160Observatorul militarpresamil.ro/wp-content/uploads/2019/03/ZIAR-08.pdfNr. 8 / 6 – 12 martie...

ANUL XXVIII NR. 8 (1.497) 6 – 12 MARTIE 2019 24 PAGINI 1,20 LEI DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859 EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

„{OIMII CARPA}ILOR” AU RAPORTAT: „MISIUNE |NDEPLINIT~!” PAGINA 3

1601859-2019

DE ANI

Foto

: Dan

iel D

orob

anțu

15 martie, data-limită pentru redirecţionarea

a 2% sau 3,5% din impozitul anual pe venit

Anul acesta, opţiunea pentru a redirec-ţiona 2% sau 3,5% din impozitul anual

pe venit se poate face până la 15 martie. 2% se poate vira pentru susţinerea

organizațiilor nonprofit şi a unităţilor de cult sau pentru acordarea de burse private. 3,5% se poate vira pentru susţinerea enti-tăţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat.

INTERVIU FEMINA

LAROM, la feminin

12-135

De mii de ani, femeia e o floareȘi cântec într-o zi de sărbătoare.

Interviu cu general-maior medic conf. univ. dr. Florentina Ioniţă-Radu, director general al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila:

Lucrările de modernizare nu vor afecta activitatea

medicală, pacientul nu aşteaptă

(Gheorghe Văduva)

Observatorul militar Nr. 8 / 6 – 12 martie 20192EVENIMENT

uInstrucție. Cercetași din Regimentul 528 ISR Vlad Ţepeş și militari din Batalionul 3-1 Elicoptere de Asalt (3-1 Assault Hellicopter Battalion) au executat instrucţie în comun

în apropierea localităţii Brăila și în poligonul Babadag. Cerce-tașii brăileni au exersat aspecte specifice atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, în contextul creșterii interoperabilităţii cu partenerul american. uNumiri în funcții. Recent, în sala de festivităţi a Cole-

giului Național Militar Dimitrie Cantemir s-a dat citire ordinelor de numiri în funcţii, chemare în activitate și mutări în alte gar-nizoane ale colegilor noștri: locotenent Anamaria Bobolocu, locotenent Victor Nedelcu, plutonier Aurelian Rădoi, sergent Alexandru Gabriel Stan și Denisa Tărlungeanu.

Locţiitorul comandantului, colonel ing. Anghel-Dorinel Buciu, le-a mulţumit celor care au lucrat în colegiu pentru im-plicarea, seriozitatea și devotamentul de care au dat dovadă pe parcursul anilor, iar celor care au fost numiţi în funcţii le-a urat Bun venit! și mult succes în îndeplinirea tuturor misiunilor.

Și pentru colonelul ing. Anghel-Dorinel Buciu a fost ultima activitate la care a participat în calitate de locţiitor al coman-dantului, urmând ca din această săptămână să asigure înde-plinirea unei alte funcţii la Direcţia Generală Management Resurse Umane. Onoarea, datoria și respectul faţă de semeni au fost puncte de reper în activitatea întreprinsă la Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir de la Breaza, una deosebită și cu obiective îndeplinite, timp de opt luni. (Graţiela Mihăescu)uUmanitar. Joi, 28 februarie, militarii Grupului 210

Sprijin General de divizie Ioan Macri din București, personalul Centrului de recuperare a capacității de zbor din Poiana Cristian și studenții Academiei Forțelor Aeriene Henri Coandă

și-au dat întâlnire la Căminul pentru persoane vârstnice din Brașov. Militarii celor două structuri au împărțit flori și mărțișoare, iar studenții militari au organizat un spectacol cu muzică și poezie. (Locotenent Cornelia Bădin)uAbsolvire. Vineri, 1 martie, la Școala de Aplicație a

Forțelor Navale Viceamiral Constantin Bălescu din Mangalia, a avut loc festivitatea de absolvire a cursului de bază pentru ofițeri punte. Pe parcursul celor șase luni, cei 25 de aspiranți au parcurs un program de pregătire ce a avut ca scop îmbinarea cunoștințelor teoretice, însușite în cei patru ani de pregătire în Academia Navală Mircea cel Bătrân, cu realitățile practice de la bordul navelor.

Cursul de bază este un program de formare creat anume în scopul pregătirii tinerilor ofițeri de marină pentru ocuparea primei funcții la bordul navelor din Forțele Navale române. Această activitate este deosebit de importantă, deoarece marchează oficial finalul etapei de formare inițială pentru ofițerii de marină. Din cele 26 de săptămâni ale cursului, în 11 din acestea tinerii ofițeri s-au aflat la bordul navelor, executând atribuții specifice funcțiilor pentru care au optat.

La festivitate au participat reprezentanți din conducerea Forțelor Navale române, comandanți de mari unități și unități, precum și membri ai asociațiilor de marină.

GARNIZOANA ROMÂNIA

Foto

: Tud

orel

Dum

itraș

cu

Foto

: Irin

a Ci

mpo

er

Foto

: Gra

țiela

Mih

ăesc

u

DIXI !

Sunt absolut convins că aliaţii din NATO vor fi uniţi, nu în ultimul rând pentru că aşa s-a întâmplat timp de decenii atunci când vorbim de problema forţelor cu rază medie în Europa. Vom avea răbdare, vom fi ponderaţi, vom fi uniţi şi coordonaţi.

Jens StoltenbergSecretarul general al NATO

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

Membri ai Forţelor Terestre ale SUA au ajuns în România

Mărțișor din suflet de erou

u Polonia. Timp de trei zile, militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană

Liliecii Negri, care face parte din Grupul de Luptă NATO din Polonia, s-au instruit alături de partenerii americani, britanici,

croați și polonezi, în cadrul cursului Harpun. Activitatea a avut ca scop cunoașterea și

dezvoltarea diferitelor tehnici și proceduri de mânuire a cuțitului în lupta corp la corp.

A fost o experiență unică atât din punct de vedere a cunoştințelor şi deprinderilor acu-mulate, cât şi datorită faptului că am avut

ocazia de a mă antrena alături de partenerii Grupului de Luptă şi în alte situații față de

instruirea zilnică din poligoane, a spus pluto-nierul-major Aurel Borzași.

(Locotenent Irina Cimpoer)

Militari din Forţele Terestre ale SUA dislocate în Europa au sosit, din Polonia, la sfârșitul

lunii februarie, împreună cu tehnica mi-litară din dotare, în Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa, ca parte a angajamentului Statelor Unite ale Americii în asigurarea securității flancu-lui estic al NATO, în cadrul Operaţiunii Atlantic Resolve.

Cei aproximativ 500 de militari ame-ricani fac parte din Batalionul 1 al Regi-mentului 16 Infanterie (din Brigada 1 a Diviziei 1 Infanterie) și au în dotare tancuri M1 Abrams și mașini de luptă ale infan-teriei M2 Bradley. Aceștia vor participa, în acest an, la exerciţii multinaţionale alături de militari din structuri ale Forţele Terestre române.

În plus, la Mihail Kogălniceanu, vor sosi și circa 100 de militari și elicoptere de tip CH-47 Chinook, AH-64 Appache, UH-60 și HH-60 Black Hawk, din Brigada1 Aviație de Luptă, care face parte, de asemenea, din Divizia 1 Infanterie. Aceștia vor efectua exerciții împreună cu militari din Forțele Aeriene române, antrenamente bilaterale, de tip joint și multinaționale.

De asemenea, Escadrila 572 Elicoptere, din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, va asigura pe toată durata exercițiului serviciul CASEVAC (Casuality Evacuation) cu un elicopter IAR-330 Puma, echipat și pregătit pentru acest gen de misiuni. De menționat este și faptul că Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu asigură

Vineri, 1 martie, membrii Asociației Militarilor Ve-terani și Veteranilor cu Dizabilități au oferit, cu ocazia Mărțişorului, flori roșii, galbene și albastre,

însoțite de câte o poezie, doamnelor și domnișoarelor care au trecut prin zona Universitate și prin fața Palatului Cercului Militar Național din București. n

o parte din personalul care va încadra detașamentul Forțelor Aeriene române care va fi pus la dispoziția ONU în cadrul misiunii MINUSMA, începând cu luna octombrie a acestui an.

În afară de România, Brigada 1 Aviație de Luptă a dislocat, în această perioadă, militari și tehnică de aviație în Germania, Letonia și Polonia.

Unitățile americane vor staţiona în România pentru o perioadă de nouă luni, după care vor fi înlocuite de alte unități de luptă, asigurându-se astfel o prezenţă consistentă, bazată pe rotaţie continuă, în Europa.

Dislocarea în țara noastră dezvoltă cooperarea româno-americană în do-meniul securităţii, asigurând oportunităţi

de antrenament în comun, care vor spori capacităţile aliaţilor și partenerilor NATO, vor îmbunătăţi interoperabilitatea structurilor Armatei României angre-nate în activitățile comune, precum și capacitatea generală de a răspunde la o potenţială criză.

Dezvoltarea parteneriatului strategic româno-american reprezintă un obiectiv major asumat la nivel naţional atât pe palierul politic, cât și pe cel militar. În acest context, prezenţa rotațională a for-ţelor americane pe teritoriul naţional și în regiunea Mării Negre, precum și sprijinul asigurat de SUA în procesul de moderni-zare a capabilităţilor naţionale de apărare au un rol esenţial în actualul context de securitate din regiunea țării noastre. n

Observatorul militarNr. 8 / 6 – 12 martie 2019 3GARNIZOANA ROMÂNIA

uCetățean de onoare. Caporalului Dan Cornel Crăciun, încadrat la Batalionul 33 Vânători de Munte Posada, i s-a conferit marți, 26 februarie, titlul de Cetățean de onoare al orașului Curtea de Argeș, pentru spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în cele două misiuni ale sale în teatrul de operații din Afganistan (2015 și 2015). În cea de-a doua misiune, la 30 aprilie, patrula în care se afla caporalul Crăciun a fost surprinsă de o mașină capcană.

În urma deflagraţiei, acesta a fost rănit grav la picior, având artera femurală secţionată. A fost operat de urgență, dar din cauza situației grave, Dan a fost transferat la Centrul medical regional Landstuhl, din Germania, unde a stat in-ternat aproximativ o lună. În această perioadă a fost supus la 20 de intervenții chirurgicale, medicii reușind să îi salveze piciorul de la amputare. (Cătălin Prâsneac)uCeremonie la 234 de ani. În fiecare an, la Alba

Iulia, ziua de 28 februarie este marcată printr-o ceremonie militară și religioasă dedicată martiriului lui Horea, Cloșca și Crișan, la ansamblurile monumentale dedicate celor trei eroi: Obeliscul și Monumentul din Dealul Furcilor. Anual, această comemorare aduce laolaltă reprezentanţii administraţiei publice locale, cadre militare din garnizoa-na Alba Iulia, elevi ai Colegiului Naţional Militar Mihai Viteazul, elevi ai Colegiului Naţional Horea, Cloşca şi Crişan, reprezentanţi ai diferitelor societăţi cultural-patriotice, ai Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba, membri ai Asociaţiei Judeţene a Veteranilor de Război Regele Ferdinand I Alba și cetăţeni ai orașului.

Cu aceeași ocazie, personalul Colegiului Național Militar Mihai Viteazul s-a bucurat de prezenţa șefului Serviciului Personal și Mobilizare din Statului Major al Forţelor Aeriene, comandor Cristian Manolachi, moment în care au fost acordate trei distincţii militare. Comandan-tul colegiului, colonel Marcel Domșa, a primit Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene, iar maiorul Lucian Rusu și preotul militar Constantin Bratu au primit Emblema de Merit în serviciul armatei române, clasa a III-a.

În semn de respect și profundă consideraţie, co-mandantul colegiului a acordat comandorului Cristian Manolachi Placheta de Onoare a Colegiului Naţional Militar Mihai Viteazul.uSportul minții. Situaţiile dificile te provoacă la con-

struirea celui mai bun plan şi găsirea celei mai bune mutări, spune eleva Eva Antonia Nedelcu, iubitoare a sportului minţii, care a reușit un nou rezultat frumos – menţiune

la faza judeţeană a Olimpi-adei Naţionale a Sportului Şcolar la șah.

Tânăra liceană s-a re-marcat prin inteligenţă, creativitate, pasiune și ambiţie în cadrul compe-tiţiei la care au luat startul cei mai buni șahiști din judeţ. Cantemirista mai are în palmares o medalie de bronz obţinută la Cupa Orașului Comarnic. Dis-tincţiile au venit ca urmare

a pregătirii și a colaborării cu antrenorul Cătălin Dobrin, care a reușit, de-a lungul anilor, să pregătească elevi ai colegiului care au performat la nivel înalt.

Următoarea competiție a Evei și a colegilor ei va fi cu elevii de la colegiile naţionale militare, în Campionatul militar de orientare, cros, șah și minifotbal, unde speră să obțină rezultate deosebite. (Graţiela Mihăescu)

Foto

: Nic

olet

a Bu

tuza

Căpitan-comandor Mihai Egorov

Foto

: Cris

tina

Tom

a

Foto

: Cris

tina

Tom

a

Foto

: Căt

ălin

Prâ

snea

c

Șoimii Carpaților au raportat: Misiune îndeplinită!

De la timona navei la manșa elicopterului

Militarii Batalionului 812 Protecția Forței Șoimii Carpaților

și-au încheiat cu succes și în efectiv complet misiunea în teatrul de operații din Afganistan. Timp de aproxi-mativ șapte luni, infanteriștii bistriţeni au executat, în cooperare cu forţele de coaliţie internaţionale și cu forţele naţionale afgane de securitate și apărare, misi-uni specifice de menţinere a păcii, de reconstrucţie post-conflict și asisten-ţă umanitară în sprijinul populaţiei locale.

Ceremonia de repatrie-re, organizată vineri, 1 mar-tie, la Bistrița, s-a desfășurat în prezența ministrului apărării naționale, Gabriel- Beniamin Leș. La eveniment, alături de şoimi și familiile lor, s-au aflat comandantul Componentei Operaționale Terestre și locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre, general-maior Dorin Blaiu, comandantul Comandamentul Forţelor Întrunite General Ioan Ema-noil Florescu, general-maior Dorin Ioniță, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, general-maior Virgil-Ovidiu Pop, comanda Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan și comandanții ba-talioanelor din subordine,

Luni, 4 martie, în Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic de la Boboc, șapte

ofițeri de marină, din promoțiile 2014-2017 ale Academiei Navale Mircea cel Bătrân, au început cursul de formare ca piloți de elicopter. Este al doilea proiect major de instruire a ofițerilor de marină pentru a deveni piloți de elicopter, după cel derulat în perioada 2005-2007. În noiembrie 2005, ideea pregătirii ofiţerilor de marină ca piloţi de elicopter a fost privită oarecum cu scepticism. Nimeni nu mai formase piloţi pe filieră indirectă, dar nici nu încercase acest lucru. După șapte luni de pregătire intensă, cei opt ofițeri de marină și-au luat brevetul de pilot, continuându-și apoi instruirea practică pe elicopterul IAR-330 Puma.

Reușita acelui program și nevoia de instruire a unor noi piloți marinari pentru Grupul de Elicoptere au făcut ca, în acest an, peste 25 de aspiranți și locotenenți din Forțele Navale să se înscrie la con-cursul organizat pentru admiterea la programul de formare a piloților. În urma testelor, au reușit șapte dintre ei. Schimbul de ștafetă dintre cele două generații de piloți a avut loc la Grupul de Elicoptere de la Tuzla. Acolo, foștii și actualii comandanți ai structurilor care au în subordine Grupul de Elicoptere, foștii comandanți ai unității, cei opt piloți brevetați în 2006, din ofițeri de marină, au prezentat importanța acestui proiect. Au depănat amintiri și i-au încurajat pe cei șapte ofițeri de marină care au ales să facă o schimbare majoră în cariera

reprezentanţi ai autorităţi-lor publice locale, precum și din sistemul de apărare, ordine publică și siguran-

ţă naţională, militari răniţi în teatrele de operaţii și cadre militare în rezervă și retragere.

Pe parcursul ceremoniei, Drapelul de luptă al Batalio-nului 812 Infanterie Bistriţa a fost decorat cu Ordinul Naţional Pentru Merit, în grad de Comandor, cu însemne de război, pentru militari. De asemenea, comandantul ba-talionului, locotenent-colonel Dan-Valer Orza, a fost distins cu Emblema de Onoare a Armatei României, iar şoimilor care s-au remarcat prin mo-dul de îndeplinire a misiunilor li s-au conferit Embleme de Onoare și Embleme de Merit, distincții acordate de șefii unor direcții din Ministerul Apărării Naționale. n

lor și să se pregătească să devină piloți de elicopter.

Cursul de formare a piloților navali, derulat la Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic de la Boboc, este structurat pe trei module: unul de pregătire teoretică, cu o durată de patru luni, timp în care cei șapte ofi-ţeri de marină vor trebui să acumuleze multe cunoștinţe teoretice din dome-niul aeronautic; va urma un modul de instruire în zbor pe elicopterul IAR-316 B (Alouette), cu 23 de ore pentru fiecare pilot; în final, ultimul modul va fi dedicat instruirii în zbor pe elicopterul IAR-330 Puma SOCAT, cu 63 de ore de zbor alo-cate fiecărui pilot.

La finalul acestui program, cei șapte piloţi vor începe, la Tuzla, pregătirea și trecerea pe elicopterul IAR-330 Puma Naval, ultima etapă din procesul de formare a lor ca piloţi marinari.

Locotenent Curelea Claudiu, Divizi-onul 164 Forţe Navale pentru Operaţii Speciale, șeful grupei de piloți marinari: Am ales să devin pilot marinar, conside-rând această nouă profesie o oportunitate în dezvoltarea mea profesională şi perso-nală. Sunt conştient de faptul că perioada teoretică va fi una intensă, solicitantă, în

care vom asimila foarte multe informaţii noi, dar sunt convins că vom face faţă cu toţii şi vom încheia cu succes acest program.

Căpitan-comandor Bogdan Curcă, locţiitorul comandantului Grupului 256 Elicoptere Tuzla: Am revenit cu emoţie la Boboc, aici unde acum 14 ani eu, alături de colegii mei, eram în locul celor şapte şi eram dornici să ne schimbăm meseria, să realizăm ceva în premieră şi să devenim piloţi de elicopter din ofiţeri de marină. Noi, piloţii marinari cu experienţă, aşteptăm de la ei să acumuleze cât mai multe cunoştinţe aici, pentru ca apoi, la Tuzla, să îi putem pregăti în tainele zborului deasupra mării, zborul de la fregate şi întrebuinţarea în luptă a elicopterului Puma Naval.

Cei şapte magnifici, așa cum i-a numit cineva din baza de la Boboc pe cei șapte ofițeri de marină, sunt optimiști și încre-zători în șansa lor, în oportunitatea de a-și schimba destinul și sunt conștienți că, în cele 20 de luni ale acestui curs, vor trebui să se autodepășeaască, să confirme că selecția a fost una bună, să confirme încrederea instructorilor și așteptările Forțelor Navale.

