152843985-Plan-de-Interventie-in-Cazul-Unui-Elev-Cu-o-Problema-Educationala.docx

8/17/2019 152843985-Plan-de-Interventie-in-Cazul-Unui-Elev-Cu-o-Problema-Educationala.docx

http://slidepdf.com/reader/full/152843985-plan-de-interventie-in-cazul-unui-elev-cu-o-problema-educationaladocx 1/12

Plan de interventie in cazul unui elev cu o problema educationala.

Cuprins:

1. Prezentarea elevului, scurt istoric – urmarind fisa psihopedagogica2. Evaluarea problemei elevului3. tabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei!. Planul de interventie". #rgumentare teoretica

1. Prezentarea elevului, scurt istoric

Date personale• $umele %i prenumele: &asile 'oana• (ocul %i data na%terii: 21 septembrie 1))*•

+omiciliul: acau, strada #lecu -usoo, numarul 1 , bl 3, c. C, #p 1!• /coala %i clasa 0n care 0nva elevul: coala iron Costin acau, clasa a &''4a .

Date familiale

• Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc

$r.crt

$umele %i prenumele

Pozi ia0n structurafamiliei

&5rsta

Preg tirea%colar

Profesia 6cupa ia7loculde munc

1 &asile (uminita mama !" coala profesionala

contabila

ecretar7 .C.C6 P#$'#-E8'6$#(#+E #P#

#C#9 .#2 &asile 8heorghe tata ! coala

profesionalafrezor Pensionar de

boala3 &asile ihaela sora 2! asterat Profesor Profesor7 coala

anduleni

#tmosfera %i climatul educativ

'oana face parte dintr4o familie normala, formata din mama, tata si sora mai mareihaela. ituatia materiala a famieliei este satisfacatoare, cei ! bucurandu4se de un trai

decent, chiar si acum in situatii de criza. ora 'oanei – ihaela are 2! de ani a terminat;acultatea de Educatie ;izica si port in acau, iar momentan este profesoara de educatiefizica si sport la un sat de la feriferia acaului. Cei patru locuiesc intr4un apartament de 2camere.

#tmosfera socia – morala in familie este una normala. -elatiile afective din cadrulfamiliei <at5t dintre parinti, c5t si dintre elev si parinti= pot fi definite ca fiind satisfacatoare.-elatia dintre ambele parti este una bazata, 0n primul r5nd, pe 0ncredere si pe respect din partea elevului. 'oana este mai apropiata de mama sa intrucat dansa reprezinta mentorul ei intot ceea ce intreprinde aceasta. ama 'oanei este cea care se preocupa ca fata sa invete lascoala, ii verifica temele o invata si o a>uta permanent sa isi insuseasca temele constient. ?atal



'oanei este mai delasator, si nu intelege de ce fiica sa trebuie sa invete atat de mult. 'oana nuare o camera a ei unde sa invete, motiv pentru care isi face temele in bucatarie. ?ot in bucatarie, vine si tatal 'oanei sa fumeze din cand in cand. 'n astfel de momente 'oana alege sa paraseasca bucataria, si sa astepte pana cand tatal ei termina tigara. +in acest motiv se nascconflicte mici si trecatoare intre mama si tatal 'oanei, pe motiv ca fata nu are suficientalibertate pentru studiu. ;amilia a trecut peste toate aceste conflicte pana astazi. 'oana estea>utata la lectii si de sora sa ihaela.

Condiţii de viaţă şi de muncă ale elevului

Conditiile de viata a elevului sunt bune. 'oana are tot ceea ce iti trebuie pentru a4sidesfasura cu succes activitatea la scoala.

Influenţe din afara familiei

$u e@ista influente din afara familiei. ama 'oanei are gri>a de ficare data la ce prieteni isi face fiica sa, si atunci cand ea nu este deacord cu noul grup de priteneni iiinterzice 'oanei sa mai iasa cu ei.

Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

'oana este dezvoltata armonios, 0n limitele specifice v5rstei, are o inaltime de 1."2 cmsi o greutate de ! Ag. ine dezvoltat,fizic placuta,ordonata in tinuta vestimentara.Conformfisei medicale si a e@amenului de bilant, elevul este sanatos clinic. Pana in prezent 'oana nu asuferit imbolnaviri grave, a fost operata de apendic si amigdale, si nu are alte deficiente.

Particularităţi ale debutului ciclului şcolar

'oana este un copil foarte perspicace care isi dorea foarte mult sa mearga la scoala,interesul pentru scoala aparand la sfarsitul prescolaritatii. Putem afirma asadar ca 'oana aveao conduita pozitiv , adecvat 0nceperii %colarit ii. Era curioasa si avea o dorinta foarte marede a afla lucruri noi. E@ista si o motivatie e@trinseca – sora ei mai mare – 'oanei ii placea casora sa a>unsese profesoara daca invatase si dorea si ea sa a>unga la fel. #vea o inclinatia pentru stiintele e@acte si calcula foarte repede. emoria se relationeaza mai bine cu gandireadecat in stadiul prescolaritatii si creste rolul memoriei logice.Particularitatile individuale alememoriei copilului sunt: usurinta memorarii, trainicia pastrarii si reactualizarea prompta. +in pacate nu avea un vocabular foarte bogat si nu citea foarte putin mai spre deloc. +e fiecare

data cand mama ei o punea sa invete, eleva incepea sa lucreze la matematica, intrucat o vedea pe aceasta mult mai frumoasa decat romana.'ntrucat 'oana avea probleme de vocabular, ii venea foarte greu sa se e@prime, sa

formuleze propozitii si sa vorbeasca. 'n plus nu putea pronunta corect anumite litere precum:Bs si Br si nu acorda importanta acestui lucru. 'oana nu putea face analize, nu puteageneraliza si trebuia sa i se e@plice de mai multe ori pana atribuia un anumit sens uneidiscutii. #stfel e@ista usoare probleme de trecere a copilului de la gandirea preoperatorie lagandirea operatorie.

'oana s4a adaptat usor situatiei scolare si programului, in schimb a avut probleme cuintegrarea in colectiv. +eoarece avea anumite probleme de vorbire, ii era greu sa relationezecu colegii sai, iar acestia o evitau si faceau glume pe seama ei. $ici ea nu4si dorea in schimb

sa relationeze mai mult cu ei.



Date privind situatia scolara, rezultate obtinute de elev

Disciplina Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

Limba si literaturaromana

Limba si literaturafranceza

; ;

Matematica ; ; ; ;

Cunoasterea mediului!tiinte ale naturii ; ; ;

"ducatie civica ;

Istorie

#eo$rafie

%eli$ie ; ; ; ;

"ducatie muzicala ; ; ; ;

"ducatie plastica ; ; ; ;

"ducatie te&nolo$ica ; ; ; ;

Literatura pentru copii

Consiliere si orientare ;

Disciplina Clasa V Clasa a VI-a Media pe



materie

Limba si literaturaromana ."

Limba si literaturafranceza

* * *

Matematica 1D 1D 1D

'izica * *

Istorie

* ) *."

#eo$rafie1D 1D 1D

%eli$ie 1D 1D 1D

"ducatie muzicala 1D 1D 1D

Desen 1D 1D 1D

"ducatie fizica 1D 1D 1D

(iolo$ie) ) )

"ducatie civica4 1D 1D

Media $enerala ),2 ),1 ),1*

Cercuri frecventate de elev)



$u a frecventat nici un cerc in afara scolii din cauza mai multor factori ce nu tin deelev: lipsa de bani, pre>udecatile parintilor < +aca e sa invete, invata oriunde , +aca pe ceamare am dato la atletism si nu a invatat, pe asta mica nu o mai dam nicaieri =

Participarea la concursuri şcolare şi e*traşcolare

'oana a participat la concursul Cangurul, 6limpiada de matematica, 6limpiada defizica, obtinand urmatoarele rezultate prezentate in tabelul de mai >os

Clasa IV VI VIConcurs Cangurul 6limpiada de atematica 6limpiada de fizica%ezultate entiune +iploma de participare +iploma de participare

+ctivitatea independentă a elevului)

#sa cum am mentionat anterior 'oana nu citeste nimic suplimentar, nu citeste niciceea ce trebuie sa citeasca pentru scoala. 'i place sa rezolve probleme in plus la matematica. $u are alte ocupatii,iar in timpul liber sta la televizor.

