17_relatiile

7/25/2019 17_relatiile

http://slidepdf.com/reader/full/17relatiile 1/17

Rela iile dintre Republica Socialistă România iț ș

Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice

1985-1989

Iulian-Nicolae Tihai, Masteratul

,,Societate, artă, identită i în Europa Centrală. De la medieval la modernitate”, N! II.ț

Simulacrul reformelor realizate sub regimul lui Ceau escu a fost dublat de oș

permanentă regresie ideologică. Dacă la începuturile carierei sale, politica lui Ceau escuș

a trecut în ochii multora drept novatoare, reformistă i oarecum nonconformistă înș

raporturile cu Moscova, treptat, filonul înnoitor a secat definitiv, astfel încât, la sfâr itulș

ciclului său istoric, regimul comunist din România era cel mai osificat i mai primitiv dinș

spa iul european.ț

eritabilul cult f!hrerist al personalită ii, grefat pe un na ional"comunism agresiv,ț ț

a avut un efect devastator asupra spiritului critic. #u este mai pu in adevărat că nuț

criticismul a înso it procesul de comunizare în genere, însă în România discursul critic aț

fost discreditat aproape integral i pe tot parcursul istoriei comuniste. #ici măcar scurtaș

perioadă a liberalizării controlate, din primii cinci ani ai regimului lui Ceau escu, nu așfost valorificată în sensul edificării unei culturi civice de tip critic. Discursul na ionalist aț

captat aproape toate energiile poten ial critice. $nsă nici un sistem politic nu poateț

func iona în absen a oricărei alternative critice. Mult trâmbi ata %critică i autocritică& aț ț ț ș

avut misiunea de a devia gestul critic de la substan a lui autentică, către aspecte formale.ț

Ceremoniile de demascare, a a"zisele dezvăluiri spectaculoase, falsa asumare a erorilor ș

comise de regim, aduse ciclic la cuno tin a publicului i mereu puse în responsabilitateaș ț ș

unor persona'e politice, niciodată în cea a sistemului în substan a lui, au făcut parte dinț

spectacolul ideologic al regimului, care a inventat mereu inamici reali sau imaginari, spre

a legitima %vigilen a& spiritului critic i a da substan ă %tezelor fundamentale aleț ș ț

materialismului dialectic i istoric&.ș

Regimul s"a străduit în permanen ă să aducă dovezi că istoria lui este conformăț



mar(ism"leninismului. )e care"l mai i îmbogă e te, prin e(perien a %creatoare&ț ș ț

românească. *niversalul i particularul se poten au reciproc, spre satisfac ia ideologilor ș ț ț

de la +ucure ti, care au investit enorm în ideea participării la universal prin specificulș

na ional. armată deț apparatci"i au lucrat, decenii în ir, la opera de consolidare aș

regimului, cu o armătură ideologică originală, mereu atentă însă să promoveze nici un

interpret important al mar(ismului, nici un gânditor de anvergură. -eama de a nu risca o

cugetare liberă a inhibat orice tentativă semnificativă de fundamentare a unei gândiri

mar(iste autentice. a"zisa %filosofie& mar(istă românească s"a limitat la comentarii înș

filigran pe marginea tezelor clasice ale mar(ism"leninismului, teze care au fost treptat

înlocuite cu cele ale liderului ma(im. /storia gândirii mar(iste din România comunistă

este, în consecin ă, un de ert. 0(ilată în spa iul meschin al comentariului de te(t iț ș ț ș

ane(ată de na ionalism, gândirea filosofică mar(istă din România nu a produs decâtț

modeste apro(imări. )e fundalul acestui peisa' de ertificat, )artidului Comunist nu i"aș

fost greu să producă o manipulare de popor ii care se va constitui în fundamentul teoretic

al ceau ismului. /ar posibila critică a lipsei reformelor veritabile a fost înlocuită cu oș

atitudine virulentă fa ă de ideile %nefaste& venite din e(terior. -erenul a fost pregătit deț

regimul lui 1heorghiu"De', la sfâr itul anilor 234, însă teoria va atinge paro(ismul subș

Ceau escu.ș

Substan a discursului critic a fost deturnată din lăuntrul sistemului, spre e(terior.ț

#a iunea română putea fi lini tită5 problemele din interior sunt reglate de partid, prinț ș

mecanisme de el tiute, în vreme ce problemele 6pericolele7 e(terne presupun stareaș

permanentă de veghe. cesta este motivul perseveren ei diabolice a regimului comunistț

de la +ucure ti de a se legitima, atât în lăuntru, cât i în afară, prin recursul la ideea 6înș ș

fapt ideologia7 specificului na ional. sumându" i rezolvarea problemelor specifice, )CR ț ș

s"a considerat mereu în avangarda gândirii mar(iste i aplicării sale %creatoare&. De aiciș

i până la statutul de procuror ideologic nu a fost decât un pas, pe care comuni tii româniș ș

l"au parcurs rapid.

