Matricea Divina

Cind o persoana este diagnosticata cu o boala potential letala,aceasta este purtata direct spre rascrucea alegerii. Motivele rolului pe care il jucam in crearea unor boli grave au multe valente si ne ofera intotdeauna lectii importante. Confuzie,indoiala,furie,neincredere,abandonare,resemnare,acceptare – toate acestea apar,alaturi de o mare tristete,in momentul in care i se spune cuiva ca are cancer.Fiecare gind,cuvint si actiune au puterea de a ne plasa fie pe calea vindecarii,fie pe cea a decesului. Ce putem spune despre aceasta supraaglomerare informationala,prin care oamenii devin atit de coplesiti cu sfaturi despre cum sa-si trateze boala,incit ajung sa se inchida in ei insisi si abandoneaza lupta? Cum ramine cu rolul educatiei holistice ca instrument al medicinii preventive (si complementare),cu ajutorul careia oamenii ajung sa inteleaga adevarata natura a fiintei lor si cita suferinta vom putea elimina cu ajutorul ei?Am constientizat cit de important este sa ne urmam propria intuitie,deoarece,desi foarte multi ne vor inconjura cu dragostea si sfaturile lor,se poate ca sugestiile respective sa nu ni se potriveasca.In aceasta situatie,prima incercare cu care ne confruntam e aceea de a descoperi Programul personal perfect de vindecare.Trebuie sa fim constienti de faptul ca factorii cauzatori ai bolilor sunt la fel de variati precum suntem noi,in calitate de indivizi,si ca nu exista o cale unica pe care sa o poata urma toata lumea,calea poate fi la fel de complexa pe cit de numeroase sunt cauzele si tratamentele.Oricum,in batalia pentru viata,cancerul trebuie atacat cu toate mijloacele disponibile,astfel sunt create sanse de a reinversa jocul.Atitudinea mentala decide daca tiparele noastre de vindecare vor fi permanente,sau daca vom dobindi doar o remediere temporara.Credinta si concentrarea sunt ingrediente obligatorii in calatoria noastra,in scopul unei vindecari armonioase,sa avem incredere ca ceea ce facem va aduce rezultatul dorit.Cu totii avem celule canceroase,tinute in friu de sistemul nostru imunitar – ele reprezinta o parte din noi si o parte din viata.A incerca sa le eliminam din interiorul nostru este o pierdere de vreme,cind,in schimb,ne putem folosi energia pentru a ne intari sistemul imunitar,pentru a readuce totul la o stare de sanatate si echilibru. In prezent,multi sunt constienti de faptul ca gindurile emit si transmit cimpuri energetice,ce functioneaza prin bucle de bio-feedback.Astfel,orice intra in viata noastra,orice ne iese in cale,am atras spre noi prin natura energiilor pe care le-am emis.Noi – corpul nostru fizic,emotional,mental si spiritual – suntem cimpuri energetice in miscare,ce rezoneaza si vibreaza la anumite frecvente si transmit unde energetice. Asadar,programarea noastra mentala nu ne afecteaza doar bunastarea emotionala,ci si sanatatea.Procesele mentale sunt procese deprinse,care devin obisnuinta,insa pot deveni automate si greu de controlat,astfel devenim prizonierii propriilor ginduri.Emotiile par sa ne depaseasca puterea de a le controla.Ridicam si construim o inchisoare,iar tragedia este ca nici macar nu-i putem vedea zidurile. Cind intelegem ca gindurile sunt energie (ce poate declansa emotie),ca legile universale guverneaza aceasta energie si ca avem puterea de a ne crea realitatea personala,ne putem elibera de gindirea limitata si de convingerea ca viata e ceva ce,pur si simplu, ,,ni se intimpla’’.Trebuie sa avem disciplina si sa fim vigilenti cu fiecare gind al nostru.Pe termen scurt,stapinirea mintii si a fi responsabil pentru fiecare gind,cuvint si actiune necesita mai multa energie si mai mult exercitiu decit mentalitatea de victima,in care invinuim lumea si pe ceilalti pentru suferinta si circumstantele in care ne aflam.Cu timpul,dupa ce vom fi trecut prin disciplina si discernamint,de la stadiul de ucenic la cel de maestru,avantajele sunt multiple si calitatea vietii ni se va imbunatati considerabil. Actul de a ne concentra constiinta este un act de creatie.Constiinta creeaza!Detinem toata puterea de care avem nevoie,ca sa cream toate schimbarile pe care alegem sa le cream! Intrucit intreaga creatie se naste din iubire,din raze de intelepciune si ginduri Divine,si dat fiind ca noi suntem creati dupa imaginea Divinitatii,avind toata puterea sa creatoare,trebuie sa fim constienti de gindurile noastre si sa stim cum,prin folosirea afirmatiilor si a mantrelor,putem realiza vindecarea,precum si mari schimbari in viata personala.Neantrenata in arta calmului,a meditatiei,mintea de tip occidental are nevoie de acest tip de antrenament,ca o premiza pentru a atinge pacea interioara si exterioara.Fiti constienti de ceea ce spuneti – celulele au urechi si va considera stapini,astfel ca vor materializa,intr-un final,orice credeti a fi adevarat.Daca un medic va spune ca mai aveti doar trei luni de trait,iar voi acceptati vorbele sale ca fiind