Procesele co$nitive şi stilul de muncă intelectuală

'n cazul 'oanei predomina modalitatea vizuala de receptie a informatiei.Eleva are un nivel de inteligenta medie spre buna, o memorie buna, o imaginatie

destul de saraca datorita lipsei lecturilor suplimentare sau a oricarei alte activitati

e@trascolare, un limba> redus si o e@primare greoaie.Eleva este caracterizat de un stil de munca negli>ent – datorita factorilor ce nu tin deea – nu are o camera a ei unde sa isi faca temele, mai copiaza anumite teme de la altii, iar laromana de fiecare data asteapta ca mama sa sa4i faca temele.

+in punct de vedere al sarguintei, eleva de obicei este sarguincioasa. 'oana procedeaza rutinier, se conformeaza modelului, si are in fiecare zi acelasi program.

Conduita elevului la lecţie şi n clasă

(a lectie, eleva este de obicei pasiv, se lasa greu antrenata, asteapta sa fie solicitat, cue@ceptia orelor de matematica, unde participa activ si cu interes. 'n general, eleva are o

conduita cuviincioasa, corecta, este respectuasa cu profesorii, vine cu temele facute la unelematerii, la altele prefera sa le copie in pauze, alternand perioade de constiinciozitate cu perioade de delasare.

Conduita in $rup, inte$rarea sociala a elevului

#daptarea la grup este si acum dificila pentru 'oana, participa la temele pe echipanumai daca este solicitata, daca nu prefera sa lucreze singura. Putin sociabila si comunicativa, prefera sa tina pentru ea ideile si sa nu le impartaseasca cu ceilalti colegi, integranduse atatcat strictul necesar o cere.

+e catre ceilalti colegi este vazuta ca o persoana egoista, si individualista, dar foartedesteapta la matematica – lucru pentru care o apreciaza.



răsături de personalitate

?rasaturile temperamentale indica faptul ca prezinta caracteristicile melancolicului.Eleva are un temeperament calm, controlat, nepasator uneori, interiorizat, retras, lipsit deenergie, si instabil. Este foarte emotiva, si prefera sa nu vorbeasca cand este pusa sa e@puna o problema, balbaindu4se destul de mult, foarte pesimista si rezervata ceea ce o fac sa fie putinsociabila.

6 caracterizez pe 'oana drept o persoana mai mult trista si deprimata decat vesela, cutoate ca fata ei nu e@prima nicio o dispozitie afectiva.

(ucreaza repede sarcinile de invatare, dar evaziv – nu se concetreaza suficient demult.

'n ceea ce priveste trasaturile de caracter in devenire, 'oana are o atitudine pozitivafata de munca proprie, manifesta constiinciozitate, disciplina, fata de munca altora manifestaindiferenta atata timp cat munca altora nu ii afecteaza propria persoana, pare un bune@ecutant, are atitudini pozitive fata de sine, are incredere in fortele proprii, dar manifesta ousoara aroganta, prefera sa lucreze singura, avand o atitudine negativa fata de munca inechipa si fata de altii. $u ii a>uta pe ceilalti din proprie initiativa. anifesta respect fata de persoanele superioare ca varsta

Ca trasaturi voluntare de caracter manifesta: perseverenta.

./ "valuarea problemei elevului

+in datele prezentate la capitolul 1 reiese ca eleva 'oana &asile se confrunta cuurmatoarele probleme:

Probleme cognitive•

+eprinderi scazute de citit pentru un copil in clasa a &''4a. Elevacunoaste alfabetul, dar nu poate citi cursiv, citind anumite cuvinte pe silabe.• +eprinderi scazute de scris pentru un copil in clasa a &''4a. Eleva stie

sa scrie, dar o face foarte incet. ;ormuleaza compuneri cu dificultate, doar dupamodele sugerate la scoala.

