibid., pp 219-20. 243; Hurmuzaki, XIV, p. 159, no. CCXCI.6 Mihnea opre*te zAberirile dupA cererea Siblenilor ; Hurmutakl, XV,

pp. 188-9, no. CCCXLIV. Cf. Bogdan, Documente 1 regeste, pp. 138-40.Oprirea exportalui de grAu ardelean In 1510; Hurmuzaki, XV, p. 207,110. CCCLX7CV.

74

vinde cu mAruntisul, fixAnd si el deposite : la Tdrgoviee,Ctimpulutuj i Tcirgor'.

Dupti, dAnsul ca i inaintea luí, luptele lituntrice facu-serA negotul imposibil : in& de cAnd domnii Neagoe; se o-prise cu poruncit' din partea Voevodului ardelean tiecereala Munteni2 i, dup. lungile frilmjntAri ale lui Radii dela Afumati, adesea adAnostit in Ardeal, acesta ameninta cuurttciunea" sa pe Brasoveni pentru acelasi motiv, in1528 a. Uciderea lui Radu, asezarea. Domnilor pusi de 'Turd,cari cereau de la Brasoveni doar soimi pentru stApánif lor 4.2lAbir5. tot mai mult vechile legAturi.

De altfei, mum nicium vad nu mai era liber. Pe lAngii. Se-verin, pe láng5. Turnul" Nicopoii-Mici", Turcii veau6iurgiu1,/ercochi al lor, i la 30 Octombre 1450 cetim in-tr'un raport polon : Iar in Tara-RomAneascA, de ceastAparte a DunArii, Turcul, luand o cetate mare si bogatA,anome Braila, a supus-o stganirii sale si a inceput a facecetate de zid"

Cu aceasta o nouà erA incepea in comertul muntean: eraschimburilor principale cu Orientul.

Bogdan, Documente i regeste, pp. 151-2 (17 Mart 1517). Vecheaceartl pentru exportul de fier §1 arme. ibid., p. 151.

2 Hurmuzaki, XV, p. 234, no. CCCXXVII.3 Ibid., pp. 302-4, n-le DLIV-V.

Ibid., p. 358, no. DCLXV1L':.hillu i Cetatea-Albd. p.323, no. man; Studil fi documente, XXIII,

p. 46, no. XLV.

CAPITOLUL al II-lea.

Comertul exterior al Moldovei 'Ana la 1500.

Comertul exterior al Terii-Ronignesti e mai nou deditIiinta Principatului, cgruia, intr'un anume moment4din des-voltarea sa, imprejurgri prielnice la hotarele sale ii ingg-duirg, sii, joace rolul, catva timp asa de insemnat, pe careI-am argtat in ca,pitoluL precedent. Din potrivg, comertulprin. Tinuturile tlitgresti" care se chemau de pe la 1360inainte tara Moldovei este simtitor mai vechiu decilt late-meiarea si consolidarea, acestet noug forme politice pentruRomâni.

Inca de pe vremea c'and provinciile de la izvoarele Nis-trului si Prutului fiiceau parte din organismul de Stat li-tuano-rus, deci inainte de cuc,erirea polong care se inde-plini in cea d'intaiu jumgtate a veacului al XIV-lea, fiinddesgvaraitg de Casimir-cel-Mare, era arguri EA chiar orasecare fgceau negotul cu Rgs'gritul. Lgsand la o parte Cra-covia, mai depärtatg, Lembergul-Lwáw, Liovul, cetatealui Lev Danilovici, principe rus al Galitiei, ca,re o intemeiè.dupg ngvglirea. Tatarilor, lângg o asezare mai veche, juca, unrol cu mult inainte de anul 13001. Erau acolo Rusi de dreptrutenesc", Armeni, Evrei, Tatari si Saracini ', ha chiar sialte neamuri", trgind fieca,re dupg rosturile lui de acasg,conform principiului medieval cg fiecare duce cu sine ori-unde dreptul /ui.

2 Rasp, Beitrage zur Geschichte der Stadt Lemberg, In Archiv fii-6sterreichische GeNchichteg, XLII!. p. 381.

2 il InirA privilegiul din 1356; Akta grodzkle i zemskle,111, p. 13 qi urm

76

Presenta Tatarilorfia Saracinilor" si a Armenilor 1 seexplica prin negotul ce lama ac,est ores, care, in Apus, avealegä'turi pan. la Thorn, in Prusia, cu bogata cetate ge-novesa, pe pamAnt tAtare,sc, Caffa Crimeìi, unde toate a-ceste neamuri erau represintate. Erau doua drumuri stra-batand pustiul" rusesc : unul trecea de-a dreptul spre Ho-tin, al chrui nume, vadit slay, aminteste atiitea altele dinGalitia : Sniatin, Rohatin, Husiatin, si care e pomenit Incade la inceputul veacului al XIV-lea, BO pare 2. Aici era vadulNistrului t3i se putea trece catre Cetatea-Alba, atunci MI%indoiala inc. Moncastrul (Maurokastron, Mauocastro, Mon-castro) Genovesilor. Ori se putea urmit ei mai departe prinstepa.

Cine voià un drum prin pArti mai bine locuite, unde as-teptau prietenoase popasuri, putea trece Prutuf pe la vadulTetinei, mide indata se alcAtui targul.Cernautilor, pentru ase opri la Siretiu i Suceava, din care, la inceput, n'a lipsit desigur si o oarecare populatie ruseasea, pentru ca de aici sase iea calea spre Prut, prin vadul StefAnestilor sau cel,mai de jos, al Tutorei si, de-a latul Basarabiei de mai apoi,sit se caute vadul Nistrului la Tighinea, care se cherna lainceput, se pare, Teghin, Tehin, nume tataresc, ori tot slay.

Indata dupA. ce regele Casimir avu Galitia, made incepuo intreaga organisatie in sens nou, el se ingriji sa, asezecolonisti germani, avAnd de la inceput cum nu 1-au avutniciodatel orasele seisessii, pe incetul ridicate din asezeiri ru-vale dreptul german de Magdeburg ( ius theotonicum,quod magdeburgense dicitur"). Se dadea in toate colturileeke un terene pentru a se aseza" o villa. Orasele care erau,trebuiau sa fie prefacute in acest sens. La Liov se hire:-tura prin decretul din 17 Iunie 1356 toate drepturile rute-nesti i datinele rutenesti toate, care in once chip si supt ori-ce nume scar fi sacotit cA pot tulbura acel drept german".

V. memoriul mieu despre Armeni, In Analele Acadendei Románeape 1912 si In catalogul BiblIotecii Gr. Bulucliu, 1914.

V. Sfudii fi documente, 1-0, p. XXV.

77

Comunitatea orgseneascg. libel va avea pgmánt imprejur,drept de ciirciumg. pAng. la oarecare distant.g, apoi un advo-calm, Cu capitanul lui ; ofiterii regali nu se vor amestecaIn administratia orasului, iar strginii, pgstrándu-si situa-tia deosebitg, sunt inggduiti sg. se adreseze si la dánsul

Cu o. rgpeziciune pe caro o pot explica numai impreju-rarile generale pe care le-am analisat mai sus, colonistiigermani dominar. Ariata Liovului FA se revársarg. asu-pra Siretiului, asupra Sucevei: pe la 1380 in aceste oraseerau burghesi" cari se chemau BeTtold, Friedmann, loanZimmermann, Hanric, Anselm, Leffel, Schonebek, .Kempe.Konrad, Springer, printre cari se purtau caluggri latini, deaceiasi natie, ca, Minoritii Nicolae de Melhsack i Pavel doS.chweidnitz, cari propusefg. Papei la 1370 intemeiarea.uneidiocese latine pentru aceastá noua regiune cuceritg, contrashismei rutene' 2 Inca din acelasi an 1380 regimul comuncu Ungaria se stabilise pentru orasele Poloniei, I3i, in folosuiLiovului, cu toatg vechea egalitate de drepturi a Craco-coviei in ce privaste neg6tu1 la Tatari prin Podolia, se ho-tgria c. nici o marfg. in aceastg. directie nu va putea fi dusitmai departe de cilt cea cetate, direia deci il revenia.monopolul desfacerii pe aceastá cale 2.

Cele d'intáiu colonii armenesti in Suceava .3.i Iasi venirade sigur prin Liov. Be drnmul Moldovei" nu se vor-beste incg, nimic, intro 1370 5i 1380 Domnia so mutase insadela Sash din. Baia la Nemtii din Siretiu, unde MargaretaMusata, fiicg a unei princese litvane, credem, si a lui Latco,.trectitg, la catolicism, ridica mgngstirea Dominicanilor, zi

Predicatorilor, pentru ingroparm ei, dându-i venitul

Akta citate, p. 13 5i urm. Nu dAm mai multeifinuniri despre des-voltarea cra5ului, ea nefiind legata de aproape 51 exdusiv cu a pAmAq-tului romAnesc vecin. cum a fost casal peniru Brapv.

V. Studii 0 documente, I-11, pp. XXVW.a Nistor, Die auswdrtigen Handelsbeziehungen der Moldau im XIV.,

XV. und XVI. Jahrhundert, Gotha 1911, pp. 1g-21, dui:4 acie din Pie-kosinski, Codex diplomaticus civitatis cracoviensls, In ,,Monumenta mediiaevi historica res gestas Polon!ae illustrantie, Cracovia 1879.

78

ha-ata-din oras (libra seu pensatorium"), ceia ce se intä-reste de fiul ei, Pertu-Voda 1.

Un act oficial al regelui dovedeste in. 1400 ca. Liovenii audreptul de a trece prin partile Moldovei" i CracovieniiCrä'cauanii", nu mai putin, si la 1406 cearta intre celedoua orase -7 ca aceia din Ardeal intre Brasov i Sibiiu

urma 2.La inceput tara Moldovei" a lui Bogdan, in valea ráului

4.!u acest nume, isi avu, cum am spus, resedinta domneascain Baia Moldovei, Stadt Mulda, Moldvabánya, civitasdatriensis. Cum dovedeste legenda pecetii sale, marca ecerbul Sf. Bubert , era un vechiu c,entru stisesc, inte-meiat in veacul al XIII-lea de colonisti veniti de la Bistrita.

Rodna, pentru acel lucra de mine pe care-1 arata i nu-mele de Baia ; nomenclatura geografca mai vadeste fg aziici-colo aceastä origine (satul Sasca), precum i tipul neo-bisnuit al teranilor cu ochii limpezi albastri.

In aceasta.fasa, care fu scurta, relatiile d comert sepastrara cu cetatile sasesti aratate. Dar nici regele Ludovicnu da. un privilegiu, nici Voevodul moldovean, Bogdan in-susi, Latcu, vre-un tarif de vama. Cel d'intaiu; hotaratcucerea.sca aceasta provincie rebela, nu era dispus s'o re-cunoasca nici intiun fe!; ceilalti se simtiau prea slabi, preaputin intemeiati inca, prea in gafa.' de dreptul public altimpului, i nici nu erau In puterea lor mai vaste linii denegot.

Ludovic se afla la Bistrita, in 1349, in. legatura cu acestegreutati rastiritene, pe o vreme c,ând pentru apararea im-potriva Tatarilor acelasi om, Andrei, era conte al Secuilor,al Brasovului, al Satmarului i Maramurasului, de unde

1 Studti fi documente, I-II, p. XLIX.2 Akta, 1. c., p.'148 §iurm.3 Al. LApedatu, In ,Buletinul ComisluniI Monumentelor istorice6, II,

p. 64.4 Zimmermann-Werner-Mtiller, I. c., II, p. 2, no. 642.

79

porni peste putin Bogdan Voevod, intemeietorul Moldovei.Se par p chiar cri. el -Meuse din Bistrita un fel de Capitaläa sa j. Pe acest timp ina, legàturile cu Moldova incepatoareerau destul de insemnate ca sà indemne pe Clujeni a veni Cumärfuri pan& la acest oras de hotar Dreptul de a tineun Whim pe an ca Brasovul i Sibiiul, dupli datina dinBuda, i se acorda la 24 April 1353 5, si orasul avea o inflo-rire a rnestesugurilor capabilä. faa foarte folositor 4. La1366 regele aparea iarAsi in Bistrita, tot pentru, o anumitä,interventia contra provinciei rebele a lui Bogdan%

aici i in 1377 5.

Care au fost conditiile acestui comert nu se poate cu-noaste.7 innainte de actul, din 21 Iulie 1412, al Voevoduluiaidelean Stibor. Cresteri mari de vtimi, datorite unui Pro-copie, cgruia Rodna fusese acordatä. 8, la Bistrita caacolo chiar, la Rodna, indeptirta.serg pe negustorii moldoveni.Stibor, care sosise .cu vicevoevodul sä.u, cu contele Secuilor

Cu o intreagil suit., lua mgsuri pentru restituirea vechilordatini. Se vede din cele ce urmea& cä la acest hotar se cule-geau ca.m aceleasi ta.xe pe care le culegeau vamesii muntenide D'Ambovita, Ruar sau Than pe vremea lui Mircea. Un

1 ¡bid., pp. 72-3.2 ¡bid pp. 191-2, no. '785; pp. 308-9, no. 910.3 Ibid., pp. 97-9, no. 679; pp. 214-5, no, 812.

Ibid., pp. 281-3, no. 886; cf. p. 189, no. 782.3 Ibid., pp. 248-9, no. 857.; 111, pp. 325-7, no. 1514.

Ibid., pp. 462-3, no. 1072.Scrisoarea lui Ulric Pergauer din Suceava si a Vistiernicului Giurgea

cStre Bistriteni, datata 1-1u Novembre 1404, am pus-o In Hurmuzaki,XV, la data de 1594 (p. 169, no. cccx1). CSci judele Fabian, catre carese IndreaptS scrisoarea, e cel de la no. ccccvfli, data 30 Mart 1514(Jude la Suceava fiind Stan). $i din alte izvoare se stie cl Fabian,singurul cu acest nume, a ocupat judecia Intre arm 1502 si 1514, cuintreruperi.

8 Cf. Zimmermann-Werner-Miiller, 1. c., III, p. 613: Procopil, castrumnostrum Rodna vocatum videlicet protunc tenentie. Bistriterm se plan-geau c1-1 oprise de la pescuit.

80

prvilegiu moldovenesc asemenea ca al acestui Domn trebuiesa se admita deci neaparat si, pe lânga, ae,easta, a el a fostcapatat de regele Sigismund nu credem de Ludovic in-susi, ramas, probabil, ireconciliabil fata de Moldova camIn acelasi timp cu privilegiul pentru negotul in Tara-Roma-neasca. Daca ni amintim ca in 1394 regele facuse o expe-ditie contra lui Stefan-Voda, inaintiind piina la HArlau,putem admite a Alexandru-cel-Bun a fost acel Domn suptcare s'au coclificat intalu, datinile vamii.

Se vorbeste, bine inteles, de ce luau Ardelenii, la Rodnalor, dar principiul unei deseiveinite reciprocitati hoteiria le-gciturile dintre feri 1, 0, aici ca si faja de Tara-Romaneascaa lui Mircea, la acelasi an. Socoteala se face in grosi, caci13i Moldova primise, daca nu de la inceput, cel putin de lamutarea Capitalei in Siretiu, apoi in Suceava, sistemul mo-netar polon. Mitrfurile se urineaza in ordinea privilegiuluimuntean din 1413: po,stavurile (de Ypres, 32 de grosi, deLouvain 24, de Colonia 7 sau o jumatate de florin, dupa so-coteala acelei teri"; ce! prost, boboul"; 2 dinari), porcii, ar-ticol mai important decat dincolo (1/28-30 sau, in cantitatemai mica, un i dinar de fiecare), oile (acelasi tarif), boii sivacile (2 dinari), piperul (de fiecare piatra", un florin),ghimberul, gingembre (tot asa), povara (ungureste tdr, tur-oeste luz), de lana (4 dinar°, pestii (1/30), povara de su (4dinar°, caii (4 dinari). Scutit e humai postavul ce se aducc,pentru imbriicamintea oamenilor din popor, si anurae decumparatorul insusi, pentru sine ori pentru femeia sa a.

Testamentul unui Ungur din $oncherec, lana, Bistrita,evident un negustor, mort in Moldova, dupa ce facuse untestament pe ca,re Domnur Alexandru-cel-Bun iar5,5i ilintareste cu pecetea lui, cela ce arata, insemnatatea individu-lui, dovedesfe ca mai erau in aceste legaturi de COMert i..

1 Cf. si mai sus, capitolul precedent. Situatia e IdenticS.: o vechedatinA de pe cAnd tara era provincie a Ungariel, IntAiu, al dollea, recu-noasterea el de Voevodul ardelean, al treilea, privileginl de Intgrire alcestuilalt Voevod, ajuns neatirnat.

2 Ultima editie, Hurmuzaki, XV, pp. 7-8, no. xi.

81

alte articole, pe ca,re ta,riful lui Stibor nu le prevede: el lasfimAsuri de grill' (annanae), 20 de oi, cesti de argint (can-i(a)rum, ciphus), un vesmiint de, purpurg, (olofir, in rombi-neste), o plapumg. ziaL poplan" (grec. paploma") de pur-purl", o bueatá de camocat, stofa orientalit (camhá in ro-mgaeste, greceste : kamuchi")1.

TA, data privilegiului lu Stibor, care evita si el, prinforma ciudatg, a spatiului, a pomeni puterea de Stat dinMoldova, Alexandru-cel-Bun fixase basa legaturilor sale cu

Inca de la inceputul Donmiei lui, din. 1399, el avuse le-gg,turi cu orasenii marelui oras galitian. Ele ni aratg. in ceconsista comertul cu dânsii. Se trimet in Moldova, Domnului

apitanului Moldovei" si altor oameni de folos dinaceastá targ., pusti (batiste), postavuri orientale, ori pri-mitii, trufandale din Orient, cosuri cu smochine, ha chiarspingri de moruni 2.

Pe atunci Domnia Moldovei ajunsese pAng. la Mare; Ro-man, fratele lui Petru al Musatei i tatg.1 lui Alexandru,spunei in titlul sgm: eu, marele autocrat" ceia ce era maimult decat Mare-Voevod" din titlul muntean cu milaiuj Dumnezeu Roman Voevod, obltiduind tara Moldovei dinmate la Mare" 2. Argintul frâncesc', rublele genovese,probahil, ducatii de aur de la Caffa veniau In asa de marecantitate, incgt Petru putea face un Imprumut de 4.000 dinaceste ruble mostenitorului ajuns rege al Poloniei,.lui Vladislav Iagello, ruda sa, aptitand astf el ca, zglog taraHaliciului, de unde a resultat apoi stg.pAnirea moldovenea-

I Zimmermann-Werner-Moiler, 1. c, HI, pp. 426-7, 21 lanuar 1407.Fratele su stAtea In Budac, aproape. Testamentul vAduvel unuf Bistri-teen la Viena In 1403; ibid., p. 301, no. 1494. Cf. ibid pp. 412-3, no.1570; p. 435, no. 1589; pp. 514-5, no. 1666. Privilegiul ducelui de-Austria pentni Sibieni (1404), ibid., p. 329 §i urm.

2 Al. Czolowki, Pomniki dziejowe Lwowa z archiwum rniasta, II. Ksiegcr_przychodów I rozchodów Waster, Lemberg 1896, pp. 20, 35, 30, 48; antavut la 1ndemAnA i volurnele III el IV din aceastA importantS publicatie:

3 Hasdeu, Archiva istoricd, I, p. 18 (30 Mart 1392).6

82

sea in Pocutia j. Dar Cetatea-Alba n'o avea ind: altfel n'arfi trimes el un boier cu oaste" ca s. ridice din acest oras,care era si resedintit de episcop ortodox, moastele Sfântuluiloan-cel-Nou pentru a le iseza in biserica Mirautilor dinSuceava, Maga% noul episcop i Mitropolit Iosif. La 1410Ludí, un notar genoves pomenia Moncastro intre cettiti caretOate se stiu a fi fost staphnite de fapt de ciare ai lui. O stireintArziatit, dici la 1408, poate tocm,ai in acest an, cetatea eraa Moldovei, cum se vede chiar din privilegiul pentru Lio-veni. Dar la 1412, când Sigismund incheie cu Iagello i du-cele lituan Vitovt un tratat de impartire a Moldovei, dad. ean'ar vol dea ajutor contra Turcilor, se fixeazg UngarieiChilia, care ajunsese si ea acum, dar cea de pe term,Tata insulei Licostomului, Motdavenilor, iar Cetatea-Alba, careia i se zice ungureste: Fejérvár ( = Belgrad, Bia-Iogrod al Polonilor), Polonilor

In aceste conditii se negocia cu Alexandru-Vodii, careflícUse oniagiu Polonilor la 6 Octombre 1407, in Liovchiar, i ajunsese a cunoaste direct pe oreni ca FA curegele, tratatul orasului pentru drrimul moldovenesc".El fu incheiat la Suceava in ziva de 8 Octombre 1408,negociatori filiad pentru Moldova cei mai priceputitori: starostele de Cernguti, parcalaliii de Siretiu si Doro-hoiu, Vornicul Sucevei, pe lâng. doi boieri, iar pentru Liovpatru nogustori. din toate natiile i pisarul , de siintelegerea definitivii" se desaviirséste in Moldova chiar,inainte de jumatatea lui Septembre.

Acest privilegiu e vädit decalch'idt cum vom vedeasi dupit acelea pe care Liovenii le avuser5, cu principii ta-tari, in calea ion spre Caffa, ori chiar cu Genovesii de acolocari pristraserX sistemul Hanilor. El se caracteriseazg prinviimi luan:, i v(ron micid, pri,n vatni a fiecare oras, prin

Acta zapadnol Rosa, X, p. 225= Hasdeu, Archiva istorica, J, p. 177.Cf. Nistor, Die moldaulschen Ansprache auj Pokatien, Viena 1910, p, 33.

Chilla fi Cetatea-Alba, pp. 57, 77, 79.Hurmuzaki, I', pp. 827-8.

4 Cf. Nistor,.bas niqldauische Zollwesen, In Jahrbuch für Gesetzge-bung, Verwaltung u. Volkwirtschaftg, XXXVI, 1.

83

.vcimi de hotar i veimi de strojii. Pe de alta parte, monopolul

.domnesc e foarte strict, specificat anume, nu ca la Munteni,uncle' numai piactica opri pentru Vistierie unele blanuri.Pe clad in Tara-Romanea,sc'ä. afara de favorisarea tre-.catoare, a Belllei de Vlaicu nu se incearcii a se indemnanegbtul dare o tar& si a se ingreuia cu alta, aici vadit seface aceasta in folosul Tatariei si in dauna Ardealului.

E un act de o mare complica.fie, foarte corespunzator insAin aparenta sa haotica. Aceasta se vede i mai blue prin-c9mparatia cu acela pe care, cam tot pe atunci, 11 d Mirceaacelorasi Lioveni Targovistea e singurul loc ini chre ei isivor deschide läzile, singurul in cafre ior da vama. Aici Dom-nul ce-i place 1W. Incobo, negustori sunt liberi a tre-.ce spre Seve.rin i Portile-de-fier, spre Bra, spre munte,si nicAiri s, nu plit'teasca vamä, nici intr'un targ $i niciintio sean», nici undo 'ama a fost vândutä", data. in

-arenda, de Domnie, ci taxele se vor trece in socoteala luiV odd. Se stie ca tan& si piper, pesti de Braila, ceara (si deBrasov) se aduceau mai ales de aici.

In Moldova, o varna de botar se plateste la Cernautive car 'nemtesc ori car armenesc, sau pe ca,pete de vitala Cetatea-Alba ori la Tighinea,dupa cum se iea un drumori altul, pentru Tatari; la Bacau i Barlad pentru Mun-teni; la Baia si Moldovita pentru Bistriteni; la Bacau ì Tro-

pentru Brasovent la Hotin pentru Podolia.Alta, vamä, mare" (glotvni), se raspunde la Sucea,va,

unde o descarcä postavurile" si se vand nea,parat, daca-quit pentru tara (3 grosi la grivna, vama pe valoare,iricesimil.2. Si marfurile menite exportului dau in aceiasiproportie.; Ichiar si la exportul vitelor se 'plateste, oricum,la Suceava. La iesirea márfurilor care fiatari se raspundinsä aici tot vämi pe greutate (1 rubla la 12 cantare), nu-

Archiva istoricd, I, pp. 3-4. Soli ai lui Mircea se afIg la Liov si in1408 si In 1409 (Cxolowski, I. c., pp. 78 si 83). Actul lui Alexandru,la Hasdeu, Archiva istoric6, I, p. 130 si unn.

a Cf. Nistor, i. c., pp. 246-7. D. Nistor aratl cá gr4I moldoveni nu'eran grotd Intregi, el jumAtAti.

84

iiiai pentrucá ele 122.6 erau desfdcute. La expoptul de marfuriindigene se face plata pe valoare. Petii din Muntenia damMsá pe grivnil 1 gro5 t3i jumatate, tricesima, pentru cá suntmarfa, nehnpachetata. Numai c,eara munteana i bra5ova-na p1ate5te pe greutate la Suceava, grosul del fiecareExista 5i un drept de deposit ((sklad"), pentru caii de ex-port.

Vamile locale se afta la Iasi, Siretiu, Cernauti, Dorohoiu,Roman 5i Neamt. Se inseamnti tariful pentru cumparatura.(de vite), in care cas ace,asta varna a pietii scute5te, dove-dindu-se cu cartulie, once plata la Suceava.

Mai sunt apoi, am spus, vama de vad 5i de straja, pe car .Ceinautii au 5i yam& de oras i vama de vad.

E de observat, pe langa deosebirea fireasca a vämii pevite, care nu s'au cAntarit nicaieri 5i se pot pretui mai cugreu, ca unele produse platesc pe valoare, altele pe greu-tate. Se intelege lesne de ce. Marfa care hard de transitprin tara cum e a Muntenilor, a Ardelenilor , nu 5iacea care iese inteacolo 1, marfa care nu se desface intr'unianume loc pe care-I strabate, dá numai pe. greutate: la Sire-tiu se plate5te, pe valoare, tot tricesima, macar in ce pri-ve5t unele lucruri, pentru a era un targ obi5nuit de desfa-cere pentru maruntiouri ".

Marfurile ce se aduc sunt postavuri, palarii, nadragi,coarde de arc, sail. Doamna lui Alexandra primia in. dar,pentru a suplini lipsuri ale negustorilor lioveni", la 141%postav de Anglia , caro era pe acest timp o noutate in lo-curile noastre , cum primia i Domnul, iar doi din negocia-tori, caciuli (mitre) ro5ii de scarlatto, Scharlach .

Se exporta' in schimb marfuri tatare5ti, In tovarele(ung.: tax), poverile" lor: matasa, piperul, camha, tebenca_(tot matasarie), tamiiia (temianul"), vinul grecesc dulce-

La BacAu de ex. marfa ce trece In Muntenia pIAteste ing pe gri-vnil, nu pe cAntar.

V. observatiile d-lui Nistor, I. s.3 Studll ci documente, XXIII, pp. 291-2. Se dau si scrumbil.4 Czolowski, I. c., pp. 25, 34, 68.

85

(cvas" in ruseste). Marra, tätäreascit plliteste la Suceava 3gro*i de grivrat, in alte locuri 2 grosi, färä a prejudeca asu-vra celei do la Suceava, care, oricum, trebuie raspunsti.

Apoi vite, care dan la Suceava cate un gros, si tot atiita.-pentru 10 porci ori 10 oi, ori 100 de veverite, cal, 6 grosi,

la 100, 10 grosi, Wei nelucrate de oaie, la 100, 4 grosi,de miel, la 100, 2 grosi, deb ou, la 100, 15 grosi. Cand seirece la Tata.ri, vama vitelor i oilor e foarte deosebitä, multrinai mare pentru vite, ceva mai mica pentru oi.

Monopolul atinge, nu numai jderii luati si din Unga-via i caii moldovenesti c,ei buni (se pot vinde pang, lavaloarea de 3 grivne i coi unguresti), dar si arg-intul, ha-chiar ceara. Argintul tope, ars" din Ungaria (lingots) e-supus preemptiunii domnesti.

In sfärsit dreptul de fanaaco se recunoaste Liovenilor, laSuceava, dar färä carciumä, berärie, fabricA de mied, mace-Tärie

A presidat o ideie la alcatuirea, acestui privilegiu. Lio-ul adusese un singur element: vama principalä pentru

.orasul cäpetenie, dreptul pentru Domnul terii de a im-pune vänzarea acolo ori de a o ingreuia, fäcänd din Suce-Neni prin urmare riegustorii exclusivi sau principali, ca, inArdeal, Brasovenii i Sibiienii, ca Liovenii i Craco-ienii din Polonia galitianä.Acest element nou apare si la Mircca, care-I introduce in

-folosul Tärgovistii sale, neavantagiatä in vreunul din pri-N ilegiile pentru Brasoveni.' lncolo. era insatnarea datinelorlocale din ¡aril, insumare care se feicuse pe incetul, de la-sine, diet negustorii din Liov ceruseril i ccipeitasercl nu-inai o usurare a vcimii laid de &mu&

Moldova lui Bogdan gäsise la Siretiu i Suceava, la Do-rohoiu i Hotin, la Bacäu, Trotus si Agiud, la Bärlad i Te-cuciu regimuri deosebite, in toate privintile, cacierau patru situatii politice deosebite; in orasele germanedin Nord, in provincia de influentä lituano-rusä, din Nord-Est, in vechea provincie ungureasc5, din Vest, in teritoriulae fusese tätäresc, cu ciiteva decenii in urmä. chiar,

86

Sud-Ost. Vama oraselor, cu capriciile ei aparente, era o re.ininiseenta a unor vremuri de autonomie, nu numai, un mij-loe de ajutor a desvolarii lor sau de imbogatire a Vistierietsi pe alta cale deeat a vamii de capetenie.

In ce privaste toata jumäta.tea rasitriteana a terii, in ceprivaste chiar conceptia generara a Donmului i poate, in-tr'o privinta, si a Liovenilor, teoria vainald e tdtdreascd.Pana tarziu s'a pastrat in Crimeia Hanilor datina de a seplati, nu numai asupra capetelor de vit'a ori a, poverilor"dar si asupra valorii curente a mdrfurilor in locul de vd-muire"1 lui Alexandru-cel-Bwa spune i ell anu-me ca pretul postavurilor va fi in Suceava dupa pretuPobisnuit din Liov" 2. Tot acolo se pastreaza principiutde a se trata deosebit märfurile venite de la un teritorittstrain si. cele venite de la altul : ale Cazador j Rusilor plä-tase la intrare 5 %, la iesire 4 %, Mara de vin, grane si sarecele din Polonia, din Principate dau 4 % intrare, 3 %Musulmanul are un tarif, crestinul altul. Si acolo exportagranelor e liber. Pe langa vama de la, Perecop, pe valoare,pentru anume articole, este vama pe greutate : polobocul devin, carul de sare. In stársit, Hanul isi are o vaina, Caiga,Nureclinul, Or-beiul, dregatorii de capetenie altele,orase deosebite, Ghiuslev6, Balaclava, Perecop, etc. Si nutrebuie sá se uite cá la noi, daca vama de la Suceava era aDomnului insusi, cea de la Botosani a fost mai tarziu aDoamnei, cele din Sud, dupg, Alexandru-cel-Bun, îr vremeastapanirii impartite dintre fii sái Ilie i Stefan, a frateluidomnesc i coregentului, cele de la Bacan, Tazrau ale mana-sttirii Bistrita., cea de la Moldovita a manOstirii Cu acelastnume (cum in Tara Romanease,a manOstirea Tismanei avea

1 Peysonnel, Conunerce de la Mer Noire, II, pp. 205-6: ,,sur la va-leur courante des marchandises sur la place".

2 Arch. istoricd, 1, p. 131; Iorga, Negoful l mestesugurde, p. 249.Pentru aceasta Nistor, 1. c. Cf. lucrarea recend a d-nei Lucia Cha-

rewicz, In revista istoricl polonA din Lioy, Kwartalnik historyczny, 1924-i Jan Ptasnik, Kultura wloska wiekán srednich w Polsce, Var§ovia 1922,_

n'ant lucrarig aceluia§i Italia mercatoria.

87

vama Calafatului i Tarul" buleirese Alexandru, pe a Ru-cArului). Unii termeni : tarhat pentru povara", tarhan,scutit", sunt de origine tatareasca, i acest argument seadauga la celelalte pentru a lamuri originile sistemului va-mal moldovenesc. Depositul, de la Suceava (pentru cai) isiare parechea In ,depositul de la Perecop. S. amintim ter-minul a teingcllui (a insemna vitele) dupa tatarescul : tamga.

Prin acest tratat Alexandru se punea In legatura indi-recta cu toata lumea apuseana, mai ales germana, dar sivenetiana, caci Venetienii nu lipsiau la Liov inca din14041, iar Tana venetiana, care lancezia fa ta de Caffa,avu relatii directe cu Moldova dedil dupa moartea Voevo-dului 2 Drumul moldovenesc, °data bine asigurat, inlocuirapede, aproape cu totul, in folosul aproape exclusiv al Lio-venilor, cari izbutira iute sa; inlature pe rivaliii din Craco-'ida% vechiul drum tataresc, intre altele pentru a nu maiera de nevoie acum riscul trecerii pe la Tatari ori cheltuialasuplementara a Caffei, caci tot ce era cerut se gasia in de-posit la Cetatea-Alba, unde erau i negustori Ii vom cu-noaste pe urma cari se oferiau au cumpara pentru exportpe sama lor tot ce aduceau Armenii i Nemtii din Galitia.De aceia Tighinea ramase un simplu vad, i nu unul dincele mai bogate. Asediul turcesc din 1420, pe uscat i peMare, dupg. asezarea lui Radu cel Simplu la Muntani, fu so-cotit asa de periculos de Poloni i Litvani, incat regele Vla-dislav inainta prin Sandomir cu trupe de ajutor. Turciiplecara, dar 1131 mare dregator lituan, un prieten al luiAlexanclru, Voevodul Podoliei, Ghecligold, care aduse in. mor-dova pe sotia polona a mostenitorului, Ilie, veni cu 12.000 deoameni si 4.000 de cara cu lemne i cu piatra pentru a face.,Cu cea mai mare graba', in timp de numai o luna, un caste/

Studil §i documente, XXIII, p. 293.2 V. mai departe.

NIstor, Handelsbeziehungen, I. C.Aceasta Inseamn1 : par force. Descrlerea lui Guillebert de Lannoy

si In Hasdeu, Arhc. IstorIcd, 1, pp, 129-30. Pentru ediIii, v. Chilla fiCefalea-Alba, p. 83.

88

nou pe langa cel mostenit de la Genovesi. Chilia fiind si ea.tnoldoveneasca, intre 1408, cänd inca Sigismund.intgreasca. pentru a fi basa unei expeditii cruciate indrep-tate spre Galip oli1,?" 1412 se putea lua de acolo morunultot asa de bine ca de la Braila, si, cetatea fiind, Cum spunelamurit Schiltberger, care a si trecut pe acolo, la gura chiara Dunarii 8, se putea trece in Marea cea Mare",fiind legatura directa Cu Constantinopolul. Nu lipsiau nicischimburile de marf g cu aceasta, cad de sigur pe aici ve-nirg la 1410 oameni din Caffa ca sa ampere in Valahia"trei clopote pentru turnurile cetatii 4'.

Calatorii incepura sà favoriseze aceasta cale, ca,re duc,eaprin posesiunila unui singur domn. Pelerinii rusi aparusera,ca sg nu dea ochii cu Latinii din Caffa, inch'', din 1416, cändcalugarul Epifanie trece pe la Belagrod". Peste cáliva anidiaconul Zosima plgteste vama la Mitrevu Caminu", ceiace inseamna, vama Sandi", care trebuie asezata la Otac(ruseste, : Atachi), in fata, cu Movilgul (Mohilev)latorul frances Guillebert de Lannoy venia in 1421 de laCurtea lui Vitold, care se afla la Camenita, de frica in-noirii ata.cului turcesc contra Cetatii-Albe ;.el vota sa treacgla Turci, deci prin Chilia. Vazu in cetatea de hotar TatariIn turbane cu barbile pânà ma.i jos de genunchi", ospg-tändu-se del trei ori pe zi, cu Vomodul" lor ut frunte, vazusoli de la orasele cele mari de negof din Rusia rekiiriteanii,Pscov si Novgorod ceia ce aratg legclturi moldovenesticu centre ale comerfului Hansei fn Est si el insirg da-rurile lor catre Vitold, asemenea, evident, cu mgrfurile lorce strnateau la noi pe aceastg cale : blani de jar, ma-tas5, in haine, sube, caciuli de blang (sapci blanite"), pos-tavuri de langa, dinti de peste (couraques"), lucruri de aur

3 Ljubic, Listine, V, pp. 136-8. Cf. Chilia Cetatea-Albd, p. 71.V. mai sus.

5 Ed. Langmantel, p. 111: zu ainem Sloss das haist Gily und do-selbst }least die Thonau inn das Meer'.

1 Notes et extraits, L p. 20.V. lorga. Basarabla noastra, p. 13 (c516torfa, st In Hasdeu, Arch.

oricd, I, p. 13).

89

de argint: Erau aici pisan i de latineste, tatareste i ru--,este (corespondenta Cu noi se facea in ace.asta din urmalimba). Erau icalauzi, carausi, atat Rust cat si Romani,Taxi cunosteau foarte bine acest drum si erau informati latimp de moartea Sulta.nului Mohammed, ceia ce zadar-nicia planul de a trece, peste Duntire, intr'o Imparatie care.era atunci, i trebuia sa mai ramble cAtiva ani, tulburata,ca i Tara-Románcesca vasala.

Pentru Guillebert de Lannoy, ca i pentru totitorii din acest timp I, Moldova era. Inca Tara-Romaneascârea mice . Pe aici trebui sa tread:1, pe un drum del pustie-late" (Basaraloia de astazi e, multa vretne, si in documen--tele moldovenesti, pustiul", pustina), pana ajunse la rese--dinta lui Alexandru, in. Cozial", care e Sociav", Suceava.Voda avea si el calauzi i carausi, dar, pentru c, dupastiinta lui, trei pretendenti se luptau pentru mostenireaotomana2, el nu putea ofere clrumetului pan. la Du-na.re, primejdia fiind prea. mare. Calatorul se hotari dipentru drumul pe uscat la Caffa, capiitand de la Alexandrucal, straj'a (conduitte"), calauzi (guides") i talmaci de-turceste (truchemans"). Se trecu iarasi prin pustie", calede patru leghi, pang se ajunse la Cetatea-Alba, cutori geno'vesi, romani i armeni". Despartindu-se preamult de escorta lui, Guillebert fu pradat de hoti pang. lacamasa i legat de un copac, ceia ce nu se intampla,de sigur, negustorilor cari mergeau in caravane. Parcalabulprinse de alminterea pe facatorii de rele, cari, adusi cu funjade gat, fura iertati de pagubasi, dupa restituirea ducatilor.Calatorul merse pe uscat spra Caffa, pe Mud ai lui luaudrumul

Ce drum parasise, de nevoie, Guillebert, ni-o arata intaiumentiuuea din 1414 a trecerii. prin Basarabia", deci pe laChilia, a ducelui Sigismund Koributh, care visitase pe Mir-rea, inca in via% atunci, si venia acum la Liov Apai

V. st Chilla fl Cetatea-Albd, p. 81 o urm.2 V. Geschichte des osmanischen Reiches, 1, pp. 377-8.

Starlit fl documente, XXIII, p. 193.

90

cAlatoria ImpOratului bizantin loan al care se in-torcea din Apus spre casO, in Octombre 1424. El veril prinMoldova, unde amintirea visitei sale a hrOnit legenda, si afost luat, in Megale Blachia"--ceteste Moldovlachia"de.triremele bizantino pe care i le trimesese tatill 4. Pe la Chiliadar apoi pe la Ceta.tea-AlbO (Weysstadt"), ca sä aibg, tova-rOsia unor negustori, se intorcea, tot in 1424, Schiltberger.De aid luO drumul Liovului, si el Il fäcu sà treaa prin.Suceava, i printr'un oras nu se ail& inch: in privilegiuldin 1408: Aspasery, care e Iasbazar, la?ii I.

Legaturile Moldovei lui Aleiandru-cel-Bun cu Brasovenitnu furO de sigur asa de stranse i dese ca acelea cu Bis-,tritenii, dar ele-si au totusi insemnOta.tea. Se urmau tradi-/Hie de pe vreanea. Tatarului Diraitrie" noul Stat roma-nesc pOstrand si in aceasta privintO sistemul mostenit delastapanii mai vechi ai acestor locuri. Privilegiul lui Alexan-dru insusi s'a pierdut, dar fiinta lui o doveditii, ca i cuprin-sul, prin intOriri de mai tarziu. Brasovenii nu plätiau vamacea mare" in Moldova si, tot asa, nu se corea Moldovenilorsà rOspundg. tricesima" regelui. Acesti negustori din Mol-dova erau destul de numerosí, pentru ca, atunci cand judeledin Brasov incerca sà strice obiceiul, oprind mArfurile acelor-cari nu voiau sà plOteasca, Domnu1 sà intervie i Voevodulardelean Stibor sà se simtO dator a face aspre mustrAricalditorilor de dating'.

incälca.rea-si aseste explicalia prin acordaren, cu catvatimp inainte, a privilegiului referitor la negotul cu Mun-tenii, cari, ei, aveau sä, pliiteasdi In adevar, pe basa altorconventii de reciprocitate, tricesima de la mOrfurile depaste Mare, la Brasov chiar, undo se mutase rama Branului,ca.re incapuse acum In Manile strOine" ale lui Mircea.5.

Dar, bine Inteles, aceastO scutire nu impiededi pe negus-

Phrantzes, pp. 118-9; Notes et extraits, I, p. 377 nota 1,P. III.

3 Nistor, Handelsbeziehungen, p. 139.4 Zintmermann-Werner-Mtiller, 111, pp 554-5, no. 1697.3 V. mal sus, cap, 1.

g'

torii brasoveni de a raspunde anume-drepturi la hotarulMoldovei, la Oituz, la Brete sau Várhegy, cum si negustoriimoldoveni erau indatoriti acolo la o plata analoga. Probabilea de atunci inca, pe tanga aceasta plata generala, care evigesima, se platia i tricesima, pentru vinul, boil i alteleca acestea" care se exporta,u in Moldova In schimbdovenii aveau sa raspunda numai patru grosi de ieirhat(Ungurii au luat de aici cuvántul lor terh). Postavul singursi panza aveau tarif deosebit, 12 grosi de aceiasi povarg.Aceasta se intelego pentru acela din Colonia, care era celmai obisnuit ; cat priveste pe cel din, Louvain, el da 18, ce!din Buda (Batvar", Budvdr) 8, cel de Silesia 4, cum sevede din acte mai tarziu a deci mult mai putin deeat prinBistrita., total biruita. Daca, se fäcea insa o cumaratura intara, mai ales de la Lioveni, fireste, se platiau 2 groside grivnit sau marca, dupa, valoare ; negotul cu cotul alpostavului era singur reserva oamenilor de tara; represa-1111e ramaneau oprite8.

Brasovenii erau atunci intr'un moment de mare inflorire.Dupa o lunga cearta cu Sibienii si cu intreaga TJniversi-

tate" saseasca, li se recunoscuse, intr'o adunare solemna,cu jura'mânt, dreptul de a desface in tot cuprinsul provin-ciei, nu numai postavuri de tot felul, cu bucata, i panza,barhet (barhanus), bumbac fin (sindon) sau, cum se zice siazi in Ardeal, fara seusul special capatat la noi, giulgiu",dar si vin, care nu se prea aducea de dincoace, miereceara , productii ale Voevoda,telor libere Si chiar postavu-rile, giulgiul nu veniau exclusiv din Viena, din Germania,ci in mare masura si din terile noastre, unde erau aduse,cele d'intaiu din Galitia, celelalte din regiunile ultra-

1 Restituirea vechil stAri de lucruri, dupl cererea Brasovenilor, deSigismund Bdthory, la 1588; Hurmuzaki, XI, p. 709, no. CLXIX.

2 Bogdan, Documente moldovenesti din sec. XV si XVI tn arhivul Bra-sovului, BucurestI 1915 (extras din ,Convorbiri literare*), pp. 26, 30.

3 Bogdan, Doc. Mold., pp. 12, 14: Cf. Stolca Nicolaescu, Documenteslavo-romtne, Bucuresti 1905, p..90, no. 37.

Zimmermann-Werner-Mfiller, 111, pp. 470-1, no. 1625; pp. 505-6, no.1656; pp. 552-3.

92

'marine". In marea intindere a afacerilor lor, vedem pe Bra-soveni intrebuiatánd i trecAtorile care corespund altororase, expuindu-se astfel vadg. mArfurile confiscate decastelanul de Talmaciu, pe care-I bAnuiau inteles cunii j. Bistritenii, in schimb, erau siliti sl ceark la 1414, unprivilegiu de colonisare pe ptimânturile lor din hota.rul Mol-,dovei, In mare parte prtidate i jAfuite" 2 Se capAtA scuti-rea formalA de dAri pentru asemenea. locuri 'Amase pustii,-s'Aseste : Gerotzel s. La 30 Iulie 1414 se dobándi de la Che-sarul" insusi, care se afla tocmai in. Spira, o intArire a pri--vilegiului lui Stibor cu privire la tariful fatii de Moldoveni,

se ingAduia orAsenilor a scoate pe la Rodna i fier, pecare Liovenii se vede a nu erau obisnuiti a-1 aduce, si dincausa greutAtii transportului4.

Astfel, pe la Brete, pe la Trotus, pe la Baclu, unde sefácea scriptura vitelor, consemnarea de catre diac5, tre-ceau in impul Domniei lui Alexandru.-cel-Bun spre SuceavamArfuri brasovenel. Privilegiul lui Alexandru slujia pentruaceste legAturi ca model, precum in Tara-Románeascá eraca model oránduiala lui Mircea. Acest comert se imputernicichiar, fArA indoialk prin faptul ck in ultimii ami ai bAtrá-nului Doran moldovenesc, alianta acestuia cu Svidrigailo,clusmazaul regelui Poloniei, i conflictul armat ce resulta. cuacesta, trebuirg, sé.. inceteze, ba chiar sä iintrerupA relatiilecu Liovul.

Cu toath' lupta craneana, intreruptg. de mai multe orireluatA cu si mai mare furie, dintre fili i urmasii lui Ale-xandru, Efe i stefan, viata, de negot a terilor noastre nu

!bid., p. 522, no. 1673.2 Ibid., pp. 615-6, no. 1743.a Ibid., pp. 617-9, no. 17514 Ibid., pp. 617-9, no. 1745.

Bogdan, Doc. Mold., p: 14 si 15, nota 3. Scriptura din actul latimal lui llie (v. mai departe) trebuie redatA ctí acelasi cuvtnt In romAneste

Ibid., p. 13, no. n; Nicolaescu, p. 89.

93

fu distrusä. Se va vedea in alt ca,pitol mai pe larg, cum cresc.legaturile cu orasele italiene i cu Levantul. S. semnalänkdeocamdatä intentia Venetienilor de a stabili, la 1435, unconsul in Cetatea-Albil, printr'o simplit intelegere Pm Dom-nul de acolo' j. Gurile Dunärii si ale Nisrului erau moldo-venesti. La 1438 si 1440 se intäriau, impotriva Tatarilorcari incepuserä a roi asupra Moldovei, zidurile amändororcetätilor, de si n'avem decät numai inscriptiile, relative la.aceastä lucrare, de la cea d'inlitiu 2 In tributul fägliduit de.Ilie la 1435 rudei sale, regelui Poloniej., nu e vorba numaide cai, de bol, de morun dunrrean, pe 200 de care, dar side porfirä orientalä

Deci t4i vecinii se gräbirit a-si itioid'intriu fur. Ardelenii. Dar nu Brasovenii, cari erau mul-tämiti Cu situatia odatr, dobändia, datorli de Suceveni laclansii se inseamnä la inceputul stäpänirii acestui Domnchiar ci ceilalti negustori sasi de peste munti, prin Biir-gernmister-ul dn Sibiiu, Iacob, intovilräsit de jupanii Gas-par si loan, cu dreptul de a represinta intreaga Universi-tate", si mai ales cele Sept° Scaune, in oarocare opositie cuBrasovul. E cereau, pentru a inexpe comertul, un privilegiu..lou, o invoialä deosebitä. Li se deschisese o and cale de co-municatie, prin Agiud nu prin Trotu i Baclu ;se fix& nu un tarif mixt, de import pe povarit", de exportpn grivnit", deci pe valoare, ci numai un tarif pe valoare.pe march', i anume aceleasi pentru märfurile aduse inMol dova si pentru cele ce eraii sr. se scoatä de acolo : totate patru grosi. Vitele plätesc pe capete : un cal 12 grosi,

iapr. 6, un bou sau o vacr, 2 groei (numai in acest ultimcas se prstreazit vechiul tarif bistritean). Vima tärguluipentru ce vor rinde in Moldova va fi de 2 grosi ; la cumpr-

1 Notes et extraits, 1, pp. 573-4, 581. Cf. Basarabia noastrd, p.15.2 Chilia Cetatea-Albd, pp. 98-9; Bogdan, Inscriptille de la Cetatea-

Alba. In Analele Academiei Romlne, pe 1908, D. 322 si urm.Chllia i Cetatea-Albd, p. 95 (dupl Dlugosz, la acest an; reprodust

de Cromer).Hurmuzaki, XV, pp. 18-9, no. 3CXV.

94

rare, vor da 2 grosi de oaie ori vita, 6 de cal (mai scumppentru cal si vita decat Liovenii, mai ieften pentru oil. Scrip-tura de hotar a capetelor de vita ramane fixata, la un singurgros. Argintul i aurul nu se taxeaza. Marta neveinclutiä nuva plcIti nimici.

Privilegiul are poate si o lature politicA. Alexandru-Vodaintrodusese in Tara-Româneasca, la moartea lui Dan alII-lea, pe ocrotitul eau Aldea-Alexandru. Brasovenii in spe-cial, urmind ordinele primite, sprijiniau ins& pe Vlad Dra-cul, care dadea i porunci in ce priveste oprirea, la una.nume moment, a marfurilor moldovenesti aflatoare in ma-rea cetate de hotar a. Sibienii nu se arata a fi luat parte la.asennenea pregatiri, i ei cautara deci s'ä, intrebuinteze ne-meritul prilej spre a inlocui pe rivalii in activitatea lor co-mercialä. prird aceste parti.

Nu se constatä, prin nimic cA acest negot peste mána arfi capatat vre-o insemnatate, cum nu se constata,cA Bistrita ar fi avut o parte mai mare in schimbul cu Mol-dova ori priri Moldova. Brasovul acapara i aici tot terenulläsat libm de Lioveni si de Orientali. Avem privilegii i scri-sori de la Stefan, fiul lui Alexandru i inlocuitorul prin snital fratelui situ : in ziva de Sf. Gheorghe a anului 1437 el sa-tisfacea pe trimisul Brasovului, párgarul Mihail, intarindvechiul privilegiu i asiguránd de represalii si in cas de

fereasca Dumnezeu". Pentru a se impiedeca astf elde zálogiri, zaberiri" zaboare" sau opriri", indeplini omisiu,ne la dansul j Hannes Armbruster. Se da.deau si or-dine la boieri, soltuai, pargari, juzi, vatamani i arii in-tregi". Se luara mäsuri i pentru ingIduirea vanviriimclrunkul. Cumpararea de vito in Moldova se adevereste

printr'o scrisoare domneasca g. Dupit privilegiul lui Ste-fan erau sa vie : noul privilegiu al lui Die (Dorohoiu, 29

.1114 pp. 19-20, no. XXVI.Bogdan, Rel. cu Brafovul, pp. 59-60.

a Hurmuzaki, XV, p. 20, no. XXVIII.

95

April 1437), cerut tot de kihail, al lui Roman (Baclu, 4August 1447), al lui Petru (Suceava, 11 Septembre 1448),ponunin ì vow Sucevii , al lui Alexandrel, fiul lui Ro-man. (Vasluiu, 3 August 1449, si Vasiliu, 12 August 14521).

inc. de la 3 Iunie 1443, Ilie fácuse juetimant Polouilor,incheind astfel ostiith4ile deschise de phrintele su s. Darel nu apuch sh' inoiasch i privilegiile de negot ale Liove-Mlor, cad, inch, din toamna aceluiasi an, era inlocuit deStefan, ca,re phstrit singur puterea timp de doi ani intregi,si o imphrti apoi cu fratele imphcat, panh ce, duph' alti qaP-le ani, leghturile furh rupte printr'o lovitur neasteptath

hadh crimh.In stäpanirea lui cea Stefan inthri, la 18 Mart

1434, farii, vre-o schimbare, drepturile negustorilor dinLiov, asa cum i se ceruse8. Postavurisi genovese--tre-ceau din non la noi i, in schimb, negustori din Liov,cumparau marfa la Gala, poate morun Petru, fratele luiIlie si Stefan, inthri, la randul shu, prin 1448, inteun mo-ment cand avea i porturile Moldovei-de-jos, ca,re intrargapoi in sthpanirea definitivä a lui Alexandru-cel-Tanär sauAlexhndrel, actul acordat de phrintele situ 5.

In acelasi timp cu aceasth, reluare activh a leghturilorMoldova se diidu o bash nouh i celor cu Tara-Romaneasch,

Bogdan, Doc. Mold., p. 12 si urm.; Nicolaescu, 1a datele corespun-zAtoare ; Hurmuzaki, XV, p.31, no. u ; p. 32, no. Liu ; pp. 36-7, no. LX1II.

I Chilia fi Cetatea-Albd, p. 92.3 Kaluzniackl, Dokumenta mold. I multanskie, Lemberg, no. 4.4 Nistor, 1. c., p. 31, dupl Akta grodzkie L zemskie (X11, p. 5; XIV,

no. 1340; no. 745). Volumele IIIsi IV din Czolowski, Pomniki, dziejoweLwowcz archiwum miastaa au apArut In 1905 si 1921. GSsim acolo,111, pp. 7, 8, 9, 28, 45, 59, h(1) In 1414 pe Petru Wirth, pe Abraham,Moldoveni. CäcluU, postavurl i popelicze" In Moldova. Opreliste dela Ilie-Vodd, IV, p. 27 (v. si pp. 43, 50). Piper de la noi, p. 51. Pacodin Siretiu, p. 68. Armeanul din Suceava, p. 53; v. si pp. 108, 124, 127,178, 182, 188, 190, 279, 290. Vin de Malvasia oprit de Die la Colomeia,p. 111.

5 China fi Cetatea-Albd, pp. 100-1.

pitritsite poate chiar Cu totul de la Mircea incoace,ales in timpul dusmIniei dintre Alexandru-cel-Bun si Dan,al II-lea i apoi in cursul turburatei Domnii muntene a laAldea-Alexandru. Vlad Dracul, ocrotitul Chesarului" Si-gismund se impuse la capatul unei indelungate lupte. In-timpul stäpânirii moldovene impiirtite, in Septembre 1439,,el primia la Arges pe Cracovienii Martin Chmiel si Stanis-lav Divny, asezati in Lemberg, burghesi de acolo, si li acor-da un privilegiu curios, care nu e numai pentru Liov si.bine inteles, nici in schimb, pentru Cracovia, ci pentru a-mándoul orasele impreun5. pentru toatit Tara-Ruseas-&A", ba chiar pentru oricine va veni din Moldova , tot Po-loni, did legclturi garantate prin invoie/i hike cele clout}teri, cu acele,asi prockuctii i aceleassi nevoi, n'au existat.Cine va veni dinteacolo, din Miazitnoapte, nu va plai maimult dec.& vama de la Rilmnicul-Stirat, de la Cursul-Apei,2 florini unguresti de car, iar, incolo, vama dreptIt" a su-pusilor Domniei, yama desfacerii prin orase (led. La hota-rul de spre Tara Turceasa", nu se va plitti nimic. In ziva.de 8 Septembre, actul eta pus in scris, asa cum cerea obi-ceiul, la Targoviste).

Dar turburArile provocate de lii.comia Scaunului intre ur-masii liti Alexandru-cel-Bun pilreau cä trebuie sit adua, nununiai ruina caselor boieresti, peirea ostasilor, prada celor,mai multe Tinuturimai ales prin aducerea de ajutgtoristraini nemilostivi , dar si pierderea acelor stXpiiniri de laDungre si Mare prin care principatul isi capittase pu-tuse pitstra ping, la 1433 insemniltatea comercial, econo-mic& In scurta sa Domnie, Petru-Vodi dAdu Chilia Ungu-rilor", adecti atotputernicul Voevod ardelean, patron sisupraveghietor al terilor noastre, in acelas timp când erafactorul hotarâtor in Ungaria insitsi, Romiimul Iancu-VodA

t La 1438 Bra§ovul fusese Incredinfat, cum am mai spus, apSrAriide regele cel nou Albert de Austria; Hurmuzakl, XV, p. 25, no. xxxix,

2 Dupl original, In Hasdeu, Arch. istorica, 1, pp. 84-5.

97

din Inidoara, loan Hunyadi, care trebuia 4', pazeasca- a-ceastä cetate, impotriva Turcilor si supt steagul vechilor eistapani, Domnii munteni. Urmasul lui Petru, Bogdan, altfiu din flori al lui Alexandru-ce. l-Bun, se indatoria fatil, deocrotitorul de peste munti sit nu tulbure cu armele aceastastapanire 1.

In acelasi timp, ca pe vremea vechlului tratat al lui Sigis-mund si Vladislav Iagello pentru impartirea Moldovei, Po-lonii 14i reservaserä, si ei partea. In luptele lui Bogdan maAlexandrel, ei ajutara pe acesta din urma, dar cu gandul,rostit limpede intr'o dieta din Mart 1450, de a se aseza inCetatea-Alba, unindu-se chiar toata tara cu Sta,tele regelui 2.In anul &METE. Òonstantinopolului, &and oamenii lui Huny-adi erau Inc.. la Chiba, Alexandru-Voda cel Tartar stapaniatotusi marele port de la limanul Nistru/ui, in care calatoriifrancesi vedeau la 1445 Greci, Armeni si Germani ameste-cati la cästig cu Moldovenii si train supt jupanii" acestora,<daca nu e vorba, cum pare probabil, de panfi parcalabi)2.

Oricat ar fi de antipatic prin uciderea tradatoare a fra-telui su Bogdan, care ayes, acum Lana, dansul pe viitoru?Stefan-cel-Mare, Petru cel de-al doilea, zis si Aron, dadaMoldovei liniste pe mai multi ani, deci o noua inflorire a.prosperiatii sale. Dovada si ac,ordarea unor noua si so-lemne privilegii de comert.

In Iunie 1455, la 2 ale lunii, Petru-Voda, inoia, Brasove-nilor privilegiile de la Alexandru, Ilie, Stefan si cel d'intait)Petru, fara, a scoate sau adauga ceva 4. Relatiile dintre Mol-doveni si Brasoveni ajunsera a fi asa de stranse, luck cu-tare croitor din Roman is trimetea fiul la Brasov ca sa In-'tete barbieria", adecti medicine 5. Negustorii brasoveni

1 Chilia ;I Cetatea-Albd, pp. 102-3.2 Mid., pp. 103-4.3 Wavrin, ed. citatA, p. 95.4 Bogdan, Doc. Mold., pp. 34-5.5 Hurmuzaki, XV, p. 22, no. xxxm.

7

98

mergeau pentru chili' in Bärlad 1. Cunoastem a legaturilelor ca Vasluiul, ai arid soltuz si pärgari schimbau párerica judetul brasovean in privinta unar judechti2. De Gare ceinsä Petra Aron poftia, la 12 August 1456, pe Brasovenisä-i vie im tarti, se pare ca privilegiul nu-si produse.se efec-tul intr'o vreme când räzboaiele läuintrice de la noi aduceau,nu numai prada, dar si schingiuirea negustorilor sträini S.

In 1456, anul sup.unerii Moldovei la tributul fajé. de'Turd*, Petra cherna IntAiu, la 15 Ianuar, din Suceava, peprietenii sal, toti negustorii din Liov si din toatii tara dom--nului nostru" diruiai de curänd ii Mouse omagiu Mä-3riei Sale Craiului si. la toti oamenii buni", acordändu-li unssalvconduct, un gleit (Geleit), o carte de trecere sigurä printara sa, atáta timp tulburatä de rtizboaie ; li se va cerd nu-mai vama cea dreaptä". E gata a le da Cara asemenea cucele ce aveau de la fratii si räposati, Stefan si Petru, si,,dupä obiceiul acela" 2. El nu mai avea acum Pocutia, caree pierduse indatä. dupii moartea lui Alexandru, asa incät

cei din urmti dregätori ai Moldovei gateau la Hotin si laCerniluti, iar Sniatinul, Colomeia, Carapciul a Buciaciul'03uczacz) a le cerea, in schimbul concesiilor sale, ca atilt--post pentru el si ai sal., la q vreme de nenorocire, de la Mu-zilo de Buczacz, starostele cetätilor pocutiene, si de la staros--tele Podoliei e. Sä nu se uite hisd. garam.tarea, comertului caterile Sultanului printr'un privilegiu care urmä. actul deinchinarel.

Acestba erau legsáturile lui Petru Aron, cänd el dadu pri-wilegiul cel mare" din 29 Iunie 1456, pe e,a,re nu-1 ceruseräLiovenii intimidati, pe lane]." starea de anarhie a Moldovei,

1 Bogdan, Doc. Mold., p. 60./ Ibid., p. 61, no. xxix.4 Hurmuzaki, XV, p. 44, no. Lxxvni.4 V. privilegiul Perei, In Analele Academiei RomAne" pe 1914, pp..80-2. -5 Hurmuzaki, 11', p. 672, no. DXV.4 Ibid., pp. 673-5, no. DXVL'2 V. Revista istorica, 1924, p.105 (9 lunie 1456).

99

de noua cucerire turceasca a Bizantului, de intinclerea-+Osmantailorlin Marea Neagra, ameninfatoare, cura aim, pen-tru Chilia i Cetatea-Albri. de primejclia 0:liar a Caffei, de.atacul lui Mohammed al II-lea asupra Belgradului, care in-cepu in aceiasi varl Totusi, dupé, poftirea, lui, ei se in-fatisara, cerand a se micsura vémile, aducandu-se innapoi

starea din vremea lui Alexandru. Aceasta se si facu,insiriludu-se toate clausele vechiului privilegiu, dar in altaordine. Se aditugia doar la méruntisuri", ca,re se desfac,eau

vämuiau la Siretiu, panza lituan i panza. nemteasee.Se introducea o vama' noug, la Lapusna si se inlocuiaventru acei ce trec, nu spre Cetatea-Alba, ci pe drumul ta-taresc, vaina Tighinei ch a noii asezäri orasenesti. Bandpentru straja se fix.au la 12 grosi. Alexandrel introdusese,-dupa cAt se pare. c vaina deosebita a Cetatii-Albe, pretex-tand caul fi pentru dan ul ce e dator a face fiului Hanului ;de aceia se spune acum, apriat : Iar acea vama fag.-Teasca, ce era pus a la Cetatea-Alba, iar eu acea vama oiert Liovenilor, s'a', nu dea niciun han, fie i de la seized demii (= intunearen" de pe vremuri, deci : numar fitra mar-gen0, ori de ar fi acolo Tareviciul tataresc, ori de n'arfi 8i Trecerea caralor pe ghiaté, la Cernauti ramane-berg. Ca si pentru Ardeleni, se specifica acum cé, monopo-lul domnesc ori dreptul de preemptiune nu trebuie legat cunicio silnicie. Marfurile muntene veniau acum, nu numai-pe la Bacit'u i Barlad, dar si pe la Baia chiar, ceia ce in-seamna o relativa intärire a comartului bistritean. Cei ceingrijesc casa negustorilor lioveni la Suceava vor puteas.-si faca berarie, macelarie, carciuma, clack' se vor invoi.cu oraul4.

Pentru a se intelege si mai bine acest act, trebuie-ne gandim c. Petru Aron, care-si potrivise bune legaturicu toti vecinii solia la Sultan e din aceiasi lund a

I Chilla si eetatea-Alba, pp. 112-5.Iorga, Geschichte des osmaniscken Reiches, II, p. 74 §i urm.

3 Hurmuzaki, 1. C. pp. 678-9.4 Ibid., pp. 679-80.

100

-Iunie, ajunsese de cureind Inca din 1455 Domn aP-Ceteitii-Albe, prin moartea lui Alexiíndreli si ca Hunyadi_.care schimba in acest timp pe Domnul Terii-Romanesti, Vla-dislav, asezand in locu-i pe Tepes (April), ii ingeiduise legcl-tura cu Chilia, caci se da voie Liovenilor a merge. pentruipeste, nu numai la Brillla, ca in privilegiul lui Alexandru-cel-Bun, ci si la acestalalt 'oras basarabesc", Chilia, garni-sonat de Unguri. In sfarsit, cum vom vedea si mai departe,.incet" din 1455 pescan i moldoveni luau prin surprindere, de-la niste dinasti genovesi, Lerici', la gura Niprului, din can-tina oameni voiau di tacit poate o natal Cetatea-Albei.

Negotul si incepu Mira. zabava. In zadar cauta,ra, sa-1 im-piedece, in toamna, anume persoane care se vede di aveau,hid, galcevi cu Moldova ori se ingrijau mai mult de castiguPlor, schimband deci calea obisnuità. Regele insusi, cii-ruia i se facuse juramant in chiar ziva de Sampietru, in--.datorindu-se Voda a da 300 de boi intr'o eventuala cam-panie contra Cavalerilor Teutoni3, interveni ca sa des--chida calea catre Tinuturile vecinului Om'.

Peste cateva luni, Stefan-cel-Mare, rasbunand asupra un--chiului criminal moartea tatalui sail si castigandu-si Dom-nia Cu sabia, mostenia de la urgisitul innaintas o situatie.politica si mai ales comercial a care se poate zice priincioasa_

Avem scrisoarea prin care, Inca din toamna anului 1457,.el chiama, la randul situ, pe Brasoveni in tara lui, acumlinistita. E un ravas latinesc, nespus de flu alcatuit, prin,care el se arata gata a da $i. un act solemn, dupa vecheadating, pentru asigurarea drepturilor. Dad.' va sta cinevainsa impotriva dumniilorvoastre, sa i se taie capul e".

Propunerea fu primita, fireste, cu placere. La 31 Mart

1 V. mai sus, p. 99, nota 1. Actul turcesc e pentru aceastA cetate.2 Un Lerici e si pe coasta Speziei, lAngA Genova. V. Formentini siit

Valenti, La Spezia e la sua provincia, Spezia, 1924.3 Hurmuzaki, II 2, pp. 64-7, no. ix.

Ibid. pp. 63-4, no, LLIbid. XV, p. 48, no. imam.

101

4459 privilegiul se si punea in scris, si el mi cuprindea ai--

sanic in Mara de fondul si. chiar forma actului din 14531.

Si acum se opriau cu asprime represalille, ceia ce nuimpiedeca'pe Vasluieni, cíitteva luni numai dupä aceasta, s'Él.4apreascâ lucruri de-ale unui om din Prejmer 2. Fii deNema din Suceava unde pana tärziu se vorbi si se scrise

tnemteste isi fäceau ucenicia de mesteri, pielari, de pilca,

la Bistrita.8. Relatiile acestea asa de stranse furä intrerupte..de adapostirea fugarului Petru Aron, iesit din Polonia, inacest Tinut £A de marea expeditie nenorocitä a regelui Un-gariei, Matias Corvinul, in Moldova, cu toate urmärile ei.

:Zile mai bune venir ä numai dupä. câtiva ani.

Dar nimic nu tulburä logäturile restabilite de Stefan cu'Polonia in 1459, dupä cele d'intAiu ciocniri cu ocrotitoriiinaintasului säu izgonit. and acesta fu jertfit prin tra-tatul de la Overcheläuti, se deschise iaräsi drumul de negotpentru negustorii poloni si lituani, acordâfidu-se reciproci-latea Moldovenilor 4. Privilegiul veni in anul urmator, la 3Iulie 1460 5. Trecand peste actul, mai recent, al usurpato--rului, noul Donan se punea in legaturä cu acela al unchiu-lui su Stefan, fiu al lui Alexandru. Dar, intärind prescrip-tiile de capetenie ale u/timu/ui document, el il EA schimbafoarte mult, adrugindu-1 si definind lucrurile mai deaproape.

María de märuntisuri din Siretiu cuprinda acum pänza<le Lituania si ces, de Krosno (?) (crosen,scoe), pänza suptire,barchetul, postav pecetluit (pociati), lucruri de plumb, ta-lere de metal, braie simple si cu nasturi de metal, unelte defier si arme de tot soiul. Chilia figureazä ca un loe de ex-.port deosebit de Basarabii" munteni ca 'si de Unguri, si

1 Bogdan, Doc. Motd., pp. 36-8.2 PlAngerea Brasovenilor din 27 Maiu 1460; Hurmuzaki, XV, p. 55..

mo. xCv.3 Ibid, p. 77, no. cxxxiv. Cf. si n-le cxxxv, CXXXVI, pe p. 78.' Ibid., II', pp. 126-7, no. cvt. Cf. Nistor, 1. c., p. 33 nota 1.5 Hurmuzaki, H', p. 686 si vrm.

102

pentru trddia carel se adaugd !km*, deci se deschidepe la leaceea sau Oblueita drtztn,u1 Dobrogii, care duma inImparatia coa noug, a Sultaindui. Desvoltarea oroefor adu-sese, pentni acest dcrport spre Sud si Vest, veimi inter1oare-0020, in e,are se platiau 2 zloti (de argint) de ear, i anuble:-la Roman, Agiud, Puttra, pana mide, dupa. luptele pentruAldea, mergea, granita Inca din 1445", Vasluiu, BarladTecuciu, Mara, de vechiul Batani tare se intalneste de lainceput, ca granita", la 1408. La intorsul ca marfuri de-la Muntean sau Turci se plateste, nu numai la Bacau, dar-si la Roman, si aturna plata e pe ear,, in monedd turceascii,doi zloti turcesti Romatul isi are patea si din marfatrece la Brasov ; la Trotus se cer iarasi cei) doi zloti de car.

Pe basa acestui nou privilegiu calatotira Liovenii prinMoldova in aniil urinatori, aducand lui Voda 5pori (pinteni),palarii de vara, postavuri de truges, de Florenta, cupe,scrumbii, vin de Malvasia, cal scuMpi 8. Cetatea-Alba eraintrebuintata de'ei i pentru a merge apoi pe epa la Calla 4-

Interveni basa rnivalirea lui Mohanmed al II-lea in Tara-Romaneasca impotriva lui Vlad Tepes, luptele lui Stefarkpentru cucerirea Chiliei, presenta flotei turcesti in MareaNeagra. Aceasta stare de Intruri o intrebnintara negustoriidin Camenita, cari ineepuserat eurnpara cear i specii",pentru a tere farti foloss li se ingaduie a ocoli iovursi a lua o cale noua, pe la Luck si Oleczko (1462) 's. La re--clamatii presintate in 1463 de Lioveni, Stefan declara insfarsit printeut non. act c e gata sa. se ti e de indatoririle-

Melchisedec, Notife istorice l arheologice, p. 98 si urm. Cf. presenta,Vornicului Moldovei la Putna in 4431, In Hurmuzaki, XV, p. 15, no. mc..Cf. 1orga, lstoria ~aullar tn chipuri l icoane, ed. I, II, p. 93. 0 adoua editie, Intriun volum, s'a dat la Craiova, la 1921.

2 .Florenus turcensis" deosebit de ,fflorenits hungaricalts", In Socote-lile LioVului; &tutti 11 documente, XXIII, p. 289, no. xxIn.

Ibid., XXIII, p. 294 si urm.4 Vigne, Codirce diplomatico lauro-figure, 111, p. 472. Locul a fost Sem-

nalat 1 repródus de Nistor, T. c., p. 34, nota 4.5 Hunnuzaki, 112, pp. 144-5, no. cxcit.

103

luate. ca trei ani inainte Luarea Chiliei prin surprindereIn 105 il fg,cu, de alminterea, deplin domn pe gurile Du-ntirii, ale Nistrului, dad. nu si ale Niprului, unde Lerici vafi fost evacuattt. Incercatea ftvcutti de Poloni, incg. din 1415,pentru a-si puteo. exporta grAul cerut de Constantinopoli-tani, de a preface intr'un mare port localitatea athreascazisg, Cociubeiu a pe locul cAreia a rasttrit apoi Odesa, nu iz-butise. Da sigur prin Moldova lui Stefan era s'a' se factt acelcontact de-a dreptul Cu cetatea puternica a GenovesilorCaffa, pe care regelo-1 ingaduie la 1466 a. (-And ins'a, la ata-cul turcesc din 1475, Stefan birui in Ianuar, cetätile luí sepgstrarl in Iulï jar Caffa cázu, intrand pentru veacuri insttipanirea Turcilor, Domnul din Suceava sa !den pentruPoloni singund stripán at negotului bizantin, atungdnd ast-fel, cu neatárnarea si puterecitui, nesfdnit de prefios pentruaverea Ft inaintarea Poloniei. 0 mare parte tUn silintile,tarzii i prea slabe, ce e dreptul, pe care le cheltui regatulpiing, in 1484, când Chills, si Cetatea-Alha' furg cucerite deSultanul Baíezid, pentra apararea Moldovei, se litmurescprin aceasta.

Un timp, de pe urma campaniei ispravite prin infrangereahotttritoare de la Baia, relatiile politice/ de tot rele cu Un-gana impiedecará negotul ardelean. De alminterea Braso-venii nu ajutaser'l numai expeditia contra Moldovei, ci d'a-duserg. contingentul lor militar, rare stmgea phat la sfttr-sit, in lupta', pentru care si fur& indattt rasprätiti prinscutirea, de noua vigesimit4. Pe la ei se trimise in Secuime,In cursul aceluíasi an 1468, o scrisoare a boierilor mol-doveni trAdgtori fatI de Stefan 6. Prin pA.rfile ardelenehotii moldoveni" prädau i in 1469 6. Ca Brasovenii incer-cara insä a-si face din nou pacea cu cel mai puternic dintre

Ibid., pp. 699-700, no. XXXIV.2 Dlugosz, 1, col. 367:3 Hurmuzak1, XV, p. 171.4 Ibid., p. 65, no. cxiv.5 Ibid., p. 67, no. cxvti 0 nota respectivd.

Ibid., p. 71, no. cxxiv.

104

Domnii romani, aceasta se intelege de la sine, cum se inte-lege i aceia ca ei nu intampinara piedeci prea mari dinpartea acestuia. Sibienii, cari, deci, aveau i ei legä'turilelor cu Moldova, dadusera drumul negustorilor romani peca.ri Guvernul ardelean Ii oprise la 1468, ca m'ä.rfurile lor,din ordinul regelui insusi 1. Din 1469 avem o scrisoare alui Stefan catre Sfat, dar ea priveste un act de represaliiexercitat de Doran 2 lar, la 1470, Radu-cel-Frumos, Dom-nul iDuntean, se plangea Brasovenilor câ ei favoriseazä. pedusmanul sal" moldovean Cu dare de vesti si export dearme". Era si un lucru firesc : doar, in ziva de 27 Februar1470, Stefan preídase chirdmase Bretila"5, ceia ce nuera numai un act politic, ci i unul economic, ceiuteindu-sea se strange in Moldova tot comer tul Levantului.

