HORIA NECULA -...

HORIA NECULA

INSTALAŢII FRIGORIFICE

Editura BREN Editura Universul Energiei

Bucureşti 2005

Cursul a fost aprobat de către Catedra de Centrale Electrice şi Energetică Industrială, Facultatea de Energetică, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Copyright © BREN, 2005 Toate drepturile aparţin editurii. Editură acreditată CNCSIS Adresa: EDITURA BREN Str. Lucăceşti nr. 12, Sector 6, Bucureşti Tel/Fax: (021) 223.43.47 (021) 224.81.55 Copyright © UNIVERSUL ENERGIEI, 2005 Toate drepturile aparţin editurii. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NECULA, HORIA Instalaţii frigorifice / Horia Necula – Bucureşti: BREN , 2005 & UNIVERSUL ENERGIEI, 2005 Bibliogr. ISBN ISBN 973-86948-2-5 Referenţi ştiinţifici: Prof. dr. ing. Adrian Badea Prof. dr. ing. George Darie Bun de tipar: ISBN 973-86948-2-5 IMPRIMAT ÎN ROMÂNIA Tipar: BREN PROD s.r.l.

PREFAŢĂ

Lucrarea prezintă principalele tipuri de instalaţii şi cicluri frigorifice utilizate astăzi în tehnica frigului: instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori, instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de gaze, instalaţii frigorifice cu absorbţie şi instalaţii frigorifice cu ejecţie. De asemenea, la nivelul instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori, cele mai răspândite astăzi ca utilizare, se prezintă mai detaliat calculul acestora şi câteva aspecte legate de modelarea lor în vederea simulării numerice a regimurilor nenominale de funcţionare. Având în vedere contextul internaţional actual legat de diminuarea şi interzicerea utilizării fluidelor frigorifice cu efect negativ asupra stratului de ozon şi efectului de seră, în prima parte a lucrării se prezintă şi câteva aspecte legate de fluidele frigorifice şi protecţia mediului, precum şi soluţiile de substituţie a fluidelor frigorifice ce au fost sau vor fi eliminate din exploatare, prin reglementările internaţionale din domeniu. Lucrarea conţine de asemenea, tabele cu proprietăţile termodinamice şi termofizice (la saturaţie) pentru câteva din cele mau utilizate fluide frigorifice în prezent (amoniacul, freonii R 22, R134a şi amestecul zeotrop R 407C). Lucrarea se adresează studenţilor din cadrul facultăţii de Energetică din Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, fiind parte integrată a cursurilor de „Echipamente şi Instalaţii Termice” din anul III (toate direcţiile de specializare) şi „Instalaţii Termice Industriale” din anul IV (pentru direcţia de specializare „Energetică Industrială”). În acelaşi timp, ea poate fi utilizată cu succes şi de către inginerii ce doresc să-şi completeze şi împrospăteze cunoştinţele în domeniu.

CUPRINS

1. Procedee de producere a frigului artificial………………………….. 1 2. Fluide frigorifice……………………………………………………… 3 3. Fluide frigorifice şi protecţia mediului……………………………… 10 4. Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori…………….. 16

4.1. Instalaţii frigorifice cu compresie într-o singură treaptă………...... 16 4.2. Instalaţii frigorifice cu compresie în două trepte………………...... 30 4.3. Instalaţii frigorifice cu compresie în trei trepte…………………… 36 4.4. Instalaţia frigorifică în cascadă…………………………………..... 38

4.5. Calculul termic al instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori………………………………………………………….... 40

4.6. Calculul exergetic al instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori……………………………………………….... 47

4.7. Modelarea instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori………………………………………………………….….... 50

5. Instalaţii frigorifice cu absorbţie…………………………………….. 57 5.1. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare continuă………... 57 5.2. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare periodică……….. 64

5.3. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu absorbţia apei de bromură de litiu…………………………………………………………………. 65

5.4. Instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuziune…………………….. 66 5.5. Instalaţii frigorifice cu absorbţie poli-etajate……………………… 67

6. Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de gaze……………….. 71

6.1. Instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de gaze fără regenerare cu funcţionare în regim staţionar………………………. 71

6.2. Instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de gaze cu regenerare internă în regim nestaţionar………………………………………... 75

7. Instalaţii frigorifice cu ejecţie…………………………………….….. 79 8. Exploatarea instalaţiilor frigorifice………………………………….. 84

Anexe ...................................................................................................... 95 1. Proprietăţile termodinamice ale amoniacului R 717 ........................... 97 2. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 22 .................................. 107 3. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 134a .............................. 117 4. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 407C ............................. 127 Bibliografie ............................................................................................ 156

1. PROCEDEE DE PRODUCERE A FRIGULUI ARTIFICIAL

Naşterea frigului artificial este legată de apariţia omului pe Pământ şi de necesitatea conservării alimentelor, existând în acest sens dovezi, încă din Roma antică, cu privire la conservarea gheţii în grote sau cariere pe perioadele mai calde. Dar, prima instalaţie frigorifică industrială a fost una cu absorbţie, prezentată în 1862 la Expoziţia universală de la Londra de către Ferdinand Carré [8]. La circa zece ani de la acest eveniment apare şi primul dulap frigorific precum şi primele camere frigorifice utilizate la transporturile navale, folosind de această dată instalaţii cu compresie mecanică de vapori, cu o capacitate frigorifică de circa 47 kW [8].

Evoluţiile ulterioare în domeniul frigului artificial au condus la ideea că aceasta poate servi şi altor industrii şi nu numai celei alimentare. Astfel, după 1990 au apărut şi primele aplicaţii în domeniul construcţiilor, climatizării, frigiderelor casnice, medicină (criochirurgie, conservarea plasmei sanguine, fabricarea medicamentelor, etc.) şi tehnica spaţială.

Dacă la nivelul procedeelor de producere a frigului, metodele sunt astăzi clare, preocupările actuale sunt orientate spre utilizarea a unor noi materiale şi fluide şi nu în ultimul rând se urmăreşte reducerea consumurilor energetice şi protecţia mediului ambiant, atât în faza de execuţie cât şi de exploatare a instalaţiilor frigorifice.

Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii orice corp se poate răci pe cale naturală până la temperatura mediului ce îl înconjoară. Răcirea lui în continuare se poate realiza numai pe cale artificială.

Instalaţiile frigorifice se utilizează pentru scăderea şi menţinerea temperaturii unui corp sau sistem de corpuri sub temperatura mediului înconjurător. Prin mediu înconjurător se înţelege rezervorul imens de energie constituit de apă, aer şi pământ, căruia preluarea sau cedarea de energie, în orice cantitate, nu îi modifică starea termodinamică (temperatură, presiune, etc.).

În procesul de răcire participă întotdeauna cel puţin două corpuri: corpul răcit şi corpul care realizează răcirea, numit agent frigorific.

Clasificarea instalaţiilor de producere a frigului artificial se face în general după următoarele criterii [3]:

- principiul de funcţionare; - tipul ciclului frigorific; - periodicitate. După principiul de funcţionare instalaţiile frigorifice utilizate în industrie,

comerţ sau aplicaţii casnice pot fi cu compresie mecanică de vapori, cu compresie de gaze, cu absorbţie (compresie termochimică), cu ejecţie sau termoelectrice. Mai există şi alte procedee de producere a frigului artificial (magnetocaloric, prin efect Ettinghaus, ş.a.) [3], care nu şi-au găsit încă o aplicaţie industrială. În consecinţă, procedeele de producere a frigului pot fi termodinamice, electrice şi magnetice.

Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică utilizează proprietăţile elastice ale gazelor şi vaporilor ce se manifestă prin creşterea temperaturii lor în timpul comprimării şi scăderea temperaturii în procesul de destindere.

Instalaţiile cu absorbţie sau compresie termochimică au principiul de lucru bazat pe realizarea succesivă a reacţiilor termochimice de absorbţie a agentului de

Instalaţii frigorifice 2

lucru de către un absorbant, după care urmează desorbţia agentului din absorbant. Procesele de absorbţie şi desorbţie joacă în acest caz rolul proceselor de aspiraţie (destindere) şi refulare (comprimare) executate de compresorul mecanic. Compresia termochimică se realizează prin utilizarea unui amestec binar, consumându-se energie termică.

Instalaţiile cu ejecţie utilizează energia cinetică a unui jet de vapori sau gaz. În funcţie de construcţia ajutajului şi de modul de desfăşurare a procesului, aceste instalaţii pot fi cu ejector sau turbionare.

Instalaţiile termoelectrice, care au la bază efectul Péltiér, permit obţinerea frigului artificial prin utilizarea directă a energiei electrice. Este cunoscut faptul că la trecerea curentului electric printr-un ansamblu format din două materiale diferite, se constată apariţia unei diferenţe de temperatură la cele două lipituri ale sistemului. Aplicarea pe scară largă a acestui efect a devenit posibilă odată cu dezvoltarea tehnicii semiconductoarelor.

După tipul ciclului frigorific instalaţiile frigorifice pot funcţiona în baza unui proces închis sau deschis.

În cazul primului proces agentul de lucru parcurge diferitele elemente componente într-un contur închis, temperatura sa variind între limitele impuse de cele două surse de căldură. În această categorie se încadrează instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori, cu absorbţie, cu ejector (instalaţii frigorifice cu ejecţie de vapori reci), precum şi unele instalaţii cu compresie mecanică de gaze.

Instalaţiile care funcţionează pe baza unui proces deschis sunt caracterizate prin aceea că în timpul funcţionării agentul de lucru este total sau parţial extras din instalaţie. În locul agentului evacuat este introdusă o noua cantitate de agent proaspăt. Ca procedee termodinamice deschise putem menţiona răcirea prin evaporarea apei şi răcirea prin amestecuri frigorifice.

După periodicitate instalaţiile frigorifice pot fi cu funcţionare continuă, în regim staţionar sau cu funcţionare discontinuă, în regim nestaţionar.

2. FLUIDE FRIGORIFICE Un agent (fluid) frigorific este o substanţă care evoluează în circuitul unei

instalaţii frigorifice şi care, datorită unui proces endoterm, constând în schimbarea de fază a substanţei din starea lichidă în cea de vapori, într-un vaporizator, permite producerea frigului prin absorbţia de căldură. Aceasta căldură este evacuată în exteriorul instalaţiei printr-un proces exoterm, constând în schimbarea de fază inversă, din vapori în lichid, într-un condensator.

Agenţii frigorifici sunt substanţe omogene sau amestecuri de substanţe care preiau, în cursul ciclului frigorific, căldura de la mediul ce trebuie răcit şi o cedează la o temperatură mai ridicată unui altui mediu (în general mediul ambiant). Aceştia trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe termodinamice, fizico-chimice, fiziologice, economice şi de protecţia mediului. Proprietăţile termodinamice trebuie să corespundă cerinţelor impuse de schema şi tipul instalaţiei frigorifice, precum şi de nivelul de temperatură al celor două surse de căldură, în special de cel al frigului produs.

Agenţii frigorifici trebuie să vaporizeze la temperaturi coborâte, la presiuni apropiate de cea atmosferică. La folosirea vidului, pot apărea infiltraţii de aer, care conduc la înrăutăţirea transferului de căldură şi la mărirea consumului de energie pentru pompare. Nu este de dorit nici o presiune prea mare, corespunzătoare temperaturii ridicate a ciclului, pentru că, în acest caz, se complică şi se scumpeşte instalaţia datorită în principal problemelor deosebite de legate de asigurarea etanşărilor.

Căldura latentă de vaporizare (condensare) trebuie să fie cât mai ridicată, ea determinând reducerea debitul de agent frigorific pentru o producţie de frig dată.

Presiunile de lucru ale agenţilor frigorifici pentru temperaturile uzuale în aplicaţiile industriale şi casnice (- 30 ºC…+ 30 ºC), trebuie să fie considerabil sub presiunea critică (alura curbei de saturaţie trebuie să fie convenabilă), deoarece prin aproprierea de punctul critic se micşorează căldura latentă de vaporizare şi se măresc consumul de energie în ciclu şi pierderile prin laminare.

Densitatea şi vâscozitatea agenţilor frigorifici se recomandă a fi cât mai coborâte, aceste proprietăţi influenţând direct pierderile de presiune şi implicit consumul de energie.

Conductivitatea termică şi coeficienţii de convecţie trebuie să aibă valori cât mai mari, pentru a realiza un bun schimb de căldură, ceea ce conduce la reducerea suprafeţelor de schimb de căldură, deci a investiţiilor în instalaţie.

Principalele caracteristici ale unor agenţi frigorifici sunt prezentate în tabelul 1. De asemenea, în anexe se prezintă proprietăţile termodinamice şi termofizice (la saturaţie) pentru amoniac (R 717) şi freonii R22, R 134a şi R 407C.

Tabelul 1. Caracteristicile fizice şi acţiunea fiziologică a principalilor agenţi frigorifici.

Agentul Parametrii la punctul de

topire

Parametrii la fierberea normală p = 1,013 bar Punctul critic

Denumirea Simbol chimic

Simbol conv.

