Bolile salmonidelorTabelul

Denumire Cauze Simptome Tratament Măsuri profilactice

0 1 2 3 4 5

1Septicemiahemoragicăvirală

Cauzată de un virus izolatîn 1965 de către Zwil1emberg

Se disting trei forme de manifestare: cronică, acută şi nervoasă; peştii sunt „apatici”,puţin mobili, înoată dezordonat; lamele branhiale sunt roze, abdomenul umflat, cu un lichid gălbui, ochii şi anusul proeminente; edeme musculare; „destrămarea”înotătoarelor; plăgi ale epidermei

Nu există încă o terapiespecifică

Selecţionarea exemplarelor rezistente; măsuri de igienă şi administrarea unei hrane raţionale; tratarea icrelor de import cu soluţie de acriflavină 1 1/2000 1 apă, timp de 20 minute

2Necroza infecţioasă a pancreasului

Cauzată de un virus(neprecizat)

Peştii bolnavi înoată în cerc, rapid şi dezordonat, apoi rămân imobili la mal; la disecţie, intestinul lipsitde hrană conţine un lichidvâscos, albicios, ficatul şi splina sunt decolorate

Se poate încerca cu iodură de polivinil-pirrolidon(0,55-1,37 g/kg peşte/zi)

Măsuri generale de igienă; tratarea icrelor cu soluţii de acriflavină

3 FurunculozaProvocată de bacteriaAeromonas salmonicida

Iniţial se produce inflamarea intestinului, apoi treptat apar ulceraţii pline cu puroi; peştii mor în 10-12 zile; peştii morţi se ard; boala a apărut la noi în păstrăvăria Azuga

Peştii se „parchează” în bazinaşe şi sunt trataţi cu Cloramfenicol timp de 3-5 zile, câte 5-10 g la 100 kg peste

Tabelul (continuare)

0 1 2 3 4 5

4 Boala branhiilor Cauzele nu sunt bine cunoscuteSe manifestă la puieţii de o vară, prin decolorarea şi apoi umflarea branhiilor

Tratament cu verde de malachit, 1g la 200 1 apă, timp de două săptămâni, sub formă de băi de 20 min., o dată la 2 zile

Măsuri generale de igienă

5 SaprolegniazaCiuperca Saprolegnia (sau Achlya) atacă icrele

Peştii sunt acoperiţi de filamente ca de vată; în stadii avansate, mucegaiul intră în carne

Băi de 20 min., în soluţie de 3 kg sare la 100 1 apă

Mărirea debitului de apă

G IhtiosporidiazaProvocată de Ichtyosporidium hoferi

Ciuperca formează noduli albi-cenuşii in muşchi şi organele interne; peştii bolnavi înoată dezordonat, ameţiţi şi au o culoare închisă

Băi de 24-48 ore, în soluţie de paraclorofenoxentol

Dezinfectarea bazinelor cu clorură de var

/ IhtioftiriazaProvocată de un protozoar de 0,5-1 mm (Ichtyophthirius mullifilis)

Pe corpul peştilor apar puncte albe (parcă ar fi presărat cu gris)

Peştii atacaţi se îmbăiază în soluţie de verde de malachit, 5 g la 1 000 litri apă, şi dezinfecţie

Măsuri profilactice prin dezinfectare cu verde de malachit

8 CostiazaEste produsă de protozoarul Costia necatrix

Peştii atacaţi au capul mare, corp fusiform şi culoare albastră; înoată dezordonat; pH-ul acid favorizează dezvoltarea paraziţilor

Combaterea prin băi de sulfat de cupru 50 g la 100 l apă; puieţii se ţin în soluţie timp de 15-60 secunde

Tratament cu formol 0,5 litri la 1 m3 apă, timp de 15 minute

Tabelul (continuare)

0 1 2 3 4 5

9Mixosomiaza(„căpiala”)

Produsă de un sporozoar parazit - Myxosoma cerrebralis (Lentospora cerrebralis)

Peştii atacaţi pot avea tulburări de echilibru; înnegrirea cozii, necroza aripioarei,dorsale, micşorarea operculilor

Nu existăDezinfecţia cu var nestins a bazinelor

10 Gyrodactylaza Viermele Gyrodaclylus salarisPeştii atacaţi înoată pe o parte şi se freacă de pereţii bazinelor

Băi cu 0,8 cm8 amoniac la 1 litru apă timp de 2-3 minute

11 Infestare cu lipitori Lipitori din genul CystobranchusPeştii sunt atacaţi de lipitori, care se fixează pe flancuri, debilitându-le organismul

Îmbăierea în soluţie de sare de bucătărie, 3 kg la 100 1 apă, timp de 20 minut»

12Infestare cu Bazanistes huchonis

Un mic rac parazit(Bazanistes huehonis)

Se fixează pe operculii lostriţei, unde produce răni care favorizează infecţii şi boli parazitare

Paraziţii se culeg cu ajutorul unor pensete, iar rănile se tamponează cu o soluţie de hipermanganat

13Hidropizia sacului vitelin

Reproducători în limite largi de vârstă; variaţii bruşte de temperatură, de debite; manipulare necorespunzătoare

Apariţia unul lichid în sacul vitelin; evoluează de la 4-5 zile după ecloziune, până la 30-50 zile; produce mortalităţi destul de mari; în cazurile acute, lichidul galben-murdar apare şi în corp

Tratarea icrelor şi alevinilor de 2-5 zile cu cafeină, 0,5% la litrul de apă, câte 5 minute

Debit corespunzător de apă; manipulare atentă

Tabelul (continuare)

0 1 2 3 4 5

14 Boala bulelor de gazReproducători degeneraţi; bioxid de carbon sau azot dizolvat în apă

Apariţia unor vezicule cu gaz în jurul gurii, pe organele interne şi in sânge; puieţii bolnavi au o culoare închisă, poziţie verticală în incubatoare; umflarea abdomenului, ochii bulbucaţi

Ameliorarea sursei de apă

15Degenerescenţa lipoidă a ficatului

Hrană uniformă şi lipsită de vitamine

Evoluţie lentă, cu mortalităţi izolate şi numai combinată cu alte cauze produce mortalităţi în număr mare; peştii îşi pierd vioiciunea, înoată nesigur, pierd siguranţa, au reacţii dezordonate; tegumentul înnegrit, branhiile palide, ochii bulbucaţi; ficatul gălbui-deschis, cu insule gelatinoase

Suprimarea alimentaţiei timp de 2-3 zile şi apoi distribuirea de hrană crudă, proaspătă; administrarea timp de 10 zile, în hrană, de Sulfadimerazin

Respectarea raţiilor şi reţetelor de hrană

16 Gastroenterita Alimente intrate în descompunere

Peştii bolnavi înoată dezordonat la suprafaţă, sar din apă sau rămân imobili la mal; din anus se scurge un lichid galben

Se suspendă alimentaţia 3-4 zile, după care se asigură alimente proaspete, uşor digerabile şi drojdie de bere; tratament cu Sulfadimerazin

Controlul calităţii hranei servite