De luni, 4 martie, cei șapte ofițeri de marină care se pregătesc în baza aeriană de la Boboc au schimbat urarea de Bun Cart înainte! cu... Cer Senin! n

Foto

: Gra

ţiela

Mih

ăesc

u

Observatorul militar Nr. 8 / 6 – 12 martie 20194

LINIA ÎNTÂI

În teatrul de operații dinAfganistan îi regăsim pe mili-tarii Batalionului 300 Protecția

Forței Sfântul Andrei, ajunși de curând în Baza Militară Kandahar. Pentru unii dintre aceștia, acest loc nu este necunoscut, deoare-ce au revenit la a doua sau chiar la a treia misiune. Am regăsit o țară schimbată, ne împărtășește maiorul Constantin Stoica. Acesta este la a doua misiune în Afganistan și consideră că, acum, Armata Națională Afgană este mai bine instruită. Lucrăm din ce în ce mai mult cu elemente ale armatei naționale afgane, care se dovedesc mult mai pregătite și implicate în ceea ce privește siguranța în zona de acțiune. Afganii sunt un popor de oameni curajoși, își doresc să reușească, sunt dornici să învețe, iar noi vom face tot ce putem ca să îi ajutăm.

Pe sergentul Alin Posteaucă l-am surprins în timp ce aștepta pentru a executa o misiune cu QRF (Forța de Reacție Rapidă) în aria de responsabilitate. Surpriza a fost mare când a aflat că va fi avansat de comandantul Batalio-nului 300 Protecția Forței Sfântul Andrei, locotenent-colonel Ilie

Gânduri la început de misiune

Afganistan. Un loc în care timpul trece mult prea repede, încât nu

știi când este luni sau duminică, un loc în care viața este mai prețioasă

ca oricând. Într-o țară săracă, lovită de foamete și conflicte, oamenii au

învățat să nu se dea bătuți.

Locotenent Mirela CăpîlneanFoto: plutonier-major Dan Vereș

Melinte. Astăzi am fost avansat la gradul de sergent-major, lucru care m-a emoționat foarte mult. Îndeplinind funcția de comandant de grupă, consider că experiența dobândită de-a lungul celor două misiuni executate în Bosnia și Herțegovina și Afganistan mă vor ajuta, în continuare, să pot să am grijă de oamenii din subordine.

Plutonierul-adjutant Dumitru Tîlvăr face parte din echipa COIST (Company Intelligence Support Team) și este cel care culege informații pe timpul patrulelor în aria de responsabilitate. Dumitru se află la a doua misiune și se consideră norocos pentru că face parte din personalul Batalionului 300 Protecția Forței Sfântul Andrei.

Caporalul clasa a III-a Cornel Zaharia își desfășoară activita-tea în principalul punct de acces în Baza Militară Kandahar. Misiu-nea sa principală este de a secu-riza accesul în bază. De aproxi-mativ trei săptămâni face acest lucru foarte bine, fiind apreciat de colegi. Particip la a treia misiune în teatrul de operații din Afganistan. Fiecare misiune a fost o nouă provocare. Riscurile sunt majore în oricare dintre aces-tea. Întotdeauna facem apel la divinitate, după care ajutorul este experiența acumulată și coeziu-nea subunității. Cred cu tărie că această misiune va fi un succes și mai cred că militarii români sunt pregătiți pentru orice provocare. Cu aceste gânduri și-a început Cornel misiunea.

Pentru caporalul clasa a III-a Dumitru Turnea, provocările unui teatru de operații nu sunt o noutate. A mai participat la o misiune în Afganistan și are o anumită experiență. Dumitru este sanitarul unui pluton din Compania 1, iar el poate acorda primul ajutor colegilor în caz de nevoie. Trebuie să am întotdeau-na atenție sporită la orice indiciu din teren care poate demasca posibile dispozitive explozibile im-provizate, dar și la colegii mei care pot avea nevoie de mine în orice moment. Consider că resposabili-tatea și vigilența sunt două lucruri care mă caracterizează cel mai bine. Voi face tot ce pot și cum știu mai bine pentru a fi în siguranță atât eu, cât și colegii mei. Facem o echipă foarte bună împreună, ne cunoaștem unul pe celălalt și, la nevoie, știm cum să ne ajutăm, ne împărtășește acesta.

Sublocotenentul Gabriel Bachheimer, aflat la prima misiune, este optimist. M-am pregătit mult pentru a face față provocărilor și solicitărilor zilnice. Încrederea și sprijinul reciproc sunt elemente esențiale pentru îndepli-nirea misiunii. Noi, ca pluton, suntem ca un puzzle – dacă lipsește o piesă avem deficiențe în atingerea obiectivelor. Simt că suntem uniți și că facem tot ce putem pentru a ne îndeplini mi-siunea. Chiar dacă este la prima misiune a reușit, într-un timp foarte scurt, să facă din plutonul său o echipă sudată.

Fie că sunt la prima misiune sau nu, militarii din Batalionul 300 Protecția Forței Sfântul Andrei se arată încrezători. Sunt dornici să își facă simțită prezența în Afganistan, să ajute populația locală, să sprijine forțele naționale de securitate afgane, să colaboreze strâns cu forțele partenere NATO, să facă tot ce le stă în putință pentru a-și îndeplini misiunea cu rezultate foarte bune. Ne așteaptă o peri-oadă grea, dar la sfârșitul acesteia sperăm să avem satisfacția unei misiuni îndeplinite cu succes. Suntem pregătiți să facem față tu-turor provocărilor care vor apărea, ne mărturisește locotenent-colo-nelul Ilie Melinte, comandantul Batalionului 300 Protecția Forței Sfântul Andrei.

Pentru infanteriștii Forțelor Terestre, dislocați în teatrul de operații din Afganistan, urmează o perioadă de foc. Sunt la înce-put de misiune și toți au aceleași scopuri comune: să își facă datoria față de țară și să se întoarcă acasă sănătoși. n

Am ocazia să lucrez cu oameni profesioniști. Privesc această misiune ca o provocare și sunt încrezător că suntem astăzi aici și încercăm să facem ceva pentru acești oameni. Afganii sunt oameni săraci, dar au un suflet mare. Merită să îi ajutăm să își apere țara, ne mărturisește acesta.

Nr. 8 / 6 – 12 martie 2019 5Observatorul militar

INTERVIU

Interviu realizat de Irina-Mihaela Nedelcu

Doamna general, din prezenta-rea pe care aţi făcut-o cu ocazia autoevaluării activităţii SUUMC am reţinut că, din punct de ve-dere al dotării, spitalul se află pe o poziţie foarte înaltă. Este vreo secţie care nu dispune de aparatură modernă? În acest moment, pot spune că

toate secţiile din spital au beneficiat de investiţii în tehnică şi aparatură de ultimă generaţie, condiţie esen-ţială în ceea ce priveşte fidelitatea şi timpul necesar unui diagnostic de certitudine şi a stabilirii unui plan de tratament. E important să precizez că planul de investiţii s-a bazat pe solicitările formulate şi argumentate ale medicilor beneficiari ai achiziţiei, dat fiind faptul că specialiştii sunt cei la curent cu toate noutăţile apărute în domeniul în care profesează. În cadrul programului de perfecţiona-re profesională pe care l-am instituit, încă din primul an de mandat ca manager, toate cadrele medicale cu studii superioare au acces la informare. Astfel, pentru o perioadă de 10-15 zile, anual, am identificat cadrul legal prin care aceşti se pot instrui, inclusiv prin participarea la congrese şi simpozioane interna-ţionale. Ca manager, consider că trebuie să fiu permanent în directă legătură cu ei şi am încercat să achiziţionăm aproape tot din ceea ce ei au apreciat că este de top, pentru creşterea eficienţei şi calităţii actului medical oferit pacientului. Pot să spun că, la acest moment, nu este vreo specialitate văduvită de in-vestiţii în echipamente şi aparatură medicală, dar este adevărat că unele echipamente sunt încă în procedura de achiziţie. Din această categorie aş menţiona anumite truse chirurgica-le şi un nou aparat RMN, pentru care procedurile au fost iniţiate în urmă cu doi ani. Acest fapt ne-a determi-nat să luăm decizia de a renunţa la achiziţia respectivă şi să demarăm o altă procedură, deoarece, între timp, au apărut alte echipamente mult mai performante. Din punct de vedere al aparaturii, vă asigur că suntem la nivelul spitalelor de referinţă din alte state, precum Franţa, Germania, Italia.

Ce ne deosebeşte de spitalele de referinţă din ţările respective?Ceea ce ne afectează este infra-

structura – clădiri, circuite, cablaje, canalizare – unde lucrurile merg foarte greu. Proiectul de moderniza-re a spitalului, care este şi proiectul meu de management pentru acest mandat, a primit, în anul 2017, apro-barea ministrului apărării naţionale. Aproape un an a durat elaborarea caietului de sarcini, pentru că s-a ţinut cont de opinia fiecărui şef de secţie în ceea ce priveşte îndeplini-rea criteriilor de acreditare pentru desfăşurarea activităţii medicale specifice. A trebuit, de asemenea, să declasificăm anumite clădiri care erau considerate monumente isto-rice, deşi, în realitate, acestea erau construcţii vechi, nu de patrimoniu. În august 2018, s-a pus procedura pe SEAP/SICAP şi abia acum urmează să

Interviu cu general-maior medic conf. univ. dr. Florentina Ioniţă-Radu, director general al Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila (SUUMC):

încheiem contractul pentru studiul de prefezabilitate şi fezabilitate.

Va fi construit un nou spital, pe un alt teren, aşa cum se discuta în urmă cu câţiva ani?Era o variantă, dar terenul

respectiv avea o suprafaţă de doar 2,4 hectare şi studiul de fezabilitate arăta că nu se putea construi, pe multe niveluri, nici subteran, nici suprateran. Mai mult decât atât, terenul despre care vorbiţi era revendicat. Aşa s-a renunţat la idee. Oferta Spitalului Militar Central în ceea ce priveşte suprafaţa pretabilă la construcţia unui astfel de proiect de anvergură, este una extrem de generoasă, respectiv opt hectare. Terenul pe care se află SMC a fost dat de regele Carol I, prin decret domnesc, tocmai în scopul de a se construi un spital militar. Eu ţin mult la respectarea tradiţiilor şi cred că de aici sunt şi acele energii pozitive, care ne-au motivat şi ne-au dat pu-terea să aniversăm, în acest an, 188 de ani de existenţă. Când am venit, pentru prima dată, în SUUMC, eram studentă şi pot să spun că a fost dragoste la prima vedere. Şi acum mai păstrez în suflet fiorul acela... Iubesc acest spital, iubesc oamenii care au lucrat şi lucrează aici, iar tot acest ansamblu îl consider a fi parte integrantă a familiei şi vieţii mele.

Sunteţi prima femeie coman-dant al SUUMC. Este greu, având în vedere că, după pă-rerea mea, medicii constituie o categorie aparte, în care, să fim sinceri, există şi multe orgolii?Înainte să fiu manager am fost şi

sunt medic, iar atunci când faci parte dintr-o echipă, sudată şi călită prin ani de gărzi, cu mii de cazuri medi-cale complicate, relaţiile interumane sunt cele care dau tonul în muzica managementului. Oamenii reacţio-nează deschis atunci când, dintre ei, prin concurs, un coleg care a parcurs toate etapele profesioanale ajunge să fie manager. Oamenii pot face front comun cu tine dacă te aprecia-ză ca profesionist, dacă nu dai ordine ce nu pot fi îndeplinite, dacă te văd că eşti dedicat şi ştii ceea ce spui atât din punct de vedere medical, cât şi pe partea de management, dacă îi convingi că ceea ce propui are o finalitate. Eu aşa am ales să discut: să le prezint adevărul şi finalitatea unui demers, chiar dacă el impune şi apli-carea şi asumarea unor eforturi şi/sau restricţii. Într-adevăr, nu-i uşor să fii managerul unui asemenea spital, dar reuşeşti, atunci când iubeşti ceea ce faci.

Ce ne puteţi spune de resursa umană?În primul rând, resursa umană,

de un înalt nivel profesional, este principala valoare a SUUMC. La acest moment, spitalul are 2.200 de anga-jaţi şi aproape 1.300 de paturi. Am avut de parcurs şi perioade grele, cum ar fi cea între 2014-2016, când au plecat mulţi medici din spital, pe motive diferite, de la lipsa aparaturii moderne la lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională. Acum nu

se mai întâmplă aşa. Organizăm concursuri pentru ocuparea unor posturi de medici la care sunt 4-5 candidaţi pe loc. Medicii tineri sunt bine pregătiţi, dornici să lucreze în spital şi să se perfecţioneze. Avem grijă de asta, le punem la dispoziţie reviste, tratate de specialitate şi acoperim o parte din deplasările la congrese. Acum, legea ne permite să dăm stimulente, la sfârşitul anului, celor care aduc venituri prin activi-tatea lor. Spun eu că ne apropiem de normalitate. Suntem pe modelul unui spital vestic, dar sunt şi aspecte unde suntem deficitari, nu din cauza noastră, ci din cauza legislaţiei. Putem să recompensăm, dar nu avem mijloace de coerciţie pentru cei care, civili sau militari, încalcă etica profesională.

Referitor la resursa umană, pot spune că, încă, suntem deficitari la specialităţi cum ar fi medicina de urgenţă şi anestezie şi terapie intensivă. De asemenea, la asistente medicale. Anul trecut am avut multe concursuri, 140 de asistenţi medicali au fost angajaţi, dar foarte greu găsim oameni pregătiţi atât în ceea ce priveşte teoria, cât şi practica. Unii nu au nici cunoştinţe de bază, ceea ce mă face să cred că anumite şcoli postliceale nu sunt în măsură să for-meze personal calificat în domeniul sanitar. Noi suntem riguroşi, pentru că un asistent medical intră în relaţie directă cu pacientul, rămâne noap-tea de gardă, singur, cu acesta.

Cum se va face modernizarea spitalului?Ca manager, când am preluat

spitalul, am fost pusă într-o dilemă, ce să fac mai întâi: dotarea cu echi-pamente sau refacerea infrastructu-rii. În primul mandat, proiectul meu a fost ca SUUMC să devină spital regional, iar acest obiectiv s-a rea-lizat chiar în primul an de mandat. Ulterior, am considerat că trebuie să investim în aparatură, pentru că partea cu investiţia în infrastructura

clădirilor este mult mai laborioasă şi a presupus modificări legislative, cronofage.

Vor fi construcţii noi? Se va demola un pavilion şi se va

construi altă clădire, cu 12 etaje, cu un heliport şi, în funcţie de rezulta-tele studiului de fezabilitate, cu mai multe niveluri la subsol. Acolo va fi grupată partea de acut a spitalu-lui, UPU, terapia intensivă, secţii şi blocuri chirurgicale. Va avea şi un sector dedicat celor cu arsuri.

Clădirile de patrimoniu vor fi refăcute. Avem în derulare studiul de fezabilitate în acest sens, dar ceea ce vreau să îi asigur pe iubitorii de tradiţie şi de artă arhitecturală este faptul că se va păstra caracterul de particularitate istorică, pentru că, aşa cum am spus, ţin la tradiţie şi nu uit că, în anul 1889, spitalul exista aici, chiar ca reper pentru Europa. În acea perioadă, SMC era primul care avea spălătorie cu abur şi iluminat electric.

În partea de cronic a spitalului vor fi grupate secţiile de psihia-trie, dermatologie, ftiziologie şi boli infecţioase. Vom realiza şi un centru de îngrijiri paleative, pentru pacienţii în stadiul terminal.

Pentru Centrul de Boli Oncolo-gice, va fi extins, în oglindă, bun-cărul de radioterapie. Anul trecut, am câştigat un proiect finanţat de Banca Mondială, care va asigura aparatura necesară dotării cu un nou accelerator. Deasupra buncăru-lui, vor fi construite trei etaje pentru pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni oncologice şi hematologice.

De asemenea, va fi construit un pavilion special pentru recuperare medicală, la subsol cu bazin de înot şi cameră hiperbară. Un etaj va fi dedicat pentru răniţii din teatrele de operaţii.

Va fi relocată morga şi va fi creată o bancă de ţesuturi pentru transplanturi. În clădirea unde func-ţionează acum morga, fiind clădire de patrimoniu, de importanţă A, va fi

o zonă de învăţământ, dedicată stu-denţilor şi rezidenţilor, cu amfiteatre şi laboratoare cu simulatoare.

Sunt proiecte foarte mari, dar trebuie să ne ocupăm şi de ceea ce facem zi de zi. Toate trebuie să se întâmple fără a fi afectată activita-tea spitalului.

Ce se va întâmpla cu centrul de boli cardiovasculare, care a fost integrat în spital? Am relocat unele secţii ale cen-

trului de boli cardiovasculare şi, cu prioritate, în acest an, vom reface blocul operator de chirurgie car-diovasculară care, din anul 1977, a avut parte doar de cosmetizări. De asemenea, secţiile ATI din centru şi din spital vor fi refăcute, cu pereţi specifici antimicrobieni, pentru că acestea sunt, în primul rând, locu-rile unde există pericolul de infecţii nozocomiale. Aceste infecţii există peste tot în lume, dar trebuie luate măsuri pentru a le limita.

Ce doriţi să realizaţi în acest an?Vrem să amenajăm un pat

de mare ars, în cadrul secţiei de chirurgie plastică, în conformitate cu normativele actuale (în clădirea nouă vor fi cinci). Asta presupune o structură complexă, cu mai multe săli, nu numai un simplu pat. Altă prioritate o reprezintă refacerea secţiei de chirurgie orală şi maxilo-fa-cială şi a blocului chirurgical aferent. Vom monta lifturi moderne pentru personal, dar şi pentru vizitatori, vom reface reţelele de energie elec-trică şi canalizare şi va fi introdusă fibră optică pentru interconectarea mai rapidă între pavilioane şi cu structurile centrale, vom reface şi moderniza bucătăria, spălătoria şi depozitul de alimente.

Trebuie să subliniez faptul că atât lucrările de modernizare, cât şi cele de construcţie sau reparaţii curente nu vor afecta activitatea medicală, pacientul nu aşteaptă.

Mandatul actual al dumnea-voastră este de patru ani, a început în 2017 şi se va încheia în 2021. Proiecte sunt multe, dar ce credeţi că veţi reuşi să finalizaţi în această perioadă? Sper să înceapă construcţia

blocului chirurgical, să fie aproape de finalizare clădirea destinată radiote-rapiei şi oncologiei, să fie refăcute clă-dirile de patrimoniu şi infrastructura subterană. Oricum, sper ca SUUMC să aibă o altă faţă, de care să fim mândri nu numai noi, medicii şi personalul sanitar care lucrăm aici, ci şi orice militar, pentru că este Spitalul Militar Central. Vă asigur de faptul că toată echipa de management are acelaşi obiectiv, respectiv, acela ca acest spital să fie de referinţă în România, şi dacă continuăm să fim uniţi şi să muncim, umăr lângă umăr, nu avem cum să nu reuşim. La 188 de ani de la înfiinţarea Spitalului Militar Central, generaţia mea are obligaţia şi onoa-rea de a duce tradiţia mai departe, prin profesionalism şi încredere! n

Lucrările de modernizare nu vor afecta activitatea medicală, pacientul nu aşteaptă

Observatorul militar

Maior Silviu-Petru BădilițăFoto: Silviu-Petru Bădiliță

Vineri, 1 martie, s-a încheiat ediția de iarnă din acest an a competiției militare Roza Cercetașilor, etapa pe Divizia 2 Infanterie Getica, concurs aplicativ-militar și sportiv desfășurat, săptămâna trecută, la Predeal.