Brailenii nu uitara niciodatrt, cum nu uitar'ä, nici Ramni-cenii, nici Buzoienii, pradati i ei, cu prilejul luptei dela hota.r (flamnicul-Sarat, Cursul-Apei) din. 1481, aceste pa-gube din partea lui Stefan i, in acest an 1481, ei raspun-eerä. ca batjocuri grosolane la poftirea Moldoveanului de aprimi ca Domn din mana lui pe Mircea-Voda, fiu al lui WadDracul si al Caltunei din Braila, pe care, ca Mircea Comisul,Il primise la 14715.'Irma, tot in 1471, solia formal a diacului moldovenesc Gri-

gore la regele Matias 5. In August, acesta era la Gilau, dupace vorbise cu cämarasul ocnelor regale din Ardeal, i in zivade 20 Ianuar 1473 regele acorda Moldovenilor din; nou voieintreaga i larga de a face once negot in provinciile sale s.

Columna lul Traian, 1874, n--1 1; Bogdan, Doc. luí .Ftefan-cel-Mare,II, pp. 308-9, no. CXXXVIL

Hurmuzaki, XV. pp. 75-6, no. cxxxt.3 Bogdan, CronIce inedite, p. 38.4 Bogdan, Relatille, pp. 178, 283-5. BrAila se Intoarse apoi supt stA-

pAnirea munteanA. La 1401, Tura se adunau lAngA ora MAcin);Hurmuzaki, XV, pp. 131-2, no. CCXXXVIII. O scrisoare a lul Vlad CA-lugArul (Bogdan/ 1. c., p. 215) pomene§te presenta lui Mezet-Paqa Inacele pArti.

6 Hurmuzakl, XV, p. 77, no. moan.ibid., p. 80, no. cxxxvin.

105

Dar Ina. din 3 Ianuar 1472 Stefan insusi dAduse permi-siune, solemn, Brasovenilor sä vie si mi. tread, la DomniaMea 0. in tara Domniei Mele slobozi i in bunA voie, cu toatenarfurile lor i cu tot avutul lbr, mult-putin cat 11 vorasea", far& a fi supArati cu monopolul Domniei ori cu opre-listi j.Sucevenii, locuitona din Baia reluarä deci vechile lortrimeteri de vite la Bistrita 2, iar Brasovenii cutreier5, camaiinnainte cu marf. märuntä tArgurile i satele Moldovei,mergAnd pánä la Chilla cea bogatä in moruni ; in 1483 sinegustori din Sighisoara umblau dupl acest articol decomer t Pentru uieiu i postav fuel se trimitea.0 de Domnitcameni anume la Brasov'.

Luptele cu Turcii aduserä numai o intrerupere moment-tanä a aceptor legAturi, prielnice amânduror pärtilot. Unadin cele ma.i bogate i sigure descrieri ale biruintii moldo-venesti de la Podul-Inalt asupra Turcilor e datorit'ä expu-nerii fAcute de un Roman" unui negustor din Ungaria"german ori sas8, i scrisoarea acestuia poartä data deBuda, 24 Februar 1475, ateva säptämäni dup. luptä, lacare, cum se stie, luaserä parte si multi Secui. In ace,lasi an.de douä ori, la 10 Iulie a la, 1-iu Novembre, Dornnul Invin-gator, care-si scäpase de prmejdia turc,easc.A. porturile,cherna in Moldova curätitä de dusmani pe toti negustoriidin sfänta, Coroanä a Ungariei", claiar si pe vreme e räz-bole, färä inseläciune i färä viclesug". In a doua scri-soare, cApAtatä de solii. regali, Gaspar de Hatvan i Mihaidin Pesta, el asigura In deosebi pe Brasoveni, adAugind cA,,.noi suntem slugile Craiului si ale Sfintei Coroane i prie-teni ai vostri j ai Cre,stinätätii intregi" 6.

Bogdan, Doc. Mold., pp. 89-40; Doc. lui .Ftefan-cel-Mare, 11, pp.315-6.

2 Hurmuzaki, XV, p. 78; p. 113, no. coil; p. 158, no. CCXXXOC; p.169, no. cccxi; p. 203, no. cccurvi; p. 226, no. cccvni; pp. 290-1,no. nxxx.

3 Ibid., p. 121, no. coax.Ibid., p. 118, no. ccxiii.

5 Acte 1 fragmente, III, p. 92 l urm.4 Bogdan, Doc. Mold., pp. 42-3; Doc. lui .Ftefan-cel-Mare, II, p.329 §f urm.

106

Pentru întâia oar& decis acest negot trecea de marginileoraselor r'espective pentru e, lua caracterul untii schimb ge-neral cu Ungaria aliatits suzeram1. In adevar, la 12 Iulie,aceiasi trimesi tti lui Matias Corvinul incheiau ull tratat,care cuptinde i clause. unei &phut) hberati de cotnert inMold° ca i ill tot regatul vetin. 1.. In August, din Buda,.regele asigura lui Stefan adgpostul ardelean din Ciceu, ce-tatea din prejma Dejului, in vecisititatea. Vadului bistriteanpe Seines, unde se aseazil. un Vlitdicii. l Roinánilor ardeleni,si la aceastg posesiune, de care eran legate si multe sate, seadause Cetatea-de-Balai, pe Tiirnave, In mijlocul provin-ciei 2. insemnrttate comercial nu pare sá fi avut insä.vre-odath' aceastá intindere a lui Stefan in Ardeal 8. Dar intoate luptele urmItoare cu Turcii el avu putinta de a-si cu-lege stiri si de a-si aduce arine de la. Brasoveni 4.

Nici Liovenii nu ritmaseserä fárá pierden i de pe unnaerei de riizboaie cu Turcii i clientii lor care incepe pentruMoldova inch' din 1470: un act al arhiepiscopului din Liovvorbeste la 1472 de peste 30.000 de florini ce ear filuat de la negustori, mai mult germani, din acest oras, carisunt adusi apoi a cersi ori a muri pe paturi de spitale 5.Moldovenii cereau acum mai multe arme si munitii si de lavecinii. lor din Nord'. In 1478, servitori ai orasuluiriau In. Moldova" cu Domnul7; uni ziclar mergea acolo, inanul urmglor 6.

1 Lewicki, Codex epfstolatis saecu11 XV, 1, 1, Cracovia, 189', pp. 219-20, no. 190. Cf. Dlugost, XIV, p. 632.

Hurmuzald, II I, pp. 8-10, no. xi. Cf. Mk l Cetatea-Albd, pp. 270-2.3 In 1474, Ind, regele ajuta IntArirea Bistri¡ei tocmai pentru vecinA-

tatea e( Cu Moldova; Hurmuzakl, XV, p, 82-3, no. cxLif. Cetatea-de-Bald avea bAlciu la SAntg-MArie; ibid., p. 155, no. CCLXXXI,11.

Bogdan, Doc. Mold., pp. 44-8; Doc. lai $tefan-cel-Mare, 11, p. 337urrn.; Hurmuzakl, XV, p. 105, no. cLxxxvir.6 Akta grodzkie i ziemskie, IX, p. 108; Nistor, Handelsbezielumgen,

pp. 3.2-9.6 Studii i doc., XXIII, p. 309, no. Lv.7 Ibid., p. 312, no. Lxvu.Ibid., no. Lxvm,

1O7

Caderea Chiliei. i Cetatii-Alhe, pe care Sultanul Baiezid,aparut cam pe neasteptate, le cuceri, Cu ajutorul tataresc,la 14 Tulle si 4 August 1484, insemna, nt numai o marelovitura, cu urmari ireparabile, pontra Moldova, nu numaicea mai adanci. durere pentru sufletul lui Stefan, nu numaio amenintare directii pentru Polonia intreagrt si, in deosebi,pentru Camenita, pentru Liov, care-si luara indati Mr1,811-rile de aparare, dar incheierea unui capitol din istoria,Levantului

De acum inainte comertul cu Polonia e intee continua.decadere, cad el mai l'ancezeste Maya ani 'Ana ee, con-tandU-se c nimeni nu mai poate goni pe Turd dlii cuce-ririle lor, regale ceru icapata de la Turci, la 1487, pentrua doua oarà. dap& 1464, voia de a face negot cu ace-leasi porturi 2. Din aceste legaturi eu Baiezid se poate vedea

supt noua stapanire negustori din Caffa veniau in pro-vinaiile lui Casimir 8. La 1489, la 1492, la 1497 apoi, tra-tatul, care era' incheiat i pentru negot, se intareste la Con-stantinopol 4.

Razboiul lui Stefan pentru Pocutia incepu incii din 1490;urma expeditial de anexare a Moldovei pe care loan-Albert,fiul lui Casimir, o incerca in 1497 si care se sfarsi cu ca-tastrofa, cunoscuta, din eodrii Coznlinului; in sfarsit Dom-nul Moldovei se lupta, i in ultitnii s1 ani pentru. Pocutia.

In tot acest timp, cu toatit asigurarea.,datil. chiar prinpacea din 1499 5, c negustorii isi pot relua drumurile, co-mertul fu adesea ori tulhurat, unq ori chiar í pe'ani. in-tregi intrerupt cu totul. Stefan fuse-se cercetat di Liovenila 1485, cand merse, cu mima franta, la Colorneia, sL fax&juramant regelui Poloniei. in 1486 un sol mergea in Mol-dova sa-1 caute cu daruri de postav macheliensis", de Ma-

Ibid., pp. 317-8, no. Lxxxvt.2 Chitia t Cetatea-Albd, pp. 296-7, n-le Fn.

Ibid. Pentru ina un Venetian, din Creta, la Cetatea-A1136, v. Cevanou despre Cetatea-Albd, In ,Analele Acad. Rom." pe 1925.

Ibid., p. 297, nota 2.6 Hurmuzaki, II 2, p. 403 §i unn.t Bogdan, Doc. tut ftefaffrcet-Mare,

II, 417 §i

108

Enes rosu, si de bland de bilqr; oametaii lui Sefan la dieta,din Piotrkow primirtt, cele de nevoie pentru intretinerea lor.La 1487 afacerile orasului" aduc misiunea in Moldova alui Drzewicki, apoi, in 1490, aceia a lui, Szarnowsld, castela-mul de Szarnow, in 1492 a lui Gheorghe Wapner, cu pian-gen, intoviträsite de peschesul postavului de Malines, acum,abisnuit; in 1494 a aceluiasi si a unui senator Ernst 1. La1498 Turci atOtati de Domnul Moldovei pradau insO Pala-itinatul Rusiei si cercetau" chiar Liovul 2.

inch.' dela 4 Ianuar 1499, inainte de actul solemn alpäcii, Ioan-Albert ingOduia negustorilor moldoveni sä, vie laLiov. Nu stim bine ce urmari va fi avut aceastO ingä--duintit, careia Stefan ii räspunse, fitrit indoiala, cu alta a-samOnittoare, dar relatiile se constatä, in oarecare mäsuräNina la noua canipanie moldoveneascä. pentru Pocutia.Cand o intreprinse, in 1502, Stefan trimese din Colomeiape omul sOu Ilie Steclä pantru a spune Liovenilor a el nuTrea sit aibä, niciun rOzboiu cu regele", ci si-a luat numaitara bunicului situ, care i se räpise inainte de aceasta cu pu-terea.8. Dar oräsenii aveau stt se gändeasa E3i la socotinta,intru toate deosebitä', a suveranului lor, si astfel vamesii ceinui ai lui Stefan de la Nijniov pe Nistru rämaserO fOrä niciun-cástig din partea lor 4. Numai in Decembre 1503 mai gOsimun sol al Liovenilor in Moldova 6. unde peste ateva lunigloria lui Stefan se stingea.

Ne oprim aici deoca,mdatO pentru a urmä.ri si relatiile cuArdealul päntt in acest an de mare insemnIttate pentruviata. tuturor Românilor. $i aceasta cu toate cO pang la 1538.-relatiile acestea se continuartt cu Domnii urmatori ai Mol--dovei, si ei preocupati de aceiasi problemä. a Pocutiei ca a

tefan.

I Studil ;1 doc., XXIII, a. 318 §I urm.2 Ibid., p. 326, no. cm.3 Ibid., p. 328, no. cm.4 NiStOr, Handelsbeziehungen, p. 47.6 Studil si doc., XXIII, pp. 229-30, no. CXXIII.

1 Cf: Hurmuzaki, XV, p. 13), no.2 Ibid., p. 186, no. cccxxxvr.3 Ibid., pp. 185-6, no. cccxxxvn4 Mid., p. 231, no. Ccccxix.5 Ibid., p. 204, no. ccci.xvni.6 ¡bid., pp. 258-9, no. ccccLxxii.7 Mid., p. 293, no. DXXXV.8 Ibid., p. 294, no. DXXXVIIL Cf.9 ¡bid., pp. 230-1, no. CCCCXVIII.

la hotarul nostru; ibid., p. 232, nominelor Rodnei, ibid., pp. 247-8, no.p. 259, no. cccuxxiii.

1° Ibid., pp. 269-70, no. ccCcxn.it Ibid., p. 305, no. DLVIIL

Brasovenii nu piigubirit atata din luarea cetAtilor moldo-venesti de la Mare, fiindcit intregul lor negot era, cum se,vede si din scrisorile pe care le trimete Stefan in acesttimp, numai o desfacere de märfuri märunte". Siii Domnul Moldovei se aprovisiona Cu arme si, dupit des-

chiderea erei de conflicte Cu Polonii, numai de la &basilSi dupl moartea lui Stefan negustori moldoveni se mai a-b'äteau pfinä, la Sibiiu2; s'ar pärea chiar, cum se va vale&si pe urmit, cä, In miisura in care scädea amestecul activ-al Ardelenilor la noi, Incepea acela al Moldovenilor la dânsii...Bogdan Orbul intervine pentru ca ai säi s nu fie supusi,a pläti tricesima la Bistrita decAt In timpul bälciului ori laun cas de vänzare Inainte ca bälciul sä se fi deschis 8. La1516 acelasi Domn stäruia la Brasov ca sä nu se lea vigesimcrcrescutä de la oamenii s.i Pänä si %rani Isi manau vi-tele spre vtunzare la Sasii ve,cini dar si Maramuräseni un-guri veniau In Moldova pentru a cumpära Si porci-se treceau din Baia, la Rodna7, iar Sucevenii aduceaula 1530 peste siirat Aur din minele domnesti se strecurape furis la Bistrita 9, care *Ala la 19 Iulie 1523 dreptuP,de deposit pe care-I avea de mult Brasovul i Sibiiul 10..Mesteri de postav, ca Than" din Suceava, pomenit In 1528,..se gäsiau acum i prin orasele noastreil. Mesteri-zidari insätot se mai aduceau din acele pärti, i unul din ei, loan,

ccxxxv; p. 158, no. ccxl...

ibid., p. 311, no. DLU.Se splia aur si de oamenii Sasflor,. ccccxxi. Plan de redeschidere aCCCCXLVI ; pp. 250-1, no. CCCCLIV ;

110

facut A, se vorbeasdi de dánsul foarte mult in cursul Dom-niei lui Petru Bares.

Cu toate luptele acestui Domn in AFdeal, dupi pa-tastrofa, in 1526; a vechii Ungarii regale unitare, trebuirasa faca adesea cu neputinta pasnicele sigurele legaturide comert, el fu stapán al Bikritei prin cesiune formaladin partea unuia dintre pretendentii la mostenire si eracat pe-ad sa ieie, dupa un serios asediu, Brasovul, schim-bul cu provincia de la Apusul Moldovei a fost adema multmai vioiu deat acela cu Polonia, impotriva careia BogdanOrbul, fiul lui Stefan-cel-Mare, raspins -ca pretendent lamana unei surori a regelui Alexandru, pura un inviersunatrázboiu si dela ca,re Bares insusi, in douil, razboaie, se stra-dui a smulge mostenirea pocutiana, pierdutá indatá dupá1504, a párintelui sau. La 21 Octombre 1529, in mijloculcampaniei contra Brasovului, Petru ingrului Ardelenilornegotul liber in tara se.

Pe Bogd.an sprijinira la 1505 in negocierile luicu Sigismund si in Octombre al ac,eluiasi an mergeau laCurtea domnului Gheorghe Wagner, loan Koszner, careavea afaceri cu Sucevenii, notariul iLiovului, Mihail,pentru intarirea privilegiilor de \Toda", pe care-1 intitulau,ca si pe marele sáu tata, numai Palatin" : iarasi se desfl-ceau inaintea unui stapánitor moldovenesc viguri de postavros brun de Malines 4. La 1507 insa incepea razboiul-, in-trerupt numai cát timp Bogdan ataca pe vednul sau mun-tEan, Radu-cel-Mare. La 1509, pentru intaiasi data un Voe-vod al Moldovei incunjura Liovul, improscAndu-1 cutunurile dând lupte de calareti supt zidurile indoite ale o-rasului, ara nicio izbanda insa, caci Bogdan pierdu si tu-

1 V. articolul d-lul Al. LApAdatu, In Buletinul Comisiunii Monumen-telor Istorice", V, p. 83 si urm.

2 Nistor, Handelsbeziehungen, p. 155 §i nota 6, dupl o copie a Aca-demiei Romlne, pe care n'am mai glsit-o pentru a o cuprinde tu vol.XV din Hurmuzaki.

Studii fi documente, XXIII, p. 330, no. cxxtv.4 Ibid.

111

nul cel maxe si pe seful artileriei sale 1. Chiar dupii ce pa-tea din. Mart 1510. ingadui reluarea legaturilor 8, cutireptul pautru Poloni de a trece in Turcia si in tare/ Ba-sarabilor", ca observarea depositelor si vamilor 8, ele nuputura, fi statornice si roditoare, clici de la 1510 la 1513Ifoldova fu atacata de Tatari si la 1514 intalnim o nouatiocnire cu Muntenii 4. Numai cei din urma trei ani diu sta-pânirea lui Bogdan se strecurarii in liniste.

La 1511 regele-1 mustra a a adaus cu 6 aspri vama obis-nuita,", care ayes deci alaturi o alta' basa, ceia ce ne face saregretam indoit pierderea privilegiului din 1505 5. Plânge-rea se repetil in vara anului 1512, prin acelasi GheorgheKrupski, pentru ea Bogdan mai opria in anul and. as-tepta o navalire a Turcilor si Tatarilor fiului celui mai mareal Sultanului Baieaid, Selim, asezat si insurat in Crimeiatrecerea inegustorilor spre Dunarea-de-jos. Ca motiv pentru-aceasta credea cà el ar putea aduce inainte faptul ca nicinegustorii lui nu pot merge, din causa dreptului de deposital Liovenilor, ptinei in Lituania, ceia ce iarasi arata diMoldovenii treceau tot mai mult un negot activ, panti 'niocuri de,stul de indepartate . 0 afacere de represalii adusetbservatiile aspre din cursul aceluiasi an. Nici in 1513 nuse incetasera cu represaliile, ha nici macar nu se ingaduisetrecerea Liovenilor si Caminecenilor inaintea marii lo-vituri tataresti In Turcia 6.

In 1515, unele reclamatii tarä'ganindu-se si banii bgtuti deDomn fiind pagubitor pentru Lioveni, capitanul orasuluise gandia A, opreascà negotul, ceia ce nu se aproba

1 larga, 1st. Armatei, 1, pp. 209-10.2 Hurmuzaki, 111, p. 613 si urm.2 Ibid., ii2, p. 617.4 Ibid., 11°, pp. 13-4, no. xvit. Probabil InsA a precum a fost in casul

lui Steflnitl, e vorba numai de o socotire a ..zlotului moidovenesc",neexistAnd ca monedA, In mai multi aspri. Supt StefAnitA se luau 8 asprimal muit.

5 Ibid., p. 67. Se pare cl existau si legAturi de negot ale Liovenilor,cu Muntenia lui Mihnea-VodA; ibid., p. 69.

6 ¡bid., pp. 73 si urm.,. 83-4, 90-1, 103-4, 154.

112

insa de regel. Trebui ca dupa moartea lui Bogdan (in 1517)sa se faca staruinti, tot prin Krupski, pe langl boierii epi-tropi ai lui Stefan cel Tartar, pentru a se capata, printr`oinoire generala a pacii, asigurari, ca.re nu folosira insit preamult 2 Actul de intelegere din 1519 se ocupa si de usurareasi ocrotirea la hotare a comertului Acewsta conventie e in-teresanta, de altfel, ì prin aceia c statornicesteanuale de hotar, care se vor tinea, de Sfânta Treime si doutisaptamâni dupa aceia, la Hotin, i la Colacin, °data pe te-ritorul moldovenesc °data, pe cel lesesc era si un balcitkla Braczlaw. Se specifica fetal de judecata, cu doi marturicari vor jura pentru pitrát, din cei patru pe cari el Ii vainfatisa. Se &I voie a se urmari hotii, si, la recunoastereamrffi furate, ei vor fi spAnzurati. Msasuri precise si nume-roase se ieau pentru raspunderea proprietarilor pamântu-lui uncle se face un furt spre a se inratura opririle d per-soane ori de miirfuri4. Ca Domn pe sama, sa, Stefan repro-duce apoi dare Lioveni, in Septembre 1522, vechea invitare.la comer t a mareluil su bunic, i In Octornbre 1523 Liovenilkfaceau s. li se ceteasca de un diac privilegiile rusesti aleVoevozilor Moldovei date negustorilor nostri" 5. Senatoriimergeau indata in Moldova pentru capatarea drepturilor cc-le-au avut din vechiu, intorcandu-se in Novembre 1522 6. Inacelasi timp negustorii moldoveni cercetau, nu numai pro-vinciile Poloniei, el si ale Lituaniei7, si Stefan se ruga de-rege s s ingaduie a cauta, prin mijlocul lor, la Lublinblitni de sobol, de byelky", de cacom, dinti de peste si postavstamet", peschesul Sultanului.8. Din raspunsul regelui

1 ¡bid., p. 166.2 Ibid., p. 264.3 Dupg Acta Tomiciana (In Hurmuzaki, II si II 3) l Hasdeu, Arch.

istoricd, I 2, p. 185 si urm., n-o 276, si In Nistor, Handelsbeziehungen,pp. 52-4.

4 Hurmuzaki, 1I3, o. 700 si urm.5 Studil ;1 doc., XXIII, p. 333, n-o cxxxIV.

Hurmuzaki, 113, pp. 706-7, ni-o CCCLV1LIbid., p. 708 si urm.Ibid.

1113

se vede cg. Voevodul ceruse i cIpittase i amasta 50de mitji de porumb, pentru acoperirea Mitropoliei din Su-eeava, care fuseserti refusate lui Bogdan 1.

tittiresti nu, incetaserrt. insà, supt urmasul luiBogdan. Iland voie Brasovenilor s5, vie in Moldova caeumpere boj, Stefänitä, insemna cu durere cat de pustiitg.de arsit e acea.sa targ. de proclatii de Turci si de Tatari, casi de Lesi si de Ifunteni 2 ": in adevar el suferise atacul tot-tiiresc din 1518 si mântuise abia, la 1526, lupta pentru mi-reasit cu vecinul din Tara-RomAneaseit, Radu de la Afumati.Cat priveste prädlciunile deda Lesi, le cunoastem : hoti rusiai granitei, incepAtorii Ca.zacilor, asezati in cuiburile de

Nistru, Braczlaw, Winnice, Climielnicz. navitliau iuprtjle Sorooei t3i Orheiului i metnau spre adliposturile loroile negustorilor turci, cari le tineau pentru pgsune, cumromi vedea, pe aceste grass sesuri basarabenq cu iarba in-naltrt, cu zecile de mii8., La o rAzbunare pentru aceastarnu seujunse totusi, niidejdea lui Stefan fatA, de pliggni Mud maiEirAult in ace,st puternic Crain de peste Nistru. Abusurile c&-pitanilor de CernAuti si ale dregrttorilor cari socotiau zlotalgioldovene.sc" cu 8 aspri mai scump i umblau, impotrivaprivilegiilor, prin marfat negustorilor, nu se faceau Cu 5tireaai in.c5. mai putin cu voiad Domnului. Lar, dacit, in Ianuar1525, se luau mitsuri pentru asigurarea¡bákiului, din causazyonurilor suspecte ce se repetA despre Douala' Moldo-ei" 4, acensta inseamng, numai ob., se auzia din nou desprevre-un atac turco-tatar impotriva lui Stefan. In 1526,,incilrelatiile cu Polonia erau asa de bune, mncát Camenicenii in-ercau, impotriva dreptului de deposit al Liovenilor, a legeo linie de cornert prin orasul lor, intre Turca si Moldova,de o parte, iar de alta, Lituania si Moscovia

lbid., p. 722. Cf. ibid., pp. 16, 29.Bogdan, Doc. Mold., p. 49.

3 Hurmuzakl, 113, p. 819.Studil fi doc., XXIII, p. 333, no. cxxxvi.

3 lbid., a-o mortriu. Nu e slgur cA moneta polong falsg ce se fgceaIn Moldova (Hurmuzaki, 113, p. 5E6, n-o CCCCIII) era In legAturg cu cfl-dal itatea.

114

Relatiile erau deci bune, si ele urmarii. astfel i supt PetruPiares, care succedg lui Stefgnitg, omorit de boieri. indatoritfalg de Poloni, el inOi la 1527, ()data cu alianta sa gischimbuf unui act corespunzgtor al regelui, iclausele asigu-rgtoare ale conventiei de hotar din(1519 a lui Bogdan, adgu-gind ca. e bine pentru a se opri furtisagurile ca vinzarea demärfuri pc:4one s'a nu se mai facg la botar i sit se respectddepositele, cäile obisntite i vAmilej. Dar la 1530 incePunoul ritzboiu .pentru Pocutia i leaturile Cu Moldova fArghotgrit oprite de regele Sigismund, fie si pe calea lgtural-nicg a Grecilor negustori ai Sulta,nului", de cali ne` vomocupa 4z alt capitol 2. Cu toatg Mijlocirea altor vecini simai ales cu toatä infrangerea, la Obertyn, a lui Rares, carenu se dgdu totusi invins, relatiile nu' mai puturg fi reluate,piing la cgderea lui in 1538, prin expeditia persimaltt a Sul-tanului intetit de Poloni.

Se tie cA resultatul de cgpetenie al acestei intèrventii fureunirea. Tighinei, dévenitii acuin un Bender plighn (Ben-der poartg), cu raiama cetgtilor de Miazgzi smulse lui Ste-fan, cu Bugeacul.. De( si n'avern noug dovezi cA negustOrli po-loni treceau pe la acest vid, inchiderea lui, datoritet néapezraiunor considerdiii economices fi t o noted fi mare loifiturei dataprosperiteitii moldovenoli. .De aici silintile de a relua dinpartea boierilor, supt Stefan Lgcustä, care, intro nevoilescurtei 13i grelei lui Domnii (fu omorit de boieri in 1540), afost silit a Indoi vaina pentru Poloni 4; 'de aici aticul contraraialei pe.care-1 fgcu Alexandru-Vodg)Cornea, ales i spri-jinit de targ anume pentru aceasta ; de aici toate leggturiletainice cu crestinAtatea ale lui Petru. Rares, c,are, .tmpricai.cu Sultanul, se intoarse in Moldova la 1541 pentru a Maitinea timp de cinci ani Scaunul domnesc.

Totusi comertul negustorilor din Liov, din Cameiiiia,

Ibid., p. 732 i urm.V. Nistor, Handelsbeziehungen, pp. 57-8.

3 Hurmuzaki, Supl. p, 48 I tirm.

4 Ibid., p. 121. Cf. pp. 119, 122-3.

115

-a carii insemnatate crestea tot mai mult nu inceta cu totu14.,asa cum se trimeteau acumay din Polonia, numai. spioni-ori a Chiliei, unde se cumpara doar morun,, de tla nazirulpescariilor impartitesti,.,Nuniai In vremea urmasilorStefan-eel-Mare incepand de la.1.-510,,infalnim, regulat, par-

-calabi la Soroca.8, puternica oetate, de 14 Nistrukzidita totnsi-de Stefan-eel-Mare 4, 0. acesti paralabi apar de multein discutarea afacerilor de granita, pe vremea lui Bogdan-Voda, ca si, mai ales, supt urmasil lui 5. Bogdan capä'tase dela regele Sigismund proprietatea morilor de peste Nistru,-prin care la vreme de nevoie se putea lïräni garnisoanaPe la Orheiu, care se ridica Inca supt Stefan?, pe la Sorocaireceau deci carale cu marfä. dupä anexarea turceasca din1540. Lacercarea Turcilor de a se aseza in Orheiu, ridicândziduri, nu avu urmare : e pomenita. numai in treaca kW°-scrisoare de temen i penatru viitor a ofiterului polon de lagranitä. 5.

Deci, in momentul and Braila munteana infra in stara--nirea Sultanului, acelasi stapanitor adauge la posesiunilesale romanesti Tighinea. Aceleasi consecinte se produc de

-amandouä. partile. Comertul Moldovei si al Terii-Romanesti-se indreapta tot mai mult catre Rasarit, intra' domeniullevantin supraveghiat i exploatat de Turci. Aceasta e ra-nura de capetenie a schimbului de produse din tenle dung-ene ; legaturile ce se mai pastreaza, de o parte mai mult

eu Ardealul, de alta mai mult cu Polonia nu fac dedtt sa-complineasca ori, in alte domenii, s suplineasca acest mare

I Ibid., II', p. 184 (an. 154).Ibid., Sup!. II I, p. 125 si urm.

3 Ibid., II 2, p. 617; Chilia 1 Cetafea-Albd, p. 17.4 Upedatu, Soroca, in Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice"

ye anul 1914, p. 85.8 Hurmuzaki, II% passim,° Ibid., p. 699, no. cccuv.

Uricariul, XVIII, pp. 480-1; I Bogdan, In Analele Academiei Ro-sr,àne", XXX, p. 361 si urm., actul RAzenitor; LApedatu, I. c., p. 85, nota 3

8 China fi Cetatea-Albc1, p. 323; Studif si doc., XXIII, p. 46, no. XLV

116

Inegot al WisAritului intins kd asupra amAnduror tailorromAnesti.

Trebuie A se caute agurn, clack' nu originije, care stmtstrAvechi si despre- care s'a spus innainte tot cat era de ne-voie, dar desvoltarea in veacul al XV-lea si in cei d'intAilmani ai veaculai ormAtor a comertului levamtin, prin Greet,rain Genovesi sau Venetieni si prin Turd, in patine noastre.,

CAPITOLUL III.

Comerful oriental si levantin in ;erne noastre

prtnil la 1550.

Vechiul comert räsiiritean. la Dun'ire a fost facut firestede Greci i alte neamuri ca supusi ai Imperiului bizantin.Dar acest Imperiu ptiräsise cu totull supt Paleologi traditiilesale de initativil economicl, transmitându-le negustorilor.italieni cari de multä. vreme isi fticuserä. din apele Medite-ranei orientale a ale Märii Negre un domeniu special. De

Bizantinii incercaserä, a domina in veacul al XIV-lea cuierarhii lor viaja noastrâ binericeasa, de a aveau in Tara-Romaneascii supt Mircea i leaturi dinastice, de si suptAlexandru-cel-Bun, care inlaturä tendinta de stgpanire prinGreci a Patriarhatului in Biserica sa, influente culturalefoarte puternica se observä. Domnul insusi cu sotia-sa Maria sunt revresintati in costume bizantine, cu inscriptiigrecesti totusi comertul direct al Constantinopolitanilor,-al negustorilor din Salonic, din insule, din Moreia, IncA su-pusti. Imperiului, nu se intálneste la Dura're. Ceia ce nui in-seamnä, bine inteles, cA unele casuri sporadice nu s'ar puteatlescoperi in acte IncA inedite.

Intr'un domeniu avem hash* o lämurire, colateralA, ce edreptuli care dovedeste cA Bizantinii trebuiau si se indrepte

ei la terile duntirene pentru a-si indeplini nevoi care nusuferiau zähavii. Am pomenit si mai sus c5, la 1415 ImpI-ratul din Constantinopol i Patriarhur` trimeserti la regale-

V. Iorga, Patrahirul lui Alexandru-cel-Bun, In Analele AcademiafRománe", XXXV, p. 343 §I urm.

118

-polon Vladislav Iagello soli cu scrisori solemne, pecetluite cubplumb, pentru a cere grau ; cronicarul Dliigosz, care a pas-trat faptul, pare sa fi vazut chiar aceste scrisori. Regeledadu voie sit se fac,ä, aprovizionarea prin portul sau Kaczu-byeiow", Cociubei sau Hagi-beiu, care era menit sa ajungâpe urma frumoasa si bogata Odesai.

Pe atunci imparatul cel harán Manuil, lipsia clin Capi-tala sa, fiind dus in Moreia, unae, nesigur de intentiile nou-lui Sultan, Mohammed I-iu, el facea sg, se intareasca Istmulde Corint. Ramasese in locul lui Imparatul eel t.:1.'116x, loan»de la care vine cererea cAtre Vladislav. Constantinopolul erade sigur strimtorat in acel moment, si, de oare ce au fostmomente, cand, in vremeal de asediu din partea Turcilor,stramtorarea era si mai mare, trebuie sa creciera ca grâu sela fi adus si alta data din Nord, §i nu numai de la MareaNeagrg, dar si de la Dungre, de si n'as merge asa de departeincat sa banuiese a aceasta a putut s'a aibá o influenta increarea ca despot bizantin a lui Dobrotici. Trecerea, maitarziu, a lui loan al VIII-lea prin Moldova ', a putut saaibft ca urmare si vre-o intelegere comerciara. Cum se stie,el s'al intors prin Chilla.

Debarca.rea lui Dan al II-lea, plecat din Constantinopolla Cetatea-Alba, cu putin inainte, aratg cg drumul la ac,ea -sta cetate ca si la cealalta nu era de loc neobianuit pentruBizantini. In sftirsit vestea, cgderii Constantinopolei fu aflatade Poloni de la Domnul Cetatii-Albe, Alexandru-Voda, care-va fi oplosit si pe unii pribegi s.

Pe Genovesii din Pera i-am gasit in Tara-Románeascainca innainte de anul 1390; la aceiasi epoca ei stapániauIneg de mult Chilla, pe care o ggsim apoi in mánile lui-Mircea, si Gaifa era prospera, domnind cu bogatia si har-nic,a, ei miscare toate tenle marginase cu Pontul. Mirceastätea inca in Scaun la 1418, câncl impäratul Sigismunct

' Dlugosz, I, p.367.2 V. §1 mal sus.3 Dlugosz, ed. noul, XIV, pp. 142-3.

119

care mr odatá avuse planuri asupra Chiliei voiaaseze si pe Cavalerii Teutoni, insarcihrt pe fratii Ïcan i Chn-rad Fischer sa cautefo cale intre Germania si Ungaria, de oparte, lar, de alta, intre ,,Ghiia, Caffa i Pera" 7: Se Vie. aun delegat al Chili& lua parte a la desbaterile sinoduluidin Constanta (1414-8)5.

Venetia incerca s. tragit si ea folos din aceste in-cepute i desvoltate de statornica ei rival. intr'unand Genova care trecea, incepand cu anul 1391, and 'sesupuse maresalului Franciei, Boncicaut, de la o suzeranitatestrain& la alta, era in atArnarea marchisului de Monfer-rat, ea prirni propunerea domnului de Cetatea-Alba, airee alugar" el ar putea fi Aron, viitorul Petru-Vodade a trimete acolo o galera 'de comert. Hotarirea e din 19April 1435; o galera din flota Romaniei trebuia sa cercetezeportul moldovenesc, i bailul venetian din Constantinopolfu instiintat despre aceasta le, 27 din aceiasi luna. La 15Mart din anul urmator se numi i un consul de Cetatea-Alba, care nu avu suc,cesori, Francisc Duodo. La 1439 inc,Ase indrepta intr'acoace una din galeretle ce se intorseseraliodos, dar in ziva de 2 Iulie comertul fu oprit

2 Chilia i Cetatea-Albd, pp. 71, 76-7. Pentru Chilia v. l notita luiSieveking In Sitzungsberichte der kais. Akademie In Wien, phil.-hist.ICIasse", 162, partea a 2-a, p. 5, nota 1; citatA IntAlu la Nistor, Handels-beziehungen, p. 182, nota 5.

Altmann, Reichstagsakten, no. 2957. Locul a fost relevat de Nistiu,Handelsbeziehungen, p. 80 0 nota 4.

3 Hurmuzaki, 11, p. 497, no. CCCCIX.4 V. Ceva nou despre Cetatea-Albd, In Analele Academiel RomAne"

pe 1925.5 lorga, Notes et extraits, I, pp. 573-4, 573 nota 3, 581; III, pp. 236.

240, 313. Cf. Bogdan, Inscr. de la Cetatea-Albd, 1. c. Privilegiul din 1411»dat de Alexandru-cel-Bun Genovesilor, pe care' Hasdeu declara el 1-avAzut la Odesa In mánile lui Atexandru de Stourdza, nu-mi pare a fiexistat In adevAr : dacA actul ar fi fost de fapt supt ochil lui Hasdeu,acesta n'ar fi lipsit de la datoria de a-1 publicd. V. Foaia de istorie ro-amand, p. 50. Cf. Nistor, 1. c., pp. )83-4 0 mai ales Ptasnik, 1. c. Cf. Revistaistoricd, 1924, p. 6. E vorba la d.'Ptasnik, p. 52, de un Petrus Messoperode Ansaldo, haeres Licostomi, consul Francorum" (mi e greait pusA virgulaInainte de haeres"'?). V. §i lucrarea d-nei Charewicz, citatA mat sus.

120

Comertul, mult mai firesc, al Genovei avea altg soliditate.Dacg ,intianim la Cracovia si Liov inch' din 1404 un Ve-netian, din popor 2, familia Spinola avea pe la 1449 legg-turi cu oragul, ea si membri ai familiilor Lerca.ri gi diOliva, arestati in acest oras la 1446 pentru implinirea sil-nicA, la Pera, a unui Liovean, Zindihac" 2; si ate un Lo-mellino apare la Liov c,eva mai tg.rziu-2. Iulian Gibelettodin Caffa juca un rol insemnat incò'. de la jumgtatea veacu-lui al XV-lea, ea si. un Centurione, un Accursio, un Iuliande' Valetarii, care ajunse jupan" la Drohobyez, in Galitia,si vames la ¡Loy ; mai avem pe un Lucchino din Caffa,pe un Iacob de San-Salvatore ; tot Genoves trebuie sg. fieCristofor, predec,esorul lui Julian la Drohobyez si vames laGrodek ; un. Ainolfo Tedaldi, din Florenta, se intalneste apoiin waste Tosturi, pe and dintre Venetieni agtiga pe aici fa-mina Velluti °. La 1466, in Ianuar, regale dlidu chiar un pri-vilegiu de tracers a Caffesilor prin. tenle sale, plgtind defiec.are cap de rob un florin la Liov 2.

Putem bgnui astfel de oaspeti genovesi in Galitia einainte de jumgtatea veacului al XV-lea, cu atgt maivârtos, cu at, precum s'a mai spus, din Caffa veniserg, demult, Armenii, Tatarii si,, Saracinii` Liovului. La Sniatinaflgm in 1403 pe agentul Genovesului Cristofor Frago(Frango, Phrangos, Frâ,n-cul) °. Pentru intála oarg se vor-begte insg anume de -un Genoves in Moldova in 1444, and'Angelo Giustiniano se plgnge eh fratele sgai Craventto afosf despoiat.in Moldova, pe pgmantul Mi. Stefan Voevod",de mä'rfuri in valoare de 4.500 de galbeni (ducat° cariumblg in acele pg...rti"? deci zloti moldovenesti", cari se plg-tiau. in aspri" si pe cari piing acum i-am ggsit in acte pe-

1 Stud/1 §i doc XXIII, p. 293, no. r.i Acte # fragmente, III, p. 23, nota 1.3 Studii ;1 doc., XXIII, p. 300, no. XXVII.4 Ibid., pp. 295-9, 301 til urm. Ainulf de Tedaldi, Florentin, avea oi

vama'Llovultd la I466;. ibid., p. 298, no. ma. Cf. §I ibid., p. 299, no.XXII.

6 Ibid., p. 288, no. xix; Hurmuzaki, U', p. 171.6 Akta grodzkie i ziemskie, XIV, p. 94, no. 745.

121

tone de la jumgtatea veacului al XV-lea inras.inte. In zädarnifese Angelo in mai multe randuri cu sclaval" lui la Su-ceava, stand acolo optsprezece luni ti cheltuind 88 de gal-beni" ai terii pentru a cere despggubiri, .precum dovedescmarturii alti. Italieni veniti in Moldova, Cristof or Gu-ardia di San-Romolo, Francisc de Bergamo si. loan Rovello,Genoves ; el trebui s. piece in desert, pierzand doi cai pedrum. Cäpg.t5, deci la Genova dreptul de represalii, putand.opri pe once negustor moldovean spre lua de la dan-sul aceastä sumé. Peste attys., ani apare Preotul Dominicde Riva, care, in calea Kle la Suceava la Liov, e despoiat deun supus al regelui Poloniei, luandu-i-se intre altele, nistepostavuri de matasg,"2, pe acest timp Genovesii din Ce-tatea-Albg. aveau si o arganisatie loc,a1g, cäc' i in 1448,pentru meritele castigate acolo, ale anui Anton deFrancis° Jula" i se clàruiser8 10.000 de aspri de guver-nul Caffei, care hotgrgste di. se vor scoate din lucrurilece se trimet in cetatea moldoveneascg, ori se aduc de-acolo s. La 1449 ei erau in mgsurgs facg, pagube Turcilor,

rgzbunau aiurea prin represalii4.Deci pe calea dintre Liov, Suc,eava i, de sigur, Ceta-

tea-Albg, treceau inainte de Stefan-cel-Mare i Genovesidin Caffa, din Pera, din Galitia chiar, unde acesti capitalistiluau in arendg importante venituri regale. In schimb, Liu-venii nu mergeau numai pan. la Caffa, de unde, cum amvgzut, ajungeau i la Soldaia-Sudac aici locuia la 14.45Itomanul Teodorca de Thelica" (Chelica ?, Chilia ?), care.era intitulat la 1471 cavalerul Teodorcha de Telicha"7. Eiireceau la Brusa, pentru cumpä'rare de piper, luand cu

1 Acte 0 fragmente, III, p. 16 si urm.2 Aid., pp. 22-3.I Notes et extraits, II, pp. 255-6.4 Ibid., p. 240.5 Pentru toate ale, note anignuntite In Nistor, Handel und Wandel

in der Moldau bis zum Ende des 16. fahrhunderts, Cerrauti 1912.6 Vigna, I. c., III, p. 472.7 Ibid., 1, pp. 371-2; cf. Mkt I Cetatea-Albd, p. 118. 51 ibid., p.

137 §1 nota 2.

122

clan§ii si marfuri de-ale Romarilor ce se opriau la Cetatea-Alba, cum a fost, in 1449, casul unui Sucevean. In legaturticu. une astful de schimb eprocesull din 1452 al lui Petra dekGravaigo, Genoves, contra lui Bogclan-Voda al Moldoveipentru represalii : Petra platise pentru un) conational, si veidem, din ce i se /u5. de dregatorii Doinnului, care erau mar-furile ce se 'acluceau la noi de ace$ti Italiali ai Levantuluibuznbac, palarii (capelli pilosi"), tafia (teftica"); intremarturi, pe lana doi concetgteni ai parawlui, este i unItalian aiezat in Cetatea-Alba, Hector Mansano 1. Gravaiga.avea de cules aici o datorie de 4.000 de galbeni de Mon-castro", de zloti de Cetatea-Alba" '.

In acest comert levantin negustorii de farci i0 aveau decipartea, care nu era mica. Exista $i inainte de Stefan-cel-Mare In aceasta Moldova a veacului al XV-lea un avantcatre lupta ci cucerire, prin afacen i alaturi cu afacerile..Astfel la 1455, cand paisprezece locuitori din Cetatea-Albá,prinai de Tatari, erau opriti pana. la pretul de rascumpa-rare 3.400 de zloti de Moncastro", ori poate $i casclavi, in, ceta.tea Lerici (Illex), de la gura Niprului, de catrefratii Senarega. Ambrosiu ai alti patru. Jupanii" de acasiladeca parealabii, impreuna. cu batranii" ce stateau in frun-tea municipalitatii, pregatira supt masca unei expeditii desaizeci do pescan, un asalt neprevazut, in tovara5ia prinsi-lor, i izbutira a se face stapani pe Lerici. Faptul eil admi-nistratia Cetatii-Albe primi stapanirea ca.stelului ci lurt caprinci pe doi dintre frati, unul greu rana, arata, once arspune cei pagubiti, ca, presenta la Lerici a celor paisprezeceprinsi nu era ciliar asa de curata: doar Toma, un al treileafrate, incasase o parte din pretul rascumpararii $i. se aflachiar in Cetatea-Alba, unde fu pus la prinsoare. Afacereamerse pana la Domn, la Petru-Voda, care dadu drumul celuiranit. De altfel stapanirea la Lerici era reclamata ai de.Caffa, ca ai de Oficiul colonial genoves al Sfantului Gheor-ghe. 10.000 de galbeni venetieni ar fi fost pradati cu acest

, Acte fi fragmente, 111, pp. 27-30.2 Ibid., p. 31.

123

wilej, i Petru-Vodatinggdiii.fia, se iea si ca silat 1a ,,jurittlAr,g11111a de 14.000 de galbeni iturcesti" (cligati turchi), sarefusesp yeclamata de Grigorp Senarega, adus innaintea. sa

Totusi Doranul Moldovei se hotari s pastrezeLerici dei se armase la Gaifa p galera.pentru1 a relua cetatea,, daca

se pioat/e'insa fgra o ciopnire cu Moldoyenii din Cetatea,Albg.Galera intra. in guro NAprului, darsererile facute de coman-dantul ei ni gasira nicio ascultare. Masurile de recuperarece fui% luate in Octombre nu folosj.rg mai,mult. Vra marelipsa de grau in Marea Neagra, i prietenia Moldovenilorajun.sese cu atat mai pyetioasg. In. Mart 1456, ,dnpa ce seceruserg provisii, care fura acordate, cut pretul de 50-55 deaspri berbenita, era un gran ca acel din Anhial, dartinea mai bine la transportul pe Mare se lua hotarareade a se amana recastigarea portului pierdut de la gura Ni-prului a. Totusi pana la sfarsitul apropiat al stapanirii.Petru ceta,tea nu fu restituita, i Stefan o tinea inca, impo-triva reclamatiilor familiei Senarega, in 1465, anul cand oaltg lovituraIl puse si in stgpanirea Chiliei.4. La 1472, ca-lauzi din Rusia polang, de la Braczlaw si din locurile vecine,(Nonti pe magistratii viitori ai Caffei de la Camenita laaqua Illicis", la raul Lerici sau Niprul, de unde apoi setrecea la Caffa 5. Dupa ce, poate, in 1475, Turcii luara Lerici,se credea ca ei au fost izgoniti de acolo de cruciata polonadin 1496'.

Situatia lui Stefan, de domn al c,etatilor de la gurile Du-narii pana la hotarele Crimeii, de cumnat al fratilor Com-neni ce stapaniau la Mangup sau Theodoroi, de-asupraCaffei, de ajutator in vremuri grele al marii cetati de co-mert a Pontului face ca numele lui si al Moldovei sa fief carta dese ori pomenite in actele, pastrate mgca.r in parte,

1 !bid., pp. 32-6.2 Pegolotti, Practica della mercatura, p. 25 (intAiu la Nistor, Handels-

beziehungen, -p. 188, nota 2).3 Chilla fi Cetatea-Alba, pp. 116-18.4 !bid., pp. 129-30.

Acte 1 fragmente, ill, p. 49.Chilla fi Cetatea-Albä, p. 173.

124

ale guvernului genoves in Marea Neagrit. Soli ai CetXtii-Albe" primiau daruri la Caffa in 1460 Inca precum deahninterea veniau aici i trimesi de-ai lui Vlad Tapes, inclipa ultimei lupte i cMerii acestuia, fair', de Sultanul in-susii care intrase in tara lui, la 1462 2. Stefan awn ca re-presintat aici in 1463 pe nn Bartolomeiu sau Barcac,poate Bartolomeiu Dragffy, care joaci. apoi un rol in Un-gana : aducen un cal a primia in dar bucitti de camocat.supai i bestabe,s, varietitti tittgresti ; i se &ruin t3i! un o,spittsolemn'. Astfel de soh romrtnesti mergeau a mai departe,pan. la' Sevastopol, piing la Symbolon-Cambalo (acum Ba-laclava). Nu lipsiau nici negustorii de fiunte din Suceava,pentra cari se grtsiau iaräi viguri de pretioase postavuriasiatice", ori Armeni din Cetatea-Albii.8. Luarea Chiliei fuindatg, comúnicaa la Caffa, unde trimesul se invrednici de

foarte bung, primireCând apoi, la 1469, o flot5, turceaScâ se presintä, la Sulina

si se zvonia de o surprindere asupra Caffesii,la ca.ri Stefan trimesese iarài solii sai, avorg aceleasi te-men i ca a Domnul Moldoveig. Se cereau acestuia earti detrecere,'se 'aintau legriturile lui cu cunmatul su Sachi",Isac dé Mangup (1471)8. In afacerile tittIresti ale Sultanu-lui Eminec, care fu intemnitat un. timp la Cetatea-Albkpanr, izbuti s5. se strecoare de acole, in ale lui Uzun-Ha-san, puternicul Han al Persiei sot al unei Coninene dinTrapezunt, ruda cu Doamna Maria din Mangnp, ca,rese .ridicase asupra Sultanuluil°, interesele Caffei si ale Mol-

Acte fi fragmente, III, pp. 37-8.2 Ibid., pp. 39-40.3 Ibid., pp. 40-1.4 Ibid., p. 42.

Ibid., p. 46.Ibid., p. 43.

7 Ibid. Cf. Chilla fi Ceiatea-Albd, pp. 31-2.Acte fi fragmente, Ill, p. 47.

9 Ibid., pp. 50-1.1° V. Iorga, Venetia In Marea Neagrd, III (Analele Academiei Ro-

mane" pe 1914).

125

dovei erau solidare. Magistratir, numiti pentru aceasta ceta-te luau foarte adese ori drumul Moldovei.

Un Dorino Cattaneo, cares ocupa in 1465 locul de alma-ras j vames al tärii Moldovei' 1, un Conrad dal Porto sta-teau in Suc,eava, i barbierul",adeca medicul Domnuluinainte de 1460 era maestru Zoane', un Genoves 2. In1464-5 se dadu un salvconduct general tuturon oficialilorCaffei8.

Totusi Stefan nu era un observator riguros al pacii cu.negustorii genovesi din Marea Neagra. De multe ori ei avu-ra a se plange de dansul pentru pagubele aduse oamonilorlor. Fiindca' Grigore de Reza, unul din consulii anului 1464,nu putuse furnisa dostul de rapede o sabie dupa moda ro-matneaseä" i se daduse insa la venire un buzdugan au-rit acest fu arestat in trecerea prin Moldova, la sfarsi-tul functiunilor sale, in 1467, si adus cu carul ca boiVoevod, pentru ca nu i se infatisase" ; boierii ce-1 paziau,Il prädara si-1 amenintara eu moartea 4.

De aici urma solia lui Guglielmo CentUrione din parteaCaffei si alta din partea Hanului ; solii nu indraznira ins&a iesi din Cetatea-Alba : cu aceasta Reza si ai sal isi pitura.scapa trupurile, dar nu si lucrurile. Urma solia genovesaa lui Carlo Cieogna (1470), care nu se multami ca un nonsalv-conduct dat Caffesilor. In 1473 Stefan opri, in trece-rea lui, pe non! consul Antoniotto de Gabella, i salv-con-ductele Moldovenilor pentru Caffa fur& suspendate in,sehimb, la 1474. In Septembre in* de si se lua gran de laGetatea-Alba, Unde este destul", se vorbia numai de nego-cien i pentru pace, care se urmau la Suceava de un nou tri-mis, Cavallino Cavallo'. Poate ea o deplina intelegerelusese incheiata nici in acea grozava zi din luitie 1475, and!

1 Studii # doc., XXIII, p, 296, no. xur,Acte # fragmente, III, pp. 42-3.

s Ibid., p 43.4 Ibid., pp. 4, 5.5 Ibid.

Chilia i Cetatea-Albd, pp. 134-6.

126

puterea Caffei, atacatg de flota lui Mohammed al II-lea, s4pr'gbusi. Stefan trimisese vie-o 300 de ostasi din Cetatea-Albg, ca cumnatul Alexandru, impotriva domnuluil de Man-gup, fratelle acestnia, unit cu, Turcii : o parte din eiJuptarli. la Caffa si perirg apgrând-o. intre locuitorii prg-dati, prinsi, vádduti ca robi, depbrta.ti la Colistantinopoi.erau, pe' 'Stagg CancaSieni,- Georgieni, Rusi, si de sigur',Grad i Armeni, un numgr de Roragni, mai ales Moldoveni..Soldaia, Cembalo, Ropa, 'Tana veaetiang, Mangupul Com-nenilor ajunserg tot at'unci in puterea Sultan.ului 2 NumaiChilia Cetatea-Albg ^puturg segria deocamdatg

In' 1476 %tali ins& la Suceava prinsi genovesi, de la cari131-a rImason 'povestike a vicisitudinilor din acest an al ins-irangerii'. Hit Stefan la Valea-Albg. Sclavii se duceau.prinMoldova in' Apus "de. cgtre Ca:ffesi, si Angelo Squarzafico,

avea Cu paisprezece roabe, fu omorit de hoti Inthuntii Bistritei4. La Cetatea-Albg veniau in 1478 Floren-did din Pera ca piper si cumpgram, pentru sume asa deznarPca 2.000 de galbeni", piel (3.000 de bud05. Iar ei.dupg &dares.. betlitilor din Sudul Moldovei bâte un Italiandin Celia se afla, la Suceave. pentru a cumpgra postav apu-sean de la Armeniit din Linv and, la 1482, Matrega,in peninsula Taman; fu luatg de Turci, seniorul, Zaharia'.de' Ghitulfi, se pulialge eg a fost prgdat. in Moldova, unclefugise, de Stefan, fiind llisat gol'', de si pe urmg el of aria'un adgpost, 1n caster in Moldova,' lut i alor sal'.

Soliile pe care Stefan le trimise, din 1475 inainte, in

I Bogdan, Doc. lui Stefan-cel-Mare, II, p. 334 §i urm.Studii l doc., XVI. p. 110 0 urm.China i Cetatea-Albd, pp. 143-5.Acte i fragmente, III, pp. 52-3.

5 Studil ;1 documente, XVI, p. 122, 'no. xvi. Cate un Tedaldi la Licv"Inca In 1492, 1496, 1506; ibid., XXIII, p. 321, no. C; p. 323, no. evil;p. 831, n-o cxxv.

¡bid., pp. 321-2, no. cr.Acte # fragmente, III, p. 63.

127

Apus 1, pentru a-$i aräta sta.rea nenorocitä, $i primejdiacare4 amenintä, din partea Turcilor, atinserä lui randul in-täiu Venatia si apoi Curtea, romanä i Florenta 2. Ele aveauinsä numai un scop politic : chiar cánd pästrau Tana, alecärii vechi legäturi cu Liovul8 incetaserä de mult, Ve-netienii nu Ineercaserä a Inoda legäturi cu Moldova ;1 acum,oând punctul de plecare lipsia, cu atät mai putin. O deca-due deSävärsitä si iremediabilä atinse $i porturile MariiNegre indatä, ce Ienicerii intrarä In ele. Intr'un tärziu semai-pomente doar de un negot särac cu materii primela Chilia 4. Prin solia,. din 1479i a lui Tamblac, unchiul"säu, Stefan asigura guvernul venetian cg, atäta timpChilia a Cetatea-AIM-i apartin Inc& el ar avea mijloculdea inapoi cre$tinilor Caffa i toatä acea Gotie cramlea-nil 6. Dar steaua.lui Uzuan-Hassan apusese, marile speranteale Ligei crestine cu .greu Injghebate contra Sultanului Mo-hammed al II-lea se stinseserit ci totul, ceasul pácii cu Turciise apropia. In loe sá redea crestinätätii posesiunile ponticepierdute, Stefan trebui sá sufere durerea despoierii sale deportul Dunilrii-de-jos a de acela al Limanului. Vestea sosila Venetia intr`un moment când legáturile cu Poarta erauexcelente, a. Signoria, in loe sá aräte piireri de räu aliatu-lui de oclinioara, se gräbi s'ä felicite pe cuceritorul pägän 6.

Si mai tärziu soli moldoveni cercetarä Venetia. Ei crtutaxun medic pentru vechea rang, de la picior ai stäpanului lorori leacuri, si aveau i sarcina de a face uneie cumpärä-turi de obiecte de lux, ca brocartul de aur a mätasa, ju-vaierele, pentru Curte T. Dar, precum trimeterea Jor $itot asa sosirea la Suceava de soli venetieni nu mai avea

Notitele, .privitoare la cele de dupg 1479, din Diaril ale lui Sanudole-am strAns Inteun articol din .,Archiva" de la Iasi, IX.

Venetia In Marea-Nedgrd, III; Studii fi doc., XVI, p. 121, h-o5 Tafel si Thomas, Diplomatariurn veneto-byzantinum, I, p. 267. Cf.

Nistor, Handelsbeziehungen, p. 197.4 Notes et eitralts, IV, tabla V.5 Venetia fa Marea Neagrd, III. p. 70.

Ibid., pp. 75-6. Cf. l t Hurmuzaki, VIII, pp. 28-8.7 Archiva din lasi, 4 c.. Cf..si Nistor, Handelsbeziehungen, p. 2017

128

nicio insemnatate politica, ea nu insemna niciun adeva-rat schimb comercial. Cand Matei de Murano, medical ve-netian al Voevodului, descrie Moldova, el Ii laud/ situatiasi bogatia in tot fetal de reade : grane care se samtinaApril si Maiu si se culeg in August si Septembre, vinurkca acelea din Friul, patria" friulana a Venetienilor, pa-suni desavarsite", care ar putea brani si peste 100.000 de,cai. Dar vre-o amintire a unuii comert venetian serios,vre-un indemn ca acest comen t sä inceapa, vre-o indicatie-a domeniilor asupra carora el s'ar putea intinde cu folos,nu intalnim. Petru Bares trimetea doar la Venetia caaduca otravá impotriva dusrnanilor sal '1 lar, pe de altaparte, afara de mentiunea unor negustori ucisi la Dunarein 1481 2 Turcii ei insii nu veniau sá inlocuiasca pe aceiLevantini pe cari-i inlaturase intaiu numai groaza, apoi sistapanirea lor. Singuri Evreii bateau Inca inainte de 1480.aceste drumuri, venind de-a dreptul din Constantinopol e.

Matei de Murano a putut vorbi in Suceava cu negus-tori de vin din Constantinopol", cale de cinsprezec,e--doug-zeci de zile, cari, rostindu-se dusmaneste despre Turci, eranprin.urmare crestini. In mare parte crestini catolici, La-tini", Francf, dar de sigur si Greci in oarecare numär.Pe departe acesti Greci nu eran asa de multi in Moldova ---cei din Cetatea-Alba disparara iute intre negustorii pamin-tani, cum vom vedea ca in principatul vecin al Taril-Ro-nianesti, la care veniau acuma.

'Aici rostul Genovesilor, al Venetienilor e nu/. In 1409'doar un Gaspar Italianul pretinde cá Stefan diacul dirtBrasov a vandut fara drept piperul a patru Greci si pro-voaca represalii impotriva ac,eluia : in lipsa lui, procesulkse judeca inaintea Vornicului Neagul si a delegatilor tar-

Hurmuzaki, XV, p. 414.¡bid., p. 116, n-o. cCvu.Un Avram din Constantinopol in Liov la 1477-9; &add doe

XXIII, p. 312, n.o LXV1. Avram l Moise la 1479; ibid., p. 313, n-o LxxDar un David fiul lul Moise, Annean, la 1484: ibid., p. 316, n-o Lxxxm-

129

govisteni i brasoveni, in orasul celor dintedu 1. Ce saraciein aceasta privinta fata de Moldova, In care un Dorino Cat-taneo e vames, un master Loan" medic, atatia altii, negus-tori cunoscuti i sprijiniti de Domnie, in care sute de Italie-ni traiesc supt obladuirea parcalabilor din Cetatea-Alb& oria altor dregatori ai thrii !

Rolul elementului latin 1-ar fi putu juca insa Ragusanii,de foarte mult timp inca din zilele Tarului bulgaresc loanAsan, dela inceputul veacului al XII-lea, amestecati, pebasa, unor largi privilegii, in toata viata comercial. a Pe-ninsulei Balcanice. Stefan Dusan Ii oprise, in 1349, numaide a exporta arme In tara lui Basarab'', iar Murad alII-lea li intarise dreptul de a face comert e aici fara vre-orestrictie 2.

In scrisorile ragusane de la inceputul veacului al XV-leainformatiile privitoare la Tara-Româneasc i chiar la Mol-dova nu sunt fara inotiv asa, de nou i exacta: ele se spri-jina pe scrisorile negustorilor asezati la noi. Cateva numese si intalnesc in documente: la 1438 se judeca LiubisaIvanovici cu Bogdan Vlasievici i Racat Boghisici i Maroe

Marin, fratii Iurcovici, din Targoviste", pentru o neinte-legere de targ privitoe,re la niste postav rosu (de certiscremesiis" ; fr. cramoisi). Ca e verba de Targovistea mun-teana, o dovedeste un act din Novembre, in care Marinco Iur-ghievici e aratat ca fiind din Valachia" (de Vlalachia"). Insfarsit tot pe acest timp intalnim alti doi Ragusani cari fuse-sera. pagubiti in Valabia" (In Vlachiam") de lucruri In va-19are de 50 de perperi, Impreuna i cu calui care ducea acea-sta marfa 8. Negustori din acest departat Dubrovnic dela Ma-rea Adriatica se afla si in ; ni s'a pastrat scrisoareaslavona a judetului si pargariler de acolo catrë BrasoveniIn afacerea lui Mihociu, caruia i se zice din cauza obarsieisale ragusane .,Latinetul", Letinul" : venit din patria sa

I Hurmuzaki, XV, p. 73, n-o cxxvn.2 Miklosich, Monumenta Serbica, pp. 146, 410. Cf. Nisfor, Handelsbe-

zichungen, pp. 204-5..3 Studli fi doc., III, pp. Lxxx-L

9

130

de-a dreptul, acesta se Meuse supus muntean, dându-i-seom domnului nostru Voevodului, si este orásean si plátestebir la un loe cu ceilalti oráseni" ; el merge a pe Brasov,uncle i se fácuse o nápaste Dincolo de Dunkre, in Vidin,In Silistra, asezárile Ragusanilor erau a mai vechi, i ei a-veau o colonie, de prin veacul al XIV-lea, credem, in Timi-soara. Latinii" din actele unguresti 91e evului mediu suntadesea, nu Italieni, ci Ragusani.

In t.impuri mai vechi nu intálnim tsi relatii oficiale, side sigur c Ragusanii n'aveau privilegii, ceia ce a,ducea peunul ea Mihociu, ha poate a pe tovarásii din Tárgoviste,treacI supt ocrotirea orasului unde se aseazil, si a Domniei,ceia ce in Moldova, unde totul se facea cu drepturi scrisa,nu se intálneste niciodatl. Dar la 1517 se intrebuinta caleaprin Ragusa pentru a se trimete la Venetia medicul hi-rurg" al lui Neagoe Basarab, ca.re aducea dogelui, ca si soliilui Stefan-eel-Mare odinioará, bláni scumpe din Rásáritcauta probabil brocarturi : alegerea cdii celei nouá se dato-reste natio.nalitátii trimesului, el insusi un Ragusan, Iero-nim Matievici, pe care orasul lui de nastere-1 cinsti dándu-idaruri, la dus i la intors (cesti de argint, intre altele); pen-tru calul, de vre-o 12 galbeni", pe care-I adusesel Guvernu-lui micii Republice, se acorda un tratament prietenos lavam5," lucrurilor si márfurilor" venetierne ce se indreptau,In April 1518, spre DunKre.

Gel d'intkiu Grec fácând din Tara-Románeascá negot inArdeal e Femiano (Tharnianos'), in serviciul Iui Alexandru-Vodg, Aldea, care fuge la Brasov, nu numai cu sinete ale u-nui, negustor din Cámpulung, dar si cu unele lucruri luatedin Cámara noastrI", scrie'Vodr,, ea un trádiitor 51 necre-dincios al nostru" ; Alexandru trimete pe zisul negustor

1 Bogdan, Doc.-0 regeste, pp. 236-7.Archiva din Iasi, anul IX, articolul mieu, citat, Doug documente din

archivele ragusane relative la un trimes la Venetia de Basaranl 111-lea(Neagoe)". Cf. si Hasdeu, Arch. istorica, II, p. 69; Hurmuzaki, VIII, p.45, no. mr.

131

dup. fugar Avem apoi pe jupan Sarandino", din epoca..tui Vlad Dracul2. La 1495 se arest.% la Brasov un Grec, pe-care Voevodul Ardealului Il inchidea in, ceta.tea Branului a.Am vAzut pe cei patru Greci judedndu-se innaintea Vorni-cului Nea.gul la TArgoviste, indatti clupg aceia: Un GheorgheGrecul lucra la Sibiiu, In 1500, cu Armeanul Avedic si cuRomani*. IntreprinzAtori i ireti, ei supgrau pe Ardeleni,cari cereau, dupit 1500, Domnilor munteni sA, li se taie calm,dar acestia rAspundeau c. n'au niel o putere asupra unorcameni cari siint iei dupusi ai aceluiasi ImpArat din Tari-grad 5. sigur nu un boier din satul Greci, un Grecean,un negustor din Greci", aded din.tre Greci", e acel Duca,de care vorbesc, pe la 1460, Brasovenii, cand ti dan in minalucruri, probabil tot 8le lui, oprite oAndva In orasul lor :stofg. de atlaz, de ursinic, de camhil,, de postav rosu, zis aiei,romAneste, ilocarlat (scarlaito, écliariate), paftale, covoare sio plapomg, tot de carahA6. Printre acesti Greci cari prinMuntenia fAceau un necontenit comert cu Brasovul este siace' Gheorghe Lascar (Laskaris), care vindea cearA, roma-neascii, pentru aramti,, fler, pfinzA i postav 7. Faptul c VladDracul si-1 fAcuse agent, nu inseamnti mai mult in ce pri-veste obArsia lui dedt pentru cuta,re Genoves din Moldovafaptul c, ajunsese vameSul lui Stefan-eel-Mare.

Grecii figureazA, Inca la 1545 in rAndul intAiu lata. de Ro-anAni In negotul oriental al Sibiiului. Ei sunt datori, caacestia, depuie marfa in Kaufhous, in casa. negusto-rilor", un f el de fondaco, putAndu-le EA rasa in sama dregA.--torilor ce o pAzesc si o supraSegheazit : der Hausgraf, con-tele casei", ì hangiul, der Wirt. Nu e voie a se vinde zilnic-

i

Hurmuzaki, XV. p. 15, no. xix (anul 1431).Bogdan,.Relatiiie, p. 69, no. XLVI.

3 Hurinuzaki, XV, p. 144, no. ccuut.4 ¡bid., pp. 153-4.5 Bogdati, Documente ;I regeste, p. 281, no. cxxn.6 Bogdan, Relatille, pp. 297-8, no. coax.7 Ibid., pp. 264-7, n-je ccx1n-nr.ZAgoreanu (literal: din Zagora").

de la p. 231, no. CXCIII, nu e un Bulgar adevArat, ci un $cheiu dinBrapv.

132

In oras, nici a se desface cu mgrunjisul prin sate, ci numaila Sibiiu, in ziva tArgului. La plecarea in Tara-Bomitneascgtrebuie instiinjat Magistratul. Heringii (scrumbiile), vbiulde Malvasia, piatra acrä nu se pot vinde cu butea, untde-lemnul (Paurnoell") cu funtul. Vinzarea ciare oraseni suptvaloarea de 3 florini nu e ingiiduitg, precum knici aceia decovoare i plapome (Tekeltucher") la gospodine. Gumpg-rarea de fier sau ojel li e inggduitg nurnai dupg, ce orasulisi va fi, indestulat nevoia. Se mai veda cà pentru precupejieastfei de negustori se asezaserg prin satele vecine, ea laAvrig : de aceia se inlitturg de aici toj aceia c,a,ri trec pestenumgrul de paisprezece

Dintre Orientalid de alta confesiune sau de alfg, lege, gg-sim aici, la Munteni, cate un Armean. Astfel precumviideste i numele acel Hacic tle RAmnic, al cgrui fiu, unsgrman" al Domniei, avea gáltevi eu un Sas din Brasov pela 1500: el intrejinea leggturi de afaceri cu un Evreu, ceiace inseamng unul venit din nimia, cu. märfuri rilsgritene'.

Armeni mai erau : astfel acá Avedic ca.re, la 1500, aparelángal Gheorghe Grecul si Rorngnii Mihnea. i Ghirca, lânggDragotil din Arges, intr'o afacere de datorie cu un Sibian ".Dar Evreii nu Runt porrreniji in documente.

in schimi), din aceleasi pgrji de peste Dungre, ayearTurci. Astfel Turcul" i nu e vorba numai de un numeca acesta: care serie pe la 1480 Brasovenilor cu privirela un om din rággras, a cäruj femeie, robitg, e indatorisea o aduce din Nicopol, prerum flcuse i cu femeia, copiiisi insgsi persoana altui Fgarásan, dintr'un cunoscut neanrde boieri, Talaba 4. Era deci unul din rgscumpgrgtorii prin-silor de razboiu, cari, pe vremea ~asta dé neastAmpärmilitar turcesc, fáceau huno afacen In toate jerife Rgsgri-

Hurmuzaki, XV. p. 439, no. DCCOckn.2 Begdan, 1. c. p. 234.3 Hurmuzaki, XV, pp. 152-4.

Bogdan, Relatiile, p. 285. no. CCXXX.

13

tului. In Moldova, un Evreu aducea la 1467 o doamng po-long de la Tatari i fixi3, pretul de rgscurnpärare 1 Vitelo pe,care in vremea lui Neagoe Basarab le vindeau la noi Tur-ca', erau de sigur tot din prada nävälirilor anuale. In logg-turg I cu Domnia pe acest timp, ei apar ca prieteni" ai luiVodg, cgruia-i aduoeau banii trebuitori pentru tribut sicumpärgtori: nu treceau in Ardeal, ceia ce putea sg fie uneori primejdios pentru, dânsii, ci se opriau cu marfa la Bucu-resti, unde Vodil cherna pe c,eilalti prieto/1i', sasi, sil vie cubani de cumpärgtoare 2 Un Turc, Mehmed, f gcea afaceri la1509 cu ginerele lui Petre doftorul", pe care Mihnea-cel-Rgu, Domnul muntean, il privia ca pe un boier al säu ;doftorul" daduse garantie pentru ginere si era urmitritpentru datorie cu ajutorul pArcglabului ungur din c,etateaNienarilor. Si. ce", striga Vod5 la amenintgrile de zäbe-Tire ale acestuia, patera noi sä ditin legati in maulle Turci-lor pentru datoriile ginerelui lui pe acest om drept, cu co-piii i sotia se 4 ?

Marfa. turceascg era mai cunoscutg deck negustorii turci.1;asarab-ce1-Bgtran o defineste odatä: piper, ingtasä" s. a.1."Sä aditugim, i dupg o insemnare de vamg brasoveanä. din1507: bogaslile. camelotul, olofirul (purpura) 6 camha, haz-deele covoarele (pe längg coc5,rlatul" rosu) O altg soco-tealg de vamä, slavong, din 1508-9, adgugia : astariul debumbac, atlazul, ceatma de matasg brodatä, cef tul tot de

sandalul, cofteriile de satin, ggitanul, caftanele,mahramele, mesii i papucii, mutcalul (cit), tafte, s'Arme,

lorga, !stork Evrellor fa tedie noastre, din Analele AcademielRomOne" pe 1913, pp. 4-5.

2 Bogdan, Doc. l reges te, p. P50.3 Ibid., pp. 153-4, no. a.v; Relatille, pp. 1234, no. xctrin : In locul

d'intAiu e fixatA scrisoarea In vremea lui Neagoe, In cealaità, in a luiBasarab-cel-Mare.

4 Hurmuzaki, XV. pp. 190-1, no. CCCXLVII.3 BOgdari, Relatille, p. 128, no. di.6 Pentru acesta v. ibidm p. 152.7Jbid. p. 167,1 Hurmnzakl, XV, p, 176, no. ccCXxv1.

.134

stofe de fir, betealä, bläni de singeap, testemele, mese (fetede mas,), -teci, paivans (funii), nästrape i ibrice, Camille,nestimate i; in aceiasi c,ategorie intrau scrumbiile, vinul deMalvasia, piatra acrä, plapomele 2 untdelemnul.

Dar, cum e. in casul a doi negu-stori din Cámpulung, pevremea lui Neagoe, cari luaserä marfä de la un celebi" 8,

negustori prtmánteni, dad, rni negustorii greci, se ingrijiaude purtarea prin tarä si trecerea peste granitä a märfurilor-levantine.

In Moldova, Grecii onenaturalisat", aceia cari sunt nu-mai in trecere, cari nu-si au a*e4area intr'un anume orasbucurándu-se de toate drepturile pamântenilor, sunt foarteputini : i-au inläturat de la, inceput Italianii levantini. Nici-odatä o asociare a lor cu Moldovenii nu se) face, a*a cum amväzut c plait la 1550 se fame, intre Munteni *i Greci. Doar-la 1562 un Giani (Dzany) Grecul, negustor in Moldova",aduce *ofran la Sniatin 4,i indatä, dupg, aceasta apare canegustor al Sultanului in Moscovia pentru bläni i dintide peste Andrei Chalkondylas din Constantinopol, caresfácea insä i pe ascuns afacerile lui Petru Rare*, du*mana/ Poloniei, Vita ce mäsuri de oprire furä luate.

In schimb, sunt foarte multi Armeni, dar, iareisi, nicborientali, ca dincolo, nici striiini de fare, ci deveniti, de.

indigeni ins orasele de sus ale Moldovei, precumeran in cele de jos. Sunt Galitieni, de origine calfesä', a*ezatiIn Siretiu *i in Suceava, in Roman deocamdata, de unde-vor trece cu vrernea in Boto*ani i Ia*i, in Galati, in Bacau,In Tirgu-Ocnei *i In Focsani, indata, ce aceste orase vor do-bandi o insemnä'tate comerciará sau, in general, economica..Astfel Cocea. Armeanul din Suceava, care facea, se pare,

Bogdan, Doc. fi regeste, p. 319 i urm.2 Hurmuzaki, XV, pp. 117-8, no. CX2a.3 Bogdan, Doc. i regeste, p. 266, no. LXXVin.

Studill fi doc., XXIII, D. 334, no. CXXXvn.3 Ibid., pp. 355-6, no. cxLu; Hurmuzaki, Supl. Ill, p. 47.

La 1475, un Armean din Tocat e In trecere la Liov (Studii docXXIII, p. 309, no. Lvi).

135

el in. 1462 negot de räscumpärare a prinsilor de. rázboiudin Polonia': el, era in leaturi cu Dorino Cattaneo, cunos-cutul vames al lui Stefan-cel-Mare5 i ingrijia de negotulcu peste, cu morun (chiar i präjit), in cara, pe care-1 fäcea

Liov Stefan-Voda insu5i5. Armenii Sahac i Agopsa,din Suceava, amändoi, care oras avea insä negustori ger-mani, supt un soltuz zis grov" (Graf) i pärgari i purtacorespandentä cu Ardealul in limba acestora pänä tärziu inveacul al XV-lea, ca si Baia singura5, cumpärä laHoy piei de iepure de casä ; cel d'intaiu avea i locuintäacolo Armenii din Suceava, unii cu nume tätäresti, Tolac,Ulubeiu, Sabdbeiu, primesc la 1476 dreptul de cettiteni ar-meni ai Liovului, unde se strämutä impreuna cu elite unmester rus din acelasi tärg 5. Mai de mult era asezat acoloArmeanul rartat, pe care numele-I aratä a fi de la noi LaSiretiu erau negustorii Simco j Hreor (Grigore), fiulObenco, Armeni rusificati, cari ecrau bine pretuiti pe pialaLiovului.5. Un. Asvadiir de acolo, socotit ca Moldovean",fama la 1593 negot de cearä in Galitia and churA, ceta-tile de Miazitzi ale Moldovei, acel care merse in cercetare

1 !bid., p. 295, no. DC.2 Ibid., p. 296, n-o.

