15-16_Tema_Indicele de Adaptabilitate La Schimbare

7/26/2019 15-16_Tema_Indicele de Adaptabilitate La Schimbare

http://slidepdf.com/reader/full/15-16temaindicele-de-adaptabilitate-la-schimbare 1/3

Master Management si comunicare in afaceri – AIMI -2015-2016

Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index –

CRI)

De ce suntem lenţi într-o lume rapidă?1

România ocupă locul 79 din 127 de ţări într-un clasament care arată adaptabilitatea laschimbare, conform unui studiu publicat de KPMG International. Indicele măsoară capacitatea

ţărilor de a răspunde la schimbările rapide, cauzate de mai mulţi factori, începând de la şocuri

economice şi politice şi până la evoluţia demografică, tehnologică sau calamităţi naturale şi

este relevant pentru decizii politice sau pentru investitori.

Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel

global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca o bază pentru deciz ii

politice sau pentru investitori.

Studiul a fost elaborat în această perioadă pentru a surprinde situaţia globală, în contextul în

care elaborarea politicilor privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pentru următorii 15 anivor fi adoptate de statele ONU în luna septembrie 2015. Noutatea studiului din acest an reflectăfaptul că unele ţări analizate, mai puţin bogate, cu resurse mai reduse, adoptă măsuri mai bunede adaptare la schimbare decât cele cu o economie prosperă. Aşadar, mai multe ţări au surprins

prin înregistrarea unor performanţe mai bune în CRI, ceea ce demonstrează că politicile şiinvestiţiile eficiente pot compensa un nivel scăzut al economiei. Un exemplu în acest sens esteIndia, care a urcat 17 locuri faţă de 2013, reflectând un mediu de afaceri îmbunătăţit.

Indicele de Adaptabilitate la Schimbare acoperă 127 de ţări care au fost analizate, faţă de 90 în2013. Extinderea numărului de ţări oferă oportunitatea de a face o comparaţie mai bună întreaceste regiuni şi nivelurile lor de venit. În funcţie de cei trei piloni determinanţi, CRI

desemnează capacitatea unei ţări de a gestiona schimbarea.

«Capacitatea de adaptare este esenţială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm

cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediul ui economic, mediul geo-politic, în

comportamente, în ceea ce ţine de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe

pieţe, a apărut şi războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esenţială“, spune analistul

politic Mircea Coşea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea iniţială de a înţelegefenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor şi în principal capacitatea deinterpretare a efectelor asupra propriei ţări sau asupra propriilor interese, pe care o naţ iune le

are la un moment dat.

Deşi ocupă un loc slab în clasament, România şi-a îmbunătăţit punctajul faţă de sondajul

efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referinţă: mediul de afaceri, sectorul

guvernamental şi societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporţionalcu adaptabilitatea la schimbare a unei ţări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se

1 http://www.businessmagazin.ro/analize/de-ce-suntem-lenti-intr-o-lume-rapida-14573837




încadrează în categoria ţărilor cu venituri medii-superioare. Totuşi, ea este depăşită în acestclasament de 13 ţări cu venituri medii-inferioare şi de cinci ţări cu venituri inferioare din Africa. „O tendinţă relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că ţările care au obţinut un

punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate

mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de

adaptabilitate la schimbare“, observă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. „De faptcele nouă ţări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele

15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, şi anume că

politicile care promovează creşterea favorabilă incluziunii pot ajuta ţările să fie mai bine

pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

O serie de ţări cu venituri mai mici au înregistrat performanţe bune în CRI, demonstrând căbeneficiile unor politici şi investiţii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate.„Ne aflăm într -un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe

pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criză identitară prelungită a României “,

spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului,corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii

administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei

direcţii şi a unor priorităţi strategice care să ţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării “,mai spune Nemoianu.

Raportat la capacităţile antreprenoriale, România a obţinut cel mai slab punctaj la subdiviziileinovaţie şi cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza

finanţării slabe şi a cooperării deficitare între institutele de cercetare şi mediul de afaceri.Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauzadificultăţilor întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislaţia

privind drepturile de proprietate, fiscalitatea şi protecţia investitorilor, România s-a clasat pe un

loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obţinut şi la sectorul financiar (locul 93),unde se ia în considerare eficienţa finanţării companiilor şi interprinzătorilor. Per total, Româniaa ocupat locul 79 la analiza capacităţilor antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea afost realizată de KPMG, o reţea globală de firme de servicii profesionale care furnizează serviciide audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi care îşi desfăşoară activitatea în 155 deţări.

„E explicabil de ce România se află pe un loc codaş“, spune Mircea Coşea. „Până în prezent nu

am avut iniţiative în ceea ce priveşte determinarea unor politici economice. La politica bugetară,

România are interese care nu coincid cu ţările dezvoltate.“

Sectorul guvernamental este pilonul la care România se clasează cel mai prost, pe locul 86 din

perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare. Ţara are probleme cu planificareastrategică a guvernului şi întâmpină dificultăţi cu administrarea fiscală şi bugetarea, care esteuna deficitară. De asemenea, capacitatea de reacţie a ţării este destul de slabă şi în ceea ce

priveşte schimbările climaterice, siguranţa alimentaţiei şi securitatea energetică. Se prezintă, însă, o oarecare ameliorare în domeniul birocraţiei şi al politicilor de reglementare. Analizând




această situaţie, Mircea Coşea afirmă: „Noi nu facem progrese din punctul de vedere al modului

de a ne adapta, suntem destul de pasivi în politică, preluăm input -urile politice de la UE, de

peste tot, dar nu suntem proactivi, nu avem idei, nu avem iniţiative, nu avem puncte de vedere“.

Cel mai bun punctaj a fost obţinut de România în acest an la capabilităţile oamenilor şi

societăţii civile, unde ocupă locul 62 din cele 127 de ţări analizate. Însă, comparativ cu 2013,punctajul ţării a scăzut. România s-a clasat pe penultimul loc (126 din 127) la evoluţiademografică, datorată fertilităţii scăzute şi migraţiei în creştere. Aici, problemele ţării constau însprijinul redus al statului pentru protecţia socială şi capabilităţile antreprenoriale. „Din acest

punct de vedere noi stăm foarte prost pentru că nivelul de educaţie a scăzut în mod permanent.

Managerii buni pe care îi are România au plecat în străinătate pentru că în aici nu îşi găsesc

locul“ , spune Mircea Coşea.

Tema individuală:

Comentaţi asupra surselor de instabilitate sugerate de variabilele discutate in metodologiastudiului – cazul României.

15-16_Tema_Indicele de Adaptabilitate La Schimbare

Documents

Transcript of 15-16_Tema_Indicele de Adaptabilitate La Schimbare