Colonel Vasile Cerbu

Nr. 8 / 6 – 12 martie 20196

INSTRUCŢIE

Roza Cercetașilor – un cumul de efort fizic și cunoștințe

La această competiție, destina-tă structurilor cu specific de cercetare și supraveghere,

au participat loturile a 11 unități și mari unități ale Diviziei 2 Infanterie Getica, dintre care două au fost prezente pentru prima dată la astfel de activități.

Competiția a devenit un adevărat brand, câștigându-și o notorietate care determină atât comandanții structurilor reprezen-tate, cât și concurenții, militari din toate categoriile socio-profesiona-le, să participe la ceea ce a devenit un simbol și o măsură a pregătirii ca cercetaș în Forțele Terestre.

Astfel, determinarea și perseverența cu care militarii lotu-rilor înscrise în concurs au abordat (unii mai mult decât alții) probele prevăzute în cadrul acestuia, precum și dăruirea și priceperea manifestate întăresc ideea potrivit căreia participarea onorabilă și câștigarea unui loc fruntaș, ba chiar a trofeului Rozei, încununează eforturile depuse în pregătirea de specialitate și certifică valoarea ca cercetași a celor care le obțin.

Trebuie recunoscut, totuși, că la această ediție, cu binecunoscu-tele probe de patrulă și de ștafetă militară, nu au fost chiar familiarele condiții pentru cercetași: cu ploaie, ger sau viscol... Doar vântul a bătut cu putere pe crestele unde au ajuns datorită traseului probei de patrulă. Lungimea și diferența de nivel a traseului, precum și zăpada care ajungea uneori până la brâu i-au făcut pe militari să se simtă în elementul lor.

Ajungând la clasament, iată care au fost rezultatele obținute:lla proba de patrulă, locul I a re-venit Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, locul II, celor din Brigada 282 Infanterie Mecanizată Unirea Principatelor, iar locul III, lotului Regimentului 528 ISR Vlad Țepeș; lla proba de ștafetă, locul I a revenit lotului Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, locul II, celui din Brigada 9 Mecanizată Mărășești, iar locul III, militarilor Regimentului 528 ISR Vlad Țepeș.

Calculul punctajului total a determinat clasamentul final, care arată astfel: locul I și deținătorul cupei transmisibile – lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa; locul II – lotul Brigăzii 282 Infanterie

Mecanizată Unirea Principatelor; locul III – lotul Regimentului 528 ISR Vlad Țepeș.

Au mai fost acordate diplome de excelență pentru cel mai bun punctaj la aruncarea grenadei (ser-gent-major Ionuț Macovei), pentru cel mai bun timp la proba de ștafetă (sergent Florin Lupu), pen-tru cel mai bun punctaj la tragerea cu armamentul de infanterie (ca-poral clasa a III-a Cristian Năstase), diplomă de excelență în semn de prețuire și aleasă considerație (căpi-tan Costel Mânzatu), toți militari din Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, diplomă pentru participare constantă (caporal clasa a III-a Vasile Dobrotă, din Batalionul 3 Geniu General Constantin Poenaru), precum și diplome de excelență pentru mi-litari din Batalionul 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi, gazda ediției din această iarnă a competiției.

Colonelul Vasile Cerbu, șeful informațiilor din comandamentul Diviziei 2 Infanterie Getica, părin-tele acestei complexe competiții aplicativ-militare pe care a inițiat-o și a susținut-o de-a lungul celor nouă ani de existență și totodată președintele comitetului de organi-zare al ediției de iarnă din acest an, a fost cel care a înmânat diplomele și trofeele câștigătorilor.

În cuvintele adresate celor prezenți, militarilor din cadrul loturilor, dar și celor care au sprijinit activitatea, colonelul Cerbu a subli-niat faptul că un câștig al participă-rii la această competiție este dez-voltarea acelui spirit de apartenență la o comunitate, la comunitatea cercetașilor, adăugând că ați reușit să transferați cunoștințe, experiență și, în același timp, ați beneficiat de experiența colegilor dumneavoastră de la alte unități.

Tabloul activităților legate de desfășurarea Rozei Cercetașilor s-a întregit prin detaliile pe care colonelul Cerbu ni le-a oferit la final: Probabil că Divizia 2 Infanterie este singura mare unitate care a făcut o tradiție din a organiza în fiecare an câte două ediții ale acestei competiții. An de an, vorbim de un grad de dificultate sporit. Vreau să scot în evidență faptul că prin această competiție se simulează o acțiune desfășurată de elemente de cercetare atât în dispozitivul propriu, cât și în special, în zona în care este prezent inamicul. Finalitatea este culegerea de informații, asigurarea

imaginii acțiunilor inamicului, lucru care este necesar, pentru un coman-dant de unitate sau de mare unitate, la orice proces de planificare a unei acțiuni. Din punctul meu de vedere, informația este elementul esențial pentru procesul de planificare, fără informație nu există acest proces, nu ai ce planifica.

Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată, care a declarat că proba de patrulă a fost una cu dificultate ridicată, care a solicitat militarii în punctele de verificare de pe traseu atât din punct de vedere fizic, cât și al cunoștințelor. Sunt mulțumit de rezultatul obținut în proba de patrulă, dar mai sunt multe de îmbunătățit. Sperăm ca, pe viitor, să depășim aceste sincope și să obținem rezultate mai bune. Pentru participarea la acest concurs, nu putem spune că am avut un timp special de pregătire, toți militarii se antrenează aproape zilnic la acest nivel, inclusiv prin taberele de instrucție.

Locotenent-colonelul Elvis Matei, șeful lotului Regimentului 61 Rachete Antiaeriene Pelendava, unitate prezentă pentru prima dată la această competiție, a caracterizat Roza Cercetașilor ca pe o bună oportunitate de verificare a cunoștințelor militare generale, precum și a celor specifice, în condiții de efort deosebit. De asemenea, ofițerul a adăugat că este un bun prilej de interconectare cu ceilalți mi-litari cercetași din cadrul diviziei. n

La cald, pe timpul desfășurării probelor, am cules și unele impresii ale câtorva participanți la această manifestare sportivă și aplicativ-militară.

Căpitanul Costel Mânzatu, șeful lotului Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, este unul din cei mai dedicați astfel de participanți, fiind prezent încă din 2010 la competiție atât la edițiile de iarnă, cât și la cele de vară, în majorita-tea cazurilor și câștigându-le. E o competiție foarte importantă pentru toți cercetașii din divizie. Ne instruim, ne pregătim pentru competiția asta tot anul și încercăm să dăm tot ce pu-tem. Din exterior poate părea că nu e o așa mare presiune, dar de la nivelul echipelor se simte o concurență foarte mare, dorința fiecărui militar în parte de a demonstra ce poate. S-a văzut la traseul de patrulă că toată lumea încerca să dea tot ce are mai bun, să câștige timpi cât mai buni.

Caporalul clasa a III-a Cristian Năstase, din același lot al vânători-lor de munte, cel mai bun trăgător al acestei ediții, a participat a doua oară la Roza Cercetașilor, declarând: Reprezint cu mândrie Brigada 2 VM și mă bucur să fiu cel mai bun trăgător, obținând 82 de puncte. Ne-am antrenat luni de-a rândul, dar a fost un efort care a meritat, iar rezultatele se văd. Am parcurs distanțe mari pe schiuri, pe crestele munților din împrejurimi, ne-am antrenat și în alergări prin pădure, iar toate aces-tea au contribuit la unitatea echipei și la rezultatele de astăzi.

O altă perspectivă o oferă loco-tenentul Ionuț Tarbă, șeful lotului

Observatorul militarNr. 8 / 6 – 12 martie 2019 7

Roza Cercetașilor – un cumul de efort fizic și cunoștințe

Cupa Rozei Cercetașilor, câștigată de Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa, este dedicată plutonierului-major ENE LEONARD, în semn de respect și de prețuire pentru unul dintre cei mai buni subofițeri ai Batalionului 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi,

care a plecat prea devreme dintre camarazi.


Foto

: nav

y.ro

INSTRUCŢIE

Peste 1.100 de militari participă

la primul exercițiu multinațional organizat de

Forțele Navale române în anul

2019, Poseidon 19, care se desfășoară

în perioada 1-8 martie, în raioane

din apele teritoriale românești și în apele

internaționale din partea vestică

a Mării Negre.

Comandamentul Flo-tei este structura care a planificat și a

condus acest exercițiu, la care participă zece nave militare românești, patru nave militare din Bulgaria, Germania, Spania și Turcia, precum și două ambarca-ţiuni rapide pentru sca-fandri. Secvențele aeriene ale exercițiului sunt asigu-rate de un elicopter IAR-330 Puma Naval, de două avioane MiG-21 LanceR și de două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene române.

Ceremonia de des-chidere a exerciţ iului multinațional Poseidon 19, la care a participat și șeful Statului Major al For-ţelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrșu, a avut loc vineri, 1martie, la Termi-nalul Pasageri din Portul Constanța.

Obiectivele principale ale exercițiului vizează con-solidarea interoperabilității

dintre navele și echipa-jele participante, în con-text multinațional întru-nit, precum și certificarea capabilităților Forțelor Navale române puse la dispoziția NATO în perioa-da următoare. Navele au plecat luni, 4 martie, din portul Constanța, pentru a executa secvențele planifi-cate pe mare.

Anexarea i legală a Peninsulei Crimeea de Federația Rusă, din anul

2014, conflictele înghețate din Transnistria și Georgia, situația tensionată din estul Ucrainei și din zona Mării Azov sunt factori generatori de instabilita-te în proximitatea estică a Uniunii Europene și a NATO. Una dintre măsurile de asigurare a securității pentru aliații din regiunea Mării Negre este aceea de întărire a prezenței militare navale în bazinul maritim. n

Poseidon 19

Nr. 8 / 6 – 12 martie 2019 9

LOGISTICĂ


Nimic nu se mișcă fără noi!

Irina-Mihaela [email protected]

Foto: Eugen Mihai

De Ziua Automobiliștilor Militari, Brigada 122 Logistică și-a deschis larg porțile pentru a-și primi oaspeții

veniți să fie alături de aceia care asigură o mare parte din transportul persoanelor și materialelor în MApN.

La sărbătorirea celor 102 ani de la apariția armei auto, prin înființarea

Regimentului de Tracţiune Automobilă, au fost prezenți comandantul Comandamen-tului Logistic Întrunit, general-locotenent Cătălin Zisu, fostul ministru al apărării naționale, general (ret) Niculae Spiroiu, foști comandanți și cadre militare care și-au desfășurat activitatea în structurile marii unități, precum și personalul de astăzi al acesteia.

De la sediul brigăzii, oaspeții s-au deplasat pe tere-nul de instrucție din Ghencea, unde au avut prilejul să vadă tehnica militară intrată recent în dotare și li s-a prezentat, ca exercițiu demonstrativ, modul cum poate fi instalat în teren containerul care are în interior un rezervor de 10 tone pentru transportul apei. Toată

Miercuri, 27 februarie, ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a vizitat expoziția de tehnică de pe terenul de instrucție din Ghencea și a stat de vorbă cu personalul care va deservi noile echipamente.

operațiunea de coborâre/urcare de pe autospeciala de transport este executată de un singur om, conducătorul auto.

La moment aniversar, briga-da arată deosebit de frumos, a spus colonel Alexandru Nedelcu, comandantul marii unități. A subliniat că 2018 a fost un an de referință: Cu spriji-nul CLÎ au intrat în dotare 120 de echipamente noi, autosanitare de evacuare medicală, camioane de transport materiale, cisterne de transport combustibil, cât și transcontainere pentru transportul apei.

Ca în fiecare an, genera-lul Spiroiu a fost alături de automobiliști la ceas aniversar. E firesc să particip, a declarat fostul ministru, pentru că am intrat în armată ca ofițer tehnic auto și am rămas atașat de sistem. Mă bucur că brigada și CLÎ acordă importanță acestei zile. E o dovadă de respect pentru trecutul acestei arme, trecut care a fost când glorios, când eroic, când neluat în seamă.

Flota înnoită, pentru prima dată după 1990, înseamnă că și viitorul sună bine.

Deviza Brigăzii 122 Logistică este Nimic nu se mișcă fără noi! Aceasta este tradusă în realitate prin cei aproximativ trei milioane de km parcurși anual și prin cele 150-160 de autovehicule aflate, zilnic, în trafic.

La finalul vizitei din Ghencea, generalul-locotenent Cătălin Zisu le-a transmis automobiliștilor militari La mulți ani! și i-a felicitat pentru rezultatele și performanțele deosebite puse în slujba Armatei României. Pentru că începutul lunii martie are o semnificație aparte pentru femei, coman-dantul CLÎ a urat Ani frumoși și luminoși tuturor doamnelor!

Activitățile desfășurate cu ocazia Zilei Automobiliștilor Militari s-au încheiat la sediul brigăzii, unde oaspeților li s-a prezentat un scurt program artistic susținut de ansamblul artistic format din cadre militare care își desfășoară activitatea în structurile marii unități. n


Graţiela Mihăescu

Graţiela Mihăescu

Georgiana Lupu

Nicoleta ButuzaFo

to: G

rație

la M

ihăe

scu

Foto

: Gra

țiela

Mih

ăesc

u

Foto

: Reb

eca

Dăn

ilă

ALMA MATER

Cantemirişti la Concursul Naţional

de Fizică PHI

Distincții la olimpiada de fizică

Pasionaţi de fizică, treisprezece elevi, care s-au pregătit cu conştiinciozitate şi rigurozi-

tate sub îndrumarea profesorilor lor, s-au remarcat prin premiile şi menţiunile obţinute la Concursul Naţional de Fizică PHI, unul la care au luat startul mii de elevi din România şi din Republica Moldova.

Cea mai bună performanţă a avut-o elevul fruntaş Andrei

La faza judeţeană a Olimpiadei de fizică, tânărul cantemirist Andrei Cristian Cîrtoaje, îndrumat de profesorul Ion Necula, a obţi-

nut premiul al III-lea, în timp ce elevul caporal Ionuţ Radu Marin, îndrumat de profesorul Ştefan Matei, a intrat în posesia unei menţiuni.

Străjeri în cetatea Alba Iulia

În perioada 22-24 februarie, în cadrul proiectului edu-cativ Vocaţia – paradigma

personalităţii noastre, elevii Co-legiului Național Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia, alături de cei din Colegiul Naţional Pedagogic Regina Maria din Deva şi din Seminarul Teologic Ortodox din Cluj- Napoca, s-au întrunit, prin spiritul dorinţei de cunoaştere, în capitala de suflet a României – Alba Iulia. Scopul acestei prime întâlniri de proiect a fost acela de a găsi,

Echipa de robotică – calificare la etapa națională

Dodoţ, care a fost distins cu pre-miul al II-lea. Încă de la început am fost atras de materiile reale, fiind fascinat de misterele fizicii şi ale matematicii. Intrând în Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir, acestea s-au transformat în pasiuni. Alături de dascălii noştri, am reuşit să le fructific. Concursul Naţional de Fizică PHI a reprezentat o adevărată provocare în care spiritul de compe-tiţie şi pasiunea pentru acest tărâm captivant s-au îmbinat armonios, a precizat Andrei.

La clasa a X-a, s-au mai ob-ţinut patru menţiuni de elevii fruntaşi Teodor Andrei Bucur, Maria Alexandra Neagu, Marian Stafie, Mihai Cosmin Dinu.

Performanţe au înregistrat şi tinerii liceeni de la clasa a IX-a, care au accesat, ca şi colegii lor, subiectele pe calculator, trimi-ţând răspunsurile prin interme-diul acestuia după rezolvarea cerinţelor pe hârtie, la compe-tiţia de anvergură desfăşurată on-line. Cantemiriştii au avut de rezolvat 30 de probleme, grupa-te în şase teste, într-un interval de două ore, fiind prezenţi la Liceul Teoretic Aurel Vlaicu din Breaza, unde a fost centrul de concurs.

Patru premii III şi patru men-ţiuni este bilanţul bobocilor: An-drei Cristian Cârtoaje – premiul al III-lea; Eva Antonia Nedelcu – premiul al III-lea; Alexandru Sunal – premiul al III-lea; Andrei Cosmin Cereşanu – premiul al III-lea; Mihail Pătraşcu – menţiune; Constantin Cornel Georgescu – menţiune; Ionuţ Bicoiu – men-

ţiune; Rareş Constantin Florescu – menţiune.

Organizatorii acestei com-petiţii ce figurează an de an în calendarul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), fiind dedicată elevilor din clasele VI-XII, sunt Cen-trul Judeţean de Excelenţă Iaşi şi Facultatea de Fizică a Universităţii A. I. Cuza din Iaşi.

Eva Nedelcu face totul cu pa-siune şi consideră că întâlnirea cu profesorul Cornelia Bădilă o ajută foarte mult, deorece îi explică fizica pe înţelesul ei. Un profesor bun trebuie să transmită elevilor pasiunea pentru materia predată, deoarece, în viaţă, fără pasiune nu faci nimic, spune tânăra can-temiristă. n

Pentru elevi şi olimpici, care sunt atraşi de domeniul atât de complex al fizicii şi de formarea unei gândiri riguroase, drumul spre performanţă are ca temei pasiunea pentru disciplina aleasă, îmbinată cu foarte multă muncă, seriozitate şi mentoratul dascălilor care îi ajută să descopere tainele problemelor fundamentale teoretice şi practice ale lumii lui Newton.

De-a lungul anilor, prin muncă şi dăruire, liceenii în uniformă militară au performat la această disciplină, reuşind să concureze cu cei mai buni elevi din ţară. Ultima realizare a fost a elevului Ciprian Zaharia, în prezent student în anul I la Academia Tehnică Militară. Sub îndrumarea profesorului Ion Necula, Ciprian a reprezentat, anul trecut, Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir din Breaza şi judeţul Prahova la faza naţională a competiţiei. n

Munca în echipă, orele de pregă-tire şi pasiunea

pentru programare şi-au spus cuvântul; astfel, echipa de robotică a Co-legiului Național Militar Ștefan cel Mare s-a cali-ficat la etapa națională a competiției BRD FIRST Tech Challenge.

Echipajul câmpulun-gean a reprezentat cole-giul la etapa regională a concursului de robotică ce s-a desfăşurat la Iaşi. Elevii ştefănişti, coordonați de profesorii de informatică Marius Măgurean şi Florin Mariuc, au reuşit, după trei zile de competiție, să treacă peste toate probe-le, câştigând cinci meciuri din şase.

În prima zi de con-curs, adolescenții mi-litari au participat la o probă care a constat în realizarea unui stand de prezentare a echipei ȘtefTech şi a robotului creat de aceştia. Stan-dul a avut o notă de originalitate, datorită componentelor cu te-matică specific militară, iar robotul a avut şi el o ținută de camuflaj. În aceeaşi zi, cei 15 membri ai echipajului câmpu-lungean au participat la un interviu cu jurații acestei competiții. Elevii militari au vorbit rând pe rând despre rolul şi contribuția fiecăruia în echipă, caietul tehnic şi procesul de programare.

