15 basm.pdf

2
CLASA a VIII-a VARIANTA 15 EVALUARE NAȚIONALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ SUBIECTUL I (42 de puncte) Citește, cu atenție, textul următor: A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca să afle niscaiva leacuri care să le desfacă făcutul stărpiciunei lor, dară, ași! parcă întâlnea tot surzi și muți. Nimeni nu știa să-i învețe ceva. Mai umblară ei ce umblară și, la urma urmelor, aflară despre un vrăjitor meșter care le închega și apele. Creștinul se duse și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și, după ce se învoiră, îi dete un măr. Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură cu viață de pe lumea asta. Cât despre aia, n-ai grije, răspunse omul. Lasă pe mine; nu mi-ai dat mie în mână mărul? Acum să fii odihnit. Luând mărul, omul nu se mai gândea dară decât la bucuria ce o să simță el și nevasta când s-or vedea împresurați de copii. Și cu gândurile astea ajunse acasă și dete mărul neveste-sei, ca să-l mănânce, fără să-i mai spuie altceva. Ea priimi mărul cu bucurie. Și după ce plecă bărbatul în trebile sale, se așeză pe pragul ușei, curăți mărul și-l mâncă. Iepșoara ieșise și ea din grajd, și veni la stăpână-sa, că era învățată la traista cu grăunțe. Negăsind nimic de ronțăit, luă și ea cojile de măr, pe care le lepădase stăpână-sa și le mâncă cu multă poftă, ca pe niște trufandale. Nu trecu mult și atât stăpâna, cât și iepșoara se simțiră a fi luat în pântece. Și după nouă luni femeia născu un copilaș de drăguleț; iar iepșuna un mânzuleț gingaș. Îndoită fu bucuria omului când se văzu și cu copil, și cu mânz. Și fiindcă acesta se născuse odată cu fiul său, hotărî ca nimeni să nu încalece pe dânsul, fără numai fiu-său, când s-o face mare. Botezară copilul și îngrijiră de dânsul, mă rog, ca unul la părinți. Copilul crescu și se făcu mare. Când era d-un an, parcă era de cinci; iară când fu de cinci, parcă era de cincisprezece, și de ce creștea, d-aia se făcea mai frumos și mai drăgălaș. Darămite de învățat? Învăța ca nealții pe lumea asta albă. N-apuca să auză de la dascăl ceva, că el învăța mai din adânc decât dascălul. Și astfel ajunsese de poveste. Unii zicea că știa carte până în glezne, alții zicea că până în genunchi, iară alții, până în brâu. De m-ar fi întrebat pe mine, eu le-aș fi spus că știa carte până în gât. Dară fiindcă nimeni nu m-a întrebat, iacă tac și eu din gură ca un pește, și nu mai zic nimănui nici pis! (Făt-Frumos cel ratăcit - basm popular cules de Petre Ispirescu) A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos: 1. Transcrie, din text, două cuvinte din familia lexicală a cuvântului iapă. 6p 2. Motivează folosirea virgulei în structura : Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. 6p 3. Identifică, în textul dat, o formulă inițială și precizează rolul acesteia. 6p 4. Numește două elemente, din textul dat, ce marchează oralitatea. 6p 5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificația secvenței: Când era d-un an, parcă era de cinci; iară când fu de cinci, parcă era de cincisprezece, și de ce creștea, d-aia se făcea mai frumos și mai drăgălaș.6p B. Readacteaza o compunere, de 150-250 de cuvinte (15 - 25 de rânduri), în care să argumentezi apartența la specia literară corespunzătoare a textului dat.. În compunerea ta, trebuie: să menționezi cel puțin patru trăsături ale speciei literare identificate; 4p să ilustrezi trăsăturile prin raportare la textul citat; 4p să ai o structură adecvată tipului de text și cerinței formulate; 2p

Transcript of 15 basm.pdf

Page 1: 15 basm.pdf

CLASA a VIII-a VARIANTA 15

EVALUARE NAȚIONALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citește, cu atenție, textul următor:

A fost odată ca niciodată etc.

A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă Dumnezeu. Toată nădejdea lor era într-o iapă

cu care se hrăneau. Și ar fi voit și ei să aibă un copilaș, dar fu peste poate. Cercetară în dreapta și în stânga, ca

să afle niscaiva leacuri care să le desfacă făcutul stărpiciunei lor, dară, ași! parcă întâlnea tot surzi și muți.

Nimeni nu știa să-i învețe ceva.

Mai umblară ei ce umblară și, la urma urmelor, aflară despre un vrăjitor meșter care le închega și

apele. Creștinul se duse și la dânsul, îi spuse păsul lui și îi ceru leacuri. Vrăjitorul n-așteptă multă rugă și,

după ce se învoiră, îi dete un măr.

– Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. Dară bagă de seamă să n-apuce din el nici o făptură

cu viață de pe lumea asta.

– Cât despre aia, n-ai grije, răspunse omul. Lasă pe mine; nu mi-ai dat mie în mână mărul? Acum să fii odihnit.

Luând mărul, omul nu se mai gândea dară decât la bucuria ce o să simță el și nevasta când s-or vedea

împresurați de copii. Și cu gândurile astea ajunse acasă și dete mărul neveste-sei, ca să-l mănânce, fără să-i

mai spuie altceva.

Ea priimi mărul cu bucurie. Și după ce plecă bărbatul în trebile sale, se așeză pe pragul ușei, curăți

mărul și-l mâncă. Iepșoara ieșise și ea din grajd, și veni la stăpână-sa, că era învățată la traista cu grăunțe.

Negăsind nimic de ronțăit, luă și ea cojile de măr, pe care le lepădase stăpână-sa și le mâncă cu multă poftă, ca

pe niște trufandale.

