150

15. GIRAŢIA NAVEI. FAZELE GIRAŢIEI. ELEMENTELE GIRAŢIEI. ESTIMA GRAFICĂ ŢINÂND CONT DE GIRAŢIA NAVEI.

PROBLEMELE GIRAŢIEI NAVEI

DEFINIŢIA 15.1 Giraţia navei este curba descrisã de centrul de greutate al navei care schimbã de drum, pânã la venirea la noul drum al navei.

15.1 FAZELE GIRAŢIEI

Fazele giraţiei navei sunt (fig.15.1): - faza iniţialã; - faza de evoluţie; - faza de giraţie. 15.1.1. Faza iniţialã a giraţiei

Faza iniţială a giraţiei navei începe în punctul iniţial al giraţiei Pig., când se modificã unghiul de cârmã funcţie de valoarea noului drum; nava se deplaseazã lateral în bordul opus punerii cârmei, totul durând maximum câteva zeci de secunde. 15.1.2. Faza de evoluţie

Faza de evoluţie incepe din N1 punctul din care nava se deplaseazã pe curba de giraţie (centrul de greutate al navei descrie aceastã curbã ce are o formã de spiralã). Axa longitudinalã a navei formeazã cu tangenta la curba de giraţie unghiul de derivaţie β care creşte, odatã cu deplasarea pe curba de giraţie, pânã la o valoare maximã dupã care scade spre zero, odatã cu venirea la noul drum, (acesta poate lua valori cuprinse între 4…60 pentru navele mari şi 8…100 pentru navele mici). 15.1.3. Faza de giraţie

Faza de giraţie, de giraţie uniformă, sau de giraţie propriu - zisă începe în N2 punctul de terminare al fazei de evoluţie, iar traiectoria pe care se deplaseazã nava ia forma aproximativã a unui cerc, unghiul de derivaţie se menţine constant, viteza se menţine constantã la o valoare de 30…40 % din viteza iniţialã de giraţie.

151

1ND

β

Pig

N1

Faza initialaa giratiei

N2

β

DG

DG’

Faza de evolutie

Faza de giratie

2NDOG

Fig.15.1

15.2 ELEMENTELE GIRAŢIEI Elementele giraţiei navei sunt (fig.15.2):

- diametrul giraţiei, DG - distanţa pe normala la drumul iniţial al giraţiei, sau porţiunea de curbã din faza de evoluţie, este diametrul giraţiei neuniforme sau diametrul tactic;

- diametrul final al giraţiei, DG’ - porţiunea de curbã din faza de evoluţie, sau diametul giraţiei uniforme fiind mai mare cu 10…20 % decât diametrul giraţiei; - raza de giraţie, rG şi este egalã cu DG/2; - durata giraţiei, TG - intervalul de timp necesar efectuãrii unei întoarceri de 180o;

- punctul iniţial al giraţiei Pig. - punctul în care se modificã unghiul de cârmã (“se pune cîrma”); drumul iniţial al giraţiei, DN1;

- punctul final al giraţiei, Pfg. - punctul în care nava este pe noul drum;

- noul drum al giraţiei, DN2; - avansul este spaţiul, Pig.C mãsurat pe drumul iniţial

al giraţiei pânã la proiecţia în C a punctului final Pfg. (punctul de tangenţã la noul drum al giraţiei);

152

- abaterea lateralã este spaţiul CPfg. mãsurat pe perpendiculara din punctul final giraţiei pe drumul iniţial al giraţiei;

- centrul cercului de giraţie OG; - spaţiul parcurs în giraţie SG; - distanţa intermediară d; - distanţa la noul drum d1; - unghiul de întoarcere α; - unghiul intermediar α/2.

1ND

Pig

2ND

OG

∆ DN

Pfg

Ptgα=

α/2

α/2

d

d1 d1

SG

rG

ΜDint

rG

Fig.15.2 15.2.1. Determinarea elementelor curbei de giratie

Elementele curbei de giraţie a navei se determină ţinând cont

de următoarele considerente: - curba de giraţie depinde de viteza navei, unghiul

de cârmã, suprafaţa cârmei, mãrimea operei vii a navei, forma corpului navei;

- în practicã, schimbãrile de drum sunt de regulã mai - mici de 180o, diferenţa dintre diametrul navei şi cel

al giraţiei finale este nesemnificativã pentru navigaţia estimatã;

- în practicã diametrul de giraţie se determinã pentru diferite trepte de vitezã şi unghiuri de cârmã, iar valorile unghiului de cârmã, duratei giraţiei, avansului, abaterii laterale se înscriu în tabla de

153

giraţie (tab.15.1) şi se folosesc în rezolvarea problemelor de navigaţie estimatã.