0tapa %certitudinilor& ideologice a durat însă până la apari ia reformismuluiț

gorbaciovist. Sub regimul lui 1heorghiu"De' nu se realizase mai mult decât o a'ustare de



parcurs.



hru ciovismul nu a vizat fondul mar(ism"leninismului, ci doar %devierea& stalinistă, lui

1heorghiu"De' i"a fost relativ u or să se proclame atlet al destalinizării, prin măsurileș

luate avant la lettre împotriva grupului devia ionist na )au8er 9 asile :uca. Dar spreț

deosebire de ;ru ciov, 1orbaciov nu era un ăran a'uns la vârful puterii, ci autorul unuiș ț

proiect reformist, lansat la mi'locul anilor 2<4, într"o atmosferă de %rela( & ideologic. De

aceea, confruntarea dintre ortodo(istul Ceau escu i reformistul 1orbaciov s"a dus într"unș ș

alt plan decât acela istoric, dintre De' i ;ru ciov.ș ș

iretenia l"a a'utat pe 1heorghiu"De' să diagnosticheze corect elanul naiv, deȘ

sătean, al lui ;ru ciov. )este =4 de ani însă, planurile s"au schimbat5 actorul de laș

>remlin este departe de a fi un naiv, iar Ceau escu nu mai este un vasal oarecare, ci oș

personalitate cu un trecut consistent, care îi consolidase legitimitatea. 1orbaciovismul a

accelerat însă procesul iremediabil de degradare ideologică a comunismului românesc.

bsesia că centrul moscovit i"ar putea relua rolul de director ideologic, l"a speriat pe

Ceau escu.ș

cceptarea unei ideologii %străine& ar fi însemnat practic delegitimarea

ceau ismului. :a vârsta la care a'unsese na ional"comunismul i cultul personalită ii,ș ț ș țadaptarea la gorbaciovism a comuni tilor români era practic imposibilă. Regimul atinseseș

cota paro(istică a puterii, întoarcerea la obedien a originară fiind practic imposibilă.ț

Confruntarea devenea astfel inevitabilă. $n aceste condi ii, prima mi care a ideologilor ț ș

dâmbovi eni, confrunta i cu riscul unei reac ii politice imprevizibile a Moscovei, a fostț ș ț

să schimbe discursul politic de la tema reticen ei fa ă de reforme, la subiectul reformei.ț ț

Regimul de la +ucure ti nu are nici o problemă cu reformele, tema însă i fiind falsă, înș ș

condi iile în care Ceau escu a rezolvat încă de la legendarul Congres al /?"lea al )CR ț ș

ceea ce î i propune, mai nou, gorbaciovismul. adar, reformele lui 1orbaciov nu potș ș

furniza nici o solu ie importantă socialismului din România. titudinea antigorbaciovistăț

a lui Ceau escu este, din start, totală i viscerală. Reformele sunt un capitol rezolvatș ș

strălucit, iar România a atins de'a etapa performantă a construirii societă ii socialisteț

multilateral dezvoltate. ceasta este concluzia )lenarei CC a )CR din noiembrie @A<3@.



#imic i nimeni nu mai pot abate regimul de la calea pentru care a optatș

%magistral&, încă de la Congresul al /?"lea. $nscri i în competi ia contra cronometru,ș

ideologii de serviciu fac pasul decisiv către proclamarea lui Ceau escu drept %titan al

gândirii&. -reptat, din laboratoarele regimului se lansează ideea %ceau ismului& drept

alternativă la %gorbaciovism&. Reac ia lui Ceau escu fa ă de posibilitatea coabitării

economiei private cu cea socialistă, e(perimentată de'a în )olonia, *ngaria, /ugoslavia,

dar i în China )opulară, este vehementă. /deologii de la +ucure ti reac ionează cu aceea i

promptitudine atunci când în *ngaria se discută, la începutul anului @A<A, posibilitatea

abandonării sistemului partidului unic i, pe cale de consecin ă, a eliminării rolului

conducător al partidului comunistB. Ceau escu însu i nu ezită să semnalizeze +udapestei i

ar oviei, în timpul vizitelor efectuate în cele două capitale, în iunie @A<A, riscul la carese e(pun prin limitarea rolului conducător al partidului.

izita din B3"B mai @A<, a lui 1orbaciov la +ucure ti a reprezentat un straniu

prete(t pentru un dialog al surzilor. Speciali tii în potem8iniade ai lui Ceau escu s"au

străduit să lustruiască realitatea cenu ie a României, în speran a că vor reu i să adoarmă

vigilen a liderului de la >remlin, prezentându"i un popor %strâns unit în 'urul

conducătorului iubit&. vea să fie unul dintre ultimele gesturi potem8iniste ale regimuluilui Ceau escu, înaintea căderii cortinei.

1orbaciov a încercat cu disperare să lege un dialog cu cetă enii, dar a trebuit să se

mul umească cu un monolog amar cu privire la un popor abrutizat, incapabil de reac ie

sinceră, obligat să" i camufleze sentimentele adevărate, precum i cu lectura numeroaselor

scrisori primite de ambasadorul sovietic 0.M. -ia'elni8ov, în zilele premergătoare vizitei=.