Ibid., p, 306, no. xi.vt. Pesti de acestia sumpArl acolo Armeanul Ca-linic (ibid. fi p. 306, no. xLvit: l'Amare cAtre negustorul de peste lio-vean Matvel). Apoi p. 307, n-le xt..vm-u; pp. 308-9, n-le

Hurmuzaki, XV, passim. loan Kelcz din Baia Gde Moldavia. civi-tate Valachie*), In legAturA cu Liovul la 1508; Studli fi doc XXIII. pp.331-2, n-o CXXVIIL Mesteri germani din Moldova" si Cotnari, ibid., p.332, n-le CXXX-L Cf. loan Moldoveanul de Bielc", 1527; ibid., p.335, n-o CXXXIX. Ivan din Roman, ibid., n-o CXLI (a. 1533).

6 Ibid., p. 297, n-o xv; p. 311, n-o Lxtf.Ibid., p. 310, n-o Lvn. Unul din Armen' era blAnar ((bid.). La Liov.

un Armean poartA numele de Timirbasa (Ibid., n-o txm). Maml-sa secherna Mugal-catun (cadanA).

' !bid., p. 310, n-o Lix ; p. 320, n-o xcw. Un Dimitras, poate totArmean, acolo; la 1476 (ibid., p. 311, no. 1-x). Tot asa un Mihne (Ibid.,p. 315, n-o wocv1).

Ibid., p. 300, no. xxvi.9 lbid., p. 322, no. civ.

136

ppntru Lioveni, in 1484, u Armeamul Zaharca Poate eacelasi care functioneazg mai tgrziu ca garatnt pentru Ar-meanul din Suceava Derwal" 2. Nicolae din Moldova'', ne-gustor prin Liov in apropierea anului 1490, e acelasi cuNigolos din Suceava", Armean ca i oei de mai sus : gine-rele lui se cherna Ivasco. Nicolae aducea cu dânsul i aur,argint, mgratritare 2. Un Armean din Moldova" era la 1500rudg, consanguineus" cu Iurgi Grecul" tot de acolo 4. Cevamai tilrziu Stepan Armeanul din Suceava" ducea mgrfurimoldovenesti in Turcia ca i la Muscali2, in acelasi timpcAnd lucrau la Liov conceatenii si Mama si Bogdan,in legaturg cu Nigolos, pomenit mai sus'. Gátre 1550 apare,cumpgrand acolo, cu cai moldovenesti, cà..1dIri cu dougtorti", un Armean din Botosani, orasul Doamneti ElenaBares, Ivasco, ginerele lui Bogdan Sahac

Am intglrdt cgteva nume de Evrei oonstantinopolitani laLiov, unde eran i destui Evrei din Germania. In Mol-dova acest element comercial lipseste cu totul. lar, at des-pre Turci, aflgna doar la Liov in 1547 pe SeremetFait, Turci, factori i pletaipotenti ai lui Hogea-Isaac-Emin,vames in Adrianopol" cari de sigur treceau adesea i prinMoldova.

Ibid., p. 317, no. Lxxxv.Ibid., p. 319, no. xc.

s Ibid., pp. 319-31, n-le xcv, xcvm.4 Ibid., p. 327, no. cxvt.a Ibid., p. 329, n-o cxxtt.

Ibid., p. 332, no. cxxix. Cf. negot cu malvaste i morun la 1516,ibid., p. 333, no. cxxxix.

Ibid., pp. 338-9, no. CCXLI.8 ¡bid, p. 339, no. cxux.

CAPITOLUL IV.

Negustori si orase plink' la 1550.

Stäpâni directi pe o mare parte din pämäntul terii,drepturi asupra unora dintre produse, Doninii

amiinduror Principatelor erau printre cei d'intaiu negustori.Stefan-cal-Mare vindea, cum am vazut, morun la Liov.Pentru aceasta se intrebuintau in Moldova ca agentiveniti In ta,rit cu afacen i cärora li se vänduserä.asa incat erau mai mult In atingere cu negustorii din altepärti, cari i aveau mai mare nevoie de dAnsii. Asa se in-tämplii, pe vremea lui Stefan, cu Genovesul Dorino Cattaneo,cu Simca Armeanul, care-i luä locul cu Grecul Chiracol,Vistier i Vames pe la 1480 . De la un tinip vamesul mareera (Chiracol, Trotusan) i Vistierul-cel-Mare 8. De la vecinise capiitase scutirea, totalä de vamii a märfurilor Domniei ;avem dovezi pentru Moldova. Sit nu-i luati vamti de loc,aid e cumpärätura Domniei Mele", serie ()data. i Radu-cel-Frumos Brasovenilor, la cari trimete pe Frâncul, unFrânc", latiln sau radusan, pentru lucruri ce-i trebue Dom-niel Mele" 4. Tot asa, ceva mai tärziu, Stefan-cel-Mase aratä.acelorasi Brasoveni cä Trotusan Spätar al, omul sau, aducemarfl de-a noastrii" ca s'o schimbe acolo cu lucruri de ne-voie : scäri de sea, arme si funii : vä naai rugam pe dum--neavoastrit sti nu ni luati vamg, cäci eu al vostru sunt Intoata viata Mea si bucuros voiu face voia voasträ, oricare

Studii fi doc, XXIII, pp. 321-2, no. CL2 Bogdan, Doc. moldovene#1, pp. 58-9, no. xxvn.3 Ibid.. p. 59.4 Bogdan, Relafiile, p. 109, no. =ay.

138

Var fi voia" 1.. Se vede mai tárziu c. i Domnii Moldoveiiertau de vaina cunlpáráturile din tara lor (boj i altele) alebiráului brasovean2. Dar era vorba totdeauna numai decumpáráturi, i anume pentru hranä, pentru casa ori pen-tru Stat, pentru rázboiu, pentru daruri la Poartii. Cand ga-sim pe vamesi, ca pe Chiracola i Bncium, plâng*ándu-seli s'a luat de vecini vamä de la marfa lor", intelegemaceastá marra era de fapt a unuia mai mare si mai taredecát dánsis.

Tot ca mari proprietari de mosii, ca oameni Cu treceretrebuiau sä facá negot. ti gasa in aceastá

calitate de negustori in amândouá terile, mai ales de pe la1450 Innainte. Cel mai insemnat om de afaceri" din Mol-dova flilor lui Alexandru-cel-Bun e Mihul Logofittul, fiu/bogatului popa Iuga, ruglitorul" i favoritul lui Alexanaru,care Mihul incepuse ca grámatic sau pisar prin 1453 4. Cre-dincios epitrop al lui Vod'á-Alexandru, el avea legátuni cunobilii marginasi din Polonia; ca loan de Buczacz, cari-i ra-mâneau datori si se porniau la dusmánie cu dássul, incheindapoi acta formale de pace prin care se obligau a pláti Inbani, supt pedeapsá de gloabá In boj pe mosiile lor 5. Mu-zile de Buczacz, starostele pocutian de Colomeia i Sniatin,

starostele ostilor podolene, Bartos de Buczacz, il priviauca pe un frate i prieten" si-i rágáduiau adápost la Sniatinori Colomeia, cu dreptul de a se linea din jumatatea vámiisi din venitul morii orasului ; putea sg, se aseze, de altfel,la Carapciu, unde ar fi avut toatá vama, ca i satul vecin.Stânca,, i alte posesiuni vecino ale familiei 6. In srársit regele

Bogdan, Doc. Moldovenefti, pp. 47-8 i de aicl In Doc. lui .Ftefan-Cel-Mare, II, pp. 467-8, no. ciaxxvill.

Bogdan, Doc. Moldovenefti, pp. 55-6.3 Ibid., pp. 58-9. Pentru scutirea de vara6 a lui Ram, Hurmuzaki,

XV, p. 369, no. DCLXXIL4 Hurmuzald, I', p. 868. Cf. ibid., pp. 876, NO-1, 882-6, 884-5.3 Ibid., 11', pp. 66C-1, no. DX.

Ibid., I', p. 888, no. noca.

139

insusi ii dcorda, la, 1453,.prin irimesii si in Moldova, caridau actul lor din Siretiu, o pensie de 100 de marci pe an dela ocnele Cracoviei si ale Rusiei intregil. Peste trei .ani, in1456, el si fratii apatau voie de a sta lai Oalitia, la Colomeia:la .Drohobycz si in Camenita, pentru afaceri Mihul mersela Turci ca sa faca, supt Petru Aron, care-i intàrise multelemosli supunerea terii ca Logofat, can.celariu.", cum Ii zi-ceau Polonii, dar, de sigur, si ca un bun cunosator al terilorragritene. Stofan-cel-Mare Il chiamà innapoi, cu un act datdin Bacrin la 1484 si intarit cu iscaliturile boierilor, restitu-indu-i i mosiile parintesti" 4. Iertandu-1 pentru trecut inIunie 1460, Domnul pomeneste lucrurile nevrednice de a-mintire ce s'au intamplat candva, la Basarabeni sau a-iurea. 5.

Inters in tail, Mihul reha negotul care-I imbogatise.1460, cu cateva luni inainte de actul iertârii, regele Po-

cruta toate vä'mile, lui i agentului, Rusul Hri-niet. Se arata' c. acesta mergea la Liov, la Cracoviachiar in Lituania, si se insirà miirfurile ce era obisnuitsà aducli oi (pecora) ; ori, mai curand : vite albe, vite cor-nute), piel, matasuri de Levant°. In 1461, Muzilo de Bu-czacz, vechiul frate", fiind insarcinat Cu o misiujne la VladTepes, Domnul muntean, Mihul, ca om bun", li impru-muta o suma insemnata. in bani marunti", ughi i bani,ducati turcesti (floreni turczenses), ca aceia cari sunt pome-niti si in privilegiul lui $tefan pentru Lioveni Tf Ba-i maivandu si un cort turc,esc", zis poloneste namyoth", pe

1 Ibid, II 2, p. 48, no. xxxm; Inventariun cracovIense, ed. Rykaczewkila aceastA datA.

2 Hurmuzaki, II 5, pp. 67-8, no. Lin. Cf. V. PArvan, Alexandrel-VoddBogdan-Vodd, Bucuresti 1904, p. 104 si urm.3 Uricariut, XI, pp. 9-11, 79-81 (dui:4 Ulianitchi).

Hurmuzaki, pp. 683-4, no. DXVIII. V, §i Ibid., p. 685. OriBogdan, Doc. lui .Ftefan-cel-Mare, II, p. 257 si urm.

5 Hurmuzaki, h c.6 Hurmuzaki, II 2, p. 132.

¡bit., pp. 135-6, no. ow. Actul trebuie sA fie scris In Moldova. Mar-tur e §1 un Dominus Czyran" (Civrano?).

140

care-I trmese regelui s'au'.. La intoarcerea sa 'din Tara-Romfineasek, unde se pusese la cale o intriga pägubitoarelui Stefan, Mihul, care avuse intelegere in aceastk privintA,ckplita, irle& din Ianuar 1462, voia, de a se adistposti in

cu fratii Duma si Teodor i cu toatk casa lui 2. Indatkdup'á aceia incepea ritaboiul pentru Chilia al lui Stefan im-potriva lui Vlad, si Mihul parásia Moldova.

Trebui ea, in 1468, sä intervie regele Poloniei pe MagaLolli lui Stefan, Stanciul, parcitlabul de Cetatea-Albk, i pi-sarul Toader Prodknescul, trebui o misiune polonk anumeFA stkruinta clerului i boierilor Moldovei, pentru ca Ste-fan sil primeasek inapoi pe ae,e/a ce nu fusese niciodatà a-mestecat infra boierii Sal activi : i se rcstitui numai curtende pe Siretiu si douk sate, ramâniind ca purtarea lui sk ho-tarasca-, de i se vor Risa celelalte Mihul se temua se intoaree, i in August 1470 el era ingkduit din nou aveni in tara, laskndu-i-se pe sana patru din satele confis-Cate 4.

Si mai departe el fu tunoseut in Polonia ca Mihul can-celariul tkrii Moldovei". La 1479 11 vedem facknd afaceriIn liov, eu Arme,anul Calinic, in calitate de represin-tant al lui. Barman sau M'aman, pArcklabul de Cetatea-Alba Insemnktatea lui de odinioark sckzuse deci. Iar dupkaeeia nici riu i se mai aude de nume : Duma se indeletni-ceste insk cu negotul in aceste pkrti si la 1477 6. In legaturkcu el fama nego i pfircAlabul Hrkman, al Cetatii-Albe.

Toma Vistiernicul trimetea la 1529 pe omul sku, Cirstea,ea s'A duck la Bistrita peste i ceva postav i unele blkni" .

1 Ibid., p. 136, no. cxyz.ff Ibid., p. 143, no. xxt.3 Hurtnuzaki, I1, pp. 705-7; Bogdan, Doc. lui Pfan-cel-Mare, 11, pp.

305-6.4 Hurmuzaki, 112, pp. 707-8; Bogdan, 1. c., pp. 309-10.3 Studii ;I doc., XXIII, p. 313, no. LXIX.

'bid., pp. 311-2, no 65; p. 313, no. 71. Pentru mo§iile lul v. Bogdan,Doc. lul $tejan-Cel-Mare, I, p. 177, nota la no. c. El MI o fatA, Martwa.In 1490 Mihul nu mal tdia (ibdi., p. 490):

Hurmuzaki, XV, pp. 332-3, no. DCXVII.

Fireste ea" un negot mai insemnat il faceau pentru DomnieMarele-Vames Ieremia i Toader Vamestd de Suceava,In 1527, poftiau pe Bistriteni sit vie in tarA, cu toate greu-tatile politica1. Steifan-cel-Tánár, care inoise voia de negok,pltingandu-se cit i se opreso oamenii de la Bistrita., isi adu-cea de acolo fierul Alti boieri moldoveni taand negot inPolonia, pe sama lor, nu-i intálnim apoi, afará de GrigoreRosenberger, ea, agent la Liov i Cracovia, dupii intoar-cerea lui Petru-Vodit, pe care-I servise cu credintii, in 1541,pe negustorul sucevean Teodor

tu Tara-Românea,scä, e altfel. In negotul mai mártint,Mr& nevoie de capitaluri maxi, de intinse leggturi, de in-dräznealá i pricepere, de factori" influenti sau credia-ciosi, se po,ate amesteca mai fiecare boier. Si-i afra'm inadevár, prin scrisori pástrate, pe foarte multi, de toatetreptele. Pe cánd Mihul umplea Polonia de numele sau,Stoica, armasul lui Topes, se judeca. la Brasov pentru martä,"cu un jurat al cetAti14. Un Barbu Craiovescu, in Oltenia,tin Gherghinä, unchiul lui Radu-cel-Mare i parcalab dePoienari, in muntii Apusului, aveau legaturi cu Sasii depeste munti e. Un Korye, boier j negustor", precumspune i Domnul sgu, Ricca la 1487 negot cu Brasoyul e. Sivestitul Dragomir al lui Manea trimetea Sasilor oamenii luicu piper 7. Piper si bogasii vindea tot atunci DragomirUdriste 8. Vornicul-cel-Mare Drághici expedia la Brasov,pe. la 1530, prin oamenii sal, Tudor, Dralea, Gontea,, cearási 63 de boi 9, 0 se pare ci i c,olegul sam Vornicul

Ibid., p. 297, no. DXLII p. 298, no. Dxuv.' Ibid., pp. 274-5, no, ccccxcix. Trottipn, ca LogofAt era Invinuit

cA stricase pacea (ibid.).3 Studii fi doc., XXIII, p. 336, no. cxLiv.

Bogdan, Relatiile, p. 92, no. Lxix.5 Ibid., pp. 232-3, no, Cxciv; Hurnruzaki, XV, pp. 150-/.

Ibid., p. 126, no. ccxxxx.7 Bogdan, Doc. fi regeste, p. 21, no. cxLvIn.8 Bogdan, Relatiile, pp. 2 '4-5, no. CCxxxlx.

Bogdan Doc. fi regeste, p. 300, n-le CLVII, (XXIX.

142

fAcea negot cu Brasovenii Cate un boier ca Dräghici Ta-tarul, de pe la 1550, n'avea nevoie sä fie negustor pentru aoferi judetului brasovean Benckner sb: cumpere de la elun cal bun turcesc, Cu care ar putea s steie i inainteaCraiului"

Aici insg, la Munteni, gäsim si un mare numsar de tilr-goveti rometni, cari fac negot cu produsele terii : pestele inandul Intaiu, dar, neapgrat, i mierea, ceara, poate i lana.E cunoscut acel Neacsu Lupa din CampUlung, de la careavem cea d'intaiu scrisoare romaneascA, aceia prin care,la 1521, arat5. Brasovenilor, lute° limb. curatrt, miscarileTurcilor dunareni : el avea $tirile sale si direct, prin oamenidela Nicopol,Nicopoia" lui, nu Turci, ci probabil agentiproprii, cari mergeau la schela de pe malul drept pentrunegot ; el Insusi stia deslivarsit pgrtile turcesti pan. laPortile de Fier, locul cela stramtul ce stii i dumneate,spune el corespondentului braSovean, arItand c. nestetnesteri den Tarigrad" s'au prins a trece corsabiile de ritz-boiu, ce se gItesc, pe acolo. Era In leglturi cu boierii despre Dui:Are ; j ginereleMtranului negustor, NegTe, poatetot negustor si el, umbla prin aceleasi päri, adunand stiriNeacsul (sau i Neagul) aces negot de peste : crapi, stiuci,covoare, taftit, astare, ptrpurii, °ambit, piper, trtmaie (In to-varasie i cu altii.), ceii4, dar si de chepenege, de mKtilsuri,braie, damaicuri, bogasii, struguri, oree. El isi urm5, afa-rile si prin. 1530, c,And. Vlad-Vodg, intervine pentru o sumace se datorilt acestui om al nostru, Neacsul din Campu-lung" 2. La 1527 el avea un proces Cu Sasul Valentin Gerell

1 Ibid., p. 302, no. cLxma.2 Ibid., 304, no. CLXXV.3 !ere alte edifit (Hurtnuzaki, XI, Stolca Nicolaescu, I. c.), aceia din

lorga, Brafovul Romang pp. 283-4.Quellen der Stadt Kronstadt, 1, .pp. 7, 9, 15; 21, 24, 58-9.

3 ¡bid pp. 58-9.° `Bogdan, Documente i regeste, pp. 182-3, no. CLXXVIIL

143

din Brasov Pentru o datorie a lui i se judeca fii ea Aldeadin Rasnov : afacerea privia o vanzare de paste 2.

Prin acesti negustori ajung a fi pomenite i orasele dinTara-Romaneasca, de la care in tot timpul Omit pe la 1600abia dad,' gasim un act municipal.

Luandu-le dupa ordinea, in care apar in documente, Ar-vequI, care pastra plait tarziu pecetea vulturului din vecheasterna a Domniei.', primia doar din and in and, ca pe la1430, 1481, 1508, 1512, 1517, visita Domnului.4. Doar Nen-goe, care se intalneste dese ori alci, stand in casele dom-nesti, rascumparase prin frumoasa-i manitstire trecereaMitropoliei la Targoviste Treatoarea in Ardeal se Wm

prin acest loc in sec,olul al XV-lea, aci la Arges furaopriti: de un boier creditor la 1487 lucrurile, aduse din,,Tara Turceasca" (regitum Turcie), ale BraioveanuluiGheorghe Csukas Dar numele lui Dragota din Arges eracunoscut in Ardeal pe la 1500, c,and era insarcinat si cumisiuni din partea Domnului 6,0. tot asa se purta prinpartile ardelene, si in calitate de om de casa al Domnului,pe la 1510, un Bratu17. Nichifor din Arges primia pe la1500 sarcina de a ridica la Campulung marfa unui Bravo-vean Tatul (Tachol=Tatthol) dé Arges, un Petru,un Valcu aduceau exclusiV ceara9.

Hurmuzaki, XV, pp. 299-300, no. DXLVIll.Bogdan, Doc. fl regeste, pp. 309-10, no. amyl.

3 Academia RomAnA a cumpArat In 1914 un act din veacul al XVII-leacu aceastA pecete, foarte bine pAstratA, de la d. 'nuns din Ploiesti,-fratele rAposatului episcop Gherasim.

Bogdan, Relatille, p. 31, no. xvi; Hurmuzaki, XV, p. 108, no. cxcv;pp. 183-4, no. cccxxxiv ; p. 221, no. cccC. Cf. ¡bid., p. 113, nota 1.

5 Ibid., p. 126, no. ccxxx; v. p. 235, no.- ccccxxxix ; p. 236, no.CCCCXXI.

6 Ibid., p. 153, no. cmxxx; Bogdan, Doc. l reges te, p. àll ; Quellen,III, p. 301.

Hurmuzaki, XV, p. 207, no. CCCLXXIV.Bogdan, Relatifle, p. 238, no. cxcix.Quellen, I, p. 31, etc.

144

In Cdnipulung fusese la inc,eputul veacului al XV-lea,ctind era aici si o cetate domnea,sca1, Mircea-Voda da deacolo privilegiul din 1413 2 - un mare negustor de lege ca-tolica. E un Letin", Gaspar din Campulung, cm atat deinsemnat, incat, atunci cAnd imparatul-rege Sigismundtrecu la noi in cunoscuta expeditie pentru causa lui Dan.Voevod, la 1427, el interveni pentru o dispensa in folosuicredinciosului nostru iubit, Gaspar din Campulung, locu-itor in Sibiiu" (in Cibinio residens), care luase din gre-seala, in persoana catolicei Margareta, o ruda duhovni-ceasca8, Mai intalnim acolo pe loan, fiul lui Gaspar, care eraIn serviciul Domniei muntene la 1431, si Alexandru-Vod&Aldea il numia slugg statornica a noastra si a domnuluinostru" (Sigismund) loan Hunyadi insusi se amesteca.la 1433 intr'o afacere, pendinte la Brasov, a acestui Ioande Hozywmeze' (Hoszwnezii, numele unguresc al Campu-lungului ; cel german 1-am vazut ca era: Langenau) 5. Lainceputul veacului al XVI-lea erau ilusa numai pománi canegustori in Campulung : Radea (Ragya)6, Stoica Gontea.(Goltha, Golthe)1, Dumitru Florea, Stoica Placinta, StanGozma, Neacsul, Stan, Stoica Turcoane (Turcoaie)8Serb, Buda, Cucurig, David, Boncila, Neacsul, Rasea 9, sau,cam la aceiasi data, un Sa-va, un Chircoman, un Pera, unIoan Frunica 1°. Ceara este destula gata la Campulung",scrie °data Mihnea-Voda cei M'un, ceta ce arata ch,' nego-tul argesean i cel campulungean erau de o potriva. Suntirisa in socotelile Brasovului i destui negustori de peste,

Bogdan, Relatiile, p. 38, no. xvui.Hurmuzaki, XV, pp. 9-10, no. x.

3 Acte §.1 fragmente, 114 p. 82, no. 2.4 Hurmuzaki, XV, p. 15, no. XIX.6 !bid., p. 39, no. Lxvii. Pe dosul scrisorii 1 se zice Insl: de Lon-

gncampo",6 ¡bid., p. 196, no. CCCLVIII.7 !bid., p. 287, no. DXXIII ; Quellen, I, p. 7.

Hurmuzaki, XV, p. 277, no. DIII.Quellen, I, pp. 10, 16, 18, 27, 47, 55-7, 61-2, 65-6, 74.

I° Bogdan, Doc. fi regeste, p. 310, no. cLxxxvii.33 Ibid., p. 140, no. cxul.

'145

bit elite unul. ca Iacob Langfeltee (Langfeld,lung), si de piei j. Ei aduceau si marfa turceascä (si mata-s5.), precum o aceia pe care Stoica i Stanciul, pentru cariintervine Neagoe Basarab, o luaserä de la un Celebi. pentrua o da Brasovenilor 2. In schimb cumparau de la Brasoveni,ca j alti negustori de sama lor, chepenege, braie, frâie, ha-muri,

De la acest oras s'au pästrat insä ì acte municipale, pe-cetluite cu stema ce se*intalneste si in veacul al XVIII-lea.Aveau in frunte un judet, ands, Sasii ii ziceau maior"(ca in franc. : maire) : astfel Stoica Hurduzäu (hurduzgeinseamnä pod cu lanturi), de pe la 1540, care pecetluiestecu o albinä (amintim negotul cu cearI)4. Avea pe MO.' eldoisprezece pärgari. Acest Sfat are dreptul de a hotäri i im-plini represalii ; dupä acordarea safisfacti,l, Vodä li cere sädea inapoi cele oprite 5. Ei ascultä marturi i jurätoridau acte doveditoare, incredintäri Judele i cei doispre-zece pargari din ampulune (ausz der Langer Aw"), pri-elnicii megiesi ai dumneavoasträ", corespund la 1524 inlimba germanä cu prietenii de la Brasov 1. Sätenii din Ru-cite faceau negot deosEhit, de-a dreptul cu Brasovul. Sischilerii, vaanesii de alce, iaräsi pe sama lor 9.

In sfärsit Paola vecini, poate numai un targ färä magis-trat, trimetea si el negustori la Brasov : un Oprea, un Dra-gomir, un loan, un Mos, un 'Tabus, un Mircea si CândeaNeagoe-Vodä, resid'ä si aici

Quellen, I, pp. 2. 3.I Bogdan, Doc. fi regeste, p. 266, no. Lxxvm.

Quellen, I, p. 7.4 Bogdan, Doc. fi regeste, pp. 309-10, no. CLXXXVL3 Ibid., p. 285, no. cxxxiv:6 Ibid., p. 238, no. ccxxvu7 Hurmuzaki, XV, pp. 277-8, no.

Quellen, I, pp. 8, 22 Tot ap aceia din Voine0i, Sus1Ane0i,Purt.Areni, Mirce§ti, Bune01 pp. 8, 16, 19,25), din Breaza, (ibid., p. 7).

Ibid., p. 55.3° Quellen, I, pp. 2, 10, 11-2, 14, 18-20. Cf. §i Bogdan, Doc. qi regeste,

p. 226.11 Hurmuzaki, XV, pp. 237-8. Cf. ibid., p. 420, no. DCCLXXIX.

10

146

In 1503, plea& din Brasov, aducand cu el postav de Ma-lines, postav trichtisch i postav de Görlitz I, pe langa altelucruri, in suma total& de 167 de florini i jumatate, unnegustor targovistean, un angrosist", anume Radila 2; fiullul, Stoica., lucra alaturi cu dânsul8.

El e dese ori pomenit si pe urma, caci pare a fi acelasiCu Radii& din Campulung 4, ca importator de postavuri deColonia, Pernisch 6i. Halbgarnisch, de cutite stiriene, pangla 39.000 de bucati, pentiu care platia in ceara, tafte, orez,s. a.; avea legaturi i cu Sibiiul, unde ducea sofran Intrenegustorii mari ai acestui oras, cari vin Cu ca.rele lor panala Brasov, aducand tamSie, piper, ghimber, papilla sim-plicia", bumbac cu cantarul, bogasii, brhie orientale, ga-sim pe Gogoasä. (Gogosch), pe Chira Negree i chiar peTudor Voicu, Radislav, Dan, Fratila, $erban, Marcus, Valcu,Nichifor, Stoian, Dumitru al lui Dragota, Mihalco, Coste,Uri% Tatul, etc.7 Era odata aici o colonie puternica de ca-tolici de peste munti, avand biserica lor in margene ; de sipe urma se aflä, cum vom vedea, doua biserici apusene inores, nu 011m niciun nume care sä aminteasca pe SasiiUngurii de pe vremuri. Schussman" pare sti insemne Gis-man, iar Francul aratä numai cä, acel numit asfel se tineade legea fra'nceasca, latina Doar daca Brasovenii trime-de comert 2. Dintre Räsiiriteni aflam numai pe Grecul Fran-gopol 1°. Dar si popa Armeanul" (Popa Armeneus") din

Acuma se desfAcea la not qi postav de Ntirnberg (Quellen, I, p. 48),Langwerder (ibid.).

Ibid., p. 18.Ibid., p. 50. Tot a§a fiul lul Tudoran Bogatul, Stan, fAcea negot

el ; ibid.,Ibid., pp. 23, 28, 40-50. Un proces al lul Cu un Sas pentru cufite ;,

Bogdan, Relaliile, pp. 221-2.Quellen, I, p. 280.

6 Ibid., pp. 46-7.7 lbid., pp. 2, 11-2, 14, 20-1, 28, 33, 53-4, 72-3.

Ibid., pp. 12,33.V. §1 Bogdan, Relatille, p. 101.

10 Hurmuzaki, XV, pp. 20, 32.

147

'Thrgoviste figureaa, in acest timp printre importa,tori 2. Un.Mihnea fratele lui. Anghel, negustor din Thrgoviste, avea1500 un proc,es in Ardeal, pentru care intervine si Radu-Vodà, eel Mare', si un astfel de prqces purtii peste zece ani43i alt negustor targovistean, Saya 3.

Ca si Argesul i Câmpulungul5. Targovi§tea avea pe läng'äparalabul domnesc, un Cristian, un Panigrad, i cArmuirea

deosebitit, cu judetul i cei doisprezece pängari, ale carordrepturi nu erau inferioare c,elor aratate mai sus pentrualte orase. DactL avem un judet Saya pe la 1524 5, un judet.(iudex pentru Sasi) Mitrea pe la 1530 40, care scrie laBrasov, de la municipalitate la municipalitate, pentru oafacere a negustorului argovistean Cristodor, asociatul luiNeacsul de la Campulung 6, altä, data, pe la 1545, se infiti-seazg toti oriisenii, ca un corp ceatenesc, pentru a incheia.cu Brasovenii un act unic, un adevArat tratat de comer: nuTor mai duce marfa lor la Sibiiu, cum ajunseserA a o lace,poate dupA un conflict Cu orasul acestillalt mai apropiat, civor astepta cu dânsa la Bra,sov timp de dou'i sitptämäni ;dad, nu se va putea ajunge in acest timp la o invoialk sitpoatä," vinde stritinilor afIhtori in c,eta,te : Moldoveni si Si-bieni chiar, ori s'o poat6 ridica ei pentru a o duce la Sibiiu-Aceste conditii doresc sA se insemne inteo carte cu jurit-rnant". Si, asociindu-si in aceastà intelegere un personagiu

importanta comercialä, a lui Dragotä, din Arges ei in-cheie astfel : Noi, Thrgovistenii, i cu Dragotil, din Argeqne multämim cu aceasta. Cu alti argoveti din Tara-Rom5,-neaseä, srt faca asa cum vor sti

I Ibid., p. 59.2 Quellen, I, pp. 153-5,3 Bogdan, Doc. ;1 regeste, p. 142, no. cm.v. $1 Zainvel, aomul bun"

al lui Vlad-Vodl, ucis In drum Inainte de 1450, trebuie sl fie un ne-gustor (Bogdan, Relatille, p. 81).

Cf. si $tefan Mete, Relaftile conterciale ale Terli-Romdttefti cieArdealul, p. 104 si urm.

Bogdan, Doc. fl regeste, p. 236, no. CCXXV.6 Ibid., p. 310, no. CLXXXVII.I V. mal sus.

Bogdan, Doc. fl regeste, p, 311, no. CLXXXVII.

148

Pentru leaturile cu Domnia e interesanta scrisoarea ju-cletului targovistean Sayal, din ca.re se vede cti. Domnii ¡la-dean veste orasului de Scaun despre cele intAmplate si-icereau acel colae, pe tare Sasii de peste munti 11 dadeausi ei la asemenea prilejuri acelorasi Domni, numindu-1evangelium", dar de vestire bunä". Aceste stiri erau tri-mese de Tärgovisteni apoi a la Brasov 2,

In acea.stä., regiune eran a alto miel centre, de unde ve..niau negustori la Brasov. In rändul intttiu Tcirgorul, Nevuln.forum,s, pomenit si in privilegii de comer t ca loe unde selua vama, oprindu-se pe la 1480 cu sila printr'un aluanecunoscut de Domn negustorii brasoveni cu marfa loracolo 4. De aici veniau peste munti, cu cara de peste, pen-tru a cumpära märuntisuri, parvalia, Fratila, Musat, Mir-can 6, Dinaitrie Albul, Dimitran, Cernat, Cräcea, Albas, Vän-tul, Manea $erb, Stan, C6cos, Carste,a,, Vancea, Nicoart.,Radul Negru c,e1 cu barba mare", Stänilä 6. Aveni si o scri-soare a Tärsoranilor, intre cart fostii judeti Carstea., ()acá.si Gostilä., atre Brasoveni pentiu un om din Räfov, caruiai se oprise cafull.

atimpina, tärg pentru Mocanii de pe valea Prahovei, Wiavea 5i. ea negustorii, cari ca si cei din Arges si Campu-lung, duceau Sasilor vecini mai ales cearä. Astfd Mansul,Serban si Costea, de pe la 1500.

Teleajenul, care nu era deci numai c,etatea muntaanä a-tacatä, de Stefan-cel-Mare, pe locul unde a azi or'äselu/Välenii-de-Munte, credem, ti si o piatä de negot, trime-

' V, pert-u el, §i ibid., p. 307, no. CLXXVI.2 ¡bid., p. 236, no. cCXxv.3 Hurmuzaki, XV, p. 13: in Traxsor, videlicet in Novo Foro".4 Bogdan, Relatille, p. 188, no. CLV.5 Quellen, 1, pp. 12, 15.

Ibid., pp. 3-4, 21-2, 54, 62-3, 67-70, 74-6. Mai vezi: Stanislav, Radur-tul lui ManunS, Sta3 fratefe lui Dumitran, Basa; ¡bid., pp. 55-8.

7 Bogdan, Doc. fi regeste, p. 309, no. CLXXXIV. tn n-1 urm5tor o cum-TArSturä de cal la T'Amor.

Quellen, I, pp. 2, 15, 20.

149

tea oameni cu peste, ca Oancea, pomenit si el in socotelile-Brasovuluil.

Precum se indreaptg care Tirgoviste, tot astfel Dan-Vodit scrie, la 1431, si Seicuieni/or, poate din tärgul cu acestnume, care a perit l'asindu-si araintirea, in titulatura jude--tului dintre Prahova si Buz:s.'u, zis ping la disparitie, cu for-mula slavong : sud Saac. Ac,est tirg daci a fiintatcade insä fparte ripede färi a mai fi. pomenit in izvoare.

Mai bine s'a tinut, pänil mai tärziu, Gherghita, unde seatla Vlad Tepes la 1458 2j dupfi el, la 1476, Basarab-Voditr,e1 "%Iran. 8, Cetate Nowt dupii. ce fusese noui a Tirsoru-lui.6, dacit nu e vorba de casele intgrite din Floresti, decare vom pomeni indat66. Gherghiceni intilnim pe la Bra-sov: un Bratul, un Triful, un Hanes'', un Vasile si Tudo-ran Rosul, un Sfänilg, un Petre Turcul, un Vasiiu Negrul,un Albu, un Stanciu, un Sâmbotin, un Dragan T. Gheorghi-cenii aveau in fruntea lor pArgari, deci si judet, fiind unoras constituit 2.

Se stie ea Floresiii din 11f 0v ajunserä, una din trecitoa-rele resedinte la tarit ale Domnilor nostri pe vremea luiBasarab-Vodit col Bittrin (1477)9. GAsim cite un om dinF/oresti cu carble la Brasov, si ne intrebAm dad., unde etipitrit, in Socotelile orasului : Plorest", la 1500, trebuiesä se ceteasci Ploiesti sau tot F1oresti1°.

Ajungem astfel la cetatea Bucurestilor, intemeiatä numai

1 Ibid., pp. 4, 30, 33.' Hurmuzaki, XV, p. 49, no. moarvil.s Ibid., p. 87, no. CL.4 Ibid., p. 89. no. CLAM Si ibid., pp. 91-2, no. ci.x. Erau do! pArdlabi:

DImitrie ql Ind unul (ibid.).5 Bogdan, Relatille, p. 336. In 1482 ql Basarab-cel-TánAr e acolo ;

Bogdan, I. c., p. 183, nota.° Quellen, I, pp. 18, 25.7 ¡bid., pp. 49, 59-62, 67-8, 71.a Bogdan, Relafille, p. 199.9 Hurmuzaki, XV, pp. 97-8, n-le wom-nt.

" Quellen, I, p. 6.

150

-pentru a pazi, la vadul Dambovitei, drumul de la Rudirspre Giurgiu. Se tie1 ca intaiul act municipal bucuresteanpe care-1 cunoastem e abia din anul 1577. Dar inca de pe.vremea lui Radu-cel-Frumos, care avea nevoie de ajutorulTurcilor giurgiuveni, Domnia se asezase pentru mai multà-vreme in aceasta a doua Cetate a Dambovitei", de la sets.si se stie cát aici prinse Stefan-eel-Mare familia dusmanu-lui su muntean, sus pe culmea de la Mihai-Vodä.2. Incs.de pe la 1476 veniau aici negustori turci cu marfli build

multa", prieteni ai Domnului, care instiinta pe Brasovenica. se pot tocmi cu dansii in chiar cetatea sa de Scaun, im-prejuritrile de razboiu neingaduin,d oaspetelui a trece maideparte a. Nu s'ar crede dupa aceste date ca orasul, Cu toatAvecinatatea Giurgiului i insemnatate,a liniei de negot pe-

care se gaga, sa fi avut o via% comercialä, asa de vie, cumapare din frecventa negustorilor ce vin de aici la Bras°\ilia, din cei d'intaiu ani ai veacului al XVI-lea: DrAgan,Ivan, Radu, Iova, Dragoiu, Mihnea fiul lui Constantin, Mi-hail, Iucsa 4.

Cu aceasta se mantuie o linie de comert, 616 Giurgint,chiar inainte de cucerirea temporara ori de supunerea de-savarsita de catre Turci, n'a fost nicioadtA deca o cetate,fara un oras supt el, cu magistratii lui si viata lui comer-

TrecAnd pe altä linie de comert, aceia care ducea pe laBuzau la Braila, gasim intaiu in Buzau chiar (Buzo sanBuzau s'ar crede ca vine de la Buzä, ; orasul e numit ins&dupa. rau, care nu poate fi numit dupa persoane ; in ge-neral numele de rau slut vechi, si, in sfarsit, rAul numitgreceste Monsaios") un centru vechiu i insemnat, de 5iintaia pomenire nu e mai deptirtatA decAt anul 1470 5. in

Gesch. des rumdnischen Volkes, I, p. 197; traducere Otilia Enachelonescu, I, pp. 261-2.

2 Cf. Hurmuzaki, XV, p. 64 si urm.Bogdan, Relafide, pp. 123-4, no. xCvt.

4 Quellen, I, pp. 9, 12, 14, 35, 49, 53, 62, 70-1.V. si Bogdan, Relatille, p. 52 si aiurea.

151

acest an 1470, Badu-cel-Frumos, care alergase aici casa apere tara impotriva nàvàlirii lui Stefan-eel-Mare,il numeste oppidum, ora j.

Se stie insennatatea spe-ciala pe care a capatat-o orasul in luptele ce se purtarapentru Scaunul muntean dupa moartea lui Neagoe-Voda.Dintr'o scrisoare a doi boieri mari ai aril, Caiota VorniculSi Harvat Logofatul, aflam c. pe la 1520 Badiul din târgulBuzaului" faces, negot cu peste in Ardeal i avea incurca-turi din aceasta pricing 2. Inca pe la jumatatea veacului alXV-lea Voinea din Buzau era un om de care tineaDomnia 3. Dar insemnatatea comerciala a Buzaului se vedemai bine prin marele numitr de negustori buzoieni cari seingramadesc pe piata Brasovului, vânzAnd pa$te i primindIn schimb marfurile pentru terani pe care le cunoastemacuma : Simion, Dobrota, Rasaban, SArbul, Draghea, Nen-ciul, Neagu, Negrila, Mantilla, Copaciu, Manea, Tudoran,Oprea, Solomon Gavozdan, Costafan4.

Braila ni e cunoscuta in inceputurile ei. Pe la 1450orasul avea mnc. legaturi cu China i gurile Dunarii Niciun negustor strain nu apare intre cei eari se due cu caralela Brasov. Numele lor sunt curai romanesti: Nicula, Bucur,'Filip, Stoica, Aldea, ba unul chiar e moldovenesc-maramu-rasean, Domuncue, inteo vreme cand, pe de alta parte,negustorii din B8,rlad si alte orase ale Moldovei poarta nu-me caracteristic muntene. Brasovenii incereara pe la 1490sa faca ei insii cumparaturile lor de peste la Dunare, darfurâ impiedecati de Domnie. Vlad-Voda li seria cu mu-strare : Alta data oamenii vostri cumpArau doar pestele$i tot ce li trebuia de la oamenii nostri, si n'au fost niciodata

Hunnuzaki, XV, pp. 75-6, no. cl..xxxu.1 Bogdan, Doc. si regeste, p. 295, no. CLVIILs Bogdan, Relatille, p. 192.

Quellen, I, pp. 9. 104, 18, 66-7, 71.5 Hurmuzaki, XV, p. 38, no. LXVI.

Quellen, I, pp. 21-3, 26, 29. GAsim §i ate un Bralar, dui:4 ungu-re§te : Brailaya (p. 3).

152

volnici asa cum sunt 1. Aläturi de boierii braileni", decnezii" satelor libere din prejur8, oräsenii se infatiseazgca un corp deosebit, cu obisnuitele drepturi ale centrelormuntene ; am vgzut mai sus di strginii, Grecii, de sigur,Letinetii" din Ragusa, cari se asezau in mijlocul lor, isipargsiau dreptul lor deosebit. Nu lipsiau nici copiii la in-vataturg ai Brasovenilor8. Or'äsenii plätiau birul Domniei,dar deosebit, nu la un loc cu tara 4. Ei aveau Sca,un de ju-decatg, si corespundeau cu cetgtile sgsesti de peste munte 5.

Tdrgul de Floci e pomenit pe la 1490 in acelasi rand cuBraila in ce priveste negotul de peste. Cand au mai um-blat oamenii nostri la Braila si la Floci a peste tot loculla Dungre, a:1i cumpere ei singuri pestele, cum umblg a-cuma8 ?". Flocenii" cAci asa li se zicea targovetilor 7nu faceau negot de rang, ci de peste. Farg insemnärile devamg ale Brasoverdlor n'am sti el ei veniau adesea in ce-tatea de hotar cu carale lor. Ggsim insg pe la 1500 pe ne-gustorii : $tefan, care cumpgrg postav, Bran, Carstea, Do-bromir, Mansul8.

Pang si din Corneitel, langg gura Argesului, acum unsimplu sat, se rätäcia cate un pescar" de acestia la Brasov,ca acel Costea din 1500e; din Dridih venia altul in ac,elasian". lar mai din. jos, din sesul dungrean, de la Rusi (se zi-cea si pe atunci) : Rosi-de-Vede vin de doug ori la Brasovnegustori de acestiall.

i Bogdan Relatiile, pp. 193-4.1 Ibid., p. 282 si urm.

Hurmuzaki, XV, p. 51, nota 3.4 Bogdan, Doc. fi regeste, pp. 236-7.6 Ibid., ka p. 319, no. a.xxxv.6 Bogdan, Relariile, p. 194; cf. §i n-1 precedent.

Ibid., p. 33. CL intr'o scrisoare moldoveneascA din 1560: floccossett massas panni quos sollent panni tonsores tondere de panniss ; Hur-muzaki, XV, p. 556, no. mxxxiv.

8 Quellen, 1, pp. 2, 3, 11, 17, 23.9 Ibid., p. 20.1° Ibid., p. 24.

"u Radislav; ibid., p. 14; cf. §i p. 31.

153

Lana. Olt, vechea varal a Slatintii, de ale carii incepu-ituri s'a vorbit, trimetea si ea oameni pentru cumparlturi laSasi : un Petcu, un Cojeo, un Tatul, un Gherghe, un Gon--tea 1.

In Oltenia toatl, de si se pomeneste °data Severinul, caultim punct al hotarului terii la Apus, era un singur oras'cara intretinea relatii de comert (cáci nu poate fi vorba deneinsemnatul Targul-Jidulud), Bámnicul-Válcii: un Buda,un Musat, un Neagomir, un Stan veniau de acolo la Bra-ov 2. Stefin, judetul de aid, era pe la 1500 prieten al vesti-

tilor frati Craiovestii i ajuta pe Domn s facá lai Brasov-si Cu atát mai mult, de sigur, la Sibiiu cumplrlituri de

(cacomi) i alta lucruri de lux 8. Lángl. dânsul stltea páralabul Voevodului, avándu-si scaunul, de sigur, inCetätuia ce dorning orasu14.

Moldova, in schimb, are negustori cari, de si stau, de o-biceiu, la Cetatea-A1M, pâng. la cliderea ei, joacl, un rolcare, ca al boierului Mihul, cuprinde intreg principatul,chiar terile vecina. La 1465 Gheorghe Pollo, Grec de origine,probabil, avea afaceri la Liov, fiind in legtur cu va-mesul terii, Dorino Cattaneo, i cu Armeanul Coca dinSuceava inca de la 1469 apare in actele liovene un Du-mitru fiul lui Iurgi Volata din Cetatea-Alba, c,are fácea ne-got de pipar 6: tatal, acel Iurgi Volata sau Walata", SeintálnElte si el, la 1472 7. Dimitrie isi plistra legáturile incaIn 1476 8;. afacerik lui se intindeau, de alminterea, i asu-pra ba chiar asupra Brapvului, cacis'a plistrat scrisoarea, prin care Vlad Cglugitrul se planga

!bid., pp. 14, 17, 23, 26.' Quellen, 1, pp. 13, 17, 20.3 Bogdan, Doc. ;I regeste, p. 308, no. ci.xxxm.4 Hurmuzaki, XV, p. 344, no. Dcx[..3 Studii fi documente, XXIII, p. 296. no. xnr.4 ¡bid., p. 302-3, n-le XXXVI-V111.7 !bid., p. 306, n-o XL.v.

!bid., p. 310, no. Lax.

154

Sfatului de acolo ea, Dumitru Volata avand la ei niste vechidatorii fara &I se arate pentru ce , nu i se plätesteniciun ban, de si asteaptä de cincizeci de ani" I,

Cel putin aceiasi insemnatate ca familia Volata o aveao altrt familie de negustori, a lui Kaliani sau Callan (Po-lonii ii ziv si Kylianus; este un sat Calienesti in acest timp2),din Cetatea-Alba. Tatäl, negustor de piper si arornate, care.venia t3i la balciul polon din Saroslav, se intampiná inca dela 1473, in aceiasi binecuvántatä Domnie a lui Stefan-eel-Mare 8. El facea negot pentru sume mari, cu sutela de ughiI se zicea vestitul Kaliani", de si famatus" (nu insa si,famosus") era un titlu de onoare ce se dädea negusto-rilor4. Fiul san Duca (mai curand decal, Luca) lucra alä-turi cu dansur. Pang, la 1498 11 mai vedem urmandu-si laLemberg socotelile Cu Armenii ; la aceasta data se pare catag,' situ nu mai era in viat14. El trebuie sa fie acel Duca,vames la Suceava, care urmä, pe la 1498, in aceasä si-tuatie lui Simco 7. Dar, dupä obiceiu, el nu-si paräsi ope-ratiile de comert, si la 1500 il vedem cumpiirand din Liovpostav de speta zisrt Trichtens.

Un Roman de nastere era alt mare negustor moldovearrde pe la 1500, Nicolae Branza, de si nume de acestea curatromanesti le poarta pe atunci si Armenii. Locuinta lui erain targul Siretiului, unde se mai aflau Germani, ea AndreasRymer (alt Rymer functiona atunci ca jude de Suceava,unde catolici eran si mäcelarul Vlasie si Vartolomeiu, po-raeniti langa, dansul). In mwenirea lui, depusä la Martini

1 Bogdan, Doc. $1 regeste, p. 252, no. xxxm. Se pomeneVe aiurea.aducerea la Munteni de herbed din Moldova.

2 Bogdan, Doc. lui Stefan-cel-Mare, H, p. 173.2 Studii si doc., XXIII, p. 3 17, no. L; cf. p. 309, no, LW.

Ibid., pp. 313-5, n-le Lxxi-IV; pp. 315-6, n-le Lxxvl-tx, Lxxx-iu..5 Ibid., p. 314, no. Lxxiv.6 Ibid., p. 320, no. xciu.

Cf. ibid., pp. 321-2, no. ct al pp. 32i-6, no. cxii. Cf. pentru Simco,ibid., p. 316, no. LXXX (anul 1483). Chiar td Bogdan, Doc. lut $tefan-cet-Mare, II, p. 214 i urm.

1 Studil fi doc., XXIII, p. 329, no. cxvitr. Cf. ibid., p. 329, n-le cxx-L.

155

-Wasserbroth din Liov, pentru fiii vitregi, Anton si Gheor-ghe, erau ughi, galbeni tiitäresti" (genovesi, de Oda)aspri dinari unguresti vechi, amestecati cu grosivechi moldovenesti", argintarii, intre care un potir, in mij-locul aruia este chipul Sfiintului Ioan". La Liov isiavea 0 casa, de piatra, pe care o läsä.' pentru opere pioase

S. mai pomenim din negustorii moldoveni de frun'te, cemerg pan. acolo, pe Teodosie din Suceava, care-sidatoriile in morun i in piei5, pe Tudor Românul,Sucevean, care avea acolo un proces la 1541 5, in leggturacu parcAlabul de Cotnari, pomenit mai sus, al luiBares, Germanul Grigore Rosenberger. Pe acelasi timpIacob Bobul, poate Armean, cerceta, ca odinioarsd Kaliani,bfilciul din Iaworow

Un mare numä.'r de negustori moldoveni mergea cu boisi vaci si pang, la o sutii, de capete la Brasov. Astfelpe la 1500 Andrica, Babus, Jidovul (Sydo"), Gavril, An-drica, Ionascu, Tudor, Simion, Cocora, Laurentiu, Cozma,StInilg,

Sucevenii ocupau atunci întâiul rând: Armeni, ca Vartan,Gaspar, Avac, Magardici, ori Nemti: Hanils, Martin, i Ro-mâni : Anghel, Ivasco, Barbosul, Nicolae, care aduna Sa-silor produse orientale : muscat, cinamom, smochine, cui-tsoare (cariofolia, clous de girofle), fachioale, i cumpii,rain schimb old pentru oastea lui Stefan 5, apoi Deägan7, Da-vid, care sosia pentru a-si face cumparhturile, cu piei delup, etc. 5. Actele pe care le avem In acest timp de la Su-ceveni sunt numeroase. La 151Q Trotusan Vistierul aduce

Ibid., p. 331, no. cxxvi. La p. 333, no. CXXXII, i se zice: loan Branz.4.' Ibid., p. 318, no Lxxxvn.3 Ibid., p. 336, n-le4 Ibid., p. 339, no. cxLvin.5 Quellen, I, pp. 2, 13, 15-7, 19-20, 22, 30, 53-4.

Ibid., pp. 13, 51.7 Ibid., p. 36.

¡bid, pp. 53, 61, 63-5, 72-4.

156

marturia lui Toma Sasul, a lui Stan Soltuzul si a lui Ga-vril Romanul, negustori"3*. Stan acesta avea pentru lega-turile cu strainatatea un secretar german, $i in nemtestee redactata scrisoarea lui care Bistrita, din 30 Mart 1514,in kvoarea lui Solomon Croitorul (Salomon Schneydee)2,zis si Wolf, pentru care se mai face o interventie, in 1527,tot printr'o scrisoare germana, de Ianus Tamplarul (Ja-nusch 'fps&ler"), care-si zice grof" pentru soltuz i po-meneste si pe juratii sai din Suceava" (myth sampt zap-nen geschworen Burgern auff der Socza") 3. Nu va fi fostRoman nici postavarul loan, pe care-1 recomanda Petruliares in 1528, and mergea la Bistrita pentru cumpararede grane 3. Copii de Sas de aici mergeau la Bistrita, ca sainvete si lucrul pieilor, aduand scrisori de ucenicie clA;acolo, ca in 1472 5. Cum vom vedea si mai departe, Su-ceava-si pastra caracterul ei international panà la sfanituia cestui veac, and se mai scriau Inca misive nemtesti, hachiar unguresti 6, cela ce insemna numai cà era mai usorsà se gaseasca pentru relatiile cu Ardealul un diac ungulresc deal unul nemtesc.

Resedinta a Mitropoliei, avand si pe vames un boierpang la jumatatea veacului al XVI-lea, precum la 1527 eraVistierul Ieremia, vama de Suceava fiind unita cu aceastademnitate, pe ajutorul de vames (care era la aceiasi dataun strain, Tadeus, hranità din bielsugul, cheltuiala i risipaCurtii 9, care ramase aici pentru cea mai mare parte a

Hurmuzaki, )V. p. 204, no. CCCLXVIII.Ibid., p. 226, no. ccccvnt.Ibid., pp. 292-3, no. DXXXIV.

4 Ibid., p. 305, no. myth.Scrlsoai e a lui Johannes Rymer, ibid., p. 77, no. cxxxiv.

a Ibid., pp, 750-1, no. mccccuu. Cf. Studii doc., V, pp. 609-10.Vama cea micA a Sucevei se incasa la Vicov; Bogdan, Doc. lui

. tejan-cel-Mare, 11, p. 214 1 urm.Hurmuzaki, XV, p. 297, no. DXLIL Va-mesul M3tias (de Suceava),

la 1546-7, ibid., p. 455, no, DCCCXLV ; pp. 459-60, no. DccCuv.Ea avea aici si o sladnità, o bergrie; Bogdan, Doc tut Stefart-ce1-

Mare, I, p. 336 si nota 2.

157

anului, favorisata apoi prin invoielile de negot pan dupä1550, Suceava era, nu numai cetatea de Scaun a Moldovei,dar si principalul ei oras comercial. Caracterul inca straini se arata îns i printr'aceia cä niciuna din bisericile-ifrumoase n'are un negustor drept ctitor.

Siretul vecin, cu soltuz i pargari, pommiti in 1479 1, cugostinari cari strangeau ceara domneasc5.2 a dat pe boga-tul negustor Nicolae Brânza, contemporan al lui Stefan-cel-Mare. Targul, unde Domnia avea mori, pe care Stefanle darui Putnei 3, dandu-i voie a-si lace aici punte umbra-toare si berarie4, era insa in totarg decadentg hid, de pela 1500 : negustori de aice nu se intalnesc prin vecinatate;colonia germang si armeneasca se pierduse rapede ori tre-euse la Suceava 5.

Si din aceastg decgdere nu folosise Dorohaiul vecin, ceapare intaiu in tratatele de comert din veacul al XV-lea,aproape simultan, in actul lui Stefan din 16 Februar 1459,prin care se pomene,sc judecatorii" din Dorohoiu si uread-nidii. lor, cari juderau si in satele vecinee. Botoginii (de laBaas, intemeietorul satului), mosie a Doamnei Elena a luiPetru Rares, incep a se ridica numai in vremea ei, candse inalta din munificenta evlavioasei principese cele dougbiserici de zid : a Sfiintului Gheorghe si a Vovideniei, nudeparte de ctitoria mangstireascg a lui Stefan-eel-Mare dinsatul Popautii. Hârlànl sau. tárgul Bahluiului, de care suntlegate traditiile despre mama lui Petru-Voda, nu se puturidica nici el la vre-o insemnatate comerciala : Un.gurii deacolo, dintre cari se pommesc, la 1470, Karla& Laszló, Tòth

Ibid., I, pp. 230, 256, no. ociat.3 Ibid., p. 33?.

Ibid., I, p, 181 si urm. Cf. si ibid., r. 160.Ibid., p. 429.

5 Ne IntrebAm dacA numele satului vecin, Grecii (ibid., p. 83 si urm.)nu inseamnA InteadevAr o veche colonie greceascA. Fiind al Mitropo-liei, e cu puff* ca Biserica sl-i fi asezat sau atras aici.

Ibid., p. 29, no. XVII.

158

Isván, Slaszko, Sebestyén, Tazekis si. Imre, isi cgutau, dupginvoiala cu Domnul, de viile acestuia j, ca si concetäteniitor romitni, Bilio, Toader si. Dumitru lignI, din 1490 2. Cittre1500, ca si in 1477 si 1480, Stefan, care ispritvi abia la 1502biserica-i de aice, pe cand Ind. din 1485 curtile lui eraugata 8, stittu mai multi ani in Harlau, intgrindu-si bgtrâne-tele, fActind si danii mangstirilor, din fglcile, corocinile"si. fgrtatele de vie cumpitrate de la Agata, solia altui chtmosau Körvák, Lörincz, si intrirind pe cele date de Vistierni-cul Iuga, care f3i el le luase pe zloti rosii unguresti", pegalbeni btmi de aur dela Jurau (Zsurk6) mgcelarul, fiullui Kis Laszlo 4, ori de la Oláh Jdnos si Gdspar 2. Era si. undrum al larlgului" e, dar negustorii nu-I briturg, preaInuit 7.

Acelasi lucru se poate spune si despre Cotnari. Numelepare sg fie dela Cotunari" (din: Galate). Amândougaceste localitgti erau in sarda párcglabului domnese, careavea supt poruncile lui mesteri strrtini pentru vinurile aleseale Curtii si boierilor. Pe vremea lui Stefan-eel-Mare nicinu e pomenitä localitatea, ce pare a se fi format dupg ceimprejurgri necunoscute aduserg, supt Petru Rares, tre-terea Ungurilor si Sasilor de la Ilárlitu in aceastá parte,apropiatg. Scoala lui Despot fu asezatg intáiu in Harlgu t5i.numai dupg ce arse aici, se mug. la Cotnari S. Cel d'intgiuact pe care-I cunoastem e dat nemteste de Tamasch, Groffam Kottnersberg', Tgmas, soltuzul dealului Cotnarilor",la 18 Iunie 1556; se vede din el a erau legáturi cu depár-tata Rodng si cg la Cotnari acel soltuz avea scaunul lui dejudecatg, unsser Rechtenstul" 9. Grigore Rosenberger. era

1 Ibid., p. 149 al urm. Cf. 0 ibid., pp. 7, 215.' Ibid., p. 429.3 Iorga, Inscriptii, I, p. 5.' Bogdan, Doc. Mt .Ftefan-cel-Mare, II, p. 146 ai urm.5 Ibid., p. 152 al urm.4 Ibid., I, pp. 127-9.' 0 bisericA, de la Rare§, Inscriptii, I, p. 8.l' Hurmuzakl, II, p. 407."' Ibid., XV, pp. 521-2, no. DCCCLV.

159

Várcillab aici, si deci acest loe chiar era dat unui Guillansi. catolic. Petru Schiopul stá la Cotnari, in 1576, precumstAtuse Stefan-cel-Mare la Harlául.

Hotinul ca i Cerrulufii din Nord pe la 1500 cu dou5.biserici1, ca si Neamful, din Apus, ca si Soroca kd Or-heiul 8, era numai o cetate si o vamA; un podgrad", un.oras supt ziduri, se intemeiò doar mai tárziu.

In fundul apusean de atice munte, Baia vegeta, neavandalte legiituri (leca acelea, foarte dese, cu Bistrita vecina.Se pástreazit scrisori germane trimese de soltuzul care-sizice si el groff, iar judetului de pargari: Stuhlf3i pargariiacestei cetáti" sau Mi a Moldovei" catre Sasii vecini4.Si aici ucenicii plecau de la mesterul din Baia ca sit-si de-sávâxseascit invátittura la vre-un Bistritean4. Cate unnume ca al lui loan Székely, ca acela al lui Adorian, VI-deste si Unguri 6. Dar chiar in aceste vremuri apar Románi:un Dobre, un Negrilk Stefan n'a fiicut doar biserica sanumai in amintirea biruintii asupra lui Matias Corvinul Sj,oricum, n'ar fi fost nevoie ca Petru Bares sil. fack la 1532,o a doua T. La 1499 aflam aci si pe preotul Mihul 8. Baiaavea judecata ei, la care se luau milrtuiii pe suflet", cujurámánt 6, dar Bidesii (de aici numele de familie Mieses-cul si noul sat Biliesestii) nu fácurä. niciodatá un negot maiintins.

Originile lassilor le-am vilzut. inca din 12 Iunie 1459,

I Ibid., p. 665, no. mccxxx. leremia MovilA aici la 1599; ibid., X11,p. 472, no. DCCCLVII.

1 Bogdan, Doc. lui $telan-cel-kfare, I, p. 423.8 Un sat ,supt Orhefug, ibid., 11, p. 98.4 Hunnuzaki, XV, p. 78, n-le CXXXV-VI ; p.158, no. ccwaaax.6 lbid., p. 203, no. ccuxvr.

lbid., p. 293, no. DXXXV. Cf. ibid., pp. 290-1, no. DXXX; p.292, no.noopmr; p. 310, no. DLXX ; p. 317, no. DLXXXVL

7 Inscriptil, I, pp. 62-3.1 Bogdan, Doc. Id $tefan-cel-Mare, II, p. 134 si urm.9 Hurmuzaki, XV, p. 293, no. Dxxxv. Cf. i pp. 370-1, no. DCXCVI.

160

Stefan-eel-Mare d'A un act din acest oras 1, pe care strAinii11 numiau Forum Philistinorum". TArgul Filistenilor",identificand cu Filistenii pe Iazigi, de unde se credea cà.vine numele de Iasi. N'ar fi nevoie de mArturia dn 1472 cil.era tArg" 2, cAci 1-am intálnit in aceastä insu*ire indi suptAletxandru-cel-Bun. La 1492, in August, se ispravia bise-rica domneascii a SfAntului Nicolae, lAngI Curtile dom-nesti a, lar din insemnarea pe un Mineiu dgruit de loan.Täutul Logofälul la 1491-2 aflitm CA era pe atunci la Ia*i*i o mAnAstire cu hranul Adormirii Maicei Donmului", aUspeniei4.

Cel d'intAiu act iesean de la *oltuz, zis voil, dupä datinapolonä, *i. pAngari, e abia din anul 1581 sau 1582 5. PAnti.atunci ins& registrul vamal bra*ovean O. vre-o doi, trei ne-gustori din Yese sau Gesch" (Gykesch") sou, In star-*it, Gessmark", pe care nu gre*im de sigur interpretAndu-/Jassmarkt 8, Ia*i (pentru Unguri: Jászvasdr, pentru Ori-entali, cum am vAzut, Iaspazar). Astfel, un lije, un Dragos,etc. T.

TArgul-de-jos", Romanul, cu cetatea lui Roman-Vodg,Cetatea Nouä" a lui $tefan, luase pe aceastA vreme o des-voltare muit mai insemnatA decAt a Ia*ului. Intrebuintat

1 Bogdan, Doc. lui $tefan-cel-Mare, 1, p. 31 §i urm. Cf. alte acte dinla§i, ibid., H, p. 295 (1463); I, p. 133 (14b9); cf. p. 143; p. 198; II, p.326 (1475); 1, p. 168; ibid., p. 2(19 (1476); 1/, pp. 68 (1495), 97, 101(1497), 171 (1500), 174, 176, 179 (1500), 182 (1501), 191 (1504).

4 Ibid., p. 169.4 lnscrptii, 11 (Studil fi documente, XV), p. 135, no. 375.4 Ibid., pp. 363-4.6 V. Studii fi doc., XXIII, p. 365, no. ccxxil; 1orga, Ccildtori, amba-

sadori si misionad (din .Buletinul societAtli geografice" pe an. 1898;pp. 406),

6 ,Jassmarke e adeverit §i documentar la 1562; Hurmuzaki, 11, p. 406no. CCCLXXX ; XI, pp. 836-7, 839; H', pp. 678 fun Ianu§ de osmark"

1 684. Al¡ii de Yescha. ibid., p. 686.7 Quelleu, I, pp. 14, 18-9, 31.

161

tnai ta,rziu i ca resedintä, domneasade Stefan-cel-MareIn multe randuri 2, de Alexandru LApusneanu la 1560 2 ,eI avea numai, in cetate, vechea biserich- Sf. Paraschiva alui Roman-Vodä., in care se odihnia malea lui Alexandru-cel-Bun, Anastasia, sotia intemeietorului a, pana ce Petrufiares, cu mesteri pe ca,ri-i cunoastem Mal biserica episco-para', isprävitä, sub fiul sä.0 Ilias i vestitul episcop Maca-rie, la 1550 °. Vechea pecete era latina, i locuitorii ceid'intaiu au fost colonisti ; peste putin basa, ei se pierdurgintre Românli mai vechi sau intre mi ce luara loe lana:ddnsii. La 1469 inca mai erau la Roman Geimani, ca Mar-tin Wasserbroth

Din privilegiul lui Stefan-cel-Mare pentru locuitorii unuisat däruit Mitropoliei" din Roman la 1466 stim ce carauacesti terani in slujba negustorilor romascani : peste proas-01 i särat, postav, panza, fier, plutg (?), cale, vase delemn, rniere i cearsi, mere, varza, pe lana boi, vaci, cai,berbeci i piei de jderi i veverite, ducandu-le íi pala /aChliia si la Getatea-Albii".

Din actele liovene cunoastem pe câte unul din negustoriiromâni de la Roman in cea d'intgiu jumbitate a veacului a/XVI-lea astfel Ioan din targul Romanului, Roman", la1533 g. Tot Roman" i se zice la 1368 lui Vartan, pe carenumele-1 aratà insä, a fi Armean °. La Brasov vedem viindpe la 1500 o sumedenie din acesti oameni de la Bornes-markt", de toate neamurile : Germani, ca Mihail Rymner,Armeni, ca Asvadiir, Romani ca Petru mai ales acesta,

1 Bogdan, Doc. lui Stefan-cel-Mare, I, p. 8 si urm., etc.; II, pp. 317urm., 351 si urm., 359 si urm.2 Studil fi doc., XXIII, p. 84, no. XCIL Doamna Ruxanda a facut, la

1568, biserica Precistei (Inscripti1, 11, pp. 22-3, no. 40.3 Melhisedec, Cronica Romanului, I, p. 39 si urm.

Hurmuzaki, XV, p. 448 si urm.5 Melhisedec, 1. c., p. 183.

Studii 1 doc,. XXIII, p. 302, no. XXXV.7 Melhisedec, 1. c., p. 126 si urm.; Bogdan, Doc. fui Stefan-cel-Mare,

1, p. 94 si urm. Cf. ibid., pp. 9 i urm., 341 si urm.Studii fi doc., XXIII, p. 335, no. CXLL

9 !bid., p. 349, no. amix.1I

162

Simion, Lupa, Gavril, Solomon, IAA'', Neacsul, Ivan,Ignat, Gheorghe, Toma, Onea1. Toti gut maxi negustoride bol.

Si din Bacau, acum tärg românesc, cu toate viile Ungu-renilor" care-I incunjurau2, veniau negustori de acestia devite la Brasov, precum e Dragos de pe la 1500 8. Se aflauaici judecatori" domnesti, ca la Dorohoiu, pentru ca erainca un oras cu drepturile Uu timp, Alexandru-Vodä,fml mai mare si mostenitorul lui Stefan, statu la Bacau,pazind Tara-de-jos, de la 1482 la 1488 i poate chiar pangla 1491, când ispravi aici cea d'intaiu biserica de piaträ', aPrecistei 6.

De la Trotuf, yin la Brasov in veacul al XVI-lea Ma-goiu, Mihail, Petru i alfil Oameni din Brasov si Sighi-soara adceau aici pe la 1550 viuri B. Domnul tinea cä-märasi, pentru oonele de sare, care furä apoi fixate innoua localitate a Ocnei, ajuns'ä cu vremea un targ 9. Pe la1550-70, unul din acesti camarasi de °cue, Anton, fi-xeaza patru balciuri la Trotus, in zilele de 26 Septembre,8 Novembre, 16 Ianuar si de Dumineca Mironositelorinsirarea se face in aceasta ordine, anul incepánd la 1-iuSeptembre. Moldovenii vindeau Cu acest prilej vile, porci

peste".Gasim chiar intre oaspetii de afara ai ,Brasovului

Vrtinceni, ca Benedict de pe la 160011. Si trecätoarea ase-

Quellen, I, pp. 4, 8, 11, 17-8, 20, 22, 25-6.Bogdan, Doc. lui $tefan-cel-Mare, II, p. 28.Quellen, I, p. 21. Asupra oraplui In vremea lui $tefan-cel-Mare,

Bogdan, Doc. lui ?tefan-cel-Mare, 1, p. 3 §i urm., 55-8; II, pp. 258-9.Ibid., I, p. 30.Ibid., II. pp. 367 §i urm.; Hurmuzaki, XV, pp. 117-8, no. Ccxt.

6 Inscriptii, II, pp. 25-6, no. 54.Quellen, I, pp. 10, 18. 21.Hurmuzaki, XV, pp 399-400.Ibid., p. 360, no.DcLxxli. Cf. studiul nostru despre privilegiul Ocnei,

in Analele Academiei Romane" p. 1914.1° Bogdan, Documente Mold., pp. 62-3, no. xxx." Quetta:, I, p. 31.

163

zare orlseneascit a Putnei trimete pe ate un negustor canumele unguresc, ca Balas de pe la 1500, Luca s. a. 1.

Vasluiul avea biseria domneasel i curti domnesti,fan resida,nd alci incä, de la 1464, dar mai ales in Ianuar1495, in Februar-Mart 1497 si Mart 1502 2; cea d'intaiuexistá, Inca"; din cealaltá se pástreazá unele ruine Tárgulcapgtá de la Stefan insusi, la 15 Octombre 1491, un intreg.domeniu, care trebuia slujeasa de mosie, cu nu mai pu-tin de saisprezece sate si silisti, in prat de 1.490 de zloti tátá-resti. De drept, orapd insufl cu toate aceste posesiuni era alBomniei, uric" lui Vodá i urmasilor sal., dar folosinta eraa thrgovetilor, oránduire ce nu se intálneste niciodatil InNfunteni. Thrgul, care-si avea soltuzul i párgarii, pe libngá,sáracii" obisnuiti, era, scutit, din veniturile ce le ridicaVodá, de vama cea mica, dator fiind totusi a da de la oroajá de pesti ori de la ciirutä unul 4. Avem si o scrisoareslavona a soltuzului i párgarilor de Vasluiu" cu privire latovárásia ce avuse un om de-al lor cu un Brasovean, ii eio adresau soltuzului j párgarilor de Brasov" 5. Brasoveniipretuiau asa de mult a,ceste legáturi, incht la 1460 ei anun-tau Vasluienilor restabilirea bunelor relatii cu Stefan si-ipoftiau sá vie la ei e. Si de fapt gásim acolo pe VasluieniiBuda, Negri* Oprea, Simion, Andrica, Stan, Ieremia, pela 1500.

Bdrladul capátá, dela Stefan-cel-Mare, pe la Ianuar 1495un privilegia intru toate analog cu al Vasluiului, nurnai-cát aici suma jertfitá de Doran e mult mai micg, abia o

¡bid., pp. 13, 18-20.2 Aici era si stefan fiul lui Alexandru la 1445;

no. un.Inscriptia a fost publicatl de T. Burada, In

arheologie i filologie, cred, dar nu pot regAsi lo4 Bogdan, uoc. lui $tefan-cel-Mare, I, pp. 476-5 Ibid., pp. 453-4.6 Hurmuzaki, XV, p. 55, no. xCv.

Quellen, I, pp. 18-23.

Hurmuzaki, XV, p. 32,

Revista pentru istorie,cul.85.

164

suta de zloti tátáresti. Se spune insä. el a fost la inceputcerero din partea $oltuzilor, a piirgarilor, a tärgovetilor d(;-Bärlad si a sáracilor" do pe vechiul lui hotar, care de.%eacuri s'a tinut de acel tárg al Bárladului"1.

Párá. bisericá domneascá, färá curti de locuintá, Bärla-dul era mult rnai rar cereetat de stálánitorii terii decdtVasluiul. Dar numárul negustorilor lui ce treceau cu vite-la Brasov in 1500 intiece pe al oricärui oras din Moldovaa,fará de Suceava. si Roman. Gásim astfel $i e de luataminte c aici n'att fost niciodata altfel de strclini, dedit-doar accidentalii Unguri, ca Várgo Jörg i Kovácspe la 1530 2, pe Ianciu, Luca, Martin, Mircea, Drago-mir, Solomon, Mihail, Miclaus, Toma, Costea 8. Un Hárleaera soltuz in cea jumátate a veacului al XV-lea,si el serie Brasovenilor pentru o judecatä a sa

Din Tecuciu vin numai intiimplátor la Brasov negustoride vite pe la 1500 5, iar de la Hui un Dragusan, un Si-mon 6. Cu privire la aceastä din urma localitate, notám cilla 1491 era un drum care due,ea .,de la Vasluiu la Husi"7.Se ,5tie câ Stefan-eel-Mare, care statu acolo in 1497 Si in1502, däruise orasului, inett din 1404-5, o bisericg depiatrá 8. Ba iatä, si din pártile Chigeciuliti un negustor devite la Brasov, pe la 1500 5.

Orase ale Domniei, cu hotar d'Aria de diinsa, care-si.

Bogdan, In Convorbiri Merare', XLI, pp. 46-52; Doc. lui Stefan-cel-Mare, 11, p. 6 i urm.

Hurmuzaki, 11', pp. 63-4. Cf. Antonovici, Documente barlildene, 4.vol. (acte interne ; cele vechi sunt mai ales reproduse din alte

Quellen, I, pp. 12, 15-7, 19-20, 22-4.4 Bogdan, Documente Moldovenesti, p. 60.5 Quellen, I, p. 16.

!bid., pp. 23, 27.7 Bogdan, Doc. tul Stefan-cel-Mare, I, p. 483.8 Studii fi documente, XVI, p. 254; cf. Melchisedec, Cron. Hufului,.

,passim.Quellen, 1, p. 27.

165

pastra dreptul de suprema proprietate, creatiuni fiscale sitlomaniale, avändu-si soltuzli la ordinele parcillabilor siVornicilor, iar unele total lipsite de organisatia municipala.toate, in sfärsit, fara niel un element de autonomie si initia-tivii,, orasele4 moldovenesti, de si cercetate de negustori mai,bogati, nu se putura ridica mai sus deck eele muntene, acaror slabiciune nu statea numai in conclitiile de organi-sare. Cand banul, care venia din afarit, lipsi, ele decazuraca locuri de schimb internationale, pastrand numai insem-nkatea curat interna de piatä. in care teranii puteau aflacela ce nu producea industria lor casnica. Domnia se hraniain adevar din negot, pe care-I lasa sá se intinda si-1 in-demna in margenile nevoilor ei fiscale, dar tara se fincatot din plugaria indätinata si din cresterea vitelor. Nu ede mirare deci ca, earl de vechea cultura traditionala,elementele superioare care se produsera si inflorira la su-prafata nu putura patrunde, pline de binecuväntare, inadánc.

ISTORIA

COMERTULUI ROMÁNESC

CARTEA A II-a

COMERTUL ROMAN DE LA 1540 LA 1700

CAPITOLUL I-iu.

Decficlerea ora*elor säsesti. Factori noi ai comerinlnioriental. Alte directii ale comerlulni romanesc.

