Elev: Elev: Toma SinzianaToma Sinziana

Prezentare generala

Padurile Romaniei acopera mai mult de 25% din suprafata tarii. Padurile de conifere sunt presarate cu mesteacani si artari in zona joasa. Podisul Transilvaniei este acoperit cu paduri de stejari si fagi. Paduri intinse de stejari pot fi de asemenea gasite in Dobrogea, in Campia de vest si in partea de nord a campiei romane. Aici apar si multe caprioare, vulpi, ursi, rasi, veverite, soimi si bufnite.

Repartizarea In zona montană:

– păduri de molid, în care predomină molidișurile pure, iar în locurile mai joase, doar local, întâlnindu-se brad și pin.

– păduri amestecate de fag cu rășinoase, în care specii caracteristice sunt fagul, bradul și molidul.

– păduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului, paltinului, frasinului, ulmului etc.

– păduri de fag, care se continuă din zona montană

– păduri amestecate de fag cu gorun– păduri de gorun și pajiști secundare

stepizate dezvoltate pe locul pădurii de gorun

– păduri de stejar pedunculat, în care predomină stejarul pedunculat în amestec cu diverse alte esențe lemnoase

– păduri de cer și gârniță, cu pajiști stepizate și pajiști stepice secundare

– pajiști dezvoltate pe locul pădurilor alcătuite din diverse specii de stejar și pajiști xeromezofile de silvostepă.

In zona dealuri și de podișuri :

In zona de câmpie: – păduri de stejar pedunculat– păduri de cer și gârniță și pajiști formate pe locul fostelor

păduri de stejari– vegetație de silvostepă, care cuprinde păduri izolate de

stejar brumăriu și de stejar pufos– pajiști xerofile de stepă, unde predomină păiușul, colilia

etc.In zona luncilor:

– păduri de salcie, plop, prin șleauri de luncă și pajiști de luncă

Istoria padurilor

Padurea tinutului carpato-danubian in vremurile neguroase ale preistoriei era mult mai intinsa decat astazi, acoperea nu numai muntii, dar si dealurile si o mare parte a campiei.

In Transilvania, existentau padurilor mari ce o desparteau de vasta campie a Dunarii si a Tisei. Moldova avea codrii uriasi ce acopereau dealurile si coborau pana la varsarea Siretului si Prutului. In Muntenia sau Tara Romaneasca, cu exceptia Baraganului si a stepei Burnazului, puteai sa mergi de la munte pana la Dunare numai prin codri. Un foarte bun cunoscator al padurii, regretatul Emil Pop, afirma ca pamantul romanesc, trebuie sa fi fost acoperit altadata in proportie de cam 60-70 % cu paduri.

Aproape in tot tinutul carpato-danubian, cand sunt lasati sa se dezvolte in voie, copacii si chiar arbustii ajungeau la varste si dimensiuni impresionante. La Ghergani a existat pana in 1956, cand a fost doborat de o furtuna napraznica, un stejar care avea 800 de ani, mai vechi decat intemeierea Tarii Romanesti cu aproape un secol si jumatate. Tot dintr-un stejar falnic a fost construita biserica veche a manastirii "Dintr-un lemn", din judetul Valcea .

. "Regele brazilor"de la Tihuta, un molid are mai bine de doua sute de ani, si e concurat de bradul de pe valea paraului Artagul, aproape de cheia, brad care are 62 de metri inaltime si 2,50 m in diametru. Ulmul din Campulungul Moldovenesc, din curtea lui Vasile Gavrilescu, pe strada paraul Morii, a depasit sapte sute de ani, caz extrem de rar de longevitate a ulmului. In localitatea Pecica, judetul Arad, doi plopi negrii seculari au supravietuit 400 de ani pana in 2004.

Va multumesc pentru atentie!