adevarul,atunci intr-adevar veti mai trai trei luni!Fiti constienti de puterea pe care o au cuvintele.Fiti deschisi si cercetati atit optiunile de terapie traditionale,cit si cele alternative,inainte de a va alege calea. Prin puterea de a ne concentra constient pe lucrurile pe care le cream in imaginatia noastra,le dam acestora ,,ghiontul’’ de care au nevoie,pentru a trece peste bariera dintre irealitate si realitate.Exista o diferenta subtila,dar puternica,intre a face ceva pentru un rezultat,si a gindi si a simti din perspectiva unui rezultat.Desi ne stabilim obiective care sa ne duca mai aproape de implinire,ne angajam de fapt intr-o calatorie care nu se sfirseste nicicum si niciodata.In mintile noastre vom fi intotdeauna ,,pe drumul’’ spre obiectivul nostru,mai degraba decit ,,in’’ experienta de a-l fi realizat deja.De aceea,trebuie sa patrundem in imaginea din dorinta inimii noastre si ,,sa gindim din ea’’.Este vorba despre capacitatea noastra de a ne simti ca si cum visele noastre ar fi prins deja viata,iar dorintele si rugaciunile noastre s-ar fi implinit.Tot ce avem de facut pentru a transforma imaginatia in realitate este sa ne asumam sentimentul dorintei noastre implinite. Crearea realitatii – curs pentru incepatori