)rincipalii diziden iț

@ Sc#nteia, @3 noiembrie @A<3B $om#nia %i&er ă, @ ianuarie @A<A= na"Maria Cătănu , $e'ormatorul (or&aciov primit cu 'rică de Ceau escu, în )istoria, nul //, nr. 4,

aprilie B443



6Dan Deliu, Mircea Dinescu, Elorica Mitroi, /ulian Sprâncenatu7 au fost pu i sub strictăș

supraveghere, iar inginerul /on )uiu, fost lider al tineretului na ional" ărănesc, a fostț ț

arestat în B4 mai @A<. Chiar de la debutul vizitei de la +ucure ti, ziarul %*E+press publica

un interviu cu matematicianul dizident Mihai +otez, în care autorul aducea aspre critici

regimului comunist de clan familial din România. Mai multe referin e critice făcute de

1orbaciov la adresa regimului lui Ceau escu au fost total ignorate de media românească,

care s"a limitat să relateze vizita în clasica sa limbă de lemn. izita a prile'uit însă ample i

acide comentarii, în presa occidentală. #u a scăpat, evident, cea mai dură acuza ie adusă

de liderul sovietic lui Ceau escu, aceea că % ine întreaga ară în frică, izolând"o de lumea

încon'urătoare&3.

$nscrisă în ritualul obligatoriu al vizitelor de partid i de stat dintre liderii % ărilor

fră e ti&, vizita lui 1orbaciov a fost un e ec pentru ambele păr i. :iderul de la >remlin va

fi constatat că regimul din România este complet depă it de timp, iar Ceau escu locuie te

într"o fantastică realitate paralelă. )opula ia apatică i înfrico ată nu a putut schi a gesturi

de împotrivire, dar a protestat în felul său, prin căldura primirii făcută oaspetelui

mesianic, în contratimp cu răceala oficialilor. Dacă Ceau escu nu a în eles nimic din

mesa'ul lui 1orbaciov, acesta din urmă a avut ocazia să constate, în direct, că regimul dela +ucure ti nu mai are nici un viitor, decizându"se să"i încura'eze, prudent, pe opozan ii

lui Ceau escu, fapt confirmat de către unii dintre ace tia 6generalul #icolae Militaru i

Silviu +rucan7.

izat direct de criticele din afară cu privire la stagnarea economică i la declinul

ideologic al României, Ceau escu se va lansa, la sfâr itul anilor 2<4, într"o campanie dură

la adresa celor care trădează idealurile socialismului. $n toate discursurile din ultimii săi

ani, Ceau escu a insistat să demonstreze că România este de'a un model, prin realizarea

timpurie a reformelor. Discursul sus inut de către Ceau escu la edin a C)0( din aprilie

@A<< este emblematic în acest sensF. )este două luni, cu ocazia unei reuniuni a cadrelor

de partid, el revenea asupra temei, combătând furibund tendin a periculoasă care a făcut

carieră într"o anumită epocă de tristă amintire, de a lua de bun %tot ce vine din e(terior&.

ceastă deviere s"a făcut vinovată pentru faptul de a ne fi condus la %negarea trecutului



milenar i al istoriei poporului român, la nihilism i cosmopolitism&. ceastă epocă

revolută s"a încheiat însă o dată cu stabilirea liniei politice moderne de câtre Congresul al

/?"lea al )CR i restaurarea demnită ii na ionale.

/storismul, dublat de antisovietism i antieuropenism, este nota dominantă a

discursului oficial, din ultimii ani ai regimului comunist din România. Sunt anii în care

Ceau escu a căzut în capcana propriilor idei din primul deceniu al regimului său, atunci

când se opusese cu obstina ie etichetării drept devia ioniste, a unor partide %fră e ti& de

către altele. Ceau escu fusese în anii 24, campionul dreptului la autodeterminare i

autonomie doctrinară. Reac ia lui la acuza ia de trădare a purită ii doctrinare ori a %devia

ionismului& ideologic a fost din totdeauna, promptă. 0ra vremea în care nu pu ini au

crezut, fără să se documenteze temeinic, că Ceau escu este un %creativ&.

:a sfâr itul anilor 2<4, Ceau escu nu mai avea însă nimic de spus, chiar dacăș

ideologii săi se chinuiau spasmodic să convingă lumea că %gândirea i ac iunea& lui

asigurau %o perspectivă lucidă procesului de construire a socialismului i, într"o măsură

generală, procesului revolu ionar mondial&<.