• +eprinderi de e@primare scazute. E@primarea elevei este nesigura, pronunta cu dificultate anumite litere cum sunt Bs si Br .

• 'magina ia lipse%te, fiind ancorat 0n prezent, nu face corela ii, lips deg5ndire logic

Probleme noncognitive – de ordin social• labe deprinderi sociale. Eleva nu povesteste, nu comunica sentimente,

pareri, nu intra in discutie cu colegii sai. e manifest f r re inere doar 0nfamilie, la %coal este retras manifestanduse o inadaptare a elevei lae@igentele ambiantei scoalare, la rigorile vietii de elev. Este acceptat decolectivul clasei, 0ns copiii nu o atrag 0n >ocurile lor.Probleme in climatul familial. Eleva nu beneficiaza de tot spri>inul parintilor sai. (e ascunde p rin ilor faptele rele, tem5ndu4se de pedepselecorporale. Parintii nu colaboreaz cu %coala, nu se intereseaz de situa iacopilului pentru a identifica problemele cu care acesta se confrunta.

0/ !tabilirea obiectivelor cu precizarea motivatiei



Problema identificata 6biective pe termenscurt

6biective pe termenmediu

6biective petermen lung

Deprinderi scazute decitit

Citirea a minim a 3 pagini pe zi cu vocetare

Citirea a minim 1D pagini pe zi, dintrecare cel putin " cuvoce tare

Citirea de scurte povestiri7balade7Poezii7romane

Deprinderi scazute descris

crierea zilnica a uneidescrieri saucompuneri in functiede preferinta elevei

-ealizare derezumate de te@t

-ealizarea decomentarii

Deprinderi scazute dee*primare

Povestirea orala defiecare data a ceea ceciteste

Povestirea orala defiecare data a ceea ceciteste

Cometariu oral aunei poezii cititela prima vedere

Lipsa ima$inatiei Participarea la cel putin o activitatee@trascolara,completarea deintegrame, cautareaunui hobbF si practicarea acestuia

&izionarea dedocumentarea,inscrierea la cursuride innot7muzica,mersul la o galeriede arta, vizionareaunei piese de teatru

Participarea laactivitati creativezilnic,indrmarareaelevei spreacivitati artistice<e@. Pictura=

Inadaptare la mediulsocial 1 scloala2

'dentificarea cauzeicare duc la acesata problema. 'dentificarea%i analiza situa iilor cuimpact ma>or asupra

comportamentuluielevei:

8asirea unui prieten7prietene incare sa aibaincredere si cu caresa poata colabora si

discuta Participareala >ocuri de echip< la ora de educa iefizic si alteactivitatie@trascolare =

Con%tientizareade c tre 'oana, aadev ratelorcauze alecomportamentului

s u %iidentificarea principalelor c ide ac iune.Colaborarea cucolegii 0nrezolvarea unorsarcini de grup intimpul lectiilor

Probleme in climatulfamilial

+iscutii in familie, petrecerea

GeeAendului prinactivitati interesante inafara casei <e@. Hocuriin parc, plimbari pe bicicleta=

+iscutii in familie, petrecerea

GeeAendului prinactivitati interesantein afara casei <[email protected] in parc, plimbari pe bicicleta=+ezvoltareaabilit ilor derela ionare %i acomportamenteloremo ionale in cadrulfamiliei

pri>inireaafectiva si

intelectuala aelevei pentrutoate activitatieintreprinse,



Cea mai buna forma de motivatie este cea interna. Eleva este suficient de mare, sitrebuie sa constientizeze lipsuri pe care le are si necesitatea imbunatatirii lor. #poi motivatia parintilor in a o a>uta sa depaseasca toate aceste probleme.