Einstein a facut o afirmatie celebra care spune ca nu putem rezolva o problema,atita timp cit ne aflam la acelasi nivel de gindire cu gindul care a creat-o.Intr-un univers in care sunt posibile mai multe realitati,exista mai multe raspunsuri potentiale.Undeva,printre toate aceste realitati alternative,exista un scenariu in care vindecarea persoanei iubite s-a intimplat deja.Undeva,exista o realitate in care boala nici macar nu a aparut.Insa,din motive pe care s-ar putea sa nu le stim sau sa nu le intelegem niciodata,nu acesta este rezultatul care a fost trezit la viata – nu aceasta este realitatea asternuta pe targa din fata noastra.Sunt destule exemple care conduc la concluzia ca realitatea prezenta nu este batuta in cuie,ea pare sa fie mai degraba flexibila – ba chiar se poate schimba atunci cind pare sa nu existe nici un motiv pentru care sa o faca.Dupa ce recunoastem ca putem sa alegem ce anume vedem ca fiind realitatea noastra,ne intrebam cum putem face asta,cum sa vedem pe cineva ca fiind vindecat,daca organismul acelei persoane ne apare ca fiind bolnav? Raspunsul incepe cu dorinta noastra de a privi dincolo de iluzia a ceea ce ne arata lumea.In exemplul cu boala persoanei iubite,suntem invitati sa vedem dincolo de starea de boala in care se afla si sa ne gindim ca e deja vindecata,simtind bucuria de a fi cu ea,in aceasta noua realitate.Insa,pentru a alege o alta posibilitate,trebuie sa facem mai mult decit doar sa ne gindim la noul mod de a fi,sau sa dorim ca persoana iubita sa se fi refacut deja.Poate ca acesta este elementul cu care trebuie sa fim cei mai precauti,si elementul care poate reprezenta cea mai mare capcana.In teama noastra de a pierde oamenii care ne sunt dragi,exista tentatia de a face fata unei situatii coplesitoare,prin negarea realitatii pe care o avem in fata ochilor,spunind pur si simplu ca nu credem.Insa,daca nu intreprindem si actiunile care inlocuiesc acea realitate cumplita,cu o realitate a vindecarii,neacceptarea noastra nu va produce decit frustrare si dezamagire.Ideea de baza e urmatoarea: exista un echilibru delicat intre a alege,pur si simplu,o noua posibilitate si a-i da curs efectiv,prin gindurile,sentimentele si credintele care trezesc acel rezultat,ca pe o noua realitate. Nu este suficient doar sa spunem ca alegem o noua realitate!Pentru a alege o posibilitate cuantica,trebuie sa devenim modul acela de a fi.Trebuie sa ne ,,abandonam’’ noii posibilitati si,in iubirea noastra pentru acea stare... sa traim in noua stare si sa uitam de vechea stare.Mai precis,capacitatea noastra de a crea intentionat conditiile de constiinta (ginduri,sentimente,emotii si credinte) care sa fixeze o posibilitate aleasa de noi,in realitatea vietii noastre. Si in acest punct,stiinta face un cerc complet si se intilneste cu stravechile traditii spirituale ale lumii.Atit stiinta,cit si misticismul descriu o forta care leaga totul laolalta si care ne da puterea de a influenta modul in care se comporta materia – si realitatea insasi – pur si simplu,prin felul in care percepem lumea din jurul nostru.Fortele cuantice ale Universului le exprimam in limbajul emotiilor...Sentimentul este limbajul pe care il intelege Matricea Divina.Simtiti-va ca si cum obiectivul vostru ar fi deja atins si rugaciunea voastra si-ar fi aflat deja raspuns.Dar,atentie,nu orice sentiment este potrivit.Sentimentele care creeaza trebuie sa fie in afara ego-ului si sa nu emita judecati.Marele secret,pentru a aduce lucrurile pe care se concentreaza imaginatia noastra,credintele,vindecarea si pacea in realitatea prezenta,este ca nu trebuie sa ne atasam foarte mult de rezultatul alegerii noastre.Cu alte cuvinte,suntem invitati sa ne rugam,fara a aprecia noi ce ar trebui sau nu ar trebui sa se intimple. Aceasta pare sa fie tocmai lectia cea mai mareata a puterii noastre,cea mai mare provocare a vietii noastre si enorma ironie a capacitatii noastre de a crea intr-un Univers participativ.Se pare ca puterea noastra de a ne schimba lumea se indeparteaza de noi cu cit este mai puternica dorinta de a ne schimba lumea.Asta pentru ca

ceea ce vrem adesea porneste din ego.Insa,pe masura ce ne maturizam in starea de constiinta in care stim ca ne putem modifica realitatea,se pare si ca devine mai putin important pentru noi sa o facem.Asta,deoarece stiind ca putem sa schimbam lucrurile,ne este mai usor sa acceptam lumea asa cum este ea.Tocmai aceasta libertate – de a avea puterea,fara a-i atasa prea multa importanta – ne permite sa fim si mai eficienti in rugaciunile noastre.Si aici s-ar putea sa gasim raspunsul la intrebarea celor care au meditat,au incantat,au spus mantre,au dansat si s-au rugat pentru vindecarea celor iubiti.Desi,fara indoiala,fiecare dintre aceste acte a fost bine intentionat,el a implicat adesea un atasament puternic fata de un rezultat – acela ca vindecarea persoanei iubite sa se intimple.El includea credinta ca era necesara o vindecare miraculoasa.Iar daca vindecarea se lasa asteptata,implicatia era ca aceasta nu avusese inca loc – caci daca s-ar fi produs,nu am mai fi cerut-o in rugaciunile noastre.Este ca si cum dorind rezultatul de insanatosire,eforturile noastre de a crea o vindecare,practic nu fac altceva decit sa intareasca realitatea ca boala exista!Astfel,ajungem la a doua parte a vechilor invataturi,care,de multe ori in incercarile de a face miracole in viata noastra,este trecuta cu vederea.