Deteriorarea nivelului de trai s"a accentuat în anii 2<4, ca urmare a politiciimegalomane de industrializare i a cre terii spectaculoase a datoriei e(terne, de la =,F

miliarde de dolari în anul

I&idem, p. 3"F3 asile +uga, $ela iile rom#no-sovietice în anii * , în olitică e+ternă comunist ă i e+il anticomunist , în

nuarul Institutului rom#n de istorie recent ă, vol. //, B44=, 0d. )olirom, /a i, B44, p. @@@F Sc#nteia, mai @A<< /dem, B iunie @A<<< /dem, B3 iunie @A<A



@A, la @4,B miliarde de dolari în anul @A<@A. $n aceste condi ii, politica de mobilizare a

popula iei pentru plata datoriei e(terne, până în anul @AA4 se va dovedi fatală, întrucât ea

a contribuit la ruperea %contractului social nescris& 6Silviu +rucan7 dintre partid i clasa

muncitoare. 0(portul iresponsabil, cu deosebire cel cu produse alimentare, prioritar către

*RSS i restrângerea draconică a importurilor, au accentuat deriva regimului i sentimentul

de insecuritate al popula iei@4.

:a rândul său, politica de sistematizare a satelor 6în realitate un proiect coreean de

concentrare a popula iei, în scopul desăvâr irii %omului nou&7 a realimentat conflictul

6închis aparent în anul @AFB, cu prile'ul finalizării cooperativizării agriculturii7 regimului

cu marele tăcut, ărănimea@@. )este @4.444 de sate au fost desemnate în a doua 'umătate a

anilor 2<4, pentru a fi demolate. Marele mut 6societatea românească7 nu s"a trezit nici cuacest prile'. i presupusele %voci ale con tiin ei& au lipsit, aproape cu desăvâr ire.ẞ

Compromiterea universului ărănesc tradi ional, mental i spiritual, este una dintre marile

drame produse de regimul comunist@B. $n consecin ă, toate încercările de a reinventa

ărănimea drept clasă socială i for ă politică 6vezi e ecul )# CD în această materie7 au e

uat, în condi iile în care identitatea acesteia a fost iremediabil compromisă. Regimul

fesenist va prelua i dezvolta această situa ie, cronicizând astfel condi ia ancilară a

ărănimii i contribuind la Guasi"autonomizarea %celeilalte Românii&, adică aceea tăcută,

debusolată, săracă i dependentă de stat, prin politica unui sistem paternalist, a a cum este

cel creat de către gruparea /liescu, în perioada post"decembristă.

)e parcursul anului @A<A, accentele (enofobe ale regimului se intensifică. :a

rândul său, discursul ideologic întră în colaps. /ar atunci când obsesia complotului

universal s"a instalat, regimul era iremediabil blocat. Reac ia lui Ceau escu la criticile

venite din e(terior devine infle(ibilă. *ngaria este învinovă ită, după un scenariu clasic,

că urmăre te să deturneze aten ia popula iei de la problemele interne către temele na

ionalist" ovine de inspira ie horthHstă@=. Manifestările din *ngaria, prile'uite de

reabilitarea lui /mre #agH, sunt încriminate în presa de partid, în vreme ce românii prezen

i la comemorare sunt eticheta i drept %fasci ti&, %mercenari& i %elemente în solda

serviciilor străine, ostile României&. *ngaria s"a instalat, pe parcursul anului @A<A, în



prim"planul presei de partid de la +ucure ti. $ntrucât (enofobia scapă oricărui control ra

ional, regimul de la +udapesta este catalogat drept %calul troian al imperialismului&@.

Sentimentul na ional este e(acerbat cu accente (enofobe i în mesa'ul trimis de Ceau escu,

în iunie @A<A, participan ilor la simpozionul dedicat centenarului 0minescu.

$n fine, tema atât de sensibilă a +asarabiei, evitată cu pruden ă, de"a lungul anilor,

î i găse te locul, destul de transparent, în discursul de la Congresul al ?/"lea al )CR, din

noiembrie @A<A@3. 0ra însă prea târziu pentru acest tip de dezvăluiri. Subiectul nu mai

putea mobiliza con tiin a na ională, i cu atât mai pu in cea de partid, de vreme ce

+asarabia începuse să" i afirme identitatea na ională, încă din vara anului @A<A, pe

spezele sale i ale Moscovei, fără concursul regimului de la +ucure ti. Regimul lui Ceau

escu, ce s"a dorit campion al rena terii con tiin ei i voin ei na ionale, era depă it de trezirea+asarabiei. Din acest motiv, ratarea întâlnirii cu duhul na ional al +asarabiei s"a produs

atunci, în vara lui @A<A. Regimul de la +ucure ti nu mai avea nici o semnifica ie pentru

corifeii rena terii na ionale din +asarabia i nici o contribu ie în această mi care. )ractic,

trezirea +asarabiei întru apărarea identită ii sale cultural"

A Dennis Deletant, $om#nia su& re/imul comunist , EC, +ucure ti, @AA, p. @34

10 I&idem, p. @3@

11 David >idec8el, The Solitude o' Collectivism! $omanian 0illa/ers to the $evolution and 12ond ,

/thaca, #. I.5 Cornell *niversitH )ress, @AA=

12 ezi articolul lui ;. R. )atapievici, natomia unei catastro'e, în /ordan Chimet, Momentul

adevărului, 0d. Dacia, Clu', @AAF, p. @FA"@<=

13 /lie Ceau escu, %upta pentru apărarea..., în %upta între/ului popor , nr. BJ@A<A, p. B<

14 :auren iu ăcar, Cine i de ce 'alsi'ică realitatea, în 0ia a Militar ă, nr. 3J@A<A, p. B

15 Sc#nteia, B@ noiembrie @A<A



lingvistice nu s"a metamorfozat într"o mi care na ională de anvergură, întrucât România a

fost marele absent din această ecua ie. Regimul lui Ceau escu î i vedea anulat, în aceste

împre'urări, fondul i credibilitatea retoricii sale na ionaliste.