A doua zi a compe-tiției a fost una plină

Tot în acelaşi concurs, elevii în uniformă albastră au obținut locul al II-lea la secțiunea Control Award. Elevul caporal Cosmin Timocel a spus că echipa a obținut acest premiu, deoarece a reuşit să dez-volte un program prin care robotul a devenit practic în teren: Acest premiu este dovada unei gândiri inovative pe partea de sistem de control, care îi permite robotului să aibă o perioadă autonomă.

Concursul BRD FIRST Tech Challenge este im-plementat în România de Asociația Nație Prin Educație, iar echipa Co-legiului Național Militar Ștefan cel Mare se numă-ră printre finaliştii care vor participa la etapa națională ce va avea loc la Bucureşti, în perioada 22-24 martie. n

prin schimbul de experienţă şi exemplele de bune practici, un numitor comun între cele trei vocaţii, indispensabile societăţii noastre: militarul desăvârşit, pedagogul absolut şi preotul model. În acest sens, în cole-giul militar, elevii teologi şi pedagogi s-au familiarizat cu specificul acestuia, asistând şi participând la ore de pregătire militară, devenind cadeţi pen-tru câteva zile. Împreună – elevii militari, pedagogi, teologi – au participat la o dezbatere şi un workshop pe tema vocaţiei în cadrul Universităţii 1 Decembrie 1918, gazde fiindu-le conf. univ.

dr. Ioana Todor, lector univ. dr. Ramona Petrovan şi lector univ. dr. Dan Iordăchescu. La Facultatea de Teologie din Alba Iulia, părintele de-can, pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi, le-a vorbit elevi-lor din cele trei licee vocaţio-nale despre importanţa acelei chemări interioare, sortite să le orânduiască menirea pe pământ. În programul activi-tăţilor, elevii au beneficiat şi de adevărate lecţii de istorie şi cultură a oraşului, pe par-cursul unui tur al cetăţii.

Prin activităţile desfăşu-rate, elevii au descoperit cu multă admiraţie că, fără un bun pedagog, nu ar putea exista un viitor militar; căci un viitor militar, nu ar putea răzbi fără credinţă şi fără sprijinul religios acordat de către un teolog desăvârşit, un adevărat doctor de suflete. Lanţul acesta ciclic reprezintă, în fapt, baza societăţii noas-tre, de la care se ramifică, mai apoi, alte şi alte vocaţii. n

de surprize şi provo-cări. În timp ce colegii lor au făcut atmosferă, cei doi şoferi şi antreno-rul echipei de robotică şi-au dovedit abilitățile de manevrare eficientă a robotului. Scenariul meciurilor a fost ateriza-rea roboților pe lună şi colectarea mineralelor într-un depozit.

În ultima zi, elevii Colegiului Național Mi-litar Ștefan cel Mare au ieşit în evidență pentru că au rămas cu patru membri mai puțini. De ce? Aceştia s-au întors la Câmpulung Moldo-venesc pentru a par-ticipa la olimpiada de matematică. Astfel, în doar 11 membri, echi-pa ȘtefTech a reuşit să câştige semifinala competiției BRD FIRST Tech Challenge.


Foto

: Irin

a Ci

mpo

er

Foto

: Mar

ius L

iuțe

Plutonier Alina Criş[email protected]

Foto: Graţiela Mihăescu

MĂRŢIȘOR

Locotenent Irina Cimpoer

Căpitan Marius Liuțe

General de brigadă (ret) Petre StoicaColonel (ret) Ioan Todericiu

Primăvara, pe portativ

Primăvara, cu euforia şi asteniile ei, şi-a intrat în drepturi. Aşa că militarii au

lansat contraatacul, trimiţând în luptă cel mai puternic antidot al capriciilor acesteia – muzica. Înarmaţi cu capodopere din

Centrul de instruire pentru muzici militare (CIMM) a deschis stagiunea de concerte de fanfară, săptămâna trecută, cu două spectacole susţinute la Bucureşti şi la Breaza.

diverse perioade ale muzicii uni-versale, elevii CIMM au luat cu asalt sălile de spectacol, detro-nând şi înlocuind melancolia cu zâmbete, optimism şi voie bună.

Astfel, anul acesta, bobocii muzicilor militare au fost cei care au deschis stagiunea de con-certe de fanfară, oferind primul mărţişor muzical, într-un specta-col dedicat doamnelor şi dom-

nişoarelor, la sala de concerte a Muzicii Reprezentative a Armatei şi la Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir din Breaza.

Viitorii subofiţeri de muzică au urcat cu încredere pe scenă şi au surprins publicul cu varietatea de genuri muzicale abordate. Orchestra de suflători a avut trei dirijori care şi-au împărţit, frăţeşte, stilurile incluse în repertoriu. Muzica de film a fost condusă de bagheta comandantului CIMM, locotenent-colonel Marius Şerbănescu, şlagărele de muzică uşoară au intrat în responsabili-tatea căpitanului Cătălin Ion, iar

ritmurile latino au fost date de locotenentul Florin Sanaploianu. Fiecare melodie interpretată a fost susţinută de un videoclip repre-zentativ, iar muzicienii militari au oferit publicului o scurtă istorie a compozitorilor şi a lucrărilor pre-zentate, adăugând evenimentului şi o latură educativă.

Concertele, deşi au avut loc în unităţi militare, au fost deschise publicului larg. În sală s-au regăsit, deopotrivă, militari şi civili. Printre aceştia, am zărit-o şi pe cunoscuta interpretă Marina Voica. Armata are un loc special în sufletul meu, am şi Ordinul Coroa-

na României, în grad de Cavaler, de care sunt foarte mândră, aşa că am fost extrem de onorată de această invitaţie, a mărturisit, la fi-nalul spectacolului. N-am respirat tot concertul, a continuat Marina Voica, iar la un moment dat îmi ve-nea să mă ridic şi să dansez. A fost totul perfect, o notă falsă nu am auzit şi repertoriul m-a dat gata. Toate piesele au fost cunoscute, cum de le-a venit ideea să scoată partituri pentru fanfară la Besame mucho, Boogie Woogie, Serenada în valea soarelui şi celebrul vals al lui Dimitri Șostakovici!? Am cântat tot timpul. n

Onor eroinelor noastre

Poeţii din toate timpurile au elogiat în poemele lor femeia. Dintre miile de eroine ale românilor, iată câteva nume demne de a fi menţionate: Doamna Chiajna, în 1545,

Ana Ipătescu, în 1848, regina Elisabeta, în 1869, ca protectoare a artelor, Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu din 1916, regina Maria, care în Primul Război Mondial a participat pe front la îngrijirea ostaşilor români răniţi în lupte, fiind şi preşedinta de onoare a Societăţii Cultul Eroilor, înfiinţată în 1919. O remarcăm în mod special pe eroina Maria Puia, care a avut un mare rol în popularizarea poeziei Vrem Ardealul!, de Radu Cosmin, care susţinea ideea de unitate a tuturor românilor, anticipând parti-ciparea românilor la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918. Pen-tru activitatea ei, autorităţile austro-ungare au condamnat-o la moarte. Execuţia a fost publică, în 1915, cu scopul ca românii înfricoşaţi să nu participe la marele eveniment. Enumerarea ar putea continua cu un număr nesfârşit de femei eroine.

În perioada interbelică au existat multe exemple în care femeile au jucat un rol important în învăţământ, medicină, cultură, armată, sport etc. O amintim pe paraşutista Sma-randa Brăescu, al cărei nume, pentru faptele sale deosebite, îl poartă batalionul de paraşutişti de la Bacău, şi căreia edilii municipiului Cluj i-au conferit titlul de Cetăţean de Onoare.

De 8 Martie, când sărbătorim Ziua Internaţională a Femeii, este bine să amintim de soţiile cadrelor militare, care şi-au urmat soţii în garnizoanele în care au fost numiţi, despre care se vorbeşte foarte puţin sau chiar deloc.

Nu greşim şi o spunem cu convingere că soţiile cadrelor militare au trăit alături de soţii lor o viaţă cazonă în garni-zoane îndepărtate de localităţi, în condiţii cu multe priva-ţiuni. Cadrele militare s-au bucurat şi se bucură şi astăzi de sprijinul necondiţionat al soţiilor, care, în momente grele, le sunt alături.

În multe cazuri, soţiile de cadre militare au fost puse în situaţia de a renunţa la profesiile lor, de a fi departe de părinţi, de rude şi prieteni.

Nu putem omite faptul că, din cauza mutării în mai multe garnizoane, copiii din aceste familii nu au putut avea continuitate în învăţământul primar şi liceal.

Cu toate acestea, datorită educaţiei şi trăiniciei fa-miliei, majoritatea copiilor cadrelor militare au absolvit instituţii de învăţământ superior, devenind oameni de prestigiu, care şi-au adus o contribuţie deosebită în cadrul societăţii noastre, mulţi dintre ei alegând cariera militară.

Tot de 8 Martie, este bine de ştiut că soţiile militarilor au fost nevoite să ducă greul familiei lor, soţii fiind plecaţi în diverse misiuni interne şi, mai ales, externe, amintind de aplicaţii, munci agricole, construcţii industriale şi edilitare etc. În tot acest timp, familiile militarilor au rămas puternice şi trainice, putând fi exemple pentru întreaga noastră societate. În toate timpurile, familiile cadrelor militare au dovedit loialitate pentru armată şi ţară, trecând peste toate privaţiunile impuse de viaţa militară şi dând totul pentru România.

Adresăm pe această cale femeilor încadrate în structurile armatei române şi soţiilor de militari putere şi dăruire şi un călduros La mulţi ani!, cu ocazia zilei de 8 Martie. n

Simbolul primăverii, în Polonia Flori în luna lui marte

Vineri, 1 Martie, în semn de res-pect, prietenie şi noroc, militarii români au dăruit mărțişoare

colegelor din cadrul detaşamentului. Pentru a face cunoscută tradiția ro-mânească, ei au oferit acest simbol al speranței şi partenerilor din Alianță, alături de toate urările specifice. A fost o surpriză plăcută pentru toate fetele şi a adus pe chipurile şi în inimile tutu-ror multă bucurie. Cu această ocazie, militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană Liliecii Negri urează tu-turor femeilor o primăvară cât mai frumoasă, plină de zâmbete şi căldură sufletească! n

Cu ocazia sărbătorii de 1 Martie, comanda Regimentului 50 Rache-te Antiaeriene Andrei Mureşianu a

oferit doamnelor şi domnişoarelor din unitate flori şi tradiţionalele simboluri ale primăverii – mărţişoarele.

1 Martie reprezintă prima zi a anului conform calendarului roman, o sărbătoare în cadrul căreia se desfăşurau, în trecut, ser-bările lui Marte, zeul războiului, al fertilităţii şi al vegetaţiei. De la această dată se considera că frigul începe să cedeze în faţa razelor soa-relui, întunericul în faţa luminii, iar iarna grea în faţa primăverii. Această revenire la viaţă a naturii este simbolizată şi prin intermediul mărţişorului, pe care îl dăruim celor dragi, ca mic semn purtător de fericire şi noroc.

Conform tradiţiei, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata

lunii martie, ca semn al sosirii primăverii, fiind considerat aducător de noroc şi mijloc de alungare a duhurilor rele. Cu acest prilej, transmitem tuturor domnişoarelor şi doamnelor O primăvară frumoasă! n

FEMINA

Nr. 8 / 6 – 12 martie 201912 Observatorul militar

Au pus pe pauză, pentru o oră, atribuțiile de serviciu și am stat de vorbă despre

alegerea uniformei militare, des-pre cum este să fii femeie militar într-o unitate de artilerie, despre provocări și pasiuni. Ele sunt o parte din femeile din Brigada 8 Larom Alexandru Ioan Cuza din Focșani, într-o zi cu soare, zâm-bete și flori de primăvară.

LAROM, la femininÎn bocanci și în uniformă, încă de la primele ore ale dimineții, în poligoanele de instrucție, îndeplinindu-și sarcinile specifice unui militar, sunt, înainte de toate, femei, iar martie este luna în care zâmbetul înflorește și mai mult pe chipurile lor.

Caporalul Adina Pupăză lucrează, de zece ani, ca operator stație radio în Batalionul 84 Asi-gurare Date Mărăști și povestește că n-a avut niciun dubiu atunci când a ales cariera militară. Am rude care au lucrat în armată, orașul Focșani fiind unul cu tradiție în acest sens, însă alegerea a fost a mea. Eram familiarizată cu rigorile mediului militar; este un loc de muncă ce presupune să te pui la punct, în permanență, cu tehnica nouă, iar acest lucru mă motivea-ză. Tânăra consideră comunica-

Locotenent Andreea MotocFoto: plutonier-adjutant

principal Eugen Mihai

rea cu colegii foarte importantă, iar faptul că a avut întotdeauna sprijinul lor a dus la formarea, în timp, a unor legături strânse cu aceștia.

La capitolul provocări profesionale, spune că îi plac misiunile și exercițiile, pentru că o scot din rutina zilnică. Pe lângă cunoștințele acumulate, mi se pare că după fiecare misiune mă întorc mult mai puternică din punct de vedere moral. Recent, și-a descoperit o nouă pasiune, care îi duce adrenalina la cote maxime.

Batalionul 113 Artilerie Bărăga-nul din Slobozia. Sunt din județul Olt, am venit în Moldova și am întâlnit oameni primitori, colegi minunați. Decizia de a urma Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir de la Breaza se dato-rează, în mare parte, poveștilor bunicului său, care a luptat în cel de Al Doilea Război Mondial. A fost rănit destul de grav pe front și mi-a povestit multe din vremea aceea, deși eu eram foarte mică. Așa s-a dezvoltat această curiozi-tate a mea, care s-a transformat în cariera pe care am visat-o. Orice experiență contează, iar faptul că particip la exerciții mă ajută să văd cum își coordonează activitățile batalioanele subordonate.

Sanitar în Batalionul 84 Asigurare Date Mărăști, fruntașul Silvia Paraschiv este, de doi ani, colegă cu tatăl ei. El este subofițer în aceeași unitate cu mine. Eu am fost cea hotărâtă să-l urmez în carieră, deoarece el nu credea că mi se potrivește și i-a fost greu să accepte că am crescut. A fost o schimbare radicală a modului meu de viață; am devenit mult mai responsabilă și m-am maturizat. Își amintește cum, în copilărie, se îmbrăca cu uniforma lui prin casă, deși îi era foarte mare. Acum are propria uniformă, pe care o iubește foarte mult. Particip la activități care necesită prezența unui sanitar la fața locu-lui și chiar am fost pusă în situația de a acorda primul ajutor și m-am descurcat fără probleme.

Pentru sergentul-major Daniela Drăghici, haina milita-ră reprezintă mai mult decât siguranța locului de muncă. Sunt subofițer de comunicații, dar arma mea este poliție militară. Chiar am

lucrat în București o perioadă, dar am ales să mă întorc acasă, alături de familie. Încearcă să țină pasul cu colegii în ceea ce privește instrucția, iar achiziționarea de tehnică nouă îi dă oportunitatea să se dezvolte în permanență.

Sergentul Eleonora Iustina Ceoarec suplinește, prin cumul, funcția de medic-șef la Batalionul 8 Larom, iar experiența anterioa-ră, de asistent medical la Spitalul Militar de Urgență Dr. Aristide Ser-fioti din Galați, îi înlesnește mult activitatea. Inițial mi-am dorit să urmez facultatea de medicină, dar am renunțat. Latura militară a apărut ulterior, pentru că nu am avut un model în familie. Îmi place să spun că îmbin două meserii nobile, aceea de a fi în slujba oamenilor și aceea de a fi în slujba țării. Faptul că le pot combina mi se pare minunat. Acasă o întâmpi-nă, zi de zi, fiul ei de doi ani, care a învățat salutul militar cu capela mamei pe cap.

Fruntașul Mihaela Gorgan este radiotelefonist și, chiar dacă nimeni din familie nu lucrează în acest domeniu, se bucură că a reușit să facă față tuturor provo-cărilor. Îmi place să urmez reguli, să lucrez în acest mediu strict. În unitate sunt oameni tineri, foarte deschiși, care m-au ajutat de fie-care dată când am avut nevoie. Eu sunt încadrată la o baterie, unde mă ocup de instalarea și exploa-tarea unei stații radio. Particip la toate exercițiile. Și-a început carie-ra militară destul de târziu, după mai multe încercări, și povestește că, de multe ori, când ascultă Im-nul Național la anumite adunări, îi dau lacrimile. De emoție și de mândrie că am reușit să îmbrac această uniformă. Este o onoare

Caporal Adina Pupăză

Fruntaș Silvia Paraschiv

Sergent-major Daniela Drăghici

Sergent Eleonora Iustina Ceoarec

În timpul liber, sunt pasionată de mașini, îmi place să conduc, am mers la cursuri de raliu și drift-uri și mi-ar plăcea să particip la competiții.

Locotenentul Sorina Velcu, ofițer de stat major în coman-damentul Brigăzii 8 Larom, a venit recent în instituție, de la


LAROM, la femininpentru mine. Aceleași lacrimi se zăresc, în colțul ochilor, și în timp ce rostește aceste cuvinte.

Stând de vorbă cu oamenii, descoperi mereu lucruri inte-resante, povești de viață și, de multe ori, exemple de urmat. Locotenentul Elena Delia Stanciu este șeful unui compartiment la modulul personal, iar alegerile făcute până acum au toate, la bază, un puternic sentiment de patriotism și o legătură de suflet

cu locurile natale. Sunt din județul Hunedoara și am venit în Focșani în 2014, în urma repartiției. Vin din Țara Moților, unde Avram Iancu este erou național, iar sentimentul de patriotism s-a păstrat destul de puternic în conștiința oamenilor. Acest sentiment de patriotism a determinat-o să aleagă o carieră militară, despre care spune că este exact stilul de viață care i se potrivește. În timpul liber, schimbă uniforma militară cu

costumul popular specific zonei ei. Am studiat trei ani de canto popular, în perioada liceului. Buni-ca mea a cântat muzică populară și, când eram mică, mai cântam împreună. Această aplecare către muzica populară din zona mea cred că are la bază tot acel patriotism despre care vorbeam. A participat, în 2014, la Festivalul Național al Cântecului de Cătă-nie, în Cluj-Napoca, și continuă să cânte de câte ori are ocazia, însă doar muzică din zona ei natală. Am avut întotdeauna trac pe scenă și, atunci când cânt doine sau balade, am mari emoții, unele resimțite chiar și de public. Dar, atunci când interpre-tez ceva mai ritmat, împreună cu orchestra, reușesc să acopăr mai bine acest trac.