Efectul Isaia

Decodificarea stiintei pierdute a Rugaciunii si a Profetiei

Fizica cuantica sugereaza existenta mai multor variante posibile de viitor,pentru fiecare moment al vietilor noastre.Fiecare situatie din viitor se afla intr-o stare de repaus,pina cind este trezita de alegerile facute de noi in prezent.Un manuscris vechi de 2500 ani,scris de profetul Isaia,descrie cu precizie aceasta eventualitate,intr-un limbaj pe care abia acum incepem sa-l intelegem.Pe linga faptul ca ne impartaseste viziunile sale asupra vremurilor pe care le traim,Isaia a descris stiinta despre cum sa alegem viitorul pe care vrem sa-l traim ca experienta.De fiecare data cind facem acest lucru,experimentam Efectul Isaia. Toata materia isi are originea si exista doar in virtutea unei forte care face sa vibreze particulele unui atom si care mentine integritatea acestui minuscul sistem solar al atomului…Suntem obligati sa presupunem ca in spatele acestei forte exista o minte constienta si inteligenta.Aceasta minte este matricea intregii materii.

Max Planck

Dezvoltata la inceputul sec.xx,stiinta fizicii cuantice stabileste principii care permit ca timpul,ruga-ciunea si viitorul nostru sa se relationeze strins,in moduri pe care abia incepem sa le intelegem.Cheia in fizica cuantica este furnizata de insasi numele stiintei.Cuanta este definita ca o cantitate redusa de radiatie electro-magnetica.Fizicienii se refera acum la creatie ca fiind non-solida si non-continua.Fizica cuantica a demonstrat ca lumea noastra este produsul unor emisii foarte scurte si foarte rapide de lumina.Printre proprietatile care ne intriga la teoria cuantica este si aceea care se refera la existenta mai multor rezultate posibile pentru aceeasi secventa de timp data.Facind analogia cu pasajul biblic ,,in casa Tatalui meu sunt multe lacasuri’’, ,,casa’’lumii noastre este casa mai multor rezultate posibile,in functie de conditiile pe care le cream in vietile noastre.In loc sa ne cream realitatea,poate ca ar fi mai potrivit sa spunem ca noi cream conditiile prin care atragem in prezent un anumit rezultat din viitor,deja existent ca alternativa.Alegerile pe care le facem ca indivizi determina locasul,sau posibilitatea cuantica pe care o vom experimenta. Nici profetiile antice,nici cele moderne nu pot prezice viitorul,noi ne perfectionam alegerile in fiecare moment!Previziunile ofera doar posibilitati.Fizicianul Richard Feynman a vorbit exact despre aceasta cheie a profetiei,atunci cind a declarat: ,,Nu stim cum sa prezicem ce se va intimpla intr-o anume situatie.Singurul lucru care poate fi prezis este probabilitatea manifestarii unor evenimente diferite.’’Fizica cuantica sugereaza ca,prin redirectionarea concentrarii noastre – locul spre care ni se indreapta atentia – aducem in manifestare un nou curs al evenimentelor,in vreme ce,simultan,eliminam un curs existent al evenimentelor.

Un miracol in afara granitelor medicinii

In timp ce studia la o clinica din Beijing,instructorul nostru a inregistrat un film cu efectele unei stravechi arte a vindecarii,bazate pe tehnici de miscare,respiratie,gindire si emotie.Filmul prezenta o pacienta care statea intinsa pe un pat de spital,diagnosticata cu cancer la vezica urinara – o tumoare de 7,5 cm.La doar citiva centimetri de femeie,stateau in picioare trei specialisti,in halate albe.Unul dintre barbati a inceput sa-si miste usor miinile prin aerul de deasupra fetei si pieptului acesteia.La unison acum,cei trei au inceput sa repete doua cuvinte - ,,deja disparut’’,cuvinte a caror intensitate a crescut,pe masura ce procesul de vindecare inainta.Transformarea s-a petrecut incet,forma canceroasa a inceput sa tremure,ca si cind ar fi fost influentata de o forta nevazuta.Pe masura ce miscarea a continuat,intreaga masa a inceput sa se estompeze.In numai doua minute si patruzeci de secunde,tumoarea nu mai era acolo.Pur si simplu,disparuse! O posibila explicatie e oferita de teoria punctelor de alegere (dezvoltata de Hugh Everett).Un punct de alegere este ca un pod ce iti permite sa pornesti pe un drum si apoi sa-ti schimbi traseul,pentru a experimenta rezultatul unui nou drum. Din aceasta perspectiva,in momentul in care cei trei terapeuti si pacienta au ales sa afirme ca tumoarea nu exista,ei treceau printr-un punct de alegere spre un nou rezultat.Schimbindu-si sistemul de credinta,ei au renuntat la orice incercare de a ,,vindeca’’ expresia fizica a unui eveniment care deja se petrecuse.In schimb,ei s-au adresat originii non-fizice a tumorii si si-au transpus gindirea,sentimentele si emotiile intr-un loc in care acestea nu au existat niciodata.Actiunile lor au devenit ceva ce a atras un punct de alegere, permitind saltul cuantic de la un curs al evenimentelor,aflat deja in desfasurare,la unul nou,care avea un rezultat diferit.Instrumentele care fac posibil un asemenea salt se regasesc in credintele lor:gindurile,sentimentele si emotiile,potrivit carora noua realitate exista deja.Contrar opiniei ca o astfel de schimbare se produce lent,in perioade lungi de timp,noua posibilitate a fost adusa in manifestare,iar cea veche eliminata,in doua minute si patruzeci de secunde!