Densitatea la condiţii normale

Masa molară

(kmol/kg) tt (ºC)

rt (ºC)

tf (ºC)

ρf (kg/m3)

rf (kJ/kg)

tcr (ºC)

pcr (bar)

Clasa de

toxi-citate

Limita amestecului exploziv în aer (vol.%)

Bioxidul de carbon CO2 1,97 44,01 -56,6 196 -78,5 1560 573,1 31 73,7 5 - Amoniac NH3 R 717 0,771 17,03 -77,9 332 -33,35 682 1368,5 132,35 113,5 2 15,3-27,0 Bioxidul de sulf SO2 2,93 64,06 -75,5 116 -10,01 1458 390 157,5 78,8 1 - Apa H2O 0,804 18,02 0 333 +100 958,3 2258 374,2 221,2 6 - Metanul CH4 0,717 16,04 -182,5 59 -161,5 422 510 -82,5 56,4 5-6 5,0-15,0 Etilena C2H4 1,261 28,05 -169,5 104 -103,5 569 483 9,5 51,2 5-6 3,0-33,0 Etanul C2H6 1,356 30,07 -183,3 95 -88,63 546 485 32,2 48,9 5-6 2,9-13,0 Propilena C3H6 1,915 42,08 -185 69,9 -47,7 612 438 91,4 46 5-6 2,0-11,0 Propanul C3H8 2,019 44,09 -188 80 -42,3 583 428 96,8 42,6 5-6 2,1-9,5 Butanul C4H10 2,668 85,12 -159,6 78,3 -11,7 596 367 133,7 36,7 5-6 1,6-8,5

CF4 R 14 3,93 88,01 -187 8 -128 1630 135 -45,5 37,5 6 - CF3Cl R 13 4,66 104,47 -181 -81,5 1525 150 28,78 38,6 6 -

CHF2Cl R 22 3,86 86,48 -160 -40,8 1413 234 96 49,77 5 Neexploziv CF2Cl2 R 12 5,40 120,92 -155 34,3 -29,8 1486 167 112 41,15 6 - CH3Cl R 40 2,25 50,49 -97,6 128 -24 1003 429 143 66,8 3-4 8-18 CF2Cl R 114 7,63 170,93 -94 +3,5 1520 146 145,7 32,8 6 -

CHFCl2 R 21 4,59 102,92 -135 +8,9 1405 243 178,5 51,66 4-5 Neexploziv CFCl3 R 11 6,13 137,38 -111 50 +23,7 1480 182 198 43,7 5 - CF2Cl R 113 8,36 187,39 -36,6 +47,7 1510 144 214,1 34,1 4-5 - C2HF5 R 125 5,47 120,02 -100,6 -48,14 1515 164 66,18 36,92 5 - C2H2F4 R 134a 4,68 102,0 -101 -26,4 1377 217 101 40,7 5 -

R 32/R 125/ R 134a R 407C 3,88 86,2 -43,8 1382 248 86,05 46,34 -

Freoni

R 32/R 125 R 410A 3,30 72,59 -51,6 1351 271,5 70,17 47,7 -

Fluide frigorifice 5

Vaporii de agent frigorific nu trebuie să fie solubili faţă de uleiul de ungere al compresorului pentru a evita antrenarea acestuia în instalaţie, ceea ce ar reduce coeficienţii de transfer de căldură. Din contră, vaporii de agenţi frigorifici trebuie să fie solubili faţă de apă, pentru a evita formarea dopurilor de gheaţă, în special în organele de detentă (laminare).

Agenţii frigorifici trebuie să fie de asemenea inerţi faţă de metale şi materialele de etanşare, să nu fie inflamabili, să fie stabili din punct de vedere chimic în domeniul de utilizare, să nu fie toxici şi să aibă costuri reduse. Acţiunea fiziologică a unor agenţi frigorifici este prezentată în tabelul 1, caracterizarea claselor de toxicitate fiind ilustrată în tabelul 2.

Tabelul 2. Caracteristicile de toxicitate ale agenţilor frigorifici [15].

Clasa Caracterizarea toxicităţii clasei

1 Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat este mortal după 5 minute

2 Amestecul volumic de 0,5-1 % în aerul aspirat este mortal după o oră

3 Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat este mortal după 5 o oră sau cu efect ireversibil de paralizie

4 Amestecul volumic de 2-2,5 % în aerul aspirat începe să fie vătămător după 2 ore

5 Amestecul volumic până la 20 % în aerul aspirat nu pricinuieşte vătămări ireversibile după 2 ore

6 Amestecul volumic până la 20 % în aerul aspirat nu are nici o acţiune după 2 ore

Alegerea agenţilor frigorifici se face în fiecare caz în parte funcţie de

scopul instalaţiei, condiţiile de lucru, particularităţile constructive şi criteriile economice. Primul fluid frigorific utilizat a fost apa, încă din 1755, într-un montaj de laborator realizat de William Cullen. Apoi, în 1834, americanul Jacob Perkins realizează o instalaţie frigorifică ce funcţiona cu eter sulfuric şi în 1844, tot un american, John Gorrie realizează o instalaţie frigorifică cu compresie şi detentă de aer. În 1859, Ferdinand Carré realizează o maşină frigorifică cu absorbţie, cu amoniac, în timp ce patru ani mai târziu, Charles Tellier pune la punct un compresor funcţionând cu eter metilic. Până la sfârşitul secolului XIX, două noi fluide frigorifice sunt utilizate: bioxidul de carbon (CO2) ca şi dioxidul de sulf (SO2) dar unul din fluidele deja foarte răspândite este amoniac, atât pentru instalaţiile cu absorbţie dar şi pentru cele cu compresie. Aceste trei fluide, deci amoniacul (R 717), dioxidul de carbon (R 744) şi dioxidul de sulf (R 764) vor rămâne până spre anul 1930 substanţele cele mai utilizate. Cu excepţia amoniacului, toate fluidele frigorifice menţionate mai sus au dispărut aproape total după 1930 ca utilizare în industria frigorifică, urmare a apariţiei în State Unite a unei noi categorii de fluide frigorifice: clorofluorcarburile, cunoscute cu prescurtarea CFC, sau sub numele de freoni.


Mai târziu, începând cu anul 1980, oamenii de ştiinţă au început să tragă un semnal de alarmă asupra efectelor pe care le au fluidele de tip CFC asupra mediului înconjurător. Este motivul pentru care fabricanţii au demarat punerea în utilizare a unor fluide frigorifice de substituţie, mai puţin nocive pentru viitorul planetei, dintre care unele sunt deja pe piaţă. Aceşti substituenţi fac parte din două categorii de substanţe chimice: hidrocloroflurocarburi sau HCFC (conţin mai puţini atomi de clor ca CFC) şi hidrofluorocarburi sau HFC (atomii de clor sunt înlocuiţi cu atomi de hidrogen).

Având în vedere numărul mare de fluide frigorifice s-a pus la punct un

sistem de notaţii, stabilit pe grupuri de componenţi chimici astfel: a) Hidrocarburile din categoria alcanilor şi a derivaţilor lor halogenaţi;

Ei sunt codificaţi prin litera R urmată de trei cifre (R xyz): x: indică numărul de atomi de carbon minus unu; y: indică numărul de atomi de hidrogen plus unu. z: indică numărul de atomi de fluor.

Pentru identificarea formulei chimice a unui fluid, se completează cu atomi

de clor până se atinge numărul total de atomi monovalenţi, ce poate fi fixat la 4 pentru un derivat al metanului, 6 pentru un derivat al etanului, 8 pentru un derivat al propanului, etc (exemplu R 22 sau R 022: C = 1, H = 1, F = 2 şi în consecinţă Cl = 1, de unde rezultă formula CHF2Cl).

Când agentul frigorific conţine şi atomi de brom, notaţia este urmată de un

B, cu un indice ce reprezintă numărul de atomi de brom. b) Alchenele şi derivaţii halogenaţi ai alchenelor; Modul de codificare

numerică este acelaşi ca precedentul, dar se adaugă un 1 pentru cifra miilor (exemplu R1150);

c) Hidrocarburile ciclice şi derivaţii ciclici; Litera C este utilizată

înaintea numărului de identificare a fluidului frigorific (exemplu RC 270);

d) Compuşi organici diverşi; Acestora le este atribuită seria 600, numărul

alocat fiecărui fluid fiind arbitrar (exemplu R 630 pentru metilamină);

e) Compuşi inorganici diverşi; Acestora le este atribuită seria 700 şi pentru obţinerea numărului de identificare a fluidului frigorific, se adaugă la 700 masa sa moleculară(exemplu R 717 pentru amoniac);

f) Amestecurilor zeotrope le este atribuită seria 400, numărul de

identificare fiind arbitrar atribuit fiecărui fluid în parte;

g) Amestecuri azeotrope le este atribuită seria 500, numărul de identificare fiind de asemenea arbitrar.


Tendinţa actuală este de a caracteriza un fluid frigorific prin abrevierea

care precizează impactul lui asupra mediului (exemplu CFC 12, HCFC 142b, HFC 134a). Familiile de fluide frigorifice sunt prezentate sintetic în tabelul 3.

Tabelul 3. Familia fluidelor frigorifice.

oxigenul (O2), hidrogenul (H2) sau heliu (He); permit atingerea unor temperaturi foarte joase, motiv pentru care acestea se numesc şi fluide criogenice

componenţii inorganici: apa (H2O), dioxidul de sulf (SO2), dioxidul de carbon (CO2) şi amoniacul (NH3)

Fluide pure

componenţii organici; cuprind la rândul lor trei categorii de fluide frigorifice:

- clorofluorocarburile (CFC) care au o acţiune negativă asupra mediului înconjurător şi sunt deci condamnate pentru viitor;

- hidroclorofluorocarburi (HCFC) care au o acţiune mai puţin nocivă pentru mediu şi care mai sunt tolerate un anumit timp;

- hidrofluorocarburi (HFC) care nu afectează mediul şi constituie principalele fluide frigorifice pentru viitor.

amestecurile zeotrope; compoziţia fazelor de lichid sau vapori aflate în echilibru termodinamic sunt diferite; temperatura variază la schimbările de fază (vaporizare sau condensare) la presiune constantă Amestecuri

de fluide amestecurile azeotrope; compoziţia fazelor de lichid sau vapori aflate în echilibru termodinamic sunt identice; temperatura variază la schimbările de fază (vaporizare sau condensare) la presiune constantă

În tabelul 4 se prezintă principalele fluide frigorifice care sunt utilizate

astăzi sau care reprezintă soluţii pentru înlocuirea fluidelor frigorifice poluante (CFC în general şi HCFC într-o mai mică măsură).


Tabelul 4. Principalele fluidele frigorifice.

Notaţia Formula (Compoziţia masică) Denumirea Categoria

R 11 CCl3F Triclorofluorometan CFC R 12 CCl2F2 Diclorofluorometan CFC

R 12B1 CF2ClBr Bromoclorodiflorometan Halon R 13 CClF3 Monoclorotrifluorometan CFC

R 13B1 CBrF3 Bromotrifluorometan Halon R 22 CHF2Cl Monoclorodifluorometan HCFC R 23 CHF3 Trifluorometan HFC R 32 CH2F2 Difluorometan HFC R 113 C2Cl3F3 Triclorofluoroetan CFC R 114 C2Cl2F4 Diclorotetrafluoroetan CFC R 115 C2ClF5 Cloropentafluoroetan CFC R 123 C2HCl2F3 Diclorotrifluoroetan HCFC R 124 C2HClF4 Clorotetrafluoroetan HCFC R 125 C2HF5 Pentafluoroetan HFC R 134a C2H2F4 Tetrafluoroetan HFC R 141b C2H3Cl2F Diclorofluoroetan HCFC R 142b C2H3ClF2 Clorodifluoroetan HCFC R 143a C2H3F3 Trifluoroetan HFC R 152a C2H4F2 Difluoroetan HFC R 290 C3H8 Propan HC

R 407A R32 + R125 + R 134a (20/40/40 %) - -

R 407C R 32 + R 125 + R 134a (23/25/52 %) - -

R 410A R 32 + R 125 (50/50 %)

R 500 R 12 + R 152a (73,8/26,2 %) - -

R 502 R 22 + R 115 (48,8/51,2 %) - -

R 503 R 13 + R 23 (59,9/40,1 %) - -

R 600 C4H10 Butan HC R 717 NH3 Amoniac - R 744 CO2 Dioxid de carbon -

În tabelul 5 sunt prezentate fluidele frigorifice recomandate spre utilizare

funcţie de tipul instalaţiei şi domeniul de temperatură.


Tabelul 5. Domenii de utilizare a agenţilor frigorifici [8].

Tipul instalaţiei Domeniul de temperatură Agentul frigorific

Pompe de căldură ⊗ Foarte înaltă temperatură (cascadă cu doi agenţi frigorifici) * înaltă temperatură ** recuperare de căldură şi încălzire locală

(sursa calde) 120 la 160 °C

70 la 120 °C 35 la 70 °C

apă, R 114 sau R 142b

R 114, R 142b

R 12, R 500, R 22, R 502

Instalaţii de aer condiţionat *** putere mare (turbocompresoare, absorbţie) *** putere medie (compresoare volumetrice) *** putere redusă ** condiţionare aer automobile

(sursa rece)

0 la 10 °C

R 11, R 12, apă (absorbţie)

R 22, R 12

R 12

R 12, R 134a Instalaţii frigorifice cu

temperaturii moderat scăzute (compresie într-o singură treaptă)

*** putere mare *** putere medie *** putere redusă

-5 la -20 °C

NH3, R 717, R 22 R 12, R 22, R 502

R 12 Instalaţii frigorifice cu

temperaturii joase curente *** putere mare (compresie în două trepte) *** putere medie (compresie într-o singură treaptă - magazine) *** putere redusă (congelatoare)

-20 la -50 °C

NH3, R 22, R 502, R 1381 R 502

R 502

Instalaţii frigorifice cu temperaturi foarte coborâte

* ciclurile "în cascadă" clasice (mai mulţi agenţi frigorifici separaţi) ○ cicluri "cu cascadă integrată" (pentru lichefierea gazului natural)

-50 la -160 °C

înaltă joasă temperatură temperatură R 12, R 22, R13, R23, R 502, NH3, R 503, C3H6 C2H4, CH4 (petrochimie) (petrochimie) Amestecuri de hidrocarburi C3H6, C2H4, CH4,....

⊗: prototip ○: rare *: puţin întâlnite **: curente ***: foarte des întâlnite

3. FLUIDELE FRIGORIFICE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI De la apariţia lor în jurul anului 1930, fluidele frigorifice din categoria

clorofluorocarburilor au fost considerate ca substanţe ce nu prezentau decât avantaje. Dar începând cu anul 1980, oamenii de ştiinţă au început să se preocupe de efectul lor asupra mediului înconjurător, pentru a răspunde unor probleme în legătură cu două fenomene bine precizate: distrugerea stratului de ozon şi creşterea efectului de seră.

