14 TRANSPORTURILE SI MEDIUL.doc

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN ROMÂNIA PE ANUL 2007

14. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL14. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

14.1. IMPACTUL TRANSPORTURILOR ASUPRA MEDIULUI

Activitatea de transport joacă un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a unei societăţi. Transportul asigură accesul la locurile de muncă sau agrement, locuinţe, bunuri şi servicii etc.

Sistemele de transport existente în România sunt transportul de marfă şi transportul de călători, în cadrul acestor sisteme funcţionând sisteme de transport rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare, maritim, aerian, nemotorizat şi speciale (prin conducte şi transport electric aerian).

În ceea ce priveşte transportul pe căi navigabile, se menţionează că porturile principale ale României sunt Constanţa – cel mai mare port românesc şi de asemenea cel mai mare port la Marea Neagră, Mangalia, Midia-Năvodari şi Sulina.

Porturile de la Dunăre sunt Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă Măcin, Brăila, Galaţi, Tulcea. Porturile de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Agigea-Constanţa Sud.

Principale aeroporturi ale României sunt aeroportul Internaţional Henri Coandă, cel mai important aeroport, situat la 18 km de centrul capitalei şi aeroportul Băneasa. Alte 15 oraşe au aeroporturi: Constanţa – Mihail Kogălniceanu, Timişoara, Arad, Sibiu, Suceava, Bacău, Baia Mare, Caransebeş, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureş, Tulcea.

Impactul transportului se manifestă la nivelul tuturor factorilor de mediu prin: aglomerări de trafic şi accidente – în cazul transporturilor rutiere; poluarea aerului prin emisii de metale grele şi noxe; poluarea fonică şi vibraţiile – în marile intersecţii, de-a lungul şoselelor, în

apropierea nodurilor feroviare şi a aeroporturilor; poluarea solului, apei prin deversarea produselor petroliere; ocuparea unor suprafeţe de teren din intravilan pentru parcări; schimbarea peisajul eco-urban; generarea de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, altele).

Dintre efectele pe care transportul le are asupra sănătăţii umane sunt importante cele legate de nocivitatea gazelor de eşapament care conţin NOx, CO, S02, CO2, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Aceste noxe, împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil, pot provoca probleme respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, precum şi fondul sonor permanent, determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate. Emisiile de substanţe poluante precum oxizii de azot, hidrocarburile, monoxidul de carbon, pulberile, cauzează sau exacerbează o serie de probleme de sănătate. Impactul traficului asupra sănătăţii duce la incidenţa mai mare a cancerelor şi a bolilor de inimă, a problemelor respiratorii şi a gravităţii acestora. Îmbunătăţirile tehnologice, care au redus nivelul emisiilor, au fost compensate de creşterea traficului, astfel încât emisiile sunt încă în creştere.

Zgomotul provenit din trafic afectează indivizii în diferite moduri: cauzează atât disconfort cat şi probleme de sănătate. Efectele asupra stării fizice includ: un ritm cardiac mai ridicat (deci un risc mai mare de boli cardiovasculare), dereglări psihice şi un nivel mare de stres, dereglări de somn, probleme cognitive, de înţelegere şi concentrare la copii, iar la nivele foarte înalte de zgomot, probleme auditive.

Gazele emise din trafic contribuie atât la creşterea acidităţii atmosferei, cât şi la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetaţie, fauna, sol, apă). Prezenţa metalelor grele în gazele de eşapament afectează calitatea solului şi apelor, starea de sănătate a florei şi faunei. De

311


asemenea, are loc poluarea solului cu diferite deşeuri (în special în locurile de parcare), cu produse petroliere provenite de la unele defecţiuni ale autovehiculelor, precum şi cu diferite substanţe provenite din accidente rutiere.

14.2. EVOLUŢIA TRANSPORTURILOR ŞI ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN SCOPUL REDUCERII EMISIILOR DIN TRANSPORTURI

Transportul rutier de călători are o evoluţie ascendentă luând în consideraţie numărul autovehiculelor înscrise în circulaţie în perioada 2001 – 2006. Acestea au crescut cu 25% faţă de extinderea şi modernizarea drumurilor publice, care au cunoscut în perioada 2001 – 2006 o creştere de doar 1,8%, disproporţia aceasta exercitând asupra mediului o presiune ridicată.

În cadrul evoluţiei transporturilor de călători se menţionează creşterea numărului de persoane care se deplasează cu mijloace de transport proprii şi starea degradată a multor căi rutiere, în ciuda lucrărilor de reabilitare care s-au înmulţit simţitor în ultimii ani.

Pentru perioada 2001 – 2006 se constată că scade ponderea utilizării transportului feroviar al călătorilor de la 36% la 29% şi creşte ponderea transportului rutier de la 63% la 70%, situaţie reprezentată în figura nr. 14.2.1. În anul 2006, din totalul de 324.749 mii pasageri, 70% au folosit modul de transport rutier, în timp ce 29% au folosit modul de transport feroviar.