Am citit aici ceea ce fusese dintotdeauna,ceea ce era acum,si ceea ce urma sa se intimple.Cararile Infinitei Gradini trebuie sa fie traversate de trup,inima si minte,ca un tot...Si,intr-o zi,ochii spiritului vostru se vor deschide si veti cunoaste toate lucrurile. EVANGHELIA ESENIANA A PACII

Traditiile stravechi sugereaza ca efectul rugaciunii provine din altceva decit din cuvintele rugaciunilor in sine.Dupa edictele referitoare la Bibilie,din secolul al 4-lea,elementele fundamentale ale limbajului ruga-ciunii au inceput sa dispara treptat din traditiile vestice,lasind in urma numai cuvinte.Dar,asa cum ne dezvaluie unele texte anterioare sec.al 4-lea,nu exista coduri magice create de vocale si consoane,care sa ne deschida usi spre tarimuri uitate.Secretul rugaciunii se afla dincolo de cuvintele de lauda,de incantatiile si de cintecele inchinate ,,puterilor care sunt’’.Texte precum cele ale Manuscriselor de la Marea Moarta ne invita sa traim intentia din rugaciune in vietile noastre,deoarece,daca cuvintele sunt rostite ,,doar cu gura,ele sunt precum un roi de albine moarte... care nu mai dau miere’’. Aflam puterea rugaciunii intr-o forta care nu poate fi exprimata sau transmisa sub forma cuvintului scris – in sentimentele pe care cuvintele rugaciunii le evoca inauntrul nostru.Sentimentul din rugaciunile noastre este cel ce ne deschide usile si ne lumineaza drumul catre fortele vazute si nevazute.In forma sa cea mai pura,rugaciunea nu are o expresie exterioara.Desi putem da glas unei anumite succesiuni de cuvinte,aceasta trebuie sa genereze o calitate a emotiei in interiorul nostru,pentru a avea efect asupra lumii din jurul nostru.Prin modul lor de a patrunde in esenta lucrurilor,esenienii au facut o distinctie clara intre emotie,gind si sentiment. Gindul,sentimentul si emotia sunt vibratie.Vibratiile gindului,sentimentului si emotiei creeaza o perturbare in ,,materialul’’asupra caruia sunt proiectate. Emotia

Emotia poate fi considerata sursa puterii care ne impulsioneaza in a ne atinge scopurile vietii.Prin energia emotiei ne alimentam gindurile,pentru a le face reale.Totusi,forta emotiei insasi poate fi dispersata si fara o directie anume.Prezenta gindului este ceea ce da emotiei directie,aducind viata imaginilor din gindurile

noastre.Pe parcursul vietilor noastre,experimentam diferite situatii care se reduc la o singura emotie.Iubirea este una din extremele unor astfel de situatii,opusul iubirii este frica.Calitatea emotiei noastre determina felul in care este ea exprimata.Emotia este strins legata de dorinta – forta care ne impulsioneaza sa manifestam rodul imaginatiei noastre. Gindul

Gindul poate fi considerat sistemul de ghidare care ne directioneaza emotiile.Gindul este strins asociat cu imaginatia.Fapt surprinzator pentru multi,gindul in sine dispune de putina energie,el este doar o posibilitate care nu are energia necesara pentru a-i da viata.In absenta emotiei,nu exista nici o alta putere care sa ne transforme gindurile in realitate.Noi dam viata creatiilor imaginatiei,doar prin dragostea sau frica fata de obiectul gindurilor noastre. Sentimentul

Sentimentul poate exista doar in prezenta gindului si a emotiei,deoarece el reprezinta unirea dintre cele doua.Sentimentul este cheia in rugaciune,intrucit creatia raspunde lumii sentimentelor noastre.Prin definitie,pentru a avea un sentiment,trebuie sa avem la baza atit un gind,cit si o emotie.