Indelungatele lupte pentru stapanirea Ardealului daduranegotului sasesc, 'Ana la stabilirea Bathorestilor, o lovituradin care cu adevarat nu se mai ridica niciodata. Carmuireapriceputa a lui Stefan Báthory, administratia linistitit afratelui su Cristofor nu izbutira sa restabileasca prosperi-tatea activa a trecutului. Acest principat ardelean vasal alSultanului se putea bucura de sprijinul Turcilor in ce pri-veste legaturile cu vasta lor Imparatie si nimio nu tulbura

decat doar desde schimbari de Domni in Tara-Roma-fleas* dar nu mai dese decat acelea din le eacul al XV-lea

schimbul de marfuri cu terile noastre. Dar starea dedusmanie, de neincredere fata de vecinii austriaci din Apusimpiedeca esential acele mari relatii economice care facu-sera andva din Sasi depositarii marfurilor apusene pentrdSud-Estul Europei. De altminterea, rascoala lui SigismundBdthory, ajuns la majoritate, impotriva Turcilor trezi iarasiflacara mistuitoare a razboaielor pentru stapanirea Ardea-lului, $1. ele tinura pan la asezarea, prin 1620, a lui Ga-vril Bethlen f3i. 'Ana la cumintea guvernare a lui GheorgheRakelczy I-iu.

Expeditiile 'lui Petru Rare$ in Ardeal prin partile Bis-tritei, tendinta lui de a stapani intreg Tinutul nu erau, fi-reste, lucruri potrivite pentru a intari negotul bistriteanCu Moldova, care lancezia, cu toate darurile de arce side sail, pahare $i cupe, de linguri, de pararii $i manusi,de cizme, de cire$e si prune uscate, de bere, care se faceau

170

Domnului i boierilor tarii .recine 1. Stápánirea moldove-neascá in aceste párti n'avu nici o urmare apreciaba ince prive0e legaturile de comer t2. Dusmania treckoareBrasovul 1às. irisa urme. Numai pe vremea lui AlexandruLbusneanu carersi aducea de aici doftori i leacurf pen-tru urata-i boala de ochi, ceránd Bistritenilor fier i ara-

vin scump pentru hramuri, sumane sure, pasta,ofran, apá tare, apii fle trandafir, pucioasá, pergament,

ceará rosie, funii, posta.vuri, uleiuri, radvane, Meca repa-raturi de ceasornce, *. a., miscarea se fku mai vie din par-tea Moldovei, Domnul insusi luánd pe sama lui propriecum a fácut-o si in alte directii, dinteun adevärat sistem, pecare-1 imprumutase de la Turci exportul vitelor.

Trimeterea de boi moldovenesti se intalneste din cánd inca si in. trecut 4, la Bistrita ca i la Bra.sov: pretul

unui bou era in Ardeal, pe la 1550, 3-10 florini, atunci cAndun cal bun se vindea cu 10 florini aduceau peste muntisi mai departe oameni si din cele mai departate orase aletärii : un Ungur din Hui, Hustvár pentru ai lui Am-brosiu Kobák, lua asuprii-si sh, cumpere bol din Moldovapentru tovarilsii lui sasi, a tot acelasi negot il fácea si unalt Ungur, din Agiud, Edgethallome, Antal; aceste afa-ceri aduc,ea.0 une ori pe Ardeleni innaintea Scaunului dejudecatá al soltuzilor nostri, cari-i despágubiau trecgind insama lor averea, imobilâ, de case si vii, a rgilor platnici ;când se exercitau represalii asupra locuitorilor altui orasdeck al celui cu pricina, municipalitätile ardelene desa-

Studii documente, 1-11, p.11 l urm. StAruintile lui leremia Vamesullui Toader vames de Suceava, la 4 tulle 1527, pentru ca negustorii din

acest oras sfi-si re'a activitatea ; Hurmuzaki, XV, p. 298, no. DXLIV.Cf. Nistor, Handelsbeziehungen, 43. 105 sl urm.

3 Chemarea Bistritenilor la clAnsul In 1557; Hurrnuzaki, XV, p.523, no.DCCCCLVIII. A Brasovenilor, p. 531, no. mcccuour. El face si o casAde adApost pentru drumejl la CAmpulung: ibid., p. 527, no. Dccccuenr.

Cf. locurile arAtate In tabla vol. XV din Hurmuzaki, p. 19 4,3 Ibid , p. 417, no. DCCLXXV.

171

probau fapta 7. Lapusneanu of eria pentru plata postavului,cingatorilor ostirii (4.500) si a rädvanelor, ce-i I eniau si dela Bistrita, pe la Bretc calea obisnuita spre Brasov' ,boj ingrisati 8.

Odata e vorba de oi ale lui Voda dup. 1580 se treceattdestule4 , dar negotul de capetenie al Läpusneanului cuArdealul se facea prin porci bine ingrasati", cari ajun-sesera a fi moneda lui curenta, fata de ace0i vecini. Eise trimiteau printr'un credincios domnesc, frumos reco-mandat inteo scrisoare latini, sau germanä, si se In-credintau spre desfacere prietenului bill'', arätändu-i-seori ha pretul, c,are so ridica rank' la 12 dinari, un pfeningsi jumatate, si declarandu-se a once moneda e primita 5dar Voda admit) A se introduci de la Bistrita, asprii lor oc-

cidentali moneda lor alba" 7). Daca nu i se facea ins'i, peplac, gresindu-se la pret, el protesta ca acasa la el iea sipäna la troj galbmi pe 200 de porci si ca, dad. ei ascultasfaturile vre unui rauvotor al lui, isi va alca prietenia depima atunci, va inchide pasurile pe care le-a deschis numaide multa voastra rugaminte". De ce uitati asa de rapedede prietenia noastra ;A vi. cade greu, nu putem sti. Darsa stiti voi prin aceasta CI vom inchide iarasi pasul aceladin tara noastra prin Tinutul vostru si nu vom laga satreaci, nicio vita, si nu va avea voie nimeni dintre voi acalatori pe acel drum 7". Daci, nu veti tinea sama de manialui Voda", adaugia secretarul, yeti plati-o scump". Li se

3 Ibid., pp. 458-9, no. DCCCLII.3 Pentru Bistrita anume era calea Suhardului, pe la Campulung; ibid.,

p. 619, no. MCLVIII Cu prIvire la vama Bretcului, ibid., pp. 649-50, nomcci L Cea de la Varhégy, ibid., XI, pp. 709-10, no. cLxix.

3 Ibid., p. 496, no. DCCCCXX ; p 526, no. DCCCCLXII (p. 546, no. MIII;pp. 554-5, no, mxxi.

4 Ibid., p. 691, no. mccLxxw.5 Ibid., p. 489, no. DCCCCIX; p. 533; no. DCCCCLXXVII: ; p. 542, no.

DCCCCXCVII.6 Ibid., p. 566, no. 111XLVI. Trimetea §i florinf (ibid., p. 489, no.

DCCCC VIII .

7 ibid., pp. 549-5, no. mi.

172

anuntia cä. ar fi bine ca, pe lang5, pretul asa cum li f usesefixat, sg se adauge si un mic dar pentru a-I potoli pe Domn 1.De fapt, se opri calea, si numai peste ateva siiptgmäni artera redeschisg, in acelasi an 1559, uitându-se rusinoaselelucruri" petrecute din partea lor, cari supgraserg pe ne-gustorii lui Vodg si uitaserä. a-i trimite banii pe vite 2.

Cal se trimet rar din Moldova ; miere si cearg niciodatäha ilia seaducea la '1564 8 ceara curatcl din Bistrita.

Nu mai vedem nici aducerea de mgrfuri levantine. Tara luiAlexandru-Vodg avea deci numai sarcina de a hrgni mareleoras sgsesc, unde, spune una din scrisori, carnea escumpà.'".

Pentru acest singur scop cerurg Bistritenii in 1560 sg, numai fie un singur tärg, iarmaroc, pe an. Läpusneanu li As-punse cu privilegiul din Härlitu, 17 Septembre 1561, arättindcg. aceasta nu e voia le, cit la Hotin se fin septe iarma-roace pe an si. tot asa li se acordg si lor, impgrtindu-se, ince priveste locul, intre Ei si orasele moldovenesti, si anumein chipul ce urmeazg : unul in targul nostru Baia, care sezice pe nemte$te Moldenmerkh" (deci : Stadt Maca, civitasMoldavie)" la 14 Octombre, in ziva pe care Moldovenii onumesc in limba lor Vinerea Mare" (Sf. Paraschiva)` aldoilea la Bistrita, de Sf. Nicolae, al treilea la Baia, de Sf.Toader, in Postul Mare, al patrulea la Bistrita, de Dumineca.Mare, al cincilea, la noi", de Sämpietru, al seselea la Dis-trito., de Sf. Ilie si, in sfärsit, al septelea la Baia, de Sgintg-Maria Micit". Datele nu sunt alese arbitrar : atunci se fg-ceau iarmaroace in toatg Moldova '. Se adauge di niciomarfg nu va mai ii opritg, asa cum era obiceiul din ve-chiu, si se prevede cg negustorii vor putea sä, se inteleagg

' Ibid., no. mu. Cf. *i ibid., p. 546, no. min.3 ¡bid., pp. 547-8, no. mvi. $i In0iintarea de la vame0; ¡bid., p. 552,

no. mxv.3 ¡bid., p. 609, no. mcxxxviii.4 Dar 0 in alte zile ; privilegiul pentru Trotu0 Bogdan, Doc. Moldo-

venefti, pp, 62-3, no. xxx.

173

pentru a-si amAna plata de la un iarmaroc la altul Asase si urmg de fapt, si vedem cit la 1563, in momentul cândse isprgvia tragedia lui Despot, inlocuitorul ráposneanu-lui, principele ardelean recomanclg Bistritenilor sii-si tieiarmarocul afarg din ziduri 2.

intors in Downie, Alexandru-Vodg restabili vechea starede lucruri 8, in momentul tocmai cilnd Petru-Vodg, vecinulmuntean, furios do ocrotirea pribegilor la Brasov, opria pevecinii sgi de a mai lua oi 4 din targ, declarând cg renuntitla mazerea ce se aducea de la dânsii5 (si in Moldova"). Darde acum innainte, ca si in toatit aceastä Domnie a doua,porcii ca i alte märfuri vii nu se mai trimet Cu oa-menii Curtii peste munti, ci se aratg, la 1564, Bistritenilorcg Vodg are bielsug de porci de anzare" si, deci, sit seanunte tuturor color ce se aflg in cetatea d-voastrg caoricine are voie sà cmnpere porci sa vie la noi cu bani, gal-bent de aur san tal eri, si pe bani gata sd poatei cumpdra dela noi T. Si el insusi nu mai trimetea rite ca War& ci bani,talen i de Brandonburg, ioacliim ici, Petru Bares daduse,cum ce stie, cu dougzeci de ani In uring, 100.000 de floriniin boj moldovenesti la balciul din Iaroslaw pentru intre-tinerea ostirii cruciate pusà supt comanda lui Ioachim deBrandenburg , a cgror schimbare la Bistrita in banimgrunti, dinari unguresti", Ii aducea feles n. Trebui, in

Hurmuzaki, XV, pp (..:G9-70, no m..tv.Ibid., p. 542, no. mt,xxix.

3 Ibid., p. 597, no. mcxn. ingAduirea din parten principelui ardelean ;ibid., pp. 599-600, no. mcxvit. PlAngere a Bistrifenilor pentru crestereavAmii ; ibid., p. 693, no. MCYYV. Alexandru-VodA ceruse de la ei si opit5reas5. pentru One de lux ; ibid., p. 604, no. mcxxvit.

Pentru ele, v. ibid., p. 645 no. mcxcvt.5 Ibid., XI, pp. 591-2, no. vitt. Cf. si ibid., pp. 582-3.6 ¡bid., XV, p..09, no. mcxxxvni.7 Ibid., p. 608, no, MCXXXV. Asemenea cump5rAturi J a1t1 dat5. ; ibid.,

p. 1926.Papiu, Tesaur, I, p. 13 si urm.Hurmuzaki, XV, p. 608, no. mct-xxx. V: 0 ibid., p, 609, no. mCxxxvb.

174

1565, o cerere formalä, a orasului pentru ca sä se ingäduiecxportul de 200 de boi, Ma vamä, la dansiii.

Aceastä politic:1 de negot mai intins apartine, de fapt,nu atäta imprejuritrilor, cat lui Lapusneanu insusi, pe caredin ce in ce mai mult ajungem a-I cunoaste si supt altalature dealt a tiranulut setos de sange, cum 11 facu boalade ochi care-i tulburg pe incetul mintea. Invitat de nobilulpolon, vecin cu Moldova, Procopie Sieniawski, el inta iniegaturi cu Albert, ducele Prusiei, care cerea srt-i cauteiarbil, turceasa", revent, in Moldova si caruia el II infä--tisa un cal arab, un cal bun moldovenesc si un cort tur-cesc din partea boierilor säli : oferia sä, trimeatä, boi, vaciturcesti", cai, ierburi in Prusia, chiar si pe credit deoca,m-data, si in schimb doria sä, aiba de acolo hamuri, coifuri.platose, halebarde (Hacken) si chiar tunuri. Omul sni, Mi-hail Rohozinski, visitg Curtea ducelui in 1559 si se raspunsela aceastä politer& in 1560, prin solia lui Marcel Konarski,tare aducea o parte din arme; dar nu stim clack', la plecare,a dus cu &instil cele o sutä de vaci pe care le oferia Voclii2.

De aceia nu Ma o invitatie formalA din partea Vom o-clului, clue oferise export de boi si ceruse sfat cu privirela legaturile sale cu Turcii 8, venia la el in 1559 un Flo--rentin, nepot al unui ramie al Craiului ardelean", si unYenetian, pentru a cumpära boi pe ca,ri s5.-i vândä in Ger-mania ; capuchehaielele de la Poartsg ale lui Alexandru-Voda vorbiau in acelasi sens bailului Venetiei°. Alexandru.tare intrebuinta pentru alinarea grozavei sale boli si pe un

I ¡bid., pp. 611-12, no. MCLXII. loan-VodA cel Cumplit permite la /572-exportul vitelor; ¡bid., pp. 651-2, no. MCVIL Cf. ibid., pp. 650-1, no. mCCv.Porci cumpArati din Moldova la 1580, ibid., pp. £80-1, no. mum.

' lorga, Nouveaux matériaux pour servir si l'histoire de Jacques Ba--silikos l'Héraclide, dit le despote, Bucureti, 1900, p. 29 nota 1; Studii§i documente, XXIII, p, 70 §i urm.

3 Rpportul de bail din 26 Septembre 1559, notat In Rev. pentru is-torie, arheologie $i ftlologie, II I p. 175, dnr Ilsat la o parte de colectiaflurmuzaki, vol. VIII.

4 Hurmuzaki, VIII, p. 87, no. cxv1.

175

Italian din Asolo in Bresciano, pe care-I banui apoi di avrut sa-1 otraveasca, silindu-1 astfel a se turci ca s scapetrimese si un sol la Venetia, pe Toma, intovarasit si condusdn Sibianul loan Nyr6; ei erau acolo in Maiu 1560, pri-mind, in schimb pentru sobolii adusi, daruri in valoareo suta cincizeci de galbeni, in catifea de purpura, cu parmare si mic", pentru stapanul lor : de atunci a ramas inArhivele Venetiei un ravas de cateva randuri slavone pri-Nitor la aceasta misiune 2 Misiunea, care oferia vanzareade boi, e interesanta si pentru istoria vechii noastre arte,àci ctitorul Slatinei cerea ca, pentru a impodobi in Mol-

dova sfintele lcicapri ale lui Dumnezeu, sit ni,eargcl acolocariva dintre alti me$teri ai vo$tri potriviti pen-tru astfel de opere" 8. Republica raspunse cà, drumul pentrunegot e lung si greu, cä totusi se vor da instructii furniso-rilor de carne si &A nu vor lipsi mesterii ceruti. O legaturase stabili in acelasi an cu un don Giuseppe de' Francisci,care trimetea pentru primirea cirezilor de boi pe agentulGiambattista Galliciuoli din Brescia : el cazu in mijloculincercarilor de rasturnare ale nebunului" de Despot, dardupa lupta i se aratara strainului cirezile domnesti; se ho-tàrl acei meniti s iea boii sa nu vie 'Ana la Sf. Gheor-gbe viitor; plata trebuia sa se faca: parte in aur curat,bani unguresti, iar alta in marfuri, precum e catifea (vilar),un fel amestecat cu aur si cu flori in el (brocard), catifeaproas a de matasa (atlaz), matasa ro5ie (cramoisi, carma-sinum), damasc, atlazul propriu zis (atlanticum) i alte-cateva feluri de mata RA' $i postal' de acesta, premim cioctil -

L Ibid., pp. 89-90, no. CXIX.2 Ibid., p. 88, no. CXVii.3 Rev. p, ist , arh. i fil., p. 141. De altminterea In 1553 o mare

solie moldoveneascA venia la Brasov cu argint, ca sA se lucreze demesterii orasului; Hurmuzaki, Xl, pp. 790-1. OdatA vine tot la Brasov unom al lui tinpreunA cu $tefan argintarul din Cluj, pe care deci 11 ducea3n Moldova ; ibid , p. 796. Pare cA tot la el merg I argintarul Erasm

fAntAnarul din Sibiiu; ibid., 798. Cf. si p. 800. 0 anafcrnig (scutella)de argint fAcutA la Brasov; ibid., p. 801. $i p. 803. Lucru de plharerentru Al,exandru; ibid.. p. eot

176

tat (écarlate), granat, postav de Londra, Bergamo, etc.",neluandu-se nicio vain& pentru bucätile pastrate Domn.u-lui, ci numai pentru cele pe care le-ar desface intre boieri.Se pare ca era vorba si de un export de piei din Moldova 1.

Interesanta solie e cunoscuta si printr'un alt izvor. LaBrasov, de uncle Lapusneanu-si aducea cam aceleasi lucrurica si de la Bistrita 7 ha chiar si mese si sca,une de lagarsi pilule purgative" 2, poftind chiar odata, in 1356, pe ju-dele Brasovului sa-i cerceteze si, fireste, s.-i aduca si da-rurile cuvenite2 , fall a trimete Irish' cirezile de bei 0turmele de porci pentru plat:a, sosia, la 26 Novembre, in-torcandu-se de acolo din Moldova, negustorul italian careera sit initieze un asa de insemnat schimb de marfuri cuMoldova. Sasii ii ziceau lui Giambattista Galliciuoli (Ga-limn sol (orator) al domnilor Venetieni", si el impuneaprin alaiul cu c,are-si facea calatoria: pe Una fiul Barto-lomeiu, cetatean din Padova", erau 21 de calareti; boierimoldoveni il petreceau. Brasovenii se crezura datori a facemaxi cheltuieli cu mancarea si bautura neobisnuitului oas-pete, care statu trei zile intregi in mijlocul loft.

Dar navalirea lui Despot si usurpatia lui de trei ani dezile in Moldova impiedeca realisarea unui plan la care peurma nu se mai gandi nimeni: am vazut di, si in ce pri-veste orasele sasesti lecine, spiritill intreprinzator al luiLapusneanu slabi in a doua Domnie. Dar, pentru a insemnaEA antecedentele acestui plan de comer t mai departat,peste capul mijlocitorilor vecini, sa amintim si casul, dela 1520, al lui Vincentiu Italianul, ginerele lui Iacob Ita-fianur, care, in legatura cu unii Moldoveni, facea negot devite .prin Ardeal. Inc. de la 1556, Italienii venaiau la Brasovpentru cumparare de grau 5. In 1568, Italieni de-ai lui Ale-xandru-Voda din Bucuresti cercetau orasul 8. Un Moro-

' Ibid., Vil[, pp. 88-9, no. CXVIII.' Cf. §I Nistor, Handelsbeziehungen, p. 157 i urm.3 Hurmuzaki, XI, p. 793.4 Ibid., p. 804. Cf. ibid., p. 802.5 Ibid., p. 79i.5 Ibid., p. 805.

177

sin!, Alexandru, fu oaspetele Brasovenilor, in trecerea spreBucuresti si la intors, in 1573-4 j. Si Iancu Sasul tineaVelsi" pe la'nga, dansul 2, ea si, mai ales, Petru Cercel ita-lianisantul, care trimetea la Brasov pe un anume Franco.in sfarsit la 1575 trec,ea prin oras spre granite, munteanaun scriitor, Velsul care venise de la printul Ardealului, casit scrie istorie" (die Historien zw beschreiben") 8.

Totusi aceste incewcari nu ramasera far& urmare. Untildin biografii lui Despot, Gratiani, dupa ce vorbeste de rodi-toarele campii ale Moldovei, unde totusi se samana numaicat li este de nevoie locuitorilor si numai siimanatura deprimavara, din April, vom vedea ins& ca un puternicexport se fame. in Turcia , dupa ce ineamna viile moldo-venesti, al caror produs nu se prea exporta ins& pe acesttimp, ci se intrebuinta mai ales in tara, mai mult amestecatcu miere, cad nici aceasta nu trecea peste hotale, inseamnamarele numar de boj asa de multi flick se pot pune catedoisprezece la plug a adauge : de aici din Moldovcs sescoate acel mare limn& de boi, Cu cornea carora se hriinesein mare parte, nu numai neansurile Ungariei $i &midi, ci $iPolanii, Germanii $i chiar Italia, iar mai ales cetatea Vene-fiei. Acestora li sic Venetienii boi unguresei $i pref era car-nea lar acelei a altor soiurii". larmaroace de boj se fac inMoldova de seapte ori pe an" deci informatia este foartedreapta 5 -, viind mare numar de negustori, in camaifoarte intinse; la fiecare trei zile sfatuindu-se negustoriiasupra pretului unui cap, pe care-I urmeaza apoi multi-mea cealalta" datina ruperii pretului , care pretrare ori trece peste trei galbeni de aur, toata gramadaaceia de boj in cateva ceasuri se vinde a se mg.na in felurite

1 ¡bid., pp. 810, 812.2 Ibid., pp. 820, 826, 828.s Ibid., p. 813. Cf. si ibid., p. 840.4 Gratiani de lohanne Basilica, in Legrand, Deux vies de Jacques

Basilicas, Paris 1889, pp. 169-70.2 V. mal sus, p. 188.

12

178

para. Din aceasta lac clistig mare boierii cari cresc cirezi,si Voevodul insusi de aici se imbogeifeste foarte mutt ; ceidjsi el obisnuieste a vinde un more numär de boi pe fiecarean, din mosiile sale, si din aceste iarmaroace cresc multviimile (vectigalia) sale 1." Despot insusi plgti o mare da-torie (litre nobilul ungur Francisc Zay cu 1.425 debol, pe ca.ri veni sg-i ridice un negustor din Casovia 2. Pre-tendentul Stefan MAzgii faggduia aceluiasi Zay, intre altele,60 de vaci pe an, pe langg doug poloboace de mied si desgu 8, iar Petru Schiopul fiicea daruri de boj Brasovenilor 4.Se fabrici si pastramg de vacä pentru cetgti 5.

In schimb, caii cei raici, dar suferitori, nedeprinsi Cu graj-dul, tinuti pe câmp si in miezul iernii si hräniti cu iarba pecare o scormonesc cu copita, nu figureazg, la acelasi scrii-tor, printre articolele de export 6. Dupg Reicherstorffer,Sasul care cercetit.' Moldova supt Petxu Bares, (aici nu eraToie ca ei sg fie scosi decgt pentru soli 7, dar stim di aceastgoprire privia numai caii cei buni 8 . Mierea se intrebuintanumai pentru daruri: Hanul primia pe la 1560 doug po-loboace. In ce priveste lemnul, Lgpusneanu f gcu sg viela el in 1559 niste oameni din Sgcele, apoi un Sas, ca sii-iaseze opt fiergstraiel°.

In acest timp Tara-Romaneascg n'avea nici articole deexport de insemnittatea vitelor moldovenesti, nici Domni

1 Legrand, o. c. p. 170. Se glsi, din lucrurile lui Alexandru-Vodg,numai la LApum suma de 20.000 de galbeni ; Hurmuzaki, II, p. 411.

2 ¡bid, 116, p. 538.3 Ibid., Supl. II', pp. 258-9, no. CXXXV.4 Ibid., XI, p. 818.3 lorga, Nouveanx Matériaux, p. 12; haveva (II Dispota) salato molti

buoi6. Si Botero (Relationi, ed. 1596, p. 96) pomenqte exportul deearn' secche di bue4 la sfAr§itul veacului.

s Gratiani, /. c., pp. 170-1.3 Ed. Paplu, p. 141.8 V. §1 mai sus, p. 91.9 Barrillas ; Hurmuzakl, II, p. 405.1° Ibid., XI, pp. 800, 804.

179

«de strabátátoare energie a Lápusneanului. Legilturile cuBrasovul urmau domol pe drumul CE11 vechiu: pesti adusiin oras de negustorii tärgurilor muntene, parvalia, märun-tisuri ~párate in schimb. In registrele de socoteli ale Bra-sovului de pe la 1530 innainte gäsim oameni din Tärgoviste,din Arges, din Bräila, din Rämnic (Maican), din Cämpu-lung, din Pitesti, din Buz'áu 2 (Bubáilá), din Câmpina siCherghita, Teleajen si Tärsor (Mircan, Seremet, Guliman),din Bucuresti 2, din Chiojd, din Väleni (Vaylen"), din Tär-gul-de-Floci (Micul), din Námaiesti, din Teisani, din Dridih.,din Slatina (Ciocarlie, la 1530), pe längá Moldoveni 2 dinSuceava, Siretiu (Zyreta), Roman, Barlad4, Trotus, Vas-luiu (de unde vine la 1530 soltuzul Ivan 2), Bacliu, ha chiarc'áte un Grec de peste Dunilre, ca Mavrodin din Nicopol 2.Dar avem impresia a intre acesti negustori, cu totii Ro-mfini, erau si foarte multi diritusi T. In timp de pace daru-rile obisnuite se fäceau Domnilor si boierilor, mai ales laschimbare de sapanire, la nunti si alte prilejuri de veselie.dar si când era vorba de a se redeschide calee. Dese ori

.-erau primiti solii, cari se ospátau cu hraná de frupt ori depost si cu vin, din ditrnicia interesatá a jupánilor". Câteun vechiu prieten, ca Neacsul Lupu sau Hurduzáu, mai dá.-dea vesti, in scris sau din gura, la hotare 2. Dar nimic nu neface sá, credem cá, acest comert s'ar fi ridicat vre-odatá orica el s'ar fi tinut macar la nivelul pe care 1-am constatatla inceputul veacului al XVI-lea. Unde e vorba de marfurimai insannate : porci, boi, vaci, piei (si de oaie), se inthl-nesc la aduatori tot nume stráine, cela ce inseamná ca

1 Cf. Hurmuzaki, XI, p. 784.!bid., 11 2, p. 682.

11 Mai mult pentru postavuri. V. 1nsirarea tuturor varietAtilor ibid.,v. 677.

Cf. !bid., XI, p. 799.6 ¡bid II", pp. 685-6.

¡bid., pp. 651-2.I AflAm odatA *i pe popa din Filipestia (ibid., p. 683).8 'bid., XI, pp. 800, 803, 837.

Ibid. GAsim odatA : Item Myhele ad Ruckor, ad Hwrdezow missog.

180

acum agentii sasi si unguri veniau sä, si le caute in tar& a-Une ori doar vedem pe un Stan ori pe un Valentin Do-garul .(doleator") din Tarsor, care aduce boi 2, dar pe-acesta din urma numele-1 vadeste strain; ori, tot asa, dinMuscel", un Stoica,, din Buzau, urn Coman a. ()data vedemnumai scotandu-se din Tara-Romaneasca peste o suta deboj ai unor demnitari ardeleni 4. Rare ori apare in Ar-dea/ vinul muntean", blescher Wein". Pentru exportulde gran din Tara-Romaneasca, in Ardeal, care se facea prinnegustori munteni, trebuia o permisiune special'a dela Domn,.care era daruit 13i atunci cu yin sublimat" (rachiu), cuturta. dulce si cu jimble inteun vas anume, dar de cele-mai multe ori din Ardeal trecea grául dincoace 6. Acum ins&calatoriile la Buzau, la Braila, la Gherghita, la Pitesti sipana la Silistra, la Drastor" (Dresther") si Nicopol se,faceau mai mult in vederea culegerii de stiri cu privire-la Turd'.

Altfel, calea se pastra deschisa cu ingrijire : iarna, canddadeau zapezile cele mari, terani de la noi o curatiau siprimiau pentru aceasta multamita dela Sasi 6. Mid se a-dunau pricinile, boierii delega de Domnie se intalniau cuoamenii Brasovenilor la Rucar ca sa le incheie. Relatii zil-nice se intretineau cu schilerii de la hotare9. La judele de-Campulung se trimeteau solii ca la un vecin bun si de folos_

Aceleasi lucruri se pot spune despre Sibiiu, care fäcea-aceleasi daruri °data, la 1541, se trimete si un pictor la

7 V. de ex. Hurmuzaki, 117, pp. 673-4.2 Ibid., pp. 682, 689.

Ibid., p. 690. Pentru bol din Moldova, sl XI, p. 791.Ibid., p. 838.

5 Ibid., p. 808.Ibid., p. 784. Cf. si ibid., pp. 803, 813 (oprirel. FAinA de lux se lua

1nsA de la Brasov sl de Moldoveni; ibid., p. 800. JimblArite se cereaupde Upusneanu; ibid., p. 801. Cf. sl ibid., p. 806.

7 Cf. si ibid., pp. 785-6.Ibid., p. 796.Ibid., p. 799.

181

"Do= i , care se ingrijia de aceleasi inampläri politice deTeste botar si avea O. se teamä. de aceiasi inchidere a comer-tului2. Si in aceastii parte graul se trimetea de dincolo demunti, cela ce se opri adesea a. Dar din Oltenia veniau oiin munti4, pttnä. la Miercurea, purtandu-se negot cu ele{data se facurg. phingeri pentru 5.000 de oi si o sutO de.cai fura,ti5 ; boierii din aceste part& faceau incit dinveacul al XV-lea un insemnat export de porci 6. Donanulinsusi impartia daruri din ei T.

Amato Tinuturi aveau particularitatile lor economice, pe.ca,re izvoarele nu ne ajutà sá le stattornicim mai exact,pe base mai largi8. Sibiienii trimeteau mai mult posta--vuri proaste, si in Moldova 9. Ei paziau A, fie in buniistare calea Turnului Roe °. Legitturile lor statornice eranroai ales cu ROmnicul, cu Slatina, chiar si cu Argesul, de siepionii mergeau si pang, la Nicopol, Rusciuc, Vidin ; Banuloltean era persoana dare care in randul intgiu erau in-dreptati ochii Sasilor, si ei hará masuri cOnd, putin dup6.intemeiere, manästirea Craiovestilor de la Bistrita fu pra-olatá de oameni din phrtile ion ".

0 compensatie pentru slähirea tot mai mare a leghturilor.cu Ardealul saracit si tulburat o putea gAsi principatulwuntean in tot mai strlinsa legeiturcl cu Orientul, de care.am vorbit si mai inainte, farts. A aratilm deocamdatá loculdin ce in ce mai mare pe care-I reclamà, dacti nu mono-

2 Ibid., pp. 856, 86 '-1, 865. E cunoscutul Filip Moler.2 Mid., pp. 862-3.5 Ibid., p. 851.

Ibid., p. 844.5 Ibid., p. 882.6 Ibid., pp. 849-851.7 Ibtd., p. 865.8 Nu stlm ce poate Insemna acel ,portus olthensie la care bolerli

.chiamA pe omul cet#11; ibid., p. 857.Ibid., p. 879.

'° Ibid., p. 850.H lb& , p. 851.

182

polul turcEsc, cel putin reservarea ocasional& a unor anu-mite articole de export, si. din cele mai insemnate, de catre-stapanii turci.

In acest negot oriental, mai ales turcesc, elementul na-tional juca un rol $i. mai restrans decat acela pe ca.re-I pu-tuse juca, si.-1 juca insa, in relatiile comerciale cu (mode-sasesti. Intâlnim Greci in numar mare, si. de sigur mai ales-Grad din Constantinopol, unde, in vremea care da Impe-riului un capitalist asa de bogat, intreprinzator si influentca Mihai Canta.cuzino, zis $aitanoglu, negustor al Sultanu-lui, arenda$ al vamilor imparatesti $i. al salinedor de la An-hial, ducele de Arhipelag, macar ca functie, dac& nu ca ti--flu, facator de Patriarhi, Mitropoliti si Domni 1, initiativaeconomic& a grecitatii se trezise mai intaiu. Ii gasim in fie--care moment in a doua jumatate a veacului al XVI-lea,veniti cu Domnii, cari, mai ales de la Mircea Ciobanul inna-inte, nu se mai ridice.0 prin mostenire, ori printr'o na.-valire biruitoare de pribegi, ori ai. prin ajutorul unui partidde boieri din tara, ci prin alegerea de catre meghistanii"Portii din stocul de pretendenti disponibil in Tarigrad oriIn felurite locuri de surgun. Curtea lui Mircea, apoi a va-duveri sale, Chiajna de si. fiica, lui Petru Rare$, ca,re n'a-vea nimic a face cu Grecii, (A. a unei principese sarbesti, alui Petru, fiul lor, apoi a inlocuitorului acestuia, Alexandru,fiul altui Mircea, care-si traise teat& tinereta intre Grecii siLevantinii Capitalei imparatesti, a Ecaterinei, sotia lui, a,Levantina $i ea, dar ortodoxa, din neamul chiot Salvaresso,(mama ei era GreacA), $i., in sfarsit, a lui Mihnea fiul luiAlexandru e o Curte greceasca : scrisorile particulare ce-plead, de aici sunt, macar de la o vreme, redactate numaiIn limba aleasa, la moda, care, in acest cerc restrans, era$i o limba usuala. titre acesti Greci, multi erau rude, vechiprieteni Iacob Paleologul din Chios, visitând Bucurotii,a fos primit cu o cinste deosebita de Ecaterina 2 -, per-

2 Iorga, Contributiuni la istoria Munteniei, In nalele AcademiaRoman', XVIII, pp. 16-19,

2 Cf. i Hurmuzaki, XI, pp. 809-10.

183

soane influente intro conationalii i coreligionarii lor ;atatia erau îns. creditori veniti ca s. supravegheze Camaradomneascii, de unde trebuiau sä fie plätiti, ha adesea castt-i i culeagii veniturile. Oameni de incredere, ei erauintrebuintati in multe misiuni secrete, si mai ales in desechlätorii de afaceri : socotelile Bra$ovului pomenesc astfelpe Grecul ca,re aduce vestea despre Domnia noug. a luiPlitrascu-cel-Bun, pe Cristian. Grecul, din suita aceluiasi,pe un Postelnic Glzica si un Stanciul Grecul, al lui Petru-V odä, s. a. dintre dän$ii incepeau ca boieri ca sitmintuie ca atotputernici agenti la Poartä, stiipani pe soartaDomnilor, in numele cärora luau grelele indatoriri bänestila Ieniceri, gelepi i alti oameni de afaceri din Constan-tinopol ; altii ca Banul Iani, fratele mamei lui MihaiViteazu12, ca Andronic Cantacuzino, purta.0 titlul uneiboierii de tail, dar residau, pas.ndind i platind pentrupatronul i ocrotitorul lor, in Capitala Imperiului, de undenumai anume imprejurari, mai tärziu, Ii puturà scoatepentru ca sä se aseze, cu neamul ion cu tot, in principatulpe care-1 servisera.

Dar multi Greci de-ai Sultanului, fAnA leggiturit chiar cuacestia, cu Grecii politici", veniau la noi,mai ales, dacanu exclusiv, in Tara-Romäneascä, pentru a face negotul,dintr'un. loe znai potrivit, ca Ardealul i partile vecine.Rametni sebum cu deinsii, ca asociati ai lor, dar fill% aceiasi.putere de capital si aceiasi indrä.znealä. Astfel la 1545 amväzut cA Sibiienii luau mäsuri in ce priveste acest nou co-iner( greco-rontânesc, care li se pärea cA li-ar ameninta ini-tiativa i li-ar primejdui câ*tigul

Peste vre-o doutizeci de ani, când Petru-Vodä al Terii-Rominesti avu un conflict cu Brasovenii din pricina pribe-gilor, la 1564, $i. opri negotul, temându-se totusi de repre-salii posibile, el se rosteste astfel cu privire la multii negus-

Ibid., pp. no, 802, 865, 873.2 SA nu fie el acel loan Grecul care anuntA la Brasov Domnia lui

Pltrascu, tatAl lui Mihai ? V. ibid., p. 865.3 Ibid., XV, p. 439, no. DCCCXXII (document analisat mai sus).

184

tori greci de prin Ardeal, pe ca,ri ajunge ca s.-i apere auto-ritatea Sultanului : Ci, de spre partea negustorilor cari sintGreci, nu sint negustorii nostri, ori din fara noasträ, ci sintai Impäratului, si facefi in voie ce yeti voi sä facefii". Nicila Sibiiu nu lipseau Greci de acestia 2. Cand insä vre unuldinteinsii ara ucis In cale, reclamafia se facea tot de Dom-nul muntean 8. Ei aduceau märfurile stiute, dar si strilma-tiiri, bogasii, piper, sofran, cordovane (piei rosii), ierburi(simplicio, des simples), pe care le vindeau aromatarilor"sasi °.

Atafia se asezau insä prin orasele noastre. Gäsim astfelpe la jumätatea veacului pe Ivan, Mihai si Gheorghe Greculdn Pitesti, pe un Dicu, pe un Plako, un Dimitrie, un Ghi-nea, un Iene, un Frafila, care e taxat tot de Grec". Maitarziu, un Gheorghe Comnenul are de lucru prin Ardeal 5.

In Moldova, comerful polon ar fi putut inlocui pe al Sa-silor din Ardeal, cand acesta incepe sil, decadä. La Liovveniau Barlädeni, ca Aron Tetul si Mihäilti, in legatura cuEvreii din Olesko 0; ha chiar se rätilciau ca afaceri pana sicate un ciubotar din Läpusna, aduc,and boi mäcelarilor lio-veni T. Cu Liovul vecin pästrau legaturi coloniile ar-menesti din Suceava si. alte orase: aici isi lucra odoardepentru biserica Sf. Cruci preotul Narses (Nosef), din 1557 8.Client al negustorilor din orasul polon era si acel Vartan dinRoman, pe care-1 cunoa4tem si de aiurea °. La balciul de laLiov mergeau in 1557, pe ranga cate un Roman, caAndreico, Toma si Nicoarit Telici, Romascu din Suceava,'Avram Sirzinca de Iasi, Giurgiu din Siretiu,Armenii Ma-nea din Suceava si Hagigadur din Botosani, ducand cu dansii

!bid., XI, p. 581, no. vin.' !bid. p. 881.

!bid., pp. 800, 802 (anul 1559).4 Ibid., 113, p. 693. Cf. ibid., pp. 685-6.4 Ibid., XII, pp. 419-20, no. ccccxxxvn.

Studii fi doc., XXIII, p. 354, no. cLxxxlv.7 Ibid., pp. 348-9, n-le cLxvi-vm.4 Ibid., pp. 3 0-1, no. CL1V.

lbid., p. 349, no. cLxix.

185

boj, piei crude de cerbi, postavuri croite vin inoldovenese,pe care le oprirä in cale Evrei poloni precupeti 0 apuca-tura pe care acesti mijlocitori vicleni, si une ori i silnicj, oexercitarl j dupg aceasta, treand in Moldova pe ascuns,pentru a precupeti ei vitela de la terani sau boieri, de-a drep-tul, dând in schimb postavuri lesesti, pang ce 'Petro Schiopulhotäri prin 1573 izgonirea lor statornicl 2. Alte ori Evreii,ca acei din Olesko, dadeau pentru boj zapise isalite de ofamine intreagä färä sä, se creadä insä datori a pläti

Un. Sarcur, un Ivanis, un Ciaric Armenii faceau la 1565ei negotul intre altele, de camelot cu Lioveni de

natia lorBoieri mari, ca Postelnicul Craciun, vamesi, ca NicoarA

de la Hotin, fratele aceluia pe care Despot 11 prAda si in-chise, erau amestecati in marele negot de boi din acesttimp 5. Alexandru Läpusneanu insusi cumpärä de aici ara-ma si plumbul pentru ctitoria lui de la Liov chiar, i, in1558, regele-i ingaduia a o face f ärä a plan vama 6, cum,pänä la o anumitä sumä, 300 de ughi , era datina fatäde Domnie i in ArdealT. La aderea lui din 1560, el lasa.In Liov sume de incasat, cu privire la care serie, lacomde a si le insusi, Despot usurpatorul Faptul cá bisericamoldoveneascä a Liovului fu ajutatä esential de dânsul,cu bani i transporturi de boi, dändu-i icoane, zavese, o-clAjdii j recomandänd ca femeile sä,' stea de o parte, cerandapoi a i se trimete tineri pentru invätätura cântärilor sin-vone i grec,esti, cá el dadu o piaträ cu numele sän, care tre-buia sit fie scris si pe clopote,unul zis chiar Alexandru",

cä fäcu s5, se aureasa la el crucile, ca-si linea acolo un

I Ibid., pp. 341-2, no. cl.v. V. §i (bid., p. 344, no. ci.m.Arhiva istoricd, Is, pp. 173-4.

s shim i doc,. XXIII, p. 354, no. cLxxxv.4 Ibid., p. 345, no. cum.5 Ibid., pp. 345-7, no. CLXIII.

Hurmuzaki, SupL II', pp. 205 §i urm., 212 qi urm.; Studii fi doc.,XXIII, pp. 343-4, no. cLvii.

7 Hurmuzaki, XV, p. 360, no. DCLXXU.8 Studii i doc., XXIII, pp. 343-4, no. CLVIII.

186

ispravnic anume, c5. el Mi praznicul de sfintire, di luI a-ceiasi parte la cladirea bisericutii Sf. Gheorghe, alegándu-ipatronul, c,A, in sfarsit, ingrijia si de aducerea lumänärilorla slujba.' ori de márimea litfilor, aratä. at de mare insem-natate punea pe aceastá lature a legáturilor lui cu strái-aletea.

Pe la 1561 negustori mari din Liov, ca Melchior Hase,veniau la Hotinul lui Nicoarit vamesul. Aici se mutase bel-ciul cel mare de boi, care páná atunci se tinuse la hotar, inSipinet si in Lentesti (unii din boieri si negustori pretin-deau a ar fi fost intáiu la Botosani). M'Asura fu primitá derege cu neplácere, si se filma deci greutáti negustorilordonmesti cari mergeau la Musc,ali sä, cumpere bláni si dintide peste" (fildes), spre a se adaugi la tribut 2. M'Asura nutina. insá mult, de $i. Albert Laski, sprijinitorul lui Despot,ceru in schimb $i capittii Hotinul tocmai pentru valoareape care i-o &Idea iarmarocul, si tot de aceia fostul asociatcalla sá i-1 smulga si cu putere. Se culegea, in adevár, deaici un venit de 10.000 de galbeni pe an 2 Despot nu reveniasupra mäsurii de schimbare a iarmarocului, de si chemä.pe Lioveni la dânsul se pare ea' si pe Cracovieni 8 siceru regelui sii-i dea pe urmá pe negustorul Dragan, tri-mes de Alexandru cu o insemnatá sumá de bani la Muscali,

csaci acea sumá nu e a lui Alexandru, ci a terii intregi,$i datä, negustorului de aceia ca sá scape tara cre$tina dedusmanul pságán, Turcul", serie insusi Despot 4.

La restabilirea Lapusneanului, Sultanul porunci ca iar-marocul sä, fie adus innapoi la locul cel vechiu. Spre sfar-$itul anului 1564, el serie regelui Poloniei cá Voevodul deacum al Moldovei, Alexandru, tráind cu Domnia Ta in bung,

4 Iorga, Doc. fi cercetdri, extras din Economia Nationale, pp. 177-8.2 Iorga, Nouveaux materiaux, p. 58, nota. Sultanul Insusi, ispitit, ar fi

cerut de la Despot cetatea pentru dAnsul (ibid). Cf. ibid., p. 65, nota 1.3 PAtania unuia, In Sommer, la Legrand, I. c., pp. 47-8. Cf. Archiva

Istoricd, I. p. 48, no. 51.4 Nouveaux materiaux, pp. 47-9.

187

prietenie, nu face niciun TAU Tinuturilor vecine; el a supri-',tat bdkiul de lcingei Hotin, pe care-1 ordnduise, oi, potrivitcu scrisoarea noasta imparliteascii, starea de lucruri as&cum a afla-o va trebui sä fie pfistratii, f grit' nicio schim-bare". De aceia, ea ei pentru a mai impiedeca, usurpatii ca,a lui Laski, dar incl, mai mult pentru a nu se mai trezipolla de anexare din partea Sultanului, Hotinul fu ars-(igne combusta"), distrugändu-se toatä lemnä'ria a rtt-milind numai zidurile goale 2.

Astfel, fikandu-se deplina impicare cu puternicul vecin,.Läpueneanu se poate interesa iariei de biserica din Liov,neisprAvitä ei aea de putin sprijinitä, incat preoteasa.popei Teodor trebuia, ca sä-ei tie familia, sä vändä, ceapa.in piatit ; se area gata a prig zugravii cari ar lucra la(lama, cu colori bune" s, a ni aducem aminte cä, ace-laei Läpueneanu trimesese °flea' pe loan Benckner, din,Braeov, in Polonia, ea sil 4 cumpere colori de 4.500 de aspri,tot aea de bune, pentru biserica de la Slatina 4; Rime da-ruri de ceafá pentru faclii, pregätia praznicele, socotinctoaia zece aspri, comandi tigle pentru acoperie. Tot odatä.Alexandru trimetea pe popa Tudor din la* ei pe notariuTFilip pentru a urmäri datoriile Postelnicului Cräciun laMelchior Hase I'.

Alexandru-Vodä se mutase la Iaei, päräsind statornic-Suceava. Ar fi greu sti se gäseasca toate motivele acesteiimportante schimbäri. De una trebuie sit tinem samä aici.In Sudul Moldovei se Meuse in acest timp, in fostul satde pescan i al Galatilor, pomenit in acte din veacul al XV-leanumai in aceastä calitate, un nou centru de comert, locuit,credem, in mare parte de Orientali de curánd aeczati, ca-ei oraeul vecin al Renilor sau Tomarova, despre care urp

I Hurmuzaki, Supl. II I, p.244.2 Nouveaux matériaux, pp. 85-6.3 Hurmuzaki, Supl. II I, pp. 249-50.' Ibid., XV, p. 603, no. cxx)a.5 Ibid., Supl. II I, p. 254 ql urm.6 Shall fi doc., XXIII, p. 348, no. CLXV.

188

singur contemporan spune apriat a era locuit de negus-tori greci"1. Si Galatii eran acum un oras, un oppidum" 2.Despot puse ()data tabbira aici, vädindu-se cu acest prilejura ce fierbea intre ostasii de tarä si sträinii favorisati dedansul8. Tot ca oras apare el apoi si /a 1595, dar afir-mändu-se caracterul lui de mare deposit al pesetriiler :mai ales marfä de morun4.

Un dreg's:tor sau ureadnic" de Iasi, Cristea, jucase unrol in misiunile lui Läpusn.eanu5. Mateiu, vamesul de Iasi,purta, la 1569, and Domnul era acum tänärul Bogdan,care innoise privilegiul kéneral de comer t al Polonilor prinactul de inchinare cätre rege6 un proces la Liov,alaturi Cu Parascheva din Litpusna, si tovarasii sai ro-miini"7. Un Marcu de Iasi se judecä la 1570 cu ArmeanulChircor, si un Iurco Baranovici, Moldovean din Iasi", isitrimete plenipotentiarii 9. Drä'ghici Armeanul din Iasi avealegaturi Cu coreligionari din Camenita 9. IA 1572 se fäceauchiar contracte pentru dusul mIrfurilor de la Liov di-rect la Iasi, si acelasi act care dä aceastit stire pomeneste peun Ivan din Iasi, negustorca Ursul sau Faurul--ori nu-mai cäräusi 29, ca Armeanul Ivan Vartirès din 1573, ori caLupu, din 1583 11, ca Toma, Telega, PAtrascu, Alexe 11. Altidatit märfuri se duc aici de la Beni". La 1581-2 putem cu-

' Sommer, In Legrand, o. c., p. 31.' Cf. Nistor, Handelsbeziehungen, p. 173.3 Sommer, L c., pp. 31, 42. Cf. notele, p. 137, si Hurmuzaki, IL p. 424;

Starlit ;1 doc., XXIII, pp. 388, 397, n-le ccLxn, ccxcv.4 Ibid., p. 436, no. CCCLXV. Cf. ibid., XVI, p. 223 si urm.6 Hurmuzaki, XV, pp. 562-3, no. mxxxv1 (anul 1560).6 ¡bid., 116, la data de 1569-70 (cf. si II, VVII, la aceasta clan).* Studil ;I doc., XXIII, pp. 349-50, n-le cLxx-I.8 Ibid., p. 351, n-le cLxx11-VIII.9 Ibid., p. 355, no. cLxxxvii.

10 (bid, p. 356, no. cxciv; p. 359, no. coy.ii ¡bid., p. 358, no. Cc; v. 373, no. ccxxvm." Ibid., p. 384; p. 386, n-le CCLVI-VII, cum; p. 393, no. CCLXXXIII;

pp 396, 398, 400 i urm." ¡bid., pp. 394-5.

189

noaste si municipalitatea din Iasi, prin za.pisul dat de Alamovoitul (soltuzul) si cei doisprezece pargari jurati ai sai, cu-prinzand o marturie in chestia unui negustor grec, care lischimbase bani in unghi pentru odajdea ceitre Visteria dom-neasce. Se vindea de Ieseni, ca Gherman, si carne demorun, de oameni din Iasi, ca Vartic al lui Cristofor, postavcaragiu 2. Legaturile dintre acest okras in plinâ desvoltaresi Galitia erau asa de stranse, incat Iesanul Petru dadeain suma unui fost consul din Sniatyn pe un copil, ca sit-1creasca 3.

N'avem dovezi despre legaturi mai stranse intre acelsic client al Polonilor care a fost Lapusneanu si alte teri,dar cu Polonii el avea legaturi aproape zilnice, si ele erauinsemnate. Astefl inca din 1569 Alexandru ridica pretentiila Liov contra unui Armean local, Lazar Ludzodzowicz,care, ruinat, se ascunsese inteo manastire4. Dupa caderea.din Domnie, Bogdan-Voda Lapusneanu, refugiat in Polo-nia, cu musicantii5 lui straini, urmaria pe creditorul situdin Liov, Tome. 6. O datorie a lui de 11.713 talen i vechisi 303 grosi poloni, era reclamata, in schimb, de ItalianuICarlo Soderini, care opri pentru aceasta argintariile pribea-gului, ramase la argintarii eracovieni Cesar si Petra Swies-zkowicz

loan-Voda cel Cumplit incepuse, in 1572, reclamand nunumai pe lotrul" de Bogdan, dar si, in schimbul supu-

Relafiile comerciale cu Lembergul, pp. 52-3.2 Studii fi doc., p. 389, no. cCLxvitt; p. 436, no. ccci.xv; p. 393 (§i

alfl Armeni); alt negustor din lag ibid., p. 358, no. CO.Ibid., p. 378, no. cCxxxvin,

4 Ibid., I, p. 350, no. ct,xxu. Un Sucevean are atunci afaceri cu Ni-co/ae Klopotb din Lemberg; ibid., p. 351, no.

Ibid., p. 356, no. cxci.6 Ibid., pp. 355-6, no. CXC.

Hurmuzaki, Supl. HI pp. 267-8, no. cxxxxvm. V. si ibid., p. 292(despre datoriile r5posatului Voevod Petro). Cf. cu Studii fi doc.,.XXIII, p. 302-3, n-le ccxv-vt.

1 so

merii si jurAmantului de vasalitate, Pocutia, mina sa dreap-itA" I. El mutä deci iarAsi iarmaroacele la Hotin2, rinde serastra un centru comercial, cu toatA arderea cetAtii deAlexandru-Vodä, cAci un. Costea, un Holub Trohin, un Ma-lei Si Ivan fAceau obisnuitul negot de boj cu Liovul s.

AceastA hotärire nu dura insA mai mult decat Domniastrasnicului vecin, care peri ucis la capAtul unei rAscoale,viteze, dar nenorocite. La 1577, Polonii se plangea,u incA defeluritele si noile feluri de vAmi si tricesime näscocite inMoldova si Turcia de patru ani incoace", si care sunt insu-portabile4. Si iatA acum cl, la 8 Ianuar 1579, putin timpinnainte de una din acele näväliri cAzAce$ti care au fostblästAmul stApanirilor sale, Petru Schiopul restituie iarma-Tocul la Sipinet si Lentesti, dar tot ()del fixeaa si vamalegiuitA, care in ultimele timpuri fusese mult crescutA in'chip abusiv : acum, de o bucatä de timp incoace, ati fiinceput a impune alte vAmi, disproportionate si nelegale".MArturia cunoscAtorilor aratA cA odatA, la Colomeia polonädin Pocutia se luau numai cAte 3 grosi de car, fie cat deincArcat, iarA acum li ieau (negustorilor moldoveni) cate 5grosi, si mai ieau pe de-asupra cate 10 grosi, de bucata(vigul) de postav de Lund (Lyndysch" al Sasilor, foarte.cAutat), si, apoi, mai venind la rand si vamesii din Liov,.cer si ei de la bucata de postav cate un taler si de totinsul din Moldova, cat de s'Arao, cate 4 zloti lesesti". Acuma,cand se face favoarea asezArii balciului in locul voit de Po-loni si cAnd se Mgäduieste ca vamesii de la Sipinet nu vorlua mai mult decat banul si boul, se cuvine ca vämile celevechi" sä fie restabilite. Cel d'intaiu iarmaroc se va tincala PAresime ; iar despre celelalte vä vom instiinta in deo-sebi". Cum s'a arAtat mai sus, precupetia Evreilor, d'Aluna-

2 Hurmuzakl, Supl. 112, pp. 270-1. Cf. si ibid., pp. 272-3 (rAspunsul).2 Archiva istorial, I', p. 173.3 Studil fi doc., XXIII, p. 352, no. cLxxix; p. 355, no. CLXXXV1;

1p. 358, no. cxclx.3 Hurmuzak1, XI, p. 597.

191

loare negustorilor moldoveni, era impiedecatä printeo ex-pulsare generara si färä, termin.2.

Urmasul treditor al lui Petru, Iancu-Voca, fiul lui PetruBares si al nevestei de mester din Brasov, nu prevedeasrársitul sau de sabia alállui pe piafa din Liov, cändsträngea si. mai mult, aproape indiferent fatä de Ardealulsäu, legäturile cu Polonia, in spre care-1 indreptau impre-jurad de familie ce se vor lämuri pe urmä. In 1582, candi se fácu socoteala averii si datoriilor in regat, cuprinzän-du-se si ale tuturor supusilor s'AL se descoperirá vänziíri deboj fácute de Sima Vorsi si de Nicoritt. (Nicoresio), unulvames si cestälalt mare-vames al Moldovei, a cárui au-torifate e mare si tinea loe de judecktor in afacerile negus-torilor 2", si care, cum e casul cu Teodor Chiriac, supt Aron-Vodit, imprumuta Domnului bani si. cai de pret pentru ne-voile catre Turci 2, pentru sume mari, de multe mii de ta-leri, primind in schimb postavuri de Lund si de Colonia ;a.facerile se faceau la balciurile cele mari pocutiene, din Co-lomeia ca si din Sniatyn, li. se observa usurinta, data când-va Bistritenilor de clara Domnii Moldovei, de a putea amanaplata banilor de la un iarmaroc la altul. Acelasi Nicoritä,care-si avea in Galitia factorul, Grecul Manuil, luase de laDomnul sáu cinci bici (cuvânt turcesc pentru povarä sauter) de talen, cari fac laolaltá 12.500 de taleri", pentru acomandi, prin cunoscutul säu Stanislau Scholcz din Liov,lucrari de artá la argintarul Ioan Rotendorf, caietrebui sä, tocmeasca pentru acestea un mare numár de lu-crgtori si. pentru un timp indelungat : se bAnuieste a el si-apotrivit plata dublá si cit a stricat argintul amestecându-1.

1 Arch. istoricd, I', pp. 173-4. Dar mArfuri veniau si mai departe dela Hotin la Liov ; Studii fi doc., XXIII, p. 397, no. CCxcw ; p. 398.

2 Ibid., p. 394, no. Cci.xxxv1. Poloneste i se zice lui Sima : glownymythnika (ibid., p. 395, no. CCLXXXVI). Cf. Fourquevaulx, In Acte flfragmente, I, p. 39; le grand commercier, qui est celuy qui arrenteau duc de Moldave tous les revenus de son duche.

3 Studli fi doc., VI, p. 12, no. 6. DAduse sase cai In pret de 12.000aspri, si i se dgrui o mosie.

492

Se primiau si in schimb pentru vami neplittite vase de argint,In suma vamesului, deci in a Domniei I-.

Nicoresio e intitulat Grec, dar avea leaturi cu Italia,aci, dupg ce plea din slujba lui Petru Schiopul, se re-trase, cu toatg averea, la Ancona 2. Mai erau Greci asezatiprin orasele Moldovei 8, ca acel Emanuil de Siretiu, careperi ucis la Liov chiar, noaptea, pe la 1586, si a ctiruiavere fu sechestratti de Doamna Maria Jankulina", rlimastiIn orasul unde fusese tiiiat sotul ei 4. El rasa un fiu, Zaha-ria, si un frate $tefan, si in afacerea mostenirii sale se ames-tea si Iosif Armeanul, fiul popei Gligore din Suceava 5".se aflaseril la clausal, pe langl lucruri si marfa, 833 deughi*. La 1587 un Mihai Grecul din Iasi filcea s'a se pujesschestrul la Liov asupra averii unui datornic7. PetruSchiopul, care urmh datinele inaintasilor stii in ce privestenegotul mare cu strbliniitatea, se servia de Grecii Panas Si-mon, adese ori pomenit in actele liovene, si Ianachi,tovarhsi in negotul (negociatione) moldovenesc al Domnu-lui" (sau : al Domnului moldovenesc"), si lui Ianachi i sespune chiar, ca odinioarti lui Drggan Romiinul, negustorulDomnului moldovenesc"; in josul unui zapis ce-1 priveste,scris la Iasi, in ziva de 14 Octombre 1586, se intalnesc, pelangil Sima Vorsi, pe Lana Panas, pe Una Simon MassariVenetianul, cunoqcut si de aiurea, si Sebastiano Montacuto,si Grecii Gheorghe Melanchrinos (Melanhren), Leon Varsami,Alexandra Rali, cu privire la o parte din cari se va vorbisi pe urma 8. Manole Masino, Grec constantinopolitan, avea,Ja 1588, un asociat grec statornicit in Ia$i si intrebuintacargusi romilni, ca Marcu Filrtatul, Maxin Lupu, Nichita,

2 Ibid., XXIII, p. 366 si urm., p. 37 si urm. Plata lui Rotendorf sefixeaz.4 la 1 florin, 15 grosi de mard (ibid., p. 373, no. ccxxv11).

2 Ibid., p. 383, no. conmu.Un Grec cAlMor ucis supt Despot ; Sommer, In Legrand, I. c., p. 38,

4 Studii $i doc., XXIII, p, 334, no. CCL.5 Ibid., p. 385, no. ccuv." Ibid., pp. 3S5-6, no. cam.

Ibid., p. 391, no. cci-xxii.Ibid., pp. 398-9, no. CCC.

193

Stan din Muntenia, Grecul si 'Has, cu alti Ieseni, ale carornume sint redate insa greceste de scriitorul din Liov,duprt actul ce aves, innainte 2.

E adevarat ca inca din 1588 Cancelariul si Hatmanulatotputernic al Poloniei, loan Zamoyski, avea intentia dea croi alt drum de comert levantin, care, de la noua sa ce-tate Zamosc, nade se asezara cAtiva Armeni si Greci, tre-buia A dual pe alituri de Moldova la Constantinopol 2; eadevarat cA un Florentin forma proiectul de a face Nistrulnavigabil 8; e adevarat cä tulburrtrile continue din Moldova,zguduita, de navaliri cazikesti, de deasa schimbare a Dom-nilor si, in curAnd, si de razboiul Impotriva Turcilor, fliceape unii din acesti Greci sä se gandeascrt a la o alta calede intoarcere, prin Polonia-Micrt, Imperiu, Austria a Ve-netia" (1590) 4. Dar aceasta nu impiedeca o adevarata simare prosperitate a terii, totusi asa de des incercata, si uncastig insemnat pentru noii mijlocitori ai-comertului rasa-ritean, Grecii. La 1595, In plin razboiu, un. alt atestat dinIasi arata acolo pe calugarul Climent de la Muntele SinaiSi pe negustorii din Iasi", cu totii Greci : Dima Balagora",Dimo Mihail, Chryso Ienachi, Manuil Simotos, Pana Limi-dari, Gheorghe Ierosolimita,nul (Iorosmoli"), Nicolae Paleo-logul si alt Paleolog, Dimitrie, umbla pe atunci prin Ga-litia dupa afac,eri, si am vazut Paleologi mergand prinTara-Románeasca in Ardeal putin rnai innainte, Lazarsi Dimitrie 5. Ei aveau si legáturi cu Nicolae Pogoniadj,Grec din Bucuroti" e, care mersese, cu zisul Clementie,din Iasi, la Muscali, ca sa cumpere piel de sobol si alte

2 !bid., p. 400, no. CCC/V.2 Hurmuzaki, p. 717. Cf. Studii fl doc., XXIII, p. 430, no. cccuv;

p. 436, no. ccami; P. 455, no. cccxxxi.3 Acte fi fragmente, I, p. 14.4 Studit ft doc., XXIII, pp. 401-2, no. cccix.5 !bid., pp. 443-4, no. CCCLXXX.' Un Jani din Bucure§ti, Grecg, la Liov, In 1594; ibld., P. 430, no.

CCCL111.

13

194

lucrari", pe care le duce la Liov 2. Si cu acest oras avea.legaturi, venind ca agent al unui conational, si Pavel Cara-man (Caramanittul, din Caramania), Grec din Tara-Roma-neasca" 2 Un Grec de acolo intentase proces in anulurmator unui loan Egumenul (un mirean, se pare, Iegu-menos", dar si Macarie, egumenul de la SI. Nicolae din13ucuresti, facea negot, personal, cu Liovul 2), .,Grec".pentru vama nedreapta pe care i-o luase in Moldova Alexe.fratele acestuia `. Alaturi de acesti Greci, si printeinsii, nunumai vamesii, dar si boierii Moldovei faceau un comer trentabil cu Liovenii. Astfel Luca, Stroici, ale and scri-sori de patron catre comunita.tea din jurul biserioii orto-doxe de acolo ni s'au pastrat, trimetea, printeun agentpolon, nobilul Piotrowski, si un Teodor Cernescu (Czer-niesko"), In acest oras cofe" de vin moldovenesc, pe la1590-1 inch, supt Petru Schiopul 5.

In 1592 locul de vames la Hotin, unde erau veniturilecele mai imbielsugate" 2, il aveau Grecul Andrei Damilosau da Milo, zis *i Milinko" 7, de loc Insa, din Pera, caree dese ori pomenit In actele Liovului ; la plecarea dintara, a usurpatorului Petru-Voda Cazacul, ce se zicea fiual batranului Litpusneanu, el fugi, luAnd cu da,nsul 7.000de talen i vechi ai Vistieriei, 700 de viguri de atlaz de co-lori deosebite" ale Voevodului, soroace de sobol si blaniobisnuite de acelasi fel, pe Una c,ateva pietre scumpe. Dinhartiile ce se adusera cu acest prilej se poate vedea careera viaja de negot ce s'a desfasurat la acest mai insemnat

2 Ibid., CumpArAturI de acestea fAcea si Zotu Tzigaras, ginerele lutPetru SchlopuI, pe ia 1593; Hurmuzaki, XIV. pp. 97-8, no. CLXXV.

2 Shia 0 doc., XXIII, p. 444, no. cccLxxxn.3 Ibid., pp. 448-9, no. CCCC.4 Ibid., p. 447, no. cccxcni.5 Ibid., p. 403 si urm. Ca arbitri, un Romin si un Armean din Iasi

ibid., p. 410.Pentru un vames din Suceava, Toader, In 1546; Studii ;I doc., VII,

p. 379, no. 14t,OdatA I se zice si Cretan; Ibid., XXIII, p. 446, no. CCCXCI. V. sI

mal departe.

195

Fp unct de granita, supt privigherea vamesului hotinean : eraun tárg le 21 August, targul cel d'intaiu", care tinea., separe, cel putin zece zile, urmind si. pina tarziu in Septembre;veniau Evrei si alti negustori, aducând fireste in schimbpentru boj talen i poloni, noi a vechi, tA zloti de aur.iar, din jos, venia caravana Constantinopolului; deosebit eraapoi iarmarocul" (in poloneste jarmork), de la care se.culese pentru Vistierie in 1592 nu mai putin decid 3.453de talen i 1. Un pisar la aceasta data tot Grec si el, Manuil

_Achiellis, tinea socotelile 2. Numai vama de la Iasi puteasa steie alaturi in ce priveste produsul cu aceasta. ° De laHotin o singurä data Petru-Voda pomenit mai sus iea 16.000de galbeni de aur 4. Suma total', a arendarii era de 80.000 detalen i bani gata pe an, Mara de un dar de cal turcesti side viguri de atlaz. Damilo dadu o arvuna, la Iasi, de 800de galbeni. Arenda se putea innoi, a atunci, la 15 August,se fáceau dar uri lui Voda : cai impodobiti ori ha 5. Parteavamesului se intindea si la Soroca, a el avea legaturi panala Sniatyn. Vama de la boi a vitei se lua de dregatori panala 18 Septembre anul financiar incheindu-se la 1-in ,iar de la oi pana la 26 ale lunii urmatoare, dupá obiceiulsi datina cea veche" °. Domnul lua une ori sumele ce-i tre-buiau pentru trebile lor", pentru datoria fata de Sultan,de Malla Sa Imparatul, stapánul nostru", de la negustoristraini cunoscuti lui mai bine si-j trimeten pentru plata lavamesi, cari in schimb primiau un numar de boj domnesti,,ca sa-i neguteze. Cu prilejul actelor privitoare la Greculnostru, aflam cä intre acei cari veniau pentru acest negotde boj in Moldova incepeau a fi si Apuseni din peirfilegermane : astfel Andrei Papa, de la care iea Petru-Voda

' Ibid., pp. 422-5.2 !bid.s Ibid., p. 426.4 !bid. Pentru Damilo §i al lui, v. §i paginile urmAtoare.

Hurmuzaki, XI, o. 326."'V. O Studil ;I doc., XXIII, p. 439 qi urm.

196

la nevoia lui suma de 16.800 de florini, era German dim.Wnutul cetatii Hamburg" 1.

Cu ateiasi Greci urma afacerile la Liov si Aron-Voda impreuna cu Vornicul-cel-Mare al Moldovei, Crastearsi alti boieri 2, ha chiar cu Mitropolitul Moldovei, care ajunse.apoi egumen de Drohobycz, in posesiunile cneazului pra-voslanic Constantin de Ostroe. Nicolae Nevridi, zis Do-mestico, Grec din Constantinopol, era vamesul san, panace-1 osandi la moarte pentru ca sa, despoaie, asa incat siindreptarea de comert a noului Domn tindea tot catre Po-lonia, cu mijlocirea greceasca obisnuita. Si asa a fost si suptiStefan Razvan, ca.re-i smulse Domnia in 1595 4. La moar-tea sa silnica 5, Nevridi, care e acelasi cu Nicoritl-Nicore-sio, laza la Camenita lucruri de ale lui, in sipete captusitecu piele, si vinuri de Malvasia si de Moldova in pivnita °.

Intre negustoril greci, cari, pe la Cernauti, pe la Stefa-nesti, pe la Hotin, treceau in Polonia, spre orawle pocu-tiene ori spre Liov, cu carille conduse de carausi romani:de la Iasi, Roman, Suceava, dintre cari unii, ca Frumos.din 1600, isi aveau si locuinta in suburbiile liovene, si ex,-bani cusuti, ca la Nevridi, pana la 3.000 de galbeni, in piep-tarele caftanele lor 7, - erau ortodocsi. Nicolae Nevricliiinsusi era nascut dintr'o mama greaca de legea rasiiriteana;-numele lor curat grecesti arda ca ortodocsi pe o suma din,acesti Constantinopolitani : un Lascar Pragiota (Eupra-giotes), un Ienachi Simota, curtean al lui Ieremia Movila.care da marturia sa si in procesul din Tirol, cu vamesii, ar

1 !bid., p. 432. Germani par a fi ahi credhori domnesti, Nicolae Wal-pern, loan Wolda; ibid.

2 ¡bid., pp. 437-5!, n-le cca-xoc-Locx.3 !bid., p. 455, no. ccccxxi..xxl4 'bid., p. 439 si urm.1 Un Grec fu ucis pe locul satului dorohoian Letovistea pe la 1587,,

sI, plAtind timartea lui, cAp5.t1 satul acesta lvanco, diacul lesesc al luPPetru $chiopul; Uricariul, XXIII, pp. 19-20.

Studit fi doc., XXIII, p. 443, no. CCCCLXXX.!bid., pp. 364-5, no. cccnx-xx.

197

qui Petra Schiopul fugar (Enachi Simon Grecul")1, unoCondoleu (Kontoleus), un Saul de Danin, cetate a Greci-lor", ori familia Palamidi, din care unul, adapostit laOstrog, serse in versuri grecesti povestea glorioasä a lui Mi-lai Viteazill, precum o scrisese in inchisoarea-i ardeleanäalt Grec, dar acesta un boier si un ostas, Stavrinos Vistie-&ul, ori Procopie Syropulo, Manoli Masino, Anton siGheorghe Coresi, Marcu Lani, din Constantinopol, Apostol,loan Aphendikos. Avem a un Grec din Macedonia, PansLimidari.5. Ajunse apoi, negustorul MAriei Sale Voevodu-lui", si la 1604 el seria din Iasi, impreunä Cu vamesii Ma-nea si Alexe, cari tineau de mult veniturile terii, in afacereaunui negustor Giva, din Grecia, din Epir, ce este aproape

Ale Macedonia ". Dintre Epiroti unul, venit ca aiegustor,ajunse Mare-Spätar al Moldovei a ginere al lui PetruSchiopul, Zotu Tzigaras din Ianina, al carui frate, Apostol,nrmil, si mai departe a face negot la Venetia, unde trebuiausä se sfarseascä si zilele fratelui siiu 4. Un Stefan, care facenegot de vite in Ardeal la 1599, si altii se mai intlimping. inac,est timp 5, si avem scrisori de-ale unor Greci din Moldova.ciitre vamesii Bistritei. Tot intre acesti Greci trebuie asezatSi Filip Cavac din 1590, vames al Moldovei, c,are facea afa-,ceri si cu depArtatul oras Baia-Mare 0: familia se intam-'pia, in Chios.

Cu mult mai obisnuiti decat acesti credinciosi ai bisericiTmoldovenesti" ori rutene" (rusesti) din Liov erau lug,Perotii catolici, ca Andrei Damilo insusi ori alti Levan-tini, cari se zic anume catolici" si poartä une ori carac-

2 Ibid., p. 456, no. ccccxxv ; Hurmuzaki, XI, p, 317 §1 urm., no.cccoaxin; cf. Studli ft doc., XXIII, p. 389, no. cmxpz.

2 Ibid., p. 449, no. cccumv.8 Hurmuzaki, XV, pp. 809-10, no. MDCLIII. N' créde cA el e negus-

4orul anume Para° care fu ucis In Ardeal, lAsAnd 80 de piel de bou laBIstrita; ibid., p. 838, no. MDCLXXXIV.

6 V. memoriul nostru despre legAturile cu Epirul, in aAnalele Acade-sniei RomAnee pe 1914.

8 Hurmuzaki. XII, pp. 435-6, no. Doom.6 Ibid., XV, p. 703, no. mccxcvl.

198

teristice mime italiene, de si li se spune si lor tot Gred :-Toma Alberti din 1581, probabil acelasi cu callitorul de ca.re-vom vorbi mai departe, Anton Confortino, foarte mult po-menit a petrecator adesea in Liov, cei doi de' Albori,mai vechi prin aceste parti, Pero Galante., din Galata Con-stantinopolului, pomenit inca de pe la 1572, Mihail Cavalo,notarul lui Sima Vorsi 2, Cosma de Campis (mi Pompeiu de-Campis isi zice lusa: Italian) 2.

Un avant mare capata lusa pe acest timp, care e si alcuceririi Ciprului de la Venetieni din motive economice,semnalate Sultanului Selim de intimul sau Evreu istetuldon Jose Nasi, doritor de o palarie duc,ala in Arhipelag ,insulele grecesti. $i acelea supuse Sultanului, caci Rados,unde se trimese in exil preteadentul Radu Vlad, boierulSocol, complicele ella', apoi Petrascu, fiul lui Petrascu-cel-Bun, impreuna Cu credinciosul san gramatic Radu din Mani-cesti, care si-a scris acolo Evangeliariul dela Londra", si totasa Iancu Sasul, viitorul Domn al Moldovei, iar, pe urinti,dupa destituirea lui, Petru fiul lui Mircea (Schiopul) si fra-tele Milos 2, ara. a uita pe Mihnea, Domnul Tarii-Romrt-nesti ca si, in sfarsit, pe pretendentul loan Despot din 1592 4,dadu Moldovei douit Doamne : pe Maria Amirali, a lui PP-tru Schiopul, si pe cealalta Marie, Paleologa, a Iancului-Voda. Aceasta l'amase pana tarziu in Liov, facand ne-got cu alti Greci, precum fäcea si fiul ei din alta casittorie,Filip al lui Anton, pe care-1 gasim la Brasov, pentru afa-ceri, a in timpul Domniei tatalui sau vitreg, si precum fa-ma si. ginerele ei, Anton Catacalo, ales din aceiasi lume aGrecilor ortodocsi ce purtau negotul intre Orientul turcesc-Si Galitia 2. Ici si colo nu lipseste la Liov si cate un

1 Studii si doc., XXIII, p. 395, no. ccrocxxvi. Pentru ceilalti, ca sdnu se acumuleze prea mult citatiile, vezi tabla volumului citat.

I ¡bid., p. 440, no. cccuativ; p. 450, no. ccco.8 Doc. fi cercetdri, p. 182. Tot acolo si Iovan cel prins lit Rodos"..4 Hurmuzaki, XI, tabla, la: Rodos.5 ¡bid, p. mi si nota 10; p. 862.

199

negustor din Rodos, ca Bernard Gambili, de mai multe oripomenit 7.

Joaca insa un rol Chiafii, de suditle genovesa. (insula ra-mase pang, la la 1566 in stapanirea familiilor venite din Ge-nova, platind Turcilor, cari o anexara apoi, numai tributul),sau si venetiana (aceasta din urma cautata, de sigur, dupaanexare). Inca din 1542 un loan de Chios apare la Liov 2Cateva decenii mai tarziu in. aceiasi zi se aflau inacest oras un Nicolae AnseImo, un Petru Cafaluco, un Iani(Giani) Coresi, toti din Chios 2. Tot pe atunci se purta prinac6ste parti si un alt Chiot cu vechiu nume genoves, GianiSalvago (Salvaigo), c,are era agent al lui Nicorita vamesul °.Catre sfarsitul veacului, doi Anselmo, unul zis si Valporga,Ull Oramlaco, Grec, un Castrati se intalnesc 'Ana, compa-triotii lor pomeniti ceva mai sus 5.