Efectul de seră este produs de radiaţia solară care depăşeşte radiaţiile infraroşii emise de sol prin diversele gaze din atmosferă, acest fenomen permiţând menţinerea la suprafaţa pământului a unei temperaturi ce face posibilă viaţa. Dacă efectul de seră nu ar exista, temperatura medie la suprafaţa pământului ar fi mai mică cu circa 20 K ca cea actuală, ceea ce nu ar face posibilă viaţa pe planeta noastră. CO2 prezent în atmosferă este transparent la 85 % din radiaţia solară şi absoarbe 80 % din radiaţia infraroşie reflectată de planetă, modificând echilibrul termic la suprafaţa pământului, producând încălzirea atmosferei. Alte gaze legate de activităţile umane participă la efectul de seră. Dintre acestea CFC au o contribuţie destul de importantă.

În ultimii douăzeci de ani a fost observată o creştere a efectului de seră, o contribuţie importantă (mai mult de 25 %) având-o agenţii frigorifici de tip CFC.

Această contribuţie importantă este legată pe de o parte de durata lor de viaţă în stratosferă (∼60 ani pentru R 11 şi ∼120 ani pentru R 12) şi pe de altă parte de capacitatea lor ridicată de absorbţie termică în spectrul infraroşu. Astfel o moleculă de R 11 este de 10 000 ori mai absorbantă ca o moleculă de CO2.

Deşi efectul de seră este necesar globului, creşterea sa poate conduce la modificări climatice dezastruoase, încât este necesar să fie ţinut sub control.

Distrugerea stratului de ozon stratosferic constituie un cu totul alt fenomen deoarece se raportează la radiaţiile ultraviolete ale soarelui.

Stratosfera este stratul atmosferic cel mai îndepărtat de pământ, situat între 15 şi 50 km altitudine. Ea conţine aproximativ 90% din ozon (O3), concentraţia sa trecând printr-un maxim important pe la 30 km altitudine, unde se formează un strat de ozon de circa 20 km. În stratosferă se absoarbe aproximativ 99% din radiaţiile ultraviolete provenind de la soare, realizându-se astfel un ecran protector eficace pentru viaţa pe pământ.

Moleculele de CFC care sunt eliberate în atmosferă, încep o circulaţie ascendentă spre stratosferă, care poate dura până la cinci ani.

Când aceste molecule intră, în final, în contact cu radiaţiile solare din stratosferă, la temperaturi de aproximativ -90 °C, forţele de coeziune care menţin moleculele de CFC se dezintegrează. Acest proces eliberează un atom de clor care poate reacţiona cu ozonul. Când atomul de clor intră în contact cu ozonul se pot produce o serie de reacţii chimice (fig. 1).

Fluidele frigorifice şi protecţia mediului 11

Fig. 1. Ciclul ozonului şi reacţiile între CFC şi ozon.

Rezultatul final al acestor reacţii este înlocuirea ozonului cu două noi

molecule: oxigen şi un atom de clor nemodificat. Cum atomul de clor iese neschimbat din această reacţie, conform specialiştilor, el poate distruge până la 100 000 molecule de ozon înainte de a deveni inactiv. De asemenea, s-a estimat că moleculele de CFC pot supravieţui în stratosferă de la 70 la 100 ani.

Conţinând hidrogen (care reduce considerabil durata lor de viaţă atmosferică prin reacţii de hidroliză) şi prin faptul că aduc mai puţin clor în atmosferă, HCFC sunt mult mai puţin agresive faţă de ozon, iar HFC sunt inofensive, în schimb halonii, prin prezenţa bromului, sunt mult mai agresivi.

Dacă efectul de seră nu este contestat, distrugerea stratului de ozon stratosferic de CFC reprezintă obiectul unor controverse deoarece după Conferinţa de la Copenhaga din noiembrie 1992, 92 de oameni de ştiinţă din întreaga lume au semnat un apel către toate puterile publice din ţările semnatare ale Protocolului de la Montreal, pentru a se reveni asupra deciziilor luate. Cele „7 raţiuni” de a se reveni asupra Protocolului de la Montreal au fost:

- nu se poate neglija clorul de origine naturală; - reducerea stratului de ozon nu este confirmată pe o lungă durată; - existenţa puţurilor de CFC în atmosferă; - „găurile” în ozon au fost observate înaintea utilizării CFC; - pericolul reprezentat de creşterea radiaţiilor ultraviolete a fost mult

supraevaluat; - Protocolul de la Montreal va costa mult occidentul şi va provoca mortea

lumii a treia; - Protocolul de la Montreal a fost semnat precipitat, pentru raţiuni esenţial

politice. Pentru evaluarea impactului diferitelor fluide frigorifice asupra mediului,

oamenii de ştiinţa au căutat să le compare între ele din punctul de vedere al efectului de seră şi al distrugerii stratului de ozon, definind coeficienţi specifici.

Contribuţia, însumată pentru o perioadă de 100 ani, a unui kg de gaz, relativ la cea a unui kg de CO2, privitor la efectul de seră, este apreciată prin potenţialul global de încălzire GWP (Glogal Warming Potential). În tabelul 3 este


prezentată contribuţia freonilor la efectul de seră, aceasta fiind direct proporţională cu durata de viaţă a substanţei respective în atmosferă [8]. Contribuţia la efectul de seră se raportează la acţiunea freonului R 11, valoarea de referinţă pentru acesta fiind 1.

Tabelul 3. Durata de viaţă în atmosferă, potenţialul de distrugere al stratului de ozon ODP şi

potenţialul global de încălzire GWP pentru unele fluide frigorifice.

Fluid frigorific

Formula chimică

Durata de viaţă (ani)

ODP (CFC 11 = 1)

GWP* (CFC 11 = 1)

CFC 11 CCl3F 50 à 65 1 1 CFC 12 CCl2F2 120 0,9-1,0 2,8-3,4 CFC 113 C2Cl3F3 90 0,5 à 0,8 1,3-1,4 CFC 114 C2Cl2F4 180-200 0,6-0,8 3,7-4,1 CFC 115 C2Cl3F5 380-400 0,3-0,5 7,4-7,6 HCFC 22 CHClF2 15,3 0,04-0,06 0,32-0,37 HCFC 123 C2HCl2F3 1,6 0,013-0,022 0,017-0,020 HCFC 124 C2HClF4 4 0,016-0,024 0,092-0,100 HFC 125 C2HF5 28,1 0 0,51-0,65 HFC 134a C2H2F4 15,5 0 0,24-0,29 HCFC 141b C2H3Cl2F 7,8 0,07-0,11 0,084-0,097 HCFC 142b C2H3ClF2 19 0,05-0,06 0,34-0,39 HFC 143a C2H3F3 41 0 0,72-0,76 HFC 152a C2H4F2 1,7 0 0,026-0,033

În cazul instalaţiilor frigorifice, paralel cu acţiunea directă asupra efectului

de seră a freonilor emişi în atmosferă (apreciată prin GWP), se exercită şi o acţiune indirectă de încălzire, prin CO2 degajat la producerea energiei consumate de instalaţia frigorifică, mult mai mare decât acţiunea directă asociată. Astfel, la un frigider casnic, acţiunea directă este apreciată la 20% (7% prin fluidul frigorific R 12 şi 13% prin agentul gonflabil din izolaţia cu spumă de poliuretan, R11). Restul de 80% este contribuţia indirectă, apreciată prin CO2 emis în atmosferă în timpul producerii energiei electrice de acţionare a instalaţiei frigorifice (pe bază de cărbune sau petrol, într-o centrală termoelectrică).

Astfel se introduce un echivalent al contribuţiei globale de încălzire TEWI (Total Equivalent Warming Impact) calculat ţinând seama de toate influenţele asupra efectului de seră [16]:

EmGWPTEWI ⋅+⋅= α , (1)

unde: m este masa totală de fluid frigorific evacuat, în kg; α – emisia specifică de CO2 pentru producerea de energie electrică, în kg CO2/kWh (valorile medii sunt: 0,51 pentru Europa, 0,67 pentru America de Nord şi 0,58 pentru Japonia [4]); E – consumul de energie electrică al instalaţiei pe toată durata de viaţă, în kWh.


Reducerea ozonului, calculată în regim stabil pentru 1 kg de gaz emis anual în atmosferă este apreciată prin potenţialul de distrugere al ozonului ODP (Ozone Depletion Potential). Valoarea de referinţă este 1 pentru R 11, celelalte fluide fiind comparate pe baza unităţii de masă (1 kg emis pe suprafaţa pământului). Valorile ODP pentru cele mai utilizate fluide frigorifice sunt prezentate în tabelul 3.

Îngrijorările oamenilor de ştiinţă relative la efectele clorofluorocarburilor asupra mediului au condus puterile publice din numeroase ţări la luarea unor măsuri restrictive privitoare la fluidele frigorifice poluante.

Comunitatea internaţională are primul contact legat de această problemă în martie 1985 prin Convenţia de la Viena. În 1987, 33 ţări au semnat Protocolul de la Montreal, reglementându-se producţia de CFC şi dispariţia acestora la orizontul anului 2000. Revizuirea acestui protocol prin Conferinţa de la Copenhaga în noiembrie 1992, extinde măsurile şi asupra altor fluide frigorifice incluzând şi HCHC şi devansează data opririi producţiei de CFC. Conferinţa de la Copenhaga a fost adoptată de 95 de ţări la scara întregului glob pământesc, ţările ce nu au aderat la aceasta nereprezentând decât circa 5% din consumatori.

În calendarul reducerii şi opririi producţiei de CFC, anul 1995 a reprezentat o dată cheie: întradevăr, în toate ţările Comunităţii Europene oprirea producţiei de CFC a demarat la 1 ianuarie 1995. Mai mult ca niciodată, problemele înlocuirii CFC sunt de maximă importanţă şi actualitate. Oprirea producţiei de CFC a companiilor nord-americane, europene şi japoneze a generat două consecinţe majore :

- o penurie durabilă şi în creştere de CFC, care se traduce printr-o supralicitare a altor fluide frigorifice;

- un risc real de degradare a calităţii funcţionale a instalaţiilor care se traduce prin existenţa unor probleme în menţinerea unei bune funcţionări a echipamentelor.

În plus, noile reglementări europene asupra HCFC (în principal interdicţiile utilizării HCFC 22 în echipamentele cu puteri electrice mai mari de 150 kW) vin să complice strategiile întreprinderilor, fie fabricante sau utilizatoare de maşini frigorifice. Problematica actuală nu se mai limitează deci numai la CFC şi la HCFC. Fabricanţii de componente, instalaţii frigorifice sau de condiţionare, specialiştii de întreţinere, instalatorii sau utilizatorii sunt deci direct interesaţi de aceste reglementări.

Diferite soluţii industriale pentru înlocuirea CFC (fluide pure, amestecuri de fluide) sunt deja propuse spre aplicare. Din contră pentru înlocuirea HCFC şi în principal HCFC 22, soluţiile nu sunt încă satisfăcătoare şi nici definitive. HCFC 22 este un fluid pentru care, la ora actuală nu s-a găsit nici un substituent neinflamabil având proprietăţi termodinamice şi profiluri de presiune-temperatură similare. Amestecurile par a fi pentru moment soluţii interesante în substituţia HCFC. Utilizarea amestecurilor în sistemele frigorifice pot oferi în plus unele avantaje ca substituenţi ai HCFC: economie de energie, reglaj de putere, dacă echipamentele sunt prevăzute de o asemenea manieră astfel încât să permită utilizarea acestor avantaje.

În figura 2 sunt ilustrate principalele fluide de substituţie pure sau amestecuri de fluide funcţie de potenţialul de distrugere al stratului de ozon (ODP)


şi de potenţialul global de încălzire a Pământului (GWP). La ora actuală există o serie de amestecuri de fluide care au fost propuse şi testate pentru a substitui fluidele interzise. În tabelul 6 sunt prezentate câteva din cele mai utilizate amestecuri ca fluide frigorifice.

Fig. 2. Fluide de substituţie.


Tabelul 6. Amestecuri de fluide de substituţie.

Cod fluid frigorific Compoziţia masică (%)

Variaţia de temperatură (K) la

schimbarea de fază, la presiune atmosferică

Fluide substituite

Amestecuri de HCFC

R 401A R 22/R 152a/R 124 (53/13/34) 4,9 CFC 12 R 401B R 22/R 152a/R 124 (61/11/28) 4,6 CFC 12 R 401C R 22/R 152a/R 124 (33/15/52) 4,7 CFC 12 R 402A R 125/R 290/R 22 (60/2/38) 0,9 CFC 502 R 402B R 125/R 290/R 22 (38/2/60) 1,0 CFC 502 R 403A R 290/R 22/R 218 (5/75/20) 2,5 CFC 502 R 403B R 290/R 22/R 218 (5/56/39) 0,9 CFC 502 R 405A R 22/152a/142b/C318 (45/7/5,5/42,5) 5,6 CFC 12 R 406A R 22/R 600a/R 142b (55/4/41) 9,9 CFC 12 R 408A R 125/R 134a/R 22 (7/46/47) 0,5 CFC 502 R 409A R 22/R 124/R 142b (60/25/15) 7,9 CFC 12

Amestecuri fără clor

R 404A R 125/R 143a/R 134a (44/52/4) 0,8 CFC 502 R 407A R 32/R 125/R 134a (20/40/40) 6,4 CFC 502

R 407B R 32/R 125/R 134a (10/70/20) 4,1 CFC 12, CFC 502

R 407C R 32/R 125/R 134a (23/25/52) 7,1 HCFC 22 R3 2/R 125/R 134a (30/10/60) 7,4 HCFC 22 R 32/R 125/R 143a (10/45/45) 0,5 CFC 502 R 32/R 134a (30/70) 7,4 HCFC 22

R 507 R 125/R 143a (50/50) 0,0 HCFC 22 R 410A R 32/R 125 (50/50) <0,1 HCFC 22 R 411A R 1270/R 22/R 152a (1,5/87,5/11) HCFC 22 R 411B R 1270/R 22/R 152a (3/94/3) CFC 502

R 290/R 600a (50/50) 8,6 CFC 12 R 23/R 32/R 134a (2/31/67) 9,5 HCFC 22

4. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICĂ DE VAPORI

Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori se folosesc pentru obţinerea unor temperaturi, în general în intervalul -20…-90ºC. Acestea pot fi:

- cu compresie într-o singură treaptă; - cu compresie în mai multe trepte; - în cascadă. Instalaţiile frigorifice într-o singură treaptă sunt utilizate pentru obţinerea

unor temperaturi -20…-30ºC, cu tendinţa de a ajunge până la –60ºC prin perfecţionarea ciclului (subrăcire avansată înainte de laminare, supraîncălzirea vaporilor aspiraţi de compresor, folosirea unor agenţi frigorifici cu caracteristici superioare).