Din aceste trei definitii scurte putem vedea clar de ce este imposibil sa indepartam,prin gindire,anumite experiente inspaimintatoare si dureroase.Astfel,maestrii esenieni ne invita sa ne vindecam amintirile legate de cele mai dureroase experiente ale noastre,schimbind emotia pe care am investit-o in experienta respectiva. Reprezentind vechiul fundament al axiomei moderne ,,energia urmareste atentia’’,o parabola foarte concisa din Evanghelia Q descrie acest concept: ,,Oricine incearca sa-si protejeze viata,si-o va pierde’’.In acest exemplu,pe masura ce ne pregatim si ne aparam impotriva oricarei posibilitati si situatii de natura a ne periclita viata,modelul sugereaza ca,de fapt,noi atragem atentia spre exact experienta pe care alegem s-o evitam.Nedorind-o,noi cream conditiile care ii permit sa existe.In loc sa ne concentram atentia asupra a ceea ce nu vrem,o alegere superioara ar fi aceea de a ne identifica cu ceea ce alegem sa aducem in vietile noastre si de a trai din acea perspectiva. Potentialul gindului,in absenta energiei care sa-l alimenteze,reprezinta dorinta.Pentru ca gindul nostru sa capete putere,trebuie sa-i furnizam energie.Poate ca avem aici motivul pentru care rugaciunile noastre par sa ramina,uneori,fara raspuns.In absenta puterii de a da viata afirmatiilor si rugaciunilor noastre,acestea pot ramine,la nesfirsit,doar ca potential: dorinte bine intentionate.Numai emotia este cea care ii poate da forta posibilitatii de manifestare a dorintei noastre.Stiind ca putem alege dragostea sau frica,ca emotie care sa ne alimenteze gindul,de cele mai multe ori ,,nevoia’’ noastra pentru ceva se bazeaza pe frica.Pentru a intelege ce am creat,trebuie doar sa ne uitam la lumea din jurul nostru.Sentimentul de nevrednicie alimenteaza crearea experientelor pe care vrem cel mai putin sa le traim – expresia ideii de a nu fi vrednici,sau ca nu meritam.Trebuie sa intelegem efectiv ce s-a intimplat cu rugaciunile noastre,in trecut.De aici incepe vindecarea.Trebuie sa redobindim bucuria care vine din a ne reaminti de puterea noastra de a aduce bunastare,abundenta,sanatate,siguranta si fericire in vietile noastre – si din a o folosi din nou! Supa creatiei exista ca o stare a posibilitatilor.Toate componentele tuturor lucrurilor pe care le-am putea concepe vreodata,inclusiv viata,exista in aceasta stare de posibilitate.In sfera posibilitatilor de creatie,noi plasam o imagine a sentimentului – o cantitate de energie suficienta pentru a permite manifestarea unei noi posibilitati.Totusi,cheia acestui sistem este reprezentata de faptul ca universul ne ofera,in schimb,exact ceea ce sugera imaginea.Imaginea ii spune supei creatiei unde ne-am plasat atentia.Emotia pe care o atasam imaginii noastre,atrage posibilitatea de manifestare a lucrului descris de imagine. Atunci cind nu vrem ceva – aceasta fiind o emotie bazata pe frica – frica noastra alimenteaza,de fapt,manifestarea a ceea ce sustinem ca nu dorim.Aceste legi ne invita sa facem alegeri intr-un mod constient si responsabil,sa ne concentram,mai degraba,asupra experientelor pozitive pe care le alegem,decit sa ne pregatim pentru lucrurile negative pe care nu le dorim.Creatia ne aduce consecinta a ceea ce simtim,manifestind imaginea pe care am creat-o. Secretul pierdut al tehnicii rugaciunii consta in a schimba perspectiva asupra vietii,simtind ca ,,miracolul’’ s-a petrecut deja si ca rugaciunile noastre au fost implinite.Secretul consta in faptul