$n vara anului @A<A, Chi inăul dezvăluia cât de găunos era, practic, discursul na

ionalist al +ucure tiului. )este un an, România va rata din nou întâlnirea cu +asarabia.

0ra, aceasta, proba concludentă a faptului că na ional"comunismul nu ne"a îmbogă it

decât cu un ocean de cuvinte. Din voin ă proprie, dar i cu acordul tacit i subtil al

Moscovei, mi carea na ională de la Chi inău a pus, în vara lui @A<A, într"o postură ingrată

i nea teptată, regimul lui Ceau escu. :oviturilor primite de la 1orbaciov ori din *ngaria,

li se adăugau, mai nou, cele de la Chi inău. Să clamezi pretutindeni demnitatea na ionalărestaurată, chipurile, de comunism i să nu reac ionezi, în nici un fel, la semnalul

basarabean, semnifica, pe fond, că na ionalismul românesc marca Ceau escu nu mai era

bun la nimic. *ltima redută ideologică care legitimase ceau ismul s"a prăbu it sub

greutatea lec iei basarabene. /mportă mai pu in, în ecua ia

demonstra iei noastre, dacă lec ia basarabeană a fost efectiv

produsul voin ei na ionale sau numai o temă indusă de

Moscova, a a cu demonstrează Er. -hom

@F

. Mai semnificativ este faptul că +ucure tiul alipsit complet din acest scenariu, fie chiar i numai la nivel de reac ie ori simplu

%comentariu al istoriei&, cum ar spune Constantin #oica. Dacă în anul @A@<, retorica na

ionalistă românească ar fi fost la fel de găunoasă, precum cea comunistă, România Mare

ar fi fost un proiect ratat.

:a prima vedere, rela ia Ceau escu"1orbaciov a decurs în termeni rezonabili.

/storia raporturilor dintre cei doi are chiar o inedită dimensiune ludică. stfel, dacă în

timpul vizitei la +ucure ti, din mai @A<, 1orbaciov trimite câteva săge i bine strunite la

adresa regimului din România, peste doar câteva luni, acesta îl decora pe Ceau escu, la

Moscova, cu rdinul :enin. Mai mult chiar, accentele critice ale ziarelor ruse ti fa ă de

regimul de la +ucure ti devin tot mai rare după octombrie @A<. )are să se fi realizat fie o

în elegere tacită între preopinen i, fie debutul unei pruden e strategice din partea

Moscovei. $n orice caz, atitudinea Moscovei se înscrie în

$ela iile rom#no-sovietice

t#r3ii



Moscova pare să etaleze o atitudine imperială de toleran ă fa ă de 'ocul de glezne al lui

Ceau escu. stfel, dacă oficiosul ravda ia în derâdere %conducătorul suprem&, chiar în

preziua Congresului al ?/"lea al )CR, 1orbaciov îi trimite peste doar trei zile o

scrisoare de felicitare. mbiguită ile, abil puse în scenă se vor men ine i în perioada din

prea'ma i de după prăbu irea lui Ceau escu. -oate semnalele transmise de Moscova

+ucure tiului, în cursul anului @A<A, afi ează o deta are condescendentă. #imic nu lăsa să

se întrevadă o implicare ocultă în evenimentele ce aveau să vină. 1orbaciov i"a 'ucat cu

măiestrie rolul de ma/ister tolerant i în elegător, cu ucenicii. Chiar dacă, în varii ocazii,

Ceau escu a supralicitat în rela iile cu 1orbaciov, acuzându"l de abandonarea valorilor

fundamentale ale comunismului 9 precum rolul conducător al partidului, proprietatea

socialistă i planificarea centralizată 9, liderul de la >remlin nu a intrat niciodată într"o

polemică directă, cu acesta.

i mar'a de libertate în politica e(ternă a lui Ceau escu s"a restrâns dramatic, înẞ

cursul anului @A<A. Culoarul lui Ceau escu s"a înfundat, practic, odată cu apropierea lui

1orbaciov de China, de retragerea trupelor sovietice din fganistan, dar mai ales ca

urmare a ecoului uria al perestroi8ăi, în ccident. )olitica de reforme a lui 1orbaciov i a

celorlal i sateli i ai Moscovei l"a încercuit, practic, pe Ceau escu, restrângându"i, total,

spa iul de manevră i aruncându"i în neant temele lui predilecte. tât evenimentele din+asarabia, din vara anului @A<A, cât i e ecul economiei române ti, care condusese la

izolarea ării i înfometarea popula iei, au redus la tăcere sentimentul na ional. $n

noiembrie @A<, lozinca inscrip ionată la +ra ov 9 %'utor, Mi aK& 9,

@F Er. -hom, S'#r iturile comunismului, 0d. )olirom, /a i, @AAF, p. FB



demonstra cât de fragil era pomposul na ionalism oficial, în raport cu adevărul tragic, al

umilirii prin înfometare a popula iei@.