Instalaţiile frigorifice cu două şi trei trepte de compresie se utilizează în general în domeniul -30…-60º, folosindu-se un singur agent de lucru.

Instalaţiile frigorifice în cascadă (două sau trei) sunt utilizate pentru obţinerea unor nivele de frig de -70…-90ºC, cascadele fiind parcurse de agenţi frigorifici diferiţii.

Avantajul instalaţiilor frigorifice cu compresie constă în aceea că, la schimbarea stării de agregare prin vaporizare şi condensare, coeficienţii de transfer de căldură au valori ridicate, astfel că schimbătoarele de căldură din circuitul frigorific pot fi dimensionate în condiţii economice. În plus, aceste două procese sunt izoterme în cazul fluidelor pure, ceea ce face posibilă reducerea pierderilor datorită ireversibilităţii transferului de căldură între agentul frigorific utilizat şi cele două surse de căldură, prin menţinerea diferenţelor minime de temperatură în limite acceptabile. În cazul utilizării unor amestecuri de fluide, în special a amestecurilor zeotrope, procesele de vaporizare şi condensare nu mai au loc la temperatură şi presiune constantă, dar şi în acest caz profilul de variaţie a temperaturilor în aparatele de schimb de căldură conduce la reducerea diferenţelor minime de temperatură dintre fluidele de lucru.

4.1. Instalaţiile frigorifice cu compresie într-o singură treaptă • Ciclul procesului ideal. Funcţionarea unei instalaţii frigorifice ideale cu

compresie mecanică de vapori se bazează pe ciclul Carnot inversat (fig. 3), în care agentul de lucru parcurge o succesiune de transformări compuse din două izoterme şi două adiabate. Procesele care compun ciclul sunt următoarele:

- comprimarea adiabată reversibilă (izentropică) (1-2) în compresorul K, care determină creşterea parametrilor presiune şi temperatură de la pv, Tv la pc, Tc;

- condensarea izobar-izotermă (2-3) în condensatorul C. În cazul ideal, transferul de căldură are loc la diferenţe infinit mici de temperatură, deci Tc = Ta (temperatura de condensare = temperatura mediului ambiant);

Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori 17

- destinderea adiabată reversibilă (izentropică) (3-4) în detentorul D, care determină scăderea parametrilor presiune şi temperatură de la pc, Tc la pv, Tv;

- vaporizarea izobar-izotermă (4-1) în vaporizatorul V, care are loc la presiunea şi temperatura de vaporizare pv şi respectiv Tv. Transferul de căldură de la sursa rece la agentul frigorific are loc la diferenţe infinit mici de temperatură, deci Tv=Tf (temperatura de vaporizare = temperatura la care se obţine frigul).

a b

Fig. 3. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice ideale cu compresie mecanică de vapori: K – compresor, C – condensator, D – detentor; V – vaporizator; M – motor electric.

Bilanţul termic al ciclului ideal al instalaţiei frigorifice cu compresie are forma:

+=+

kgkJlqlq dcc0 , (2)

sau:

( )

+=−+=

kgkJlqllqq dcc 00 ; (3)

unde: ( )41410 ssThhq v −⋅=−= este căldura specifică absorbită în

vaporizatorul instalaţiei la temperatura coborâtă, Tv, în kJ/kg; ( )3232 ssThhq cc −⋅=−= – căldura specifică cedată în condensatorul

instalaţiei la temperatura ridicată, Tc, în kJ/kg;

ld

K

C

V

D ~ M

1

2 3

4

lc

q0

qc

1

2 3

4 h1

h2 h3

h4

s3 = s4 s1 = s2

Tc = Ta

Tv = Tf

T

s

∆s 5 6


12 hhlc −= – lucrul mecanic consumat în compresor, în kJ/kg;

43 hhld −= – lucrul mecanic obţinut prin detenta vaporilor, în kJ/kg;

dc lll −= – lucrul mecanic total al ciclului, în kJ/kg. Pentru caracterizarea perfecţiunii acestui ciclu, se utilizează eficienţa

frigorifică, care se defineşte prin raportul dintre producţia (sarcina) frigorifică specifică q0 a instalaţiei şi lucrul mecanic consumat l, rezultând în acest caz eficienţa frigorifică a ciclului ideal sau Carnot:

lq

C0=ε . (4)

Înlocuind valoarea lui l cu cea rezultată din bilanţul termic al instalaţiei, se

obţine:

( ) ( )

( ) ( )vc

v

cvc

v

vc

v

cC

TTf

TTTT

TTTs

Tsariaaria

ariaariaaria

qqq

,1

11432115641

156412563215641

0

0

=−

=−

=−⋅∆

⋅∆=

−−−−−−−−

=

=−−−−−−−−−

−−−−=

−=ε

(5)

Această relaţie arată că eficienţa ciclului frigorific ideal depinde numai

temperatura de condensare Tc şi temperatura de vaporizare Tv, fiind cu atât mai mare cu cât acestea sunt mai apropiate. Eficienţa frigorifică nu este un randament, având valori mai mari sau mai mici ca unitatea. • Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori fără subrăcire. Ciclul ideal, aşa cu a fost prezentat, nu poate fi realizat practic din următoarele motive:

- procesul de comprimare 1-2 trebuie deplasat în domeniul vaporilor supraîncălziţi pentru a evita comprimarea vaporilor umezi care poate produce eroziune şi instabilitate hidraulică. Acest lucrul presupune vaporizarea completă a agentului frigorific în vaporizator, deci alimentarea compresorului cu vapori saturaţi uscaţi;

- procesul de destindere 3-4 trebuie înlocuit, pentru simplificarea instalaţiei (detentorul fiind un element dificil de realizat constructiv, lucrul mecanic de detentă fiind şi foarte mic), printr-un ventil de laminare. Prin această înlocuire, destinderea nu mai are loc adiabatic, ci izentalpic, micşorându-se producţia frigorifică specifică. În acelaşi timp, se măreşte şi lucrul mecanic consumat, cu valoarea lucrului mecanic de destindere ld, care se obţinea în detentor.

Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de

vapori fără subrăcire sunt prezentate în figura 4.


Fig. 4. Schema (a) şi ciclul instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori fără subrăcire, în diagramele T - s (b) şi lg p – h (c):

K – compresor, C – condensator, VL – ventil de laminare; V – vaporizator; M – motor electric.

Procesul de laminare 3-4, în ventilul de laminare VL determină scăderea parametrilor de la pc, Tc la pv, Tv, la entalpie constantă h3 = h4. Titlul amestecului bifazic la ieşirea din ventilul de laminare, se obţine astfel:

( )v

l

l

lll r

hhhhhh

xhhxhhh−

=−−

=⇔−⋅+== 3

1

341443 , (6)

unde: hl reprezintă entalpia agentului frigorifică în stare de lichid la saturaţie, la

temperatura şi presiune de vaporizare, în kJ/kg; rv – căldura latentă de vaporizare la temperatura de vaporizare, în kJ/kg.

K

C

V

VL ~ M

1

2 3

4

q0

|qc |

|lc |

a

1

2

3

4 h1

h2

s4 s1 = s2

Tc

Tv

T

s

q0

s3

2’

Cr

b

Cr

1

2 3

4

h3 =hi4 h1

pc

pv

lg p

h

q0

2’

h2

qc

lc

c


Lucrul mecanic total al ciclului este chiar cel necesar comprimării:

( )

−=−−−=−==

kgkJhhhhhhqqll cc 1241320 . (7)

Eficienţa frigorifică a ciclului teoretic va fi:

12

410

hhhh

lq

f −−

==ε . (8)

Deplasarea comprimării în domeniul vaporilor supraîncălziţi şi efectuarea

destinderii prin laminare, determină reducerea eficienţei frigorifice a ciclului teoretic în raport cu cea a ciclului ideal (Carnot, de referinţă). Se poate determina astfel, gradul de reversibilitate al ciclului teoretic faţă de cel ideal:

112

41 <−

⋅−−

==v

vc

C

ft T

TThhhh

ε

ερ . (9)

• Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie

mecanică de vapori cu subrăcire. Pentru a compensa micşorarea producţiei frigorifice specifice cauzată de înlocuirea destinderii cu o laminare, după condensarea vaporilor se practică o subrăcire. În acest fel se diminuează influenţa negativă a ireversibilităţii procesului de laminare asupra eficienţei frigorifice. De asemenea, este cunoscut faptul că volumul specific al vaporilor este mult mai mare ca cel al lichidului, ceea ce înseamnă că, secţiunea ventilului de laminare (respectiv dimensiunea sa) este mult mai mică în cazul laminării unui lichid faţă de cazul laminării aceluiaşi debit de vapori. Subrăcirea se poate realiza chiar în interiorul condensatorului, prin prevederea unei suprafeţe de schimb de căldură suplimentare sau într-un schimbător de căldură special, utilizându-se un agent de răcire sau vaporii de agent frigorific produşi în vaporizator, înainte de a fi aspiraţi în compresor (subrăcire regenerativă).

Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori fără subrăcire sunt prezentate în figura 5. Cum izobarele în domeniul lichidului sunt foarte apropiate de curba de saturaţie, procesul de subrăcire poate fi reprezentat în diagrama T-s, practic suprapus peste curba de saturaţie. Prin subrăcirea condensatului, producţia specifică de frig se măreşte (cu o mărime corespunzătoare suprafeţei 4-3-3’-4’-4), fără a modifica consumul de lucru mecanic.


Fig. 5. Schema (a) şi ciclul instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori cu subrăcire, în diagramele T - s (b) şi lg p – h (c):

K – compresor, C – condensator, SR – subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; M – motor electric.

Gradul de subrăcire al condensatului este:

[ ]KTTTTT SRcSR −=−=∆ '33 , (10) unde: TSR este temperatura de subrăcire, în K.

În acest caz, puterea frigorifică specifică devine:

∆+=−+−=−=

kgkJqqhhhhhhq SR

00'4441'410' . (11)

q0

K

C

V

VL ~ M

1

2 3’

4

|lc |

|qc | SR

|qSR |

3

a Cr

1

2 3

4

h3 = h4 h1

pc

pv

lg p

h

q’0

2’

h2

qc

lc

3’

4’

qSR

h3’=h4 b

1

2

3

4

s4 s1 = s2

Tc

Tv

T

s s3

2’

Cr

3’

4’

s3’ s4’

∆q0SR

c


Sarcina termică specifică a subrăcitorului este:

∆=−=−=

kgkJqhhhhq SR

SR 0'44'33 , (12)

unde: SRq0∆ este creşterea puterii frigorifice specifice datorită subrăcirii, în kJ/kg.

Eficienţa frigorifică a ciclului teoretic cu subrăcire va fi:

f

SR

f

SRSR

cf q

qqq

lq

lqq

lq

εεε >

∆+⋅=

∆+⋅=

∆+==

0

0

0

00000 11'

' , (13)

deci aceasta este mai mare decât cea a ciclului frigorific fără subrăcire.

• Influenţa supraîncălzirii vaporilor aspiraţi de compresor. În condiţii reale de funcţionare, pentru a fi siguri că procesul de vaporizare este complet încheiat, pentru a avea o reglare eficientă a instalaţiei şi pentru îmbunătăţirea umplerii cilindrului compresorului, se recurge la supraîncălzirea vaporilor înainte de aspiraţie. Această supraîncălzire poate avea loc chiar în vaporizator, dar nu este recomandată datorită coeficienţilor de transfer de căldură mici, în cazul vaporilor, ceea ce ar conduce la suprafeţe de schimb de căldură importante. Supraîncălzirea se poate realiza şi natural prin contactul direct dintre suprafaţa conductei de aspiraţie în compresor şi mediul ambiant. De asemenea, cum vom vedea în paragraful următor, supraîncălzirea se poate realiza şi prin subrăcirea regenerativă.

Ciclurile teoretice ale instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori cu supraîncălzire, în diagramele T-s şi lg p-h, sunt prezentate în figura 6.

Fig. 6. Ciclurile instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori cu subrăcire, în diagramele T - s (b) şi lg p – h (c).

Cr

1

2 3

4

i3 = i4 i1

pc

pv

lg p

i

q’0

2’

i1’

qc

l’

2”

1’

i2”

1

2

3

4

s4 s1 = s2

Tc

Tv

T

s

q0

s3

2’

Cr 2”

1’

∆q0SI

Tsi=T1’


Gradul de supraîncălzire al vaporilor în vaporizator:

[ ]KTTTTT vsiSI −=−=∆ 1'1 , (13) unde: TSI este temperatura vaporilor supraîncălziţi în aspiraţia compresorului, în K.

Puterea frigorifică specifică în cazul ciclului cu supraîncălzirea vaporilor aspiraţi de compresor este:

∆+=−+−=−=

kgkJqqhhhhhhq SI

001141410 ''' , (14)

unde: SIq0∆ este creşterea puterii frigorifice specifice datorită supraîncălzirii, în

kJ/kg.

Lucrul mecanic specific al ciclului cu supraîncălzire este mai mare decât cel al celui fără supraîncălzire:

=−>−=

kgkJlhhhhl 12'1"2' , (15)

iar datorită faptului că şi puterea frigorifică specifică creşte, eficienţa frigorifică a ciclului cu supraîncălzire va fi mai mare sau mai mică decât cea a ciclului fără supraîncălzire, funcţie de natura agentului frigorific utilizat:

'1"2

4'10

''

'hhhh

lq

f −−

==ε . (16)

Nu se recomandă ca supraîncălzirea să depăşească 5…10ºC în cazul

amoniacului, altfel aceasta va influenţa negativ eficienţa frigorifică. În cazul freonilor, supraîncălzirea nu afectează decât într-o mică măsură eficienţa frigorifică a instalaţiei, aceasta fiind recomandată a fi cât mai mare, ajungându-se la valori de până la 30...40ºC [15].

• Ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanic de vapori cu subrăcire regenerativă. Deoarece supraîncălzirea în vaporizator nu este eficientă din punct de vedere al intensităţii transferului de căldură, se recomandă supraîncălzirea vaporilor pe seama subrăcirii condensatului, în cadrul unui transfer de căldură (ireversibil) regenerativ. În acest caz, sarcina termică aferentă supraîncălzirii este practic egală cu sarcina termică a subrăcirii.

Realizarea subrăcirii regenerative prezintă următoarele avantaje: - suprafaţa vaporizatorului este utilizată în mod eficient; - se asigură un grad de subrăcire avansat, ce nu poate fi obţinut cu

ajutorul apei de răcire;


- sunt micşorate pierderile de frig în mediul ambiant prin suprafaţa conductei de aspiraţie în compresor, deoarece acesta este alimentat cu vapori supraîncălziţi cu o temperatură relativ ridicată.

Dezavantajele instalaţiei sunt legate tocmai de prezenţa regeneratorului, care complică şi scumpeşte instalaţia şi introduce o pierdere suplimentară cauzată de ireversibilitatea transferului de căldură la diferenţe finite din acest schimbător de căldură.

Schema, diagrama temperatură-suprafaţă de schimb de căldură din regenerator (T-S) şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori cu subrăcire regenerativă sunt prezentate în figura 7

Fig. 7. Schema (a), diagrama T-S pentru regenerator (b) şi ciclurile instalaţiei frigorifice teoretice cu

compresie mecanică de vapori cu subrăcire regenerativă în diagramele T-s (c) şi lg p-h (d): K – compresor, C – condensator, R – regenerator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator.

s

q0

K

C

V

VL

1’

2

3

4

|lc |

|qc |

R 1 3’

a

1

2

3

s1 s1’ = s2

Tc

Tv

T

s3

2’

Cr

3’

4

s3’ s4

qSR

1’

qSI

c

Cr

1

2 3

h3 h1

pc

pv

lg p

h

q0

2’

h2

qc

lc

3’

4

qSR

h3’=h4

1’

h1’ d

T1’

Tv

Tc

T3’

Regenerator

S

T

Vapori

Lichid

b

∆TSR

∆TSI


În condiţii teoretice sarcinile termice specifice la subrăcire şi supraîncălzire sunt egale:

−==−=

kgkJhhqhhq srSI '331'1 . (17)

Deoarece supraîncălzirea nu are loc în vaporizator, puterea frigorifică

specifică va fi:

−=

kgkJhhq 410 , (18)

iar eficienţa frigorifică:

'12

410

hhhh

lq

cf −

−==ε . (19)

• Schema şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie

mecanică de vapori cu separator de picături. Pentru asigurarea funcţionării în condiţii uscate a compresorului, se poate utiliza şi schema cu separator de picături (fig. 8). În acest caz, în schemă apar două contururi, parcurse de debite diferite de agent frigorific. Alimentarea vaporizatorului se face în această situaţie cu lichid la saturaţie, în aşa numitul sistem „înecat”. Pentru celelalte scheme prezentate anterior, la care intrarea în vaporizator pe partea agentului frigorific era în domeniul vaporilor umezi, sistemul de alimentare se numeşte „uscat”.

Fig. 8. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori cu separator de picături:

K – compresor, C – condensator, SR – subrăcitor; VL – ventil de laminare; SP – separator de picături; V – vaporizator.

|lc |

q0

K

C

V

VL

1=4”

2 3

4

|qc |

SP 1

3’

SR |qSR |

4’

2m&

1m&

a

1=4”

2

3

4’

s4 s1 = s2

Tc

Tv

T

s

2’

Cr

3’

4

s4’

x4

b


După efectuarea laminării 3’-4, agentul frigorific cu starea 4 de vapori saturaţi umezi, cu titlul x4, este dirijat în separatorul de picături SP unde are loc separare în lichid saturat cu starea 4’ şi vapori saturaţi uscaţi cu starea 4”. Vaporii formaţi în vaporizator (teoretic cu starea 1=4”) sunt de asemenea introduşi în separatorul de picături. Astfel, chiar dacă vaporizarea agentului frigorific în vaporizator este incompletă, compresorul este alimentat cu vapori saturaţi uscaţi din separatorul de picături. În acelaşi timp, separatorul de picături asigură alimentarea cu lichid saturat cu starea 4’ a vaporizatorului.

Pentru a determina raportul celor două debite 1m& şi 2m& care circulă prin cele două contururi ale instalaţiei frigorifice, se efectuează bilanţul termic al separatorului de picături:

[ ]kWhmhmhmhm '42111241 ⋅+⋅=⋅+⋅ &&&& . (20) Entalpia agentului frigorific la ieşirea din ventilul de laminare se poate

scrie:

⋅+=

kgkJrxhh v4'44 , (21)

de unde rezultă coeficientul de debit, definit ca raportul debitelor ce parcurg cele două contururi:

11'41

14

'41

14'41

'41

41

1

2 <−⋅

−=−

⋅−−=

−−

==hhrx

hhrxhh

hhhh

mm&

&µ . (22)

Considerând 410' hhq −= puterea frigorifică specifică a instalaţiei frigorifice fără separator de picături, iar '41 hhrv −= , rezultă:

11'

41

40

'41

41 <−=⋅−

==−−

= xr

rxrrq

hhhh vv

vµ . (23)

În aceste condiţii, eficienţa frigorifică a ciclului cu separator de picături

este:

fccc

v

c

vSPf l

qlq

lr

lmrm

PQ

εµµε ==⋅=⋅=⋅⋅

== 00

1

20 '&

&, (24)

unde: Q0 este puterea frigorifică totală, în kW; P – puterea totală de compresie, în kW.


Se constată că prezenţa separatorului de picături nu modifică eficienţa frigorifică a ciclului frigorific, mărimile Q0 şi P fiind egale cu cele care caracterizează ciclul frigorific fără separator de picături.

• Schema şi ciclul real al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori. Schema şi ciclul instalaţiilor frigorifice reale cu compresie mecanică de vapori într-o singură treaptă sunt prezentate în figura 9. Se observă că există o serie de deosebiri faţă de ciclul instalaţiei frigorifice teoretice.

Fig. 9. Schema (a) şi ciclurile reale ale instalaţiei frigorifice teoretice cu compresie mecanică de vapori în diagramele T-s (b) şi lg p-h (c):

K – compresor, C – condensator, SR – subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator.

Abateri ale procesului real faţă de cel teoretic sunt: - procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat

reversibil datorită frecărilor mecanice şi gazodinamice, precum şi ca urmare a schimbului de căldură cu pereţii; Valoarea lucrului mecanic de compresie se calculează cu relaţia:

|lc |

q0

K

C

V

VL

1

2 3

4

|qc |

3’

SR |qSR |

a

1

2

3

s4 s1 = s2s

Tc

Tv

T

s

2’

Cr

3’

4

s2

2s

b

Cr

1

2 3 2s

h3 h1

pc

pv

lg p

h

q0

2’

h2

qc

lc

3’

4

qSR

h3’=h4

lc,t

c


⋅

−

⋅⋅⋅

−⋅=

−

kgkJ

pp

vpk

klk

k

v

cvv

ic

2

1

1011

1η

, (25)

unde: ηi este randamentul intern al compresorului; pv, pc – presiunea în vaporizator şi în condensator, în Pa;

vv – volumul specific al vaporilor de agent frigorific la intrarea în compresor, în m3/kg; k – exponentul adiabatic al agentului frigorific. - procesele de transfer de căldură între agentul frigorific şi mediul de

răcire (apă, aer) din condensator şi subrăcitor presupun existenţa unor diferenţe finite de temperatură, care imprimă acestor procese un caracter ireversibil;

- procesele de transfer de căldură între mediul răcit şi agentul frigorific din vaporizator se desfăşoară de asemenea la diferenţe finite de temperatură, fiind deci un proces ireversibil;

- circulaţia agentului frigorific prin instalaţie este însoţită de pierderi de presiune;

- echipamentele, conductele, ş.a. prin care evoluează fluidele de lucru schimbă căldură cu mediul ambiant.

Totuşi, pentru simplificarea calculelor, şi în cazul ciclului frigorific real se ţine în general seama de o serie de ipoteze simplificatoare:

- procesul de comprimare 1-2 este adiabat ireversibil; - procesul de evacuare a căldurii către mediul ambiant se compune din

desupraîncălzirea izobară 2-2’, condensarea izobar-izotermă 2’-3 şi subrăcirea izobară 3-3’; temperatura de condensare Tc este superioară temperaturii apei (aerului) de răcire la ieşirea din aparat cu diferenţa ∆Tc necesară efectuării transferului de căldură (fig. 10 – a, b);

- procesul de laminare 3’-4 este adiabat ireversibil (cu creşterea entropiei);

- procesul de vaporizare 4-1 este izobar-izoterm şi se desfăşoară la o temperatură Tv (T0) inferioară temperaturii agentului purtător de frig la ieşirea din aparat cu diferenţa ∆Tv necesară desfăşurării transferului de căldură (fig. 10 – c);

- se neglijează supraîncălzirea vaporilor în conducta care alimentează compresorul.

În aceste condiţii se constată că:

[ ]KTTTTTTTTT SRccacvfv ∆−=∆+=∆−= '3"" ;; , (26)

unde: T”f este temperatura purtătorului de frig la ieşirea din vaporizator, în K; T”a – temperatura agentului de răcire la ieşirea din condensator, în K;

T3’ – temperatura condensatului subrăcit, în K; ∆Tv – diferenţa minimă de temperatură din vaporizator, în K; ∆Tc – diferenţa minimă de temperatură din condensator, în K;


Fig. 10. Diagramele T-S pentru condensator (a), subrăcitor (b) şi vaporizator (c).

Pentru determinarea mărimilor de stare în punctele caracteristice ale

ciclului, este necesară determinarea randamentului intern, adiabatic al comprimării:

12

12,

hhhh

ll

s

c

tci −

−==η , (27)

unde: lc,t este lucrul mecanic teoretic de compresie, în kJ/kg; lc – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;

h2s – entalpia vaporilor la ieşirea din compresor în cazul procesului teoretic (izentropic), în kJ/kg.

Astfel, rezultă entalpia reală a vaporilor la ieşirea din compresor:

−+=+=+=

kgkJhh

hl

hlhhi

s

i

tcc ηη

121

,112 . (28)

Pentru calcule aproximative se poate estima valoarea randamentului intern

al compresorului ca raport al temperaturilor absolute de vaporizare şi condensare [3]:

c

vi T

T≅η . (29)

Eficienţa frigorifică a ciclului real va fi:

tfis

ic

rf hhhh

hhhh

lq

,12

41

12

410, εηηε ⋅=

−−

⋅=−−

== , (30)

unde: εf,t este eficienţa frigorifică a ciclului teoretic.

T’f

Tv=T0

T3’

Vaporizator

Sv

T

T”f ∆Tv

c

Ta2

Ta1

Tc

T3’

Subrăcitor

SSR

T

b

T’a

T2 Tc T”a

Condensator

Sc

T

∆Tc

a

∆Ta


Gradul de reversibilitate al ciclului real faţă de cel de referinţă (Carnot) este:

11

12

41, <⋅−

−⋅==

Csi

C

rfr hh

hhε

ηε

ερ . (31)

4.2. Instalaţiile frigorifice cu compresie în două trepte

Realizarea unor nivele de frig tot mai coborâte în vaporizatorul instalaţiei

frigorifice cu compresie mecanică de vapori, în condiţiile în care temperatura de condensare rămâne constantă, implică mărirea continuă a raportului de compresie pc/pv. Această mărire are efecte negative asupra funcţionării instalaţiei, datorită micşorării factorului de debit şi a randamentului indicat al compresorului şi măririi excesive a temperaturii vaporilor la ieşirea din compresor, cea ce înrăutăţeşte condiţiile de ungere ale acestuia. Această temperatură nu trebuie să depăşească valorile admisibile de circa 145 ºC, corespunzătoare temperaturii de cocsificare a uleiurilor de ungere. Din aceste cauze, pentru rapoarte de compresie pc/pv > 8…9, este necesar să se utilizeze comprimarea în două trepte, între care vaporii între treptele de comprimare sunt răciţi cu apă sau agent frigorific lichid.

Schemele instalaţiilor frigorifice cu compresie în două trepte sunt diverse, în funcţie în general de tipul agentului frigorific, temperatura agentului de răcire şi scopul urmărit.

În fig. 11 şi 12 sunt prezentate patru variante de realizare a ciclului frigorific cu compresie mecanică de vapori în două trepte.

• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie în două trepte cu o laminare şi răcire intermediară parţială (incompletă) realizează între cele două trepte de compresie o răcire intermediară cu apă a vaporilor (fig. 11 - a). Această răcire este parţială, vaporii rămânând supraîncălziţi. La această instalaţie debitul de vapori comprimaţi este acelaşi în ambele compresoare. Din punctul de vedere al consumului de lucru mecanic şi al eficienţei frigorifice al ciclului, valoarea optimă a presiunii intermediare pi este [5]:

[ ]Pappp cvi ⋅= . (32) Mărimile caracteristice ale ciclului sunt următoarele: - puterea frigorifică specifică:

−=−=

kgkJhhhhq 51610 , (33)


Fig. 11. Schemele şi ciclul instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori în două trepte cu o laminare:

a – instalaţia cu răcire intermediară parţială; b – instalaţia cu răcire intermediară completă; K1 – compresor de joasă presiune; K2 – compresor de înaltă presiune; C-SR – ansamblul condensator-

subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; BI – butelie de răcire intermediară.