ca,atunci cind cerem ceva,noi recunoastem ca nu avem acel lucru.Continuind sa cerem,nu facem nimic altceva decit sa oferim putere lucrurilor care nu se vor intimpla. .Acum avem ocazia de a aduce aceasta intelepciune in vietile noastre,sub forma unor rugaciuni de multumire pentru ceea ce exista deja,in loc sa cerem ca rugaciunile noastre sa fie ascultate.Calea de legatura intre om si fortele acestei lumi incepe in inimile noastre.Aici are loc casatoria dintre lumea sentimentului si lumea gindului.Pentru a ne transforma visele in realitate,trebuie sa facem din visul nostru legat de viitor un fapt prezent,acceptind sentimentul ca dorinta ne este implinita.In plus,iubirea noastra pentru noua situatie ii da acesteia forta de a se naste.Daca nu deveniti voi insiva una cu imaginea si nu ginditi din interiorul ei,ea nu poate da nastere dorintei voastre.Odata ce am creat in minte imaginea dorintei noastre si am trait in inima sentimentul ca dorinta ni s-a implinit,lucrul respectiv a fost deja obtinut!Cu toate ca intentia rugaciunii noastre se poate sa nu fi fost asimilata in intregime,la nivelul simturilor,noi trebuie sa consideram ca acest lucru s-a intimplat.Secretul acestui mod de rugaciune consta in a constientiza ca,atunci cind simtim,efectul sentimentelor noastre s-a manifestat undeva,intr-un anume plan al existentei noastre.Rugaciunea noastra vine,in acest caz,dintr-o perspectiva foarte diferita.In loc sa cerem indeplinirea rugaciunii noastre,noi recunoastem rolul nostru activ in creatie si multumim pentru ce suntem siguri ca am creat.Chiar daca vedem,sau nu,rezultate imediate,multumirile noastre recunosc faptul ca,undeva in creatie,rugaciunea noastra s-a indeplinit deja.Acum,rugaciunea noastra devine o rugaciune afirmativa de multumire,care ne alimenteaza creatia,permitindu-i sa atinga maximum de potential.Rugaciunea noastra consta acum din:a.recunoasterea a ceea ce am alesb.trairea sentimentului ca dorinta noastra s-a materializat dejac.adresarea de multumiri pentru sansa de a fi putut alege si,prin aceasta,de a fi insuflat viata alegerii facute. Un fragment reprezentantiv pentru tehnica noastra pierduta de rugaciune ne invita sa ,,cerem’’ ca ceea ce inima noastra isi doreste,sa se implineasca – pentru ca numai astfel vom ,,primi’’,dupa cum spune Iisus in Evanghelie.In versiunea moderna,condensata,citim:Orice veti cere Tatalui in numele Meu,El va va da.Pina acum nu ati cerut nimic in numele Meu.Cereti si vi se va da,pentru ca bucuria voastra sa fie deplina. In versiunea originala,retradusa din aramaica,gasim:Toate lucrurile pe care le cereti deschis,direct... din interiorul numelui Meu,vi se vor da voua.Pina acum nu ati facut aceasta.Cereti fara motive ascunse si lasati-va invaluiti de ceea ce cereti.Inconjurati-va de ceea ce va doriti,pentru ca bucuria voastra sa fie deplina... Prin cuvintele unei alte vremi,ni se spune sa adoptam modul pierdut de rugaciune mai degraba ca pe o stare cu care sa ne identificam,decit ca pe o forma prescrisa de actiune,pe care sa o intreprindem in anumite ocazii.Invitindu-ne sa fim invaluiti de ceea ce cerem si inconjurati de dorinta noastra,acest pasaj stravechi subliniaza puterea sentimentelor noastre.In limbaj modern,aceasta fraza graitoare ne reaminteste ca pentru a crea ceva in lumea noastra,trebuie ca mai intii,sa avem sentimentul ca acel ceva a fost deja creat.Rugaciunile noastre devin atunci rugaciuni de multumire pentru ceea ce am creat,in loc de rugaciuni prin care cerem ca dorintele noastre sa se implineasca.Credinta nestramutata ca rezultatul dorit a fost deja obtinut,reprezinta cheia in a intelege si folosi tehnica pierduta a rugaciunii. Cei care cred ca vor primi raspuns la o rugaciune ce se rezuma la ,,Te rog,fa ca aceasta vindecare sa se intimple’’,Iisus spune ca nu acesta-i limbajul pe care il recunoaste cimpul universal al Matricei Divine.Iisus reaminteste discipolilor sai ca trebuie sa-i ,,vorbeasca’’ Universului,intr-un fel care sa aiba inteles. Atunci cind ne simtim ca si cum am fi inconjurati de vindecarea persoanelor pe care le iubim si suntem invaluiti de pace in lumea noastra,acesta este limbajul si codul care deschide usa tuturor posibilitatilor. Astfel,cream o deplasare a energiei,care poate fi descrisa ca si clasicul ,,salt cuantic’’.La fel cum electronul unui atom sare de la un nivel de energie la altul,fara a se deplasa prin spatiul dintre acestea,atunci cind stim cu adevarat ca vorbim limbajul cuantic al alegerii – si nu doar credem ca o facem – ne aflam intr-o alta stare de constiinta: aceea care devine spatiul pur,unde incep visele,rugaciunile si miracolele. Termenul ,,credinta’’ este definit drept ,,parere care nu se bazeaza pe nici o dovada logica sau proba materiala’’,iata ca prin viziunea minunata a vechilor populatii indigene credinta devine recunoasterea faptului ca puterea noastra este o forta directoare in creatie. Aceasta perspectiva unificata ne permite sa mergem mai departe in viata,cu increderea ca prin rugaciunile noastre,am sadit semintele unor noi posibilitati.Credinta noastra ne permite sa fim siguri ca