Dacă atitudinea lui 1orbaciov fa ă de Ceau escu este în general, ternă, pozi ia sa

fa ă de manifestările iredentiste ale +udapestei în raporturile cu România este discret

aprobatoare. $n cursul anului @A<A, contenciosul româno"maghiar în problema drepturilor

minorită ii maghiare din România se impune ca subiect de drept interna ional. Se adăuga

astfel, o nouă temă, pe care regimul lui Ceau escu nu o mai putea gestiona. /ar Moscova

nu 'uca pentru prima dată cartea transilvană, pentru a presa regimul de la +ucure ti. $n

această ordine de idei, atunci când, în martie @A<A, la 1eneva, Comisia pentru drepturile

omului a #a iunilor *nite a adoptat o rezolu ie de condamnare a României, pentru %gravaviolare a drepturilor omului i libertă ilor fundamentale&@<, *RSS a lipsit de la vot. 0ra o

formulă elegantă de a sanc iona +ucure tiul, fără

a se situa fă i , de partea +udapestei. 0ste indubitabil însă că Moscova a avut mereu o

misiune subterană în cursul evenimentelor din România. $n consecin ă, ea nu putea să

lipsească din scena finală. România a beneficiat de o atentă monitorizare de către

Moscova, opera iune care i"a permis să identifice persona'ele capabile să asigure o solu iealternativă. ara care nă ise comunismul românesc î i asigura un loc privilegiat pentru clipa

prohodului său. Cercul se închidea. 0 drept, este mai mult o ipoteză i o deduc ie logică

decât o concluzie întemeiată pe izvoare, în sensul pozitivist al demonstra iei. Construirea

unei alternative credibile este însă un fapt care se află în deplin acord cu politica lui

1orbaciov i cu interesele *RSS. )ână unde s"a întins %mâna Moscovei& 6temă

misterioasă, obsedantă i veche de câteva secole7, este o întrebare la care, deocamdată,

este mai greu să răspundem. chiului format al doamnei EranLoise -hom nu"i scapă însă

semnele purtând iscălitura inconfundabilă a Moscovei. *RSS pare să fi înscenat cu

măiestrie prăbu irea unui sistem pe care l"a controlat atâta timp, pentru ca la ora scaden ei

inevitabile să"l a'ute să cadă credibil, fără a provoca un vid politic de propor ii. Moscova

a rezervat comunismului o dispari ie naturală care se vrea parcă o izbăvire pentru păcatul

originar al impunerii utopiei prin foc i sânge. 0 un scenariu ce mizează pe o delimitare



netă fa ă de destinul regimului nazist.

Deprins, o via ă, să mintă, comunismul a în elat lumea i în felul în care a dispărut.

)are că, la o comandă magică, acesta s"a ascuns în nisipurile mi cătoare ale istoriei. De

parcă nici nu ar fi e(istat i nu ar fi fost co marul atâtor popoare i genera ii. Subtilă

alchimie care face ca infle(ibilul damnatio memoriae să devină, parcă, mai îngăduitor,

dacă nu chiar oarecum umanizat.

$ntre anii @A<"@A<A se produc evenimente care, privite retrospectiv, se înscriu în

seria istorică a sfâr itului ciclului comunist. 0 un mecanism controlat de o for ă aparent

insesizabilă, astfel încât colapsul să se finalizeze, cu pierderi minime, dar mai ales să

asigure salvarea fiilor. Diferen ele specifice rezultă din particularită ile istorice alefiecărei ări în parte. 0vident, nu au lipsit elementele imprevizibile, însă scenariul pare să

fi fost gândit cu destulă acurate e. Distinsa cercetătoare a fenomenului comunist,

EranLoise -hom, a avansat ipoteza %loviturilor de pumn& aplicate cu o precizie de

maestru între anii @A<"@A<<, în toate ările comuniste. Concluzia că nimic nu este

întâmplător într"un sistem ultracentralizat i performant în materie de supraveghere

a

tot ce mi că în front, nu are însă nimic misterios. ceste opera iuni se constituie în premise ale evenimentelor finale, dintre anii @A<A"@AA4.

alul de arestări ale diziden ilor din RD1, dintre noiembrie @A< i ianuarie @A<<,

repetat aproape la indigo în Cehoslovacia, încarcerarea liderilor Solidarit ă ii i reprimarea

mi cărilor studen e ti din mai @A<<, în )olonia, revolta muncitorilor de la ar ovia, din

noiembrie 2< sunt evenimente înseriabile ce pregătesc etapa Eronturilor populare, care

vor

17 0dith :homel, (or&atchev 'ace au cas roumain, în %es Temps Modernes, /an. @AA4, nr. 3BB, p. AB

18 I&idem, p. A



pregăti terenul pentru beneficiarii puterii de mai târziu@A. Marca >1+ a acestei

mizanscene nu este greu de depistat.