Until dintre acesti Chioti ajunse Ins& la o mare insem-natate in noua sa patrio. E Sima Vorsi, pe care 1-am credeacelosi cu Simion prin care Alexandru Lapusneanu tri-metea, la 1558, bani pentru biserica sa din Liov °. Incade la 1582 el era. Mare-Vames al Mcldovei, supt Iancu-Voda,si fu primit cu chiste de Brasoveni, la cari venise intr'oealatorie de afaceri 7. La 1584, Sim, incerca Denim intdiaoara o legatui a directa pe Mare cu Venefia : corabia lui,eu maría domneasca in nadejde sä se poata cruta vama,-- por ta 12.000 de piei de bou, lana, ceara, si altele, pe caretrebuia sa be schimbe cu produse ale industriei venetiene,ca acelea pe care, cu dougzeci de ani inainte, voià sa, leaduca si Lapusneanu. Corabia fu indreptata insl de vanturila Cerigo, insula venetiana care avu pe acest timp ca eplcop

I Studii # doc., XXIII, p. 385, no. ca.v.' Ibid., p. 339, no. cxt.vu.3 Ibid., p. 440, no. cccLxxiv.4 Ibid., p. 443, no. CCcloux. Cf. ai ibid., p. 446, no. ccuxxxvii.5 Ibid., p. 440, no. CCCLXX/V.5 Hurmuzaki, Supl II', p. 207, no. CI.7 Ibid., p. 823.

200

Po vestitul Maxim, in legXturti cu tenle noastre, FA rectorulde aici reclami a treia parte din incArcittura, ca de la nistenaufragiati. Trebui ca Petru-VodI insi4i s5, intervie pelingli. bailul din Constantinopol, arAtand d. acest drept nuse exercita in provinciile prea-luminatului si prea-puterni-cului ImpKrat al Turcilor" in dauna lor 1. Sima muri inMoldova, llsiind trei fii, crescuti aid : Antonachi, Constan-tin si Hector '. Acesta din urmtí cercetX pe fostul lui stiipAnPetru-VodX in retragerea acestuia de la Innsbruck, la 1593,cu un Cristofor Negri, din Cipru acesta ' ; mai titrziu el seaseza, la Constantinopol, flra a se mai intoarce prin Mol-dova 4. Constantin invglase artele umanioare", in vrAsttide paisprezece-cinsprezece ani, la scoala din Liov, supt rec-torul Adam din Brzesk; Simon de Massari, casnic al tat5.-lui stiu, il apusese aici si-i cAutase gazdg 5.

In caltitoria mentionalg, Vangrul Vorsi era intovgrgsit, amspus-o, si de un Cipriot, Cristofor, Negri 6. Il cunoastem §idin actele Liovului, unde apare inca. din 1587 7: era factorullui Sima si avea discutii de afaceri si cu vgduva Iancu-lina", Doamna Maria s. In Cipru fusese exilat la inceputPetrascu mentionat mai sus 9; de acolo se rascumptirau robi,ca popa Adam care se afig, in suita de exilat a lui PetruSchipul 15. Familia Vorsi facea afaceri, nu numai cu Con-stantinopolul, Roma, Venetia si Ancona, dar si cu Cipru il.Insti elemente din acele pArti nu veniau pe la noi la srar-situl veacului al XVI-lea.

' Columna lul Tratan, 1874, p. 239,2 Studil fi doc., XXIII, p. 402 si nrm.

Hurmuzaki, XI, np. 361-2 ; ,Analele Academiei RomAne", XVIII, p. 30sau, la data de 20 Februar 1578, Hurmuzaki, XIV, pp. 53-4, no. xclx.

!bid., XI, p. 529, no. DCLVII.5 Studii fi doc., XXXIII, p. 411.6 Hurmuzaki, /. c.

Studii fi doc., XXII, p. 395, no. ca..xxxvi; p. 408, no. cccxxn.!bid., p. 413, no. cccxxix.Acte fi fragmente, I, p. 119. Cf. Hurmuzaki, XI, tabla.

o Ibid., p. 897." Stud. fi doc., XXIII, p. 407, no. CCCXIX.

201

Din Creta era numarul cel mare al negustorilor greci.Inceputul 11 Mai Constantin Corniact, o mare personali-Aate, al carui chip in vesmant de brocard, intocmai caal boierilor Moldovei, se poate vedea pe paretele bisericiianoldovenesti din Liov Dupä ce fu, mai mult timp,Vames-Mare al Moldovei, imbogatindu-se, el trecu in Po-

uncle regele-1 film, pe la 1570, vames al Rusiei ; ra-mase la Liov pan& la moarte, patron al bisericiifruntas al negustorimii grecesti ortodoxe, in corespondentlicu Orientu19. Deschiderea granitilor moldovene supt IancuSusul se ram prin staruinta lui pe langa noul Domn a. Unfrate al lui Iani murise mai de mult prin aceste locuri'Un altul, Michelin, fu omorit din ordinul lui Despot, luin-(lu-i-se 60.000 de galbeni de aur i cautandu-se inca 40.000 9.

Intre Cretani se ridica apoi la insemnatate, supt Petru'Schiopul, Battista sau Bati Amorosi, care era vames alMoldovei, impreuna cu Teodor Chiriac, la 1579 9. El e unuldintre marturii procesului din Tirol al lui Petru Schiopul 7,

pana la sfarsitul veacului acest Cretan se intalneste laLiov, impreuna Cu compatriotii Anton j Mihail Per-dicari, cu Cavaco si altii Ramasese catolic, facea daruribisericii catolice din Suceava finea un nelpot la Colegiul'Grecilor din Roma 9.

Alaturi cu Constantin Corniact Inca apar factorii Tani

1 Wladislav Lozinskl, Patricyat 1 miesczanstwo Iwowskie w XVI I XVIIivieku, ed. a 2-a, 1892, p. 312. Cf. Hurmuzaki, Supl. Il1, p. 96 i XIV,Apendice, la Inceput. Cf. In Analele Academiel Romane pe 1924,Notele polone ale mele.

2 Ibid.3 Stud( fl doc., XIX, p. 52.

Ibid., XXIII, p. 344, no. ct.Ix.Studil fi doc., XIX, pp. 49-51, no. n. Cf. §i ibid, p. 51, no. m.Hurmuzaki, XII, pp. 307-8.

7 Ibid., XI, tabla, la Amorosi.Studii fi doc., XXIII, p. 426.Hurmuzaki, III% p. 547. I se zice Chiot. Dar In actele !Jo-

vulul el apare !titre negustorll cretani; Studii doc., XXIII, p. 426.so. CCCC1I.

202

si Gheorghe Paczo din Retimo, din aceiasi insulA. Greta,.apoi un Michailo de Candia" in 1554 2, un Marc Langis_un Anton Ierakari, un Leoni Varsami, asociat al Iancu-linei" un alt Leonin, Servo, era cumnatul lui Corniact,un Kokoli Kaliota, un Mussurus, un Mihail Cacavela dinRettimo, ha chiar un Barbarigo, un Gravan!, un Perdicari,un Ianuli, si inceptitorul neamului Catargiilor in piírti/enoastre, Simon Caterdzi" (inseamnit: fabricant de catarge),din 1595 2. Tocmai la urmil soseste, dar ca Italian, ca Ve-netian, acel Batiste Vevelli, care, deocamdat6 pierdut inmultimea celorlalti negustori, se ridicit pe incetul, dui:4epoca Movilestilor, in Moldova, si ajunge a fi mare boier,negociator de tratate, intim al lui Radu-Vodti Mihnea si allui Alexandru Ilias, pentru a ispilvi apoi in ghiarele mul-timii din Iasi, ridicaa impotriva amestecului lacom si im-perios al acestui stritin 3.

Itatienii curati se amestecau foarte putini in asemeneaintreprinderi: rasa intreprinzlitorilor Genovesi din al XV-leaveac area c.5. a disptirut cu totul. Doar din Venetia dac.iapare câte unul care-si caut5. de-a dreptul castig in aceste-regiuni. Astfel, pe lângX Pompeiu de Campi, un LeonardBersiano, un Anton de' Massari, un. Iuliu del Pace, dati caItalieni" MA vre-o precisare 4, avem, catre sfarsitul vea-cului, pe un Semitecolo,agent al lui Bartolomeo Paruta,pe un loan Foscarini, despre c,ari se spune anume cti, suntVenetieni, si nu de cei din Creta .

Toti acesti Greci, Levantini, Rodieni, Ciprioti, Chioti si"mai ales, Creta.ni nu matt aduc, precmn '\ne-am astepta,piper, scortisoarX, cuisoare, sofran cu care fac negot si

1 Ibid., p. 340, no. cum Pentru Paczo, pp. 344, 347.2 Ibid., pp. 371-2, 377, 384, 388-9, 438, no. CCCLXXI.3 Ibid., pp. 447-8, no. cccxcv; pp. 453-4, n-le ccccxvn-viit; pp. 455-6,..

n-le ccCcxxiv-v. Pentru uciderea lui, Miron Costin, In Letopisiti, PP.-203-4.

4 Studii W doc., XXIII, pp. 374, 435.5 Ibid., pp. 451-2.

203\

Moldoveni, iar ei numai sporadic 1, $i nici broca,rd, ma-tasuri, stofe orientale o singura data mohair 2. Aceste-produse orientale, ultramarine", nu mai veniau prin Cons-ta.ntinopol $i porturile Levantului din vechile Indii, ci dinIndiile cele noua, descoperite la sfarsitul veacuita al XV-leaprin navigatorii Spaniei $i Portugaliei: arare ori Domniinostri mai trimet peste munti naramze, care se vor chernaIn curand portocale, rodii, pepeni turcesti $i alte curiosi-tali rasaritene9, in schimbul darurilor obisnuite, la care se-aditugia ate o palarie de catifea purpurie, cate un surguciude pene 4. Brocardul, ca si hartia orientala, sunt acum mar-furl venetiene, $i vedem pe Mihai Viteazult b. ducând, de la,Venetia, in 1600, colori de tot felul c,are odatii se ca'uta,u$i in Polonia , zahar, masline, cofeturi, pahare de sticla,piel de leopard, sabii turcesti, scimeterre" (in numar desese), piel pentru teaca. lor $i postavuri de toate calitatiletli de toate colorile 5.

Inca de mai inainte gasim importandu-se la Munteni dinMoldova vin de Malvasia (dupa localitatea din Mania zisagreceste Monembasia) 9. La 1557 Grecul Gavril din Suceavafacea negot cu vinuri de Orient 7. Sasii aduceau direct prinGalati alte asemenea vinuri 9. Cretanii mai ales isi facuradinteinsul, ca si din alt vin dulce grecesc, vinul muscat"sa,u muscatello, o specialitate, care imbogati pe multi dintre-dansii. Se aducea, in cofe si in berbenite" 9, pentru mesele-luxoase din terile germane in legatura cu Liovul. Pelanga aceasta ceva untdelemn In amfore 10 putine alte-

I ¡bid, p. 356, no. cxciv.2 ¡bid, p. 340, no. WI.3 Hurmuzaki, XI, pp. 796-7.4 ¡bid, pu. 794-7.5 Ibid., VII, p. 203, no. ccxcvm.6 Ibid., II', p. 52.7 Studii W doc., XXIII, p, 342, no. cLvt.9 Quellen, 111, pp. 264, 347; cf. ibid., 11, p. 394.9 Studil fi doc., p. XXIII, p. 395, no, ccLxxxvr.

10 Ibid., pp. 395-6, no. ccurxxvu.

204

-produse ale terilor calde complectau marfa lor. Vinul mol--dovenesc se adaugia une ori la alta' mufa, a.

Acesti negustori crestini nu erau singurii cari se hräniau,din aceasta l'amura de comen. Armenii moldoveni mai pas-trar& un timp insemnalatea lor. La 1574 vedem un mareinumar din.tre ei, mai ales Suceveni, In legatur& cu Bistritacesti° si erau aromatarii spiterii Iasului.7. Intim a tovaras--l'ama Moldovei cu Tudor Romanul B. Armenii din Iasi eraurmulti, a ei aveau cele mai stranse legaturi cu conationaliidin Liov4; Ungarlo, Armean, iesean, moare astfel la Lu--blin prin 1595, spoveduit, dup. cererea lui, de preotul noiibiserici din Zamosc 6. Ei duceau in Galitia si saftiane tur-.c esti 6 0. erau aromatarii, spiterii. Iasului 7 Intim a tovarasde afaceri al lui 'Petru-Vodl Alexandrovici Cazacul fu, peAcelasi timp, un Ovac Matisovici, care fu prins si dus laiConstantinopol impreuna. Cu acest stapan al su 9. Dar celmai mare rol 11 jucii Bogdan Donovac sau Donovacovici,fiu al unui Dragan care ar putea s& fie negustorul de laMuscali al lui Alexandru Lapusneanu, chi Bogdan insusifugi la Liov de raul lui Despot 9. Ctitor al manasti-0arei armanesti Hagigadar lânga, Suceaval°, el isi avea ca-sele la Suceava, pe Mita Armeneasca cea mare", bolti lainceputul boltilor manastirii armenesti", pasuni de vite la,,izlazul Armenilor", vie intre viile armenesti, aici ca si la

2 lbid., p. 443, no. cca.xxx.2 Hurmuzald, XV, pp. 661-2, no. mccxauv ; pp, 675, no. MCCL1; cf.

T. 561, no. mxxxm.Ibid., p. 552, no, mxv.

4 Studil fi doc., XXIII, p. 38, no. ccmxx.5 Ibid., p. 436, no. cccvu.

Ibid., p. 451, no. ccccvn.7 Mancinelli, In Hurmuzaki, XI, p. 115, no. cxci. V. si ibid., XV, p.816,

no. MDCLLX.8 Studil fl doc., XXIII, pp. 432-3.

Un ordin turcesc pr ves'e, la 1560, pe acest DrAgan, care, mergándla Mosc, se aflA in Liov ; Doc. fi cercetari, p. 178.

25 larga, Armenii fi Romana, o paralela istorica, In Analele Acade-'miel Románe", XXXVI, pp. 27-8.

205

Cotnari ; Petra Schiopul confisca pe acestea din urma,dandu-le lui Sima Vorsi. Dar, pe ranga acesti Armeni d&tara, cu nume vechi romanesti, vine in acest timp un intaiurand de Armeni din Turcia. Acestora li apartin fratii Petra-.si Iosif Grigorovici. Armenii, cari indeplinirit misinni diplo-matice Iosif merse pana in Persia pentru Imparatuk.Rudolf si mai ales, in ce privaste pe cel dintaiu, cunoscut,Ardelenilor ca Armin Péter", pentru Mihai Viteazul 1.Tot asa cate un Armean din Caffa, ca acel ce e pomenit.,in a doua jumatate a veacului al XVI-lea in Liov5.ori ca Bostan de Cesareia, agentul la Constantinopol al lujoPetru $chiopul, ca,re-si trimetea la 1585 plenipotentiariiintr'o afac,ere ce privia mostenirea lui Serchiz Armeanulldin orasul Sitlia, care este in Grecia'.

Cu mult mai insemnat e rolul Evreilor turcesti, in con-tinue legaturi cu cei din Polonia. Cei mai multi vin dinConstantinopol, la Galati, la Reni, la Chilia, la Iasi, laHotin si de acolo la Liov, intrebuintand, pana la Ta-rigradul lor, carausi romani, platiti 4 florini, 15 grosi de-fieca.re centenaria" de mara ori 9 talen i pe carul de Mal-vasie, cu indatorirea de a duce si alt5. marra la intoarcere,.de a plati ei vama carului $i calor, de a purta cu dansii,$1 pe agentul evreu insarcinat cu paza lucrurilor si de ase opri pentru ziva de Sambata. Avem astfel pe HaimCohen in 1570, pe Avram Mosso, asociatul lui5, pe Nahman,Tor, pe David, pe Iacob Felenchino, pe Avram Gambais 0-,o suma de altii 5, pana la sfarsitul vencului.

I ¡bid., pp. 28-9. Cf. Studli ;1 doc., XXIII, p.451. Petru Narses (Norsettde Suceava (1554), v. ibid., pp. 340-1, no. CLIV.

lbid., p. 351, no. CLXXV.An. Ac. Rom., I. c.; Studil fi doc., XXIII, p. 378, no. ccxL. Cf-

Hurmuzakl, XI, p. 330.Studil $i doc.. XXIII, p. 352 si urm. Cf. §1 ibid., p. 351, no. cuma

p. 384, no. CCXLIX.Ibid., pp. 356, 358, 359-60, 393, 394 *I urm., 396, 398, 453 V tabla.,

de acolo, la: Evrel.

206

In sfarsit, impotriva pärerii a elementul turcesc a rämas.mesimtitor la foloasele negotului ori c5, n'ar fi fost in staresä si le capete pentru sine, nu odatä gäsim negustori mu-sulmani, si anume din mai toate pärtile vastului Imperiu,aducand si ei, ca si crestinii si Evreii, vin de Malvasia.pentru mesele mari ale Europei. Soliman-cel-Märet insusiintervenise odatä la regele Poloniei pentru Mehmed Tocta-mis, care era, de fapt, ca si Mohammed Celebi din 1571 a, ca,si crestinul, Grecul Andreas Svero din 1575, ca si, mai de,mult, Andrei Chalkokondylas, negustor impärätesc" pentrubltinile si dintii de peste dela Mosc 2. In 1547 inc5. TurciiSeremet si Fait fac negot la Liov in numele lui Hogea-Isac, vamesul Adrianopolei5. Dar adeviirati negustori, pesama lor, sunt un Balibeg, un Sadie. Pe cei mai multi ii-.5tini si de unde yin : din Caffa, dn Cetatea-Albä (Hasan-Aga a Hagi-Hasan), din Silistra, din Rusciuc, Chemal,.care si moare in Liov, din Brusa, din alte parti aleAnatoliei 5.

Iesuitul Mancinelli grtsi la Iasi 4 Ragusani. Ei ajung sacapete vama terii, precum o cäpätasertt pe rand Armeni,Genovesi, Greci de toate spetele. La 1593 arendasi ai vä-milor eran astfel, pe langrt Grecul Mano ori Manea, tovaräspitnit atunci cu un Alexe, probabil de acelasi neam, Ra-gusanii Dominic de Giorgio si Giani (Dziani"), care aveara agent intr'o afacere la Liov pe compatriotul situLucian °. Acest Giani nu e altul decat Giva" al lui PetruSchiopul, Giovanni de Marini Poli, cu care si cu fratelePascal el avu sit poarte un lung si supärätor proces inpribegie.

Ragusanii jucau insä un rol mai mare in Tara-Roma-qieascä. Aveau o colonie puternia la Timisoara si aseaminte

1 ¡bid, p. 353, no. cLxxxi.2 Cf. Hurmuzaki, Supl. IP, p. 218; Studii fi doc., XXIII, p. 359, no. CCV.8 ¡bid., p. 339, no. Cxux.4 ¡bid., p. 365, no. ccxxn; p. 373, no. CCXXVIll.8 ¡bid., pp. 351, 357-8, 373, 384.

'4 Ibid., p. 429.

207

-de banca la Sofia si la Silistra, unde lucra Casa de' Luccari,careia-i apartine cronicarul Iacob, pus, prin legaturile de-afaceri ale familiei sale, in m'asura sa cunoasca presentulca 0. tot trecutul principatului muntean. La 1585 ca.rdina-lul Ludovic de Este el insusi recomanda lui Petru Cerealpe dumnealui Domenico de' Gorgii din Ragusa, care-si arede scos felurite datorii ale lui din tara Excelentei Voastrenil vom regasi pe acest Duminecg," in Moldova lui PetruSchiopul, ca arendaE3 al vamilor. De la Sofia venise, cafugar pentru datorli, loan de'Marini Poli in Tara-Roma-neasca, unde afacerile erau conduse cu energie de manaDoaranei-vaduve Ecaterina, o Levantina, care avea surori$i nepoate grace : pe una din acestea, Prepia, Biza Lucre-tiei Frangopulo, o lila el de sotie, facandu-se a trece la or-todoxie, dar in 1590, dup. ce Giovanni strabatuse de atateaori tara in caruta, culegand dijmele Domniei de micra $icearl, dupit ce figurase, imbracat in brocard de aur, intreboierii Sfatului, cagtoria era desfacuta; basta ruda letimia Doamnei ortodoxe trecu in Moldova, la unchiul tanaruluiMihnea-Voda, dupa un mai bun castie. Marturiile cu pri---vire la procesul lui 11 acusa cii si-ar fi batut joo de trupul$i averea fetei altui negutatoriu den Ragusa, ce lacuia inTargoviste", care, murind, i-ar fi recomandat toate, caunui prieten si ca unuia ce era de o limb'Et si de o tara $i deun loe" 8. In Moldova, Ragusanii ar fi fost recomandati sisprijiniti de sfetnicul albanes al Domniei, Bartomeiu Bruti4.

Un mare venit al Domniei era din gostina oilor : in Maiuse faz% socoteala acelor ce veniau in partea Camarii FA sedesfaceau indata catre gelepii si casapii constantinopolitani,

-ai capanului imparatesc, cari adese ori innaintau o parte

I Hurmuzaki, XI, p. 193, no. =XVIII.2 Resumatul carierei sale, ibid., pp. woax-Lxxx; cf. lorga, O famille

domneascd in exi/ln Biblioteca pentru totig, dupA actele publicate In ace-lasi volum si dupl cele din Analele.Academiei RomAneu, XVIII, p. I,,..If urm. (v. pp. 77-8).

3 Hurmuzaki, XI, p. 319.4 !bid.

208

din pretul lor, sau chiar pretul intreg, pe Cava timp ; la1591 se vindea de catre dansii oaia chivirgic fi araman i cu33-7 aspri noi si 40-8, ha chiar 52 de aspri vechi. Si unitparticulari primiau banii cu anticipatie. Se puteau strangeastfel pana. la 45.880 de oi pe an, ceia ce aratit marea bo-gatie in turma a Moldovei, din care putem deduce bogatiasi mai mare in acest articol a Terii-Romanesti, care nufama crestere de vite mari. Cumparatorii eran in cea maimara parte Greci din Congtantinopol, dintre cari unul sechiama Cazacul; dar mai voniau pentru acest insemnatcastig si Turci din Caramania, Caramaniti sau Caramanlai,Arvaniti sau Albanesi sa nu uitam marele rol pe care4joadt atunci supt Petru Schiopul Bartolomeiu Bruti, ea-pitanul de Lapusna si Postelnic, originar din Albania ve-netiana , oameni din Scutari. Casapii eran Turci mai toti.La plecarea unui Domn, datina era ca datoriile sit treacaasupra urmasului, si astfel pe 'Ana oile platite si alecreclitorilor Domnului actual se mai luau atatea altele insama unor datorii, vechi de mai multi ani, fata de un in-naintasi 2. In suma intra si un numar de boi si vaci8. Tottransportul trecea Dunarea pe la vaduri. Vamesii aveauinvoiala a scuti de taxa de trei aspri numai 150 de capete-de oaie, ramiind ca, in lipsa lor, ei sa raspunda suma co-respunzatoare 4.

SI adaugim di turme mari de oi si de vite din Dobrogea,din partile Oceacovului pastean pe pamantul gras al Mol-dovei, si de la acestea nu se putea lua nici dijma locului,nici gostina obisnuita5. In ce priveste Moldova, Turciin'aveau un balciu la hotare ; Muntenii mergeau 'j'asa la cerdin Rusciuc 4, % la acestia erau si mai desi negustorii turci

1 Doc. ft cercetdri, p. 179.' Hurmuzaki, XI, p. 221 si urm.s Ibid., p. 229. As ceti acum: ageladia, in loc de: alladia. Pentru

desetina de stupi, ibld., p. 233, no. CCCLVM.4 Ibid., p. 318.3 Doc. fi cercetdri, p. 175.6 Iibid., p, 176.

29

in trecere ori cbiar asezati, ca, prin 1560, un locuitor dinSalonic Oile din acest principat treceau pe la Nicopol

aiurea, cadiii ~Aren' facánd cumparatura. Se cumpara,sare, cu miile de chile 5.

Intre oile ce se ridica din Moldova la data aratata maisus sunt si cele date beglerbegului Rumeliei, ca.re tocmaiplecase cu oastea asupra Poloniei. E vorba de un dar dinpartea Domnului 4. Se ma,i inseamnrt cá,' o mie de oi a fostluatá de unul din comandantij trupelor imparatesti, Ibra-him-Pasa

Acestea erau furnituri militare, care faceau parte din in-datcnirile neaparate ale Domnilor catre Imparatul" lor dinConstantinopol. In epoca lui Soliman.-cel-Maret, pentrucaro avem documente, se cene de la noi grau i orz pentrugrajdurile imparatesti ori pentru eau. ostirii, cate 6 aspri chila, si lemne, trimetandu-se la Retni, la Galati, la Chilla, siBrilla, unde asteptau corabiile, la Nicopol, cu plata vislasi-lor, ori, in cas de razboiu spre Apus, la Belgradul sarbesc. Secereau cai pentru begul de Caffp, i alti efi vecini. Une oriplata se apropia din tribut °. In afara. de aceste furniturierau fusa cele pentru aprovisionarea Capitalei turcesti,care, acestea, erau permanente i invariabile. La inceputulfiecarii Domnii se fixit suma cu c,are era dator noul Voevod.La suirea ta in Scaun", serie Solirnan lui Alexandrupusneanu, iti scrisesem s trimeti pe fiec,are an din Mol-dova la Constantinopol 12.000 de boj pentru hrana Capita-lei..., cu un oarecare castig pentru proprietari..., ca j pen-tru ei", si i se lamureste ca trebuie sa se trimea.ta o mie decapete de valí, pe lung, 7. Domnul, preocupat de propriul

!bid., p. 178.!bid., p. 179.Ibid.Hunnuzaki, XI, p 226. Cf. ibid., l p. 327,Ibid., p. 228.Doc. fi cercetdri, p. 179./bid., pp. 178-9.

14

210

cii§tig, nu se arata dispus sil, observe prea de aproape ase-menea portmci doar se formase in Statele austriace, inlegatura cu unele imprejurari politice de la hotare, planulde a trece bol, in numar mare, de la noi a din Ungaria de-adreptul la Viena", pentru a mapa de tributul fata de Rusiasi Polonia 2, si atunci, se recurgea la o prohibitie total a aoxportului. Dar cine putea sa faca supravegherea? Si maideparte vitele treceau la negustorii straini, cari platiau maisigur, mai mult si. in bani mai buni. Oprirea decretat:a fatade Alexandru-Voda fu imita astfel fata de Bogdan: Ex-portul din Moldova a Dobrogea in Polonia a alte taricrestine, de oi si boj, fiind oprit, porunci categorice au fostindreptate catre parintele tau 2." Probabil, irisa, cu tot a-tata efect: indata Ioan-Voda cel Cumpla hrani cu oile giboii tarii sale pe Cazacii chemati tocmai sa apere sigurantasi libertatea Domniei sale impotriva Turcilor.

Stim deci ce drum apucau produsele Moldavei si Teril-Romanesti pe acest timp. De unul singur se vorbeste deo bucata de vreme mai putin (am vazut pe negustorii dinIasi): pestele. Si totusi el formi inca una din bogatiileterii, de si acum la gurile Duniirii, unde se prindea moru-nul, erau altii, Turcii, cari l'Asara foarte rapede ca vechiulvanat" de peste sii decada. Mancinelli a vazut pe la 1580In aceste regiuni, pe amandou5, malurile Dunarii, lemneca niste furci pline de carne de morun uscata, cu pret foartejos, vanzandu-se o lanceta intreaga, mare cat omul, cu 60 deaspri, adj.& un scud, care cuprinde innauntru aproape oputinica de icre" (de alminterea in partile turcesti dobro-gene 15 ou5, de gaina 3 se &idea pe un aspru, cu doi asprise lua o gaina si cu patri' o m'asura mare" de vin, ea

1 HurmuzalcI, XI, p. 83, no. cxxvid.2 Doc. fl cercetari, p. 179. Evrel turcesti In legAturi cu Petru-Vocll

Munteanul, flul lul Mircea; ibid., p. 182.3 Oul la targ cu clrutele In Moldova pe acest tImp; Forquevaulx,

In Acte fi fragmente, I, p. 39.

patru fiaschi de Italia 9 lar chlAtorul frances Fourque-vaulx, care trece prin aceleasi locuri aproape in acelasitimp, noteazg, a la gurile acestui eau mare se prind. foartemulti moruni, pe cari i-am vAzut vAnzAndu-se, ori mai bineditruindu-se, cu mai bine de doi solizi (souls") din monedanoastrA bucata, si totusi asa de mari, inctit fiecare fAc,eapovara unui catar; pentru care nici nu fac MAU pescuire,dei sunt foarte buni de mAncat, decAt ca s5,4 spintece sisA, scoatA, ougle, din care fac icrea catriars et boulargues,

mAncare foa,rte cAutatA in Grecia si in ferile unde sefine legea greceascA, din cauza posturilor lor, intre careeste unul de sunt silifi a nu mAnca nimic cu dinge" 2.

1 Hurmuzaki, XI, p. 116.' 4cte si fragmente, I, p. 34.

211

1 V. Stuchl ;( 6 c., X) III, table.

CAPITOLUL V.

Starea comertului romlinesc la Inceputul veacului alXVII-lea. Crisa disparifiei elementului stain.

0 luptA mare, de si tAcutA, trebuia sti. ineeapa' indatA, a-ceia care a inlAturat pe rAnd pe toti aeesti mijlocitori strAini,rAmAsitele Apusenilor din evul mediu ea si Armenii, Grecii,Levantinii, Turcii, Evreii din vremuri mai nou6, ca sá in-gitduie crearea unei mari clase a negustorilor de tarA, cres-tini de legea RAsAritului, cari, ce e dreptul, nu mai erauocrotiti de niciunul din privilegiile altor epoce, in ca,re a se.isola insemna a tr6i, dar erau apArati in. de ajuns de vA-ditul interes al CAmArii domnesti a al societAtii intregi pen--.L.0 ca dilinuirea lor in dreptate s'é. fie Cu putintA.

Inainte de a cerceta causele multiple, speciale pentrufieca.re categorie a acestor schimbAri pe lAng6 cause.generale, ca acea revoltA a simtului national in Moldova(are costA viata lui Vevelli ori fenomenul asAmAn6tor dinTara-RomineascA din care fesir6., supt Grecul Leon-VodA,mäsurile contra Grecilor, iar pe urmA Domnia pronuntat-indigenA a lui Matei Basarab, e de folos, credem, s'it' in-f6tisAm, pe basa actelor municipale si a insemnArilor de.cAlAtori, incA odatA viata din orasele noastre intre anii1600 si 1630.

Incepem cu Moldova, in care, cu rnai putinA independen-/A fatA de puterea Domnului, N-6mile mari de eomert adu-.ceau mai multA bogAtie.

0 singurA a simpla pomenire in actele Liovului 1 ori

213

cale una. in acts interne 2 nu arata, vre-o insemnatate aternclutului 4i nici macar faptul ca la acest vad s'ar fi in-temeiat un targ Cu o insemnatate deosebita.. Siretiul ei el'era in mare decadere, de tji-si pastra seltuzul si pargariipana la 1650 si pecetluia zapise cu chipul Sf. loan 2 Toataeceasta parte de sus suferia vailit de retragerea elementuluistrain, german si armenesc, care-si gasil o situatio rnaiprielnica in noi fundatiuni orasenesti din Polonia, ca Zamoscul, mal tarziu Zalesczykul.

Suceava se mai pastra un timp grin ocrotirea Movilestilorvari, in iegatura lor politica mai stransa ca Polonii, o pre-ferara Iasilor. Acte germane ori unguresti gasim tot mal1.are ; vadit ca. vechea rasa conducatoare se oboseste si dis-pare, cu obiceiurile ei de cancelarie ca si cu legaturile ei in.strainatate. Mai vedem la 1594 judecttnd soltuzul era siunul deo,sebit pentru Armeni a Toma Urmenis (numelettcesta insusi inseamna. Armean) cu ba.tranii cetatii, ro-niani i3i. armeni", pe sufletele lor, in chestia plingerii unuiparcalab Andrei de Bistrita cu privire la o sama' de oameni'ucisi in munte"; se adauge la acest judet si dichiul Mitro-pone' (Mitropolitul fiind acum la Iasi), si hotararea se pune-intr'un sinet" (Shynet), cum ni este legea in tara". O'nona plangere a parcalabului aduse din partea Domnuluitrimeterea afacerii innaintea Sfatului Bistritei, caruia i secomunicá aceasta de Urmenis intr`o scrisoare germana 4.

tirile despre Turci si Tatari se comunicau inca, in aceasta

i Studii §i doc., V, passim.2 La 1592 Costin soltuzul; Uricariut, XXII, pp. 63-4._Studii fi doc., V,

p. 219, no. 37: Alexa e §oltuz la 1643; foA lloltuz e Toader fiul luiPAtrAscan. Grecul biv *oltuz In 1648; Uricariul, XXIII, p. 215. Un'$tefan din 1709 In Studii fi doc., V, cap. IX, p. 397. Ora.gul avea IncSvlotil biserld de zid li una de lema ale Romlnilor, dota ale Armenilor¡Bandini, In .Analele Academiel Romane, XVI, p. 250). Se vedeau 11-1114101r bisericii Dominkanilor (Hurmuzaki, VIII, p. 307). V. O UricariulX pp. 97-9 (voitul Alexa, 1645)

' Hurmuzakl, XV, pp. 727-8, no. MCCCCXXXV.4 lbid., XII, pp. 313-4, no. ccccucx.

214

epocg de lupte, prin rgvase unguresti 2. In aceiasi limbgmgrturisia pentra niste negustori opriti la Bistrite, judelacu doisprezece cetäteni si cu toti pargarii 2. Nemteste seria siAndrei Accesman, a cgrui origine i-o aratg numele, un han-giu care argta cg el nu lea cheatsie pentru nimeni din cei case abat la ospiitgria lui 8. De aici innainte avem scrisori de larepresintantii Domnului in ac,eastg. mai veche Capital& a sa:.un Dima Portar de Siceava, un. Vornic Starcea, cealnd dela Bistrita cuie de sindilg, ciite trei mii la un leu bgtut",ori alta indatoriri; dar, and este vorba despre cutara ne-gustori cari au vandut niste boj, bgnuindu-re a fi Cr.gstiaSi Gavril de la noi", nu mai serie Sfatul orasului in, nem-teste ori ungureste, ci, in rândul intaiu, Vornicul de Su-ceava" si, algturi de dansul, soltujul eel armenesc" 4; avorba de un Vornic de titrg", dreggtorie noug care inseam-ng substituirea und autoritgti in numele lui \Toda vechii li-bertgti, oriat de nedepline, a orasului intemeiat g4i dominatIn parto de strgini 8. O singur& datg dupg 1600, in 1623,angra o scrisoare germana, dar pentru o cumpgriiturg dasan in. sama lui Vodg, si soltuzul, Marckgroff (Marktgraf)von der Suctzaw", e Romgmul Isae. Ori, iargsi, scrisoareaparticularg din 1633 a negustorului sucevean care vindemorunul ca pretul de 4 florini 20 de bucgti si scrumbiilaate un polturac una 7'. Dar autoritatea superioarg a Vorni-cului urmeazg si in Domnia lui Vasile Lupu: Dumitrasca-trimete el pe un negustor armean, Bogdan, la Bistrita pen-tru cuie da sindrilg, sg, fie de treabg. A, acoperim CurtilaMgriei dumisale Domnul nostru in uras la Suceava" 8. 0noug trimetere a ace,stuia pentru acelasi scop, adgugindu-se

1 Ibid., XV, p. 751, no. mcccurtr.I La 1636 erau doar opt case de Sasi catolici (RemondI, In Acte 0

fragm., 1, p. 80).Hurmuzaki, XV, pp. 750-1, no. MCCCCLIL

4 'bid., p. 784, no. MDCXU.6 'bid, p. 786, no. MDCXVIII.

Ibld., pp. 931-2, no. MDCCCX.!bid., p. 993, no. MDCCCCLXXV.

6 [bid.. p. 1014, no. MDCCCCXV.

215

dorinta de a nu se inchide drumul pe la Campulung", efacuta de Portariul-cel-Mare" (acelasi ca Vornicul", dvor,slavon., fiind egal cu poartil"; parchlabul era, in schimb,un boier mare, pe atunci insusi Gavril, fratele lui VasileLupu, care iscaleste Hetman i párcalab Suceavei den taraMoldovei" 1) de cetatea Suceavei i oltujii, cu Sfatul,pargarii, batranii de orasul Suceavei" 2 Acest Portar-Vor-nic, pe la 1640, Polonul Hancea (Ancza"), se ingrijia detrebile orasului ca si, mai ales, de clAdirile lui Voda, cerand,de la Bistrita, pietrari i olari 5. Si capatam impresia cagrija soltuzilor, a pargarilor privia mai mult lucrurile dom-nesti.

Si in acte interne intalnim ca marturi la zapise, alaturide boieri aflatori in oras, de cate un hotnog de la cetate, depopa targului, pe Dvornicul of Suceava", care odata, in a-celasi veac al XVII-lea, are caracteristicul nume romanescde Ionasco TAbarta: modest se insirlí lângt. acest importantpersonagiu locuitorii i vre-un negustor, a carui calitate de,,cupe" e anume aratata, ca Zota din actul pomenit2. Unaltul, datat din 28 Dec,erabre 1639, arata din cine se alca.-tuia in afarii de boieri lumea de frunte a Sucevei: Oneasoltuzul de Suceava cu 12 prAgari i cu toti bàtrânii tar-govea i preutii toti": Grama, Gheorghie, DrAgus, Gontul,Ionasco de la vechea manAstioaril din Itcani, Vasile de laMitropolia Yeache", si alti preoti toti", Ianache fost $oltuz,Constantin, fruntasii Grigore Carascul avem si o piatrAde mormant de la cineva din aceastA familie de burghesi" 5

,Chira i Gheuca, Ieremia Las, ce au fost fanarzitor al gropilor cu fan) in zilele Eremiei-Vodá., in trei ai,de la OrAs Hatmanul", plus un numar de megiasi" dinsatele-suburbii vecine: $cheii (apoi $chela), TAtArasii

1 Ibid., p. 1044, no. MDCCCCLICLIbid., p. 1041, no. MDCCCCLVI.Ibid., p. 1053, no. MDCCCCLXXIII.

4 Studil $1 doc., V,. pp. 74-5.5 Kozalc, Inschrif ten, 1, p. 146.

216

Ipátestii Armenii se mai intalnesc apoi individual, un Si-mion fiul lui Saliac *i ei isi ptistreazá pana la 1670si la sfársitul veacului, soltuzul armenesc de targ de Su-ceava", protopopul armenesc", diaconul, iscálindu-se totiarmeneste"; ba inca la 1677 orasul adAposteste si un epis-cop al lar`, dar e vádit cA. i vremea lor s'a incheiat. Dealminterea ea.racterul lor national se sterge tot mai mult.

Ca sá avem o icoaná a vietii sucevene in acest timp,stim sg, urmeze aceastä scrisoare cátre Bistrita in limbanoilor stApani exclusivi

+ Intru tot cinstit si de la milostivul DumnAdzau cumare cinste däruit, domniisale giupánul Andreias,biraul de ceta.te Bistritái, si la tot Svatul dumilevostrepace si cu sanatate sA, vá dáruiaseti milostivul Dumnád-au. Alta, sA. priimiti domneavoastrá de la noi, maimici i buni priiatini dumilevoastre, cu plecare inchi-nAciune, de la mine, soltuzul den trágul Sucevei, si dela ai nostri bátráni orasului, si de la noi, toti org.senii.Data stire dumilevoastre c'am inteles de tot bine prerándu scrisore dumitale. Scrii domneata, ca unul careleesti domneta destul inteleptu; prentru aceia dám stiredomniitale si a tot Svatul domniitale forte cu mare de-reptate cum stim noi, cu sufletele nostre, de rándul a-cestor oamini, anume Gligorie feciorul popei Petrel denRebrisora j 'Atea feciorul lui MAtei den Bárau-cel-de-sus, cum ei au venit aicea in ora*. Deci n'au sedzutla o casi de om bun, unde-au baut, sau la gazdá, ce,daca s'au fmbátat, ea nia*te omini n'Ir de ispravit, ei auesit nopte de au inblat ca ni.te tAlhari cu sabii i cucorduri j cu toporá. Deci e'au dat de strajá, strajai-au intrebat ce oamini sántu de inblit asa cu arme

Studii fi doc., V, o. 75, no. 2. Un fost §oltuz Pascali, 1646, ibid., p.400. Cf. Uricariul, XXII, p. 70.

t ata fi doc., V, p. 75, no. 3.3 loid., VII, p. 379, no. 14, 2-3. Cf. Armenii fi Romanii, I. c., p. 31.

Studii fi doc., V., p. 403.

217

gole pren trägu. Ei s'au semetit: ce-au dat asa, a.0taiat pre un fecior a sträjerilor, de dzace asa demicatcat el va muri, si, asa fticandu ei, au särit straja dei-au prinsu, c'ä de bunä voe nu sa da. Deci apoi noivrum Main in cetate ca pre neste räi fäcätori, iarapoi, daca s'au spus c6,-s den idicul ( Tinutul) dom-nii tale, noi i-am liisat, numai sä se inpace Cu aceiomini ce i-au vätämat si dzac räniti,si Md., de va muriomul, ei-$ vor mai intreba cu dänii. Deci au datu unulbärbiiarului o fotä i o nä.frama, iar altul au dat iarbarbiiarului, sá imble sä tämäduiascil, pre cel om cedzace täiat d'ansii, de au dat 3 zloti i giumätate,globa au pliitit 6 zloti. Atta au dat, iar mai mult unban n'au dat. lar, de'r hi omini buni, ei ar hi in pace.Prentru aceaia sá fii domneata sänätos. Prentru aceaiapohtim pre domneavoastrit sa creadeti ce vor gräi,c5., de ce grileqc ei, graesc cum le-i voe, iar, de n'amqocoti prientisugul si cinstit libov dumilevostre, caredomneavosträ purure afatati &MA, noi, ca neste oa-mini buni si intelepti, i intru tot ai nostri priatinibuni, ei, ce räutate au f Acut si grozavie, ei nici cu o milde talen i nu s'ar pläti. Si, de ar hi facut ei asa ladomneavoasträ cum au fäcut ei la. noi, ei ar hi pu-tredzit in. neste temnite, de nu s'ar pune i capete.Tar noi am socotit cinstit prietinsugul dumilevoas-tre, si alta nu le'm fAcut, ce s'au inpäcat cucei ce i-au täiat, si au plait ce pre unde-au Mut ;

inca apoi ei au scris si carte insi$ pe sine cumei shut vinovati, si ce au fäcut ran ei, pren vina s'auplätitu, si ei cum nu vor scorni nici Ora pre sine,nici sit pärascit nime cum s'au Inpäcat. Care v'omtrimis si la domneavoastrá pre mai mare creding,

vedet. De aceasta därn tire dumitale, i sä dä-ruiascA milostivul Dumn5z1ziu afle prea domnetaaceastä scrisoare a nosträ intru bunä pace si cu

'anAtate, depreunii i Cu tot Svatul dumitale si cutot orasul dumilevostie, de la Hristos, amin.

Scris in Suceava, Ghenar 27.

218

t Cu cinste sg se dé aceastg carte a nostrg intrucinstitg mana dumisale giupgnul Andriias biriiul dala cetate Bistritei si la tot Svatul dumilorsalel.

Visitataului apostolic Bandini i se vorbi prin 1640 de.cei peste 8.000" de catolici ce fuseserg numai Sasi, a-mestecati cu Unguri si Italieni", dar el nu ggsi decgt 25,,cari, uitgndu-si de limba nativg, sunt mai asemenea pringraiu si fire cu Românii" : una dn bisericile de piatrg alelor zgcea ruinatg in gradina domneascg, cealaltg, din susde Curte", cu un altar dgruit de Ieremia Movilg, fusese re-fgcutg la 1638, dar n'avea credinciosi 2. Trecuserg vremu-rile de hotgritoare influentg polong Cand un predicator deaceastg natie vorbia greceste, cu talmaciu moldovean langà.diinsul, cgtre cei 2.000 de soldati, lesi si unguri, cari apgrautronul Movile*tilor 4. In schimb, supt raportul romgnesc o-rasul infloria, avgnd, pe 15110. cei 3.000 de Armeni, 20.000de Romgni, cu septesprezece biserici (Armenii a-M*11d numaipatru si Vlgdica lor la Zamca 4).

In, Decembre 1592 Petru Binder, jude (Richter) de Baia(Banya), Impreung cu cei doisprezece cinstiti sfetnici ju-rati", argtau, in nemteste, colegilor de la Bistrita cum aujudecat, dupg cererea lor, tuteo afacere, luand jurgmântutpgritului si osAndind pe vinovat de sg-i rgmilie in minte 4.Mai pe urmg, alt Sas din Baia, Nicolae Kirschner, apare cainformator, prin scrisori in limba lui, al Bistritenilor 4. Peatunci spiterul lui Petru Schiopul, Iacob Otth, faces. rost de

1 Bistrita, Archiva Orasului; In Hurmuzaki. XI, pp. 1053-4, no.,mroccca.xxlv; publicat5 si In Documentele Bistritel, 1, pp. 65-7, no.LXXXVM.

4 Analele Academiei RomAneg, XVI, p. 247. Cf. pentru lucrul fAcut-de !eremita la Domlnicani(?), Hurmuzaki, VIII, p. 307 si urm.

Querfnl, In Hurmuzaki, 1111, p. 550. Erau atunci, pe la 1600, 6.000.de vetre, dar numal 30 de familif catolice,

4 Bandlni, 1. c., p. 249.Hurmuzaki, XV, p. 715, no. mcccxw.!bid., XII, p. 103, no. cwav.

219

episcop" in oras. Targovetii aVeau viile lor la Cotnari ca 5iSucevenii. Scaunul de judecatá functiona, In toate iiricinile,chiar in cele mai grele": osanditi la moarte cari se adg-postiau In cimitirul lor scgpau prin aceasta 1.

De atunci Inca preponderenta elementului romanesc seobserva: un zapis e dat la 1591-2. de eoltuzur Giurgiuman,de primul 1:largar Cristea, pargarii Cozma Balo, Giurgiul,loan Hutco, loan Giogioe, la cari se algturg numai doi strg-ini : Matos (Matthes) si Chircul Hanos 2. Dar *corespondentase opreete aci, ei, daca, pe la 1590 se numarau aici 3.000 deverte (63 de familii catolice) 8, peste mai pulla de o juma-tate de veac, un visitator apostolic putea sä; serie acesteranduri triste : acest oras era locuit odatá de Saei si aavut peste o Inie de case si peste *ase mii de oameni; jaracum abia se numgrá patruzeci de case"?i erau doug bise-rici catolice, dar doug ortodoxe de piatra si alte doug delemn si In ele douá, sute cinzeci de suflete, cu copii cutot" 4. Oetile lui Mihai trecuserg pe acolo, despoind bisericalatina a lui Alexandru-cel-Bun de odgjdii a argintgrii 5, darera si un alt motiv, hotgritor acesta : rosturile administra-tive ca si viata economicit, atata cat putea sa rgmaie innoile imprejurari, se mutasera, aiurea, : in satul cel mareori mai curand in sirul, in Tinutul de sate al Campulungu-lui moldovenesc e.

Pana la 1600 n'avem cu privire la aceastg localitate decatprea putine Innuriri: casa de adgpost dacha In munte deAlexandru Lapueneanu pentru calgtorii prin munte, vama

L Bandini, In aAnalele Academiei Romanea, XVI. p. 246. .,

2 Studii fi doc., V, p. 69, no.:, I. Un fost soltuz $tefan la 1610; ibid.,p. 397.

Querini, in Hurmuzaki, 1111, p. 547. La 1636 numal 38 de case aleSasilor catollci"; Remondi, In Acte .fi fragmente, 1, p. 80.

Bandinl, 1. c., p. 243. Nume s5sesti r5mAseserA pAnA la 1671: lanAs(lan5soala), llanos; Studii ft doc., V, p. 69, 1, II.

2 Hurmuzakl, VII, p. 307.La 1667, afl5m Incl soltuzul, un MAtelas, lana Pricop si Uumitru,

1,311 soltuzi; GhibAnescu, Surete fi izvoade, IV, p.120 (130).

220

pomenitit de dou& ori dup& 15801. De la inceputul veacu-lui celui nou apare pentru inaiiasi dat& Vornicul, ca,re, a-viind lAngit el pe vechiul vames, une ari un Grec farA. tre-cere ca Gavril Cocri, dar de la o bucatil, de vreme totdeaunaRomAn si el, joac& unul din rolurile cele mai mari in viataeconomic& si chiar, ca informator si transmithtor al dorin-tilor domnesti, in cea politiat a Moldovei. El trece la Bis-trita porcii si boii, poloboacele cu pAne", sacii cu pAne" 2,el ingrijeste de oile pentru capanul impitrAtesc care se ri-dic& din acest Tinut de pAstori liberi al celor N re-o cins-prezece sates. El are sarcina de a cere srt fie drumurile des-chise de a face moral& vecinilor pentru abusuri, de a liaminti folosul str&vechilor legAturi de negot : Trec negus-torii den tara noastrá cu dobitoace si cu alte negoate intara voastrA, si sa hrAneasc unii cu altii .I".

Allá datA el se razim& pe faptul e& Mirla Sa Craiu auslobozit calea s& Inble negutiltorii de la dumilevoastre lanoi si de la noi la dumilevoastre" 5. Un al treilea rayas cons-tatit cit: acest cap de tarit a Moldovei nu poate hi faridumniavoastrit, si dumnilor voastre ami.). are hi indemAn&Cu noi"2.

Evident cA, in acest timp si iarmaroacele de la Baia, asade cercetate pe vremuri, inceteaza. Nu e vorba pe atuncide un Folticeni, biet sat ajuns la insemnAtate numai inpragul zilelor noastre, iar Piatra, odinioar& si ea cu uniicoloni unguri, de unde prefacerea ungureascA in Karácson-k6 a numelui intreg de Piatra-lui-CrAciun", n'are alt rostdecilt acela a unei fOezitri de lemnari, abia 00 de casepe la 1650, mai toti RomAni 7 - lAng& biserica Sf. Ioan a

2 Hurmuzaki, XV, pp. 691, 694.2 Studit ft doc., V, p. 72, no. vo, 2.

Cantendr, Descriptio Moldavtae, p. 123. Starea de nesupunere or1netiniste a Tinutului s'a produs numai dupl rAzboiul turco-polon.

Hurmuzaki, XV, p. 807, no. mooaxn.2 !bid., no. MDCXLIX.2 !bid., p, 808, no. MDCL.7 Bandlni, 1. c., p. 235.

221

lui Stefan-cel-Mare, pe care si-o pastreazg. pana. foarte tgr-ziu in. pecete, dar noul Neamt, din umbra cetatil ba-trane, incepe sg. aibg un targ cercetat, pentru vinza,re de cal,intre altele 2. El avea acum, pe la 1600, un soltuz i doispre-zece piirgari, i oameni din Campulung veniau pan aici lazi de tiirg", cumparand cali dupg. dating, fgra chizes, fax&sedas" 2, dar cu scriere in catastivul targului" Peceteapurta o cruce, flori, sageti. Domnia-i fixase un hota.r, caVasluiului, Barladului, si la 1616 se judeca la dansa pentruniste poiene din acel hotar soltuzul cu toti targovetii dinNeamt" 4. Era si o bisericg domneascg, a Sf. Dumitru 6, cupopa domnesc", cgreia i se zicea anume biserica. lui Ste-fan-Ved& 6. De si oanioara. fuseserg i aici Sasi urmasiilor ziceau pe la 1650: numai Sasi", de si la 1629 incase facea o bisericutg ca.tolicg in cimitir, tanga pietrele unorclgdiri vechi mai insemnate, de si se mai pastrau urme alehusitismului din veacul al XV-lea 7, targul de la inceputulveacului al XVII-lea, legat cu Ardealul prin valea Hangu-lui, avea o populatie de orgseni" exclusiv romaneasca, cunume ca: Floreciu, Flocea, Ursul, Bordeiu, Giurgea, Bordea,Borilisor, Leancg, etc. Doar cate un nume neobisnuit caVealtin, Hanos, Sandor, Ilie Sasul, daca ramiisese din vre-murile amestecului cu strä'inii colonisati 6. Si aici irisa auto-ritatea de capetenie nu mai era a soltuzului si piirgarilor: ovedem bine din acel act de la 1672 care pomeneste, intr'ochestie de proprietate, e& judetul" il face parcalabul sau

' 8iserica de acolo cAreia i se zicca .sSseascAc (Studil fi doc., VII,p. 375, no. 7), latinS, era In :mine; Bandinl, I. c. Mai erau douA bise-ricute romAnesti de lemn (ibid,). V. si ceva mai departe.

2 Hurmuzaki, XV, p. 753. no. MCCCCLVII.3 lbid., p. 807, no. MDCXLVIIL

Studil doc., VII, p. 373, no. 10, 1.3 IbId., p. 374, no. 3; p. 375.

p. 376, no. 9.Bandini, I. c., pp. 240-2. Erau abia 20 de familii catolice la 1636;

Remondl, In Acte fl fragmente. I, p. 80.Studit ;I doc., VII, p. 374, no. 4; p. 375, no. 7.

222

Portarull de sus de la cetate, care-si primeste ca rasplataIeul bätut", iar feciorii" lui un potronic; se mai plätescdiacului, ce scrie, doi potronici, pentru ostenealä,tärgului,ai carui soltuz si un pärgar sunt totusi de fata, revenindu-inumai cele 1,13 co,stande de bäut" 2. De alminterea parcala-bul cu aprozii, vätafii i puscariasii lui se amestec,a, zilnic intrebile tärgului, pe care fireste ca-1 domina ca autoritatealui. Si aici ca i la Iasi, Domnia apäsa greu cu darile la(Musa" si multi tärgoveti fugiau din cislä, viinzändu-se apoipentru ei bucatele celorlalti; rämäsitele" se puteau ridica,piing, la. suma enormä de zece galbenis.

0 al% ceta.te, unitä insä Cu vama cea mai bogatä a teritin acest moment, care dada un tärg infloritor, pringradul" sau, e a Hotinalui. La inceputul veacului al XVI-leamitnicii" sunt acuma doi (ca la 1619: Gheorghe i Mihail);pe längli preotul cetätii, pe Una vätasi i puscasii lor,tocmai ca la Neamt, este acum un soltuz cu doisprezece par-gäri, cäruia, ca si la Iasi, i se spune i in acte slavone in-terne: voit", i in tärgul Hotinului" slujeste a un preotdeosebit; vedem i pecetea acestui tiing, care represintä, separe, un puscas la 'Alicia intre doll& stele. Si aici fireste au-toritatea päreälabului, e,are une ori se alege i din. rudeleDomnului, ca Gheorghe din epoca Movilestilor, intunectionce altä putere 4.

E evident cä o parte a terii, aceia in care stätuse pu-terea ca i bogätia vremurilor trecute, decade, din impre-juräri de via% politicrt i economic:1 generalä pe care levor cerceta pe urmä mai cu de-amänuntul: e partea dela .M iazänoapte j Apus. Precum Suceava säräceste, precumSiretiul, Baia nu mai au acum nicio insemnätate, astfel deca-

Echivalenta, ibid.. p. 374, no. 4.2 ¡bid., pp. 374-5.

Lin cas la 1661; ibid., p. 374, no. 4.4 Ibid., V, p. 81, no. 16. PArcAlabul aTudorieu de la 1619 era 1nsli

un Cirec. V. sl ibid., pp. 81-2, no. 18.

223

clenta atinge acum Roniartul: cu Oat creste numärul ciirtin-,silor din Iasi ca.ri duc milrfuri la Liov, cu aata c,ei dinRoman sunt mai rare ori pomeniti. De la Stefan Toma,ctitorul Bisericii Albe, de la Doamna Ruxandra a lui Ale-xandru Läpusneanu, care ditdu orasului noua bisericä aPrecistei, nu se mai cladi niciun alt lacas de inchinare I.La 1603 ilia.' märturisiau si pentru episcop, la vänzäri deocine, pe längä cei doi pärcalabi, Nicoara si Dragan Ciolpan,seltuzul, Giurgiuraanun Român,cu cei doisprezec,e par-gari ai lui, la cari sä adäugiau toti prezviterii"nu pree-iii" ori popii", in acest eras al Sfintei Paraschiva, Preces-ta"si multi oameni buni din tärg". Insä iaräsi ScaunulRomanului", judetul" il formau, nu numai magistratii mu-nicipali, ci si dregiitorii domnesti, confusie fatali pentruoacesti din urmä., cari n'aveau nici bogätie, nici privilegii,nici traditie ca di, se poatä razima pe dänsa. Mai erau inoras si gostinarii domnesti 8.

Pentru säräcirea si despoporarea Romanului, care avea,pe la 1600, doar 400 de farailii, din care 25 catolice 4, maivontribui foarte mult si tendinta episcopului de a-si face6'1 mai multi poslusnici, si anume nu dintre säracii färAprofesiune, ci dintre mestesugari., cojnici" sau pielari, mä-celari si altii. La 1612 se ridica,r1 contra soltuzului si pärga-rilor plängeri formale cä nu fin saraii. de calitatea de pos-iusnici a unora din oräseni, fosti säteni colonisati supt Pe-tru Bares incä, supt Iancu Sasul a Petru Schiopul, ci-itrag la sarcinile, tot mai grele de purtat, ale Domniei. Mai

1 Melhisedec, Cron Romanului, I, p. 39 §I urm.2 Ibid., p. 226-7. Dar ca la aceasta data chiar parcalabil de Roman

ciu mal aveau legaturl cu cetatea distrusa pretindea Melhlsedec deAlexandru Lapusneanu, cl erau administratori de Tinut, kand in ora§,nu putem crede. Cf. casurlle de la Neamt 1 HotIn. Dar ca erau sI apar-calabl de Tinuturia, cari culegeau prin sate anume gloabe judecaiorestlaceasta se vede din actul lui Miron Barnovschl, publicat In Archiva(storied, 11, p. 175. Un alt act de la Roman, in Hunfdlvy, Die Rural:enand ihre AnsprOche, p. 129, nota 3.

$ Melhisedec, I. c., pp. 238-9. Cf. cu Studii fi doc., VII, p. 378, no. 12.4 Querini, I, c., p. 549.

224

ales supt Constantin Movila, multi targoveti fugira la sat",ca sA. scape de sarcini nesufeTite. Conffictul ajunselse inaceasta. privOta. asa de ascutit, inat pentru în.tàia oar&vedem intr'un oras moldovenesc o lupta, formala intre ten-dinta, lui de a tali i încàlc,árile venite din palleta alteiputeri. Oraseni se suie In clopotnita i stria impotriva.Vladicai care-i navaleste: aici nu este episcopie, ci cherva-sarie Interesant strigat i prin aceia ca din el se vede.cum pittrundeau, °data cu interesele orientale, i unele tur-cesti : cum era caravana Hotinului si a Liovului, eradeci caravana, si popasul de caravana, Romanului. La 1626.crasul unit cu parcalabul de Roman innainta Domniei unca.tastif de birnici in care trecusera, si o sama, de poslusnici;dar, iarasi, Vladica se impotrivi, i invinse 2. Aceasta biru-inta u definitiva: orasul nu mai incerca. sa se lupte, dar.el se cufunda tot mai mult in saracie.

Dar ca disparuse si de aici strainatatea, nemtea.sca, ar-meneasca e,pentru care ca i pentru oaspeti se tinea la1570 un dragoman, Armeanul Hartan 4,e sigur. Din tre-cutul international ramasese i aici doar cate un nume ca.ale lui Täma i 13ä.'.5tean (Bastian) din 1586 s,j pecetea la-ea. cu sigillum Romanow" e,viile de la Cotnari, liinga, ale,Sucevenilor i Baiasilor ruinele bisericii Ungurilor i bise-ricii Sasilor, liinga cele patru biserici de zid i sase de lemn.ale Romiinilor, amintirea celor 800-1000 de locuitori cato-lici ce se mai puteau numara la inceputul veacului alXVII-lea s. si mai ales infloritoarea colonie a Armenilor,

Ibid., pp. 2i2-3.¡bid.. pp. 253-4.

3 Un Coman, un Bogdan la jumatatea veacului al XVI-lea In BrasovHurmuzaki, 11', o. 684.

Uricariul. XVIII, p. 179.5 Arch. istoricd, II, pp. 134-5. Ei mirturisesc lAngl Dionisie dichiul*

de la Mitropolia din Roman.Studii fi doc., V, p. 84, no. xvi.

' Banditti, I. c., p. 236.La 1636 erau doar 10 familli; Remand!, Is Acte i fragmente,

p. 80.

225

din cari nu e unul care sä nu fac5. negor, si a cäror bogItie,gospodärie si culturä chiar intreceau pe al Romänilor 2.

$cheia vecinä era socotitä ca oras inc5, in vremurile luiDespot-Vod5,2. E a se mentinea ca tärg si supt Movilesti. Separe cá, un moment, ea se folosi de scäderea Romanuluivecin: cel putin actul din 22 April 1646, de märturie pentruun loc cu vad de moarg, si päsune de päscut boii" in a-propiere, al mänästirii Secului, aratä un c,entru oräsenesedeplin si destul de insemnat. L'iingä, Gheorghe soltuzul 13idoisprädzeace pargari de tásrg de Schiae" vedem pe preoti,In numär de trei : Toader, Biliii, Axintie, pe diaconii Balansi Pätrasco, pe o sumá. de argoveti" toti cu f,rumoase numeromänesti: Tofan, Cozma, fiul lui Panul, Tecuciu, Toaderfiul lui Poleditä, Stratul, Gavril fiul Neancii, Cioban, Toa-der Burduga si fratele Costin, Dämian, Constantin Gruia sialtii. Pec,etea cu un peste ar dovedi cá se faces, mai ales ne-got de pesarle a.

Cum am spus, Piatra, targul Camen", in slavoneste, aveasoltuz si pargari abia la inceputul veacului, cand prinde ase ridica, dar Domnia-si linea aici un ureadnic, care-i su-praveghia si scutelnicii, butnari si puntasi, cari nu dädeautalerul" cerut de la oräseni: un ordin al Doamnei Mar-gbita a lui Simion-Voda Movilit ni vádeste aceastä stare delucruri 4.

La Bactiu, unde Vodä-si avea ureadnicul pe la 1570e, de-diderea e si. mai aclama. Viile Ungurenilor sunt päräsite,cärarea porcilor" nu mai duce marfa vie, pe la Trebes.

' .Armenl, opulentiores Valachis, domos et plateas cultiores habent,in moribus quoque mes urbanlg; Bandlni, I. c., p. 237. ..

I Hurmuzakl, II, p. 406, no. cco-xxx.3 Studii fi doc., VIL pp. 378-9, no. 2. Presenta Vornicultd PrAjescu e de

sigur numai IntAmplAtoare. El e pArcAlab de Roman, cu cel de Hotinvi Suceava la un loc ; ibid., V, p. 215, no. 24.

4 Arch. istoricd, I 1, p. 70, no. 82.3 Uricariul, XVIII, p. 179.

15

226

catre Ardeal Vechi oráseni strAini, ca Ferent, care faceanegot de boj la Brasov pe la 1550

2 n'au lásat urmasi. Bi-serici noua nu se mai zidesc; in biserica lui Alexandru, fiullui Stefan-cel-Mare, cu morminte din veacul al XV-lea, ni-mic nu aminteste veacul urmátor. Parcálab'ul domnesc, deTinut, e mai tárziu (c. 1660) factorul decisiv a. Episcopul ca-tolic nu mai dadea, pe acolo niciodata, i resedinta lui, laNordul orasului, era o ruin.; Francisca.nii stravechi, calu-garii cu tálpi de lemn", din mangstire, fugiserá. Dintre stra-ini se pastraserá pe la 1650 doar 680 de oameni4, in cel maiinsemnat c,entru deci al Apusenilor, cari aveau o bisericii dezid si una de lemn, dar informatorul adauge a Romániisunt in numár i mai mic, impártindu-se dregátoriile ora-sului pe .picior de egalitate si pe ránd". Cará, mai treceaufusa cátre Cicul secuiesc, tA paralabul era acolo ca sä.' su-pravegheze luarea vámii de la dInsele 5. Un zapis insta incala 1655 pe soltuzul Boldul Gherghil (Gergély), l'Ana phr-garul mare" Ionasco, apoi pe Nortbat (Rothbart?) Mihro,Tiler, Martin, Tinpur, Oanas, Marco °.

Acela care avea parcálabi, supt Gheorghe Stefan-Vodá, unintim al Domnului, purta numele caracteristic de ToaderUngureanul si mai tarziu un fiu de Ungurean are aceastásituatie 1.

La Agiud, odatá centru pur unguresc, aflám supt Vasilelupu pe IPetrea soltuzul" cu cei doisprezece pargari ai luidin tárgul Agiudului", márturisind pentru un loe din Sto-

Bandini, /. c., p 233.Hurmuzaki, II 5, p. 686.Studii e doc., VII, p. 369, y, no. 1; p. 375, no. 5.

4 La 1636 se socotiau 40 de famllii; Remondi, in Acte e fragmente,1, p. 80.

5 Bandini, L c., p. 229.Ghibgnescu, Surete izvoade, IV, pp. 290-1 (255).V. 11 mal sus.Ajud ca nume; Bibl. Acad. RomAne, 3/LXI.

227

iestii-de-Sus, din care se vor face ca vremea Focsanii 1. Sila. 1686-90, supt soltuzii Savii Màtcá Si Apostol, viata ora-.seneasca lama 2.

La Trotuq, de unde veniau la Brasov negustori romani,pe la 1550 3, se mai pastrau atunci treizeci de case de catolici,dar biserica lor era in ruina. Acte municipale din acesttimp, pe la 1600, ni arata totusi aproape exclusiv numeleunguresti. Astfel, in 1587 Cosea Giurgiu, Mis Peatri, Tamas,.Mateias, Lutea Támas 4 ; in 1591 soltuz e Tamas, dar e ade-varaf cà 'filtre oamenii batrani" gasim numai pe Buhociu,'Chihnea, Condrea 5. Pe la 1620, soltuz e Nistor, dar pargari:Ion, Petrea, Andracau Ghiarghili, Berna Istion, Nicola Miha,Dumitru Fodorman, Folosii Martin e. La 1649 gasim insamume curat romanesti: Verdes, Boacit, Giurgea, Iftodie, Bu-hociu, Gradina, Gavrilita, Manta, etc. 7. Totusi visitatorulBandini spune cä sarcina de jude" se ocupa pe rand deIinguri si de Romani, cari aveau doug, bisericute de lemn °.La 1656 era, de fapt, un Miclaus, la 1658 un Gheorghe. Va-rnesii functionau inca la jumatatea veacului

In. curand Trotusul, unde, precum se stie, peri Gaspar-N'oda Gratiani fugar, Trotusul, asa de insemnat odinioarainca in veacul al XVI-lea, incat, vorbindu-se de Bacau,se explica spuindu-se ca, e o localitate nu departe de Trotus,

1 Studii ;1 doc., VII, p. 313, no. 1. Cf. p. 321, no. 18; GhibAnescu,.o. c., IV, p. 312.

1 GhibAnescu, Surete i izvoade, IV, p. 329 (240); pp. 336-7 (247).3 Hurmuzaki, 113, p. 684. Dar la p. 690 un Hermann.4 Uricariul, XXIII, p. 211 §i urm.5 Archiva istorica, I', p. 105.6 GhibAnescu, Surete 1 Lzvoade, V, pp. 283-5 (193-4). Cf. Uricarial

XVIII, p. 333 td urm.7 Studii ;1 doc., VII, p.380, 16. Actul fArA datl, Cu Costin §oltuz, Du-

imitru chihaia, Condrea, lsoci Mihai, Benea, I§tion (Urtcariul, XX, pp.181-2) trebuie sA fie din veacul al XVI-Ica.

Bandini, 1. c., pp. 210-2.Studil fi doc., 1 c., qi ibid., V, p. 122, no. 26 (goltuzul Gheorghe

Stolan, 1658).

228

decazu intra'atäta, a drepturile lui de targ trecurä asu-pra asezärii de sangai vecinä, de la Ocna, simplu sat cu bi-räu, case deveni astfel, dupti 1700, tiirgul Ocnei j. Peceteatrotuseanit cu ciocanul nu se mai pune pe apise, dar apareaceia, cu sangäul ciocAnind, a Targului-Ocnei.

Satul Focsani apare si pe la 1650; dar il giísim acuma.prefacutä in tárg la 1662 2,j la 1680 era si un dascrtl, Toa-der 5. Avem si mentiunea dughenilor in 1686 °. Donmia ti-nea un párcalab °.

Cat despre vechea Putnei, de la räul cu acelasi nuthe, demult ea dispäruse si din amintirea locuitorilor acestui Tinutde hotar. linde a fost tárgul Putnei", zice un act de pela 1570'.

In schimb nu e oras al reginii de la Siretiu la Prut caresrt nu se ridice 011 sil, nu-si refaciL insemnätatea in acestedecenii de mare prefacere economica. Doar am vazut cäunja c,aravanelor si a carelor pornia de la Silistra, de laChilla, de la Reni, de la Galati, si tintia drept la Hotin, ur-mändu-se deocamdatä, malul drept, mai bogat in locui-tori 13i neasämänat mai sigur, cum vom vedea 'A pe urmii,decitt malul basarabean. Toate orasele din aceastä. regiunetrebuiau ski profite de pe urma acestei circulatii aproapecontinue.

lag, Dorohoiul: in veacul al XV-lea numai un popas atLiovenilor, unul din locurile unde se culegea vama pentruDcmmul Moldovei si o treatoare resedintä domneasca, a-

' Memoriul nostru despre sana, In Analele Acad. Rom." pe 1914.' Studil ;1 doc., VII, o. 319, no. 4; p. 316, no. N Un sApunar de acolo.

In 1669; 'bid., p. 317, no. 12. Cf. vol. V, p. 335.Ibld., VIL p. 321, no. 19.

4 Ibld., p. 322, no. 23.6 ,Thid., no. 24. Cf. si p. 323, no. 30; p. 324, no, 34. Apoi Uricariul,

XX, pp. 77-8.Uricarial XVIII, p. 180. Cf.: Ande a fost targul Saratei6 (loc de lupt4

cu Tatarli supt $tefAnitl-VodA, Istoria armatei romdrte, 1, p. 220); Arch--istoricd, II, p. 155.

229

vänd bisericä de la Stefan-cel-Mare, el ii avea hotarullimitat incI de atunci (la 1522 se scoate o parte pentru o4anie)1. Daca, starostele granitei de la Miazánoapte urmea-za sá fie Van& la 1600 in Cernauti 2, Dorohoiul isi are un omal Domniei, un urednic", mai tárziu (c. 1658) ,,parcálab",care stá insá, aläturi i ca in atá,tea casuri citate maiinnainte lucreazá impreuna cu eoltuzul i párgarii, in-tovfirásiti, la märturii i judecáti, de oameni buni". Staininu se glsesc aproape de loe: doar Stefan Ilácimondi ottrag Dorogoiu" din Decembre 1604; incolo soltuzii, pir-garii, fruntasii se chiama Ca.zacul, Cioban, Tiron, MiculSaya Crivopis (Rus ?), Ionasco al Popei, Mih'äilaf3, TomseaMai tárziu soltuzii sunt Ion, Grozav, Miron Ionasco, Las-cenco (c. 1662)5, Pealcu (1668)6. Un timp este, se pare,aici, ca si la Stefánesti, pe Prut, o straja, in rázboaiele cese poartá, de-a lungul epocei Movilestilor: de aceia gásim,pe la 1600, un hotnog, vátasi, aláturi de ureadnic7. Pece-tea, care poartá o cruce si ca un fel de caduceu, pare caincepe cu un S latin, pentru sigillium"

Botofanii prind s se ridice tot atunci a. Pe la 1579 elera destul de insemnat ca sà. se poatá crede a acolo fusesela inceput tárgul de hotar al boilor innainte de a se mutála Sipinet i Lentesti. Un fiu al cunoscutului parcálab

Biblioteca Academiei RomAne, doc. 4/1..n.2 Studil fi doc., VII, pp. 369-70, no. 1. Un Mare-VAtaf de Tinut, la

inceputul veaculuf ; Arch. istoria, II, pp. 70-1, no. 84.3 Ibid., p. 315; Uricariul, VIII, p. 13; GhlbAnescu, Surete l izvoade,

V. p. 53 (45).Studil fi doc., XIX, p. 25.Hoturul Doroholului, ca *I al altor lar-

surf, ibid., pp. 6-1e.5 GhibAnescu, Surete i izvoade, IV, pp. 90-1 (100-1). Un Vasile,

1661, §i popa Darle; ibid., pp. 88-9 (97-8).!bid., p. 107 (117).

7 Studil fi doc., V, p. 73, X.9 !bid., XIX, p. 25. Cf. §I ibid., V, p. 536, no. 28.9 Sat din ocolul lui, dat de Domn, In 1588; Uricariul, XVIII, p. 214urm.

230

-Cheorghe de Hotin, Patrasco, era pe la 1600 ureadnic alorat3ului, avind la 1604 ranga el pe Maxin soltuzul j. Acelasititlu il poarta, la 1609, Toma 5. Ureadnicii devin peste timp,.ca la Suceava si la Cámpulung, Vonaici ai Domniei5. Eistau ranga soltuz si párgari5. Numero Armeni, un Han-co, un Chirila, un Minciuna, stau, la inceputul veacului a/XVII-lea, ranga Romanii Mosul, Condrea., Gheorghita, Pa-val, Groseaiu, Adam, Cernea, Vicol 5. Pecetea veche o orasu-lui purta un paun 8. La 1670 marturii se dau impreuna detirgoveti români si armeni de ting de Botaseani r."

In apropiere, Harleiul isi pastra, de forma, pe Mugaureadnicul, vierii si vataful de vierii" al Doamnelor 8, sol-tuzul (catre 1620, Castin Beghiu15) si pargarii : un timp,Radu Mihnea statuse aici, ispravindu-si zilele in palaturde stil Rolan ranga biserica lui Stefan-cel-Mare, in 1626,.dar, dupa, acest incident domnesc, targul nu mai iese laiveala prin nimic". Bandini spune anume ca, doisprezeceani innainte de visitalia sa, cele mai bune case, care erauale Ungurilor ca.tolici, fura, luate dupa moartea lor de Ro-mitai ".

O municipalitate momentana, in vremea primejdiei la

I Uricariul, XVI, pp. 10-1; XVIII, p. 420; Ghiblnescu, o. c., V, pp..237-8 (116); Studii fi doc., XVI, p. 374, I.

2 Studil si doc., V, p. 214, no. 20.8 1641: Grigore; 1659: Gheorghe: GhibAnescu, Surete fi izvoade, III,

p, 219; IV, p. 86 (94); 1646: Dumitru; Uricariul, XXIII, p. 381; 1668:Gheorghlp Gheanghea; Uricariul, XXV, pp. 275-6.

4 1641: Dumitru soltuz; Ghiblnescu, Surete fi izvoade, III, pp. 239-40,(140).

2 Studil fi documente, V, pp. 214-5, 219, 220, 221, etc.V. plana la p. 220, 1. c., fi cea de la p. 122, vol. VII.

7 Arch. istoricd, I 2, p. 21, no. 290.8 Ca la 1606, In numele sofiel si mamei lui leremia-Vodi; Studii st

doc., VII, p. 314, nota 1.GhibAnescu, Surete fi izvoade, V, pp. 1P8-9 (133).