3/ Planul de interventie

$9 E ' P-E$9 E:&asile 'oana&#- ?#:1! aniC(# #:a &'' 4 a +#?E +E C6$?#C?: acau'$;6- #?'' +E P-E ?#-E# +E #$#?#?E:fizic sanatos'$;6- #?'' +E P-E E+'9( 6C'#(7;# '('#(4se afla in familia naturala+6 E$'' +E '$?E-&E$?'E: (' # -6 #$#4,,(iterele , - , mediul social+#?# E(# 6-#-'':2 decembrie 2D12PE-'6#+# +E '$?E-&E$?'E: 2".11.2D12 – 1".D .2D138-9P +E P-'H'$: profesorii si familia

+ezvoltarea abilitatilor de citit, vorbit, scris

copul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vedereaintegrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii, insusiri caracteristice,actiuni, pozitii spatial, relatii, unele trairi afective.

4biective pe termen lun$

•

arate interes sus inut permanent, ini iativ %i motivare 0n 0nv are %i s ridice performan a cititului si scrisului la nivelul clasei a &''4a• ating scopurile de 0nva are formulate 0n planul educa ional personalizatI• Performan a la nivelul capacit ii de citit – scris I• +ezvoltarea respectului de sine, astfel 0nc5t elevul s fie 0n stare s fac fa

frustr rilor asociate cu dificult ile de 0nv are %i s 4%i fac temele de cas 0n modconstant, f r a renun a la el I

• Parin ii s stabileasc a%tept ri realiste %i s implementeze acas strategii eficiente prin care s a>ute copilul s fac fa temelor de cas %i %colii s 4%i atingobiectivele %colare.

• Parin ii %i profesorii s implementeze strategii educa ionale care s ma@imizezecapacit ile de 0nv are ale elevului %i s compenseze sl biciunile prezente I

• 'dentificarea %i 0ndep rtarea dificult ilor emo ionale ale elevuluiI• porirea laudelor %i recompenselor pozitive de c tre p rin i 0n ceea ce prive%te

rezulatele %colare.• P rin ii s men in o comunicare regulat <s pt m5nal= cu diriginteleI• Cre%terea frecven ei afirma iilor pozitive legate de %coal %i a 0ncrederii 0n

abilitatea de a avea succes la %coal

+le$erea modalităţilor specificeMetode : observarea 'oanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza

cazurilor, >ocul de rol, >ocul cu reguli, pove%tile terapeutice.!trate$ia de intervenţie



+eoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. +eoarece problema estecomple@ %i obiectivele propuse, corelate cu manifest rile comportamentale, am conceputstrategia de interven ie pe doua planuri:şcoală si familie/

a= (a %coal se deruleaz unpro$ram de intervenţie personalizat .• +omeniul de interven ie: cognitiv, (imba -om5n , citire – scriere.• otiv de referin : reducerea dificult ilor de 0nv are prin e@ersarea %i dezvoltarea

capacit ilor instrumentale citit – scris• copul programului de interven ie: (a sf5r%itul programului,eleva va fi capabila sa

citeasca cursiv, sa vorbeasca cursiv, sa sustina un comentariu al unei opere studiate oral.'nterven ii terapeutice:'nv area diferen iat centrat pe elev I9tilizarea terapeutic a 5ocului reprezint o form de corectare a pronun iei I

;ormarea capacit ii de fi@are a sunetelor s4r prin citire %i sriere 0n spa iul grafic, <izolat %0n cuvinte monosilabice, bisilabice= I;ormarea comportamentului de operare cu consoanele s4r 0n activit ile de citit4scris,realiz5nd o corelare deplin %i permanent 0ntre eleI?eme adecvate %i gradual abordateIJnv area prin cooperare, implic5nd colegii 'oanei

Criterii de evaluare ma@imale4 s citeasc povestiri scurteI4 s citeasc cu voce tare un te@t scurt la prima vedere.

'nstrumente de evaluare : fi%e de lucru individuale, probe curriculare, teste criterialecu itemi pentru fiecare obiectiv 0n parte.

b= Consilierea familiei pentru realizarea obiectivelor ce vizeaz problemele cudeterminare pe acest domeniu, constituie cea de4a doua parte a interven iei.