Tabelul 15.1 Tabla de giraţie a navei Unghiul de cârmă=….; DG=…; T180

0=… Nr. crt. Unghiul de

întoarcere Distanţa la noul drum

Distanţa intermediară

Unghiul intermediar

Spaţiul în giraţie

Durata întoarcerii

15.3 TRASAREA DRUMULUI NAVEI ÎN ESTIMA GRAFICÃ ŢINÂND CONT DE CURBA DE GIRAŢIE Trasarea drumurilor navei ţinînd cont de influenta giraţiei asupra pozitiei navei se face prin două metode, metoda folosind avansul si abaterea lateralã şi metoda folosind trasarea curbei de giraţie. 15.3.1.Trasarea drumului navei folosind avansul si abaterea lateralã Algoritm (fig.15.3):

- se determinã punctul iniţial al giraţiei Pig.;

1ND

Pig

2ND

Pfg

C

AvAb.lat

O1-----Cl1

O2----Cl2

Fig.15.3

- se traseazã avansul din Pig. pe drumul iniţial al

giraţiei obtinându -se punctul C; - se ridicã o perpendicularã din punctul C în sensul

giraţiei şi se măsoarã pe aceasta abaterea lateralã obtinându-se punctul final Pfg. al giraţiei;

- se traseazã în punctul Pfg. noul drum al giraţiei; - se înscriu valorile orei şi citirilor la loch pentru punctele Pig. şi Pfg.

154

15.3.2.Trasarea drumului folosind curba de giraţie

Algoritm (15.4): - se determinã Pig. punctul iniţial al giraţiei; - se ridicã din punctul Pig. o perpendicularã în sensul giraţiei; - se măsoară rg, raza de pe această perpendiculară giraţie obţinându-se centrul cercului de giraţie OG; - se traseazã cercul de giraţie de rază rG din punctul OG; - se traseazã noul drum al giraţiei tangent la cercul - de giraţie obţinându-se punctul final al giraţiei Pfg; - se înscriu valorile orei şi citirilor la loch în punctele Pig şi Pfg.

OG

rG

1ND

Pig

2ND

Pfg

O1-----Cl1

O2----Cl2

Fig. 15.4

15.4 PROBLEMELE GIRAŢIEI

Problemele giraţiei sunt: - determinarea punctului iniţial al giraţiei; - determinarea punctului final al giraţiei.

15.4.1 Determinarea punctului iniţial al giraţiei

Aceastã problemã se pune atunci când de pe un drum iniţial trebuie sã se intre pe un aliniament de la coastã, sau sã treacã printre douã obstacole pentru a se ajunge la un punct de pe coastã. Algoritm (fig.15.5):

- se cunosc drumul iniţial, drumul final şi se cere sã se determine punctul iniţial al giraţiei;

155

- se traseazã drumul iniţial al navei; - se traseazã noul drum sau drumul final determinat

pe hartă funcţie de un aliniament (direcţie); - cu un segment de dreaptã de valoare egalã cu

raza de giraţie se traseazã paralele la cele douã drumuri în bordul întoarcerii, ce se intersecteazã într-un punct OG, centrul cercului de giraţie;

- se traseazã curba de giraţie de rază rG din punctul OG obţinându-se douã puncte de intersecţie cu cele douã drumuri, punctul iniţial al giraţiei, Pig. punctul final al giraţiei, Pfg;

OG rG

1ND

Pig

2ND

Pfg

O1-----Cl1

O2----Cl2

Raint

Re

rG

Fig. 15.5 - se uneşte punctul Pig cu reperul de la coastă faţã

de care s-a trasat noul drum şi se obţine relevmentul adevărat pentru începerea giraţiei (relevment care se converteşte în relevment giro şi compass şi se aşteaptă la compas), giraţia terminându-se atunci când nava intrã pe noul drum.

15.4.2. Determinarea punctului final al giraţiei

Aceastã problemã se pune atunci când se cunosc drumul iniţial şi noul drum fiind nevoie sã se cunoascã punctul final al giraţiei.

156

Algoritm (fig.15.6): - se traseazã drumul navei şi punctul iniţial al giraţiei

Pig., se înscriu O/Cl; - se ridicã o perpendicularã din punctul iniţial al

giraţiei pe drum de valoare rG, în bordul întoarcerii, determinându-se astfel punctul OG, centrul cercului de giraţie şi se traseazã curba de giraţie de razã rG;

- se construieşte unghiul de întoarcere α, în punctul OG unde α = DN2 - DN1 , de laturi OGPig. şi OGPfg. obţinându-se astfel punctul final al giraţiei;

- se traseazã noul drum al navei prin punctul Pfg.; - punctul final al giraţiei se poate obţine şi ducând

noul drum tangent la curba de giraţie.

1ND

Pig

2ND

OG

Pfg

α

rGrG

O1-----Cl1

O2----Cl2

Fig.15.6