$n România, ară individualizată de regimul primitiv ceau ist, etapele se vor

comprima i se vor suprapune, făcând ca abia peste ani să se întrevadă roti ele

mecanismului ascuns. sistăm, pe fond, i la o mi care de continuitate istorică. Eenomenul

%arderii etapelor&, consacrat în perioada modernizării României, era adoptat de noii

corifei ai schimbării i adaptat condi iilor locale. 0ra încă o mărturie a %creativită ii& lor.

eful >1+ din acei ani, Cebri8ov, î i permite să dezvăluie un secret profesional5ẞ

%Dată fiind situa ia politică, vom continua să perfec ionăm ac iunea noastră comună cu

organele de securitate din ările socialiste surori. om ac iona în strânsă legătură cu ele& B4.0 sigur că înaltul demnitar nu viza mi carea a trilor i cu atât mai pu in promenada

pensionarilor pe Nevs"ii rospe"t. 1lasnostul gorbaciovist producea efecte imprevizibile5

>1+ ie ea la vedere i se manifesta ca un serviciu secret de tip clasic. 0ra, acesta, un

semnal pe care foarte pu ini l"au descifrat în epocă.

$n ările din 0st, noile elite politice instalate după prăbu irea regimurilor comuniste

admit contribu ia >1+ în această mi care istorică. Cu e(cep ia României, unde

beneficiarii schimbării au perseverat să impună în con tiin a publică o versiune na

ionalistă i înăl ătoare despre revolu ie. #a ionalismul i istorismul sunt prea înrădăcinate în

România, pentru ca popula ia să servească o altă versiune decât cea eroică, promovată de

a a"zisa %revolu ie în direct&. ersiunea românească a schimbării regimului este o

capodoperă de manipulare. $ncă mul i ani, studen ii de la politologie vor putea învă a

despre arta manipulării făcând anatomia evenimentelor din România sfâr itului de ciclu.

saltul final asupra apparatului conservator a fost lansat de 1orbaciov, cu prile'ul

celei de a ?/?"a Conferin e a )C*S, din iulie @A<<. )artidul Comunist trebuia salvat de o

nouă genera ie de apparatci"i. /ar >1+"ul era garantul acestei muta ii. *nul dintre liderii

de la >remlin o spune cât se poate de răspicat5 %1orbaciov considera >1+"ul mai pu in

ca o amenin are, cât ca un spri'in pentru reformele sale&B@. /mplicarea >1+ în pregătirea i



pozi ionarea diverselor Eronturi populare, între anii @A<<"@AA4, nu mai este un secretBB.

/ar Eronturile apar, diri'ate de o mână de maestru, într"o înlăn uire firească, inducând mul

imilor convingerea că ele fac istoria. )erforman ele serviciilor secrete sovietice în materie

de manipulare nu mai sunt de mult, secrete. fost suficient ca liderii >1+ să deschidă fi

etul arhivelor din anii interbelici, unde au găsit schemele tactice i strategice ale

Eronturilor populare antifasciste care au împăien'enit 0uropa acelor ani, de la un cap, la

altul. #u le mai rămânea decât să ungă roti ele unui mecanism bine conservat. 4uod erat

demonstrandum! în aprilie @A<< se lansează la -allin Erontul )opular 0stonian, condus de

scriitori 6eterna poveste cu scriitorii, repetată riguros i în celelalte republici sovietice, dar

nu numai7 i diver i al i %oameni de bine&. $i urmează, la distan ă de doar câteva zile, după

o regie ce pare să lase suficientă mar'ă de ac iune spontaneită ii, de i, în realitate, actorii

erau atent diri'a i, letonii, moldovenii i lituanienii. $n fine, Eronturile populare din ase ări6*craina, :etonia, 0stonia, :ituania, rmenia i 1eorgia7 realizează la mi'locul aceleia i

luni, la :iov, în *craina, Comitetul de coordonare al Mi cărilor patriotice ale popoarelor

din *RSS. /ar >1+ privea cu un calm olimpian cum cre te mlădi a patriotismului în

republicile sovietice, unde decenii în ir patriotismul 9 mai pu in cel sovietic 9 fusese

pedepsit, ca o crimă. Câtă generozitateK

Eronturile populare î i radicalizează discursul într"un ritm alert. bia creat în luna

iulie, Erontul democratic pentru perestroi8a, de la :iov, înscrie în programul său ideea

%reabilitării statului ucrainean&. *rmează, la rând, republicile din Sud5 mai întâi

zerbaid'anul, apoi 1eorgia,

19 Er. -hom, op.cit., p. F4

20 Sborni8 >1+ SSSR, nr. @BB, @A<<, apud /bidem

21 . +a8atin, I3dovlenie ot 5(1, Moscova, @AA@, apud /bidem, p. FB

22 Er. -hom, %e Moment (or&atchev, )aris, @AA@, p. B@



unde se înfiin ează chiar un )artid #a ional Democratic. $n anul @A<<, Eronturi populare

apar i la Moscova, la 1or8i, la >rasnoiars8, Stavropol, :eningrad, în >arelia, dar i în

-artaria ori la >uibî ev. )erestroi8a face furori în *ngaria, )olonia, Cehoslovacia i

+ulgaria. )retutindeni, mesa'ul este aproape identic5 revenirea la tradi iile na ionale, la

democra ie i pluralismB=. #imic nu este întâmplător în acest creuzet de evenimente i

persona'e. $n realitate, tot ce trecea drept %spontan& era îndelung premeditat.