'nterrven ii terapeutice :Educarea parin ilor cu privire la semnele %i simptomele dizabilit ii de 0nv are IJncura>area p rin ilor s se implice regulat 0n efectuarea temelor al turi de fetita <sciteasc cu ea, s foloseasc plan%e pentru 0mbun t irea pronun rii cuvintelor= I;amiliarizarea lor cu metode, tehnici eficiente 0n vederea spri>inirii copiluluiIJncura>area p rin ilor s 0%i laude copilul frecvent %i s 0nt reasc permanent eforturileacestuia legate de 0nv are.

%ecomandari-ecomand stimularea pozitiv , 0nt rirea motiva iei %i a 0ncrederii 0n propriile for e,

precum %i reluarea unor anumite activit i 0n vederea consolid rii achizi iilor dob5ndite

+ezvoltarea abilitatilor de comunicarecopul acestei actiuni este dezvoltarea potentialului cognitiv al copilului in vederea

integrarii lui in activitatile de tip scolar cat si in grupul de copii. 4biective pe termen lun$



• Cresterea nivelului de dezvoltare cognitiva, prin stimularea corespunzatoare asenzatiilor si perceptiilor.

• arate interes sus inut discutiilor cu colegii, ini iativ %i motivare pentru lucru inechipaI

• +ezvoltarea respectului de sine, astfel 0nc5t elevul s fie 0n stare s fac fafrustr rilor asociate cu dificult ile de 0nv are %i s 4%i fac temele de cas 0n modconstant, f r a renun a la el I

• Parin ii s stabileasc a%tept ri realiste %i s implementeze acas strategii eficiente prin care s a>ute copilul s fac fa temelor de cas %i %colii s 4%i atingobiectivele %colare.

• Parin ii %i profesorii s implementeze strategii educa ionale care s ma@imizezecapacit ile de relationare ale elevului %i s compenseze sl biciunile prezente I

• 'dentificarea %i 0ndep rtarea dificult ilor emo ionale ale elevuluiI• porirea laudelor %i recompenselor pozitive de c tre p rin i 0n ceea ce prive%te

rezulatele %colare.• P rin ii s men in o comunicare regulat <s pt m5nal= cu diriginteleI• Cre%terea frecven ei afirma iilor pozitive legate de %coal %i a 0ncrederii 0n

abilitatea de a avea succes la %coal I• chimbarea atitudinii parintilor, un plus de afectivitate din partea lor si de

implicare in cadrul vietei 'oanei

+le$erea modalităţilor specificeMetode : observarea 'oanei atenta atat la scoala de catre profesori cat si acasa, analiza

cazurilor, >ocul de rol, >ocul cu reguli, pove%tile terapeutice.

!trate$ia de intervenţie+eoarece am considerat ca problema poate fi rezolvata de catre parinti si profesori nu am propus ca obligatorie indrumarea spre un cabinet specializat. +eoarece problema estecomple@ %i obiectivele propuse, corelate cu manifest rile comportamentale, am conceputstrategia de interven ie pe doua planuri:şcoală si familie/

a= (a %coal se deruleaz unpro$ram de intervenţie personalizat .

• +omeniul de interven ie: realtionarea cu colegii• otiv de referin : reducerea dificult ilor de integrare prin >ocuri interactice ce

stimuleaza participarea• copul programului de interven ie: (a sf5r%itul programului,eleva va fi capabila sa faca

parte dintr4o echipa si sa relationeze cu membrii echipei

'nterven ii terapeutice:9tilizarea terapeutic a 5ocului I'oana este asezata in interiorul grupului de copii, preintampinandu4se o eventuala tendintade automarginalizare'n cadrul orelor de dirigentie, dirigintele va apela frecvent la activitati asemanatoare brainstormingul, in care elevii sunt motivati sa spuna ceea ce gandesc, fara a fi in pericolca cineva sa rada de ei. #stfel 'oana va fi stimulata sa isi e@puna parerile impreuna cu

colegii sai. Pentru fiecare raspuns corect si adaptat subiectului, copii sunt recompensati silaudati.



'ntegrarea 'oanei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incura>atastfel prin atitudine pozitiva si mi>locita de diversele situatii de invatare si socializare dingrupa.