Figura nr. 14.2.1. Ponderea utilizării transportului feroviar şi rutier de călători în perioada 2001 – 2006

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2007

De asemenea, în această perioadă, numărul total de pasageri transportaţi, exprimat în pasageri-km a scăzut pentru transportul feroviar cu 26% şi a crescut pentru transportul rutier cu 66%.

În ceea ce priveşte transportul de marfă se remarcă următoarele aspecte: în perioada 2001 – 2006 volumul de mărfuri transportate a crescut cu 67.224 mii tone (conform I.N.S. – ediţia 2007). În anul 2006 au fost transporate 431.366 mii tone mărfuri, dintre care, cu ponderea cea mai ridicată, s-a realizat prin transport rutier. În acest context, pentru perioada 2001 – 2006 se constată că scade ponderea utilizării transportului feroviar al mărfurilor de la 20% la 16% şi creşte ponderea transportului rutier de la 74% la 78%, situaţie reprezentată în figurile nr. 14.2.2., 14.2.3. şi 14.2.4.

312


Figura nr. 14.2.2. Transportul interurban şi internaţional de pasageri (milioane pasageri-km) în perioada 2001 – 2006


Figura nr. 14.2.3. Ponderea utilizării transportului feroviar şi rutier de marfă în perioada 2001 – 2006


313


Figura nr. 14.2.4. Parcursul mărfurilor (milioane tone-km) în perioada 2001 – 2006


În perioada 2001 – 2006, parcursul mărfurilor transportate pe calea ferată, exprimat în milioane tone-km, a scăzut pentru transportul feroviar de la 16.102 la 15.791 şi a crescut pentru transportul rutier de la 18544 la 57278. aşa cum este reprezentat în figura nr. 14.2.5.

Figura nr. 14.2.5. Ponderea transportului de mărfuri pe moduri de transport, la sfârşitul anului 2006


La sfărşitul anului 2006, ponderea transportului rutier de mărfuri a fost de 78%, a transportului feroviar

314


În consecinţă, se remarcă faptul că, atât în ce priveşte transportul de pasageri cât şi în ceea ce priveşte transportul de marfă, un procent mare îl deţine utilizarea modului de transport rutier, în detrimentul celui feroviar. Obiectivele mobilităţii durabile necesită transferarea unui volum din ce în ce mai mare din transporturile de călători şi de marfă de la şosea la calea ferată.

Dezvoltarea căii ferate, un mod de transport ecologic, este una dintre cele mai eficiente măsuri în vederea reducerii poluării, cu ajutorul cărora pot apărea rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. La C.F.R. Marfă pentru creşterea eficienţei energetice locomotivele au fost echipate cu sisteme de contorizare a consumului de combustibil şi reducerea consumului de energie.

În scopul reducerii emisiilor din transporturi s-au organizat la nivelul întregii ţări numeroase activităţi. În colaborare cu reprezentanţii Registrului Auto Român s-au desfăşurat acţiuni de control tehnic în trafic pentru verificarea emisiilor. S-au aplicat măsuri coercitive pentru depăşirea limitelor admise. A fost înnoit parcul auto prin implementarea Programului de stimulare a înnoirii Parcului Naţional Auto.

Pentru reducerea emisiilor datorate transportului, s-a trecut la utilizarea autovehiculelor echipate cu sistem EURO 3 şi EURO 4, folosirea motorinei EURO 3 şi EURO 4 conform normelor europene, dotarea cu convectori catalitici a autovehiculelor. La mijlocul anului 2009 va intra în vigoare standardul EURO 5, care limitează emisiile generate, urmând ca în anul 2014 să fie introdus standardul EURO 6. Ca urmare se vor reduce, pe toată durata de funcţionare a unui autovehicul, emisiile de hidrocarburi, în medie cu 87%, cele de dioxid de carbon cu circa 85% şi oxizii de azot cu 62%.

Alte exemple de măsuri adoptate pe plan naţional în scopul reducerii emisiilor din transport sunt prezentate în continuare.

În judeţul Constanţa, s-a desfăşurat un program de reabilitare şi modernizare a tramei stradale, program desfăşurat pe parcursul a 5 ani. Tot în acest judeţ a fost implementat un program integrat de gestiune a traficului rutier, urmărindu-se fluidizarea circulaţiei auto şi creşterea gradului de siguranţă a participării la trafic. În acest sens, pe mai multe străzi şi bulevarde, în special în zona centrală a oraşului, a fost sau urmează să fie instituită regula “sensului unic”, noi intersecţii au fost semaforizate, indicatoarele rutiere şi semafoarele vechi au fost înlocuite cu altele noi, de mai bună calitate şi care asigură o vizibilitate mai bună.