Nu trecu mult și atât stăpâna, cât și iepșoara se simțiră a fi luat în pântece. Și după nouă luni femeia

născu un copilaș de drăguleț; iar iepșuna un mânzuleț gingaș.

Îndoită fu bucuria omului când se văzu și cu copil, și cu mânz. Și fiindcă acesta se născuse odată cu fiul

său, hotărî ca nimeni să nu încalece pe dânsul, fără numai fiu-său, când s-o face mare.

Botezară copilul și îngrijiră de dânsul, mă rog, ca unul la părinți. Copilul crescu și se făcu mare. Când

era d-un an, parcă era de cinci; iară când fu de cinci, parcă era de cincisprezece, și de ce creștea, d-aia se

făcea mai frumos și mai drăgălaș.

Darămite de învățat? Învăța ca nealții pe lumea asta albă. N-apuca să auză de la dascăl ceva, că el

învăța mai din adânc decât dascălul. Și astfel ajunsese de poveste. Unii zicea că știa carte până în glezne, alții

zicea că până în genunchi, iară alții, până în brâu. De m-ar fi întrebat pe mine, eu le-aș fi spus că știa carte

până în gât. Dară fiindcă nimeni nu m-a întrebat, iacă tac și eu din gură ca un pește, și nu mai zic nimănui nici

pis!

(Făt-Frumos cel ratăcit - basm popular cules de Petre Ispirescu)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Transcrie, din text, două cuvinte din familia lexicală a cuvântului iapă. 6p

2. Motivează folosirea virgulei în structura : – Din acest măr, zise el, să mănânce numai soția dumitale. 6p

3. Identifică, în textul dat, o formulă inițială și precizează rolul acesteia. 6p

4. Numește două elemente, din textul dat, ce marchează oralitatea. 6p

5. Explică, în 30 – 50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificația secvenței: Când era d-un an, parcă era de cinci;

iară când fu de cinci, parcă era de cincisprezece, și de ce creștea, d-aia se făcea mai frumos și mai drăgălaș.6p

B. Readacteaza o compunere, de 150-250 de cuvinte (15 - 25 de rânduri), în care să argumentezi apartența la

specia literară corespunzătoare a textului dat.. În compunerea ta, trebuie:

să menționezi cel puțin patru trăsături ale speciei literare identificate; 4p

să ilustrezi trăsăturile prin raportare la textul citat; 4p

să ai o structură adecvată tipului de text și cerinței formulate; 2p

Page 2: 15 basm.pdf

să te înscrii în limitele de spațiu indicate; 2p

SUBIECTUL II (36 de puncte)

Citește cu atenție textul următor:

A sosit însă vremea ca noi, spectatorii, "privitorii" după cum îi place să ne numească, să răspundem

prezent unui spectacol unic prilejuit de aniversarea a 50 de ani de carieră ai Maestrului Florin Piersic. Dar ce-

ar mai fi de spus despre o viață și despre o carieră care au fost pagini dintr-o carte deschisă înspre viețile

tuturor?

"Hoinărind printre amintiri" se va constitui într-un lanț de memorii, dar și surprize, pe care prietenii

lui de suflet, nume mari din lumea muzicii, teatrului și filmului românesc sau oameni simpli care i-au tăiat

calea vieții, vor să i le dăruiască pe parcursul a patru ore, într-un cadru fastuos pe 23 martie la Sală Palatului.

Personalități precum Stela Popescu, Alexandru Arșinel, Dragă Olteanu Matei, Nae Lazarescu, Vasile

Murariu, Ileana Stâna Ionescu, Rodica Popescu Bitaneascu, Jean Constantin, Monica Anghel, Ovidiu

Komornic, OK Bând, Mirabelă Dauer, Mădălina Manole, Andra, Baletul Teatrului de Revistă Constantin

Tănase îi vor fi alături lui Florin Piersic. Aceștia, alături de Mihaela Rădulescu, în calitate de amfitrion, îl vor

purta pe actor printre zeci de povești minunate desprinse chiar din magnifica sa viață.

(Nicoleta Tarantus - Florin Piersic, la 50 de ani de cariera, http://www.eva.ro, 11 februarie 2010)

A. Pe foaia de examen scrie răspunsul pentru fiecare cerința de mai jos :

1. Formulează câte un enunț în care să numești următoarele elemente care privesc articolul citat:

− motivul organizării spectacolului; 2p

− data la care va avea loc spectacolul și locația acestuia; 2p

2. Transcrie numele a patru pesonalitati ce vor fi prezente altauri de actor. 4p

3. Notează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate in text: lui, sau 4p

4. Precizează funcția sintactică pentru fiecare dintre cuvintele încadrate în text printr-un chenar. 4p

5. Mentioneaza felul propozitiilor subordonate din fraza: "Hoinărind printre amintiri" se va constitui într-un

lanț de memorii, dar și surprize, pe care prietenii lui de suflet, nume mari din lumea muzicii, teatrului și

filmului românesc sau oameni simpli care i-au tăiat calea vieții, vor să i le dăruiască pe parcursul a patru ore,

într-un cadru fastuos pe 23 martie la Sală Palatului. 4p

6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată cauzală aflată în

poziție intercalată față de regentă și care să aibe ca termen regent un verb predicativ la mod nepersonal. 4p

B. Redactează, în 80-150 de cuvinte (10 - 15 rânduri), o scurta naratiune in care sa prezinti cum a decurs o

intalnire, reala sau imaginara, cu una dintre personalitatile mentionate in textul dat. In compunerea ta, trebuie:

să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor ; 4p

să precizezi două elemente ale contextului spatio - temporal; 4p

să ai un conținut adecvat cerinței; 2p

să respecţi limita de spaţiu indicată 2p

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p.; coerenţa textului – 2 p.;

registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.;

aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)