?eme adecvate %i gradual abordateIJnv area prin cooperare, implic5nd colegii 'oanei

Criterii de evaluare ma@imale4 s realizeze proiecte scurte ce necesita munca in echipa4 testarea capacitatii ca lidei de grup

'nstrumente de evaluare : fi%e de lucru individuale, probe curriculare, teste criterialecu itemi pentru fiecare obiectiv 0n parte.

b= Consilierea familiei este foarte importanta, intrucat ceea ce gandesc parintii setransmite in modul de viata al 'oanei. Ei sunt cei care ar putea sa potenteze sis a accelerezeachizitiile copilului, determinandu4' o dezvoltare cat mai apropiata de normal, sau ar putea sale franeze accentuand si fi@and deficientele. ?atal 'oanei trebuie sa inteleaga ca prezenta luiin bucatarie pentru fumat in timp ce fata invata, ii dauneaza acestei, si ii opreste concentrarea,neincura>ando sa fie o eleva buna.

copul programului p rinte4copil este acela de a induce modific ri 0n interac iunile p rinte4copil, acestea constituind o premis a dezvoltarii capacitatii de comunicare a elevei.

Punctele centrale ale interventiei sunt modul 0n care caracteristicile 'oanei, cele ale p rin ilor %i problemele familiale influen eaz : comportamentul elevei, percep iacomportamentului 'oanei de c tre p rin i %i reac iile p rin ilor la comportamentul 'oanei

'nterven ii terapeutice :'ncura>area parintililor sa fie buni ascultatori, rabdatori, fle@ibili si realisti cu 'oana,

capabili sa zambeasca si sa4i transmita fetitei o stare de bine, de incredere in fortele proprii, sa colaboreze cu copilul, pentru a4i intelege problemele si a4l a>utacorespunzator IJncura>area p rin ilor s se implice regulat activitatile fetitei, sa mearga cu ea in oras, sa oduca la teatru, opera, film, cursuri sau alte medii in care fetita ar putea interactiona cu alte persoane.;amiliarizarea lor cu metode, tehnici eficiente 0n vederea spri>inirii copiluluiIJncura>area p rin ilor s 0%i laude copilul frecvent %i s 0nt reasc permanent eforturileacestuia legate de 0nv are.'ntegrarea 'onei in activitatile scolare si in interiorul grupului poate fi incura>ata astfel prin atitudine pozitiva si mi>locita de diversele situatii de invatare si socializare din grupa.-educerea tensiunilor in familie poate avea o importan ma>or 0n stimularea 'oanei de asocializa si de a nu fi frustrata.

6/ +r$umentare teoretica

Eleva analizata in prezentul plan are 1! ani. Conform etapelor stadiilor dezvoltarii psihice, ea apartine ciclului 1 4 ciclul de crestere si dezvoltare <D42" ani= –se dezvolt toatecapacit ile fizice si psihice specifice speciei umane. (a varsta de 1! ani, 'oana se incadreazain urmatoarele stadii de dezvoltare: perioada pubert tii sau preadolescenta si inceputuladolescentei. Cu c5t ne situ m mai aproape de 0nceputul dezvolt rii <0n copil ria mic , de

e@emplu=, unit Kile de v5rst 0n care se concentreaz diferenKele psihologice sunt mai micisi se succed rapid. Problemele 'oanei erau deosebit de grave, motiv pentru care s4a considerat



oportun planul de interventie prezentat anterior, pentru a facilita pe viitor o dezvoltare corectacognitiva, afectiva si socio4morala.