Deocamdată, România lipse te de pe această hartă a evenimentelor. $ncremenită în

cultul personalită ii liderului suprem, izolată politic i economic, România oficială se

pregăte te pentru %noi i măre e izbânzi&. Să fi dat 1orbaciov undă verde înfiin ării

Eronturilor populare doar pentru a" i lărgi baza de mase, în vederea asaltului final asupra birocra iei de partid, ultraconservatoareK Să nu fi evaluat corect implica iile deschiderii

periculoasei %cutii a )andorei& na ionalismului 0 greu de crezut că orbirea puterii, sau

demonul trădării, idee cultivată cu încăpă ânare de o armată de nostalgici i de care a fost

insistent acuzat, l"au condus pe liderul de la >remlin spre solu ia abandonării cauzei, în

momentul în care a luat act de faptul că ma inăria perestroi8ăi începe să devoreze

sistemul. $n spatele lui 1orbaciov func ionau încă structurile sistemului, chiar dacă

incoerent. )ractic este imposibil ca acestea să fi fost paralizate în fa a riscurilor ce puteausă decurgă din ac iuni aventuriste. $ntr"un sistem de comple(itatea celui sovietic este

greu, dacă nu imposibil, să ne imaginăm că 1orbaciov a mizat pe o singură carte. Nocurile

de culise se înscriu în lunga tradi ie a politicii imperiale, iar 1orbaciov nu a făcut e(cep

ie. Sistemul trebuia pregătit i a'utat să se metamorfozeze, evitând astfel spectrul unei

hemoragii de propor ii. /ar primii care au con tientizat această perspectivă apocaliptică au

fost chiar membrii apparatului. 0vident, cei irecuperabili vor fi înghi i i de evenimente.

>1+ este un specialist recunoscut în scenarii revolu ionare. Revolu iile concepute

în laboratoarele >1+ au dat, în timp, rezultate, fie că e vorba de cea cubaneză, de mi

cările mar(iste latino"americane, de cele africane din deceniile /"/// ale secolului ??,

de ac iunile anti"apartheid din frica de Sud, ori de vasta re ea de partide comuniste, mi

cări de eliberare, precum i puzderia de personalită i care au lucrat de"a lungul timpului la



edificarea mitologiei stângii revolu ionare. $ i poate cineva imagina că temutul >1+,

prezent pe tot mapamondul, să lipsească de la -allin, ilnius, ar ovia, )raga, +udapesta

ori +ucure ti i asta când toată lumea era în schimbare, iar S* finalizase cu succesẞ

faimosul scut de protec ie antirachetă /ată un înalt oficial al >1+, numărul doi în

ierarhie, spulberând orice iluzie ori naivitate, încă din septembrie @A<5 %Scopul nostru

final este să asigurăm dezvoltarea perestroi8ăi prin mi'loace ce8iste, să apărăm revolu ia

în noile condi ii, a a cum ce8i tii au făcut"o i după glorioasele zile din ctombrie&. >1+

făcea, a adar, ceea ce tia mai bine, adică revolu ie, salvând în acela i timp tradi ia %eroică&

a %Marelui ctombrie& i a leninismului. Dar aceasta era doar prima etapă a eliberării

comunismului de el însu i i de sarcinile pe care nu le mai putea gestiona. Doar demonii

lui trebuiau izgoni i cu prile'ul scenei finaleO %îngerii& trebuiau recupera i. i vor fi, spreẞ

a nu li se pierde sămân a. ezi /on /liescu i compania.

Revolu ia simulată în laborator i promovată prin corifei credibili 6fotogenici,

zâmbitori, abili7 s"a dovedit a fi cea mai inspirată i adecvată metodă pentru era mul

imilor. /ar tehnicile folosite nu ne surprind decât prin rigoarea lor matematică5 %întărirea

legăturilor >1+, cu poporul&, %aplicarea creativă a e(perien ei trecute& i, foarte

semnificativ pentru tot ceea ce vom constata în 0st, a adar i la +ucure ti, %capacitatea de a

distinge fără ovăire între antisovieticii convin i i indivizii care se în eală sau dau dovadăde imaturitate politică&B. Directiva cuprinsă în această ultimă frază ne poate a'uta să

radiografiem, mai corect, evolu ia evenimentelor din 0uropa de 0st, de la cumpăna dintre

anii P<4 i PA4.

23 Idem, Sf âr iturile comunismului, ed. cit., p. 63-65

24 Ibidem, p. 78-79

17_relatiile

Documents

Transcript of 17_relatiile