Locotenent Sorina Velcu și locotenent Elena Delia Stanciu

Fruntaș Mihaela Gorgan

Caporalul Georgiana Topală lucrează ca topograf și, în puținul timp de când a venit în mediul militar, s-a străduit să țină pasul cu toate provocările. Într-adevăr, aici sunt lucruri noi și trebuie să cunosc tehnica foarte bine. Totuși, am avut de la cine să învăț, pentru că am colegi cu multă experiență. Ies în teren, măsor cu precizie toate coordonatele pentru poziția de tragere, punctele de observare etc. și trebuie ca toate calculele să fie exacte. Spune că cel mai mult, în meseria ei, îi place partea de instrucție, iar până acum nu s-a dat în lături nici de la marșuri de peste 40 de kilometri, cu bocanci și ranița în spate. Am o fată de 18 ani care este foarte hotărâtă să-mi urmeze exemplul și să îmbrace haina militară, iar eu sper să

reușească. Știu că ar fi alegerea cea mai bună, tinerii au multe de oferit, iar armata este instituția unde se pot dezvolta frumos. n

Caporalul Georgiana Topală

COMPETIȚII

Nr. 8 / 6 – 12 martie 201914 Observatorul militar

La start s-au aliniat 23 de echipe din 12 țări (România, Franța, Rusia, Bulgaria, Germania, Italia, SUA, Slovenia, Muntenegru, Spania,

Polonia și Austria), țara noastră fiind reprezenta-tă de o echipă formată din opt militari.

Echipele au avut de parcurs un traseu de 40 de kilometri, cu o diferență de nivel de aproxi-mativ 4.000 de metri. În prima zi competițională, militarii au fost testați la șase probe (salvare din avalanșă, salvare din abrupt, coborâre în rapel, coborâre în echipă, transport material cu targă universală și organizare și instalare bivuac), iar în cea de-a doua zi, la șapte probe (tragere cu armamentul din dotare, planificare itinerar de deplasare, orientare în teren muntos, aruncarea grenadelor de mână, acordare de prim ajutor și transport rănit, identificare obiective în teren, probă de deplasare contratimp).

De asemenea, militarii au parcurs cei 40 de kilometri cu echipamentul complet pentru ducerea acțiunilor militare, pe timp de iarnă, respectiv o raniță de aproximativ 15 kilograme și armamentul individual.

Concursul are loc la peste 2.000 de metri altitu-dine, în condiții extrem de dificile, a spus coman-dantul patrulei, locotenent Robert Hajnal. Sunt unele urcări care îți dau impresia că nu avansezi, deși efortul depus te solicită atât fizic, cât și psihic, cu porțiuni de creastă care îți solicită concentrarea, cu coborâri abrupte cu zăpadă înghețată și viraje bruște prin păduri cu zăpadă proaspătă, neatinsă.

De asemenea, dificultatea traseului te face să te întrebi constant dacă vei ajunge la Finish, dar ceea ce te face să pui un schi în fața celuilalt sunt colegii, responsabilitatea misiunii, dar și peisajul incredibil care te energizează la fiecare pas, a com-pletat ofițerul. n

Edelweiss Raid 2019Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa au reprezentat echipa României la ediția a XIX-a a competiției internaționale Edelweiss Raid 2019, din Austria. Competiția, care are loc o dată la doi ani, s-a desfășurat în localitatea Tyrol, în zilele de 27 și 28 februarie.

Căpitan Mariana Dinu, locotenent Robert Hajnal

Foto: Florin Zbarcea, Florin Jitaru, Daniel Giurgi


Edelweiss Raid 2019

Lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte.


Locotenent-colonel Adrian Voinea

COMPETIȚII

O delegaţie a Forţelor Terestre române a participat, în perioada 15-23 februarie, în Italia, la Campionatele Militare de Schi ale Trupelor Alpine CaSTA 2019.

Concursul CaSTA 2019

- Trofeo Amicizia

În competiţie s-au întrecut 27 de plutoane sportive din Austria, Bulgaria, Franţa, Italia, Kazahstan,

Liban, Oman, Macedonia, Slovenia și SUA la probele de biatlon militar (patrulă), fond, schi-alpinism, slalom uriaș feminin și masculin și proba de pluton.

De asemenea, cei aproxi-mativ 2.000 de militari care au participat la întreceri au fost angrenați în exerciții de căutare-salvare în urma unei avalanșe fictive, desfășurate în colaborare cu salvatori ai protecției civile din Italia.

Din lot au făcut parte militari ai Brigăzii 61 Vânători de Munte General Virgil Bădulescu, ai Brigă-zii 2 Vânători de Munte Sarmize-getusa și ai Brigăzii 81 Mecaniza-tă Grigore Bălan. Evenimentul s-a

desfășurat în provincia Bolzano, iar în clasamentul final pentru Trofeo Amicizia 2019, echipa Forțelor Terestre române s-a situat pe locul secund, din 15 echipe intrate în concurs.

Campionatele au ajuns la ediția cu numărul 71 și au repre-zentat, ca de obicei, unele dintre cele mai grele întreceri la care participă cei mai buni militari ai trupelor de munte. Deși, inițial, scopul acestora era verificarea pregătirii participanților, de-a lungul timpului a devenit un bun prilej pentru schimburi de experiență, dar și pentru asimila-rea de noi cunoștințe. Totodată, nivelul de dificultate a probelor a crescut, de la an la an. Așadar, rezultatul militarilor români este cu adevărat remarcabil și avem dovada că vânătorii de munte fac parte din elita militarilor din întreaga lume. n


UMANITAR

Vorbeam cu un prieten deu-năzi despre șansa pe care o avem, de a ne putea plânge

de probleme banale: muncă, stres, trafic, oameni necivilizați, copii... uneori obositori. Dacă încerci puțin să fii optimist, îți dai seama că viața, dacă nu o urâțim noi, are potențialul de a fi frumoasă. Cum ar fi fost dacă m-aș fi născut... în Afganistan, în loc de România? Să nu mai știu ce înseamnă o viață liniștită și

Cei mai puternici

oameniMaior Bogdan Oproiu

[email protected], cu sufletul strâns, dar și minunându-mă, la puterea pe care o au acei părinți cărora li s-a născut copilul bolnav; puterea de a se lupta pentru el, dar și de a rămâne cu toate mințile acasă...

E o vorbă, că nimănui nu i se dă mai mult decât poate duce, dar în povestea adevărată pe care v-o spun, nici nu știu cine duce cel mai mult...

Am primit un apel săptămâ-na trecută de la un bunic. Cu o voce sigură la început și cu un ritm rapid, ca și cum s-ar fi temut să nu-mi ia prea mult timp, mi-a

iar acest lucru trebuie făcut de acum, pentru că următorii ani sunt cruciali pentru Radu în atingerea acestui potențial. Dar terapia costă... Și nu este sin-gurul lucru pentru care părinții lui trebuie să plătească în plus față de noi, cei fără astfel de probleme.

Pentru a-i sprijini pe cei din familia Buga, puteți redirecționa 2% din impozitul anual pe venitul din salarii și pensii. Sau puteți dona în conturile:Titular: VIVIANA BUGA IBAN : RO88 RZBR 0000 0600 1512 3631Moneda: RON Nume banca : Raiffeisen Bank Cod Swift : RZBRROBUTitular: VIVIANA BUGA IBAN : RO19 RZBR 0000 0600 1771 0990Moneda: EUR Nume banca : Raiffeisen Bank Cod Swift : RZBRROBU

Sindromul Joubert este asociat și cu alte probleme medicale. Radu are și o boală de reflux gastro-esofagian, alergii multiple și intoleranțe, pentru care hrana trebuie să fie cât mai naturală, iar laptele praf pe care-l consumă are și el o formulă specială, cu aminoacizi.

tot confortul pe care ni-l oferă societatea prezentului?! Lupta pentru supraviețuire să fie tema fiecărei zile, o luptă permanentă cu foamea, cu setea, cu bolile, cu extremismul religios, cu... Sunt sigur că toate problemele mele dispar atunci când le compari cu cele ale unui sirian, de exemplu... La fel de sigur sunt că par lipsite de importanță și față de cele ale unui părinte cu un copil bolnav. Eu am doi care-s sănătoși și doar de câteva ori am ajuns cu ei la spital, pentru afecțiuni care au fost tratate în câteva zile. Și-mi aduc aminte și retrăiesc angoasa pe care o simțeam atunci când îl vedeam pe mititel uitându-se la mine cu o privire lungă, care-mi transmitea direct în suflet dure-rea lui. Durerea copiilor și mai ales a propriului copil este, cred eu, cea mai puternică pe care o putem simți. Și mă gândesc

spus povestea lui Costel, a lui Cosmin și a lui Radu.

Răducu este cel mai mic dintre ei trei. A împlinit un an pe 25 februarie. Și șase luni de când părinții lui au auzit, în urma unui RMN făcut celui mic, două cu-vinte care le-au schimbat viața: Sindromul Joubert. Radu suferă de această gravă malformație congenitală a creierului, care va face ca toată viața lui să fie o luptă permanentă. Din păca-te, nu există nici un remediu pentru Sindromul Joubert, așa că tratamentul se concentrează asupra simptomelor. Terapia fizică, ocupațională și vorbirea sunt singurele lucruri care pot fi făcute, astfel încât să poată atinge un potențial maxim.

Acest potențial maxim de-pinde de frecvența sesiunilor de terapie. Cu cât sunt mai multe sesiuni, este cu atât mai bine,

Cele mai des întâlnite caracteristici ale copiilor cu Sindrom Joubert sunt: retard neuromotor cu diverse grade de afectare, de la retard mental moderat la dezvoltare mentală bună, ataxie (dificultăţi în a coordona mișcări musculare voluntare), handicap motor grav sau întârziere în achiziţii motorii, respiraţie anormală (hiperpnee și/sau episoade de apnee, care trebuie strict monitorizate), slab tonus muscular, nistagmus și apraxie oculomotorie (mișcări anormale ale ochilor și dificultate în a urmări obiectele), crize, polidactie.Afectări ale funcţiilor rinichilor, ficatului și ochilor sunt foarte comune și investigaţii frecvente ale funcţiilor normale trebuie să facă parte din pro-tocolul anual de urmărire al copiilor cu Sindrom Joubert.Din totalul cazurilor de Sindrom Joubert raportate, aproximativ jumătate din acestea sunt incidentale (fără cauză genetică determinată), iar cealaltă jumătate este determinată genetic; în prezent sunt cunoscute 20 de gene cauzative pentru Sindromul Joubert.Sindromul Joubert este o foarte rară malformaţie congenitală a creierului și a trunchiului cerebral (incidență de 1 la 100.000 de nou-născuţi), caracterizată prin agenezie sau hipoplazie a vermisului cerebelului (parte a creierului responsabilă cu echilibrul și coordonarea). Diagnosticul se pune cu ajutorul RMN-ului prin prezența structurii specifice Sindromului Joubert – semnul măseluţei (molar tooth sign – MTS).

Se cheamă Alfamino și costul pentru o singură lună ajunge la 2.400 de lei.

Tatăl lui Răducu, Cosmin, a absolvit două facultăți, Psiholo-gie-Pedagogie și Asistenţă Soci-ală, și a făcut două masterate, în Consiliere psihologică și educaţi-onală și în Asistență și Dezvoltare Comunitară. Se caracterizează a fi optimist, sociabil, comunicativ şi ambiţios. Am principii, norme şi valori morale după care îmi ghidez conduita şi comporta-mentul. Cosmin are un job în resurse umane la o companie din Brașov, unde lucrează 10 ore pe zi, dar veniturile familiale nu sunt suficiente. Cosmin este unul din

acei oameni care, te gândești, n-ar trebui să mai aibă parte de probleme. Nimeni n-ar trebui, dar cu atât mai puțin cineva care a suferit deja destul de în viață. Pentru că și Cosmin este încadrat, de la naștere, cu gradul I de han-dicap, datorită unei tetrapareze spastice...

Costel este tatăl lui Cosmin. Și bunicul lui Radu. După ce s-a luptat toată viața pentru Cos-min, Costel n-a terminat lupta. Trecut în rezervă de la Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă, în anul 2001, și ajuns la vârsta când doar ar trebui să se bucure de cei patru nepoți pe care i-a primit de la fiul și fiica sa, a fost rechemat în activitate de boala nepotului său cel mai mic. Nu poate să-și lase fiul să înfrunte singur boala nepotului. El știe foarte bine prin ce trece un părinte care se zbate pentru viața unui copil. El ne-a sunat la redacție și ne-a spus povestea familiei sale. Apoi ne-a și scris. Nouă, tuturor: Vă rog respectuos, ca un bun camarad, să citiți povestea fiului meu, Cosmin, pentru care vă rog să întindeți o mână de ajutor, în limita posibilităților, pentru a încerca să câştigăm cea de-a doua bătălie a vieții, recuperarea lui Răducu.

O familie care pare a fi prea mult încercată pentru a nu primi un ajutor de la noi toți. Pentru că noi suntem speranța familiei Buga. Speranța la o viață cât mai obișnuită pentru Răducu, un bebeluș de un an.

Și dacă sunteți sănătos, dar vi se pare că viața vă apasă, deschideți Observatorul militar la pagina 20 și citiți unul din anunțurile umanitare, trimise de camarazi, care ne solicită ajutorul. Atunci ne dăm seama cel mai bine ce viață bună avem și câtă nevoie este de ajutorul nostru, pentru ca mulți semeni să poată supraviețui sau măcar să poată trăi puțin mai uman... n


CULTURĂ

Zicerile” sau „zisele” denumesc acțiunile de „a zice” și rezultatele lor, anume ce se exprimă prin cuvinte, vorbe, comunicări (v. „Dicționarul explicativ al limbii române”,

ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic Gold, 2009 / Delr 2009; Dimitrie Macrea, Emil Petrovici (coordona-tori), Al. Rosetti și alții, „Dicționarul limbii romîne literare con-temporane”, Editura Academiei, 1955-1957 / Dlrlc 1955-1957).

Verbul „ a zice” înseamnă „a exprima ceva în cuvinte, a spu-ne, a rosti cu voce tare, a afirma, a declara; a susține, a pretinde, a promite, a făgădui, a răspunde, a riposta; a invoca, a reproșa, a obiecta, a contesta, a sfătui, a îndemna; a porunci, a ordona, a-și da o părere, a se pronunța într-o chestiune”, dar și „a cânta (din gură sau dintr-un instrument); a doini, a hori” (v. Delr 2009): „[...] de vlahi, adecăte de rumâni, ca o parte ce sunt și ei lăcuitori acolo încă scrie, și acéstea zice: valahi zic unii (adecăte rumâ-nii), cum de la Flac voievodul lor s-au numeit așa. Enia Sulveu întâiu aceasta zicând-o [...]” (Constantin Cantacuzino, „Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi [...]”, ro.wikisource.org). „M-am dus eu la el chiar în persoană; zic: pe ce bază nu vrei să vii mâine la ezirciț, domnule? zice: sunt bolnav, domnule sergent, zice, de-abia mă țiu pe picioare, nu pot să merg nici pân’ la prăvălie, zice; zic: nu cunosc la un așa rezon fără motiv; zice: aduc martori” (I. L. Caragiale, „O noapte furtunoasă”, ro.wikisource.org).

La înțelesurile numeroase ale „zicerii” se adaugă cele ale cuvintelor derivate cu prefixe de la „zicere”, cele mai multe

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Nă[email protected]

preluări ale verbului latin „dicere”: „contrazicere”, „dezicere”, „interzicere”, prezicere”.

„A contrazice” înseamnă a spune ceva opus la ce s-a zis anterior. „Contrazicerea” este zicerea opusă la ce s-a spus anterior: „La seminarii, tânărul cu replică acidă și de pe atunci erudit lua cuvântul, adesea spre a contrazice tezele profe-sorului” (Monica Pillat, Barbu Cioculescu, „Povestind despre atunci”, Humanitas, 2012, books.google.ro). [...] „opera se

articula în dinamica unor intercondiţionări contradictorii și de mare interes literar, cum ar fi contrastele comunicante dintre fixare și dislocare, dintre apartenenţă și înstrăinare, care nu se anulau, ci doar se contraziceau” (Eugen Simion, „Timpul nu a mai avut răbdare. Marin Preda”, Cartea Românească, 1981, p. 444). [...] „se joacă, la rece, cu sufletul cititorului, contrazicându-i cu o anumită cruzime așteptările” (Alex. Ștefănescu, „Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000”, Mașina de scris, 2005, books.google.ro).

„A se dezice” semnifică într-un fel, într-o anumită măsură, „a se contrazice”. Semnificația acestui verb este îndeosebi „a nega”, „a tăgădui”, „a retracta” „a nu mai recunoaște un lucru spus” (v. Delr 2009) și, prin extensie, a renunța la relațiile cu o persoană sau cu un grup: „[...] sînt al acestei lumi și mă des-prind de ea, mă dezic de ea” (Petre Sălcudeanu, „Judecata de apoi”, roman, Editura Militară, 1992, p. 259). „[...] muncitorii nu-l agreau deloc (pînă și Rîșnoveanu se dezisese de el, cu toate că fuseseră prieteni într-un timp)” (Lăncrănjan, op. cit., p 48). „[...] să înfăptuiești ce se făptui aici și acum. Responsabilitate față de clipă. Actorul nu o poate evita, căci atunci s-ar dezice de el însuși” (George Banu, „Iubire și neiubire de teatru”, Polirom, 2013, books.google.ro).

Sinonimia dintre „a se contrazice” și „a se dezice”, dintre „contrazicere” și „dezicere” este cel mult parțială.

Contrazicerea este doar o „zicere”, un fel de „zicere”, așadar „acțiunea de a zice și rezultatul ei: vorbă” (Lazăr Șăineanu, „Dicționar universal al limbei române”, ediția a VI-a, „Scrisul românesc” S.A., 1929): „[...] s-a contrazis. Contrazicerea a fost gravă. A fost gravă fiind evident intenţionată” (Barbu Dela-vrancea, „Discursuri”, Minerva, 1977, p. 298).

Dezicerea înseamnă mai mult decât o zicere, mai mult decât o contrazicere, este faptă, dezavuare, retractare: „Nu m-am dezis niciodată de faptele pe care le-am săvîrșit, n-am trecut prin delirurile prin care au trecut alţii” (Ion Lăncrănjan, „Fiul secetei”, Albatros, 1979, p. 540). n

LA PRIMA LECTURĂ

Sinonimia aparentă a unor ziceri

Cercul Militar Naţional

Panică și răniți în retragere

CARTEA DE ALTĂDATĂ

Marșul s-a executat fără vre-un incident de seamă, fiindcă trupele vrăjmașe obosite

și lipsite de prevedere, au ezitat să urmărească.În timpul retragerei am fost destul de rău

impresionați de spectacolul trist pe care-l prezentau numeroasele vehicule ca: trăsuri de bagaje, ambulanțe, chesoane cu munițiuni, lăzi cu bagaje etc., răsturnate pe șosea și alături de șosea într-un hal fără de hal.

După cum fusese de prevăzut, o panică grozavă avusese loc la convoiurile de trăsuri provocată de conductori, cari ereau mai toți de naționalitate bulgară.

La apariția unei simple patrule bulgare de cavalerie în fața lor, conducătorii deshămase caii, răsturnase trăsurile și încălecând caii pe deșelate fugise peste câmp lăsând totul la voia întâmplării.