Cr

1

2 3

h5’ h1

pc

pv

lg p

h

q0

4’

h4

qc

5’

6

qSR

h5=h6

lc,1

pi

lc,2

4 5 2’

VL

K2

C-SR

V 1

2

5

lc1

6

3

4

K1

lc2

qc+qSR

q0

RI

a

VL2

qc+qSR

K2

C-SR

V 1

2

5

lc,1 6

3

4

K1

lc,2

q0

BI

7

2m&

1m&

VL1

b

Cr

1

2 3

h5’ h1

pc

pv

lg p

h

q0

4’

h4

qc

5’

7

qSR

h5=h6=h7

lc,1

pi

lc,2

4 5 2’

1’

6


- lucrul mecanic specific de compresie în treapta I , II şi respectiv total:

( ) ( )

−+−=+=

−=−=

kgkJhhhhlll

hhlhhl

cctrc

cc

3412212,

342121 ;;, (34)

- sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:

−=− kg

kJhhq SRc 54 . (35)

Economia de lucru mecanic în raport cu comprimarea într-o treaptă va fi:

( ) ( ) ( ) ( )

−−−=−−−−−=

=−=∆

kgkJhhhhhhhhhh

lll trctrcc

324'234121'2

2,1,

, (36)

iar eficienţa frigorifică a ciclului:

( ) ( ) 1'2

51

1,

01,

3412

51

2,

02, hh

hhlq

hhhhhh

lq

trctrf

trctrf −

−==>

−+−−

== εε , (37)

unde: εf,1tr este eficienţa ciclului frigorific într-o singură treaptă ce ar funcţiona

între aceleaşi presiuni pv şi pc; εf,1tr - eficienţa ciclului frigorific în două trepte; lc,1tr – lucrul mecanic de compresie într-o singură treaptă, în kJ/kg; lc,2tr – lucrul mecanic de compresie în două trepte, în kJ/kg; Se constată astfel o creştere în general cu circa 3…4% a eficienţei

frigorifice a instalaţiei cu compresie mecanică de vapori în două trepte, cu o singură laminare şi răcire intermediară parţială, faţă de instalaţia frigorifică într-o singură treaptă ce ar funcţiona între aceleaşi presiuni extreme.

Avantajul schemei constă în simplitate constructivă şi costul coborât al instalaţiei. Datorită temperaturii ridicate a vaporilor în compresorul de înaltă presiune, utilizarea ei este însă limitată la instalaţiile cu freoni, la care temperatura de vaporizare coboară sub –40 ºC. La temperaturi mai coborâte se recurge la ciclul cu răcire intermediară completă.

• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie în două trepte cu o laminare şi răcire intermediară completă realizează între cele două trepte de compresie o răcire intermediară completă prin introducerea în schemă a unei butelii de răcire intermediare BI şi a unui ventil de laminare auxiliar VL1 (fig. 11 - b). De această dată, faţă de cazul schemei anterioare, se creează două contururi parcurse


de debite de agent frigorific diferite. Pentru a stabili raportul celor două debite se apelează la bilanţul termic pe butelia intermediară:

( ) [ ]

163

62

1

2

3261221

>−−

==⇒

⇒⋅=⋅−+⋅

hhhh

mm

kWhmhmmhm

&

&

&&&&

µ. (38)

Puterea totală de compresie se determină prin însumarea puterilor de

compresie ale celor două compresoare::

( ) [ ]kWllmlmlmPPP ccccccc 2,1,12,21,12,1, ⋅+⋅=⋅+⋅=+= µ&&& . (39)

Rezultă astfel lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circulă prin treapta de joasă presiune (I):

( )

−⋅+−=⋅+==

kgkJhhhhll

mP

l ccc

trc 34122,1,1

2, µµ&

(40)

şi eficienţa frigorifică a ciclului:

( )3412

0

2,1,

0

2,

002, hhhh

qll

qlq

PQ

cctrcctrf −⋅+−

=⋅+

===µµ

ε . (41)

Răcirea completă determină o creştere a eficienţei frigorifice cu 2…3%.

Avantajul principal al schemei constă în reducerea substanţială a temperaturii de refulare din compresorul de înaltă presiune K2, ceea ce permite evident reducerea temperaturii de vaporizare. Dezavantajul acestei instalaţii îl reprezintă gradul mare de vaporizare în ventilul principal de laminare VL2, la temperaturi de vaporizare coborâte, ceea ce determină reducerea puterii frigorifice şi în consecinţă a eficienţei ciclului. Pentru a elimina acest efect se recurge la instalaţia cu două laminări sau la subrăcirea lichidului de înaltă presiune în butelia intermediară.

• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori cu două trepte, cu două laminări şi răcire intermediară completă (fig. 12. – a). În acest caz, debitul 2m& comprimat în compresorul de înaltă presiune K2, condensat şi subrăcit este laminat în întregime în ventilul de laminare VL2 de la presiunea pc la pi. În continuare, acest debit este introdus în butelia de răcire intermediară BI unde, prin vaporizare parţială, determină răcirea intermediară completă (procesul 2-3) a debitului 1m& comprimat în compresorul de joasă presiune K1. În timp ce vaporii uscaţi cu starea 3 sunt aspiraţi în compresorul K2, debitul 1m& extras pe la partea inferioară a buteliei intermediare (lichid saturat) este laminat în ventilul de laminare VL2 de la presiunea pi la pv. Urmează vaporizarea în vaporizatorul V şi realizarea efectului frigorific q0, după care ciclul se reia.


Fig. 12. Schemele şi ciclul instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori în două trepte: a – instalaţia cu două laminări şi răcire intermediară completă; b – instalaţia cu subrăcirea lichidului

de înaltă presiune; K1 – compresor de joasă presiune; K2 – compresor de înaltă presiune; C-SR – ansamblul

condensator-subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; BI – butelie de răcire intermediară.

Cele două contururi ale instalaţiei sunt parcurse de debite diferite, legătura

dintre ele realizându-se prin ecuaţia de bilanţ termic pe butelia intermediară:

VL2

qc+qSR

K2

C-SR

V 1

2

5

6

lc,1

3

4

K1

lc,2

q0

BI

8

2m&

1m& VL1

7

Cr

1

2 3

h1

pc

pv

lg p

h

q0

4’

h4

qc

5’

8

qSR

h7=h8

lc,1

pi

lc,2

4 5 2’

1’

7 6

a

Cr

1

2 3

h5=h6 h1

pc

pv

lg p

h

q0

4’

h4

qc 5

8

h7=h8

lc,1

pi

lc,2

4 7 2’

1’

6

VL2

qc

K2

C

V 1

2

5

lc,1

6

3

4

K1

lc,2

q0

BI

8

2m&

1m&

VL1

7

m

b


[ ] 163

72

1

232716221 >

−−

==⇒⋅+⋅=⋅+⋅hhhh

mm

kWhmhmhmhm&

&&&&& µ , (42)

Se constată astfel că în cazul instalaţiei cu două laminări coeficientul de

debit este mai mare ca în cazul instalaţiei cu o singură laminare , .1.2 lamlami µµ > , deoarece h7 < h6.

Laminarea în două trepte conduce la creşterea puterii frigorifice specifice, faţă de cazul instalaţiei cu o singură laminare:

( ) ( ) ( ) .1,086.1,0866181.2,0 lamlamlam qhhqhhhhhhq >−+=−+−=−= . (43)

Puterea totală de compresie va fi în acest caz: ( ) [ ]kWllmlmlmPPP ccccccc 2,1,12,21,12,1, ⋅+⋅=⋅+⋅=+= µ&&& . (44)

Comparând cele două cicluri frigorifice (cu o laminare şi cu două) se

constată că, deşi coeficientul de debit µ creşte, creşterea puterii frigorifice specifice q0 la instalaţia cu două laminări este predominantă, ceea ce conduce în consecinţă şi la creşterea eficienţei frigorifice a ciclului cu două laminări:

( ) .1,3412

0

21

000.2, lamf

cccclamf hhhh

qll

qlq

PQ

εµµ

ε >−⋅+−

=⋅+

=== (45)

• Schema şi ciclul instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de

vapori cu două trepte, cu subrăcirea lichidului de înaltă presiune (fig. 12. – b) asigură răcirea intermediară a vaporilor între cele două trepte de compresie în butelia de răcire intermediară BI, prin amestec cu agentul frigorific condensat, subrăcit şi laminat. Pentru aceasta, vaporii comprimaţi în compresorul de joasă presiune K1, pătrund în butelia de răcire intermediară, unde se răcesc până la temperatura de saturaţie, apoi împreună cu vaporii formaţi în butelie suplimentar, sunt aspiraţi de compresorul de înaltă presiune K2, comprimaţi şi refulaţi în condensatorul C. După condensare şi subrăcire, lichidul se împarte în două părţi. O parte se injectează în butelia de răcire prin intermediul unui ventil de laminare, cealaltă parte se subrăceşte în serpentina montată în butelia de răcire, apoi se laminează şi este trimisă în vaporizatorul V, unde vaporizează la joasă temperatură, absorbind o cantitate de căldură de la un agent intermediar. Această categorie de instalaţii sunt întâlnite în practică şi sub denumirea de instalaţii frigorifice cu injecţie parţială, faţă de cele prezentate anterior care sunt cu injecţie totală.

Ca şi în cazurile anterioare, bilanţul termic pe butelia intermediară oferă legătura dintre debitele ce parcurg cele două circuite formate:

( ) [ ]

163

72

63

6572

1

2

71326125121

>−−

=−

−+−==⇒

⇒⋅+⋅=⋅−+⋅+⋅

hhhh

hhhhhh

mm

kWhmhmhmmhmhm

&

&

&&&&&&

µ. (46)


Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circulă prin treapta de joasă presiune (I) este:

( )

−⋅+−=⋅+==

kgkJhhhhll

mP

l ccc

trc 34122,1,1

2, µµ&

. (47)

Eficienţa frigorifică a ciclului se determină cu relaţia:

( )3412

81

2,1,

0

2,

00

hhhhhh

llq

lq

PQ

cctrccf −⋅+−

−=

⋅+===

µµε . (48)

4.3. Instalaţiile frigorifice cu compresie în trei trepte

La temperaturi de vaporizare, în general sub –60ºC, instalaţiile frigorifice

cu compresie în două trepte devin neeconomice datorită rapoartelor mari de comprimare pe o treaptă, lucru care determină coeficienţi de debit reduşi, deci dimensiuni mari pentru compresoare.

Schema şi ciclul unei instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori în trei trepte este prezentată în figura 13.

Treptele 2 şi 3 se consideră o singură treaptă comună şi se determină astfel

cvi ppp ⋅=' şi apoi cii ppp ⋅= '" . Particularitatea schemei constă în prezenţa celor două butelii intermediare.

Rapoartele debitelor de agent frigorific se determină din ecuaţiile de bilanţ termic ale celor două butelii intermediare:

- bilanţul termic al BI1:

[ ] 1103

112

1

22,13211110221 >

−−

==⇒⋅+⋅=⋅+⋅hhhh

mm

kWhmhmhmhm&

&&&&& µ ; (49)

- bilanţul termic al BI2:

[ ] 185

94

2

33,253928342 >

−−

==⇒⋅+⋅=⋅+⋅hhhh

mm

kWhmhmhmhm&

&&&&& µ . (50)

Puterea frigorifică specifică este:

[ ]kgkJhhq 1210 −= , (51)

iar sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:

[ ]kgkJhhq SRc 76 −=− . (52)


Fig. 13. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori în trei trepte: K1 – compresor de joasă presiune; K2 – compresorul de medie presiune;

K3 – compresor de înaltă presiune; C-SR – ansamblul condensator – subrăcitor; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; BI – butelie de răcire intermediară.

Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circulă prin treapta de joasă presiune (I) se determină cu relaţia:

( ) ( ) ( ) [ ]kgkJhhhhhh

lll

mlmlmlm

mP

l

ccc

ccccc

563,22,1342,112

3,3,22,12,2,11,

1

3,32,21,1

1

−⋅⋅+−⋅+−=

=⋅⋅+⋅+=

=⋅+⋅+⋅

==

µµµ

µµµ

&

&&&

&

. (53)

Eficienţa frigorifică a ciclului va fi în aceste condiţii:

( ) ( ) ( )563,22,1342,112

12100

hhhhhhhh

lq

PQ

ccf −⋅⋅+−⋅+−

−===

µµµε . (54)

Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori în trei trepte pot fi

şi ele realizate în mai multe variante (scheme), ca cele de la compresia în două trepte, calculul lor fiind similar.

qc+qSR

V 1

2

5

lc,1

6

3

4 lc,2

BI1

8 3m&

1m& VL1

2m&

C-SR

7

q0

lc,3

VL2

VL3

BI2 9

10

11

12

K1

K2

K3

a

2

1' 12

3

1

10 p’i

pc

p”i

lg p

h

q0

pv

11

8 9

7' 7 6' 6

5 4

lc,1

qc+qSR

lc,2

lc,3

Cr

b


4.4. Instalaţia frigorifică în cascadă

Instalaţia frigorifică în cascadă se utilizează pentru realizarea unor temperaturi foarte coborâte, caz în care, datorită coeficienţilor mari de compresie necesari, instalaţiile cu compresie în mai multe trepte devin imposibil de realizat economic. Ea constă în cuplarea mai multor instalaţii care funcţionează cu agenţi frigorifici diferiţi.

În fig. 14 este prezentată schema şi ciclul unei instalaţii frigorifice în cascadă în două trepte. Se observă că vaporizatorul treptei superioare este, în acelaşi timp, condensatorul treptei inferioare (schimbătorul de căldură Vs-Ci).

Fig. 14. Schema (a) şi ciclul (b) instalaţiei frigorifice în cascadă cu două trepte: Ki – compresorul din treapta inferioară; Ks – compresorul din treapta superioară;

C – condensator; VLs – ventilul de laminare din treapta superioară; VLi – ventilul de laminare din treapta inferioară; V – vaporizator;

Vs-Ci – vaporizator-condensator.

Pentru reducerea dimensiunilor compresorului de joasă presiune se recurge la utilizarea unor agenţi frigorifici cu presiuni la saturaţie mai ridicate la temperaturi de vaporizare joase, cum ar fi: R 13, R 14, R 23, R 503, etanul (C2H6), etilena (C2H4), difloretilena (C2H2F2) şi alţii. În această situaţie presiunea de condensare, la temperatura apei de răcire, sunt foarte ridicate şi, pe de altă parte, condensarea devine imposibil de realizat datorită temperaturilor critice coborâte ale acestor fluide. Treapta superioară lucrează cu agenţi frigorifici obişnuiţi: amoniac (NH3), R 12, R 22, R 141 şi alţii.