'n cadrul dezvoltarii cognitive, 'oana nu era inca maturizata fiind imposibila trecereala un stadiu superior de dezvoltare, deoarece din punct de vedere genetic nu s4a parcurs programul caracteristic stadiului precedent. Conform psihologlui elvetian Hean Piaget stadiilede dezvoltare sunt considerate un model al dezvoltarii cognitive. Cu toate ca conform varstei,'oana ar fi trebuit incadrata in stadiul operatiilor formale < dupa 11 ani=, ea nu putea gandiabstract, nu putea face un rationament ipotetico4deductiv. 6 putem in schimb include pe'oana in stadiul precedent, stadiul operatiilor concrete. ;actorii sociali au fost cei care audeterminat4o pe 'oana sa nu atinga stadiile de dezvoltare intelectuala la momentul oportun.'nteracKiunea social are o puternic influenK asupra dezvolt rii cognitive: dezvoltareaintelectual 0n prescolaritate este mai productiv dac are loc 0n grupurile de copii dec5t 0nmi>locul adulKilor <e@emplul dezvolt rii limba>ului=.

'n cadrul dezvoltarii afective si educative, 'oana era un copil tensionat, care nu se bucura de spri>inul si afectivitatea familiei. Pornind de la teoria piagetian asupra dezvolt riiafective potrivit c reia e@ista o corelaKie 0ntre dezvoltarea afectiv , cognitiv si sociomoral , psihologul LenrFi +upont identific sase stadii 0n dezvoltarea afectiv a individului, iardintre cele , 'oana ar trebui incadrata la stadiul psihologic personal <1!71" ani 4 sf5rsituladolescenKei= – caracterizat acomodare la realitate si pendulare 0ntre conflict si echilibruafectiv. 6ri, 'oana era inca foarte influnetata de antura>, nu isi incepuse discutia cu sine, nu putea socializa cu celelalte persoane. Este important s se evite condiKion rile negative 0ncopil ria timpurie, acestea put5nd conduce la timiditate, izolare si suspiciune. ;aptul ca tatal'oanei venea sa fumeze in bucatarie, si o oprea pe aceasta din concentrare au dus tocmai latimiditatea si izolarea ulterioara a 'oanei. Pentru dezvoltarea afectiva este foarte importantdiversificarea repertoriului emoKional <copilul trebuie s l sat s tr iasc si s manifeste c5tmai multe tipuri de emoKii= si promovate tr irile acceptabile din punct de vedere social.

+in punct de vedere psihologic, evoluKia si educaKia socio4moral trebuieanalizat prin raportarea la aspecte de ordin etic si social, de unde rezult faptul ca educaKiamoral are 0n vedere organizarea, planificarea si favorizarea deliberat a form rii constiinKei,atitudinilor si comportamentelor morale. (aGrence Mohlberg <1) = a identificat trei niveluride evoluKie a >udec Kilor morale, fiecare cu c5te dou stadii distincte. 'oana ar trebuiincadrata la nivelul moralei convenKionale <1Dani413ani=, 0n care conformarea la normelee@terioare si rolurile sociale ale copilului sunt condiKionate de antura> <0n special de c trefamilie= iar scopul este obKinerea unui Nstatut bun . 'oana nu avea increderere in fortele ei proprii. ;aptul ca era foarte desteapta la matematica denota ca eleva era inteligenta si ar fi putut face fata cu succes si problemelor de la limba si literatura romana, dar neincrederea infortele profii si lipsa de initiativa, inferioritatea fata de ceilalti copii, au determianto sa nu se

e@prime si sa nu se integreze in grup. &arsta pe care o are ii determina un moment critic 0ndezvoltarea sociomoral .#sa cum s4a mentionat si anterior din punct de vedere al temeperamentului, 'oana

face parte din cel melancolic 4 cel mai puKin sociabil dintre toate tipurile ?emperamentale, cuo sensibilitate deosebit , lips de energie si rezistenK sc zut la stresI introvert si instabil,este rigid, rezervat si pesimist. #ptitudinile 'oanei crescute pentru matematica sunt nisteaptitudini speciale, ce ar trebui sa constituie o prioritate pentru profesorul de matematica invederea educarii lor.

Creativitatea 'oanei este blocata de mediul inchis in care locuieste, din teama de anu se face de ras, sau de a nu gresi.

152843985-Plan-de-Interventie-in-Cazul-Unui-Elev-Cu-o-Problema-Educationala.docx

Documents

Transcript of 152843985-Plan-de-Interventie-in-Cazul-Unui-Elev-Cu-o-Problema-Educationala.docx