Îmi amintesc totuși, că în noaptea de 23-24 August, când se plămădea ordinul de operațiuni pentru ziua de 24, mi-am exprimat, împreună cu alți camarazi, părerea, că ar fi prudent să se lase o escortă cât de mică de pază la convoiuri; dar am fost admonestat de comandantul diviziei cu cuvintele: „cine te-a învățat pe dumneata, ca în ajunul unei lupte în loc să aduni oamenii, să-i împrăștii” ?

Pentru a termina cu acțiunea de la Sarsânlar cred necesar să adaog și amănuntul, că cei mai mulți dintre răniții noștri ne declarau, că au fost atinși nu atât de proiectilele artileriei inamice cât de ale artileriei noastre, care trăgea prea scurt. n

Prin romanul Febră în zori, Péter Gárdos face cunoscută povestea de dragoste dintre mama și tatăl său. Este bazată pe întâmplări petrecute în realitate de părinții săi, supraviețuitori ai lagărelor de concentrare din cel de Al Doilea

Război Mondial, aceștia având parte de o iubire născută în împrejurări neobișnuite.La sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale, doi tineri de origine maghiară,

scăpați din lagărele de concentrare, au de dus un nou război, cel pentru dragoste.În anul 1945, Miklós a supraviețuit războiului și a fost adus în Suedia, la un

spital, pentru a fi îngrijit. Aici, află că mai are doar șase luni de trăit. Însă, Miklós nu are de gând să moară. El are alte planuri. După o lungă căutare, află numele a 117 unguroaice, îngrijite, de asemenea, în spitalele din Suedia. Începe să scrie fiecăreia câte o scrisoare, convins fiind că una dintre ele va deveni soția sa. Exact! Planul său era acela de a se căsători înainte de moarte. Cele o sută șaptesprezece scrisori ar fi putut fi copiate și cu indigoul. Diferența dintre ele stătea într-un singur element: numele destinatarei, relatează Péter Gárdos în romanul său.

Bazată pe schimbul real de scrisori dintre Miklós și Lili, cea care avea să-i devină soție, Febră în zori este o poveste despre pasiune, rezistență și răbdare. De aseme-nea, pe alocuri, apar fragmente despre prietenii false și adevărate, despre credință, îndoială și, în final, scoate în evidență puterea pe care dragostea o are, indiferent de situație. Aceasta pare suficient de capabilă să treacă omul peste orice obstacol, inclusiv peste moarte.

Nu este genul acela de roman care surprinde prin cuvinte spuse frumos. Nu este vorba nici despre o poveste de dragoste în care toate sunt bune și la locul lor, iar iubirea este împărtășită în cele mai minunate forme ale ei. Este, în schimb, istorisirea unei povești adevărate de dragoste, a unei iubiri sincere și loiale. La mij-loc – doi oameni care au luptat cu timpul, așteptarea și cu piedicile puse de viață.

Ceea ce face romanul atractiv este, poate, chiar simplitatea cu care este scris. Nu are metafore, nu iese în evidență prin citate memorabile și este lipsit de reclameluminoase. Toate scenele sunt o combinație fericită de dramă, comedie și roman-tism, majoritatea dozate în așa fel încât să nu existe vreo exagerare în nicio direcție.

Trebuie să mărturisesc, romanul nu plictisește, dar nici nu surprinde. Este definiția potrivită a unei cărți lejere, pe care o poți parcurge ușor și rapid. De ase-menea, conține fragmente din scrisorile pe care și le-au trimis cei doi îndrăgostiți. Sunt mărturii ale iubirii care au ajuns destul de târziu în mâna autorului, după 50 de ani de când s-au întâmplat.

Multă vreme, Péter Gárdos nu s-a simțit în stare să se ocupe de această lucrare. Abia zece ani mai târziu, după ce a aflat de scrisori, a scris prima variantă a romanu-lui, apoi a avut inclusiv ocazia de a regiza povestea de dragoste a părinților săi. n

Febra dragostei

Péter Gárdos,Febră în zori.

Editura TREI, 2017Traducător: Andrei Dosa

General de divizie N. Mihăiescu,

Amintiri și învățăminte din Războiul de Întregire a

neamului 1916-1919,Editura Universul

București,1936, pag. 24-25

Căutări inefabileÎn perioada 18 februarie-7 martie, Cercul

Militar Național din București găzduiește expoziția lui Gabriel Catrinescu, intitulată Picturi din colecții. Aici sunt surprinse halo-urile eterice ale unei exteriorități speciale, compusă fluid din impresii cu valoare mu-tabilă. Atenuarea progresivă a tușelor pare a fi una dintre liniile directoare caracteristice prezentului demers estetic. Tablourile expuse consonează la nivelul esențelor cu o vibrație lirică accentuată. Portretele se înscriu pe acest tronson enigmatic, promițând inedite revelații. Vizitatorii se pot ipostazia cu ușurință într-o proustiană căutare cromatică a timpului pierdut. Expoziția pictorului Gabriel Catri-nescu asumă detalii estetice spiritualizate, parte dintr-un inefabil cu potențial salvator. (Octavian Mihalcea)

Gab

riel C

atrin

escu

Interferențe Culturale – Culturi și Civilizații

Joi, 7 martie, ora 17.15, la Sala Ștefan cel Mare și Sfânt, va avea loc expunerea cu tema Reculegere la Mănăstirea Putna, susținută de prof. dr. Victor Simion, istoric de artă. Program cultural realizat în colaborare cu postul TrinitasTv al Patriarhiei Române.

Informații: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

Sergent-major Cristian [email protected]

,,


ARMA CONDEIULUI

DREPTUL LA ZÂMBET

Desen realizat de locotenent-colonel (r)

Cristi Vecerdea – CRIV

Știm cu toții că in-struirea la exigen-ţele Alianţei Nord-

Atlantice, desfășu-rarea de misiuni în comun cu aliații și par-tenerii noștri au impus aplicarea unor anumite standarde de pregătire, atent monitorizate, sub-sumate generic măsuri-lor de profesionalizare a armatei. Astfel, selecţia riguroasă, recrutarea și pregătirea personalului militar și civil în reţeaua de instituţii militare de învăţământ, precum și în sistemul de cursuri din ţară și din străinăta-te, exerciţiile de toate genurile desfășurate în poligoanele și terenuri-le de instrucţie au fost și sunt în continuare câte-va direcții de acțiune.

Este evidentă utilitatea cursurilor în perfecționarea pregăti-rii personalului militar și civil din armată de-a lungul întregii cariere. Privită atât din perspec-tiva celor care participă la ele, cât, mai ales, prin prisma beneficiilor pe care acest proces de in-struire continuă îl aduce unității sau instituției. A aplica pentru un anumit curs sau gen de cursuri stă la îndemâna fiecăruia dintre noi. Mai ales acum, când se deschid o serie întreagă de oportunități de a ocupa un post în țară sau în comandamente multinaționale. Proble-ma care se pune este dacă cel care a absolvit o asemenea formă de pregătire, mai lungă sau mai scurtă, aduce plus-valoarea preconizată la nivelul organizației, de orice nivel ar fi ea. Sau dacă instituția militară, prin comandanții ei, de la eșaloane mai mari sau mai mici, secondați de specialiștii în resurse umane, are capacitatea și, mai ales, dorința de a pune omul potrivit la locul potrivit. Cunosc mulți colegi care au simțit gustul amar al deziluziei în urma experiențelor petrecute. Cu siguranță, și astăzi se întâmplă astfel de lucruri. Că de n-ar fi, nu s-ar povesti...

Vreau să mă refer, însă, la cazul meu, pentru a nu plana vreo suspiciune de invenție. Și cu riscul de a mă folosi de această rubrică pentru a-mi scrie bio-grafia, așa cum des îmi reproșează un cititor fidel. Dar... prieten.

Mă așteptam, ca după ce studiasem luni bune grupurile de ar-

mate și fronturile, să fiu numit, la întoarcerea în țară, cel puțin pe funcția de șef de stat major de regiment. O țineam prin cumul de peste trei ani și faptul era ca și consumat, cum se zice. Mai trebuia ordinul de numire semnat. Nu s-a întâmplat așa și am fost tare nedumerit să constat că jocurile se fă-cuseră pe la spate, între timp, și a ajuns pe post cine trebuia. Ai ținut și tu calul! Așa mă tachinau unii colegi, preocupați a mă scoate din lehami-tea ce mă cuprinsese. Cei care îndeplineau funcții prin cumul așa erau numiți. Eu îi ținusem calul unuia de la intrarea în academie și până când a terminat-o. Am înghițit în sec și mi-am căutat de lucru în altă parte, renunțând la o experiență în domeniu de aproape două decenii. Firește, m-am întrebat unde am greșit în fața șefilor ca să merit un asemenea comportament. Cum se mai întâmplă și azi, pe ici pe colo, au invocat presiuni de la eșalon, convinși că nu-mi voi căuta dreptatea. Adevă-rul era că se derulaseră niște povești de alcov, cu dame focoase și dornice de a-și adu-ce cavalerii cât mai aproape de ele, chiar și la locul de muncă. Iar eu nu jucasem în acest film.

Una peste alta, cursurile sunt necesa-re. Dovadă că există. Uneori, comandanții consideră că sunt prea multe și rămân activități insuficient acoperite cu efectivele la dispoziție. Cumulul de funcții conduce inevitabil la sincope în activitatea de bază. La superfici-alitate în îndeplinirea unor atribuții vitale. Corect, dacă vedem lucrurile din această perspectivă. Lipsa mă-surilor compensatorii, în bani, privind plata orelor suplimentare îl pun pe comandant în impasul de a apela mereu la bunăvoința subordonaților pentru a duce la bun sfârșit unele sarcini admi-nistrative ale unității. Fluctuația masivă a forței de muncă spre zone mai bine plătite, diminuarea progresivă a efectivelor ca urmare a procesului de reorga-nizare și transformare a organismului militar și a trecerilor în rezervă, redimensionarea mi-siunilor de intervenţie

în sprijinul autorităţilor publice locale au pro-dus dezechilibre care nu se pot rezolva de pe o zi pe alta.

Prin rezumare și selectare, acestea sunt câteva dintre pro-vocările care solicită perfecționarea prin cursuri. Dar se pun tot mai frecvent niște întrebări generate de evidențe. Este posibil să existe persoane care au fost mai mult la cursuri decât la programul de lucru pe parcursul carierei lor? Sunt cursuri generate de nevoia de pregătire a cursanților sau de necesitatea ca cineva să aibă neapărat un loc de muncă? De ce unii au participat de mai multe ori la același curs de nivel? În străinătate. Pentru că sunt persoane care au adunat în carie-ra lor atâtea specializări, brevete, certificate etc., încât le-ar mai trebui o viață să le poată exerci-ta cu folos. Un coleg îmi etala într-o zi pe birou un morman de 70 de centimetri grosime de diplome. Zicea că vrea să ajungă la 100. Are timp. Mă întrebam dacă tot ce a acumulat, dacă a acumulat, îi folosește la ceea ce face. Și dacă nu au avut de suferit co-legii de care a fost atâta vreme despărțit.

În ceea ce mă privește, m-am bazat mai puțin pe învățătura pe care o ofereau cursu-rile și mai mult pe ceea ce am învățat la locul de muncă de la colegii mai mari în promoție și prin studiu individual. Nu știu dacă este bine, dar am simțit că nu trebuie să-mi facă cineva treaba cât eu sunt plecat. Prac-tic, cineva să munceas-că pentru banii pe care îi luam eu. O cercetare sociologică, bine fun-damentată de arhitecții de resurse umane din sistem, cred că ar fi necesară pe acest palier pentru a analiza, pe lângă alte aspecte, utili-tatea și eficiența fiecărui curs în ecuația generală a formelor de pregă-tire. Ar rezulta unele concluzii folositoare în proiectarea viitoarelor forme de instruire, țintite pe nevoile reale ale armatei. Ca pro-gramă, durată, loc de desfășurare, participanți și resurse alocate. Ar conduce inclusiv la punerea în discuție a calității și competenței formatorilor și la elimi-narea paralelismelor de orice fel. n

Eu îi ținusem calul unuia de la intrarea în academie și până când a terminat-o. Am înghițit în sec și mi-am căutat de lucru în altă parte, renunțând la o experiență în domeniu de aproape două decenii.

Cursuri și (s)cursuri

Colonel (r) Ion [email protected]

General-maior Maricel D. Popa

PE LOC, REPAUS!

În ziua în care se va înălța un monu-ment dedicat culturii militare, vom vedea că cea mai mare și mai solidă parte a soclului său va fi reprezentată de presa militară.

Fără adevăr, Istoria este departe de a purta un astfel de nume. Iar pentru cunoașterea adevărului, în această ecuație socială, presa are un rol fundamental. • Există posibilitatea ca, fără presă, viața să fie

mai liniștită, dar, cu certitudine, ar fi tare plicticoasă... • O presă bună este cea ruptă din realitate, nu cea ruptă de realitate. • Potrivit Bibliei, arma cuvân-tului este cea mai veche. Și nu există mare victorie militară în care ea să nu fi avut un rol important. • Toate acțiunile presei sunt mereu niște succese, dintr-un motiv esențial: toate reușitele sale au la bază rațiunea, nu forța. • În istoria Armatei Române, cuvântul a făcut din plin dovada că a aparținut, me-reu, armei... geniului! • Presa nu trebuie să prezinte virtuți, ci adevăruri, realitatea nefardată. • În ziua în care se va înălța un monument dedicat culturii militare, vom vedea că cea mai mare și mai solidă parte a soclului său va fi reprezentată de presa militară. • Presa este o mare putere, prin însuși statutul său social. Iar atunci când presa este militară, avem de-a face, deja, cu o forță multiplicată. • O presă care nu lasă amprente, nu lasă urme, deci nu i se relevă personalitatea, poate avea o oarecare valoare materială, dar cu siguranță nu are valoare spirituală. • În vremurile noastre, calitatea de mare conducător militar este asigurată și de atitu-dinea sa față de presa militară. • Prin periscopul presei ar trebui să nu se vadă de-cât valurile vremurilor. Atunci când presa este performantă, însă, undeva, printre rânduri, se pot percepe și mâinile celor care fac valurile respective. • Presa este un mijloc sigur, prin care un adevăr se poate impune, fără a fi nevoie de forță. • Tăcerea este cea mai interesantă formă de nuanțare a cuvintelor. • Dacă se află cel puțin un lucru de care să te poți folosi în căutarea timpului pierdut și în descifrarea lui, presa se află printre ele. • Din punct de vedere militar, dincolo de problemele privind personalul și înzestrarea cu echipamente, intrarea într-o confruntare devine fatală, în absența a două lucruri: dacă nu ai mentalitatea de învingător, de a fi victorios și dacă n-ai de partea ta o presă favorabilă. • A avea o presă bună este echivalentul unei bune reputații. Cu o singură condiție: ca ea, presa, să nu fie trucată. Altfel, se transformă în reversul său. • Istoria presei?! La început a fost Cuvântul. Într-o primă etapă, omenirea a descoperit rolul său în comunicare. În etapa următoare, a apărut, deja, presa. Astăzi, nimeni n-ar concepe existența comunităților fără presă. Și aventura continuă. • Orizontul presei este nelimitat. El nu trebuie confundat cu orizontul limitat, uneori, conjunctural sau mercantil, al unor jurnaliști. • Cuvântul a fost sabia, iar tăcerea a fost teaca. După ce a apărut critica, ea a devenit, în mâna unora, un pumnal. • În gazetărie, sunt foarte mulți ziariști care își pun sufletul pe tavă. Dar sunt și mulți consumatori media care nu văd decât tava. • În presă, a trăi o viață onorabilă înseamnă să nu-ți fi fost niciodată teamă de adevăr. • Democrația este o stare în care ziarele se vând. Dictatura este o stare în care ziariștii se vând. • În istoria lumii, cuvintele au făcut mai mult rău decât tăcerea. Poate și pentru faptul că tăcerea are un singur înțeles. n


ANIVERSĂRI Filiala ANCMRR Decebal Mehedinţi urează membrilor săi care, în luna martie 2019, sărbătoresc ziua de naştere, multă sănătate, viaţă lungă şi fericire, alături de familie şi cei dragi, după cum urmează: co-loneii (r) Dumitru Cococeanu, Costel Berciu, Marin Badea, Dan Ursuleţu, Pavel Petrescu, locotenenți-coloneii (r) Mihai Ciuciu, Dumitru Croicu, ma-iorul (r) Grigore Preoțescu, plutonierii-adjutanți (r) Traian Cornea, Alexandru Brebenel, Vergil Amzoi, maistrul militar principal (r) Florin Ciobanu, agent-şef adjunct (r) Ion Crean-gă, precum şi doamna Paulina Voicilă. La mulţi şi fericiţi ani, stimaţi camarazi!

DECESEComunitatea academică a Universității Naționale de Apă-rare Carol I deplânge trecerea în neființă a prorectorului pentru cercetare ştiințifică al instituției noastre, colonelul prof. univ. dr. MARTIN IULIAN. Profesorul Iulian Martin a fost un educator motivant şi inspirat, metodic şi dedicat, cunoscut printre studenți ca un profesor ce le releva profunzimea ştiinței militare. Colonelul Iulian Martin a întruchipat tot ceea ce este mai bun în om. Cu respect față de Dumnezeu, şi-a iubit familia

şi apropiații ca pe sine însuşi. Sufletul său nobil şi calitățile sale profund umane, precum onestitatea, încrederea în oa-meni, generozitatea, modes-tia şi inteligența creativă şi-au pus amprenta pe întreaga sa existență. Lumea a pierdut un mare om de ştiință şi mulți din-tre noi ni-l vom aminti ca pe un coleg drag, mentor şi prieten. A trăit demn şi tot la fel a plecat dintre noi. Mereu va fi în inimile şi în rugăciunile noastre! Să-i cinstim memoria încercând să fim la fel de buni ca el şi să con-tinuăm să clădim pe fundația lăsată de el pentru posteritate. Condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească!

Conducerea Batalionului 300 Protecția Forței Sfântul Andrei îşi exprimă profundul regret pentru trecerea la cele veşnice a profesorului universitar dr. MARTIN IULIAN, prorector pentru cercetare ştiințifică din cadrul Universității Naționale de Apărare Carol I, Bucureşti.

Profesorul MARTIN IULIAN, cel care a format generații de militari, va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră. În aceste clipe grele, dorim să transmitem familiei sincere condoleanțe! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Locotenent-colonel Ilie Melinte, locotenent-colonel

Nicolai Șerban și locotenent-colonel Claudiu Margin

Comunitatea academică mili-tară sibiană a primit cu profun-dă tristeţe vestea trecerii la cele veşnice a colonelului prof.univ.dr. MARTIN IULIAN, prorectorul pentru cercetare ştiinţifică al Universității Naționale de Apărare Carol I din Bucureşti, o dispariţie care a lăsat un mare gol în mediul învățământului superior militar din România. Profesorul şi omul Iulian Mar-tin a fost cu adevărat dedicat meseriei, colegilor şi studen-ţilor săi, a deschis drumuri, a îndrumat şi susţinut proiecte, cariere şi vieţi, cu devotament şi responsabilitate. Prin activita-tea didactică şi de cercetare şti-inţifică remarcabilă desfăşurată în cadrul Universității Naționale de Apărare, profesorul a con-tribuit în mod relevant la mo-dernizarea învățământului superior militar. Transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate!