Sarcina termică a schimbătorului vaporizator-condensator este:

[ ]kWqmqmQ ssiciCV is ,0, ⋅=⋅=− && , (55)

C qc

V

lc,i

lc,s

im&

VLi

sm&

Vs-Ci

q0

VLs

1i

2i 3i

4i

4s

3s

1s

2s

Ki

Ks

a

1s

2s

3s Tc

Tv

T

s

2’s

Cr

4s 1i

2i

2’i 3i

4i

q0

b


sau, sub forma sarcinilor termice specifice, corespunzătoare celor două procese de condensare şi respectiv vaporizare:

−=−=

kgkJhhqhhq sssiiic 41,032, ; , (56)

unde: qc,i este sarcina termică specifică la condensare în cascada inferioară, în

kJ/kg; q0,s – producţia frigorifică specifică în cascada superioară, în kJ/kg.

Din ecuaţia de bilanţ termic pe schimbătorul de căldură vaporizator-condensator (55) rezultă raportul debitelor ce parcurg cele două cascade:

ss

ii

s

ic

i

s

hhhh

qq

mm

41

32

,0

,

−−

===&

&µ . (57)

Pentru efectuarea transferului de căldură în schimbătorul vaporizator-

condensator este necesară o diferenţă de temperatură între cei doi agenţi de 5…10ºC. Această diferenţă imprimă procesului de transfer de căldură un caracter ireversibil, ceea ce face ca instalaţia frigorifică în cascadă sa aibă o pierdere suplimentară de exergie.

Puterea frigorifică specifică (în cascada inferioară) şi sarcina termică specifică la condensare (în cascada superioară) se determină cu relaţiile:

−=

kgkJhhq ii 410 , (58)

−=

kgkJhhq ssc 32 . (59)

Lucrul mecanic specific de comprimare (raportat la debitul de agent

frigorific din cascada inferioară) este:

( )ssii

scici

scsici

i

cc

hhhh

llm

lmlmmP

l

1212

,,,,

−⋅+−=

=⋅+=⋅+⋅

==

µ

µ&

&&

& , (60)

unde: Pc este puterea totală de compresie, în kW; im& – debitul masic de agent frigorific din cascada inferioară, în kg/s;

sm& – debitul masic de agent frigorific din cascada superioară, în kg/s; lc,i – lucrul mecanic de compresie din cascada inferioară, în kJ/kg;

lc,s – lucrul mecanic de compresie din cascada superioară, în kJ/kg;


Eficienţa frigorifică a instalaţiei va fi:

( )ssii

ii

cf hhhh

hhlq

1212

410

−⋅+−−

==µ

ε . (61)

4.5. Calculul termic al instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori

Calculul termic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori

într-o singură treaptă presupune determinarea următoarelor mărimi [3]: - debitul volumetric de vapori V& , în m3/s şi cilindreea C, în cm3,

necesare pentru alegerea compresorului; - puterea termică a condensatorului Qc, în kW, necesară pentru

dimensionarea acestuia; - puterea efectivă Pe, consumată de compresor, în kW; - debitul apei de răcire am& ,în kg/s. Datele necesare pentru efectuarea calcului termic sunt: - puterea frigorifică Q0, în kW; - temperatura purtătorului de frig la ieşirea din vaporizator Tf”, în ºC; - temperatura agentului de răcire la intrarea în condensator Ta’, în ºC; - gradul de subrăcire, ∆ΤSR sau temperatură de subrăcire TSR, în ºC

( SRcSR TTT ∆−= ); - gradul de supraîncălzire, ∆TSI, sau temperatura de aspiraţie în

compresor (de supraîncălzire) TSI, în ºC ( SIvSI TTT ∆+= , dacă în vaporizator sunt aspiraţi vapori supraîncălziţi);

Cu ajutorul datelor de intrare, al diagramelor şi tabelelor de vapori, se stabilesc parametrii de stare ai agentului frigorific în punctele caracteristice ale ciclului frigorific. În fig. 15, este prezentată diagrama lg p – h pentru freon 22, necesară calculului instalaţiilor care utilizează acest agent frigorific.

Determinarea temperaturilor de vaporizare Tv şi respectiv condensare Tc se face în funcţie de diferenţele minime de temperatură din vaporizator ∆Τv, condensator ∆Τc şi respectiv de variaţia temperaturii agentului de răcire în condensator ∆Τa (fig. 10). Alegerea diferenţelor minime de temperatură din vaporizator şi condensator se face pe baza unor calcule de optimizare. Astfel, dacă considerăm de exemplu variabilă diferenţa minimă de temperatură din vaporizator şi presiunea de condensare constantă, prin creşterea acesteia se reduce suprafaţa de schimb de căldură a vaporizatorului, deci investiţia în aparat scade. În schimb, creşte puterea de pompare şi raportul de compresie. Creşterea raportului de compresie conduce la creşterea puterii consumate de compresor şi aceasta, corelată cu creşterea puterii de pompare conduce la creşterea cheltuielilor anuale de exploatare. În consecinţă se obţine o reducere a investiţiei şi o creştere a cheltuielilor anuale de exploatare, ceea ce impune un calcul de optimizare pentru stabilirea diferenţei optime minime de temperatură din aparat.


Variaţia temperaturii agentului de răcire în condensator ∆Τa se poate stabili tot în baza unui calcul de optimizare. Astfel, o valoare mai mare a acestei diferenţe de temperatură conduce la micşorarea debitului de agent de răcire, în condiţiile menţinerii constante a sarcinii termice. Reducerea debitului de agent de răcire implică reducerea puterii de pompare, deci scad cheltuielile anuale de exploatare. Pe de altă parte, reducerea debitului conduce la micşorarea coeficienţilor de transfer de căldură, ceea ce conduce la creşterea suprafeţei de schimb de căldură şi a investiţiei în aparat.

Există şi aplicaţii în care agentul de răcire este apa provenită de la un turn de răcire, caz în care variaţia temperaturii este impusă de această instalaţie.

Debitul masic de agent frigorific se calculează cu relaţia:

=

skg

qQ

m0

0& . (62)

Debitul volumetric de agent frigorific în aspiraţia compresorului se

determină cu formula:

⋅=

smvmV aa

3&& , (63)

unde: va este volumul specific al vaporilor aspiraţi în compresor, în m3/kg.

Fig. 15. Diagrama lg p – i pentru freon 22.

Datorită existenţei unor factori funcţionali (existenţa spaţiului mort sau vătămător, a pierderilor de presiune a vaporilor la trecerea prin supapele de


aspiraţie şi refulare ale compresorului, a ireversibilităţii procesului de comprimare, a pierderilor de căldură în mediul ambiant şi a neetanşeităţilor), se defineşte factorul (coeficientul) de debit al compresorului λ (sau randamentul volumetric global vη ) ca raportul dintre debitul volumetric în aspiraţia compresorului aV& şi debitul volumetric transvazat (baleiat) de compresor V& [14]:

VVa

v &

&==ηλ . (64)

Debitul baleiat şi cilindreea se pot calcula cu relaţiile:

⋅⋅= −

smnCV

3310

60& (65)

şi

[ ]332

104

cmNsdC −⋅⋅⋅⋅

=π , (66)

unde: C este cilindreea compresorului cu piston (volumul descris în unitatea de

timp de piston la cursa de aspiraţie), în cm3; n – viteza de rotaţie a compresorului, în rot/min;

d – diametrul cilindrului compresorului, în mm; s – cursa pistonului, în mm; N – numărul de cilindri ai compresorului. În figura fig. 16 este reprezentată schema de principiu a unui cilindru

compresor şi a diagramei p-v de funcţionare a acestuia, cu precizarea diferiţilor parametri ce intervin în modelarea procesului funcţional de la nivelul compresorului frigorific cu piston. Parametrii geometrici sunt reprezentaţi considerând volumul geometric al unui cilindru egal cu o unitate (Vs = 1):

[ ]332

104

cmsdNCVs

−⋅⋅⋅

==π . (67)


Fig. 16. Schema de principiu a unui cilindru compresor şi a diagramei funcţionale p-V:

∆pv – pierderea de presiune la trecerea prin supapa de aspiraţie; ∆pc – pierderea de presiune la trecerea prin supapa de refulare; V0 – volumul spaţiului mort; Vd – volumul în procesul de destindere; Vs – volumul cursei pistonului; l0 - lungimea spaţiului mort; ld – cursa în procesul de destindere; s –

cursa pistonului; d – diametrul cilindrului; A – secţiunea cilindrului compresor; λ - factorul de debit al compresorului; iλ - factorul de debit indicat al compresorului.

Factorul de debit al compresorului λ se poate exprima şi ca produs al

coeficienţilor parţiali de debit [13]:

eTieTl λλλλλλλλ ⋅⋅=⋅⋅⋅= 0 , (68) unde: 0λ este coeficientul parţial de debit care ţine seama de existenţa spaţiului

mort (vătămător); lλ - coeficientul parţial de debit care ţine seama de laminarea vaporilor la

trecerea prin supapa de aspiraţie; iλ - coeficientul indicat, li λλλ ⋅= 0 ;

Tλ - coeficientul parţial de debit care ia în considerare preîncălzirea vaporilor în procesul de aspiraţie; acest coeficient poate fi determinat orientativ cu relaţia empirică [13]:


c

vT T

T=λ . (69)

eλ - coeficientul parţial de debit care caracterizează etanşeitatea

cilindrului. Coeficientul de etanşare eλ are în general valori de 0,95…0,98. În figura 17 se prezintă o diagramă de variaţie a coeficientului de încălzire

în funcţie de raportul de compresie pc/pv pentru compresoarele cu amoniac [3].

Fig. 17. Variaţia coeficientului de încălzire Tλ în funcţie de raportul de compresie. Coeficientul indicat, denumit şi randamentul volumetric indicat al compresorului, se poate determina cu relaţia [3]:

−

⋅−=

= 11

1m

v

c

v

ci p

pc

pp

fλ , (70)

unde: c este coeficientul spaţiului mort:

CV

c 0= ; (71)

m – exponentul politropic (m = 0,9…1,1);

V0 – volumul spaţiului mort, în cm3. Valorile coeficientului spaţiului mort c pot fi considerate aproximativ,

după cum urmează [12]: - pentru compresoare orizontale mari: c = 0,015…0,025; - pentru compresoare orizontale mici: c = 0,005…0,08; - pentru compresoare verticale mari: c = 0,01…0,02; - pentru compresoare verticale mici: c = 0,03…0,05.

pc/pv 10 20 30 40 50

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

λT


În general, se recomandă ca factorul de debit λ să nu scadă sub 0,6. În funcţie de cilindreea calculată, se poate alege compresorul necesar instalaţiei frigorifice din gama oferită de firmele constructoare.

Sarcina (puterea) termică a condensatorului instalaţiei frigorifice cu compresie se determină cu relaţia:

[ ]kWqmQ cc ⋅= & . (72) Analog, sarcina termică a subrăcitorului este:

[ ]kWqmQ SRSR ⋅= & . (73)

Puterea efectivă a compresorului, necesară pentru alegerea motorului electric de antrenare, se calculează cu formula:

[ ]kWlmlm

Pm

c

mi

sce ηηη

⋅=

⋅

⋅=

&& , , (74)

unde: lc,s este lucrul mecanic teoretic (izentropic) de compresie, în kJ/kg; lc – lucrul mecanic real de compresie, în kJ/kg;

ηi – randamentul indicat al compresorului; ηm – randamentul mecanic al compresorului.

Debitul apei de răcire la condensator şi subrăcitor se determină cu relaţiile:

∆⋅=

skg

TcQm

capa

cca

,,& , (75)

∆⋅=

skg

TcQm

SRapa

SRSRa

,,& , (76)

unde: cpa este căldura specifică a apei la temperatura medie, în kJ/(kg.K);

∆Ta,c, ∆Ta,SR – variaţia temperaturii apei de răcire în condensator, respectiv subrăcitor, în K. Pentru determinarea factorului de debit şi a randamentului indicat al

compresorului se poate utiliza şi o nomogramă de tipul celei prezentate în figura 18.


Fig. 18. Nomograma lui Linge ce permite determinarea factorului de debit λ şi a randamentului

indicat iη al unui compresor [8]: f – factor de corecţie ce se aplică atunci când temperatura de vaporizare este mai mică ca –25ºC;

( )[ ] fTi ⋅−−= λλλ 1 .

De asemenea, în figura 19 se prezintă variaţia factorului de debit şi a randamentului indicat pentru compresoare cu freon 22, în funcţie de raportul de comprimare şi variaţia randamentului mecanic al compresorului în funcţie de debitul volumetric orar de vapori [3].


a

b

Fig. 19. Variaţia factorului de debit şi a randamentului indicat (a), în funcţie de raportul de compresie la compresoarele pentru freon 22 şi a randamentului mecanic a compresoarelor cu piston (b), în

funcţie de debitul volumetric orar de vapori.