În judeţele Satu Mare şi Maramureş au fost construite artere ocolitoare care să preia traficul greu şi de tranzit şi au fost realizate noi artere de circulaţie, cum este drumul rapid Baia Mare - Petea - Nyiregyhaza (Ungaria).

A fost realizat un drum expres Oradea – Arad –Timişoara şi este de menţionat demararea construirii autostrăzii Braşov – Oradea.

În interiorul localităţilor, în unele regiuni, a fost interză circulaţia autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 7,5 tone care îndeplinesc doar normele non-EURO sau EURO1.

În municipiul Braşov a fost reorganizat transportul în comun. În cadrul transportului electric, tramvaiele au fost înlocuite cu troleibuze, reducându-se poluarea fonică, iar în domeniul transportului auto, începând cu data 01.07.2007 s-a folosit motorină în amestec cu biodiesel în proporţie de 2,7% - 2,8% pentru reducerea noxelor din gazele de eşapament.

În Bucureşti, principalul operator de transport public, Regia Autonomă de Transport, participă în perioada septembrie 2007 – septembrie 2010 la proiectul COMMERCE (Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) care este finanţat de Comisia Europeană în cadrul programului Intelligent Energy - Europe şi care are ca parteneri oraşele Londra, Paris, Budapesta, Kaunas, Plovdiv şi Bucureşti.

Scopul acestui proiect este creşterea numărului şi îmbunătăţirea Planurilor de Mobilitate dezvoltate de companiile mici şi mijlocii prin furnizarea de mijloace şi standarde bazate pe cele mai bune aplicaţii din Europa. Planurile de Mobilitate sunt cunoscute de

315


asemenea şi ca Planuri de Deplasare, iar dezvoltarea lor este o metodă concretă de reducere a emisiilor de CO2 generate de deplasarea către locul de muncă.

Un alt proiect internaţional în desfăşurare este proiectul SPICYCLES (Sustainable Planning & Innnovation for Bicycles). Acest proiect promovează mersul pe bicicletă, ca mijloc de transport pentru deplasările zilnice, acesta fiind recunoscut pentru impactul său pozitiv în cadrul oraşelor: îmbunătăţeşte performanţele indicatorilor de mediu prin reducerea emisiilor poluante, sporeşte siguranţa rutieră şi ajută management-ul de trafic, susţine echitatea şi accesibilitatea, contribuind astfel la imbunătăţirea calităţii vieţii. Proiectul susţine faptul că, rolul minor jucat încă de bicicletă în cadrul sistemelor de transport este o consecinţă, atât a unor motive tehnice, cât şi de natură politică. Astfel, SPICYCLES intenţionează să demonstreze că gradul de utilizare a bicicletei poate fi îmbunătăţit în unele oraşe europene cu diferite caracteristici geografice, climatice şi culturale, iar prin creearea de facilitati specifice se prevede creşterea numărului de utilizatori ai transportului public. Din România participă la proiectul SPICYCLES oraşele Bucureşti şi Ploieşti. Acest proiect durează trei ani (2006 - 2009) şi este finanţat în cadrul Programului "Intelligent Energy- Europe".

În domeniul aviaţiei civile, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în data de 20 decembrie 2006, Comisia Europeană a adoptat propunerea de Directivă pentru modificarea Directivei 2003/87/CE pentru includerea activităţilor de aviaţie în schema UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Obiectivul acestei propuneri este reducerea amploarei schimbărilor climatice atribuite aviaţiei prin includerea emisiilor provenite din activităţile de aviaţie în schema de comercializare a certificatelor de emisii.

Prin implementarea propunerii de Directivă, conform studiului de impact al Comisiei, până în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră generate de aviaţie se pot reduce cu mai mult de 45%, ceea ce reprezintă aproximativ 183 milioane tone CO2 anual.

14.3. SITUAŢIA PARCULUI AUTO

Conform bazei de date R.A.R. în prezent numărul total de autovehicule este de 4.851.197, din care autoturismele sunt în număr de 3.924.461, reprezentând 80,9% din total.

Potrivit statisticii R.A.R. privind situaţia autovehiculelor înregistrate în baza de date până la 10 aprilie 2008, aşa cum este ilustrat în figura nr. 14.3.1., autovehicule non-Euro înregistrate au o pondere de 54% din totalul maşinilor, autovehiculele Euro 2 au ponderea de 11%, cele Euro 3 reprezintă 20% din total, cele Euro 4 deţin o pondere de 15% iar Euro 5 reprezintă 0,065%, (2.860 autovehiculele înmatriculate).

Figura nr. 14.3.1. Ponderea autovehiculelor Euro

Sursa: situaţia autovehiculelor înregistrate în baza de date a R.A.R. până la 10 aprilie 2008 pusă la dispoziţia presei

316

14 TRANSPORTURILE SI MEDIUL.doc

Documents

Transcript of 14 TRANSPORTURILE SI MEDIUL.doc