Am pierdut prea devreme un coleg şi un militar profesio-nist, pe plutonierul-major ENE LEONARD-ALIN. Încadrat la Ba-talionul 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi, din anul 2003, decesul plutonieru-lui-major Leonard-Alin Ene a adus o mare durere în rândul familiei şi colegilor din cadrul batalionului. Cunoscut ca unul dintre cei mai buni subofițeri pe care îi avea Batalionul 21

Vânători de Munte, plutonie-rul-major Leonard-Alin Ene a participat la trei misiuni în tea-trele de operații din Irak (2006) şi Afganistan (2009 şi 2012), în care s-a remarcat prin abilitățile sale de a lucra la un nivel ridicat de profesionalism şi în condiții de stres. Sincere condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Foştii colegi ai plutonierului-major ENE LEONARD, care au lucrat alături de acesta când era încadrat în Batalionul 30 Vână-tori de Munte Dragoslavele de la Câmpulung Muscel, îşi exprimă regretul la plecarea prematură în lumea celor drepți. Dumne-zeu să-l odihnească în pace!

Profund îndurerați de pierde-rea bravului nostru fin, colonel TRIFU CORNEL, la numai 51 de ani, ataşat militar al României în Algeria, pe timpul unei mi-siuni în Mali. Suntem alături de mama sa, de soția Dorina şi de fiul Alexandru. Sincere condoleanțe! Dumnezeu să-l aibă în pază şi să-l odihnească în pace!

Familia generalului-maior (ret) Marin Stafie

Foştii colegi şi prietenii anunță cu durere şi regret tre-cerea la cele veşnice a doamnei MUNTEANU MARIANA. Trans-mitem sincere condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu s-o odihnească!

Ca un trăsnet şi cutremur, am primit vestea tristă şi dureroasă a colegului şi prietenului nostru, colonel (r) Nicolae Păcală, care şi-a pierdut în trei zile doi frați, PĂCALĂ PETRU, de 57 de ani, din Căuaşd, Bihor, şi ing. PĂCALĂ IONEL, de 63 de ani, din Negreşti Oaş, Maramureş. Noi, colegii de promoție din Școala Militară de Ofițeri Superiori Sibiu, promoția 1970, şi din Academia Militară, promoția 1976, suntem alături cu toată prețuirea noastră de familiile îndoliate şi de Nicolae. Dumnezeu să îi odihnească în pace! Mântuitorul nostru Iisus Hristos să le dea putere şi mângâiere familiilor îndoliate pentru a trece peste aceste grele momente.

Colectivul Comandamentului Comunicațiilor şi informaticii este alături de colonelul Marian Nicolae în aceste momente de mare tristețe şi adâncă durere, pricinuite de trecerea în neființă a mamei sale, NICOLAE ANICA. Ne exprimăm întreaga noastră compasiune pentru pierderea suferită. Sincere condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Colectivul Comandamentului Comunicațiilor şi informaticii este alături de doamna locotenent-colonel Jenica Țucu în aceste clipe de mare tristețe, pricinuite de trecerea în neființă a fratelui său. Sincere condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

Cu profund regret, personalul din Școala de Aplicație pentru Logistică General Constantin Zaharia îşi exprimă compasi-unea şi este alături de familia plutonierului-adjutant princi-pal Liviu Pavel în aceste clipe de mare tristețe, pricinuite de trecerea la cele veşnice a ma-mei sale. Sincere condoleanțe familiei îndoliate! Dumnezeu să o odihnească în pace!

Întregul colectiv al Direcției generale juridice din Ministerul Apărării Naționale este alături de căpitanul Bogdan Florin Timiş în momentele de grea încercare şi suferință, pricinuite de ful-gerătoarea pierdere a mamei. Transmitem sincere condoleanțe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate! Dumnezeu să o odihnească în pace!

COMEMORĂRIS-au împlinit patru ani de când a plecat dintre noi Silvia Ionescu. O bună colegă, o prietenă deosebită, mereu cu zâmbetul pe buze. Toți cei care au cunoscut-o o vor păstra în amintire. Dumnezeu s-o odih-nească în pace şi linişte!

Fiica, familia și prietenii

Marți, 26 februarie, s-au împlinit 10 ani de la trecerea în neființă a sublocotenentului (pm) Chira Claudiu, căzut la datorie în tea-trul de operații din Afganistan, în 2009. În memoria colegului nostru, în incinta unității a avut loc o slujbă de pomenire.

IMPACT

Felicia Popescu, în vârstă de 42 de ani, mama unui copil de doar 9 ani, este mult încercată de soarta vieţii, începând cu 2016, atunci când a suferit o intervenţie chirurgicală pentru o tumoare malignă mamară.

Însă, agresivitatea celulelor canceroase a fost atât de mare, încât a provocat metastaze la distanţă, localizându-se cu pre-ponderenţă în sistemul osos (coloana vertebrală) şi în sistemul nervos central (determinări secundare cerebrale).

Terapiile oncologice administrate până acum s-au dovedit a fi prea puţin eficiente, astfel încât se impune Radioterapie Complexă de Înaltă Performanţă, la o clinică oncologică de renume în Istanbul – Turcia, unitate medicală de profil, în care, începând cu 7 februarie 2019, Felicia este supusă şedinţelor de radioterapie.

Acestea fiind spuse, noi, colectivul UM 01048 Sfântu Gheorghe, facem un apel cu inima deschisă către toți cei cu suflet cald, pentru a ajuta de maximă urgență familia Popescu. În vederea ajutării, au fost deschise următoarele conturi: În LEU, la BRD, contul cu numărul IBAN RO30BRDE210SV11970672100, pe numele Felicia Popescu; în EURO, la BCR, contul cu numă-rul IBAN RO95RNCB0124038072690011, pe numele Claudia

Bândea. În acest cont, la depunere, nu se percepe comision. La mențiuni se va trece pentru Felicia Popescu.

Pentru alte detalii, persoane de contact: maior Mihai Liviu Gaiță, tel. 0744 341 543; doctor Claudia Bândea, tel. 0760 244 859.

Militarii Batalionului 300 Infanterie Mecanizată Sfântul Andrei din Galați fac un apel către cei care vor să acorde o mână de ajutor colegului lor, Marcel Roşu, cercetaş în cadrul Plutonu-lui Cercetare al Batalionului 300 Infanterie Mecanizată Sfântul Andrei din Galați.

Marcel a fost diagnosticat cu o afecțiune a sistemului nervos al coloanei vertebrale. Această afecțiune a condus în cele din urmă la inflamarea sistemului nervos. În urma luptei cu boala şi cu ajutorul medicilor, militarul a câştigat, dar nu fără urmări. Acesta s-a ales cu incapacitate locomotorie de la brâu în jos. Din investigațiile medicale efectuate până în acest moment reiese că recuperarea este posibilă, în schimb acest lucru este condiționat de un tratament medical complex şi nenumărate şedințe de fizioterapie, lucruri care presupun un efort financiar peste puterile familiei sale.

Cei care doresc să-l ajute o pot face în contul deschis pe numele: Marcel Roşu la Raiffeisen Bank, IBAN: RO15 RZBR 0000 0600 1683 8935. Persoană de contact: locotenent Rareş David, tel. 0749 865 525.

Darius, cel de-al doilea dintre cei trei copii ai familiei Mihalcia, în vârstă de numai trei ani şi jumătate, suferă de tetrapareză spastică şi epilepsie, iar ca şansele sale de recuperare şi posibilitatea de a se bucura de o viață cât mai normală alături de familie să fie cât mai mari, are nevoie de un tratament de specialitate în străinătate. Presat de timp şi de dorința de a-i oferi cele mai bune îngrijiri medicale, tatăl micuțului, Vasile Mihalcia, a decis să petreacă mai mult timp în Afga-nistan, pentru a strânge suma necesară îndeplinirii acestei dorințe. Astfel, după ce, în prima parte a anului, a participat la misiunea Resolute Support, din Afganistan, alături de Batalionul 30 Protecția Forței Vulturii Carpaților, în prezent ia parte la aceeaşi misiune împre-ună cu colegii săi din Batalionul 812 Protecția Forței Șoimii Carpaților.

Cei care doresc să se alăture acestei cauze nobile pentru care luptă camaradul nostru au la dispoziție conturile: Lei – RO49 RZBR 0000 0600 2006 3228; Euro – RO92 RZBR 0000 0600 2006 3284. Codul BIC RZBRROBU– Vasile Mihalcia. n

ANUNŢURI UMANITARE

Omagiu adus celui mai mare portar al RomânieiA fost odată ca niciodată, pe vremea când fotbalul era un sport jucat cu inima, Pantera Neagră, un por-tar scund, dar foarte agil, inclus de site-ul UEFA în clasamentul celor mai valoroși goalkeeperi din istorie.

Ion Voinescu, născut la 18 aprilie 1929, în comuna giurgiuveană Valea Dragului, a început să joace

fotbal cu băieții, pe maidan la Baba Lina. Acolo a fost remarcat de antre-norul de la pitici al clubului Olympia Bucureşti, echipă la care a debutat, ca mijlocaş, în 1939, cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial.

Evoluțiile sale nu au fost însă convingătoare astfel că, printr-o în-tâmplare, a îmbrăcat tricoul de por-tar al echipei de pitici, remarcându-se pentru calitățile fizice – detentă

şi elasticitate, dar şi cele tehnice, ca priza la balon, anticipație, calm, du-blate de dăruirea până la sacrificiu.

În 1950 a fost transferat la CCA Bucureşti, denumirea clubului Steaua din acea perioadă şi, cu el în poartă, echipa roş-albaştrilor a câştigat şase titluri de campioană şi cinci Cupe ale României. A fost selecționat de 22 de ori în naționala României, într-o perioadă în care meciurile internaționale erau o raritate. Vârful de lance al carierei sub fald tricolor a fost, fără îndoială, participarea la turneul olimpic de

la Helsinki, din 1952, unde presa finlandeză i-a acordat titlul de cel mai bun portar al lumii.

Primul sportiv român decorat cu Ordinul Muncii, în 1951, Voinescu a avut, în perioada sa de glorie, o frumoasă concurență sportivă pen-tru postul de portar, cu prietenul său, Costică Toma. Cei doi ajunse-seră să se antreneze cu atâta sârg, încât lumea spunea, în glumă, că ni-ciunul nu se culcă înaintea celuilalt, de teamă ca oponentul să nu mai facă, seara, un mic antrenament.

Regimul comunist a împiedicat transferul său la Arsenal Londra și CR Vasco Da Gama (campioana Brazi-liei), dar Voinescu a avut o influență după ce a agățat ghetele în cui, antrenând viitoare vedete ca Vasile Iordache și Helmuth Duckadam, se arată în descrierea marelui sportiv

pe site-ul UEFA, unde Ion Voinescu apare nominalizat alături de cei mai valoroşi portari din istoria fotbalului mondial.

Sportivul s-a retras în glorie, în 1964, dedicându-se antrenoratului. A devenit şeful centrului de copii şi juniori ai Stelei fiind, în acelaşi timp, şi antrenorul de portari la echipa de seniori. A contribuit din plin la cel mai mare succes al fotbalului româ-nesc – cucerirea Cupei Campionilor Europeni şi a Supercupei României. Tehnica sa remarcabilă de apărare a loviturilor de pedeapsă, exer-sată deseori în timpul carierei, i-a transmis-o lui Duckadam, făcând posibilă excepționala performanță a portarului stelist, în finala de la Sevilla, cele patru penalti-uri conse-cutive apărate având semnătura lui Voinescu pe ele. A fost unic, un portar extraordinar. Datorită lui nu m-am lăsat de fotbal când am venit la Steaua și am luat câteva

goluri ușoare, a declarat Duckadam pentru UEFA.

Viața celebrului Țop – poreclă care descrie scurt toată energia lui, a fost marcată de evenimente. A trăit monarhia, apoi comunismul, a traversat un război mondial, a fost anchetat de securitate, dar a reuşit, totuşi, performanțe unice în fot-balul românesc. Și pentru că nimic nu este întâmplător în viață, şi-a cunoscut soția, pe Ileana, cu care a fost căsătorit 62 de ani, la un meci de fotbal, unde a recunoscut-o din visul avut cu patru luni înainte. Pen-tru a se apropia de ea, a condus-o acasă, mergând, pe jos, 14 kilometri. Fiica sa, de care a fost întotdeauna foarte mândru, i-a călcat pe urme, urmând o carieră de ofițer.

Slujba de comemorare de un an pentru colonelul (r) Ion Voinescu se va desfăşura sâmbătă, 9 martie, la ora 11.30, la Cimitirul Sfânta Vineri (Calea Griviței). n

Nr. 8 / 6 – 12 martie 2019 21

VETERANI


Onor veteranului de războiGeneralul de brigadă (ret)

Haralambie Cacină a luptat în unele din cele mai grele con-

fruntări purtate pe teritoriul României în cel de Al Doilea Război Mondial. A participat inclusiv la luptele de la Oarba de Mureş. A pierdut pe front fraţi dragi. De-a lungul timpului, a fost dis-tins cu numeroase medalii şi însemne onorifice, printre care Steaua României, Crucea Comemorativă a celui de Al Doilea Război Mondial şi Ordinul Meritul Militar, clasa I şi a II-a.

La aniversarea vârstei de 96 de ani, generalul de brigadă (ret) Haralambie

Cacină a fost onorat de militarii din garnizoana Baia Mare. Comandantul Batalionului 612 Artilerie Antitanc Maramureş, locotenent-colonel Dănuţ-Gabriel Dănilă, şi şeful de stat major al Centrului Militar Judeţean Maramureş, locotenent-colonel Liviu Nistor, s-au nu-mărat printre cei care au ţinut să-i prezinte onorul şi să-i transmită cele mai calde şi sincere urări de sănătate, fericire, viaţă lungă şi gânduri bune generalului de brigadă (ret) Haralambie Cacină.

Mulţumim pentru vitejia şi curajul de care a dat dovadă pe câmpurile de luptă! La mulţi ani! n

La împlinirea venerabilei vârste de 93 de ani, doamna Alexandrina Trăistaru, văduvă de veteran de război, a fost

vizitată, la 1 Martie, de o echipă din Direcția calitatea vieții personalului.

Întâmpinarea echipei a făcut-o cu emoție, fiind foarte bucuroasă că reprezentanții Ministerului Apărării Naționale îi trec pragul în această zi de început de primăvară. Tot-odată, a fost prezent şi fiul acesteia, militar de carieră, comandorul (ret) Viorel Trăistaru.

Doamna Alexandrina s-a născut la 1 martie 1926, în Bucureşti, fiind singurul copil al familiei. Când avea doar şase luni şi-a pierdut tatăl, din cauza unei boli incurabile. Mama nu s-a mai recăsătorit, fiind nevoită să o crească singură, având ca venit doar pensia de urmaş, de pe urma soțului, care a fost grefier în Ministerul Justiției. A absolvit cursurile şcolii generale şi ale Liceului Petru Rareş din Bucureşti. Încă de la 14 ani s-a angajat ca ucenică la o drogherie, iar după termina-rea liceului a fost încadrată în Ministerul Sănătății, la Direcția generală farmaceu-tică, ca funcționar, unde a lucrat până în anul 1982, când a ieşit la pensie.

S-a căsătorit în anul 1953, cu domnul Trăistaru, născut în 1921, la Corabia, județul Olt, într-o familie cu cinci copii, toți băieți. Acesta urmase cursurile şcolii generale şi liceale în localitatea natală. În anul 1942 fusese încorporat în fostul județ Romanați, la Caracal, în Armata a 4-a, arma infanterie, având gradul de sergent. Atunci a participat atât în Campania din Est, cât şi în cea din Vest.

În război, la un moment dat, deşi era bolnav, având malarie şi tifos exantematic, a fost nevoit să meargă pe jos până la Întor-sura Buzăului, ca să nu-l ia ruşii prizonier. Bunica mea credea că-i mort, nu avea cum să ia legătura cu el. Țin minte, de asemenea, că tata mă pregătea de multe ori cum să supraviețuiesc în cazul unui eventual conflict armat, ne relatează, cu emoție, comandorul (ret) Viorel Trăistaru, fiul distinsului veteran.

Pentru faptele săvârşite pe câmpurile de bătălie, venerabilul veteran de război a fost decorat cu Medalia Bărbăție şi Credință. După război nu a vrut să urmeze o carieră militară şi s-a specializat în meseria de croitor şi, ulterior, ca merceolog. Distinsul veteran de război a decedat în 2001. n

Mirela Florian

Supraviețuitor după campaniile

din Est și Vest

Văduvă de război, doamna Sofia Smaranda, în vârstă de aproape 99 de ani, a fost vizitată vineri de o echipă

a Direcției calitatea vieții personalului, cu ocazia zilei de 1 Martie, în cadrul programului Acasă la veterani.

S-a născut la 4 iulie 1920, în localitatea Coşeşti, județul Argeş, într-o familie cu trei copii, fiind cea mai mare. A trebuit să aibă grijă de gospodărie, cum era obiceiul tim-pului, ceilalți doi frați urmând fiecare câte o facultate.

A absolvit liceul economic în Piteşti şi s-a căsătorit, la vârsta de 19 ani, cu Gheorghe Smaranda, cu care s-a înțeles foarte bine.

Soțul, Gheorghe, s-a născut într-o familie cu opt frați, în satul Leiceşti, comuna Coşeşti,

la 30 noiembrie 1913. Și-a pierdut părinții la doar patru ani, tatăl căzând pe front în Primul Război Mondial. Mama a decedat din cauza unei boli nemiloase, tifos, astfel că frații s-au crescut unii pe alții, cel mai mare având vârsta de 14 ani. Gheorghe Smaranda a urmat liceul la Sibiu, apoi cursurile facultății de drept, profesând ca avocat în Bucureşti, până la începerea celui de Al Doilea Război Mondial, când a fost mobilizat.

A luptat pe front cu Regimentul 30 Dorobanți Muscel, având gradul de subloco-tenent, în Campania din Est, până la Don, iar după 23 august, în luptele pentru eliberarea Ungariei, unde a şi căzut la datorie în loca-litatea Miskolc, la 5 decembrie 1945, fiind înmormântat în groapa comună alături de alți eroi români. Pentru faptele săvârşite pe câmpul de luptă a fost decorat cu Ordinul Coroana României, cu spade şi panglică de Virtute Militară.

Am aflat de la un coleg de-al lui că a murit. Am fost şocată, fiind însărcinată în cinci luni cu al doilea copil. Toată viața am sperat că se va întoarce de pe front. Țin minte că acelaşi coleg mi-a spus că, pe patul de moarte, Gheorghe i-a transmis ca nu cumva Soficulița, cum mă alinta, să afle că a murit. Mai târziu am primit o carte poştală prin care mă anunța că urma să ajungă acasă în patru zile. Cartea poştală însă a ajuns după aflarea tristei veşti a decesului... Peste mulți ani m-a dus nepotul la cimitirul din localitatea Miskolc şi am pus lumânări din loc în loc, întrucât toți au fost înmormântați la comun. Am şi acum, într-o pungă, un pumn de pământ cu iarbă din acel cimitir, pe care îl păstrez ca amintire. Nu m-am recăsătorit şi am avut grijă de cele două fete ale mele, precum şi de nepoții mei, de care sunt foarte mândră. Preotul Dan, din Câmpulung, fiind la vremea aceea preot

militar în acelaşi regiment, mi-a adus verigheta lui, străpunsă de un glonț, pe care o privesc şi astăzi, povesteşte, cu emoție, doamna Sofia.