22 V. Studil fi doc., V, p. 71 no. xu: p. 606. Din 500 de case de ca-tolicf, Bandini (p. 251) gSsi dcar 5.

11 L. c. p., 252. Cf. Urkariul, X, pp. 209-10.

231

Räsärit, de catre Poloni, se intampina si la $tefeinesti pePrue, care e tArg" si, prin 1670 3.

lar Tdrod-Frumos incepe ca Oras incit de la 1608 3.In. lafi, colonia de Germani cari-si impodobiserä biserica

lor cu steaguri si steme pe morminte in veacul al XVI-lea 4acum era bisericuta de lemn &imita de Ienachi Pos-

telnicul si cari primiserä pe la 1590 invätäturile biseri-cesti ale Iesuitilor ca sä se intoarca de la rätticirile in carecazuser5.3, ca t3i. coreligionarii din Harrdu, Cotnari, Vasluiusi Hui, se pierdu neasteptat de rilpede. in 1650, din 1000de Unguri, eran numai, prin vii, 300, in acelasi timp candpleeä, pentru totdeauna Ragusanii, Italienii, Levantinii,Negustori armeni din Liov se mai purtau insä pe la 1600,cand SteeTeo Armeanul, negustor din Liov", da un act sla-von cneaghinei Nastasiei Cariiimänesei, mama lui Dumi-trasco Buhus, innaintea unor Armenii din Camenita.3.

Avem chiar ca un act de deces al vechiului Iasi sträin.La 23 Mart 1631, Moise-Vodä. Movilä face aceastä. consta-tare pentru rândul negutitorilor de targul Esii, cum auvenit innaintea noasträ si s'au jäluit Cu anguire mare, silacriimi de sange au värsat innaintea noasträ cum a stinttoti oameni streini de prin alte tclri $i de prin alte piimánturi*i, din pricina luäturilor, toti negustorii cari eran cu puteresi cu avere afu fugit in alte teiri strcline, reinuaind numai pu-tini negustori, cctri eran siiraci". Crezand Cu nu e bine a seface aceasta intr'un oras care e cetate de Sca.un" si nevroindsä rämanem Riel, de negutitori", Moise iartä dajdile Dom-

1 Studil # doc., XI, pp. 73-4, no. 103: Belcea soltuz si su doisprg-zecea pargari'. Acolo si un worAndariug.

2 ibid., p. 78, no. 141. Ocolul c. 1590; Urtcariul, XXIII, p. 32. Cf.Uricarlui, XXV, p. 215: Vechii StefAnesti, care acum se numesc Poie-nile Oanceig. Sunt 5tefAnestii din Roman.

i Uricariul, X, p. 133. Cf. memoriul meu In Analele Academiei Ro-máne'`, anul 1912.

4 Hurmuzaki, XI, p. 161.6 Ibid. p. LX1V.6 Studii ;1 doc., V, p. 74, no. 2. 0 Ulitá Ruseascg, ibid., p. 90, no. 64;

Arch. istoricd, I', p. 140, no. 202.

232

nilor de mai inainte, impunAndu-li numai dupa datinace am constatat-o in 1580 1 sg, aibi a schimba banii celi se vor da de la Vistieria domneascA si faca bani buni deargint 5".

In schimb, in noua Capital, acum definitivti, infloresebisericile noastre : pe Fina a lui Stefan, restauratA de An-tonie Ruset la 1678 si ficutg. Scaun. de Mitropolie" 5, si alui Iurie Danco, pe lAng6 a Goliestilor, pe ranga Sf. Saya,a cAlugArilor de la Ierusalim, gAsim actinia biserice. luiBArboiu Vornicul, a lui Nicoriti, SI. Nicolae de sus, Sf. loandin liAji, fundatie a lui Vodit Miron, Vovedenia, Blago-vestenia 5, Sf. Gheorghe Lozonschi, care nu e deat funda-tiunea pArcAlabului ce-si mai zice Izlozeanu" e a cáruiorigine din Lozna (deci Lozonschi) a fost de curAnd fixatA 5,si a sotiei sale Cristina, pe care au aflat-o pe la 1620 in Hotinsi care, din neamul Movilestilor, isi zicea cneaghing" cuintelesul de : princesg; apoi si Sf. Teodor, cu icoanl de laSolomon DOr1ideanu15. Domn.ul li dä.'dea din belsugobroace si mile", si catastihul lor pentru biserica Sf. Nico-lae s'a pistrat 7. Un mare numAr de mesteri trebuitori pen-tru Curte 4i pentru boieri, de doftori, spiceri 8, berari, croi-tari 8, cizmari era e o UlitA CiobotAreascA '5 , etc., but-nari, fierari, pAnit la ceasornicazul frances Gaspard Caillé,

1 5! la 1662 se glaegte la lag' Miha schimbAtorlul de bania ; Ghibl-nescu, 1. c., IV, p. 221 (26).

2 Uricariul, 11, ed. a 2-a, pp. 50-2. In Uricariul, XX, p. 69, PanA goltuzsupt Vaslle Lupu (1639). Necula si Mihalcea (1639); Ghiblnescu, 1. c.,111, p. 329. Un Lupu negustorul apare pe la 1645. Un ceasornicar romdnPetre, la 1649, In GhlbAnescu, I. c. p. 139.

Studil fl doc., V, p. 00, no. 65.1 !bid., XI, p. c6, n-le 42-3.

Sever de Zotta, in Archiva genealogicd, I.Inscriptil, II, p. 28, no. 353; Studii fi doc., V, p.83, no. 28.

7 Ibid., no. 24. Cf. Hasdeu, Arch. &torta, II, p, 140, no. 202.Studit $1 doc., V, p. 89, no. 60: Mlhalco, In 1670.Ibid., p. 83, no. 28.

L° Ibid., p. 84, no. 35.

233

din Ulita Maro 2, de prin 1670, ei lija. la Saya Cofetariulde la 1685, se aaezarA aici, contribuind la prosperitatea caai la pitorescul orasului de Scaun, care, do si avea numaicase de lemn 8.000 la 1617 2 si pan pe la 1650, cu-prindea insA maxi bogAtii.

Dar §oltuzul sau voitul la 1620 se data un zapis ieaeandupA. Gaapar-Vodit ai. Gligorcea Lapteacru, cu 12 plix-gari 3 - 0. pargarii nu so putura Ostra ca autoritate in-acest mediu, totuai bogat in negustori mandri ai bogati, cari,acivati mai ales prin dughenle mAnAstirilor, Barnovschi, SI.Vinere, aateptau ca t3i. fratele lui VodA, trecand pe rangaboltile lor, sl-ai ridice intaiu fjli cul 5. In locul lui se aaezitdeci starostele de negustori de targ de Iaai", pe care-1intalnira in tot decursul acestei epoce . El plAtia pentruoras clarea, aimará de 28.000 de lei (?) pe la 1650 2. Veniturispeciale inca.sau ai coi doi Vornici ai Doamnei, pe cari-i ga-sim hiel dn 1642.

Vasluiul nu participa la acest nou comert moldovenesc.Dar el rAmAnea un ora, cu aoltuzul ai pitrgarii, cu negus-toril sili romAni : un Boza, un ZamA 4. a.2. Din cele treisute de case de Unguri, cari-ai aveau biserica, si dascAlulde acoalA, nu mai riimAsese nimio pe la 1650; In luptele Mo-vileatilor, Polonii arseserA biserica acoja ai-i prAdaserl

I Erbiceanu, Milr. Moldovei, p. 23 Studil fi doc., V, p. 89, no. 60.Vinde casa sa popei Ursul; ibid., p. 90, no. 63.

I Tommaso Alberti, V iaggio a Costantinopoll, ed. Alberto Bacchl.della Lega, In Scelta di curiositA litterarle6, etc., no. ccxxxi, Bologna,p. 25.

5 Hasdeu, Arch. istoricd, I I, p. 182. Se aratA cl existA nn acatastibal oraoului las'''.

4 Studil si doc., V, p 90, no. 64.5 !bid., III, p. 41.6 Studii fi doc., V, p. 9, no. 64.' La 1644 IncA PanA Caceaun, staroste de negutAtorile; Arch. istoried,

11, p. 120, no. 172. La 1669: Vasile Capezan, loan Moschicl; Studil fidoc., VII, p. 317, no. 12.

8 Bandini, 1. c., p. 257.9 Studil fi doc., V, p. 76, no. xix.

234

odoarele : ea nu se mai ridicl din ruinele sale ; o parte dincredinciosi fu rápitá de Tatari, in epoca. lui Vasile Lupu,alta muri de ciuma; cátiva trecuserá la legea románeascl. Semai arlitau ca.sele in care cu putin innainte locuiserg, ultimiisupravetuitori j. Dintre cei o mie de locuitori, erau 300 decase de Români, avand, pe 1Ang5., biserica lui Stefan, ale a-mi curti se darámaserA, anci altele de lemn, si o sutá, deArmeni. Supt Vasile-Vodá se intâmplá a párcalabul careera si aici, in rost pur administrativ, neexistAnd cetate--sa fieItalian 2.

Bárladul (Dan Bailad ca nume in 15488) era basa in ade-var un centru insemnat, avánd inc5. la 5.000 de oameni,150 de ca.tolici 20 de case si doug bisericute ; amgasa altiva Unguri ca negustori si pe la 1550. Româniiaveau nu mai putin de doug. biserici de zid i patru da lemn.Bárlhdenii nu-si cauta nici de ogoare, de si locul. e foarteroditor, niel de vii, serie un cálátor striiin la jumátateaveacului al XVII-lea, ci de negot innainte de alce alta 8.

Se si vede dupá marele numar de acto municipale ce nis'au pástrat de aici si care dovedesc o puternia inflorirea orasului. Pe Una, tárani", ca si la Roman, erau «Largo-vetii, cu soltuzul in runte, Román totdeauna. La 1590 gA-sim pe soltuzul Iordan 8. Pe la 1630-2 locul 11 tinea IonCarapoton, i negustorii de frunte erau Necula, Apostol,Maftei Rosca, Ienachi Goian, Cráciun, Ciudin, Dumitrasco

Bandini, I. c., p. 200.¡bid., pp. 200-1. Actul de IntAriro pe mosia orasului, dat de Gheorghe

Ghica, la 16 Maiu 1659 (Uricarlul, I, p. 143) e fals, cum dovedesteafe:tatia nationall (hirisi moldoveni"), timba fantasticA l lipsurile in-tentionate.

3 UrIcariul, XVIII, P. 129 l urm.4 Remondi, In Acte I fragmente, I, p. 79; un izvor inedit In Archivele

Vaticanului (cdpii Vladimir Ghica, In Biblioteca Academiei RomAne) dA :100 de case.

5 Negotiationi potius quam ulli alteri labor' student' Bandini, /. c.,p. 201.

&mili fi doc., VI, p. 12, no. 4. Cf. si ibid., p. 13, no. 8.

235

Iurga, din care numai cei dintálu isi zic, cu mândrie, ne-gutitorul"1, ori, dupá, alt zapis, Grecii Neofit si Iani, gine-rele lui Dorin, Levantinul Zani, iar, ca Románi, Rádea,Crkiun, Cernea, fost soltuz, Martin Soltuz, Toma Rosca,selar, Necula Barbosul, Ciornocuj2, si, in sfiirsit, dup5, unal treilea act, din 1603, de la soltuzul Sandul : Ursul, Guiul,Cazacul, Dediul, Taslica s.

Pe vremea lui Vasile Lupu orasul era inca in pliná in-florire : zapise locale inseamná pe Grasul $oltuzul, pe popade la biserica domneascá, pe fostii soltuzi Simion, Cerna,Crástea si Toader Davidescul, pe fostul vames Ifrim, peIonascu Tifárdan, Dunntru Iorgulet, Necula Cuciuc, IlieCárcotl, pe locuitorii Jupul, negustor, Sca,rlet, Hilofie fiu,Vântului, Ursul Vântul, Consta,ntin si Ianachi Goian, Io-nasco Dinga, Gavril si Iane, fiii Necului negustorul, HilipCiudin, pe langá, Grecul Micro!) 4, Ctttva timp innainte erasoltuz un Anton, care-si zice insá voit", ca si sefii muni-cipalitAtii iesene si ai celei hotinene. Lángl el apare insá,ca si läng5, voitul Cristea Dánill, dupa noile norme adral-nistrative, li. omul domnesc, cáruia i se spune : nemestnic,Precup Negrea% allá, datá gásim pe acelasi functionar suptnumele de dregátor". Cápitani, Mari-Witasi se intálneseaici, ca si la Iasi, la Dorohoiu, in acest veac non °: ei eranirisa. administratori ai Tin.utului 1. Si starostele Chigheciu-lui vecin, cu codrul M'u vestit si vitelo ce pásunau in po-lene, stätea adesea in oras 8. Dar cu timpul si aici locul sol-

1 Uricariul, XVI, pp. 198-200; Studil fi doc., V, pp. 69-70, II, 1; VI,p. 19, no. 28.

2 Studii # doc., VI, p. 16, no. 19.3 Hasdeu, Cavente den bdtrdni, I, pp. 131-2.4 Uricariul, XXI, pp. 255-6; Studii $1 doc., XV/, pp. 190-1, no. 3 2 ;

Uricartul, XVII, pp. 90-100. La 1667; Uricariul, XI, pp. 278-9. Cf. ibid.,XXIII, p. 65.

5 Studit fl doc., V, p. 73, no. xi; p. 213, no. 12. Cf. ibid., VI, p. 14,no. 12; p. 16, no. 20.

6 ¡bid,. p. 13, no. 11.I /bid., p. 15, no. 6: Shnion Mare-VAtah de Tinutul 'Asilar'.° !bid., p. 15, no. 16; V, P. 73, XL

236

tuzului fu luat de starostele de negustori, pe care Domnd11 putea puna ispravnic la unele rosturi ale lui, ca fabri-catia de silitra 1.

La Husi (de la Husul; cf. Husovici 2), Domnia tinea unVornic 3, la inceput ureadnic", diregátoriu" numai4, carestatea, cu dabilarii" sal, aceiasi ca si gostinarii de aiureatanga soltuz tg pargari s. Si aici episcopul, creat la sfársitulveacului al XVI-lea numai, isi avea mosia, mult disputata,d poslusnicii si, ca si la Roman, dintre mestesugari : cojo-cari, curelari, olari, butnari caci era loe de vii vestite ,macelari s. Si aici tárgul platia dajdea" lui la Domnie, sise amestecau a aici, intentionat, pentru usurare, sateniivecini supusi Vladicái 7. Ca S3i. la Roman, se ridicará plan-geni in aceastá, privintá e, tot ca si la Roman, tkgovetiifurrt. invinsi : De va mai veni jaloba la Domnia Mea ca-iinvaluiti (pe poslusnici), cu tine, soltuze, imi voiu intreba",serie Vasile Lupu s. Se cera de la. acest tárg a de sigurt3i de la celelalte pe la 1650 o multime de slujbe doranesti:lucru", jold, podvoade, cai de olac, cará de fan, tesla-rie", ghiata" si altele s. Si aceasta nu ajungea : dregato-rul si soltuzul primiau une ori porunca de a face fánu.Domniei Sale acolo la lag", de a secera 1:anea DomnieiSale" pe mosia tárgului , ca niste simpli robotnici,supt porunca aprozilor t3i. comiseilar is. Sa mai adaugim ca,dupa cat se pare, bulle de vin, sacara, mierea, tamála, be-rea pentru hramul bisericii episcopale se aruncau, cu po-

I Ibid., p. 70, no. 2.i Ibid., XIII, p. 130.3 Studli fi doc., VI, no. 15, no. 16; Melhisedec, Cronica Icifului, I,

p. 35 al urm.4 Funciona ai pentru StAnileati, la Prut; Melhisedec, o. c., p. 33.3 (bid., p.31 al urm.

Iba, pp, 33, 38-9, 104, 115, 133.' ¡bid., pp. 34-5, 110.

!bid., p. 35.(bid.. p. 69. Cf. Uricariul, XXIII, pp. 35-6.

1° !bid., p. 71.

237

ruma domneascit, tot asupra targului j. Scutiti de bir erau$i fantanarii fantánii domne$ti, pusa si ea tot Vi sama bie-tului $oltuz2. Vama Husului privia numai transporturile desare si peste ale orásenilor i taranilor din imprejurimi; eaera dup. adetiu", dupti vechea datina deci, pe care amintalnit-o si la Vasluiu, la Barlad, $i care eruta pe orasenide a plati vama cea mica de la marfuri.

Pe la 1670 targovetii, intre cari un Butucea, un Ranjeaeran Romani, spre deosebire de satul unguresc, catolic, dinfata al Cornilor, care $i-a pastrat pana astazi caracterulconfesional, dar nu $i pe acel national maghiar. Pe atuncibiserica latina a unui oras care fusese cândva plin de emi-grati din Ardeal, adusi, ca $i toti Ungurii din Moldova lit-siiriteana, pentru cultura viilor domnesti si boiere$ti, era o

acoperitit cu stuf j altarul se acuse din lut4. Sitotusi inca la 1649 se putea scrie cA locuitorii acestuioras sunt Unguri si Romani, dar cu mult mai mult Unguri682 de toti), si In toate ei sant cei dintaiu, dand o foarte

mid. parte din oras de locuit Romanilor. Totusi a$a mergintre ei dregatoriile, inca, dad, intr'un an, e judele ungur,in anul urmator, un Roman are locul '.Un zapis arata la1650, supt $oltuzul Gavril Zbarcea, intre targoveti si caleunul cu nume catolic : Mihil, Lucaciu, Beneti 6. De faptnu erau mai mult decAt o sutg de case unguresti T.

Avem $i acte de la Fcilciiu, sau slavoneste Falcin (numede om) pe malul Prutului, a carui pecete pare a purta ocruce; alt zapis are un rac. Era si aici o biserica domneascaveche, cu popa domnesc"; administratia, prin $oltuz sau

1 !bid., pp. 102-3.¡bid., pp. 106-7.

3 Ibid., p. 132.Dar si despre biserica lui $tefan-cel-Mare se spune cA era In ruinA

(Baudio!, 1. c., p. 196).5 Ibid., pp. 196-7.6 Studii t doc. V, p. 607. Pecetea are o cruce, alte semne i in-

scriptia : Husa (ibid.).DupA misionarul Remondi ; Acte fi fragmente, 1, pp. 79-81.

238

voit : un Constantin, un Toma Oras, i doisprezece pArgari,e tot aceia ca in Husul vecin. Ca locuitori afliim la 1642numai RomAni : Togoiu, DumbrAvici, Petrea, Dima,etc., afarA de cite un Grec, cum e Comino si acela canija ise zic,e chiar nuraai Grecul 1, iar la inceputul veacului alXVIII-lea gAsim pe un Ionascu Tutovan, Vasile Ticodin,Vasile TigAnas, Gheorghe al Dandi', Bucea cel hilaran, din-tre cari multi vor fi vAzut i infrAngerea lui Petru-cel-Marela StA.nilesti2.

La Tecuciu (e un nume de om; v. Ttibuciu, fiul lui Tecu-ciu" pecetea : stele, ala dati un epure i zizgaguri; tirg,cu 500 de case si 4.000 de oameni), voitul i pârgarii avee.0supt ascultare o populatie romAneascA, cum dovedesc nu-mele : Manta, Chiriac, Clama, IapotA, PAtritscan, Stanciu14,BucA, Gheorghies, Gronzea, Gimas, VArluga, Sugeiu, PAprt-net, Buga, Musnul, Orbul. Actele tecucene nu sint din celemai rare 2. De cele 200 de case ale Ungurilor pomenia pela 1650 doar legenda e.

De si ars de Tatari in 1596, Galatii, ca singur port alMoldovei, se ridicä rApede supt Movilesti. Erau acolo la 1650,pentru 5.000 de case cu 15.000 de oameni, douli biserici depiatrA: SI. Dumitru, a lui Vasile Lupu, i Precista., fundatianegustorului Teodor, refAcutA de alti negustori, Dia si Ser-bul, fiii lui Coman din BrAila (de aceia Miron Costin Ii zicebiserica. Diei7), zidire cu trei turnuri. Aceasta afarl de mA-niistirea SfAntului Nicolae de afarA, unde se adAposti i un

Cf. Studil fi doc., V, p. 73, no. xi; revista Miron Costin,1914 (cf.Drum Drept pe acelasi an, p. 530. V. o Uricariul, VI, p. 257; XVI, p.218 sl urm.

I Este si un cApitan, in lanuar 1711, Alexandru. V. 11 Uiicariul, XVI,p. 318 sl urm.

3 'bid., XXIII, p. 68.4 Studii doc, V, pp. 75-6, no. XVIT.6 V. yl ibid., p. 84, no. 31; VII, pp. 379-80, no. 15.6 Bandinl, 1. c., pp. 404-5. 51 un staroste pe la 1620; Uricariul, XVIII,

p. 299.V. Revista istorial romana, anul I, no. 15.

239

Patriarh mazil de Constantinopol. Mahalagiii mergeau lanu mai pufin de cinsprezec,e biserici de lemn 1. Erau Ar-meni cu biseric5., preoti 13i chiar un Vladicii. Greci, bca,nisi de alte protesii negustoresti, apar sporadic, ca t3i putiniRagusani, cari vin une ori pentru negot, spline si Bene-detto Emmanuele Remondi, misionar, la 1635-6. El socoate sidougsprezece familii de Unguri, i Levantinii nici sutapentru cari se ridicase o bisericuta. La sfarsitul veacului,paralabii de Tinut residau aice 2. De la municipalitatea ga-rtitean5. »'am gasit insa acte. Domnia n'o va ti l'asat s5, seridice. La 1683, targovetii, toti Romani : Cotofan'a, Pusca,Chizarleu, Miircut, Cergut, Podrag, Cojocea, Duminicti, Cofa-riul, dau un act de marturie supt acest singur titlu vag : noitoti targovetii de Galati", iar, clack' pecetea e a orasului, pur-tand doi peStiBarladul are trei, in legatur5, cu inegotul luispecial de pe vremuri, nu se serie imprejur numele ora-sului, ci al Domnului din ajun, c'and se facuse pecetea, An-tonie Ruset Voevod 5. Dar corabii veniau aici, nu numai dinConstantinopol, ci si din porturile tatbiresti ale Crimeii si depe coasta, de Sud a Wärii Negre, de la Trapezunt si Sinope,din Egipt si Barbaria, ca sa inca,rce granele a lemnele da-torite Turcilor, sare pentru Impitratie, salitra pentru cqtileei, dar si miere, cearg,, unt. Peste o mie de cara" din pes-tele de aici tree in Polonia 4, si Vornkul Terii-de-jos isi aveapescarii, prin cari-si eapgta venituri 5.

Din atata lume strginä ce fusese in Moldova, Colnarinl

I La 1571 se dAruia o carte unei biserici din Galati Precista pro-babil de Vornicul Radul i o lega giupineasa Tdmeifoaia Grecoaie ;Hasdeu, Cuvente den batrani, I, pp. 18-9.

1 Studii fi doc., XII, p. 371, 6, no. 1. Cf., pentru toate, ibid., XVI, p.223 §i urm.

3 Studii fi doc., I-II, p. 83, no In. Un Constandin GAI(A)teanul ispravnicde Scaun muntean (1659). Arch. Statului, Radu-Vo&I, XXVI, 7.

4 Povestire §i izvoare, ibid., XVI, pp. 226-7. Cf. Alberti, /. C.

5 tu apropiere era o Slobozie ; Studii fi doc. 1. c., pp. 228-30. Dar nude aceastA Slobozie e vorba, cAnd Pavel de Alep spune cA este un drumcutre Slobozia; ed. Cloran, pp. 255-6.

240

singur se pastreadi Cu vechiu caracter catolic, i anumeunguresc, pana pe la 1650, apoi säsesc, de si cAte un orä.-sean, ajuns, ca Iacob fiul lui Dumineca, din. vremea lui Va-sile Lupu, parciilab al lui Vodä, l'Asa sä fie pus in gropnita"ortodoxä, supt o piaträ Cu inscriptia romäneascg (dar ailui il duceau la catolici, i lespedea Il pomenia in cuvintelatine) ' La 1568-9 inca, supt Läpusneanu cel bátrân, par-alabul era un Romän, Goia, dupá ca.tolicul, ungur, Blaj,tot Romän pare sá fie fost soltuzul Ieremia : biserica Si.Paraschiva era domneasciO. Inca la sfärsitul veacului, pelängä un Giurgea Caprä, ajuns soltuz, pe längä' pivnicerulromän al lui Vodä, Petre Capa., pe lana un Giurgea par-gar-mare (demnita.te care se mai allá la Baia), gäsim numeca Fräncul, Iomcits, Iocus, Iucman, Iosip, Mäties Barcutä,Mäties Darvas, Stefan Tudor, ?Fräncul, Ranos, deosebitimembri ai familiei Wolff i ai familiei Alziner, cari

cu bani pe Iesuitii din Iasi 5; neamul Benkner se stän-sese. De oare ce era in permanentä un dascill in vechile tra-

ei îi puneau isalitura cu litere latine4. Tärgul,care mai stäteau Paharnicul Doamnei i reprezentantii,

atätor boieri i mänästiri, atator negustori chiar, setinea lusa exclusiv de lucrul viilor; la Tonabric, la Biscup, laMändru; pecetea, cu litere latine, neintelese dupä refaceri,riinaänea strugurul

Pentru Tara-Româneascit situatia era mult mai putin fa-vorabilä. Turcii luaserit Braga, in care ostasii prädalnicilui Mihai Viteazul gäsirä o mare avere, ce e dreptu15, dar

3 Inscriptii, 1, pp. 12-3, n-le 29-30. Eral trei biserici catolice : ceamare, a lui Despot, azi In ruine, Malea Domnului, apol a7f: Urban sia Sf. Leonard (Bandini, 1. c., p. 253). Sasil catolici la 1636 aveau 60de case (Remondl, In Acte f1 fragmente, 1, p. 79).

I Studll ;I doc., VII, pp. 370-1, 4.Studil fi doc., Hl, tabla. Cf. memo:ir:1 mieu despre mo§iile ml-

nAstlrii Sf. Me In Analele Academiel Romane pe 1925.Studil fl doc., V, p.69, 1; pp. 72-3, rx; VII, pp. 370-1, 4.

8 Iba., XI. p. 277. Cf. Uricariul, XVI, pp. 33-6.Chilla 1 Cetatea-Albd, p. 210.

241

care nu-si pastra nici pe departe importanta economicape care o avea innainte de aceasta anexare silnica, pe vre-mea lui Radu Paisie, la 1540, incepand a se face si cetate

Mai jos, ei, cari aveau in Dobrogea Macinul i Harsova,vestite cuiburi de hoti, nu crezurac trebuie sa adaugela posesiunile lor de pe malul stang Thrgul-deFloci, careramose in mana Domnilor munteni, cu vechile-i rosturi depescarie, ce se tot ingustau insa. Avem i caste un act mu-nicipal de alce, ca acela din acest ,,varo s Floci", sau orasde }loci", ce-si avea. judetul" (slavon : sudtul"), pargariicei doisprezece j batranii". Acesti judeti sint la inceputulveacului al XVII-lea Romani Radul, Radul Stanislavel, ca

locuitorii : Dobromir, Dragsin, Buda, Stan Mititel, PatruSulinarriul, Fiera, Andonie, s. a.2. Se pare a pradacinneacea mare a Tatarilor la caderea lui Constantin Basarandistruse pentru totdeauna targul (1658)8.

Incolo, la Giurgiu, la Nicopoia.-Mica", la Severin, Turdierau acuma domnii, i in curand balciurile pe care le des-chisesera. ei nu mai fur& cercetate, din causa deselor violente

a lipsei de dreptate. Prin intarirea unor sate marginase,cum era Cornittelul, nu se putea face decat nesfarsit de pu-lin pentru a indrepta relele imense produse principatuhiimuntean prin aceastä asfixie economical. aproape totala.Pe atunci boierul Ienachi deschise in Hartigan Slobozia"sa, cu biserica de la Matei Basarab, care ajunse apoi si unun Virg 4.

Nici targurilor de la munte nu li mergea de loc aceastavreme cand un fenomen de iute decadere a fost observatIn toata 1161dova muntoasa. Rcimnieul-Scirat e pana farziuun targ" farg nicio insemnatate. Acte buzoione abia daca

Studii fi doc., XXIII, p. 46, no. xt.v.Studil ;I doc., V, po. 605-6. Pentru sfAnta mAnAstire FISmAnda

ot varo Find' la Inceputul veaculul al XVIII-lea, Arch.Statulul,Vodd, X, no. 21. Cf. ibid., XXVII, 7.

Paul de Alep, I. c.. p. 229.

Ibid., pp. 254-6.16

242

se intampin5, : orasul era insemnat numai prin resedintaepsicopului, care tinea un Scaun de judecatá asemeneacu c,e1 domnesc; boierimea de Buzáu se mutase tanga \roda.Pe la 1600, N'acula judetul, Draghia Buzhianul si Jipa dinBuzáu apar lana. un numár de izbasi din acest Tinut degr ániceri

Teirgovillea era acum intru mate supt ordinele Vornicu-lui domnesc si ale pâralabului 5. Ca si in orasele moldove-nesti, elementul stráin se asimilase. Locuiau pe la 1590 abiadoutizeci i doug de familii de Sasi i Unguri, pentru carieran prea mari cele dota biserici, Sfántul Francisc al Ba-ratilor i Muta Maria, unde, dupg, lupta de la Finta, Ma-tei Basarab inchise pe prinsii moldoveni 8; bisericile eran,de altf el, lipsite adesea i de preot zádar incercá MihneaTurcitul ori Rada Serban prin acte de privilegii, &t'ad bise-ricii ca scutelnici pe catolicii din Bczdad, in Dâmbovita,salveze aceste rámásite menite Lánga Sasi, trecuti inparte la reform1,-22-30 de familii abia la o mie de caseeran i cava Ragusani e. cat privaste pe locuitorii romttniorasului, ei trgau supt judetul lor-1a1608: Dragul, iar doijudefi bátrâni": Ivan i Fote j cei doisprezece párgari;.,cupetii" ce apar sunt toti Români : un Nica, un Maxin T.Supt Matei Basarab la acest ,,varo s al Domniei Sale" fac ne-got un Tudoran, un Avram, un Ghinea, un Mihu, un Nica siProca, frati, un Dumitru i Parasco, dar si Bulgari c,atolici,ca Ianos Sárbul, ori Greci, cum e Cara-Iane si un Iane

1 Hasdeu, Cuvente den bdtrdni, I, pp. 173-4.2 Studlt fl doc., I-II, P. 228, no. II.

boga, Ce1hItorl, ambasadort l misionan, p. 66.4 Acte fragmente, 1, p. 66; Botero, Relationi universali, ed. din

Venetia, 1596, pp. 94-5; Analele Academlet Romane, XVIII, pp. 31-2.5 Studil fi doc., 1-11, P. 228. Cf. Arch. 1st., 12, p. 46 I urm.6 Pustis, In Hurmuzaki, VIII, p. 403; Botero, f. c., partea a III-a, pp.

94-5.An. Ac. Rom., XXXVI, P. 874, nota 7.

243

Iatro ' Un visitator scrie pe acest timp : In orasul acesta,sunt multi negustori greci bogati, cari fac comert cu de-osebite párti din tara Turcului si din altele. Si Armeniisunt multi si avuti", mergiind la slujba catolicit 2. Domnultrimetea la negutátori" once proces intre ei s. Un zapisaratil. starostii, tot Románi, al breslelor la 1610-6 4. Darrolul Ion era de tot modest in acest timp in. care, cum vomvedea, relatiile cu strainatatea fusesera aproape total rupte.Pecetea Maicei Doranului se punea tot mai rar pe zapise 1.

Din micile centre vecine nu mai rámasese nicio adeva-ratá activitate oraseneasc4. 'Ele se teriiniserá pe inc,etul,de si la Társor Vicea din nou bisericK Antonie-Voda. din Po-pesti; la Gherghita erau acum numai slujitori" terani, os-tasi ereditari. Matei Basarab fácu, intrebuintand ca isprav-nic pe cápitanul Iancul, biserica de piatra din 1641 °. Cim-pina era numai resedinta, unui vames7..

Viata. Câmpulungului muntean, unde pe la 1580 eran 900de case 8, iar peste jumáta.te de veac 2.000 de Români 1111-

. mai, tu doisprezece biserici foarte frumoase" °, o putem aveasupt ochi, prin marele numár de acte ce s'au pástrat la bi-serica latiná de acolo. Judetul si cei doisprezece párgari,gotmanii", dupá cea mai curatá datiná. brasoveang.,maitarziu pentru aceia pe cari si Domnia-i numia Scheaii dala Brasov", cármuiau tot mai mult o obste omogeni,

1 Studil fi doc., I-11, pp. 226-8, notele ; Hasdeu, Arh. istodcd, II, pp.15-6, no. 15. Judetil Tudoran fg Baciul pe la 1629, In lonnescu Cdon,Istoria Bucureffilor, p. 725, nota 2. Cf. Uricariul, XX, p. 130.

2 lorga, Cdidtorli, ambasadori ;1 misionad, p. 67.9 Brafovul fi Romanii, p. 167 si urm.4 Studil ,II doc., 1-11, p. 226, nota 1.5 ibid., p. 227, nota 4.O inscripfli, II, pp. 3-4. A doua biser1cS, din 1705, o face Preda CApi-

tanul, fiul lui Paraschiva Vornicul (ibid,). Am5nunte in lucrarea recentiia profesorului Stefan Teodorescu despre Campina (Campina 1924).

7 Socoteliie Brafovului, in Analele Academiei Romanee, XXI, p. 124-e Botero, I. c., partea a Ill-a, pp. 94-5.9 Iorga, Cdiatori, ambasadori fi misionad, p. 64." Studit O doc., 1-11 pp. 231-2, no. xx. Stoica pargar, In Brafovul FI

Romanii, p. 184, no. J.

244

in care Sasii, Ungurii de odinioarI, Martin, Blaj, Orban,Jicnion, Broz Sasul, Iacob Sasul, Paul (genetiv : Paului)Lucaci, Hantul Sodii, Balin, s. a., amiineau casimpli disidenti confesionali pe 'Ong& RomOni cu numele-caracteristice : Petru al Tuslii, Gheorghe al Fiici, Dumitru.Strechea, Gherghe al lui Scarlat, Stan Focan, Gheorghe Ro-bul, etc. Aducerea la biserica Sf. Iacob a calugarilor bul-gari, a fratilor din Chiprovaci, condusi de arhiepiscopul de-Sofia, crtrora li se recunoscu, in 1655, dreptul asupra lo-cului vechii mAnastiri, Cloaqterul (Kloster), de care era le-gat& amintirea Doamnei lui Negru-Vodrt", nu indrepa ostare de lucruri desperatrt, ci aduse doar la dreapta cre-dint& pe aceia cari se rOtOciserit de la oile catolice la ca-prele luterane: rOmitseseril atunci, din 500 de capete (la1650) 50 de case netrecute la RomOnii de lege 8. Dar Do-softeiu Patriar'hul de Ierusalim i altii izbutirg apoibotez" mai ales multe femei' : d.biiarii spuneau celor-zece familii rImase Inc.h' in credinta lor pe la 1690:teazii-te, plane", fOgaduind o parte mai midi. in sarcinile-fiscale".

Dar judeca.ta cea mare se face, ori la VodA, oriintea ispravnicului pe care el 11 deleagg. in oras *i care,chemand inaintea lui pe jude i orasani", puind de aubOtut clopotul i s'au strâns t3i tineri i bOtrâni", li fixeazOo zi pentru indeplinirea sentintei sale 6. Orasul era privit, inurma mutOrii Domniei din Targoviste, ca al doilea duptiBucuresti"7, dar aceasta n'ajunge mai mult decat balciulde la Santilie, inchinat mgnastirii domnesti, pentru a-i re-face o situatie comercial de mult 13i pentru totdeauna pier-dutO. Catolicii, asa putini cum rOmOseserii, pAstrarti. multi

Studil i doc., 1-II, p. 278, no. x.2 Iorga, CdIdtori, ambasadori 1 misionan, p. 64.

Magazinul istoric, V, p. 61.4 Ibid., pp. 62-3.6 Ibid., p. 63.

V. d. ex. Studil D. 276, no. vn. Prea putin e de 1uatdin cartea lul Aricescu, Istoria Cdmpulungului, 2 vol.

7 Magazinul istoric, V, p. 60.

245

'vreme Cu pietate, in ciuda cererilor fäcute de Romani, pe-.cetea vechii comunitati orasenesti privilegiate a. Dar, la 1735,..judetul orasului Campulungului", Iorga, marturisia cumcá toate hrisoavele, i ceale de intaiu, i aceste de acum,,

peceatea orasului, pan'la seama de vreame fost-auintru buna paza a preotilor barati, precum le-au fost,obiceaiu, lar acum bale acestea ce scrim mai sus suntsi se aflei in mainele noastre, si de catre nimeni preotii ba-rati inváluialá sä nu &N.". In adevar dedesupt e intiparita-vechea i venerabila pecete a arasului, care pastra incapiatra de pe mormantul celui d'intaiu jude: Laurentiu dinCampulung, contele, groful" sau Marktgraf-ul sasesc de4a anul 13002 Decaderea orasului se vede si dupa aceiade la biserica domneasca; facuta de Chiajna, vaduva luiMircea Ciobanul, a de fiul ei Petru, si de la cea din Su-besti, ai aril ctitori sunt orasenii Oprea i Stanciul Boja, la1551-2, nu s'a mai inaltat niciun alt lams de inchinare 'AnaIn epoca Fanariotilor Ramasesera msA, pe temeiul ac-itului de la Radu Negru", care scutia de vama de pane",de vama domneasca", de vama de ce vor vende"-privilegiile fafa de Domnie parcalabii de oras" i altidregatori nu se amestecau in stapanirea, sau mostenireaorasenilor ; proprietatea nimänui nu se va putea vinde pen-tru datorii decat altui orasean, judecata Scaunului campu-lungean sti fie fara, apel. Galeata, slujba domneasca, vamaparcalabilor de oras, vama de pita de la balciu/ sborul

Santilie proorocul" de la once articol vandut: cal, bou,-oaie, paturi (postav prost), peste, li erau iertate. Li se pas-tra monopol vanzarii vinului in oras ; cei din afara, ciao&*rau ingaduiti, isi lasau butea in sama orasului. Pitarii,

I Ibid., p. 62.s Cf. Studil fi doc., I-II, pp. 792-3, no. xl..vn f ibid., i10.8 Iorga, Inscriptii, H, p. 29 i urm. Pentru rAm4iti1e bisericIi SI.lisabeta, Calatori, ambasadori 1 misionad, p. 64.4 Inscrippi, I, p. 129, no. 266.

246

oierii, dijmarii aveau doar dreptul la un plocon de bu-1cate"

Niel aici n'a lipsit lupta cu mitnitstirea, pe care o réfácuMatei Basarab. Egumenul capáta dreptul de a lua de la o-rAseni vama de peste", cinci oa de fiecare car, si, pe

lanaaceasta,limbile de vaca Sambáta de la scaunele de carne".Supt Grigore Ghica insa, pufin mai tarziu, strávechile drep-turi furá intarite 2.

Arge$ul incaltea nu mai era pomenit aproape de loe, de siisi aflau castigul acolo si cativa negustori greci 8. Manastireastapania aici: cand, la inceputul veacului al XVII-lea, ora-senii indraznirá sà, inchidá cu grádinile" lor calea la mo-rile de jos" ale caluarilor, de n'au avut cale s'a meareitu carul la Lacera", Doamna Marghita a lui Simion Moviliiregentá a ferii, orandui pe Stanciul fatahul de au Watgardurile grádinilor s'au fácut cale sä poata merge cu ca-rul svantá mánástire la moará, cum au fost si mai danainte vreme" 4. Pahárnicia" o platiau, la 1627, carciu-mele din oras"; ale bisericii insa, din Tiganie si din satul ve-cin, Flämanzestii, ne. Argesenii o patiau cu egumenul lor,care la 1627 era si episcop"undeva in partibus, ea %Bomascanii si Husenii cu Vládica lor, dacá nu ca si, in. uneleprivinti, Sucevenii cu dichiul Mitropoliei, om cu multe drep-turi t3i. cu trecere mare. La 1649 fu o adeváratä revolutiaa targului impotriva calugárilor, pe cari-i máscariau si liarunca.0 napästi, c'a li unblá cu f Amiile, de fac raánästireasi citlugárii de ras si de mascará". Ca si in casuri analoagadin orasele episcopale moldovene, Domnul dadu dreptatefusa; cálugárilor impotriva orasanilor $i preufilor $i diaco-,

I Magazinul istoric, V, p. 331 si urm. CuvAntul de sbor ( sobor)pentru Miau, la p. 351. El se Intrebuinteaa ind In regiunea Prabovek(sborul" de la Floresti).

4 !bid., pp. 353-6, 356-9.s Pavel de Alep, c. L, p. 141.4 Hasdeu, Cnvente den batrani, I, pp. 226-7.4 Archiva istoria, 11, p. 105, no. 145.

247

reilor", ca.ri se vede cá, aveau s plitimeasa de aceleasijigniri, i, findcA Domn era Matei Basarab, el li fAcu tu-turora una din acele strasnice mustrAri pe ca,re obisnuiasl le dicteze sinceritatea mAniei sale : Nicio rAutate ni-meanile de la ei n'au vAzut, ce-si pAzesc lucrul i beserica,cum se cade, iarl acum ei nu se pot rApoosa de voi. Dereptaceaia etA cä va scriu Domnie Mea, de vreamea ce yeti ve-dea aceastii carte a Domniei Mele, iarA voi sä cäutati deacum inainte foarte sä vä feriti de mAnAstire DumnieiMeale de alugAri, mai mult sä nu inteleg Domnia Mea camai unblati f Adiad amestecAturi i cuvinte far'a' lucru, cA

bine sa stiti ea voiu trimite Dumnia Mea de vä vor punePo toti pre marginea orasului ca pro niste oameni ce um-blati cu minciunl, j nimica de fatA n'ati vAzut, ce facetimAntistirea Dumniei Mele de mAscarl. Ce forte sA vil fe-riti i in pace sä-i làsafi, sä nu mai scorniti cuvinte caaceste Acte argesen% cu pecetea veche a vulturului, seintAlnesc insA i in a doua jumAtate a veacului al XVII-lea.

La Pitefli, Cu 200 de case pe la 1650 8, zece biserici4,se pAstra tArgul, cu jupánii" säi, dintre cari gAsim la 1632pe Stamatie negustorul, adus de afaceri la Bucuresti 5, undecumplirá, un loc, in TArgul-de-sus,Ile la Gherghe Trufasul,fratele právAlii 2, de cinci stänjAni in latu 5 cupimnitä iar de cinci stánjini in lat i in lungu cát vamearge, dereptu bani gata ughi 100", pe Nicula fiul lui A-postol, la 1679, pe Stroe, Gavril, Arsenie, probabil si ei ne-gustori DespTe Necula stim printr'un act ceva mai noucá, el mergea prin sate arvunind miere i, cAnd datorniculnu i-o putea da la termin i nici intoarce banii, el se mul-

Dupl Paul de Alep erau noul biserIci: patru ale Sf. Nicolae, unaa intrAril In bisericfi, alta a Sf. Petra, a §aptea a Sf. Apostoll, a optaa Uspenlel, a noua a Sf. Gheorghe; 1. c., p. 141.

2 Arch. istorlcd, 11, pp. 106-7.3 lorga, Cölàfori, ambasadori fi misionar!, p. 63.4 Paul de Alep, 1. c., p. 140.5 Ionnescu-Glon, Istoria Bucureftilor, p. 727.

Arch. istoricd, 11, p. 61, o. 65.

248

tämia EA cu cai, iepe, luind cArlani in loe de dobAndii"1.Un negustor din Pitesti, Avram, cumpära mosii in 1671',Sí aici autoritatea municipalä o avea judetul, inpreunA cupreotii si cu orosanii, cara dint oameni bAtrani acolea" a.

Slatina, unde se refugiase Teodose-Vodä, in 1521 ° si cara&t'ilusa terii in veacul al XVI-lea pe Vinti15.-Vodä, fiul unuiBraga (pentru ca.re i s'a zis si Braga Voevod", din careo versiune mai nouä. a cronicei muntene face chiar un ju-det de la Slatinä."5), apare ca oras si la inceputul veaculuial XVII-lea., incunjurat de o braniste domneascI" veche dedouä." sute de ani °. La 1640 se numärau o sutá. de case nu-mai: era tárg de Duminecit, la ca.re se venia de departe'.In a doua jumäta,te a veacului gásim pe mai multi judetisi piirgari, precum si o samä. de oräseni: DrAgusin, Dobrun,nume vechi, si alti Románi, ea Bucilca, Rustea, etc. ; citeLnul isi zice cupet" Domnia tinca si aici un pAreillab s.h fruntea preotilor era protopopul".

De fapt intre regiunea de munte, total decAzutA, a 'intrevalea Dunärii, aflätoare intreagg. in stApánire turceaseA, unsingur oras de dincoace de Olt se putuse ridica.: BucureA.Trei acte din 1572-$, ale judetilor Nicula a Stan si celor

' Ibid., no. 67.2 Poboran, Istoria °rapta! Slatina, ed. a 2-a, Slatina, 1909, pp. 57-8.

Ibid., pp. 60-1, no. 64. S'ar putea ca si zapisul lui Neacsul Can-taragiul din 1683, cuprins 1ntre actele mAnistiril argesene Vierosul, afie de la Pitesti; ibid., I, p. 62, no. 65. Atunci Pitesteni, din acestl ani,1679-83, sunt si: Duminecl fiul luí Gheorghe si al Slamnel, Manole siDumitru cupetil; act din 1679, ibid., p. 61, no. 65. Tot asa si Stan,cupetul din 1687 (nle. urmAtoare).

4 Bogdan, Documente g regeste, p. 61.5 Constantin CApitanul, ed. lorga, p. 53.

Poboran, 1. c., pp. 50-7.7 Iorga, allatori, ambasadori fl misionar', p. 62.5 Poboran, 1. c., p. 58.9 Ibid.1 !bid., p. 73.

249

ilougsprezece pgrgari ai lorcele mai vechi ce se cunosc-pomenesc o sumg de negustori allturi de Pgharnicul Preda,care cumpgrg o prgvglie: Radul fiul bgtranului Stan",Fiera Mirgänariul (Mgrgenariul ?), Ivan Danciul, Minda,Manea Bgtog, Crator, Gherghina, Grozav, Savul, Badina,Stoian Pgpusg, Miroslav, Caloian, Balbachi, Stan Cocio-rocca, Cuciuc Grecul, arcariu, Gheorghe Grecul, etc.1. Ca-loian. urmeazg, la 1580, lui Stan, si lângii. dgnsul mai aparsi alti orgseni : Jitco, Oprea, Debe! 2. Pecetea e, de atunci,incg a Maicii Domnului.

Aici la 1583 tglmgcirea scrisorilor de drum ale cglgtoruluitrances Bongarsun vestit invgtatse fgcuse, inaintea luiMihnea-Vodg, de catre Franciscani si negustori din Ragusa,dintr'o spetg pe care o cunoastem s. Bucurestii eran plini,inainte de lovitura lui Mihai Viteazul, de acei creditori dom-nesti, Ieniceridupg un izvor, care exagereazg de sigur,pang la 2.000; si la Iasi erau, dar putini, negustori musul-mani si evrei, ca.ri perirg supt ruinele ca.selor, dgrâmate detunuri, ale Vistierului Dan, care era cea mai de fruntecasg din Bucuresti4. Peste cgteva luni, ocupatia rgsbung-toare a Vizirului Sinan, care-si filcu palanc'ä" pe dealul,de la Radu-Vodg, contribui, de sigur, mult sä dea inapoi,orasul : Ungurii lui Mihai, plecând, arseserg. bisericile G, scg-pgnd numai doug din ele si Curtea 6 Dupg tgrzia resta.bi-'Ere a ordinii, Bucurestii datorirg mult luxosului Radu Mih-mea, care, prefacand biseric,a, profanatg de Vizir, a buni-cului sgu Alexandru Mircea pe locul trecgtoarei stgpanirimilitare a Turcilor, ii dgdu pentru totdea.una numele sgu.

Un cglgtor supt Leon-Vodg pe la 1630, 11 ggsi vast sitnare" (vastum et ingens) ; toate stradele si piefele erau

' Ion oescu-Gion, Istoria Bucureftilor, pp. 718-20; Arch. Statului, Con-dica Bucovatului, 197.

1 Ibid., pp. 724-5.3 Hurmuzaki, XI, p. 191. Cf. si mal sus.4 Walter, in Papiu, I, p. 13; Sincai, II, p. 395,5 Hurmuzaki, SupL II l', p. 360 si urm.4 Ibid., III 1, p. 487.

250

pline'', spune el, de marfuri scumpe, pe care Italieni 1,Greci, Romani, Turd" era si o ulita a Turcilor la 1625 2

si Armeni le scasesera in vanzare. Erau atatia oameni,incat ai fi crezut ca toata Romanimea s'a gramadit acolo."Negustorii turci nu erau asa de multi, 5i dregatorii turci depe langa Domn, pentru talmacirea de scrisori si judeditilemixta (Divan-Emini si altii), se puteau numara pe degete.Dar numarul catolicilor, cari n'aveau decat o biserica de zidcu doua pravalii (Santissima del Carmine) . fAcuta dinbanii negustorului Locadello4 aceia care se incerca pe,vremea lui Duca-Voda si Serban Cantacuzino fu oprita prinnecontenita rascumparare a materialului de catre Domnie

era crescut pe atunci, supt Leon-Voda, si de cei 200 desoldati dalmatini ai Voevodului. Cretani lipsiau cu totul,afarä de predicatorul Curtii, Grec ortodox, Benedict, care.invatase septe ani la Wittenberg 5i stia, pe lana limbile :greaca, italiana, latina, turca, si pe cea germana 2.

N'avem acte municipale din acest timp decat pe aceladin 1619, judet fiind Dumitru, urmas al lui Coman, iazphrgari Dumitru Tarnacopul, Nica Jupoitul, Stoica. Butarul,Bratur. Avem altele, din 1628 si 1631, supt judetii Vlad,Dumitru al Bahnei, Gheorghe, ca.re aduc inainte negustoriea un Cristea, un Dima Cantaragiul, un Necula Bacalul, un,Constantin Meitclsariul, un Leca Beirlyierul, un Stan Ra-chieriul, Mirä a mai pomeni o sama de mesteri, barbieri,cizmari, etc. Negustori, ea Stan din 1612, Ghionea din

I Un aegustor frances Joseph ajutA la DunAre pe prelatul BandintCu carA pánA la TArgovige (1. c. p. 180).

2 lonnescu-Gion,Istoria Bucureglor, p. 345. ,Podul Armenllor"; ¡bid,p. 381.

' Iorga, Caldtori, ambasadori fi misionad, p. 67.4 lonnescu-Gion, 1. c.. p. 229; f ArA arAtarea lzvorulul (de sigur Fer-

mendzIn, Acta Bulgariae ecciesiastica, Agram 1887).2 Magazinul istoric, V, pp. 65-6.4 Si la Inceputul Archivului lui Cipariu. Un negustor Gheorghe Criticb

(1627), Arch. Statulul, Radu-Vocid, XXIII, 5.' Ionnescu-Ginn, 1. c., p. 725.

251

16241, Ghinea din 1640. se intamping sporadic pria acteIede atunci.°.

La inceputul Doraniei lui oräsenii au unproces, ca preotii in frunte ea a la Arges cei deacolo cu egumenul de la Radu-Vodä, care tindeamntindä stäpänirea asupra intregii pärti mai vechi a ora-sului, de peste Dämbovita, i chiar asupra bag, ce se tineade biserica domneascä", a Curtii, cläditä de Chiajna side fiii säi Bisericile acestea a lui Ghiorma Banul, a Sf.Gheorghe Vechiu, ca i boierii cei mari, isi aveau prävä-liile, ce glizduiau tot asa vilzurm a era la Iai penegustori4.

Oficial, Matei Basarab socotia c Alexandru Coconul(1623-7) a mutat definitiv Scaunul la Bucuresti 5. La 1640orasul cäpätase in adevär o intindere a o insemnätatecare-1 fäceau, nu numai centrul vietii politice, dar a alcelei economice, a principatului. In 12.000 de case cuprin-dea peste o sutti. de mii de suflete" 6. De si Domnul ave,a,In Bucuresta cei noi un. mare palat, ale arid grädini se in-tindeau de cealaltä parte a Dambovitei Matei-Voda, sidin motive de sangtate a din motive politice, gäsi a e maibine sä se intoarcil, la Targoviste, unde Mitropolitul aveao Curte de eillugäri i dieci, care plirea asemenea ca aprincipilor italieni" a. Bucurestii rama sera totusi .,oras denegot i cel mai mare 'din toate ale acestui principat a .

Domnia aräta c vrea sä se. intoarcii la Bucuresti prinzidirea Mitropoliei actuale de catre Constantin Basarab, ur-

Ibid., p. 447.V. I Poboran, I. c., pp. 133-4.

3 lonnescu-Gion, I. c., pp. 133-9.4 Ibid., p. 41.5 Buletinul Condstunit Monumentelor istorice, 111, p. 91.

Fermendzin, 1. c., passim. Cele 6.000 de case din Paul de Alep tre-buie sA fie deci rAu socotite.

lorga, Calatori, ambandort i misionad, p. 67. Cf. DrAghiceanu,amintirea Id Constantin Braacoveanu, Bucuresti, 1915.

8 lorga, Cälätort, ambasadori fi misionad, p. 66.9 Ibid., p 68.

252

masul lui Matei, care Mitropolie era insä. la inceput numainanästirea, afara din oras, a Sfintilar Impärati j. Un sir detulburiiri, räscoale, schimbitri de Domni, niivä.liri de Turci4i de Tatari intervenirá pentru a impiedeca o consolidare anoii sari de lucruri. De fapt, numai pe vremea Duciti-Vodiorasul isi aflä, o liniste deplinii, un cillätor 11 arga. la1678 ea foarte intins si bogat" 2 , iar sapanirea indelun.-gatä, si sigurg a lui Serban Cantacuzino inseamnä. pentruBucuresti o epoca de mare prosperitate. Biserica de piatet,In locul alteia de lemn a Doamnei Maria, facä de ne-gustor bulgar din Nicopole, ajuns bogat boier al Terii-Ro-mtinesti, Ghenciu Rustea, hanul cel mare al lui Serban-It od5.2, strada, podul" aceluiasi ii vesnicesc numele a inleaturä cu aceastä. Capital. a sa. Deocamdaa Ina, afar&de bisericile pomenite si de splendidul Sitrindar al lui Matei,era doar Sf. Eeaterina duat cea de la Muntele Sinai,a lui Pang, Vistierul, ac,e1 care ucise la 1603 in lupta de laBrasov pe Moise Székely, principele Ardealului, Sf. Saya alIerosolimitilor, Mihai-Vodäpreacua de marele vitea.z,Batistea, a Cretanului Vevelli (Baptist, sau Constantin dupli,,boteza.re"), Sf. loan-cel-Mare, zidia de un Andrei Vistieruldin al XVI-lea veac, Sf. Dumitru unde se fäceau jur5.-mintele , refacutit de Badea BaUceanu, tatal lui Constan-tin, generalul imperial si pretendentul la tron4, Sf. Nicolae-din-Prund, ctitorie a unui caluglir din zilele lui Serba,n. Maigiisim : zidirea Cretulestilor sau a Sapunarilor, Sfttnta Vi-mere (1645) ; una din fundatiile mai Tecente, Sf. Nicolae dinSelari, fusese duraa, nu numai de Serban Cantacuzino, fiindincä in boierie, dar si de starostele de negustori" Iorgu side un tovails de ocupatie, Apostol Lazsár 6

Acesta e si timpul cand incep a se aseza unii mari ne-gustori stritini, precum a fost Epirotul Dona Pepano, In_

1 lonnescu-Gion, I. c., p. 145; Paul de Alep, I. c., p.207.' lorga, Cdlatori, ambasadori fi misionad, p. 19, nota 1.a Ionnescu-Gion, Istoria Bucureplor, p. 482 sl urna.4 Ibid., p. 185.6 Ibid., p. 205.

253

legaturi directe cu Venetia, de aceia fu i ispravnic" alreparatiilor de la Arges ctitorul manastioarei de la Mo-stiste din Irärculesti, fleuta la 1661 de carpin" i apolstatatoare de zid", la 1675, om cu avere intinsa, cu-prinzand i mai multe mosii ; Constantin Stolnicul Canta-cuzino, invatatul boier care i-a tradus diata. in limba Ro-mánilor din marea prietenie i iubire"1, avea aceiasi prie-tenie i pentru nepotul lui Dona, Pano sau Pang, vataful,.care urma afacerile batranului1: fetele lui Pang, se maxi-tara apoi in familii boieresti8.

Sirul judetilor urmeaza, constatandu-li-se aceleasi atri-butii : intre altele, de a face cercetari la fata locului inconflictele de proprietate, impietrind" i stânjanind"Serban in 1655, Gherghina in 1666, Dragotii. in 1668-9 4,Toma in 1675-7, pang. la Serban din 1698 care poate sa fiesi cel din urma, caci, cum se va vedea, de la sfársitul vea-cului innainte, toata ordinea in orase se schimba, la Mun-teni ca si la Moldoveni, dupa. alte principii i alte exemple..Deocamdata constatara un fapt : ca, inteo vreme cand mafapar judetii, se intalnesc i statosti de negutatori", caliagi-Vasile, care, mort in 1699-700, e ingropat la ColteaAcesti judeti pecetluiese cu chipul, dese ori schimbat, a/Bunei-Vestiri7. Inca de pe la 1660 o lume nouä se invarteIn jurul lor : ca proprietari de case, alaturi eu manastirile,cu boierli, cu negustorii de tara, apare cate un Sarb

1 Opereie lui Constantin Cantacuzino, ed. Iorga, Bucure§ti 1901, p. aurm.; cf. studiul mieu Din legaturile noastre Cu Venetia, In Analele

Academiei RomAne pe 1915.2 Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. xxxvu-vm. Cf. §1 Fundatiiie

Domnilor roman' In Epir, In Analele Academid Roma.ne6 pe 1914, pp..885-6.

3 lonnescu-Gion. 1. e., p. 449. Una lug pe CArstea Vistierul; ibid., pp.419-50.

La.ngA clAnsul figureazA §1 Gherghina care au fost juder; Studitfl doc., V, pp. 70-1, iv.

5 lonnescu-Gion, Istoria Bucureftilor, pp. 731-2.lorga, Inscriptii, I, p. 274, no. 646.lonnescu-Gion, 1. e., passim.

254

Gules. Sirbul, fratele lui Dumitru Cämiirasul, cara au fostnepotii pitrintelui Ignatie Vlädica" , ori cate un Turc :Salam Ceaus, Aslan Ceaus, cäruia-i face o danie de asezareMatei Basarab el insusi, ate un viitaf de Tarigrädeni" (cA-litrasi de Tarigrad, probabil), ca Dumitra Ghidemoc.

In acest timp, Oltenia duce o viatil deosebitä, mult maistirlacioasä decát a prirtilor de dincoace de Olt, coltul deArdeal cäruia-i corespunde fiind cu totul cufundatä in in-tunerec, Sibiiul insusi abia-si mai tina socoteli sumare,aproape färä interes comercial sau politic , iar laturea deDunäre olteanä, cu Vidin cu tot, neavând pe departe in-semn.atatea aceleia in care se cuprind.eau centre vii incursul acestui veac, ca Rusciucul si Silistra.

Oras vechiu era aici numai litimnicul, care avea incrt pela 1550 strAini de cei vechi, precum e Sandor negustorul,care face comert ca Brasovul 1. Pe atunci Mircea Ciobanul,care, el insusi sau prin ai säi, din marea lui avere, a maifäcut biserici si la Bucuresti, la ampulung, inalta läcasulliunei-Vestiri t3i al Sfântului Nicolae, care a tinut panä lafocul pus de Turci intr'unul din räzboaiele cu Imperialii, lainceputul veacului al XVIII-lea 2. Indatg, inainte sau dupitaceasta, Pätrascu-Vodii-cel-Bun, care a ziicut asupra mortiiaici in Riimnic, zidia biserica Sfintei Paraschiva 8. Apoi numai aflä'm nicio ctitorie pAna la 1681, când MitropolitulTeodosie face din nou biserica SI. Gheorghe, arsä apoisi ea de Turci , precum rivalul säu Varlaam inältase, la1680, pe ac,eia de la Cetätuie, de-asupra orasului4.

Rilmnicul-Valcii avea o midi populatie catolick dar eanu mai juca niciun rol. Ingrijirea bisericeasca lipsindu-i cutotul, ea si emigrâ, de altfel5. Comertul local cu Sibiiul

1 Hunnuzaki, II", p. 683.1 larga, Inscriptil, II, p. 306, no. 879.1 Ibid., pp. 309-10.' Ibid., p. 316, no. 894; I, p. 177, n-le 365-6.6 lorga, Catatori, ambasadori §i misionad, p, 65.

255

nu se ridica, de sigur, mai sus clec& cumpà'rùturi de par-valia, de máruntisuri.

In V el Ocna vecinli pomenitá a supt Mihai Viteazulcu tárgul san de vite", gásim doar la inceputul veaculuial XVIII-lea cupeti" cu mosii, ca Udriste, si o magistraturgorilseneascit Radu era judet, Dima a Dobrotá, fosti judetile 1713, si lángit el aflam pe Fátru Gemoiu, pe Dima Lun-gul, pe Constantin Dobrotä, ea jurati" ; era o bisericá, dom-neasca, si actul de la 1713 II scrie Constanda dascálul deaicea, de la Vel Ocná."1.

Se simtise nevoia altui centru pentru regiunile Jiiului-de-sus, in care era a boierimea bogatá, crescand mai alesporc pentru vánzarea peste granitä. rárgul-Jiiului se in-tálneste intáiu la 1591, avand in fruntea sa pe Dumitrulpárcálabul din Tárgul-Jiiului" 2. Dar stim din alte izvoarecit Mircea Ciobanul cumpiirase mosia unui anume Buzea siintemeiase aci un pazar", un .,tárg" de munte : Buzestii,urmasi lui Buzea, nu se atinserá, la recápátarea proprie-tátii lor, de situatia din care veniau ei acum sá, tragit folos.Am presupus aiurea 8 o ráscumpárare din partea locuito-rilor pentru a explica de ce in veacul al XVII-lea acest locse bucura de toate drepturile oraselor.

Craiova, leagánul Craiovestilor, era la inceput un simplusat de bastiná, csáruia fratii, asa 'de darnici pentru celesfinte, a fácuserá cinstea unei biserici de zid, care s'a pre-fácut apoi in biserica domneascá a lui Matei Basarab, ur-tnasul ctitorului, Cu hramul Sfântului Dumitru 4. Nici vorbg,de vre-o organisare oráseneascá, ca judet, si pirgari, peacest pámánt neliber. La 12 August 1580 insä i se spune

t Uricariul, VII, pp. 14-6.* Hasdeu, Cuvente den 6~1, I, pp. 57-9.1 Gesch. des runuinischen Volkes, I, pp. 171-2. trad. románeasck 1,

pp. 229-30. Cf. $tefulescu, lstoria Targu-Jiiului.4 Dupl Pessiacov, In Bulletin de l'Institut pour l'étude dc l'Europe

sad-orientale, I, pp. 108-1.

256

numai loc" (rneasto") Pe la 1650 orasul, de la cazan'avem inca niciun act municipal, e pomenit mai pe larg-inteo descriere de misionar : Aici se face targ in toata Vi-nerea, unde aleara fel de fel de oameni din satele i pa-manturile vecine, i negustori de tot neamul, ca sá cumperedebitoace i sil le ducd la Constantinopol. Aici sunt cam la200 de case de Romani, cu biserica lor de capetenie, &LIRAmitret, foarte frumoasa, cu cinci cupole i clopotele lor ;inteun turn sunt doua clopote mari. Se mai al a si maimulte biserici de lemn" 2. Se mai pomeniau in apropiere,dota manastiri. una a Grecilor, alta a Sarbilor", e vorbade Bucoviit si de Jitianu. Dar alta biserick din acelea pe,care le-au ridicat negustorii, nu se intampinä. pana in vea-cul al XVIII-lea.

Sa nu uitam Caradilul, sat pe care-1 fácu oras, ca si,dincolo de Olt, Plote$tii, cu bisericä, de la Matei Basarablaga'rul lui Mihai Viteazul, ale carui curti ruinate se matrecunosteau inca' pe la 1560, lang'ä, frumosul castel ziditde Matei Voevod putin inainte de a muri, cu vie, si bise-l'id. de piaträ."4. 150 de case de Romani, durate din lemn,incunjurau o singurä, biserick probabil a Sfantului Gheor-ghe; care, spune inscriptia din veacul trecut, a fast ince-puta de Barbu sin Preda", deci Banul dintre Craiovesti,ctitorul Tismanei 5. Aici", adauge acelasi izvor c,are a fostcitat mai sus pentru Craiova, se face targ in fiecareMiercuri, i vin feluriti negustori, catolici, shisnaaticiTurci, pentru tot felul de mkrfuri, dar mai ales dobitoace6".

Liub. Stoianovicl, Siari srpschi sapisi i natpisi, Beigrad, 1902, I,p. 229.

2 larga, Cdldtori, ambasadori i misionad, pp. 61-62. Cf. Bacsici,Fermendzin, /. c., p. 98.

Ilea din Ploiesti e pomenit la 1612; GhibAnescu, Surete ci izvoade,..V, p. 138.

Paul de Alep, I. c., p. 201.Inscriptii, II, pp. 59-60, no. 159.Calc1tori, ambasadori misionad, p 63.

257

Intr'ac,estea se incheie rostul orkenesc al Olteniei. Baia-de-Ara/Ina, in munte, fundatie a lui Matei Basarab, supttare, de un Slrb, se asise mineralu11, trgia Cu totul iso-latA, iar Cerneful era la 1600 un sinaplu sat 2, de si la 1650Paul de Alep ii zice pazar, gag 8.

2 Pavel de Alep, 1. c., p. 182 si urm. Se producea de la 200 la 600.000de ocale pe an (ibld.).

2 Hasdeu, Omnie den. batrard, 1, p. 89: Stolnicul SArbul din Cerner.'L. c., p. 182.

17

CAPITOLUL III.

Legituri cu strainitatea In veacul al XVII-lea.

Dupl relativa restabilire a linistii in Tara-Romiineascl.In urma luptelor lui Mihai Viteazul productia principatuluiink fireste, un foarte mare avitnt. Strassburgh, calgtorulsuedes care a vazut-o supt Leon-Vodk spune ea Domnulstránge pe an la 300.000 de galbeni numai de la dijmele

pestilor, särii, cerii era si o cearä neagriimineralX" lâng5. Tarsor, din care se fiiceau lumângrimierii, cirezilor de vite i turmelor de ei, afará de birul cese obisnuieste a se da in bani gata si de darile ce suntdin riinduialli 2". Tara e foarte bine locuitg", spune, douli-zeci de ani dupg. aceasta, Pavel de Alep, fiecare popas emare ca un sat si inzestrat cu inlesnirile pentru alatori :Moldova e cu totul ante' s." Se putean face t3i. de particula.ri,tiumai din negot, averi ca aceia a boieruluit de la BrAnco-veni,vestitul Vornic Preda ori fiul, Papa, tatitl lui Con-stantin Brâncoveanu, visita.t, putin duprt 1650, delPatriarhulMacarie de Antiohia,avere pe care diaconul ceintovArAsiape neobisnuitul dilator ni-o descrie astfel : Acest boier efoarte bogat, fárá plireche, in tara aceasta ori isi in alta.

Botero, 1. c., partea a 11/-a, pp. 95-6: ,Vicina a Trescorto sorgeuna sorte di bitume negro, che sente di cera, del quale fanno ottimecandeleg.

L. c.Traducerea citat5, p. 78. Dar pe la 1620 Minio scria: ,la Moldavia

più ricca6; Hunnuzaki, IV, p. 598.Evreu botezae n'are sens, de oare ce se spune cl neamul slu a

zidit Bistrifa Evident c5 tntre pasagiul care vorbe0e de botezul aidal Evreului 1 lntre acesifilalt lipseate cera.

259

Se zice &A are pe mo§iile lui 12.000 de iepe si In fiecare.din cele 200 de sate cari-i apartin se aflA cae o hergheliede c,ai. Are 30.000 de oi, dintre care se spune a au murit-5.000 In anul acesta de board, iar 11.000 i s'au furat deaiste hoti, in vremea tulburArilor ce au avut loe la inceputul Domniei lui Constantin Voevod. Mai are 4.000 de boi,1.000 de bivoli, 4.000 de porci si 300 de stupi: fiecare stup

45, mai mult de o majá de cearA r3i aproape o sutA de vedrede miere ; fiecare vadrA se plateste un leu si e cumpáratitsi exportatä de negustori In Turcia. In fieca.re an, acestboier trimete cAte o mie de boi la Stambul, cu oamenii s'Aea sa-i vântlA. acolo pentru 10.000 de lei. El are 1.500 derobi tigani, si se zice di nimeni nu mai stäpáneste atâtiaafa.rA de mäntistirea Cozia, care are 1.000. Am auzit di ieade fiecare salas, la Sf. Gheorghe, 6 aspri, si la SI. Dumitru,inca* si mai multi, ca bir, si cl aceutit suma se urcA la20.000 de aspri... Venitul su anual, limpezit de once chel-tuialii, se zice cA, este de 20.000 de galbeni (nu dinari,.aspri)1."

Acest negot se fAcea din ce in ce mai mult cu Turcia.CA.nd, la 1658. Turcii plecarA de la noi, dupa executia hn-potri-a rebelilor, ei luarA de pe DunAre toate coritliiIr-ce s'al) gAsit pe rAu, de la gurile lui piinA la Belgrad, maiales in porturile cele mici ale Moldovei si Terii-RomAnesti,-aducind cereale din Constantinopol, aproape patru sute lainumIr1". Din nenorocire n'avern documente privitoare la-aceastA. lature de cApetenie t3i din ce In ce mai Insemnatit-a comertului romAnesc in genere, dar mai ales a comer-tului muntean, 13i. e putinA sperantá, a astfel de lAmuriri-scrise s'ar putea gg.si vre-odatA altfel decAt prin sporadiceporunci ale Turcilor. Avem dovezi cá. se trimetea la Cons-

1 L. c.. pp. 197-200. Se vorbeate pe larg de dreptul slu de a supra-wveghla mAnAstirile famillet, puind fi egumenii (p. 198).

I !bid., p. 26.

260

tantinopol pe la sfärsitul veacului al XVI-lea pänä sEbranzas de la noi

Incercari de a se face legaturi mai depärta.te, cu Venetia,de pildä, unde am vilzut c5, pätrunsese de mult, dar maiales indirect, carnea de vita, mierea i ceara de la noi side unde Dona Pepano aducea härtie orientala, brocard, alte-stofe scumpe de catifea tg atlaz, poate oglinzi, se fticura.Si anume prin Greci de acema, al caror rol, care se de-semneaza mai ales la sfärsitul veacului, va fi cerceta.t inceia ce priveste intreaga noasträ viatä, comercialti, aratiinctsi legaturile lar ardelene, in ultimul capitol. Deocamdatäputem aminti cá. la 1696 Petru Pana, fiul deci al celui de-aldoilea Pepano, care urmi negotul pärintelui san, trimeteade la Focsani, de la Bucuresti, asociatului säu Pano Glyky,din familia tipografilor i editorilor venetieni, cearä,cite 10 colete, cuprinzänd 630 de oca/e2, in schimb pen-tru postav de deosebite colori, pentru lucruri scumpe,argintarii i alte produise industriale. Polo Minio, satu/domnitei Maria, vii.duva a lui Zotu Tigarit, care visi-tase pentru afaceri, supt Gaspar Gratiani, Moldova, era de-pärere cá s'ar putea aduce din amândouti principatele cai,dar nu pentru calärimea venetian& si dalmating ci im-preunä. cu alaretii lor, ductindu-i, cale de cincisprezece-zile, prin Vidin *i Bosnia la Spalato

Rämänea deci comertul ardelean.

Studii I doc., XIX, p. 53.Kerl... koleto 10, okadeq 630; Venetia, Archivio di Stato, Document'

Greci, Analele Academiei Romane pe 1915, memoriul nostru citat.3 Scrisorile din 26 Mart, 19 si 29 Iulie 1696; ibid. E vorba incA si de

alte articole: parpuro, tampini.Din care f5cea parte acel ,Matheus Dragiclue care ducea 12 cat

turd din Venetia In Piemont ducelui de Savoia si pe care Senatulvenetian II scutia de vaml la 14 April 1590 (aceleasi Archive, SenatoTerra, 60, fol. 18 V°).

5 Hurmuzaki, IV 3, pp. 376-7, no. ccccvnt; IV', p. 599. S'ar puteag5si acea amia copiosa scrittura` din lulie 1617, la care el se refer5 ?.Cf. r5spunsu1 bailului, din 30 Septembre at acestui an, negativ pentru.propunere, Ibid., IV 2, pp. 368-9, no. CCCXLXVII (sic).

261

El fusese intrerupt prin sirul de tulburgri pe care-1 pro-wocii rgscoala lui Sigismund Báthory impotriva stgpániriirturcesti si amestecul Austriecilor in provincie. Mud insgmána energa a luí Gabriel Bethlen, dar mai ales dibacea

. i sigura mánit a lui Gheorghe Rák6czy I-iu, dgdurg terhvecine o indreptare statornicg, relatiile furg reluate. S'arinsela cineva insä dad): ar crede cii ele puteau sg insemnemg'car pe departe ceia ce insemnaserg in trecut. Acuma,(And principii maghiari ai provinciei erau in perpetug dus-mgnie si in luptä, deasä, cu Germania Impgratului dinViena, Ardealul nu mai era depositul, totdeauna plin, demgrfuri ale Europei centrale, care, mai curánd, din Dan-zig, Dansca" noasträ, isi aflau un drum in Polonia si ve-niau de acolo In Moldova Schimbul de mäxfuri se face doar

..ca intre Tinuturi megiesite, dintre care unul se tineafnumai cu lucrul cárapului si cresterea vitelor, lar celalt inrrAndul intäiu cu munc,a, de odaie a mesterilor sill, cari tese... i tund" postavuri, lucreazg metalele, impletesc funii sause indeletnicesc cu alese opere de artg, dupg modelele carede mult pgtrunseserg din Apus sau dupit acelea, de un gustparticular, care se trimeteau de la noi, potrivit cu traditlile

.artei bizantine.Aceste relatii existan mai des intre Ardealul noilor prin-

-cipi puternici si Tara-Romlneascg, aceasta neavând, caMoldova, prin Polonia, o altg indreptare spre crestingtatesi cercetánd deci pentru toate produsele Europei" tárgulbrasovean, lar in mgsurg mult mai mica apoi si pe celsibiian.