rugaciunile ne sunt indeplinite.In baza acestei cunoasteri,rugaciunile pe care le inaltam devin expresii de multumire,care dau viata alegerilor noastre,pe masura ce ele infloresc in lume. Rugaciunea este pentru noi ca apa pentru saminta unei plante.Alegerea unui rezultat prin rugaciune nu garanteaza ca acesta se va si produce,rugaciunea noastra doar deschide usa posibilitatii ca acel rezultat sa apara. Cu 500 ani inainte de nasterea lui Isus,maestrii esenieni ne-au indemnat sa concentram puterea elementelor individuale ale rugaciunii – gind,sentiment si emotie,experimentate ca mintea,inima si corpul nostru – pentru obtinerea unui singur rezultat.Cheia pentru obtinerea unei asemenea performante ne este oferita de acest pasaj: ,,Caile sunt sapte prin Gradina Infinitului si fiecare trebuie strabatuta de corp,minte si inima,ca si cind ar fi una...’’Cind gindul,sentimentul si emotia nu sunt aliniate,se poate considera ca aceste componente sunt defazate,una in raport cu cealalta.Rezultatul va consta in raspindirea si risipirea energiei.Esenienii ne arata practic,cum sa contopim aceste trei elemente,pentru o aplicare concentrata a lor:,,Mai intii trebuie ca Fiul Omului sa caute pacea in trupul sau: pentru ca trupul sau este precum un lac de munte care reflecta lumina soarelui,atunci cind este linistit si limpede.Cind este plin de noroi si pietre,el nu reflecta nimic.Apoi,Fiul Omului trebuie sa caute pacea in propriile sale ginduri...Nu exista putere mai mare in Cer si pe Pamint,decit gindul Fiului Omului.Desi nevazut de ochii trupului,fiecare gind are o forta mare,atit de mare incit poate face si cerurile sa se clatine.Pe urma,Fiul Omului trebuie sa caute pacea in propriile sale sentimente.Il chemam pe Ingerul Iubirii sa patrunda in sentimentele noastre,pentru ca ele sa fie purificate.Si tot ceea ce inainte a insemnat nerabdare si discordie,se va transforma in armonie si pace.Cautati Ingerul pacii in tot ce este viu,in tot ceea ce faceti,in fiecare cuvint pe care-l rostiti.Pentru ca pacea este cheia intregii cunoasteri,a tuturor misterelor,a intregii vieti.’’Aceasta forta a limbajului ceresc – exprimata prin intermediul corpurilor noastre – este cea care aduce viata in rugaciunile noastre si ne asigura ca ,,oricine va spune acestui munte du-te si arunca-te in mare ... ca lucrurile spuse de el se vor face intocmai...’’