Părinții Sofiei au purtat doliu toată viața după Gheorghe Smaranda, în semn de prețuire pentru ajutorul dat de acesta în gospodărie, fiind ca un fiu pentru ei.

După război, doamna Sofia a dus o viață foarte grea, întrucât reuşea cu greu să îşi găsească un loc de muncă, fiind considerată fiică de chiabur. Cu greu, a reuşit totuşi să se angajeze ca muncitoare la Tehnica Nouă şi, ulterior, la Export lemn, de unde a ieşit la pensie la vârsta de 55 de ani.

Aşteaptă cu nerăbdare să sărbătorească ziua de naştere la împlinirea vârstei de 100

de ani şi promite că va organiza o petrecere fastuoasă cu toate prietenele şi întreaga familie.

A fost foarte încântată de prezența echipei, lansând invitația şi pentru când există timpul necesar unei vizite, inclusiv la sărbătorirea vârstei de 100 de ani. n

Căpitan Gheorghița Moga, Mirela Florian

La 99 de ani, cu verigheta străpunsă de glonț


Claudia Bobocea

Paul Dumitrașcu

SPORT

Pagină realizată de Cristian Frisk

Medalii pentru Paul Dumitrașcu, în Iran

Fotbaliștii au început returul cu un eșec

Volei și mărțișoareLa sala Mihai Viteazul din Capitală, în etapa a XIX-a a Diviziei A1 la volei,

Steaua București a învins CS Știința Explorări Baia Mare, în trei seturi (25-18, 25-22, 25-17).

Cel mai bun atacant a fost Jan Krol, cu 22 puncte, din care 2 ași, 19 atacuri și un blocaj. În topul eficienței, a fost secondat de Ovidiu Darlaczi, cu 13 puncte.

Formația noastră a câștigat în minimul de manșe după un meci dominat tehnic și tactic.

În Baza Ion Țiriac s-a disputat primul meci al returului din Liga a IV-a municipală București la fotbal. Steaua a fost învinsă de una dintre contracandidatele la

promovare, Carmen, cu scorul de 1-0, la capătul unui meci foarte echilibrat.

Raluca Strămăturaru – Cetățean de onoare

al orașului Bușteni

Centrul Cultural Aurel Stroe din Bușteni a găzduit, la 2 martie, Gala Alpinismului Românesc, ediția a IV-a, tema evenimentului din acest an fiind Noile generații.

În cadrul acestei festivități, sportiva stelistă Raluca Stră-măturaru a primit, din partea Primăriei orașului Bușteni, titlul de Cetățean de onoare. n

Imnul național al României a răsunat, sâmbată, în Sala de Haltere a Comple-xului Sportiv Azadi din Teheran (Iran),

unde halterofilul stelist Paul Dumitrașcu, condus în concurs de antrenorul Nicolae Nițu, după o evoluție de excepție, a câștigat două medalii de aur, la total și la aruncat, și o medalie de argint, la stilul smuls, în Competiția de Calificare Olimpică Tokyo 2020 International Fajr Cup.

Paul Dumitrașcu s-a impus, în limitele categoriei olimpice de 73 kg, cu următoare-le rezultate: 312 kg, la total, 176 kg, la stilul aruncat, și 136 Kg, la smuls. Paul bifează, așadar, cu succes, prima participare la o competiție de calificare olimpică, urmând să participe la cea de-a doua, în aprilie, în Georgia, unde se vor desfășura Campiona-tele Europene de Seniori 2019. n

Două steliste, în finale la Campionatele Europene

de atletismO delegație din România a participat,

în perioada 1-3 martie, la Campi-onatele Europene de atletism în

sală de la Glasgow (Scoția). Între finalele bifate de sportivii români s-au numărat și cele două ale unor sportive legitimate la CSA Steaua București. Claudia Bobocea, la 1.500 m, a reușit o cursă tactică de excepție în seriile contracronometru, obținând un timp de calificare. După această reușită, ea a fost nevoită să abandoneze cursa de 3.000 m, care a fost programată prea aproape de preliminariile de la 1.500 m, astfel încât sportiva noastră nu a avut răgaz pentru recuperare.

În finală, Claudia Bobocea a obținut un merituos loc 7. De asemenea, în finala probei de săritură în înălțime, stelista Daniela Stanciu s-a clasat pe locul 11. n

*LPS Mircea Eliade s-a retras din campionat în tur și toate meciurile sale vor fi omologate cu 3-0 în favoarea adversarelor. n

Clasament

Etapa viitoare (9 martie, ora 15:00)

Handbaliștii au încheiat SEHA Liga

Echipa masculină de handbal Steaua București a terminat campania în SEHA Liga. Formația militară a cedat cu scorul de 31-24 în fața sârbilor de la Železničar Niș.

Echipa lui Ovidiu Mihăilă se pregătește acum pentru o mare provo-care pe plan intern, Cupa României. Turneul final va avea loc în zilele de 9 și10 martie, la Sala Polivalentă din Focșani. Sâmbătă, 9 martie, ora 17.30, Steaua va întâlni în semifinale marea rivală, Dinamo, meciul fiind precedat de semifinala dintre Politehnica Timișoara și gazda patrulate-rului, CSM Focșani.

Duminică, 10 martie, de la ora 15.30, în aceeași locație, are loc cu-plajul finalelor. n

Celelalte rezultate ale etapei au fost: Asalt – Progresul 2005 1-3Tricolor – CS FC Dinamo 0-1Comprest GIM – Unirea Politehnica 2-1Victoria – Metaloglobus 2 2-1Vis de București – Bucharest United 1-7Romprim – AFC Rapid 1-2Real Crângași – LPS Mircea Eliade 3-0*

CSA Steaua – Vis de BucureștiCS FC Dinamo – Comprest GIMProgresul 2005 – CarmenAFC Rapid – Real CrângașiMetaloglobus 2 – TricolorUnirea Politehnica – AsaltBucharest United – RomprimLPS Mircea Eliade – Victoria

Statistica voleibaliștilor roș-albaștri, antrenați de Bogdan Tănase și Răzvan Roșu, este următoarea: Thaller 4p (3 blocaje), Krol 22p (un blocaj, 2 ași), Darlaczi 13p (2 blocaje), Csanad 10p (2 blocaje, un as), Parkinson 6p (4 blocaje), Ocunschi 4p (un as), Gavriz (libero). Au mai jucat: Muscină, Ana (1p), Pașcan și Gh. Ilie (libero).

În preziua meciului, voleibaliștii steliști au mers la un centru comer-cial din apropierea sălii, pentru a oferi cafea și mărțișoare doamnelor și domnișoarelor. În pachetul roș-albaștrilor s-au aflat și invitații la meciul contra maramureșenilor.

La 9 martie, ne așteaptă un meci dificil, în deplasare, cu ocupanta locului doi, CS SCMU Craiova, care în etapa trecută a învins CSM Câmpia Turzii, cu scorul de 3-0. n


...Prima cursă a trenului Orient Expres (foto), din 1883, a legat Parisul de Istanbul?...În 1957, a avut loc lansarea lui Sputnik 1,primul satelit artifi-cial al Pământului, sovieticii preluând astfel conducerea în cursa pentru spațiul cosmic?...În 1990, Osetia de Sud și-a declarat independența față de Georgia?...India este cel mai mare importator de arme din lume? ...Cele 202 milioane de locuitori fac din Indonezia cel mai mare stat islamic din lume (aproape 90% din populație)?...Insulele Seychelles, oficial Republica Seychelles, s-au ală-turat ONU în 1976?...În 1981, Belize a obținut independența față de Regatul Unit?...Roland Garros, pionier al aviației franceze, a devenit, în 1943, primul om care a traversat Marea Mediterană în zbor, din Fréjus, Franța, până în Bizerte, Tunisia?...În 1664, Republica Olandeză a cedat New Amsterdam Angliei, așezare redenumită ulterior New York, în cinstea Ducelui de York? n

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Determinarea dumneavoastră de la serviciu este de admirat, mai ales

atunci când ceilalți se opun punerii în practică a ideilor dum-neavoastră. Vă bucurați de o sumă de bani venită inopinat, cu care puteți face o achiziție pe care ați tot amânat-o.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Învățați să fiți mai atent la dorințele celorlalți și să-i motivați, iar

acest aspect vă aduce multe beneficii în lucrul cu oamenii. Pe plan sentimental se întâmplă unele schimbări de atitudine din partea persoanei iubite.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Firea dumneavoastră agitată devine deranjantă pentru

unii dintre colegii de serviciu. Socotiți că este momentul să luați taurul de coarne și să vă apucați de o sarcină pe care ați tot amânat-o.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Faptul că cine-va, la care țineți foarte mult, vă tratează cu indiferență,

vă deranjează peste măsură. Vă gândiți la ce ați greșit și cum puteți repara această inconveniență. Ar fi bine să fiți mai flexibil cu superiorii, altfel relația cu aceștia poate deveni deranjantă.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Suprasolicitarea la locul de muncă vă poate da stări de oboseală. Vreți

să faceți o serie de lucruri, iar timpul dumneavoastră este împărțit cu strictețe. O ceartă în contradictoriu cu o rudă se poate finaliza urât.

Peşti (19 februarie-20 martie): Minciuna are picioare scurte și, cu toate astea, nu renunțați definitiv la ea.

Stările dumneavoastră sunt contradictorii și pun multe semne de întrebare celor din jur, mai ales dacă, prin gesturile pe care le faceți, aduceți un prejudiciu cuiva. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Oboseala și agitația vă fac să fiți morocănos cu cei din jur. Socotiți că este

momentul să trageți linie și să vă puneți ordine în gânduri pentru a ști ce aveți de făcut atât pe plan profesional, cât și emoțional.

Taur (21 aprilie-20 mai): Scânteia de la care vă aprindeți are legătură cu minciuna. Nu suportați să fiți

pus în fața faptului împlinit, mai ales dacă dumneavoastră ați fost corect. Aveți mai multă grijă cu orele de somn pe care în ultimul timp l-ați neglijat.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Tratați cu superficialitate o situație gravă din familie, gândindu-vă că timpul vă

va rezolva toate necunoscutele. Cel mai indicat este să vă puneți toate resursele la bătaie și să luați decizii drastice. O bună idee ar putea fi aceea de a vă folosi mâinile pentru a crea lucruri frumoase.

Rac (22 iunie-22 iulie): Tolerați cu greu criticile, mai ales dacă acestea vin din partea unor persoane pe care

le considerați sub nivelul dumneavoastră intelectual. Ar fi util să lăsați deoparte ranchiuna și să fiți mai conciliant. La locul de muncă sunteți nevoit să respectați regulile.

Leu (23 iulie-22 august): Apelați la tăcere atunci când cineva vă scoate din sărite și mocniți. Totuși, ar fi bine să

știți că lucrurile nu se pot rezolva fără comunicare. În relația cu persoana iubită pot apărea unele semne de întrebare privitoare la realitatea spuselor dumneavoastră.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Faptul că sunteți o fire organizată și pragmatică vă ajută să vă puneți

ordine printre hârtiile de la serviciu. Consumul psihic poate să apară atunci când din partea membrilor familiei se aruncă cu reproșuri la adresa dumneavoastră.

DIFUZARE Plutonier-adjutant principal

Rodica Dinc`, Costel B`lan, Anelia Pricop

tel. 021/322.82.87

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier-majorElena-Irina Spilcă[email protected]

CALEIDOSCOP

|nchiderea edi]iei – mar]i,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87, int. 110.

REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE

Maior Constantin Pi[teatel. 021/322.82.87, int. 124.

REDACTOR-{EF ADJUNCT PUBLICA}II ELECTRONICE

Maior Bogdan Oproiutel. 021/322.82.87, int. 112.

REDACTORI Locotenent Marius Mocanu, locotenent Andreea Motoc,locotenent Cornelia B`din,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,plutonier Alina Cri[an,

sergent-major Cristian LengaIrina-Mihaela Nedelcu

tel. 021/322.67.92

{EF STUDIO MULTIMEDIAMaior Dan Constantin Mireanu

tel. 021/322.82.87, int. 112.

Maior Marius Gheorghe,sergent-major Adrian Olteanu,

sergent Marius Lupu

Tiparul executat la TIPOART IDEA STUDIO

FOTOREPORTAJ Plutonier-adjutant principal

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARECOMPUTERIZAT~ Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR

Comandor Alexandru Leaua

REDACTOR-{EFColonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r:

Irina-Mihaela Nedelcu

ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87Cont:RO56TREZ

70320360150XXXXXTaxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

ISSN1223-3641. 0614

C.363/2019

TRUSTUL DE PRES~ AL MINISTERULUI

AP~R~RII NA}IONALE

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Orizontal: 1) Cer senin – Cer fără nori. 2) Cer cu stăruință – Apelul din…balon! 3) Își pune pilele în funcțiune. 4) Scos din necaz în Ardeal – Susținut cu mult foc – Găsiți pe aripi! 5) Ieșit din ritm! – Cer... deschis. 6) Măresc vă-zând cu ochii – Codul muncii la mare înălțime. 7) Aflată în plină carieră – Măsură luată pe loc. 8) Îi înțelegi cum îi vezi – E pe aproape... la campanie! 9) Simbolul turismului din Slatina – Bine văzuți. 10) Element de ghidaj – Care le vezi pe cer.

Colonel (r) Nicolae Laurenţiu Popa

ŞTIAŢI CĂ...Ilarion Barbu

Vertical: 1) Certificat de bună pur-tare – Acoperiș pentru pământeni. 2) Spuse cu tâlc din bătrâni. 3) A lăsa cu gura căscată – Muiere strașnică... pica-tă din cer. 4) Închis pe viață din motive etnice – Provocate de cerul mult prea senin. 5) Firul apei – Postat! 6) Convin-gere... forțată – Lovit până crapă. 7) A da unele indicații la geografie – Prime lunare! 8) Un om din popor – Artist itinerant pe scenele lumii. 9) Neadmis la judecată – Răpus dintr-un foc. 10) Călători prin cer – Oastea domnului. n

CORECTUR~Oprina Melcioiu

Cer Senin

COGITO

ACT, URICAR, RARA, EN, ZI, HRISOAVE, S, ITE, CLASIC, VORBA, TOC, ATEU, ZAPIS, E, LEITI, U, SCOALA, COD, TIP, ERA, PA, I, ION, LEAT, ISPISOACE.

Dezlegare la careul Document de ...arhivă din Observatorul militar nr. 7/2019

Octavian Paler

Foto

: Eug

en M

ihai

Moartea pune punct şi iubirilor, şi luptelor. Fiecare rămâne atunci cu cât a iubit sau cu cât a luptat. Mai are timp, poa-te, doar să regrete că n-a iubit şi n-a luptat destul sau că a trăit ca un şarpe singur, care nu şi-a găsit alt şarpe cu care să se iubească sau să se lupte.

Analiză (12,2,6)

Colonel (r) Teodor AmzoiCRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Deplasare (10,6,5,6) din Observatorul militar nr. 7/2019Înaintează repede către inamic.


EVENIMENT

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Alergarea a început marți, 26 februarie, și s-a desfășurat pe o distanță de 260 km, pe itinera-

rul: sediul Asociației din Galaţi-Brăila-Slobozia-Fundulea-sediul Ministerului Apărării Naționale. Alături de caporalul Laurențiu Cobzaru, au luat startul și militari de la Batalionul 284 Tancuri, caporalul Adrian Geles, fruntașul Iulian Chiriac și fruntașul Ionelia Mihai, pre-cum și plutonierul-major Doru Hamza, echipa Invictus, de la Batalionul 300 Infanterie Mecanizată.

La trecerea prin localităţile Galați, Brăila, Slobozia și București, celor trei temerari li s-au alăturat și alţi alergători, iar pe traseul Fundulea-sediul Ministe-rului Apărării Naționale, au fost însoţiţi de un grup de militari ai echipei Invictus, care a reprezentat România la Jocurile Paralimpice de la Toronto și Sydney. De asemenea, joi, 28 februarie, ministrul apărării naţionale, Gabriel Beniamin Leș, i-a întâmpinat pe alergători, alături de șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Campania umanitară a fost orga-nizată pentru Viorel Dima (ISU Brăila) (bolnav de cancer esofagian), pentru Antonia Gal, de opt ani (bolnavă de cancer), pentru Ana-Maria Tudor, de 18 ani (bolnavă de scolioză) și pentru caporalul Marcel Roșu, din Batalionul 300 Infanterie Mecanizată Sf. Andrei (diagnosticat cu afecțiuni ale sistemu-lui nervos și coloanei vertebrale).

O zi bună este atunci când toţi ne întoarcem acasă

Ultramaratonul Galați-București

Caporalul Laurențiu Cobzaru (Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă Smârdan), Costel Mazalu

(ISU Brăila) şi Petronela Lungu (IGSU Bucureşti) au alergat de la Galați la Bucureşti pentru susţinerea

campaniei umanitare O zi bună este atunci când toţi ne întoarcem acasă, organizată de Asociația

Și noi suntem copiii voştri, care are printre obiecti-ve sprijinirea persoanelor cu tulburări din spectrul

autist (TSA) şi a familiilor acestora.

Pe timpul alergării, maratoniștii au purtat un Drapel naţional, inscripţio-nat cu siglele Galaţi, Protecţia Civilă și București, care, la sosire, a fost oferit ministrului apărării naţionale.

Greutăţi pe traseu au fost și de na-tură psihică, dar și dureri de picioare; alimentaţia a fost OK. A plouat, a fost și frig, mai ales seara, și a bătut vântul. Eu doar mi-am dorit să termin cursa, iar până la urmă am făcut-o pentru cineva care are nevoie de ajutor și vreau să aduc în atenţie faptul că

persoana respectivă chiar are nevoie de ajutor, a declarat caporalul Laurențiu Cobzaru, la finalul ultramaratonului.Laurențiu este reprezentantul unui grup de alergători la semimaraton, maraton și ultramaraton din Galaţi și Brăila, pentru care sportul este o pasiune. Aceștia se reunesc an de an la evenimentele organizate cu ocazia sărbătorilor naţionale, a concursuri-lor naţionale sau internaţionale și a acţiunilor de strângeri de fonduri în scopuri caritabile. n

Foto

: Oct

avia

n N

eagu

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

GALAȚI

BRĂILA

SLOBOZIA

BUCUREŞTI

BUCUREŞTI

Locotenent Marius [email protected]

160Observatorul militarpresamil.ro/wp-content/uploads/2019/03/ZIAR-08.pdfNr. 8 / 6 – 12 martie...

Documents

Transcript of 160Observatorul militarpresamil.ro/wp-content/uploads/2019/03/ZIAR-08.pdfNr. 8 / 6 – 12 martie...