Inainte de epoca stránsei prietenii clintre Gheorghe RA-kóczy I-iu si Matei Basarab avem lämuriri, putine, numaiprin registrele de socoteli ale oraselor sgsesti. Tratate nu-se incheie, si, când Radu Mihnea va face o invoialg cuBrasovenii, ea va privi numai afacerile politice, grija depribegi a Domnului muntean, grija de Turci a Brasoveni-lor . Scrisorile care s'au schimbat intro Domni si boieri, de4:, parte, intre jupani" de alta, s'au pierdut. Din micile in-

1 Brafovul ;1 Romanii, p. 248 si urm.

262

semnäri zilnice ale Stadthann"-ului stim insä di Inca dela 1603 se cumptirau cai pentru guvernator", pentru Bastainsusi, in Moldova, dar nu in Tara-Romäneasca unde niciiacuma deci nu se fäcea, acest negot1, de si ,,Craiul" depeste munti lua de aid cai turcesti2, c5, une ori se tri-metea de judele brasovean la Munteni ca sä cumpere ar-senic (arsenicum)a si argint viu (la Dungre) 4, pe cttnd dela Domnul de acolo venia ate un trimes ca sa lea pene",pentru surguciul Miirei Sale, Ca se aduceau de la Targo-viste berbeci, pentru principele ardelean el insusi,cunoas-tem si numele vänzatorului, Grecul cu titlu ttrcesc de o-noare, Constantin Celebl 6 , c, se porniau de aid si altemärfuri, fntrebuintändu-se si diräusi de la Cámpulung7,ca, la 1622, ciocarlatul" (scarlato, Scharlach ), de care aveanevoie judele, se ciluta la Gherghita 8, iar postav ro, cra-moist, Karmasin", la Bucuresti in 1629 9. Une ori se ce-reau la Bucuresti, moruni sau crapi" cela ce dovedeste.ca nu mai veniau, ca odinioarä, oamenii cu caräle , darnu se gäsia nimic" ". Se mai fac daruri Domnului si boie-rilor, ins& rare ori, afarg de casul cand ei se getsesc cu oastepe panliintul ardolean : cocii, säbii, vase de nod., jimble.Necontenit vin de la noi boieri in misiune. juptinese (fataVistierului Dan, Doamna lui Petru Cercel, mama lui RaduSerban), pentru cumpär6turi mä'runte ; vin rnai des °amen;

I Socotelile Brafovului, in ,Analele Academiei Románe. XXI, p. 116.Judele cumpAra la 1620 caii Vistierului Rosca, afiAtorl la Flglras (ibid.,.p.156)

1 Ibid., p. 162. Si ibid , p. 75. Li Ardeal era oprit de a se vinde calDomnilor; Socotelile Sibiiului, ibid., p. 277.

3 Socotelile Brafovului, ibid., 150, 156.Dar si se trImete argint viu la TArgoviste apotecariului venit aid.

pentru Ingrijirea lui VodA (ibid. p. 159).3 Ibid., p. 150.8 Ibid., pp. 154-5. $1 Brasovenii trimeteau berbeci la Sultan (ibid.,.

p. 159). V. si ibid., p. HO.7 Ibid., p. 155.8 Ibid., p. 163.

Ibid., p. 175.o Ibid., p. 172.

263

de casti, cari une ori se imbata si sparg geamurile, vase/e,sfesnicele'. Dar e vaditä decadenta, supt toate raporturile :o tará mai putin vioaie la noi, un oras mai putin bogatdincolo. Si, la Sibiiu3, nici atata macar nu putem alege.Stafetele care se trimet la Targoviste, la Bucuresti, la Gher-ghita, la Campina, la Buzau, la Braila nu mai au decalrostul lor cel adevarat, de a strange informatii politice.

In epoca lui Rák6cry, cand incep ca material de infor-matie scrisorile romänesti, vedem boieri ca Radu Aga, carivand porci Brasovenilor, dar acestia trebuie sa trimeata peoarnenii lor ca sa tocmeasca pretul B. Numai nu avum precene-i trimeate", scrie, la 1659, Gherghe Baleanu, cä oa-menii ce avem, sant toti la un lucru, de ni lucreaza, ci-igrain' cu lucrul, sá lucreze, ca, iaste Tree.ma dP iarna; iardumneavoastrg, sa trimeateti doi oameni ai dumneavoastrfiaicea la Baleani, sa dam ramatorii, fagaduiala ce am fa-gadmit dumneavoasta, ca un om singur nu-i va puteaaduce la dumneavoastra i". Oltenii vindeau sliinini la Ha-tegani si la oameni de tara . Transporturi de oi nu seconstata, Ardelenii avand Ifocanii ion, ca,ri-si pasteau tur-mele a pe pamantul Terii-Romanesti, dupa invoieli care nune privesc aice e i., pe de alta parte, acest articol fiindcerut, in intregime, pentru piafa Constantinopolului. Totusivedem pe satenii din bogatul Rucar vanzand berbeci m Ar-deal'.

Lana se expedia insa In Brasov si Sibiiu, pentru a servila fabricarea postavurilor ce se comandau din cel d'intaiuoras, si pentru uniformele albastre, galbene ale slujito-rilor. Boierii vindeau tot cat aveau intr'un an judetului din

Ibid., p. 150.2 Socotellie Sibliultd, ibid., p. 272 si urm. Acolo vine In 1631 o sorg,

altfel necunoscutg, a tul Leon-Vodg; ibid., p. 276.2 Brapvul ;1 ROMMI, p. 51, no. 2.4 Ibid., p. 304, no. 7.2 Pessiacov, Din istorla Craiovei, p. 27.

Brafovul ;1 ROM8Rii, p. 355 si urm.7 Ibid., pp. 162-3, no. 16.

Brasov ca sit capete in schimb fabricatele trebuincioasepentru casa lor, in care se hrAnia si se imbraca o lumeintreagA. Marele boier Diicul, ispravnicul pentru clAdirea,supt ruda sa Matei Basarab, a cethtii Targovistii, candidatulla tron care avea atatea legAturi in Ardeal, seria astfel luiMihail, marele-judet al cett.tii Brasovului": Mi-ai scrisdumneata pentru randul lAnii, cum eh', o trimit acum ladumneata."era in cea d'intAiu jumAtate a lui Mart 1644,Iar sA. stii dumneata adeviirat a nu o vom putea trimiteacum, a. nu vom putea, c. vreamea iaste de lama: fan nu

paie nu sant ; de iarbit nu iaste vreame. Ci, s ai dapre oa. cate 10 costande, nu se va putea gäsi nimenile.lar, de vei fi dumneata. IngAduitor pAn'mai Incoleà, s'A semai faa iarba, sA poatA paste vita, eu bucuros cit o voiutrimete la dumneata., toatA lana catä voiu avea. Si, cum amgrAit intAiu, tot de acea tocmealA mä voiu tinea, cä voiulua pentru MIA mardet, postav, tipsii, clondire, sfesniceadAugim, dupA o scrisoare anterioarA: fluturi" de ii ,de toate acealea voiu lua in pretul lânii. Numai sä fiidumneata ingiiduitor preste puting vreame, pAn'se va de-reage calea si se va face iarbi. Deci eu o TOill trimete ladumneata. lar acum nu putem nici cum, cumuli va spune

omul dumnetale din gurA2." Iar altä datA in April,aratit cä potopul de iarnA" a urmat pAnä adanc in zileleprimtíverii, slAbind vita lui si a Romanilor lui. Lanä avemmultA i bunA", serie boierul nostru tot tigare (tigaie),de an 13i estimp. Ci, deaa veti zice dumneavoastrA sAo aducem si o veti lua, eu sä trimit sä o aducl toatit laTargoviste. Deci sä trimiteti omul dumneavoastrA cu cre-dint& sa tocmim aicea la noi, la Targoviste. Deci, deaa vomputea tocmi, eu o voiu aduce Oulu. Ruar, i eu nu voiusit ieau bani, ci tot negot d'e ce ni va trebui, 'de ce vomscrie la dumneavoastrii. lar, sit nu yeti vrea dumneavoastrAsA o luati, iar sä ni dati stire sit nu o mai pornim de

¡bid, p. 40, no. 3.Ibid., pp. 46-7, no 1.

264

265

zacas6,, sg, mai imblam Cu dânsa purtad-o alud i". ,,G-amara" domneascii. vindea, t3i. ea, cu povara, lila, de Dobro--gea, alb1"2. Caii se desfaceau numai inflimplator, afara,cum vitzurAm, de caii turcesti: vXduva lui Constantin CApi-tanul Filipescu oferia judelui brasovean &Fi vitndit calulrgposatului, cal btm, frumos, mare venia ce-1 tima pentrusdumnealui, ina,t, vitzandu-1 megutiitorii, venia de cerca predumnealui ca sà.-1 vândI, si A m5.1 crezi dumneata cirt. i-auda si mai bine de lei 100 si nu au vrut dumnealui s'a,'-1dea" 2. E interesant A se stie a Turcii din popor cumpiirau'din Tara-Româneasca, Pe preturi joase", cal de povafti4.

O noul ramurg, de negot e a vinurilor muntene, ca,re in-,cep a se face in cantitate mai mare, pentru export, abiaIn a doua jumiltate a veacului al XVII-lea si cárora li da-toriau o parte din proprietatea lor $cheii asezati, cum se

-va vedea mai departe, la Campulung 5. La 5teránesti, l'ing5.Pitesti, eran viile Postelnicului Constantin Cantacuzino, la'Scáieni, ale Blillicenilor : din aceste locuri triraeterea pestegranita era mai usoarh, pe drumul vechiu al Prahovei5.La 1651 vinul cel bun se vindea cu 60 de costande ori,alte ori, cu 9 dutce (vadra romäneascli; era si vadra un-gureascii), pretul rupandu-se" la Brasov chior; se adaugianlema" carului, futre o costandA si 12 bani de vadr5.. 5i

-egumenii erau printre vânzastorii de vin. La ampulung a-nume negustori, dintre cari cunoastem pe Valle cupetul",se ocupau de aceastil, ramur5, comercialV.

Când si când se trecea miere si ceara peste munti 8. Grane

1 Ibid., pp. 47-8, no. 2.' Ibid., p. 49, no. 4.3 Ibid., Tm. 304-6, no. 8.4 Acte $1 fragmente, 1, p. 50, nota 3.5 V. condItIlle de vin5rIcht pe care le f5cea DomnIa tuturor or4e-

-nilor, In Magazinui istoric, V, pp. 342-3 (anul 1636).6 Pentru calea, paralell, a Teleajenului, Brafovul # Romanii, p. 182,

'no. 11. Drumul Prahovel §i In Soc. Brasovului, 1. c., p. 113.7 Brafovul fl Romanil, pp. 40-1, no. 9. Cf. qi 'bid., p. 305.8 !bid., pp. 40-1, no. 9.

266

nu se lasau a trece dedil foarte rar, in cas de prisos. De,obiceiu lusa le luau Turcii, ei obisnuind a pune mierea,in supe si aproape in toate felurile de buca.te si. inca si in.serbeturi",--si un raport venetian de la inceputul veacului.al XVI-lea spunea ea n'ajungea mierea peschesului (si acelui ardelea.n), ci se cumpara, si de laparticulari, prefe-rindu-se totusi pentru bucataria Seraiului mierea, mai cu-rata si delicata", din Candia a. Ma duseasam de la soroc"serie un fecior" al Logofatului Paraschiva la 1630, srà,tocmesc neste miare cu cesti negustori, sa o iau, dinmieraria" domneasca , ca ne grtibia Turcul cu miare2".Turcii balgii" (ai mierii) jucau rolul de capetenie intre-cei ce se gasia in tara a, date fiind mai ales si cererile ne-contenite ale stapanilor. Vedem chiar pe cutare egumen ce-raid sa i se ingliduie lui a scoate ovas de la Brasov4. Ne-gotul de peste era in dedidere, dar, precum am vazut si deaiurea di se cautau pesti in Capitala munteanit, intampi-nam o dilatorio in 1683 ca sii se cumpere moruni la Mi-nare, pentru principele Ardealului, Apafte.

O inzem_nata ramura de export o formau j'usä articoleleaduse din Turcia: ciocarlatul", carmasinul,--cum s'a vtizutmai sus, bogasia", in baluri", bumbacul netors, abaua,astariul. Erau pentru aceasta negustori anume Romani, caParvan de pe la 1660, care mergea la bumbac" peste Mi-nare si-i ducea la Braseiu", lar, cand era prea scumpdupti socotinta lui, venia cu abaua, care era cam ieftenti";el desfacea bogasia rosie cate 2 talen". Era un om bogat,avand agentii srti, cutare Necopoian", din Nicopol, oriSarbul" Iovan; mergea si prin Polonia cu marfurile luiorientale. La Brasov corespundea de-a dreptul cu Catrina?Vel Judeceasa", sotia judetului 6. Orezul, veche malla der.

1 Acte # fragmente, 1, D. 50 sl nota 3.2 Studil O doc., IV, p. 19.9 Stolca Ludescu, In MagazInul iitoric, IV, p. 311.

Brapvul fi Romdnil, V, p. 30, no. 1.9 Socotelile Bravvalul, I. c., p. 225.

Bra Fovul fi Romea, pp. 52-3, no. 1.

267

import de la noi, era adus si de Turci Cámara vindea et.tutun 2, piei arggsite 2.

Matei Basarab carea de la veeini mai mult postav pentruAostaeii sal iubiti, dgrabantii", i pentru Curtea intreagg,pe care, dupa dating, el o imbraca": nu-1 comanda anume,

trimetea omul .sä. cumpere din stocul totdeauna.disponibil. O parte macar se ataja in bani gata, imediatAlta ori, Domnul dgdea lana si fixit terminul de predare,.prin Maiu, and iaste vreamea sg-1 dm dargbantilor"; se-intampla ca meeterii zaboviau, cerand sg fie amanati pana/Ja lana nona", i atunci Matei se supra rgu pe dallen, a-menintand ea, va trimite lana intrialta. parte, de ni se vagriji lucrul nostru, deaca. ei ne dau de atata zmentealg".Dar, deacg au etiut ei atata zgbavg, eaci nu ni-au spus deatunce, sg ni fim &Wat lucrul intrialta parte, sa, nu avem,atata zmintealg" 4 ? nostri 5ed aici de aeteptnu se pot duce pre la lucru, c. acum iaste vreamea lucralui.casei", din pricina acelor oameni fgr' de nicio omenie" 5._..Cum am luat i alta data postav de la dunmeavoastratot s'au platit pana la un ban", seria Vodg. la 1651, aeij-derele gi fICUm iat vena trimite dumneavoastra toti baniideplin, cati vor faca e". Cand se fama zabavg cu implinireabanilor, era cate un prieten la Curte, ca puternicul ClucerSoco!, ei el un client al Brasovenilor, care se osteniagrabee.sa lucrul

Sfoara se cumpara pe atunci, dupg tocmeala", dupa co-manda. deci, ate 3 florinti, 2 costande" suta plgtindu-se cubani de argint pecetluiti, cgrora jupanii" li rupeau pe-cetea."8.

¡bid p. 54, no. VI.2 Iba., p. 49, no. 4.

Ibid.Ibld., pp. 58-9, no. 5.

5 Iba., p. 59, no. 6.Ibld., p. 57, no. 3.

7 Ibid.., p. 58, no. 4; Socot. Brafovului, I. c., p. 229.Brafovul Romdrdi, p. 79, no, 1.

268

Mai gasim hamuri, tiparite" i cu cosoaie" pamant?pentru sticlaria" lui Matei-VodV, samante de floris, cuiede sindila si de leaturi 4, de care se fame o mare consuma-tie mai ales In Moldova, mide se construiau mai mult.

Mai numeroase si mai insemnate ramtineau si in acesttimp articolele de comert ce se exportau din Moldova. Lasfar$itul veacului al XVI-lea, un geograf italian bine inf or-mat da o lista care se potriveste i pentru toata epoca noa-stra: grtine, vinuri, care se due in Rusia si Polonia, piei

de bou, schiavine, ceara, nacre (se fac peste septe roiuripe an de stup"), butelii aiasch0 de radacini de teiu, pre-tuite penau frumuseta vinelor, carne uscata. de vaca, le-gume, unt pentru Constantinopol, f Ara a mai pomeni mus-

ca.telul i malvasia din Candia, care tree &are Polonia siGermania si de la care Domnul are un venit mare, iar locu-itorii folosul de capetenie al carausiei" 5. E adevarat di. nu-mai untul din Moldova mergea la Constantinopol, ca si celdin Gaffs. 6. Si. se poate adaugi saul i salitra, lemnelegranele. Cat priveste oile, Bandini citeaza boieri cari aveau

pima la 24.000, din spot a, foarte cantata, cu coada groasii,si el adaugl c In fiecare an atatea se scot de aici pentru-masa Imparatului turcesc si a Pasilor, incat vazandu-le ai.crede ca n'a mai ramas ceva in Moldova t". Apoi pestisant asa de multi, incat mai multe mil de cara. se duc pe-an in Podolia, Rusia, lIcraina i Ardeal a".

In ce priveste aceste marfuri ce mergeau In jos inttim-

Ibid., pp. 88-9, no. 1.2 ¡bid., p. 108, no. xn.3 ¡bid, pp. 110-1, no. 3.4 Socot Brapvului, I. c., p. 232; supt $erban-VodA (pentru Cotroceni,

.de sigur): soli Schindel-Nagel kauffenn.3 Bolero, I. c., p. 96.

Acte fragmente, I, p. 50 si nota 3.Pp. 300-10.

3 Ibid., p. 310.

269

pinäm fireste aceiasi lipsä de izvoare ea pentru comertulmuntean. IntAmplarea aduce ins'ä. cit ni s'a pilstrat o eä-latorie de negustor italian, venetian, a lui Tommaso Al-berti, care %ell drumul biitut de atAtia citritu$i singuratectsi de atAtea caravane pe acest timp, la 1612.

Plecat la 26 Novembre din Constantinopol, unde venise-pe Mare, atingänd Zante, bogat in stafide si smochine, siClaios, häntuit de ciumit, el stä längl poarta de Adrianopoldouit zile a douä nopti, in viint si. ploaie de toamnä, pen-tru socotelile vitmii impärätesti, migäloasä si supiträtoare.La Podul-Lung, vede chervasaraua acoperitä. cu plumb. Unpopas 11 duce la Selimbria-Silivri, altul la Ciorlù, tärgmare", al treilea la Burgas, Liu16-Burgas. Peste doul zile-intrit la Adrianopol, oras foarte vechiu, dar urit" : alit-torul duce frieá pentru un renegat, caStigat din nou la cre-stingtate, pe care-1 avea cu dänsul. Popasul urmator e laDerbend, sat bulgäresc cu tot numele säu autentic turcesc,si a doua zi se trece printrIo ptidure bantuitä de Bulgari, pe-trecändu-se, cu wait bunä, chiar noaptea in mijlocul ei; si adoua zi se räsbate printre copacii codrului, pe drum foarte-räu, cu ploaie", pentru a se ajunge la Aidos, vechiul Aetos,insä un vechiu cuib bizantin urit, färZt ziduri mari". Dupäun munte foarte greu de suit, hack trebuiau zece pärechi de-cai ca sit tragá un car", popas --- erau unsprezece zile de-drum acuma inteun sat nelocuit EA ars de Tatari, cariadesea" din Dobrogea lor Jac nitväliri (scorrerie) Inpaguba drumetilor si pradit satele si alte locuri, cum li pla-ce". A doua pädure mare $i un räu care se trece de treizecisi noult de ori". Intr'un fund de vale, un sat bulgäresc culocuitori bolnavi de reumatism, idropisie" pentru dru-metul nostru din causa aierului räu". Apoi douä zilede odihnit in vechiul Provaton, acum 'Pravadi al Turcilor,hitre munti foarte innalti, in $es, fir% ziduri". Se dreg-car'äle, se string merinde; ploua.

In a saisprezecea zi de cale se ajunge la un- alt sat prä-dat de Tatari. Cgräusii eran Turci Moldovenii ineepu-sera a se imputina acuma , si, fiind ziva de Bairam, ei /ask.

270

itot si merg in oras ca A. se bucure cu cei de legea lor. Ne-gustorii Riman intr'un vant de munte, in frig mare siNant", la opt ori zece mile de oras, flamanzi, de si cu baniin buzunar. Dupa Bazargic Dobriciul de mai tarziu alBulgarei libere, oras turcesc, in ses, urat si farsa zi-,duri", se intra in Dobrogea, atingaindu-se cel d'intaiu sat,,,Carages" (Carali), in ziva a noutisprezecea.

Mergem tot prin sesuri, care sant asa de intinse, inciitpar o Mere pe uScat, de nu se vede clec& cerul $i pamantul,fara zare de copac. Drumurile sunt foarte upare de ra-tacit, de si. sunt oameni cunoscatori, din pricina mareluinumar de urme ce sä vad ale caralor, unul trecand pe undea trecut altul. Si am gresit si noi drumul de doua ori."

Dupa, satuceanul Biulbiul, se lua un &aran§ dobrogean.anume. La Carachioiu era, ca intr'un targ mic", o cher--vasera," ca o manastire". In Strangea vecina, sat foartemare", da pentru intaiasi data. de Romani i.

A doua zi se intalneste caravana Poloniei", care mergeada Constantinopol : multe cara, carausi, negustori. IndataCavacci, sat mare", apoi Sobaali" (Topalu) altul pe Du-nave.

La Macin e schelea Dunarii" si vama turceasa. Des-carcaram toate carale, platiram vama, scaparam de acel.neam blastamat al Turcilor, dar cu multe greutati, si ne.cotorosiram si de acei sireti de carausi turci ai nostri. Setrecea cu barca : si, lasand Turcia, intraram in cretina-'tate". Parä a se atinge Bralla turceasca, se innainteaza spreMiazanoapte, pe apele raului.

La 3 Decembre o luna farit cinci zile de la pleca,rea.din Constantinopol, se vad Galatii. Descarcare a mar-furilo-r, dregere a baloturilor, cantare le carausi. Ca multa-mita lui Dumnezeu, o molida romaneasca. Calatorul sesimte foarte bine; merindele sunt de o ieftinatate neauzita :imoruni proaspeti (si spetele : sturione=esiurgeon, luccio)

i .Giungesslmo a Straggia, villa grandissima, abitata la più parte daValacchi6; 1. c., p. 22. Cf. alitoria din 1677, Acte fi fragmente, I, pp.

193-4.

271

ye nimica., iepuri ale 5 solizi unul; puii si gOinjle le nil:flu-.ra,serli, cu citeva zile innainte, altii (se dIdea lupta intreConstantin Movila, care azu in mânile lory si omul Tur-..cilor, Stefan Toma).

Drum mai departe, pe o luna, cu frig strasnic. Patru zile,cu calituzg, pe drum pustiu : niciun sat nu se intimpina.Vara, erau ins& aici intinse anvil de grâne, pe care le no-teazg Italianul care intovärasi la 1671 expeditia lui Mo-'hammed al IV-lea in Polonia, Cornell° Magill j. BOrladul,unde se opreste, e in ruine : Tatarii au trecut pe acolopesto troj ani multimea din Ballad, unigi cu cativa boieri,va ataca pe Polonii rOmasi aici, in apararea causei ultimuluidintre odraslele lui Ieremia Movi16.2. Dincolo de oras e, si.dupg, mlirturia documentelor tOrzii, drumul cel mare im-ptiratesc" trecând peste apit 8.

Alberti e a doua zi la un sat Zizzaar" Si urmeazà dru-,mul, care aici e neted si sigur nicio plângere deal de as-Trimea mare a frigului IA noaptea intreagii, cela ce n'arfi indrOznit dincolo de Dungre. Incà o zi, si, la Vasluiu, Ita-gianul vede, intre multe case", neatinse de Tatari, bise-rim f3i Curtile Domnului Moldovei, dar cu totul ruinate".Ruinele se pastread, ca sfintenie si de Vasile Lupu, si,,cand el fAcu la 1655, miingstioara de la Corbul,in hotarulalugOrilor, liingto, Vasluiu", 11 vedem poruncind sA. nu se lapietrele de la Curte din Vasluiu", clici nu e cu cinste" 4.

A treia zi, marea pOdure moldoveneasca, in care totusi-se peate urmii cala, cu tot crivittul si ploaia, ca si in zivaurmItoare. Aici se stria. drumul : ,,ese parechi de boi n.0

' pot trage un car" ; nu e de mOneare, si lupii ur1à gTozavimprejur. Abia in seara zilei a treia se isprXveste infrico-satul codru al Dobrovittului.

Tot pe drum ritu se ajunge la Iasi, la capiitul sOptilmOnii

i P. 420. Cf. Ibid., p 447. Cu privire la aceastA carte si memoriul,mieu In Analele Academlei Romanee, XXXIII, p. 35 si urm.

i Acte fl fragmente, I, p. 54.8 Uricariul, XXIII, p. 403.4 GhlbAnescu, Surete ;I izvoade, III, pp. 325-6; LApedatu, In Bute-

iinul Comisiunii Monumentelor Istorke, 1, pp. 47-8.

272

a cincea dupa plecare. Oras fara ziduri, cu vre-o opt miiide case, toate din lemn, cateva biserici, miele de piatra,dar parte sunt ruinate de razboiu"; Alberti nu inseamnabaia turceasca, admirata de Zamoyski, cladire de piatra in_stil asiatic1, ci numai Curtea,, de piatra, cu gard de lema.imprejur. Vede pe Tomsa, cAlarind, in rosu, cu buzduganulIn mina, aviind 500 de archebusieri dupa dânsul. In oras,mare murdärie, mult noroiu : e foarte greu de mers". Fe-mei harnice : orasenii au datoria de a primi in gazda pe.negustorii straini, si o fac cu multi', prietenie.

La 20 Decembre, calatorul, diruia i se inchinase cu pa-harul de sotia oaspetelui, pleaca, pe zapadit. Drum de zi eide noapte, dupa cara, care fusese pornite cu doul zile.innainte. Se trece Jijia pe ghiata de ai lane,: Cristesti,in Tinutul Iasilor, era marele pod din jos, cel mare, peunde tree carilusi"2 si se ajunge la Stefanesti, unde erauacum 2.000 de case, länga biserica de piatra, ei o mie de sol-dati paziau pe Poloni. Douä zile, drum pustiu, fara apapentru vite, fara lemne de in scalzit ; pamântul e acoperitde lacuste inghetate. De Craciunul catolic se trece Prutul,care nu inghetase si pe apele crecute ale cantle crivatutridica valuxi. Trebuie o z intreaga pentru a strecura ca-rale. Noaptea, vântul taie fate"; nu e foc, nici hranti, mid,vin. Drum de noapte pitnä la Hotin, fara a se intfilni vre-un adapost. Inc,ettind crivätul a doua zi de Craciun, se co-boara dealuri rele" si se Intl% in podgradul" hotinean,ars ai pradat de Poloni, cari se aflau in frumoasa eetate",amanetatä lor pentru 100.000 de florini, in care ramaseräcativa ani Ina, Vita la pacea cu Turcii.

Nistrul inghetase, si astfel se trece pe Camenita, undee mai multa piatrit decat in Moldova, dar acelasi noroiu.CAteva 7ile de Odihnit rlisplatesc de ostenelile indurate. Sasezile de drum duc de aici la Liov, a earui descriptie nu

1 Heidensteln, Renun polonicarum ltbri XII, p. 318; reprodusl InIcirga, Istoria Armatet, I, p. 397, nota 3,

2 Uricartul, XXIII, p, 196.

273

e aici afara din locul ei : Orasul nu e frumos, casele a-coperite cu sindrirä (asse); e foarte mare bielsug de carne, depui si de pesti de baila'. : se bea bere", aci interesantpentru negotul pe care-1 filceam noi cu acest articolvinul e foarte scump ; femeile se ingrijesc de praviilii sifao toate negoatele; e obiceiu a se saruta intre ele femeilepe sträzi si in case, cu multa' prietenie 'si familiaritate".

Intorsul la Constantinopol e povestit cu aproape tot atacaamänunte. El se face la 23 April abia. Pentru marfa tur-masa se luaseriL bani si cutite. In cale, Adam Sieniawski,Palatinul regatului, däruieste lui Alberti o päreche de caipentru radvan; Italianul se oprise la mosia marelui nobilpolon, cu care avea afaceri. O padure e plinä de hoti, siun caltiret fusese despoiat si batid. Neputandu-se asteptaprea mult caravana polonii", se ieau opt oameni de pazti.La Camenita, dupti o saptämtinii de la plecarea din Liov,se face strangerea carAlor caravanei pentru a merge laConsta.ntinopol".

Dup5. patru zile ea pleack O compun 60 de cara.* mari,toate cu cAte 6 Cal de car, pline de felurite marfuri, precum;soboli, rítsi, bltini de iepuri si alte piei, postav ercvnzois¡(cremisi" in italieneste), cutite si multe alte lucruri, toatieCu destinatia : Constantinopol". Si negustorul isi ureaziipaz& huna de la Dumnezeu : Domnul s'A ni dea calAtoriebunti si s'a% ne ptizeascit de ucigasi !".

Se merge räpede acuma, pe drum inflorit de primävarä :zi de la Hotin la Prut; o zi popas la Steftinesti, in dou&

zile la Iasi; o zi pita.* la Barlad, unde porneste o furtunti;zi pting. la Galati. Varati la Macin, unde, data aceasta.,

se stä cinci zile.In pildurea cea mare a Balcanului", un car cu treizeci

de saci de &te 500 de galbeni turcesti, reali sau sultanini,cu soboli si altele, se dri. de rApti, oprindu-se in copaci. PrinAidos si Selimbria se ajunge, la 1-iu Iunie, in trei siiptii-mani la Constantinopol.

Alberti porneste apoi cu a treia caravana', in sus. In cinci1s

274

saptamâni e iarasi la Liov. Vede a,cum si bAlciul celfoarte mare" de la Jaroslaw, pe care-I stim plin de Mol-doveni. De aici se aiunge la Cracovia, la Praga, la Niirn-berg si., grin Coira Retilor, la Chiavenna, pentru ca, priuMilan, sit se intoarca la Bologna, orasul situ.

Inteo nota ultimä' in sfArsit, el pomeneste o calatorie peuscat care se facu in 1621 de la Constantinopol la Venetia,dar care, nedescrisa, nu pare a fi atins terile noastre j.

Acest drum de comert. pe la Macin-Galati nu era asa devechiu. El inlocuise pe altul, care era intrebuintat si decalatorul frances Fourquevaux si de Englesul Henry Aus-tell, venit cu pasaport turcesc la 1586 si care dela Pravadi-unde se putea ajunge si din Vara, dupa un parcurs facut,de la Constantinopol, pe Mare,ducea la Isaccea, pentru ase strabate Basarabia-de-Sud *'i a se atinge Prutul la FM-ciiu numai, cela ce daduse insemnatatea, aratata mai sus,a acestui thrg. Le la Falciiu se trece la Iasi si de aici prinStefanesti la Hotin si Camenita 2.

Si aceasta stare a drumului de negot se pastra phna lasfir5itul epoc,ei noastre, Ong, in vremea 'and razboaieleturco-polone tulburara greu si pentru multa vreme, apoidistrusera pe incetul ac,este legaturi. Venind la Galati, cu trei.patru biserici mai mari, unde asteptau pentru proviziile ex-peditiei eice turcesti din Marea Neagra, Cornelio Magnistatu douà zile, facand cunostinta parohului de la biseri-cuta catolica, un Conventual din Casa Rossi de la Pesaro.din Italia lui 5 ; se satura si el de racii iefteni, chte doi,trei de mica moneda papala care se chiama giulio, un. ha-nut. Urcandu-se catre Capitala Moldovei, impreuna Cu os-tasii Sultanului, el vede Barladul, care-i pare, ca si Vasluiulun satucean Tau alcatuit i", dar in cel d'inthiu si ochii lui

, O. c. Partea privitoare direct la RomAni, In Cdldtori, ambasadori simisionan, p. 10 0 urm.

3 Hurmuzald, XI, p. 195, no. CCCXL Cf. §i ibid., p. 194, no. CCCXX.51 cAlAtorul polon citat la p. 270, nota 1.

3 P. 448.4 Casall mal acconci ; ibid., pp. 447-8.

275

ase opresc asupra bisericii vechi de pietre masive, foarte-inareata, dar aproape toata in ruina". Pe un drum de ca-teva ile printre campii pline i placute, dar necultivate".cu sate distruse toate i nelocuite", unde totusi insotitoriilui la intoarcere gasesc hrana frageda, ucigand cu batulgainile i ratele bietilor locuitori in credinta cä Green'nu se conduce decal cu batur , el ajunge la Iasi, care-irasa re inainte cu turnurile a douä dintre bisericile sale.Gäseste si el casuliile de lemn ale orasenilor, gardurile tuni-qe, din mijlocul carora se ridica locuinta domneasca a luiDuca-Voda al aril interior macar nu-1 lauda, cum lau-

.dase Bandini interiorul Curtii lui Vasile exte-riorul e, zice el, ca al unei ferme de Una Bergamo unde selace branza. Aceleasi strade noroioase ca niste cloace ori in-mabusitoare prin praful lor ridicat de vant in nouri; dar a-cum ici si colo s'au intins poduri de grinzi prinse cap la.cap, care impiedeca lumea de a se inneca in apele murdare.Aceleasi mari biserici de zid, in care e ascunsa acuma prin-sipete averea locuitorilor mai bogati. Aceiasi oraseni primi-tori, cari, Ma a fi prea mult siliti, iese la fereasträ ca sr. vadape Sultanul melancolic cand se primbla calare prin cuprin-sul cetatii lor ; aceleasi femei farä frier, de strain, care scan-dalizeazit prin voiosia lor vioaie pe acestalalt oaspete.

Dar el nu intalne*te decal ici si colo oameni de legea orichiar si de rasa lui. lata, dincolo de o imprejmuire de lemnca la taranii din Italia", Iesuiii poloni, a caror gospodarie4:1 cunoastem prin socotelile latine ce ni s'au pastrat: bietii-oameni sunt bucurosi ca gazduirea Italianului Ii scapa de.contributia obisnuita de orz, grau i unt pentru ostasi ; casa4or de paiantä fusese de curand pradata in rascoala luiHancu. Lana oras poate, de fapt, la Cotnari sta uncleva, räu tratat, episcopul catolic, pe care DomnulMeuse anume sa vie anul trecut. Duhovnicul lui Duca e unpreot din Paros, care vorbeste italieneste, aratand cu la--crami cat e de miscat de amabilitatea Sultanutui, care,trecand prin oras, salutase, cu atata indurare, tot poporul"...'Se mai descopere ici si colo cutare caluar din Sifanto apar-

276

linand familiei Gozza.dini, catare altul, fugar de pe flota ve--netiana. Ceasornicarul lui Aroda e un Frances il cunoas-tem, Caillié, care primeste un scud pe zi

Dar malicul lui Vodrt e un Evreu aNeamul cel nou a in-ceput a patrunde, insá negotul nu e ocupatia lui de cApete-nie. Evreii ce locuiesc prin aceste párti (in que' coutorni)au inventat i innoit, cum fac pretutindenea, nesfArsite an-garii, ai crtror arendasi fäcându-se, se servesc de ele pentrua suge s'angele bietilor supusi, ajutati de autoritatea Dom-nului; sunt in cea mai mare parte din Polonia si intrebuin-teazá cele mai eaparete mestesuguri pentru a aptt'sa in fo-losul lor pe oricine e silit a li trece prin mâiii a." VechiioEvrei spanioli, talmudisti i cabalisti, cu frumoase mime la-tine, au dispitrut odatà. cu intreg negotul levantin de care-se tineau, ca i Turcii trtiati la 1620 de Gaspar Gratiani,In momentul rrtscoalei sale, tovarrtsi ai Perotilor, ChiotilorCretanilor acuma doar de-si mai tinea Domnul, ca

Sultanul, un medic din.tre ei, cum e Cohen al lui Vasilc-Lupu Fugiti de furia Caza,cilor revoltati, acesti Evrei sunturmáriti apoi la Iasi, in. 1653, cu prilejul nuntii lui Timu

AjULIS sot al Domnitei lui Vasile Lupu, Ruxanda,de victimele lor, pe timpul ciind nobilii poloni arendau la a-semenea .,arAndasi" dreptul de a vinde horilc (rachiu) si dea face camart in dauna tAranilor ruteni. Pe mosia canta-cuzineascti de la Popricani pe dijia in.tAlnim, tocmai pe a-ceastri. vreme, subt Gheorghe Stefan, pe cel d'intAiu orân-dar" evreu din Moldova, Moscu Jidovul, asezat pentru a face-aceiasi meserie, care, pentru moment, nu inseamna, nimic co-mercial decitt prin faptul cá orândarul are a dreptul de ava'nà," helesteul, vanzand pestele in Iasi a. Pe la 1673 numai

1 ¡bid., pp 441-2.2 Ibid., p. 443. Un altul, eVaccaresca", lh pp. 942-3.3 Ibid., p. 434.

Un negustor evreu foarte cult Intl semnaleazA Evrei spanioll deace§tia §i In Tara-RomAneascA, dupl un izvor Italian care mi-a rAmas-InaccesIbil.

5 Starlit # doc., V, p. 32, u-le 150, 153. Pentru rest, studiul nostrm.1storia E.vreilor in noastre, In Analele Academiei Rom .1

XXVI, op. 172-4.

277

se strecoara, la Bistrita, unde se intampina parile.lor

In tot acest timp negotul cu Ardealul abia se mai ur-ineaza leg'äturile cu Campulungul ale Bistritei au mai multscopul de a pazi linistea la hotar si de b. capata vesti fo-lositoare despre Turci. Nimio nu arata o miscar4

comer-cialamai vioaie. In curand, pornindu-se greutati i räzboaie,Vornicii se plangeau ea locul e pustiu"iata,c =Nam

vom strange si-i vom aseza, la loc" nu-si maiaduc aminte de cand nu s'a lucrat pamantul ; ei isi oferiau-eaii pentru pane, caci, nu foarte avem paine"; ceva maitarziu sunt silifi a-si vinde i hainele din spate", tam-tarele de adamasca, blänile de sobo!, dulamele de sahma-rand, panä i tipsiile de plumb de la masa, ca sá. putem aii cumpära ceva pane" ; erau siliti chiar sa-si caute ada-post peste hotar cu marha i iobagii" lor (ca ToderascoNacul la 1684). Ori, la 1685, aceasta dureroasa declaratie :Sit stii durnneata c tara noastra este piing de osti si detalhari, cat nu ramäsese sat sau Virg sau mänastire nepra-data i necajita". Lesii acum lar pradara aceastä sa-raca de tara", spune altä scrisoare, de la targ de la PiatraIn sus, de au lasat numai pilmantul." Talharii nu mai lip-sesc", spune a treia, ,,prad i iau tot... Despre Lesi, ic ca sestrang la Trambovlea (Trembowla). Vedem ca nepacea lorva fi pustietate terii noastre si altor ten i neodihnä ; ce nu-mai milostivul Dumnezeu ce va vrea, sa faca cu noi." Dinpartea cealalta, umblau falsii negustori dupa imbla"se spune la 1686, prin tara Moldovei Tata,ri : se faceau ne-gutitori; iar am inteles c'au trimis de la Hanul la Maria SaVon,' se taie pre cari vor gäsi pren tarà, ca se fäcea ne-gutätori i imbla' de robie oamenii; deci acmir s'au dus,tu-s in tara".

Se strecoarä totusi in vremile rnai bune berbeci de-ai-nemesilor, piei pe care le desfaceau Vornicii, cate un trans-port de vita chiar ; se cumparau ori se opriau cai pe-sama Craiului", ha chiar cutare episcop, ca Teofan de R5.-

Scrisoarea din 6 Maiu 1673, In Hurmuzaki, XV, p. 1351, no.evIMCCCCLXXVI.

278

vindea vecinilor cate un cal turcesc, roib, breazaringsariu, bun de calgrie 13i de iape incg bun" ; littunoaie.de peste armenesc" treceau la cetatea Sasilor ; se cumaraupentru Craiu" i blgni orientale, ca Meerhasen" Negus-.tori de Suceava, ca Andrei, treceau la Bistrita pentruaplana neintelegerile.

Balciul se tinea regulat la Septembre 2si cgrgusii" (Ka-russen") románi sunt pomeniti in socotelia. Amintitre de pos-tav care sg se fi adus de acolo, nu se intamping, : postavprost pentru oaste ori pentru sgraci, bobou", care se im--pgrtia nevoiasilor, ca i clingsi i cumgnace", se aduceatde la Brasov 4. Se trimeteau de la Bistriteni insg.tite cu teaca lor sau mai multe intr`o teacg si, in genere,lucruri de metal: plase de fier" pentru cercuit cargle,..sape bune mari, de vii la Cotnari", Si mai ales cuiedranitg, cu 80 de bani mia, cuie de sindrilù, cu 50 de bani,cuie de lanturi, cu doi formi, plgtindu-se in polturaci, baniunguresti" ori in lei bgtuti", cari se socotiau 180 de.bani. Une ori ggsim i cereri de blanutri, ca blana de rtis, do-rindu-se de Vornici ca negotul sg. se WA prieteneste".Pentru daruri la Curte se aduceau, dupg strgvechea dating,ra chin (vechiul vinum subli'matum", vinum adustum"),ca.re se &idea si la máná.stiri, turte dulci (panes melliti,Pieffer-Kuchen), iar jupanilor li se trimetea--cum am vgzutrcâ facea, cu un veac innainte, Petru-Vodg. Munteanulpepeni turcesti, harbuji, din Moldova Exportul de soimiIn aceastá tail se intampiná ultima oarg la 1641 6 (Si Mun-tenii isi luau soimii pentru peschesul impgratesc din Ardeal>

odatg cu epoca lui Vasile Lupu inceteazg i darurile cele

Studii t documente, I-II, pp. 44-5. Pentru cal, ibid. Restul, In Hur-muzak4 XV'.

2 Ibid., pp. 48-9.3 Ibid., p. 53.4 Brapvul i Romdnil, p. 56, no. 1. Pentru Bistrita, v. lorga, Docu-

men tele Bistritei, ori Hurmuzaki, XV (text revAzut l mai deplin); orlen--Urea se poate avea prin tabla lucrurilor.

Ibid.I Studii ;I doc., I-11, p. 42.

279

mari la Curtea lui \Tod& si boierilor, de pahare aurae' sialte lucruri de pret. ()data ins& Vasile-VodX primeste indar nu mai putin deck 50.000 de cuie de sindilii, al cArorcost e socotit la 25 de florini 2. Pentru informatii pangtiirziu umblii oameni ai orasului de-a dreptul la Jassmark",Jessmarck", Gessmarck", Iasul lui Voda 8, ba chiar sipang,' la Prut4, la Hotin si Camenita5, pe sama Craiului"..

Relatiile Cu Brasovul se margenesc la trimeterea de ber-beci 9, de cai 7, de vin de Cotnari, care era cerut anume S.Boii apucau, cum vom vede,a, Mtg. cale. in schimb, se cereapostavul prost, boboul", boboaele", de care a fost vorbamai sus, obiecte artistice de argint pentru nunti domnesti 9,tinichea. sau her alb" (franc.: fer blanc)i° si, de sigur, cu-iele de draniai, de sindilii si de lanturi. Ca agenti ai acestuinegot, restrans si accidental, intalnim acuma pe dregatorii,une ori Greci, alte ori Romani, cari aveau ocna Trotusuluiin sama; ei niceau si comande speciale pentru dansii, adu-cand din Brasov, de pildii, funii de oca," li.

Din nenorocire n'avern adunate pentru Polonia acele do-cumente pastrate totusi in Arhivele din Lemberg careni-ar trebui pentru a urmgri aceasa directie de apetenie,a comertului Moldovei mai ales in a doua jumatate a vea-cului al XVII-lea.

Inca pe vremea lui Petru Schiopul se ctipatase de a-

1 Ibid., p. 43. Unui boler util i se dau pe atunci pistoale; ibid., p. 44.Un pAhArur (Becherlein) Vornicului de CAmpulung in 1659; ibid., p.50: ein Kleines.

2 Ibid., p. 45.¡bid., pp. 29. 42, 45. Cf. Soc. Bra$ovului, p. 107.Studii fi doc., I-11, p. 45.

a Ibid., p. 48.' Brafovul fi Romtinii, p. 50, no. 1.

Soc. Brafovului, p. 50, no. 2.Brasovul fi Romdnii, p. 305, no. 2.Cf. ibid., p. 92 si urm., p. 95, no. 4.Ibid., p. 31.

al Ibid., p. 83, no. 6.

280

gentul la Constantinopol? William Harebone, printeun actspecial al lui Petru Schiopul, de la 27 August 1588, dreptulde a se scoate din Moldova once marfa de once fel, pla-tindu-se numai vama noastra, adeca de la once lucruriIn pret de o suta de galbeni, trei 5". De si gasim negustorienglezi prin socotelile Brasovului 2 aceasta incercare n'avuurmari : legaturile cu agentul englez raman politice, de $iel acorn sprijinul säu cate unui negustor ca Petru Elman,in afaceri cu Aron-Voda, care Elman insa se vede a fi fostSas din Moldova a.

Daca o astfel de linie de comert s'ar fi stabilit a men-tinut, ea ar fi intarit, cum o racea i marele negot levantinde vinuri, aromate, stofe orientale, negotul cu Polonia. Asaface i comertul cu Danzigul, nausea", de la care vin o-biecte de metal turnat : clopotele de la unele din bisericilemoldovenesti (Cetatuia) i chiar muntene (Mitropolia dinTargoviste), Mute pe la 1650-70 la fabrica lui GerhardBenningk de acolo ori a lui Maurer 5. Mai tarziu Branco-veanu, care platia tipsii de cositor de Dantca" cu un gal-ben ocaua, declara apriat amicilor si de peste munti calucrul de Dansca tot iaste mai bun decat cum lucreazaad la Brasov" 5. Ortii din Danzig, pentru boil ce se tri-meteau acolo, erau foarte raspanditi si pretuiti In Moldova 6.

Negotul cu Polonia a fost coarte mult ajutat si de diplo-mele de naturalisare polona, care, incepand de dire sfarsitulveacului al XVI-lea, agregara la nobilimea regatului pe a-

Hurmuzaki, III 1, p. 108, no. cxiv. V. apoi ibid., p. 122, no. cvn.Cf. studiul nostru Premières relations entre l'Angleterre et les pays rou-mains, In Mélanges Bémonta, Paris 1913 sau Histoire des relationsAnglo-roumaines, Iasi 1917.

Hurmuzaki, XI, tabla..Mélanges Bémonti, 1. c.; Bandini, I. c.

4 Inscriptil, I, pp. 14, 109, 123. Clopote de 12 Viena supt BrAnco-veanu, Studii i doc., V, pp. 128-9, no. 51. LucrAri de Danzig In Moldovalui Vasile Lupu: sfesnice, clopote, in Pavel de Aiep, ed. cit., pp. 13, 17.

Brafovul i Romilnii, p. 64. Se aducea mai Wain si costor curatde Beau', In Moldova, prin Armen' din Ardeal ; Uricariul, XVII, p.68.

Bandini, I. c., p. 310.

28/

talla boieri mari ai Moldovei, Movilestii, Luca Stroici, IonBanca, Nistor Ureche, ba chiar si cate un Domn, ca PetruSchiopul. Ieremia-Vodil, cumpara peste Nistru mosia Uscie,uncle el si ai lui petrecura ceasuri grele de fuga i exil.In pribegia sa, Nistor Ureche isi cauta de lucru si de castigaicea, futre straini, luand in arena,' veniturile orasului Ro-hatin, unde tinea in depozit bani, aur i argint, cele ramasede pe urma lui Balica, ginerele sAu, i unde avea afaceri cu-mori j berarii, la 1613 el se judeca aici cu Doamna Eli-saveta a lui IeTemia pentru 600 de boj pe cari i-ar fi luatsi n'ar fi dat birul imparatului turc,esc", pentru alte sumede bani i pentru veniturile Orheiului i Cernáltilor j. Seurma si o judecata intre cele dou'l cumnate rivale, Elisa-veta a lui leremia si Marghita a lui Simion. Pana la moar-tea sa, intre Februar i Iunie 1618, Ureche ramasese, dacanu in rostul s'Oil de la Rohatin, care-i fu luat dupa moartealui Adam Zolkiewski2, dar in Polonia, mostenind si pefiica sa, Anastasia Balicai, care-i lasa pentru grija pomeniriisuma de 36.252 de galbeni poloni S.

Sifiullui, Vasile Ureche, umbla s'A cumpere, la 1670,mosia haliciana Zahajpole Sa mai amintim invatatura luiMiron Costin, ca fiu de exilat, la Bar, petrecerea lui lude-lungata peste hotare, cetatenia polona a lui Miron-Vocla Bar-novschi i adapostirea maicei sale, Doamna Elisaveta, inregat, pana la moartea intre Poloni a lui Moise Movila, alcärui frate era arhiereul yestit al Chievului, Petru odatapretendentul Petrascu-Voda i zilele de rastriste prin a-celei parti ale strainatatii pe care le trái duph defini-tiva-i izgonire Stefan Petriceicu, Domnul din 1673 si vacluya

V. Barwinski, In Prinos Sturdza, p. 204 si urm.2 Facu socoteala cat grau, sacara, orz, fan, porci sl oí pierdea prip

aceasta deposedare ; ibid., p. 209, no.3 Ibid., pp. 208-19.4 lbid., p. 211. Cf. si Doamna luí leremia-VodP, In Analele Acade-

miel Romane, XXXII, unde, p. 1048 si urm., i acte suplementare despreMaria ,Jankulina". Urmasi ai lui Corniact traiau In Polonia si pe la1620; Hurmuzaki, Supl. p. 453.

282

sa, Mariana Doamna, fiica lui Gheorghe Catargiu, impreunä.cu cáleva dintre rudele lor din familia Hajdau.

Aceste situatli trebuira sa aiba o puternic5, inraurire *i.

asupra comertului moldovean cu Polonia. Supt Movilestihotarul dintre cele dou5, tari pare ca disparuse : DomniiMoldovei intretineau mercenari poloni, de cari atarnau ; eifäceau jurämânt de credinta, incepand Cu insusi Ieremia, lainstalarea lui in 1595, si fägaduisera a plati .tribut regeluivecin ; Domnitele se maritau toate cu nobili din sleahta,cari dispun,eau de soarta tarii.

CAnd ajunse la Domnie impotriva Polonilor, Stefan Tomase grabi a da toate asigurarile negustorilor din Polonia,de natie polona chiar ori ruteana, armeneasca si evreiasca,deschizandu-li larg toate drumurile vechi, al Cernautilor, alHotinului, al Sorocai 1. Acesta din urma, adaugim noi, eraun drum nou, in legatura cu tendinta de expansiune a1 ietil politice si economice asupra Tinuturilor inca nein-destul colonisate dintre Prut si Nistru 2. La 1619 vedem in-florind balciul din Soroca, la care, cu toata frica, interne-iatá, de prada Cazacilor, veniau boieri de tara, Armeni, Ta-tari 3. Aceasta dádu insemnátate politicá si Orheiului, undeera numai un vechiu turn de observatie militara 4, *i. incadin 1593 se tineau aici balciuri, la care veniau, pe langa Mol-doveni, atatia Tataxi si Turci : in acest an, de Craciun, n'A-N'ARA, Cazacii lui Slobodca, puind pe fuga pe negustori, uci-gánd o seama de targoveti, prádand averile si arzand casele,pentru a trece apoi dincolo, in speluncele si ascunzatorile lor,recolta jafului 5. Municipalitatea Orheiului se constata inca

1 Doamna lui Ieremia-Voc15", 1. c., Apendice, p. 1073. Un pArcglabde Soroca apare la 1620; Hurmuzaki, Supl., II', pp. 482-90, no. ccxxxcf. ibid., p. 619-20 O LApedatu, In Buletinul Comisiunii MonumentelorIstrorice, anul 1914. Ar fi qi o inscriptie latinA ; Uricariul, 111, pp. 287-8.

4 V, Basarabia noastrd, p. 56 O urm.' Hurmuzaki, Supl. II', p. 467.4 La 1559 Intálnim aici pe Alexandru LSpuneanu ; ibid., XV, p. 546,

DO. min.5 Descrierea acestor scene, In Acte fi fragmente, 1, pp. 134-6.

283

-prin 1580, cand, lâng5. vatagul" domnesc Turbure, era Pan-tea Soltuzul, cu cei doisprezece pargari ai s'E 1. Pfiralabi,.ca Nicoartl. Donici din 1607, isi faceau, nu numai case, dar adughene in mijlocul tArgului Orheiului" 2. De aici vine tE31crearea tArgului clatesc al Rascovului, unde stAtu multtimp ca vitcluvg. Ruxandra lui Vasile Lupu s.

Dupà, porunca lui Toma. din 10 Decembre 1613, anulintoarcerii lui Toma Alberti de la Camenita la Constanti-topol, pArcitlabii din Cernituti, Hotin si Saroca trebuiau s6asigure Si sti, ajute pe negustori. Numai dacâ ar evitaa ceste drumuri mari, ca locuri de vamg., ei isi vor primejduim arfurile s.

Pe vremea lui Rada Mihnea, a fiului su si a lui Alexan-dru Mas, sfittuiti de un Batiste Vevelli, vechiu oaspete alI.iovului si negustor de carierä., schimbul de mitrfuri sefacu, fireste, si mai vioiu, intr'o mai mare sigurantil.. Mi-ron-Vodá Barnovschi era si un mijlocitor zelos al plicii. Po-lonilor ca Tatarii. Moise Movilit' nu putea A, sprijine in deajuns pe negustorul de peste hotarul Nistrului. Comertulcel nou al Poloniei ajunse deci sil prindX radgcini adanci,bine inteles intru cal nu-1 impiedecau vremelnic tulburarileinterne ale luptelor pentru tron pang. la stângerea Moviles-tilor, oil rAzboiul dintre Turci si Poloni care se purtit la1621 supt Hotin chiar, unde tâniirul Sultan. Osman al II-leaisi intime corturile s.

In ce statea acest comer t ni putem inchipui : din Mol-dova veniau mai ales boi, cari treceau pan. la Danzig side aici in Europa apuseank ha chiar in Anglia. Se acläugia

I Studii $t documente, V, p. 74, no. xv.' Ibid., VII, p. 377, 11, no. 1. La 1603, Vasile; Uricariul, XXII, pp..

381-2.3 V. si Hurmuzaki, Supl. II', pp. 619-20; XV, p. 871, no. mcccxxxvi.4 .Doamna lui leremia-VodA', /. c., p. 1073, no. xvu. Tul de la S

Octombre el 1si fAcuse tratatul cu regele; Hurmuzaki, Supl. II', p. 369si urm.

5 Pe acest timp, Iteanil de lAngA Suceava sunt favorisati, iertAndu-li-se-darea de sAu si de piel; Doamna lui leremia-VodAa, p. 1077, nota 1.

284

aeaparat si vinul romanesc, precum $i unele márfuri ori--entale. La 1627 starostele de Jitomir, care atrasese ne-gustori turci si moldoveni" la iarmarocul din Jaslowiec,-opria de la ciobani" 600 de bol, al caror pret fusese rupt"-30 de zloti bucata 2. Septe ami mai ta,rziu, Moise Movilá fá-gaduia Hatmanului polon Stanislas Koniecpolski, daca-i re-.capatá tronul, un venit anual de o mie de galbeni, o sutá-de boi pentru cuhne" si treisprezece buti mici de vin 2. Era-deci pe lánga negotul cu caravane Liov-Constantinopolsi unul, mai modest, intre orasele si campiile Moldovei de-oparte, tsí partile vecine ale Poloniei, de alta. Pentru multelucruri Curtea nu se mai furnisa de la Sasi, ci de la acestia-lalti vecini, spre cari indrepta si noua directie politica : la1605 din Liov isi aducea Ieremia barde de scris carti"cerand de la Fria ortodoxa de acolo, careia i se cedaapoi si venitul domnesc al salitrei 2, si diac de aceastaireab'ä.4. Ronittni, Armeni din Moldova, Armeni din Carne-nita, ca acel Luca, de la care Doamna Elsaveta avea sateje in acelasi an 16or, o datorie de 600 de zloti 5, se ocu--pau cu aceasta ramurg a comertului polon-moldovenesc.

Vasile Lupu, care-si ajuta, negustorii cu scrisori la dom--nii coi mari din vecinatate 6, dadu toata ingrijirea acesteiparti insemnate a negotului toril sale, de si relatiile-cu Ardealul fura mult mai stranse, gratie prietenieipersonale cu Gheorghe Rák6czy, decat ale Movilestilor si-ale rivalilor dreptului lor. El vizitá Orheilul in 1642 si 1646 T,facand zágaz, mori si cladind biserica de plata, a Sf. Du-mitru, care se p'ästreazá inca' 5.

' Hurmuzaki, Supl. II', p. 573.2 !bid., p. 611.3 [bid., p. 536.4 ¡bid., pp. 343-4, no. ca.xxu.3 Ibld., pp. 359-60, no. cl..xxxiv.4 !bid., pp. 621-2, no. ccLxxxlv." !bid., XV, p. 1089, no. mmxxv; p. 1159, no. mmcLv.4 [bid., p. 1159, nota 1. E pomenitA In 1665; GhibAnescu, Surete ;I

izvoade, IV, p. 224. Ar fi gi ctitorul blsericii adomnesti din BArlad;Uricariul, XXIII, p. 195.

285

Curtenii din Orheiu, supt pärcalab apärau de Cazaciiaceastä parte a terii aláturi cu cei din Läpusna. De acolo.fusese mama lui Alexandru Läpusneanu, un Basarabean'cu interes pentru Basarabia. Am viizut ce mare parte dinLaverea lui o avea depusä, aici. Inc.. pe la 1590, de pe urma.recunostintei lui .Alexandru fatä, de locul lui de nastere, eranaici, pe Mg'. doi mari viitali de hotare (la Dorohoiu amgäsi numai unul 2, pe Una. parcAlab, Toader Cehan, un sol-tuz cu doisprezece pargari a multi oameni buni ; pecetea.poartä, o cruce si are inscriptie slavonä, 5.

In Sud, de mult incetase once rost al cetätii Ciubärciul,unde Domnii din veacul al XVI-lea ta tineau parcalabi,locul acelora pe cari TurciiIj izgoniserä, din Cetatea-AlbaLa 1589 era aici inc.t pArcAlabul, si la 1592 Aron-Vodä tineapiircalabi i hotnogr` 5. Locul fusese ocupat de Turci, cari-10'cedaser5,' Hanului Tatarilor, supt care ajunsese un biet sa.tde 200 de locuitori, Unguri i Romtini, cei d'intaiu singuriavänd dreptul de a-si suna clopotele, la bisericuta Ion de-lemn; acesti säteni, cari vorbiau a turceste i tätäräste,`aveau pvivilegiul de a face negot slobod in pärtile supuse-Sultanului i stäpänului lor, Hanul 6, dar nu poate fi vorbacleat de un meschin schimb local.

Tot acelasi ro,st, din ce in ce mai mult resträns &are Tur-cia singurà, 11 aveau alte trei centre, acum turcesti, din Sud,care odinioarä stätuserä in calea desvoltárli economic,e aGalatilor. rfirä a mai verbi de Galatea-Alba', a càrii Insem-nätate e acum curat militark Chilia abia apare, tot ca o-

La 1656, Apostolachi; Sludii doc , V, p. 74, xv no. 2. Cf. ai ibid.,p. 402 si VII, p. 377, 11, no. 2. E vorba de Apostar Catargiu; ibid.,p. 403.

* Unul singur la 1581, Bodeiti: ¡bid., VII, p. 373, no. 9, 1. La 160,un Chihare ot targ LApusna": ibid., no. 2. Parcllabul Luca, in 1655;ibid., no. 3.

Ibid., V, p. 74, no. xlv.4 Chilia i Cetatea-Albd, p. 187.3 Studii fi doc., VII, pp. 370-3.6 Bandlni, I. c., p. 330.

286

cetate de hotar, cu 1.600 de Turci in 300 de case, ori ca.un oras de pescan, cu 4.000 de mahalagii $i Tatari, Marade 50 de case de Romani $i 15 de catolici $i afara de Ragu-sani drumeti 2, impiedecati 'MA' de a face cuvenita, intre-buintare din enormele c,antitati de morun ce se prindeau,ao. incitit 11 faceau e dar corabierilor in trecere ; un vame$turcesc supraveghia transporturile pentru Constantinopol sivanzarea intamplatoare 2. Calatarul Connell° Magni pläte$tela 1672 30 de aspri pe doi moruni in greutate de cate 80de livre 2. Bar daca se abateau si corabii turcesti sau egip-tene pentru grau.

Isnzailul, Smilul moldovenesc de pe vremuri, cucerit decrestini in 1595 $i apoi pierdut iarasi in manile Turcilor,impuse mai mult lui Pavel de Alep, la jumidatea veacului.El socoate 12.000 de locuitori, Romani e Bulgari, supt beiulturcesc pus in fruntea lor : era o biserica a Sf. Nicolae, da-dita de unul din boierii Moldovei din vremea lui VasileLupu, care el insusi facuse din non biserica Sf. Nicolae dinChilia 2 , ctitorli care arata amandouä, strangerea legatu-rilor cu Basarabia ramasa domneasca 2.

Cazlar-Aga, seful fetelor" din Seraiu 6, lua veniturile Is-mailului; ale Renilor, ajunsi turcesti, dupii Miron Costin, pevremea expeditiei Sultanului Osman la 1621 contra PoloMei 7 - mkt ce se potriveste cu pomenirea vamesului dela Reni", ca subordonat al Domnului, inteo carte din 3 No-Tembre 1617 a lui Radu Mihnea 2 , eran inchinate mor-

I Fer mendzin, In Mon. spect. historiam Slavorum merid., XVIII, pp.425-6.

Pavel de Ale p, ed. cit., pp. 419-20. Cf. Chilia ;1 Cetatea-Albd, pp.232-3.

3 L. c., pp. 328-9, 448-9; Pavel de Alep, ed. cit., p. 418.4 Cf. d. ex. Hurmuzikl, XIV, pp. 193-4, no. cm= §i Memoriile So-

cietdfii de istorie ;1 arheologie din Odesa, I, p. 293 si plana a V-a.5 De mult Incelase si pescuirea In ,.iezerul de la Cavul4; Studii ;1

doc., VI, p. 661. Pentru aceste lacuri v. si documentele basarabene dinRevista istoricd, pe 1920, p. 88 0 urm.

Magni, I. c., pp. 448-9, 497-8; memoriul citat despre el, pp. 47-8.T Bogdan, Cronice inedite, p. 192.8 Studil fi doc., VI, p. 661,

287

mttntului Profetului 2. Vechea Tomarova, socotitá ca o ,;ce-tate" de o potrivä cu Lápusna, inc5, de la 1550 2, pierduse dealtfel toatä Insemnátatea ei fatá de Galati, care se folosiade toata libertatea-i crestiná.

Hotinul isi Ostra vamesul a *i, un timp, insemnátatea luinu sazu, cu toate imprejurárile rázboinice ce se desfásurauIn preajma lui si vicisitudinile ce atrágeau pentru dänsul.Dar, oricum, aceastä alegere a cetátii ca tel al expeditiilorturcesti trebui sä-i strice de la o vreme. Ceia ce aduse insaridicarea, bicä din intgia jumátate a veacului al XVII-lea 4,a Cernclutilor, pe unde se mergea, de o potrivá in jos, prinIasi, la Galati, si spre Rásárit, prin Stefänesti, la Soroca.Avem, inca de la 1602, un soltuz, Ieremia, Cu doisprezecepärgari, si vátafi, l'Ana. starostele Iurasco Dracea 5. La 1610locul de soltuz 11 avea Dobruse. La 1641 Stefan Ungureanul,Alexa, Lazor, alt Alexa, biv soltuz, erau in fruntea tärgu-lui 7. Pentru a se intemeia arasul, se atraserá apoi colonistisi din partile galitiene vecine; de aici limba une ori stricatáa actelor municipale si numele nu totdeauna románesti alelocuitorilor, ca aceia din zapisul de la Septembre 1683: Co-tujchi, Seman Robuletco, Peránta, Veriha sau Veveha, lamacari apar insá un Arsenie Cozman, fost soltuz, un Zaharia,un Eremie gil Popei, un Goga Pärciu un Alexa Parciu esoltuz, probabil tot la Cernttuti, in 1642 inca 5, un Toader

1 Ibid.I Chilla ;1 Cetatea-Albd, p. 331 Studil fi doc., XXIII, p. 59, no. L'ay.3 Stati vames de Hotin e pomenit In Documentele Bistritel, II, p. 26,

no. ccvm Hurmuzaki, XV, p. 1356, no. mmccca.xxxvi.4 In cea d'intAiu, panA la o vreme, ca si in veacul al XVI-lea tntreg,

gAsim numai pe starostele hotarului (Studii # doc., VII, pp. 369-70, v7).La 1656 erau doi starosti (ibid., no. 2).

5 Uricariul, XXIII, pp. 39-40. Un zapis cernAutean si la GhibAnescu,1. c., III, p. 73. VAtasi, din 1605. V. si ibid., v, p. 348.

° Uricariul, XIX,Tp. 7.7 GhibAnescu, I. c., V, pp. 302-3 (209). Se pomeneste dijma grAului

alci lu 1659. V. si Uricariul, XXIV, p. 310.8 Studil ;1 doc., V, p. 399. Alte acte se pomenesc In studiul mieu

despre chestia ruteanA In Bucovina, Revista istorica, I, no. 3.

288

Ciuciu si un Simion al Varvarei, un Thunitru Cazacul, un.Nicola Sireteanul, soltuz fiind totusi Rusneacul, de ori-gine romaneasca, loan Micutenco 1. Nu era o coplesire deelementul strgin insa, caci in ac,eiasi vreme trgiau la Snia-tyn negustori greco-romani, ca Iani din 1698, care avea mosijla Lucovat, la Berhomete si Pancesti 2. Domnii linean aicicalarasii lor, pastrandu-si starostele 3. In apropiare de Cer-nguti, la Oraseni, la hotarul terii, supt Sniatyn", pe mosia-Plladestilor, era, macar la inceputul veacului al XVIII-lea,un iarmaroc supraveghiat de namesnicul starostelui dinCernauti 4: se dadea negustori, cari faceau mari pagubeteranilor prin numarul si imbulzeala lor, venitul staroste-lui, al capitanilor, al camanarilor veniti cu camana lor, cubezmenul si ceparia ceia ce se opri, in parte, pe urma,reservandurse drepturile proprietarului pentru Nlnul &l'u-rara a uita pe al boierului, care culegea prin oamendsai cate 15 ori 30 de bani de fieca,re dughianá sau, mai cu-rand, satra." trecatoare, dupá cum negustorul era de taraori strain. Aflgm din cartea de la 1708 a lui Mihai-Vodá.Racovitg ca veniau aici si negustori din Polonia, Ungaria,Turoia si alta tari" 5. Dar vamesi de Cernguti mergeau inPolonia sa clunpere stofe scumpe pentru Domni 2.

Pentru acest mard negot cu Polonia si prin Polonia cuEuropa centrala si apuseang pe care-1 ingáduia din non,.la 15 April 1658, Gheorghe-Vodg Ghica 7 se fáceau tova-rasii. Astfel aceia de prin 1680 intre un negustor de tarasi popa aimenesc din Camenita. incheiatg innainte popeiarmenesc Mandrul din Suceava, sg inble amandoi sa. negu-titoreascg si dobanda ce ar avea, s'a* imparteasca, si l-au tri-

i Studii fi doc.. V, p. 71; v. p, 604; Archiva istorial, 111, p. 257.I Studii fi doc., V, p 404.

Ibid , pp. 399-400.4 ¡bid., pp. 4 7-8.s Ibid.

Hurmuzakl, Supl. II, p. 74: Condrea in 1659.I Ibid., p. 81, no. xl..n.

289

mies pre popa sit inble a cumpere unt a cal, sg. faca negu-Vitoria; iar el au trecut in Bistri% acolo si manânc.1 baniinegutitoriului" 1

Se putea face astfel averi mari. Dovadg, norocul Rom&-nului Gheorghe Ursachi, un al doilea Logofat Mihu, la dis-tan% de doul. veacuri. Cred di, el e Ursu neguttitoriul" dela 1651-2, care se judeca atunci, la Iasi, cu Pitarul nadie s.

Inca de la 1670 el avea afaceri in Galitia, vànzand, pana*la Danzig, potas din prulurile Moldovei pentru care, ca sipentru exporta de vite, el isi lurt mosii intinse, la Telita, laPoienesti, la Fantânèle, in Tinutul Bacitului , cu Alexan-dru. Balaban din Liov, arendatorul vrtmilor Rusiei, jude-candu-se apoi cu acesta in Polonia, la Stanislavow. Aveao suma de agenti, si procesul lui ne faca srt cunoastem si pealti Romttni t3i Greci amestecati in acest comert nou si foarterentabil : Mihail Manea, vlir cu acel Balaban, Ghinea Nico-lau, Necuke, Becherui, Dimitrie Ipatie, Gheorghe Papara,loan Mazarachi, Cristofor Ghineavici, Petru Aphendikodin familia casnicului de la Liov al Movilestilor, poatechiar fiul ac,eluia , Armeanul Simion Muratovici fami-lia se aflI la inceputul veacului al XVI-lea *i in Suceava s.

Astfel stranse destoinicul Moldovean o avara care cuprin-dea. 25 de sate, 8 prisaci, 44 de f glci de vie, la Cotnari si laIasi, dourt case si alta cladiri la Iasi, pe Ulita Croitorilorsi, pe lang5, acestea, vite, cal, oi, vinuri, mieduri. La Târgul-Ocnei se vede ina frumoasa biserica pe care a ridica,t-oea mäntistire si a inzestrat-o pentru pomenirea neamului sliu.

Ursachi ar fi dus-o bine pang, la sfarsitul zilelor sale rits-

1 Doc. Bistritel, II, pp. 49-50, no. cccm..ix Hurmuzaki, XV, p. 1397,no. mmix..xx. Negustorul moldovean adusese ca parte doll sute delei §i doi cal".

' Studil ;I doc., XVI, p. 191, no. 34.3 DupA actele din Hurmuzaki, Supl. II', In studiul mieu Ucraina mol-

doveneascd, Analele Academiei RomAne", XXXV, pp. 350-2. V. §i stu-diul mieu despre §angAi, Anale", pe anul 1914.

19

290

platite de Dumnezeu, dacä nu i-ar fi rasarit un concurentinviersunat si, din nenorocire pentru el, §i atot puternic,mai presus de judecata, in acel Grec din Rumelia care ajun-sese pe atunci Domn al Moldovei, Duca-Voda.

Duca se intovarasise cu Stefan Krassowski pentru aceiasifabricare si desfacere de potas din budele" Moldovei i. Elintrebuinta deci prilejul plangerii lui Balaban pentru a dis-truge pe Ursachi, osandit de dreptatea lui a plati nu maiputin de 4-500 de pungi de bani, care, pentru o datorie acreditorului insusi, trebuiau sa treaca in manile regeluiloan Sobieski, bun prilej de a capata si o bunavointade mare insemnata,te politica. /nchis in turn, nenorocitul,care purta titlul de Vistier al Moldovei, fu caznit cu bataiela talpi, gol, in ger, pentru a marturisi o avere pe care n'oavea. I s'au zgarcit vinele", serie o cronica din acel timp,si au ramas olog Omit la moarte", ca sa. se stie cii, nu ebine a fi cineva prea begat in Moldova lui Duca-Voda.

11 va fi atatat pe acest stapanitor tiranic si alta concu-renta din partea lui Ursachi, aceia pe care i-o acta acestain Ucraina, unde Vistierul tinea un agent, pe Grecul Hagifiul lui Petru. Din, Iulie 1681, prin vointa Sultanului, care-1imbracase in vesmant de Hatman cazacesc si mai adauseseun tuiu la cele douti. ale Moldovei, Ducat-Voda' era, inadevar, t3i doinnul acelei Ucraine, pe care Turcii o castiga-sera, din mostenirea, lui Bogdan Hmilnitchi si a lui Timus,printeun razboiu recent. Asezand aici un Caimacam grec,In curtile de la Ticunovca pe Nistru (romaneste : Ticiinauca),pe Iani, care-si zicea Draghinici, el incepu sit trateze a-ceasta. insemnata intindere de pamant ca o mare mosie asa, ca o ferma hag, in arendit, colonisand satele si targu-rile cu Cazaci, dar numai pentru a li vinde miedurile sale,horilca si berea din velnitele ce infiintase, in acelasi timpcand porni samanaturi intinse, intemeiè prisaci prmn. poienesi organisa o mare crescatorie de vite si de oi 2. Ticanovcei

1 Studii fl doc., XX, p. 72, no. yin.1 Ucraina moldoveneascii, p. 357.

291

el ii diidu o organisare muncipalil ca acoja din Maldova,tAciind pargar pe un Cazac, Ivan Goguma, care va fi pe-trecut dupà," datoria nationalii cu tovarAsii ostaSi, apitani,sotnici si pisan, de cari era plin noul targ al lui Vodg 1.

Un comert mai departe deciit Polonia se mai facea in.a,cest Orient crestin, acel ca Moscova. Stina anume ce seduc-ea acolo. Se urma biteu rara indoiallL traditia negus-torilor domnesti de bliinuri si dinti de peste. Vedem si peTatari aducAnd, in 1672, la Iasj. Sultanului Mohammed alIV-lea samuri si vulpi negra 2. Pe ranga aceasta lusa, fignrica articol de desfaeere in acele parti, vinul moldovenesc,pentru c,are acesti negustori se si porniau mai ales din par-/He Odobestilor 2, mide cultura vinului luase, in dauna Cot-narului, o insemnatli, desvolta,re. Români si Greci, acesti Ca-zaclii numiti asa, dupg. turceste, pentru c,;1 treceau intitiula Cazacii Niprului cu blane de Mosc", cari duceauvinate in tara clizaceascX" si saftiane de Bichir", real adeslega" in Iasi 2, au fisionomia lor particularet, intre ne-gustorii timpului. Ei ajungeau a pila, la Nejna", la iar-marocul cel mare din Nijni-Novgoroc12. Panaiot negus-torul, care visita la 1722 pe boierul de odinioarit Ilie AbAzi,refugiat in Rusia cu Domnul sau, Dimitrie Cantemir, si-ajuns, dupA, sAvS,rSirea sotiei, monahul Ilarion ANUA de laPecersca. Chievului, era clintre acestia °. In schimb, vetiiaude se asezau la noi negustori din Rusia polong, ca acel lo-na chi Sarhorodeanul, de la 1676, care avea pftivglie la Su-ceava 7, ori ca acel Ioan Adam, negustor din $arhorod",

I Mid., p. 360 si plana.t Cornelio Magni, 1. c., p. 441.3 CApitanul domnesc la Odobesti In 1677; Studii ;1 doc., VII, p. 320,

no. 15.4 Archiva romaneasca, II, p. 257 si urm.5 Un cas din veacul al XVIII-lea, Studil fi doc., VII, pp. 332-3, no. 74.6 Studil fi doc., XVI, pp. 108-9, no. y.2 Indicatie pierdutl.

292

care cu sotia sa, Ecaterina, dä, mantistirii Bisericanilor WO.de ughi, 12 piituri si un covor", precum se aratä. in pomelni-cul slavon de la 1661 1. Si ne intrebtim dacá nu e un ne-gustor de Sarhorod 4 acel Vasile Cernet din Chihorod"(sic), cltre 1650, care e martur la o vanzare de sat hotineanpentru care banii se iau din Studinita, in Tara Leseascr 2.

1 Uricarlul, XXIII, pp. 338-9.2 Ibid., XXIV, p. 417. Pentru negustori de Szarogrod, v. Hurmuzaki,

Supl. II',

CAPITOLUL IV

Mate comerciala romaneascA la sfArgtul veaculni alXVII-lea. Inceputul mini non regim.

Pentru cine cerceteaza aparentele, acele cam doug. deceniide la sfirsitul veacului al XVII-lea, in care Tara-Romineasca

stapinita pasnic, cu o malestrie superioarti, de ConstantinBrincoveanu, pe cind Moldova se fringe si se distruge supt-ocupatia polona. sau din causa iiecontenitelor treceri de ostiturcesti, precum i, apoi, alte aproape daub: decenii de la in-ceputul veacului al XVIII-lea, pia la asezarea definitivain amindousa terile a cfirmuirii prin Fanarioti", vreme ceurmeaza, intru toate, din punctul nostru de vedere, pe ceaprecedenta, nu der& caractere esential deosebite de aceleape care le-am cercetat i infatisat pin& aici.

In adevAr, la Munteni u.rmeaza legaturile stravechi cu.orasele de peste munti, si mai ales cu BraSovul, in formelein care le-am gasit innainte de asezarea in Domnie a Bran-coveanului. Cind era o recoltä mai bunä la noi, se inga-duia esceptional exportul de grine la Brasov, de unde se ce-rea i pinA la 2.000 de galeate de grim pe seama cetAtii".cind era o seceta, pima se opria", de teamä se nu se pro-ducä in principat vre-o flaminzie". Cad", spune or1P+A.Brincoveanu insusi, nu numai spre partea dumneavip..strao trag, ce, mai multi, si de spre Tara Turceasca a de sKeMoldova",. necontenit pradata cautA sa o traga i".

Masura de oprire se lua solemn, dupti sfAtuire in Divan, siDomnul se apara cg. nu o poate ridica el singur. Se puteautrimete 'ilia peste hotar alte grtine, meiul i orzul, ctind griul

Brapvul ci Romanil, pp. 42-3, no. 1.

294

era oprit. Stiri despre exportul de vite i oi, de lana nu maiavem din acest timp, o lipsit care poate sa nu fie numaiaccidental& Masura vacaritului, samii a doua pe vite".

trebuit sa atinga greu ramura corespunzatoare a nego-lului, i Brasovenii, care-si tineau i ei atatea vite la pasune.-in tara, se planser& la randul lor, fara folos insl, la 1705 ori1707 Berbeci se treceau i. acura peste hotare 2, de satenimusceleni, iar de la Chioajde s vindeau, tot de terani, bojCate un negustor, ca Mihalachi din 1717, vin.dea direct ca-tanelor 4.

Negotul cu vinuri ie,a insa un avant tot mai mare. Eletreceau, pe calea Prahovei, a Teleajenului, ca i pe la Ru-car i Dragoslavele, venind de la Campulung, de la viile dinSteffinesti i altele in vecinatate Pitestilor. Vindea judetutcampulungean i negustorii de acolo, ca Vasile cupetul oriDumitra bacaneasa din 1697, supt supravegherea ispravni-cului, un boier mare 6. Inca de la 1691 provincia vecina' seumpluse de trupe germane, cu ostasi delicafi, cari trebuiauhraniti cu pane alba de grau si adapati cu vinuri; nenoro-cirea Ardealului folosia astfel vanzatorilor de produse dinTara-Româneasca. Pentru aducerea vimmilor si altor bu-cate" se trimeteau cara anume.

De alminterea Sasii isi aveau acuma viile pe pamantutnostru, ì judetul Gheorghe de la 1708 putea sA scoata pela Valeni dintr`o singura data, de pe locul lui, douasprezecebutt fireste scutite de vamal. In schimb, Brancoveanu izbu-tise a face sa i se recunoasca dreptul de-a avea casele luz

Ibid., pp. 32-3, no. 3; pp. 68-9, no. 13.Ibid., p. 126 sl urm., pp. 207-8, no. 13.Ibid., pp. 172-3. no. 26.Ibid., pp. 218-9, no. 24.

5 Ibid., pp. 38-9, no. 8; pp. 40-1, no. 9. NegustoreasA era si Samfiraden CAmpulung"; ibid., p. 165, no. 19. 0 mAtusl Maria' cArciuml--reasA ; ibid., p. 199. Ca negustor, FrAtilA de acolo; ibid., p. 169, no. 23.Stolca pArgarul; ibid., p. 184, no. 11 El merges la Brasov cu carul.pentru hranA`; ibid., p. 199.

1 Ibid., pp. 33-4, no. 4.

293

la Brasov Si isi umplea pivnitile de vin pentru daruri, dar sipentru vOnzare, de i, la un anume moment, el se apara cuindignare cä nu e negustor, ci Domn, acesta fiindu-i mes-tesugul Pretul era, obisnuit, pe la 1700, cum am maispus-o de 8 dutce si 2 potronici, ori 9 dutce vadra un-gureascit

adaugim un intimplator export de peste proaspiit,vdndut de prospatasi", ori sArat la vaduri' 8, de mieresi de cearti. 4, de piei de bou si trecerea unor produse tur-cesti, peatru care 11181, in aceasta perioadii, n'avem actenoul. decit interesantul tarif de la aineni pe anul 1691,inoit apoi la 1706, din ca.re pastram atunci o forma. gre-ceasca. 8. Se taxeaza. deosebit : piperul, stiftanele caxe seaduceau si de la Chilia, impreunii cu morunul, la Venetiamesinii, blana de singeap, de caplamal", bumbacul prost,sofranul, samurul in coropce, orezul, lmâile, smochinele,arniciul, abalele, stafidele, tamttia, caii turcesti. In bloc setaxau poverile de marfO amestecata, ce veniau scumpepan. la 250 de bani povara din Persia, Agem", dinConstantinopol, Odriiu sau Adrianopol, Brusa, Sofia, Tarno-va i Rusciuc, Rumelia si Venetia. Din acelasi tarif se vedecrt din produsele terii se mai treceau dncolo piei de miel,de dihor, jder, lup, vidra, ras i vulpe, rachiu i uleiu, ros-cove, branzti, tutun scumpie, miere, eau, intru cAt nuera oprit pentru lumângrarie lui Vodti cearO, care treceape la rargu-Jiiului, cu miere nescursO" unt afarii decel imparatesc", al Sultanului.

Ca articol principal de import ramanea postavul : posta-vele ce facem in toti timpii" dupa obiceiul vechiu de

1 Cf. ibid., pp. 36, 37. BrAncoveanu stabilise vadra de Pitesti (ibid.,p. 38, no. 7).

Ibid., p. 40, no. 9. Cf. si mai sus.3 Studii fi documente, V, p. 340 si urm.

Brapvul fl Romtinii, pp. 41-2, no. 10." Studii fi doc., V, pp. 334-6; XII, pp. 12-7; Hurmuzaki, XV', Apendice.

Se pomenesc, pentru tutunArit, neguttoril caril vor cumpAra tutunsA facA neguttorie, sA-1 ducA In alte pArti ; Studil fi doc., V, p. 348.

Ibid., pp. 350, 363.

296

comanda, soroc 13i plata, de treaba slujitorilor nostri",serie Constantin-Voda la 1697 1: bucata de postav verde,rosu, albastru, fara, peceti, cu o pecete ori doua, costa ate13 talen i pol", ate 10 si 33, ate 14 2 ; o parte din banidar nu si Mina se dad.ea innainte s. Imbarbatarile" pen-ti-u mesteri zabavnici ca d. capuiasa deplin" nu lipsiau, det3i farsa energia lui Matei-Voda 4. ipentru adaus se trimeteaupana la hotar, prin ispravnicii de acolo (Si de la Ciimpina),ori prin stiteni, ca la Rucar r3i. Dragoslave, cara, cu sluji-tori contra hotilor ori rebelilor ardeleni din munti, cal, za-blau, de invelit baloturile s. Domnul doria se le intovaxa-seasca si ate un mester, pentru a se vadi tnaintea lui :deplin sitnt, nu sitnt deplin", tocmai la coti" ori ba" s.Particularii aduceau postavfeld" fg breclas", ori postavbun Pngles", suptire" 1.

Comenzile de sfoara se faceau in aceleasi conditii, platin-du-se mia de papusi" cu 21 de taleri ° (alta data, sutade sfoare" 3 florini, 2 costande s). Daca. era vre-o zabavit,bietul trimes era luat la rafuiala : m'au facut Maria SaVoda, ca pe dracul, pentru sfoara, a nici n'am apucat sitdescalec bine, m'au 1nturnat Maria Sa Voda inapoi, ca safie istovul tot de sfoara", schie Draghici Spatarul in 1696".

Arginturile",netede si cu flori"11, eran una din grijilede capetenie ale Briuncoveanului, un mare iubitor si intele-gator de arta, care, pentru multele lui ctitorli bisericesti,avea mai necontenit nevoie de anafornite (tipsii de na-

i Brapvul fl Romanil, p. 60, no. 7.2 Ibld., p. 67, no. 12; p. 71.3 'bid., p, 61.4 Ibid., p. 62.3 V. d. e. ibid., pp. 67-7, no, 12.

!bid., pp. 70-1, p. 73.7 Tariful vamal citat mai sus, p. 295." Brapvul yi Ronzar:11, pp. 62, 64, 65.

Ibld., p. 79, no, 1. V. st Ibld., p. 80 s1 urm.70 ¡bid, p. 81, no. 4.17 Ibld., p 76.

297

fur6"), de ripide, de sfesnice, de cruel, de potire, de cIdel-pite i candele, de legaluri de evanghelii, pentru care tri-metea modèle, duptt, datina, toril, jupanului Gheorghe Maidin Brasov ori lui Henric Lambru clopotarul, lui Miharclopotarul Pentru el insu-si Voda-si comandI hiele a clirorfaptur/, o ariita cu de-amanuntul lui Irimia pecetarul, in-dicand cum trebuie sä se lucreze piatra, in fatI", ori inadánc" 2. Se comandau i luceári de sculpturl din plata,snlinare" pentru puturi 2.

Lucruri de metal mai grosolane figureazI si ele des incomenzile luí: tipsii de cositor, al arar metal 11 verificala primire spoind cu el vase de aroma, clopote, pentru caretrimetea iaräi caräle lui la hotar Ciildgrari veniau si depeste hotar, Cazaci, Talposipe lângS, cäldärarä seimeni,cu malla caldtirareasca", supusi däjdii Witafului de sam-sanà", care in Curtea Domniei Mele direage vaselé ce sestric5,"

SI nu uitii.m in sfttrsit ate un lucru de pielarie pentrutrIsuri i ca,rIte, fadvanele, dirutele nemtesti" chiar, ce-rute carItasilor de peste munti, cum era Gheorghe de pe la1700, diruia i se cerea imperios s1 se tie de cuvasint, el eru sine" °.

Tariful 'amal citat sus aratg, i alte lucruri de importdin Ardeal: chivere, in si anepg., stritmIturi, fiere late deplug, procovete, mazere, streacaguri" san ostranguri",tete i betele, argint viu si plumb, iarbe de dohtorli"(care se si exportau), 001, stipun de si erau acum insiipunari cari fac sttpun i viind sapunul, de sI hrInesc

I V. articolul mreu In BuletInul comislunli morzurnentelor istorice pe1914.

2 Brafovul I Romanil, p. 96 si urm.3 !bid., pp. 106-7, no. 13. Vezi f mesterii ce lucrarl la mAngstirea

buzoianA de la Berca pentru Stolnicul Mihalcea CAndescul; ibid., pp.164-5, no. 18. Cf. lorga l Bals, Histoire de l'art roumairz anclen, Paris,1922.

4 lbid., pp. 62-3, 70-2.3 Studil ;1 doc., V, p. 357.

Bra faya' fl Romanii, p. 84 si urm.

298

eu sitpun" coase, cutite, v.pseli, anison, seceri,vápseli Fierul brut se vindea acum de s&rari", ca i sa-rea lor Intre tirguielile marunte era, pentru Doran sipentru boieri, rozmarin precum j alte fabricate apusenepentru madi.

Mult mai putin rtimilsese in Moldova din acesteOdatI, la 1696, Ilie Ienachi. Stolnicul, un om bogat, carelas& o mare avere 5, era insärcinat de judele brasovean,eare trimese anume la el pe Marca Sasul de Brasov", säcumpere cal de treaba duraisale omului a Craiului de Sa-xonia", August, regele Poloniei .Boierul raspunde lim-pede, innapoind banii, cei dougzeci de ughi venetici: un lu-cra ce cunosc c& nu-i, nu pociu zic,e ch voiu face". Dar, pen-tru cA, era vorba incrt si de cal, de diaria'', cerca sä vie unom al judelui pentru a-1 purta pe la fratii si prieteniinostri, unde vom sti cate vr`un cal, si va vedea de va socotie/ va fi de acea treabit: precum s'a putea, s'a neguta enstripinul calului" Aled, dat& vedem pe un Iani din Foc-sani vanzánd vin la Câmpulung pentru a-1 trece la Brasov 5.

Dac& presenta unei ostiri numeroase, innainte i dupäanexarea formal& de Austria, la 1699, dacha o viat6

negotului ardelean, cel cu Polonia era cu totul im-piedeca,t de lupte, de ocupatii militare, de prIdaciunile joi-mirilor nestapäniti, de neastámprtrul hotilor ce se folosiande imprejurgri ca s& prade i mangstirile (e vremea vesti-tului Nicolae Pasare). La Suceava, la Neamt erau Polonila Câmpulung se urmau rohmiltrii Craiului j horanjii."ofiterii lor, cari, de si scriau dese ori Bistritenilor, nu aveantocmai grija negoatelor.

Studli fi doc., V, p. 340.V. mal sus.!bid., pp. 338, 350.

4 Brafovul I Romanil, p. 143.5 Studii fi doc., XVI, tabla, p. 429.

Brapvul fi Ronidnif, p. 297.!bid., pp. 297-8, no. 14.!bid., p. 199.

299

Dad trebuia ca legaturile de comert ale principatelor sase stranga tot mai mult spre Rasiírit. E un fenomen visibil.El se explica. i prin expeditiile turcesti la Dunttrea, siir-beasca, intr`o vreme cand se poartapana la 1699 raz-boitil pe viaja si pe moarte cu Imperialii, ca.ri ocupara. Ba-natul j izbutira sit smula defnitiv Ardealul. Cererile pentruoaste, la Belgrad, la Nicopole, unde apare Vizirul, la conace-le Sulta.nului, care ingadui sa i se inchine Domnul muntean,sunt asa de mari, ineAt miele articole Inca nu se mai potexporta aiurea. La 1696, Brancoveanu e desperat ca. ni-auvenit porunca de la imparatie ca sa dam 20.000 de oi detreaba Imparatiei. Care puteti socoti dumneavoastra ca.20.000 de oi nu iaste putin lucru si, cunoscand cA nu iaste cuputintä, ca sa. se poata plini aceste oi numai de la tara, pen-tru mare pas eau socotit ca sä faca aiutor i oamenii detara dumneavoastra" Barsanii din tarapentru ca sa seradice acest greu i". Randuiala fanului" (stogul, 75 de ha-ni), a mierii si a ceril, ce se da. la Belgi-Basa" 341 poicantare miere, Po talen i 3, 9.000 oca. ceara Po bani 100",a cânepii", a boilor de Belgrad" (cate 5 talen), a carillorimparatesti la Beligrad" luate dupa cisla pe sate, la rand,cara nouit i cu 4 boi i inscortate cu chirigiuom de credinta, i chirigiul sA aiba. la car topor, sfreadel,cutitoaie", carale i zahereaua Camenitei, vacile si oilepentru conacele Tittarilor", sursaatul tainurilor impara-testi", al oilor imprtratesti" (1 taler una), catargurile ce seaduceau de la Rucar i Dragoslave, de la Campulung si Ma-tau särä.ciau tara. Condica, Brancoveneascä arata din biel-sug at de mult era stoarsa ea de anumite articole, cam

cA adaughn nu mai erau platite cu exactitatea i cin-

Ibid., p. 355.Ibid., p. 368.

3 Ibid., p. 354 sl urm. Preturl pentru orezul (15 bani oca), untul (30),mierea (12), untdelemnul (34), mAslinele (25), zahArul (1 leu), cafeaua(3 Dili), oca de strafide (20 bani), de nisWea (33 bani) ale zaherelei;ibid., p. 370.

4 Ibid., p. 374.

300

stea din vremea lui Soliman-cel-Märet. Tot ea ni aratä castde multe erau legäturile Vis tieriei si ale Camärii cu capita-litij mari, Greci, dar mai ales Turd, care-si aveau ca-sele la Constantinopol chiar sau la Adrianopol, cät de multatarna deci de dänsii cola ce am numi azi creditul terii".

Din acele parti, ca si din Epir si din alte provincii tur-cesti, veniau tot mai multi negustori de se asezau statornicIn terile noastre, alcätuind deci o nonä päturä sträinä, careinsä deocamdatä nu era periculoasä supt niciun raport siin nici-o ramura. Ei se deosebesc de innaiintasii lor de ace-leasi neamuri sau de altä provenienta din veacurile al XIV-lea,, al XV-lea si al XVI-lea prin aceia ca, inainte de a finegustori specialisati in anumite articole, ei sunt oameni deafaceri, capitalisti, imprumutätori, cämätari, deocamdatäla orase.

Marele negustor al Briincoveanului, pe care intälnim inBucuresti, mide familia lui se va inrudi apoi cu case boie-resti, ori la Brasov, trimes de Domnul sä.0 pentru comenzi,pentru aducere de bani, pentru stabilire de preturi, ori laSibiiu,la Venetia, unde era foarte cunoscut, e Mano Apos-tolu, de la care avem i &le o scrisoare roraäneasctI, dar siaceia iscillitä tot greceste Jupan Manul e mai malt un co-misionar, un. agent general de comert, ki e sigur cl, prävä-lia lui nu era nicAiri, dar din averea lui vAduva, Zamfira,fiica negustorulu Iorga, putu sä ridice o mänästire, i acea-sta cu toate pagubele pe care el insusi le indurase la cädereapräpästioasä a patronului säu domnesc 2 Rämase dupti, a-Peastä ciatä, fiind indusmänit cu noul Domn Stefan Can-tacuzino, care se temea sa, nu-i scotoceascä scrisorile deträdare, la Brasov, de unde trimetea informatii cu privireFa lucrurile de la Dunäre.

Manu al lui Apostol avea mai multe ränduri de case inBucuresti, i in zapisele privitoare le ele apar i alj Greci

Brapvul Romdnii. p. 261, no. 12. Cf. ibid., pp. 73, 74, 86, 78Hurmuzaki, VI, tabla, p. 674.

I Inscriptil, II, p. 79 i urm.

3C1

bueuresteni, un Stamatie, un Zamfir starostele, un Gheorghefost staroste, un Gheorghe Decá 1. El le lua de la boieridin provincie ori de la negustori, ea Nicolae si Andrei, fe-ciorii lui Costandin Bogdaproste dn TArgoviste, nepotii desor& dumnealui jupAnului Gligore cupetul, sAn Mihail cupe-tul" , o familie cu traditii deci, care-si stia bine genea-logia 2; un fin al lui Mihul, Grigare, 1i avea inca pivnital'Angá práváliile durate de párintele sau

Ceia ce nu insea,mnä cà. negustorii de targ. pierlau. Dinpotrivá, starostia rAmAnea a lor (un Serban fg altil); ei ri-dicau hanuri ca ale Domniei sau ale mánástirilor : astfelhanul sau hanurile" lui Iane Stfinescul de la 1710 4. Darlana, ei se acivau Grecii : coi pomeniti mai sus, de pildg,cri un Iani Perdecula 6. Jupg.nul Nica, cupe t den orasBucuresti" avea prIvAliile sale in targ" la 1710, Si el cum-parg, case in mahalaua Sf. Gheorghe Vechiu peste cativaani e. Dar, in legAturg, cu Mano Apostolu, cu popa Nicolaedin Sinope, omul Mavrocordatilor la Curtea BrAncoveanu-lui, du medien! acestuia, Iacob Pilarino, cu Nicolae Cara-iani, agentul brâncovenesc la Venetia, acest Nica, de pro-fesie zaraf, negustor, a cárui mamá era inmormAntatg labiserica. Stelei din, Bucuresti intretinea legAturi strAnsecu Venetia, de unde aducea m'Atusa i pentru 2.000 de du-cati, atlaz rosu, yrecum i zaharicale", din chiar insArci-narea Domnului. De si se plAngea de strâmtorgrile zilnicede aici si cererile peste puterea mea ale Domniei i necon-tenitele inchisori i primejdia ce iese din aceste strAmtorgripentru viata mea", in testamentul sAu din 1715, el puteasg lase flului, Panaioti, o insemnatA avere, pe care e, pusesein sigurantl, acasA la Caraiani, scumpul situ prieten", ca

C. G. Mano, Documente din sec. al XVI-lea-XIX-lea, privitoare lafamilia Mano, Bucuregt1 1907, p. 71 §1 urm.

2 !bid., pp. 74-5, no. 45.!bid.Ibid., p. 73.!bid, apol p. 75 (46) §1 aiurea.

6 Studli fi doc., 1V, pp. 74-6, n-le Lxx, Loan.

302

si la Zecca, unde insusi Domnul avea in deposit mii de gal-beili rävnite de Turci. El insemna legate importante rudelorsale cu mune albanese caracteristice 1..

Supt acest testament din 1715 iscalesc, pe Muga foartemulti clerici greci, cari nu ne intereseazä aici, si o sumade negustori greci prieteni, un Zaharia Maori, un PanesTamaras, un Teodor Caracadàs, un Constantin Vasile si unGheorghe al lui Vasile, amandoi abagii, un Sta.ti Didu,M'A., a mai pomeni pe Manu Apostolu, ce apare si el inmijlocul lor. Intre fämäsitile bogatului Grec se aflau zapisede datorie de la un mare numär de Bucuresteni de toatetreptele, de la Safta Stolniceasa, de la boieri din familiileBrätäsanu, Dudescu, Fälcoianu, Parscoveanu, Topliceanu,Urdäreanu, Grädisteanu, Filipescu, de la cäpitani si copiide casa, de la calugäri zugravi", de la dascäli ca predi-catorul Avramie, de la negustori ca Stoica abagiul si o E-vreicä, pAnä. la oameni säraci ca Tila cusätoarea", seches-tratä si de Marica vaduva Brâncoveanului2.

Tot printre negustorii din Venetia se afla pe atunoi 13i

Grecul Spiro Panu, care aducea pergament, märgean bunrosu, zäbranice, s. a., in schimb pentru cearä, cu privire laca,re fticea aceastä, socoteall concludentä : Aici pretul ceriia iesit de 80 de bani, si acolo la Venetia fttce 25 de galbeni" 4.

Cu acesti Greci nu mai veniau Italieni, cari se intalnescnumai ca Franciscani ori ca secretan i (Del Chiaro). Vininsä Evrei spanioli : ?din cä pe vremea lui Stefan Cantacu-zinc sinagoga lor fu dartimatä din ordinul Domniei, poatepentru a indrazniel a o face de zid 4. Turcii nu lipsiau,cumpäränd päne si alte bucate" si dosindu-le la vad ca sh

3 Cf. stirile din Studil fi doc., IV, p. 76 si urm., ale testamentului,cu cele date In memoriul mieu din Analele Academiel RomAne" pe1915, p. 305 si urm., despre negustoril romAni si aromAni la Venetiaspre sfArsitul veacului al XVII-lea.

3 Ibtd., 1V, p. 85 nota 1. Acolo si cariera fiului, Panaite, care seva desiusi pe urmA. Pilca, MArgArinta, se mAritase a doua oarA, fArlvoia tatAlui, Cu Costea boierul".

3 Memoriul citat, p. 311 si urm.4 Memdriul nostru despre Evrel, p. 175.

3(3

nu dea vamg, in care cas erau pedepsiti2. In Moldova incg(le la 1628 Curt-Celebi, Chehais.-beiu, vindea jupgnesei Din-

cu 15 galbeni mosia Sendrenii (in Covurluiu) 2. Turcii,ciimittari i negustori de miere, tot odatg, apar in ambeleleri prin a doua jumiitate a veaculuil. Incep a se iviiasii" turci, earl-5i ieau in arendg, un loc 5i-1 fac odaie devite, unde-si ingrasg pe cele cumpgrate4. Oile impiirgtesti"se luau cu firmane i cgrti domnesti 5. Negustorii

sunt insemnati in deosebi la plata oieritului 2. La CAm-bAlciul de Sf. Ilie aducea atâfia, incgt trebui sit% se

trimeatä. un besleagg, sg. fie de pazg pentru galcevi 5i zor-baláturi ce se face, sit poarte grija, 5i, pe care den Turd1-ar gäsi fgeand ggicevi si nebunli, s. li facg, certare i sitnu-i îngáduiasc s. nu umble in voia lor" ; judetul trebuia-sg-i gitteascg lemne de foc i maldär de cal"; cercetittorii

Armeni, papista5i", Nernti, Evrei si, chiarTurci cantribuiau cu 33 de bani de pritvitlie ca sä nuunible si el surda i sg. cheltulascit de la dänsul" . Dom-nul vgmuia la Ciocgnesti i Lichiresti pentru Giurgiu si 01-tenta 5. Armeni, Greci, Sârbi, Arbanasi sunt pomeniti in_genere prin cgrtile domnesti 10.

Schimbarea cea mare se petrece insg, in lat domeniu. E'evident a aceastg, societate se orientaliseazg,, se turcoie.

1 Studil fi doc., V, passim. Se mal pAstra vama de la Fiad pentruDobrogeni; ibid.

Aricescu, Rev. 'storied, Miti. Moldovel, 22, 1 (1730) : Brazil.Urkariul, XVII, pp. 29-30, 144; XXV, p. 144 (an. 1724); XXI, p.

383. Cf. Hasdeu. Toleran fa, etc., pp. 54-5: Hamza Turcul de la AninoasaGhibAnescu, o. c., VI, pp. 225 6 (184). imprumut de la Vidin, ibid..

rp. 214 (173).Cf. si Studil $i doc., V, pp. 341, 348.

5 Ibid.Ibid., p. 344.Ibid., p. 353.Mihai ArbAnasul In Moldova, c. 1640; Uricariul, XXIII, p.198 si urtn.

9 Studii si doc., V, p. 338.lbid., pp. 338, 347.

304

In mode : in locul pletosilor boieri de pe vremuri, in loculboierilor tunsi ungureste, apar chipurile ridicule cu cape-tele rase, pe care a fost läsat un mot in frunte, ca aceladespre care legenda popularä, spune a se lasit Musulma-nilor ca sä ailiä, de ce-i apucal ingerul ce-i va duce in Pa-radisul lui Mohammed Haine lungi i largi, papuci galbenide sIftian, blänuri de samur i pentru negustori. De jur im-prejurul casei se intinde acum divanul moale ; scaune mainu stint, dar se vede mesuta rotunda ori in c,olturi, incrus-crustatä, cu sidefuri. Se face us si abus de mirodenii, alarm fum se suflä, in barb& la primire, la masit. Jos pescanduri ca si pe pitreti sta,u intinse covoare orientale. Fe-meile se infatiseazit, Intru cat nu se opune Inca, o usoaràinfluentä occidentalg, dupli moda de Tarigrad : Doarana luiOrigore Ghica, intoarsI din Venetia, trebuie sä lepede in-data rochia ei franc,eascti", de care se scandalisa lumea.Se cease un dictionar turcesc amänuntit pentru a intelegenumele stofelor, al pieselor de imbrIcilminte, al podoabelor,

juvaierelor. Ordinea ca i alcatuirea mesei e in casele ce-lor mari i bogati intocmai ca in casele frunta,silor dinConstantinopol.

Se luau insit i alte lucruri deck cele cuprinse in paturade suprafatä, a modei. Se luau ideile, conceptiile i aseza-mintele, datinele ce pornesc de la ele.

Sit le urmitrim in acest domeniu al comertului pe carepe la 1700 II stApanesc cu totul.

Duca-Voda, care a stitpanit cetva timp si in Tara-Roma-neasca unde fusese Domn i Radu Leon, venit de-a drep-tul de la Turci represintä, tipul carmuitorului romancare aplic,ä, principatului situ normele de guvern pe careImprixatul", Sultanul, le aplica Imperiului sau. Urmasiilui Osman aveau dreptul sä. considere Statul ca o mostenirea strilmosului lor, cuceritorul; tot ce era acolo li apartinea,afarg, de libertatea umank personala a supusilor lor derasa veche. Incolo, lucrurile proprietä.ti, oameni robi.

Ar fi fost greu ea in terile noastre, unde erau atatia bo-

305

ieri mandri i bogati, unde o parte din teranime ramaseseInca liberit, unde clerul era intr'o privinta mai presus deVoevodul insusi, sa se trateze oamenii tot a§a ca in pro-vinciile turcesti. Dar proprietatea a fost supusa, fara scru-pul, din ce in ce mai mult unui regim care e ce! otoman.

Duca e cel mai rnare proprietar de pamánt, prin mosiilece cumpara sau confisca. El vrea s MN in mânile salenegotul terii intreg. Nimeni nu exporta cât dfinsul, nimeninu face atátia bani din vanzarea produselor de pe mosiilesale, din codrii sal. Ca í toti innaintasii lui din veacul alXVII-lea, mosiile targurilor i se par a fi o proprietate dom-neascit de care poate dispune cum vrea, faranaitánd-o pen-tru a o darui, dupa interesele i capriciile lui. Acte ca ace-lea din Muntenia care intaresc Cámpulungenilor mosia lorIn vechile hotare sunt in Moldova imposibile. Nu e orasmoldovenesc a carui veche posesiune de islaz i teren desemanaturi sa fi ramas scutita de aceste sparcuieli lacome.

In Tara-Románeasca poate c. Insusi Serban Cantacuzinoa fi urmat acest ispititor exemplu, de care a putut sa se

inspire si Constantin Cantemir i cei doi fii ai si Dimitriesi Antioh, farit a mai vorbi de fiul Ducal, Constantin-Vodä., si de 4cel Mihai Racovi. care proclama fara sfialaintr'un hrisov solemn din intaia sa Domnie ca toate orafelestud supuse numai Domnului" i, deci, toti cei ce tin car-ciume sau ospatarii sânt legati i indatorati a da venitulDomnului, i nimeni, ori dintre clerici, ori dintre boieri, ori

ori cine ar fi altul, nu e scutit sau exclus dindoeasta,", pe cand la tarA, din potriva, e hotArat lucru cafieoine, oricare ar fi el, poate culege veniturile mosiilor salesi se poate bucura de ele, iar Domnul nu are nimic decautat In ele" 2.

Sistematisatorul noului regim e insit, cu adevarat, Bran-coveanu. Si el e marele negustor al pamántului ; i dupilcatastrofa lui, in cale spre Constantinopol, el nu uita sti."

serie cui se cuvine, ce trebuie sa vánda: vinuri, bucate, pan.

' Magazinul Istoric, V, p. 356 §i urm.Studii i doc., V, pp. 407-8.

si tesäturile, cind i cu ce pret Vaci i oi se mánä. la Sul-genie pentru hrana Curtii, dar Domnul poate vinde priso-sul. Precum Matei-Vodä. facuse o sticlärie, Brâncoveanu in-temeiazä, lumanäräria domneascl" t3i. se hotareste cri. laaceasta, care-si are fabricile in Bucuresti ca si in Tärgoviste,vor trebui sfi. vând, supt aspre pedepse exclusiv, toti mii-celarii, au fie dorobant, au lefegiu, au scutelnic, au slujitor,au slugear, au Ovreaiu, au mitca.r vence feal de om a hi",plätindu-se cu pretul fixat de d'ansul, 8 bani ocaua. Lunià-Mirarii i coi coi zece argati lumänärari" (ergatis" grec :lucrfitor) sunt inzestrati cu scutiri, având a-si da numai bi-rul lor special 2.

O asprit fiscalitate, neinduratg necesarI, date fiind sar-cinile fatä, de Turci apasil asupra terii intregi, in careonce se produce, once se fabric:A, e intiiiu un. prilej de astigpentru Domnie i oamenii .ei. 0 dare Emit, turceascá in sen-sul ca si in numele sä.u, oluc-hacul, atinge once negot devite urmäresc pretutindeni pestele 4. Si asa maideparte.

Asupra oraselor se abate un stol intreg de agenti, cariieau pentru Vodá i, de sigur, nu se uitä niel pe dänsii,Cotarii umblä prea la toate târgurile, sá sale cotturia dela tot omul, cine se va afla vânzand marfá cu cotul, denume po ba.ni 142, iar cojocarii, mätäsarii sá dea pre ju-mátate". Cantaragili päzesc SI nu se antäreascä oncemarl& aiurea decal la dânii, au miere, au unt, au tu-tun, au fier, au sane", luând zece bani la suta de ocaleFumarii ieau de la cei ce au prIvälii ti fac negutätorli sicei ce au pivnite ii magazii, de vänd vin, afara din velitijboieri i manfistirile cele mari" i cliseariul de la bise-rica domneasca" s1 aibti scuti cate o pivnitä, oncefealiu de negutAtorie ar face : ori tabac, ori cizmariu", de la

Hurmuzaki, XIV, p. 589.2 Studii fi doc., V, pp. 345-5.

Ibid., pp. 341-2, 345, 352-3.4 lbid., p. 341.5 Ibid., p. 347.

306

307

21/2 Nina la 3 talen, slujitorii cei ce au pravalii i vandvinuri" dand numai 1 leu si 33 1. ParcAlabii de targuristrang pretutindeni vaina domneasca de bucate", pedep-sind j toate tulburArile bunei randuieli; ei trimet doi morta-sipi, cari culeg venitul lor si an si de dreptul de a-% tinea ocar' ciuma. scutita. 2, etc.

Era, deci, lucru firesc ca negustorii s. caute a-si unifica,simplifica j garantit situatie. Breslele din imparatia tur-ceasca, isnafurile, iesite din aceiasi nevoie, au alt sens de-cat cele din lumea cresting, : nu sunt tovarasii de mesteri Cu

caracter religios, militar Si politic, In legittura cu viata au-tonoma a oraselor evului mediu, ci asiluri contra unei fis-calitati neomenoase, asiluri asigurate de Stat, In ca.re seretrag, nu nuntai mesterii, ci si negustorii i felurite categorilde strdini, cari numai in astfel de conditii primesc sà. rrtmaie

lucreze. Caracterul e aratat limpede chiar intr'o scri-scare a Brancoveanului : De multele pasuri ce sant, catisant aici in tara noastra, i striini, 13i de alte neamuri, cumam zice i Brasovenii, si Chiproviceanii, i Armen ii, i Ji-dovii, far dajde nu pot fi, ce acestea toti au fiestecare cutul lui legaturi cu Vistieria terii, de se stiu ce dau pe an" I.

De aici vin, întâiu, starostii de negustori pamanteni, ceiace presupune o breasla a acestora. La Bucuresti, suptcoveanu, ei au, dupa ca.ta.stiful Vistieriei", unde sunt in-serse toate numele lor, o ruptoare de 4.000 de ughi pe ande platit in patru soroace : la Sama cea Mare (Vel Sea-ma"), la haraciu sau birul imparatesc, la Sf. GheorgheJa Sf. Dumitru, &and bani, drepti i fara zeciuiala", afarade ai haraciului, la cari se admite cursur pentru stranga-tori. Calfele ce au iesit bascalfi" alt neologism tur-cese cu pravaliile lor osebi, au cu alte hrane", sunttrecute de staroste la bir. Cu totii sunt aparati de dijmele peaverea mobila vie, dijmarit, vinariciu, oierit". Tragerea lor-

Ibid., p. 360 (supt Nicolae Mavrocordat). Cf. ibid., p. 341." Ibid., pp. 339-40.

Brafovul fi Romdnii, p. 400, no. 4.

308

la rgspundere pentru altii e opritg. Feciorii nedgspgrtitidän casg", calfele ce lucreazg la stgpan nu plgtesc nimic

Ca si &ails% au o rumtoare" Armenii, Evreii, Bulgariica.tolici de la Chiprovet si Cobilovat2. N'avem privilegiiledate Cgmgrii pentru fiecare, in conditii evident mai favora-bile decal acelea pentru negustori pgmanteni, ca sg-i poatgretinea in targ, pe aceastä productivg, turing a Mgriei Sale.La 1701, dupg exemplul Domnilor mai vechi i. al Branco-Neanului insusi, Brasovenii carii se hrgnesc cu negot bra-sovenesc aici, in targ, in Bucuresti, i prentealtele targuri sisate, cu prgvglii i cu altg hrang, mgcar i eziitori cucase", erau scutiti de toate angariile, a cti.ror insirare tinecateva randuri bir slujitoresc, schimbul banilorcare Iesenii erau indatoriti Inc& din veacul al XVI-lea,fumgrit, dare pe prgvlilii (dg prgvglii"), cotgrit, covoare,rasi, pghare, sursaturile toate, zaherelele, cargle de oaste,birul ostii, al lefilor, sama a treia, pocloanele HanuluiSultanilor sgi, cal imphrgtesti i doznnesti", randuialavacilor si a oilor", podvoade i mertice, conace, cai de olac,imprumutgri", oranduiale i sata.rale prin mghglgli,guri si sate" si alte toate dgjdi". Ei dau, dupg rumtoarea"cea noug, din acel an, o mie de talen, la haraciu si la celetrei sgmi. Sunt scosi de supt autoritatea starostelui, fireste,dar si de supt a judetului de oras 3.

Acesti Brasoveni n'au a face cu Sasii de pe vremuri.Sunt Scheii, Romanii din jurul orasului cgrora li zidiserg

inzestraserg biserica Sf. Nicolae atatia Doroni români,Neagoe, Petra Cercel, Aron-Vodg, de sigur Mihai Viteazul,Brtincoveanu, i cari, trecand intgiu, cum s'a vazut, laCampulung, la Pitesti, s'au intins apoi asupra terii intregi,aducind ei marfa pe c,are ai nostri nu mai voiau ori nu maiputeau s'o caute in depozitul ardelenesc. &bit, cum spunechiar privilegiul argtat,niscai negutgtori &in Schiai",

1 Studil fi dec., V, p. 349.I Cf. Del Chlaro, ed. lorga, tabla.

Studli fi doc., V, pp. 349-50.

309

iesiti cu casele lor" pentru a faca negot brasovenesc".Aveau si vii si cresteau oi, pentru lana. Unii se ocupa \.1 ei

eu dirafia j.Nu erau multi la inceput, si in, 1707 se plangeau a au

numai Sese präviilii, adaugand cil-i supArâ car-ausii dinComarnic si Campina, cari-i impiedad. de a intrebuinta pePrahovenii" lor indätinati, cii. vamesij campineni ii des-poaie, cä negustorii de tara nu Ji respecta monopolul. Unvfitaf stätea in fruntea lor, avand numai atributii fisca.1e 2,

Din Ardeal nu venserä inca. acei companisti, Greci, Bul-gari, Aromani din Arvanitochori, din Filipopol, din Melenic,cari se organisaserii, cu privilegiul de la Gheorghe RakOczyI-iu, inca de la 1636, si-si aveau judetul-staroste, cei 12 par-gari-jurati si härägerii" vatafi, cu centrele in Sibiiu, Bra-sov, Tokaj, pentru comertul cu Orientul. Dar unul dintredansii, Caloiani Pater, zis, in de obste, Pater lanas, stätufoarte aproape de Brancoveanu, ca si familia brasoveanäromaneasca a Corbestilor, si juca in rol si in apfirarea uneipärti a Romanilor de peste munti la Unire. Un. 1Tagi- Ghiur-cu avea a face ca Constantin Cantacuzino Stolnicul.

De altfel, acesti companisti, cari fäceau, 'prin. gelepciii"lor, si nagot de vito in Banat, se roraanisaserä in mareparte : noua lor biserica" din Bungard era o biserica roma-neascit, de si efimeriul", parohul, adus din Turcia, slujiagreceste. Romani, ca Palcu Florea, trimes la 1698, dinBucuresti, de Dosofteiu de Ierusalim, erau primiti in aceastaharnicä. tovaräsie, foarte popularä in Ardeal si Ungaria.

Compania Armenilor, multi de curand trecuti dinMoldova la Gherla tsi. Ibasfaläu, Grecij carii sä, afla laFägäras, la Brasov, la Vasarheiu" aveau si ei stranse le-gäturi cu Principatele, färl ca o situatie legal& sä, li se ficreat aici 3.

t Lista lor pentru anul 1715, In Brafovul ;1 Romanti, pp. 415-6, no. 14.2 Brafovul ;I Romanti, pp. 405-6, no. 8. V. In genere Iba., p. 393 51

urm., apoi pp. 370-1, no. 9.3 V. acte1e lor In Studit # dx., XII, 51 prefata.

310

imparatia turceasca traia pentru Constantinopol, pentruimpodobirea monumentalg. a Capitalei, pentru buna ei °ran-duiala, pentru indestularea ei cu toate cele de nevoie : car-ne de oaie, pane alba, miere, pastrama, unt, pentru satisfa-eerea materiala t3i multamirea, pentru petrecerea impara-tescului Stambul. Toate orasele celelalte decitzura : dinmulte, colonisti furl luati, pe la 1453-70, pentru a creste-numarul populaliei constantinopolitane .si pentru a faceca In ea sa fie represintate toate breslele, toate felurile deocupatie omeneasea. Asa trebuia sit fie orasul in mijlocurcaruia se ridica. Seraiul, cetatea particulara a stapanului,de la sentimentele bune sau rele ale careia Marna dainuireapat3nica ori caderea tragica a acestuia.

Dupa norma turceasca, viata Vrincipatelor noastre, si maiales a principatului muntean, se aduna in cetatea de Scaun,in care bate, zvacneste, am zice, gandindu-ne la anemiade care sufere tot trupul, viata intreaga a terii. Buzau,Targoviste, Campulung, Argos, Pitesti, Slatina, fara a malvorbi de Campina, Valeni, Urlatis Filipesti, salase de va-mesi ori targuri pentru terani, de Ploiesti, poinenit o sin-gurit data vamesul din Campina e rugat a face la Bra-sov cumparatura pentru oräseni i, ce sunt ele pe.langiistralucirea In crestere a Capitalei, unde se adung, din ce Ince mai mult boierii, par5sindu-si moSiile ? Iar orasele oltenevor astepta stapanirea austriaca, pentru ca, in alta legaturapolitica, sa-si capete o viata noul.

Biserici nouä, se ridica In Bucuresti : a Cretulestilor(1722), cladita de Iordachi Vornicul, ginerele lui Branco-veanu, acel boier caruia-i placea sa se faca represintant pepecetiile dregatoriei sale, purtand in mana toiagul distinc-tiv si islicul cel mare pe cap ', a lui Mihai Cantacuzino,Coltea, cu frumoasele proportii, cu puternicul turn al clo-potnitei, cu casa de bolnavi din preajmä are un mor-

' Bralovul fi Romanii, pp. 214-5, no. 19. Pentru celelalte orase, 0Studil fi doc., V, 1. c., 0 urm.

2 lonnescu-Gton, /. c., p. 183.

3 11

miint din 1692; aici se in.mormAntau si negustori ea HagiVasile, starostea calor de tarA, cu sotia si fiii, in 1699-7002

, a lui Serban Cantacuzino Vornicul, in Selari 2, a Mi-tropolitului Antim , cu mAnAstire, o rainune pentru vre-mea sa, a lui Brezoianu Vornicul, a lui MarAcineanu si alui Bujoreanu, dar mai ales fundatiunile lui BrAncoveanu siale familiei lui: Sf. Gheorghe Nou, inceput, supt ingrijirealui Serban Cantacuzino, ea boier, de Panaiotachi Nikusios,Marele-Dragoman, si isprIvitA, supt BrAncoveanu, care eraO. fie ingropat aici ; biserica Sf. Saya, refAcutA de dAnsul,biserica dintr`o zi", a Domnei Marica (1702), biserica luiPana Negoiescu, fratele ac,esteia : asa-zisa bisericA a Ienei(124). Dintre oamenii Domniei, Ceausul spAtAresc DavidCorbea, de supt ordinele lui Mihai Cantacuzino, unchiulBrAncoveanului, face biserica numitA, mai tArziu, a Icoa-nei 8. Exemplul e urmat si de Stefan-Vodá. Cantacuzino,care reface Curtea domneascA si Sfintii Apostoli, la 1715,de Mitropolitul Daniil, care zideste bisericile Toti Sfintiisi Vergul, de Mitropolitul Stefan, ziditor la Lucaciu i, deNicolae-VodA Mavrocordat, ctitorul de la Paraclisul Mitro-poliei si de la strAlucita mAnástire exterioará. a Vacäresti-lor, de vAduva acestuia, Doamna Smaranda, care fácil bi-serica. Foisorului . Jupan Vasile Potceanul cupet" cu so-tia Sanda si fiul Ghinea, tot negustor, fac la 1699 (?) bi-serica Sf. Nicolae din SArbi 6. Biserici ale negustorilor vorapArea, in deceniile urmiitoare : deocamdatA aceia c,arepoartA chiar acest nume, ca hramul SfAntului Nicolae, fuclAditá din temelie pe ruinele uneia de lemn, ars5. la 1718

la 1726 , pentru a adAposti indatá rAmásitile boieri-nasilor si negustorilor, ca Radu Pitesteanul, Simion cu-

' Inscriptii, 1, p. >74, no. 646. De acolo ga celelalte lAmuriri.lonnescu-Gion, 1. c., p. 205.

3 Din acelasi timp poate fi si biserica Ceaus-Radu, aceastA demnitatemilitarA flind apoi desfiintatA. Cf. lonnescu-Gion, 1. c., p. 179 (Innaintede 1754, dupA sinodic).

4 lonnescu-Gion, 1. c., p. 199.Ibid., p. 188.

4 Inscriptii, 111, p. 343, no, 871.

312

petul", Dumitrasco cupetul ori Stanciul cojocarul, in cead'intaiu jumii,tate a veacului Inca i. Sora si. sotia lui Mantacupetul ispraviau la 1733 biserica numita, dupà aceasta dinurzna, Sta.nca, (de si intaiu se cherna: Manta): Mantulea-,sa2. Biserica, Sf. Elefterie se datoreste lui jupan Constan-din sin Macsin cupet", ispravnic fiin.d unchiul acestuia, An-drei Zaraful, caruia i se lasase la moarte aceastä, sarcina,prin 1740 5. Jupan Iane cupetul de la Buzau" se pome-neste cu data de 1744 pe piatra fundationala de la bisericaPopa Soare. Inc. de supt Brâncoveanu, Tabacii Isi aveaubiseriea lor 5, ca si Zlatarii 6.

Negustorii ramaneau, si ei se vor inmulti in epoca Pana-riotilor, dar judetul, ale carui drepturi erau luate de Dom-nie, de o parte, iar de alta, de starostii si vatafii noilorbresle, disparuse, ea o veche forma ce nu mai avea nicio,utilitate actuala, si niciun viitor.

La Iasi procesul e, de si intr'o m'asura mai mica, acelasi.Ocupatia polona a distrus pentru totdeauna rostul Cernau-tilor, Siretiului, Sucevei, BEL Dorohoiul,Botosanii asteaptaalta imprejurari ca sa, invie. Viata s'a retras din toate o-rasele basarabene, iar cele din Moldova-de-jos, intre Sire-tiu i3i. Prut, simt cum li scade viata, cu toata cresterea de in-semnatate politica, a Tinutului lor, din care se ridica familiinoua, a Racovitestilor, a Costachestilor sau Gavrilitestilor,a Paladestilor, pana. la cele mai innalte trepte. Galatii chiarpar opriti in cresterea lor. Dar, orica.re ar fi imprejurarile

' Ibid., pp. 321-4.!bid., p.324 si urm.!bid., p. 317, no. 766.

i (bid., Pp. 331-2, no. 824. Biserica Hagi-Dima (ispr5vitA la 1731) arirebui sA aibA de ziditor pe un cupet Cu acest nume (nu o maicA);lonnescu-Gion, I. c., p. 195.

!bid., p. 204.!bid., p. 226. Vechea biseric5 si clopotnita s'au dArAmat fArA un

studiu istoric si arheologic. V. si lorga-Bals, Ifistoire de Part roumainanclen.

313

Capitala, favorisata, prin tot ce Domnia poate da, urmeazaanersul ei ascendent.

Duca-Voda zideste la. 1682 biserica. Sf. loan Zlataust laBeilic, pomenind in inscriptie pe fiul sau Constantin; ea erasa, fie privita ca o biserica de predilectie si,de catre Constan-tin Brancoveanu, a carui fila Maria lu'ä. pe tanarul Duca;Nicolae Costin, sotul unei surori a acestuia, privia bisericaaceasta ca a famihei sale 2. Mitrapolia, Biserica, Alba", eziditit de Anastasia, Doamna aceluiasi Duca 2. Lui MihaiRacovita i se datoreste biserica Sfantului Lazar, pe locul%amii`I 2. E de observat însâ cá aici democratitele" bise-rici ale negustorilor gi breslelor (nu stim de cand sunt aleTalpalarilor i Curelarilor, dar le presupunem mai noua),iu apar. Iasul n'avea pe departe marea insemnatate comer-ciala a Bucurestilor, si numarul strainilor privilegiati erade tot mic Soltuzil se pastreaza insa, mai mult decat, din-colo, judetii, si avem inca, la 1709 in aceasta dregatorie pe

PoparsocO reglementa.tie domneasca a targului se intalneste inca

in vremea lui Dabija-Voda, dar din nenorocire cartea aces-luia din 6 Mart 1662 e tiparita asa 4, inc,St multe pasagiisunt cu totul neinteles. Domnul se indreaptzl. la soltuzulsi la toti pargarii de targ de Iasi", cetandu-li sA instiinteze

Inscriptii. II, pp. 131-3. Cf. Ghiblnescu, Surete I izvoade, V, tabla ;Vricariul, VI, p. 275; XXIV, p. 425,

2 V. Inscriplii, II, p. 171 l urm. ; Studii i doc., V. p. 90, no. 65; pp,95-6, no. 87; Ghinnescu, I. c., V, pp. 99, no. 89: cea de la poartA"biserlca de spre Doamna"; Uricariul, XXII, p. 411). Sunt de sigur dinveacul al XVII-lea. Biserica boierului Ghenghea fiintA de la lnceputulveaculul. Biserica Sf. Nicolae se mai zicea atunci a lul Stefan-Von ;dbid., XII, p. 278.

3 Inscriptii, II, pp. 133-4, no 372; Uricariul, XXIV, pp. 428-9.InteresantA Mita trapedzineasca" (a TrapezuntInilor) ; Studii ;1 doc.,

VI, p. 344, no. 696.Uricariul, XXIII, pp. 269-70. Un negustor Miha ; ibid., XXII, p. 288

urm., tn veacul al XVII-lea; negustorul Sandul sin Tanasie la 1715.Un dascAl, PAtragcu, la 1668; ibid., pp. 233-5.

'bid., X, p.114.

314

la toate zilele de Virg", pe slujitorii si negutlitori e mi-.seii nostri teraei", cari aduc la vinzare boi sau vaci saucai sau jape", despre un drept pe care au a-I plAti.

Peste putin Interveni rtizboiul turco-polon, care aduse paCraiul Sobieski el insusi In Iasi cu ostasii lui, cari se,si uitarA pe acolo, prin arciumele de supt piimAnt, undecântl, dupti c,antecul popular, fugarului Constatin-VodiiCantemir, fugar, versurile acelea ce s'au pAstrat de fiulacestuia, Dimitrie :

Constantine,Fugi bine,Nici ai emit,Nici ai masA,Nici e dragA jupilneasA....

intors in Capitala sa, blitranul Domn 15i dAdu samA deritul ce s'a f Acut Iasilor, fiind acum aceste räscoale si um-bland limbi streine Intr'aceastit tarä. a Moldovei si imprIs-tiindu-se negutitorii si Intr'o parte si 'ntr'alta, streinându-se printr'alte teri, arsu-li-au mult dinteagonisita lor" (laplecarea Craiului, precum se t3tie). Deci, in On Sfat solemn,la 4 Maiu 1686, el li dAdu privilegii neobisnuite, incredin-Ond frumosul pergament cu chipul Sfântului Nicolae1, nusoltuzului, ci starostelui de negutitori", care era acum a-petenia tArg-ului (la 1662 aflAm alitturi pe soltuzul kirguluiiasilar si cu doisprezece pargari, si preutii din trtig, sinegufitorii si starostii 2"), si Ina la 1682 lane sta.rostele denegustori si Costanda, innaintasul situ, stau alAturi Cu unnumAr de negustori a; la 1687, Toader Cojoc e Ina bAtrande Iasi 4".

Vechea datorie de a primi pe oaspetil strAini, pe siimeni

1 Reprodus In cartea mea Negolul fi me.Ftefugurile, la p. 122.GhibAnescu, Surete fi izvoade, 1V, p, 318. La 1659 starostii Pascal

*i Carstea, negustorii lanea, lanachi, Proca, Tuduri; ibid., p. 246 (223).Ibid., V, D, 48 (38) : Adam, Saya, Burnechl, Toma, Apostol, Andrei,.

lorga. SA adAugim pe Asian, care fine pe fata lui Andronachi Crupenschi;ibid., pp. 71-2, no. lam.

Ibid., p. 76.

315

si slujitori in conac", e inläturatA, ca aceia de a dacar/ cu bol de podvozi, de a merge in la poruncaDomnului, de a furnisa cai de olac. Numai cand boierii arfi siliti a primi pe cineva, numai atunci acesta poate 8 bat/e la usa negustorilor ieeni. Desetina de stupi, gostina deporci si de oi nu se vor lua de la bucatele lor. Ca e inTara-Româneasc5., deci; si, ea si acolo, li se asigur5. cl, deacum innainte, nu vor pl.ti pentru bucatele neguti-torilor pentru terani sau pentru alti oameni si nu le traga".Fgrä a se arata suma pe care starostea va avea sa o string/de la ei pentru Domnie, nici soroacele de plat5,, se faceosebire i aici intre aceastel breas15, si cele ce se potconstitui din str/ini ce ar veni in oras : Iara, de vor maiveni i alti negutitori, trag5. ajutoriu la dânsii, ce,atará din soma care ant ei tocmiti ca Domnia Mea, siL ail)/a da FA aceia, cine precum se va aseza ei, sit.' se adaogesoma, iar/ nu 8/ se scazti i".

In legatur5, en acest act trebuie pus/ seutirea, Intr'unact scris, la 15 Iunie 1691, de insusi protopopul ttirgului,Ursul, a intregului cler iesean, cari slujesc in bisericile luiDumnezeu ziva i noaptea i roag5, pre milostivul Dumne-zeu pentru pravoslavnicii Domni cei pristaviti i pentru ceivil ce domnesc tara aceasta, i pentru toti pravoslavniciicrestini, incat ei n'au ale/ agonisita sau mestesug sau ne-gutatorli, ce numai se hrInesc din sfânta biseric5,", de dij-me, de podvozile Mitropolitului", 5i de lucrurile la Curte,,de podvozi i olac, aratand e pentru preoti c5, nu se vor luaboll lor pentru darea altor oameni".

Domnul tines, Inc/ innainte de 1670 un Vornic de tArg 8.Niel el nu putea sA aib5. autoritate in apropierea 1me-diat5, a Domnului.

Cu mahalalele sale intinse Muntenimea de sus, de jos.

Uricariul, II, ed. a 2-a, pp. 36-8. Originalul e azi In Archiva Sta-tului din Iasi. Pe atunci un Miha negustorui de Iasi 41 ¡Inn porcii prinsate ; ibid., XXII, p. 298 si urm. BAcani, ibid.; un cAldArar, ibid., pp. 235,411. Tot acolo negustorii Teodor i MirlutS.

Ibid., VI, pp. 347-9.3 GhibAnescu, Surefe fi lzvoade, IV, p. 36 (40).

316

si de mijloc , Cu podurile sale acoperite de barne : Po-dul Vechiu, cu tArgorile lui, TArgul-de-jos , cu stra-zile : cea Mare, cu biserica ungureasca, 'Mita Stramba, UlitaNota, Mita Ciobotareasca, a Feredeielor, a HagioaIi, Ulitadin Mara, cu Ardzia ei, avand inca arcari" fitqatori dearce, langl biserica armeneasca 2, Iasul fama o mare im-presie.

Era stralucire, miscare si veselie : la 1672 se int.impinainteun zapis nu mai putin de doi trâmbitasi, un vatag desurlari si Balan Surlariul 2. Orasul tau cuprindea insa t3i oputernica viga economica, de si vamasi domnesti, une orilevantini, ca Zane din 1665', stringeau inca, venituriinsemeate. Intre altele se facea, fie si humai pentru consu-matie interna, un mare negot de peste : drumul Majilor"spre Iasi, pe care-I batuse, dupa legenda, si Petra Bares,când era numai negustor de peste, majar", e pomenit si, la1649g. Erau atitia boj la targ, inca amenda catre Vorniciide Poarta se putea ridica in 1645 pana la 50 de boi. Marelenumar de butnari arata si un negot de vinuri2.

** *

Supt aceste auspicii de granite inchise catre crestina-tate si de tiranie fiscala a Domnilor, comertul romanescintra in era Fanariotilor". Treewsem era comerfului in-terna fional prin strdini, ineheiam era comerfului =gana'prin Romdni §1 ne indrumam, prin scutirtle acordate deVistierie $i Camard strdinilor, in 'dama oamenilor de tatacatre era comerfulni nalional prin stralini.

1 Uricariul, XXII, pp. 361-3. 367 i urm. (cu pomenirea lui Sandu sinTanasie, negustorul). lar la 1664 era vam Cristea.

2 GhibAnescu. 1. c., V, p. 59, no. 51.3 Uricariul, X, p. 231.3 Iba. XII, p. 279.3 Asffel la anul 1677: Gavril vAtaf de butari, Ion biv vAtaf tij de

butari yi Gavril MArctl butar" Miga biserica Ghenghli, unde sunt 51ceprAgari.

CUPR1NSUL

TABLA CUPRINSULUI

Introducere. Teritoriul rotminesc innainte de Rointini cavaloarea de productie si de schimb.

Epoca ante-romand 9.

Mgrturiile lui Herodot despre productia teritoriilor sci-tice, 11. Insemniltatea oraselor grecesti dela Marea Nea-grX, 11. Negotul lar cu barbarii din lituntru, 13. Decadereascitica, ; intemeierea Statului dacic, 15. &Mena valorii ora-selor grecesti, 15.

Epoca romand 16

Cara,cterele noii ere economice romane la Dungre, 16.Perpetuarea amintirilor elenice, 17. Goti si Romani inschimbul de produse, 20. Noul Bizant roman si insemnA-tatea lui, 21. Legilturile de comert ale Bizantului cu Nor-dul barbar, 23.

Dupei Romani 23

Imperiul hunic i influenta lui asupra vietii economice,23. Schimbttrile produse de asezarea Bulgarilor, 25. Ele-mente slave de rost economic in limbs. romanea.scI, 26.Francii la Duarea-de-mijloc, 28. Cazarii, domni ai stepei,29. Piraterifle Varegilor in Marea Neagr i Rusii la Du-nKre, 29. Dungrea in vremea celor d'intAiu Comneni, 30.Epoca luí Manuil Comnenul i Imperiul latin de Constant-nopol, 31. Colonisarea Sasilor in Ardeal, 32. Teutonii intara BArsei, 33. Horda de Aur ai schimbraile aduse de do-minatia ei, 35. Cele organizatii de Stat românestiIn veacul al si valoarea lor economicii, 36.

Istoria contertulia voiacinese peina la 1700.

Cartea I. Piing. la 1550.

Capitolul Comertul romitnesc In veacul al XIV-leasupt ocrotirea Domnilor Tgrii-Românesti . . . . 38.

Cele d'intgiu probe de intrebuintare a banilor la Romiini.38. Privilegiul regelui Ludovic al Ungariei pentru Braso-veni, 39. Formarea Brasovului 40. Porturile dungrene Cucazo el era in leggturg.: Floci, Bráila, Vicina, Chulla, 41. In-,semngtatea cea noug a drumului comercial prin Tara-Ro-milneascg, 42. Intinderea principatului in Vest si Sud, 43.Legaturile Brasovului, Sibiiului, Bistritej ca partile de din-coace de munti, 45. Privilegiul lui Vladislav-Vodg pentruBrasoveni, 46. Tinutul tatgresc" al principelui Dimitrie",48. Leggturile de comer t ale Ardealului cu Apusul, 49. Reu-nirea treatoare a Ungariei cu Polonia, 50. Articolele expor-tului muntean in veacul al XIV-lea, 50. Privilegiul regalpentru Casovieni, 51. Dusmgnia lui Vladislav-Vodg, cugurii, 51. Intinderea Turcilor in Balcani, 52. Asezarea luiMircea-Vodá in mostenirea, lui Dobrotici, 53. Noul privile-giu pent.ru Brasoveni, 55. Drumul muntean de comertpe la 1400, 55. Privilegiul lui Mircea.-Vodg pentru Bra-$oveni i imprejurgrile politice in care a fost dat, 57.Dunit.'rea romanea.scg supt Mircea, 57. Incglarile turcestila Dungre, 63. Mihail fiul lui Mircea i leggturile lui cuArdealul, 63. Sigismund, regele Ungariei, i leggturile luicu urmasii lui Afirma: ingsuri ale acestora pentru comer-tul brasovea,n, 64. Klaus de Redwitz la Severin, 66. Nougacte privitoare la comertul ardelean. in Tara-Româneascg,inainte de jumgtatea veacului al XV-lea si inchiderea, ereicomertului mare, 66. Cauzele acestei opriri, 67.. Domniimunteni din acest timp i Ardealul, 67. Drumul de comertal Prahovei, al Teleajenului si al Buzgului, 70. Vlad Tepe.

Ardelenii, 71. Articolele comealului dintre Munteni siArdeleni in a doua jumiltate a veacului al XV-lea, 72. Nea-goe Basarab i Ardealul, 73. Dungrea turceascg, ; luareaBrgilei, 74.

320

321

Capitalul al II-lea. Comertul exterior al Moldovei pAnä.la 1500 75

Formarea $i desvoltarea Liovului, 75. Leatura. luicu Caffa si drumurile de comert, 77. Colonizarea ea Ger-Omni a ora$elor din Galitia duptt cucerirea, polonä, 77, Ger-mani in orasele Siretiu si Suceava, 77. Cei d'intIiu Armeniin aceste orase, 77. Intemeiarea Domniei moldovene, 78.Cele d'intiliu leglituri ale Moldovei cu Ardealul, 79. Privi-legiul Voevodului ardelean Stibor, 79. Cei d'intitiu negustoridin Ardeal in Moldova, 80. Cele d'int5.iu articole de importdin Polonia, 81. Intinderea, Moldovei pAnK la Dungre $iMare $i urmarile-i economice, 82. Privilegiul lui Alexan-dru-cel-Bun pentru Lioveni, 82. VArnile Moldovei, 83. Mar-furile prevazute in acest privilegiu, 84. Monppolul domnesc,85. Caracterul si explicatia privilegiului, 85. Influenta tit-tarascil, 86. Drumul moldovenesc si leaturile Moldovei caLevantul, 87. alittori apuseni : pelerini ru$i si propagan-di$ti de cruciattt (Guillebert de Lannoy), 88. Schiltberger $icea d'intiliu pomenire a Iasului, 90. Legaturile Moldovei luiAlexandru-cel-Bun cu Ardealul, 90. Leaturile ei cu Bistri-ta. 90. Consulatul venetian la Cetatea-AlbA, 92. Privilegiullui Ilie-Voda, pentru Ardeleni, 93. Legilturi cu Brasovu/innainte de Stefan-eel-Mare, 94. Privilegiul lui Stefan flu/lui Alexandru-cel-Bun pentru Lioveni, 95. Privilegiul luiVlad Dracul pentru aceiasi, 96. Cedarea Chiliei dare ThanHunyadi $i planuri polone asupra Cetätik-Albe, 96. Privile-giul lui Petra Aron pentru Bra$oveni $i legg.turile Ardea-lului cu Moldova in acest timp, 97. Privilegiul cel mare"al lui Petru Aron pentru Lieveni, 98. Caracterul $i urma-rile lui, 99. Cele d'intaiu leggturi ale Moldovei lui $tefan-cel-Mare cu Ardealul, 100. Privilegiul lui Stefan pentru Lio-veni, 101. Legaturile urmittoare ale Domnului cu ora$ul,101. Luarea Chiliei de &titre Stefan-eel-Mare $i importa,ntalui ca singur sttipAn al negotului polon cu Bizantul, 102.Legitturi ulterioare cu Ardealul $i prada Briiilei de char&$tefan, 104. Impiicarea lui Stefan cu Brasovenii, 104. Le-ghturi cu Liovul pe la 1475, 105. Pierderea Chiliei si.

21

322

Cetatii-Albe urmari pentru comert, 107. Ultime legaturiale lui Stefan cu Polonii dupa navalirea regelui loan-Albert,107. Leghturi cu Ardealul in cele d'intaiu decenii dupgimoartea lui Stefan, 109. Iegaturi cu Liovul in aoelasitimp, 110. Calatora de negot ale Moldovenilor pana in Li-tuania, 111. Plangeri polone supt Bogdan Orbul, 111. In-noirea privilegiului Liovenilor la 1522, 112. Stefan-cel-Tanarsi, comertul polon, 113. Petru Rares j acelasi comert, 114.Ocuparea Tighinei de Care TUTei i urmarile sale, 115.

Capitolul al IIL-lea. Comertul oriental si levantin in%rile noastre pana la 1550 117

Lipsa de legaturi directe cu Bizantul in epoca mai veche,117. Vechi legaturi polone cu lumea bizantina, 118. Cetatea-Alba in relatii cu Constantinopolul, 118. Cea d'intiliu men-tiune a legaturilor Chiliei cu Pera i cu Apusul, 118. Expli-catia consulatului venetian la Cetatea-Alba, 119. GenovesiIn Galitia, si Moldova innainte de Stefan-cel-Mare, 120. Cu-cerirea portului Lerici de dare Moldoveni, 122. Stefan-eel-Mare si Caffa genovesä', 124. Alte legaturi ale lui Stefan cuGenovesili, 126. Inc,ercarile lui pe ranga Venetieni dupä1475, 126. Lipsa de legaturi mai stranse intre Tara-Roma-neasca i Levantini, 128. Ragusani la Dunäre, 129. Legaturimai tarzii ale lor cu Neagoe Basarab, 130. Gel GreciIn Tara-Romaneasca, 130. Situatia negustorilor greci la Si-biiu pe la 1550, 131. Armeni in Tara-Remaneasca, 132. Par-tea Turcilor in comertul principatului, 132. Articolele dedesfacere ale lor, 133. Putinii Greci din Moldova veaculuial XVI-lea, 134. Armenii i marele lor rol in orasele moldo-venesti, 134. Cativa Evrei in Moldova pe aceiasi vreme, 136.

Capitolul al IV-lea. Negustori si orase pan. la 1550 137.Domnii Moldovei ca negustori ; scutiri de vama, 137.

Partea, boierilor in comertul moldovenesc : Mihul Logof a-tuls 138. Alti boieri ai Moldovei ca negustori, 140. Boieriimunteni i legaturile lor de comert cu Ardealul, t41. Ceid'intai negustori romani in principatul muntean, 142. Ora-ele muntene panii la 1550: Argesul, 143. Campulungul,

323

144. Pitestii, 145. Targovistea, 147. Tara)]. ul, 148. Campina,148. Teleajenul 148. SOcuienif, 149. Gherghita, 149. Flo-restii, 149. Bucurestii, 149. Giurgiul, 150. Buzäul, 150. Briti-la, 151. Targul-de-Floci, Corn4el, Dridih, Rusii-de-Vede,152. Slatina, 153. Severinul, 153. Ramnicul-Valcii, 153. Marinegustori greci si armeni in Moldova : Dumitru Volata, 153.Calian gi fiul Am Duca, 154. Nicolae BranzA., 154. Alti negus-tori mari din Moldova, 135. Negotul de boi moldovenesti cuBrasovul, 155. Orasele Moldovei pang la 1550, Suceava, 155.Siretiul, 157. Dorohoiul, 157. Botosanii, Harläul, 157. CotAnarul, 158. Flotinul, Cernâufii, Neamtui, So-roca, Orheiul,159. Baia, 159. Iasii, 159. Romanul, 160. Bacliul, 162. Tro-tusul, 162. Putna, 163. Vasluiul, 163. Barladul, 163. Tecu-ciUl, Husii, 164. Tinutul Chigheciului, 164.

Cartea a II-a. Comertul roman dela 1550 la 1700 . 167.

Capitoltil I-itt. Decäderea oraselor shsesti. Factori noi aicomertului oriental. Directii mat ale comertului roma-nesc 169

Causele decOderii Ardealului, 169. Dusm1aia. Domnilormoldoveni din vea,cul al XVI-lea fatO de aceastO provincie,169. Articole de export in Ardeal ale Moldovei in acest veac:boii, 170. Oile, porcii, 171. Caii, 172. Balciurile invoialaluj Alexandru Läpupeanu cu Bistrita, 172. Legäturile cuArdealul ale Läpusneanului in a doua Domnie, 173. Amin-tirea relatiilor lui Petru Bares cu Ioachim de Brandenburg,

Lapusneanu i relatiile lui cu ducele Albert al Prusiei,Cu Venetia, 174. Alti Italieni in tOrile noastre, 175.

Mamie export de bol ai Moldovei dupti Alexandru Läpus-neanu, 177. Alte articole de comert moldovenesti trimese indepartare, 178. Negotul de peste al Munteniei cu Ardealul

schimbul de daruri, 179. Alte articole de negot muntene,180. Relatii de hotar intre Ardeal si Tara-Romaneasca, 181.Negotul sibiian dincoaee de munti, 181. Cresterea roluluicat de comertul grecesc la Munteni, 181. Giwi asezati inprincipat, 182. Comertul polon al Moldovei, 184 .AlexandruLäpu$neanu si acest comert, 185. Ridicarea Galatilor, 187.

324

Noul avant al Iasilor, 188. Urmasii lui Ilpusneanu si. co-mertul polen, 189. Greci mijlocitori ai a,cestui comert, 190.Starea comertului polon cu Moldova la starsitul veacului alXVI-lea, 193. Veniturile vamii Hotinului, 194. Aron-Vodasi negotul polen, 196. Grecii ortodocsi si partea lor specialain aceste legaturi, 196. Partea Levarntinilor : Peroti, Rodieni,196. Chioti, 199. Ciprioti, 200. Creta,ni, 201. Italienj de rasa,202. Articolele de comert, 202. Partea Armenilor in comer-tul tarilor noastre din acest timp, 204. Evrei turcesti in le-gaturit' cu Galitia, 203. Turcii amestecati in west comert,206. Ragusanii in Moldova, 206. In Tara-Romaneasca, 207.Exportul de oi din Moldova, 208. Din Tara-Romaneasca,208. Furniturile militare pentru Turci, 209. Pescariile Mol-dovei la sfarsitul veacului al XVI-lea, 210.

Capitolul II. Starea comertului romanesc la inceputul vea-cului al XVII-lea. Criza disparitiei elementului strain, 212.

Decaderea vechiului comert, 212. Starea oraselor dupa1600. Cerinautul, Siretiul, 213. Suceava, 213. Baia, 218.Neamtul, 221. Hotinul, 222. Romanul, 224. Scheia, 225. Pia-fra, 225. Bacaul, 225. Agiudul, Trotusul, 226. Focsanii, 228.Putna, 228. Dorohoiul, 228. Botosanii, 229. Harlaul, 230.Stefanestii, Targul-Frumos, 231. Iasii, 231. Vasluiul, 233.Barladul, 234. Husii, 236. Falciiul, 237. Tecuciul, 238. Gala-WI, 238. Cotnariul, 239. Orasele muntene: Braila, 240. Targul-de-Floci si vadurile Duniixii, 241. Ramnicul-SaraA si Buzau],241. Targoviste, 242. Tarsorul, ampina, 243. Campulungul.243. Argesul, 246. Pitestii, 247. Slatina, 248. Bucurestii, 248.T:71mnicu1-Valcii si Ocnele-Mari, 254. Craiova, 255. Caraca-lei, 256. Baia-de-Arama, Cernetul, 237.

Papitolut HI. Legaturi cu strainatatea in veacul alX VII-lea 258

Bogatia Tarii-Romanesti, 258. Averea boierilor brancoveni,2;38. Preponderanta legaturilor cu Turcii, 259. Negustoriniunteni la Venetia si articole de export, 260. Noul negotardelean : articole cautate in Tara-Romaneasca, 261. Porci,263. Lana, 263. Cai, 265. Vinuri, 265. Miere, ceara, grane,

325

265. Articole turcesti, 266. Posta,v, 267. Sfoarli, hamuri, cuie,etc 267. Exportul contemporan al Moldovei, 268. Caltitoríalui Tommaso Alberti, 269. Drumul de comert prin Isaccea.-Fälciiu-Iasi : callitoria lui Cornelio Magni, 274. Evreii ladinsul, 276. Alte mentiuni de Evrei, 277. Prädäciunile dinepoca räzboiului turco-polon, 277. Export spre Ardeal sibillciuri, 278. LegAturi cu Brasovul, 279. Privilegiul acordatEnglezilor de Petru Schiopul, 279. Comertul cu Danzigul,280. Afacerile in Polonia ale Movilestilor si ale lui NistorITreche, 280. Alti pribegi moldoveni in Polonn, 281. Relatiicu Polonia supt Stefan. Toma al JI-lea: insemnätatea So-rock' si. Orheiului, 282. Urmarea actor relatii, 283. Wärfu-rile ce se schimbau, 283. Vasile Lupu si negotul polon, 284.Läpusna, 285. Decilderea Ciubrociului, Centei-Albe, Chiliei,285. Sta,rea Ismailului si Renilor, 286. Hotinul si. Cernautii,287. Privilegiul lui Gheorghe-Vodit-Ghica si tovarasii de co-men, 288. Un mare boglitas moldovean : Ursachi, 289. Ne-got cu Moscova : Cazacliii, 291. Negustorii de Sargorod, 291.

Capitolta IV. Viata comercialä româneascä la sarsitulveacului al XVII-lea. Inceputul unui nou regim . . 293.

Urmarea legälurilor Tärii-Romänesti cu Arclealul : exportde gräne muntene, 293. Export de vite si oi, de vinuri, 294.Viile Sasilor in principat, 294. Exportul de peste, 295. Ta-riful vamal, munteam, 295. Importul muntean de postav,295. De sfoarä si lucruri de metal, 296. De pielärie, 297. Alteartícole, 297. Comenzi de caí in Moldova ale regelui Augustal Poloniei, 298. aderea comertului polon, 298. Legäturimai stranse cu Räsäritul, 299. Mano Apostolu, negustorulBrancoveanului, 300. Negustori de tarsi in Bucuresti si GreciIn acelasi oras : cupetul Nica, 301. Spiro Panu, 302. Evreispanioli si Turci, 303. Moda orientall in locuin.n. si imbrä-cilminte, 304. Norme turcesli in administratia principatelorsi in organizarea lor economicä, 305. Brâncoveanu si noulsistem, 305. Fiscalitate generalizatä, 307. Introducerea bres-lelor de negustori, 307. Negustorli. pämänteni, 307. Braso-venii, 308. Companistii din Ardeal, 309. Alti Greci din Ar-deal si Armenii, 309. Concentrarea vietii politice si economice

326

In Bucuresti, 310. Biserici bueurestene nou4, 310. Bisericiale negustorilor, 311. Deaderea oraselor moldoveneati :Aconcentrarea la Iasi, 312. Reglementatia tirgului de IstrateDabija, 313. Cartea" lui Constantin Cantemir, 314. Scutireapreotilor din Iasi, 315. Aspectul orasului la sfärsitul veacu-lui al XVII-lea, 310.

INDREPTARI

Tiparul Cu magine face aproape zAdarnice IncercArile de a da o cartecuratA cu gregeli.

Dintre cele mal mari insemn InsA acestea.P. 70 In locul r. 3 de jos se va citi: pal Dragoslavelor gi al RucA-

ruluiE (0 un al DAmbovitei gi, iarAgi al RucArului).P. 121, randul 10 de jos : Perotul In loc de preotul. Tot acolo, ceva

mai jos: ,.de Francis Jule gi In notA 235-6, In loe de 255-6.P. 127, r. 15 de sus : Uzun-Hasan In loc de : Uzuan-Hasan.P. 212. Capitolul II, In loc de : V.P. 297, r. 6 de jos : mai sus.