4.6. Calculul exergetic al instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori

Utilizarea eficienţei frigorifice în determinarea gradului de perfecţiune

termodinamică a ciclului nu este posibilă pentru că, prin definiţie, ea raportează călduri cu potenţiale diferite. Pentru evitarea acestui neajuns, este necesară, pentru calcule mai exacte, analiza exergetică a ciclului instalaţiei frigorifice, prin definirea unui randament exergetic al instalaţiei exη :

c

qex l

e0=η , (77)

unde: eq0 este exergia fluxului termic absorbit de la mediul răcit, care mai poartă denumirea şi de producţia frigorifică specifică redusă [2, 9]. Exergia fluxului termic absorbit de la mediul răcit se poate calcula cu relaţia:

⋅=

kgkJqe emq

000

θ , (78)

unde: 0

emθ este factorul exergetic mediu de temperatură al procesului de vaporizare:

vem T

T00 1 −=θ , (79)

unde: T0 este temperatura absolută a mediului ambiant, în K. Rezultă că eficienţa frigorifică a instalaţiei este o funcţie de două variabile independente, una caracterizând perfecţiunea termodinamică a instalaţiei, iar


cealaltă depinzând numai de condiţiile de temperatură. Deoarece 1<exη , iar 0emθ

variază între 0 şi -∞, eficienţa frigorifică poate fi mai mare sau mai mică decât unitatea şi nu poate caracteriza perfecţiunea termodinamică a instalaţiei. Aceasta se poate face numai prin intermediul randamentului exergetic. Bilanţul exergetic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de vapori într-o singură treaptă (fig. 9) poate fi scrisă sub forma [11]:

vVLSRcckemin ee πππππππ +++++++= "'0 , (80)

unde: ein este exergia specifică introdusă în instalaţie sub formă de energie

electrică primită de la electromotorul compresorului:

=

kgkJ

mP

e mein &

, , (81)

unde: Pe,m este puterea electrică a motorului de antrenare a

compresorului, în kW; m& – debitul masic de agent drigorific, în kg/s;

e0 – exergia transmisă de 1 kg de agent frigorific agentului purtător de frig (intermediar), în kJ/kg:

−⋅=⋅=−=

kgkJ

TT

qqeef

femvq

0000 1

0θπ , (82)

unde: vπ sunt pierderile de exergie datorate transferului de căldură la

diferenţă finită de temperatură ∆Tv în vaporizatorul instalaţiei; f

emθ – factorul exergetic mediu de temperatură al agentului purtător de frig; Tf – temperatura medie a purtătorului de frig în vaporizator, în K;

emπ – pierderile de exergie de natură electromecanică în grupul compresor

– electromotor:

( )

⋅⋅−=

kgkJeinmeem ηηπ 1 , (83)

unde: ηe este randamentul electric al motorului de antrenare; ηm – randamentul mecanic al compresorului;

kπ – pierderile interne de exergie în compresor:


−+⋅⋅=

kgkJ

eee meink 21ηηπ , (84)

'cπ – pierderile de exergie cu agentul de răcire al condensatorului:

−⋅=⋅=

kgkJ

TT

qqa

caemcc

0' 1θπ , (85)

unde: a

emθ – factorul exergetic mediu de temperatură al agentului de răcire al condensatorului; Ta – temperatura medie a agentului de răcire din condensator, în K;

"cπ – pierderile de exergie datorită transferului de căldură la diferenţă finită

de temperatură ∆Tc în condensator:

−−=

kgkJee cc

'32

" ππ ; (86)

SRπ – pierderea de exergie în subrăcitor:

−=

kgkJeeSR '33π ; (87)

VLπ – pierderea de exergie în ventilul de laminare:

−=

kgkJeeVL 4'3π . (88)

Într-un proces elementar variaţia exergiei este dată de relaţia:

dsTdhde ⋅−= 0 , (89) în care dh şi ds sunt variaţiile de entalpie, respectiv de entropie în procesul

considerat. Cele mai importante pierderi de exergie au loc în condensator, în special

datorită schimbului de căldură la diferinţă finită de temperatură. Pierderile în compresor ocupă locul al doilea ca mărime, urmând pierderile în vaporizator, datorate diferenţei de temperatură între agentul frigorific şi agentul intermediar. Pierderile exergetice în ventilul de laminare sunt reduse, ele influenţând în mică măsură economicitatea instalaţiei, iar cele în subrăcitor au o valoare atât de mică încât pot fi neglijate [3].


4.7. Modelarea instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori Există numeroase modele de calcul a instalaţiilor frigorifice în literatura de

specialitate, modelele de calcul care pot fi grupate în două mari categorii funcţie de prezenţa sau absenţa buteliei de lichid în circuitul frigorific [10]. În ambele cazuri se pot distinge modele relativ simple, care nu ţin cont de bilanţul masic din sistem şi modele complexe ce ţin cont de bilanţul masic.

Modelarea (simularea funcţionării) instalaţiilor frigorifice este adesea realizată pe baza a două ecuaţii de bilanţ: bilanţul entalpiilor şi bilanţul presiunilor [10]. Aceste bilanţuri impun ca suma entalpiilor schimbate de fiecare component al sistemului să fie egală cu zero şi creşterea de presiune în timpul procesului de compresie să fie egală cu suma pierderilor de presiune pentru celelalte componente ale instalaţiei frigorifice (vaporizator, condensator, ventil laminare, etc.). Aceste bilanţuri sunt strict legate de un al treilea : bilanţul masic al agentului frigorific.

Utilizarea unor amestecurilor zeotrope (binare sau ternare) în instalaţiile frigorifice pune probleme specifice. Pentru maşinile ce funcţionează cu amestecuri zeotrope, modelarea lor necesită în plus un bilanţ masic pentru fiecare component al amestecului, ceea ce implică cunoaşterea compoziţiei amestecului ce tranzitează instalaţia, care poate diferi sensibil de valoarea nominală din diferite motive [10] :

• o procedură inadecvată de umplere a maşinii frigorifice cu fluid, un defect de etanşeitate a maşinii poate conduce la scurgeri ale amestecului în faza de vapori;

• o solubilitate diferită cu uleiul faţă de diferitele componente ale amestecului;

• un efect de separare ale componentelor amestecului între etajele de joasă şi înaltă presiune;

• o acumulare de fluid în circuitul frigorific. Utilizarea amestecurilor zeotrope impune realizarea unui al patrulea

bilanţ, bilanţul masic pe fiecare component al amestecului pentru determinarea compoziţiei reale ce tranzitează circuitul frigorific [10]. Pentru analiza acestui bilanţ trebuie introduse sau determinate diferite compoziţii masice ale amestecului: compoziţia iniţială, compoziţia tranzitată (în circulaţie) şi compoziţia existentă locală.

Într-o instalaţie frigorifică cu compresie şi amestecuri zeotrope, compoziţia tranzitată (în circulaţie) nu este identică cu compoziţia iniţială, introdusă în instalaţie, datorită distribuţiei compoziţiei în zonele bifazice şi această diferenţă devine importantă dacă există acumulări de fluid în cadrul sistemului.

O instalaţie frigorifică cu compresie se compune în general din patru elemente principale: vaporizator, condensator, compresor şi ventil de laminare. Funcţionarea fiecărui element poate fi simulată prin corelaţii matematice. Ansamblul acestor corelaţii constituie modelul matematic al instalaţiei. În general, se renunţă la modelarea ventilului de laminare, pentru regimurile staţionare supraîncălzirea fiind o valoare impusă. Fiecare element ce constituie instalaţia trebuie studiat separat înainte de a realiza modelul global al instalaţiei frigorifice. Programul de ansamblu care


reuneşte modelele elementare nu comportă decât un număr relativ redus de variabile de intrare (temperaturile şi debitele apei de răcire şi ale purtătorului de frig la intrarea în schimbătoarele de căldură, viteza de rotaţie a compresorului şi geometria sistemului). Cantitatea (masa) de agent frigorific introdusă în circuit este considerată în model prin intermediul bilanţului masic. Aceasta se poate stabili pentru o instalaţiei frigorifică existentă prin cântărire (cu o balanţa electronică) a masei de agent frigorific introduse în instalaţie din butelie. Pentru modele simplificate, se poate renunţa la bilanţul masic pe agentul frigorific, în acest caz, gradul de subrăcire constituind o data de intrare pentru modelul de calcul. Ca rezultate ale modelului de calcul avem temperaturile de condensare şi vaporizare, puterile termice puse în joc, puterea electrică la compresor ca şi eficienţa frigorifică.

Rolul modelului compresorului este de a calcula parametrii şi debitul

agentului frigorific la ieşirea din compresor. Datorită numărului redus de caracteristici oferite în general de fabricanţi se aleg în general modele de calcul relativ simple, cum ar fi cel propus de P. Haberschill, S. Borg, M. Mondot şi M. Lallemand [10].

Astfel pentru un compresor cu piston, modelul ales ar răspunde următoarelor ipoteze de calcul :

• compresia şi detenta spaţiului volumului mort se realizează politropic cu acelaşi coeficient politropic kp : kp

refckpaspv vpvp ⋅=⋅

• agentul frigorific suferă o detentă izentalpică la trecerea prin clapetele de aspiraţie şi refulare, pierderile de presiune fiind neglijabile ;

• compresorul are schimb de căldură cu mediul ambiant.

În figura 20 se prezintă modulul de calcul al compresorului cu parametrii săi caracteristici la intrare şi ieşire.

Fig. 20. Modulul de calcul al compresorului.

Mărimile la ieşirea modelului de calcul al compresorului (temperatura de

refulare a agentului frigorific Tref, debitul masic de agent frigorific m& , puterea electrică de compresie Pe) sunt determinate cu ajutorul următoarelor relaţiilor din tabelul 7.

COMPRESOR

N, n, d, s

Tasp Tref

Pe

m&

mcp

pv

pc


Tabelul 7. Relaţii de calcul pentru parametrii de ieşire ai modelului compresorului cu piston

Mărimea Relaţia de calcul Explicaţii

Temperatura de refulare a agentului frigorific

( )crefref pvfT ,= Ecuaţia de stare a fluidului

Debitul masic de agent frigorific

volaspsdnNm ηρπ

⋅⋅⋅⋅

⋅⋅=4

2&

Randamentul volumetric:

−⋅+=

kp

v

cvol p

pc

1

11η

Coeficientul politropic:

( )kn

v

ckrefk p

pbTakp

⋅+⋅=

Coeficientul spaţiului volumului mort efectiv:

tb

v

ct p

pac

⋅=

unde: N este numărul de cilindri, n - viteza de rotaţie, s - cursa pistonului, d - diametrul cilindrului pistonului ρasp - densitatea agentului frigorific în aspiraţia compresorului, Tref - temperatura agentului frigorific la ieşirea din compresor; Coeficienţii ak, bk, nk, at, şi bt vor fi identificaţi pe baza rezultatelor experimentale

Puterea electrică necesară compresiei

( ) QhhmP asprefRe −−⋅= & Puterea termică relativă pierdută în mediul ambiant:

qb

v

cq

e pp

aPQ

q

⋅==*

Coeficienţii aq şi bq vor fi identificaţi pe baza rezultatelor experimentale


Ecuaţiile prezentate în tabelul 7 introduc trei parametri: coeficientul politropic kp, coeficientul spaţiului volumului mort efectiv c şi puterea termică pierdută în mediul ambiant Q (sau puterea termică relativă pierdută în mediul ambiant q*). Aceşti trei parametri vor fi identificaţi experimental.

Cunoscând geomtria internă a compresorului, putem calcula şi masa de agent frigorific (mcp) conţinută la nivelul acestui aparat al instalaţiei frigorifice.

Modelul de calcul al condensatorului permite evaluarea performanţelor acestuia plecând de la cunoaşterea condiţiilor de intrare şi a geometriei aparatului. Acesta poate fi un model global sau local, funcţie de modelul ales pentru determinarea coeficienţilor de transfer de căldură, pentru cele două fluide agentul frigorific şi agentul de răcire. În figura 21 este prezentat modulul de calcul al condensatorului cu parametrii săi caracteristici la intrare şi ieşire.

Fig. 21. Modulul de calcul al condensatorului.

Calculul condensatorului frigorific este unul iterativ şi demarează prin

alegerea unei valori iniţiale pentru presiunea de condensare (pc). Valoarea gradului de subrăcire (∆TSR) fie este impusă, în cazul modelelor fără bilanţ masic, fie rezultă din bilanţul masic al instalaţiei frigorifice. Se poate astfel calcula temperatura (TSR) şi entalpia (hSR) agentului frigorific la ieşirea din aparat. Entalpia agentului frigorific la ieşirea din condensator este egală cu entalpia agentului frigorific la intrarea în vaporizator (procesul de laminare este izentalpic). Dispunând în datele de intrare în model şi de entalpia sau temperatura vaporilor supraîncălziţi la ieşirea din compresor (Tref), din ecuaţia de bilanţ termic, pe partea agentului frigorific, se determină sarcina termică a condensatorului (Qc) şi temperatura agentului de răcire la ieşirea din aparat (T”a), debitul ( am& ) şi temperatura agentului de răcire la intrare (T’a) fiind de asemenea, date de intrare în modelul condensatorului. Calcul condensatorului se poate realiza pe cele trei zone caracteristice acestuia (desupraîncălzire, condensare şi subrăcire) sau poate fi unul simplificat, care consideră preponderentă, din punct de vedere termic doar zona propriu-zisă de condensare. Tot ca parametrii de intrare în modelul condensatorului avem suprafaţa de schimb de căldură (Sc) şi geometria internă a acestuia, precum şi debitul de agent frigorific ( m& ). În continuare urmează calculul termic al condensatorului, şi prin utilizarea metodei ∆tmed (diferenţa medie logaritmică de temperatură) sau ε-NTC (eficienţă – Număr de unităţi de Transfer de Căldură) pentru schimbătoarele de căldură [3], se determină o nouă valoare pentru sarcina termică a aparatului.

CONDENSATOR

Sc

am& m& T’a Tref

∆TSR T”a

pc

Qc

mc


Dacă această nouă valoare se încadrează într-o limită de eroare acceptabilă (în general 1%) faţă de sarcina termică rezultată din bilanţul termic, înseamnă că presiunea de condensare a fost aleasă corect, în caz contrar algoritmul de calcul se reia cu o nouă valoare pentru presiunea de condensare. În final, cunoscând geometria internă a condensatorului şi proprietăţile agentului frigorific, putem determina masa de agent frigorific conţinută (acumulată) în condensator (mc).

Modelul vaporizatorului se realizează ţinând cont de asemenea, de tipul constructiv al acestuia. Modelul de calcul poate fi de asemenea, un model global sau local, funcţie de modelul ales pentru determinarea coeficienţilor de transfer de căldură, pentru cele două fluide agentul frigorific şi purtătorul de frig. În figura 22 este prezentat modulul de calcul al vaporizatorului cu parametrii de intrare şi ieşire caracteristici.

Fig. 22. Modulul de calcul al vaporizatorului.

Ca şi în cazul condensatorului, calculul este unul iterativ şi demarează prin alegerea unei valori iniţiale pentru presiunea de vaporizare (pv). Valoarea gradului de supraîncălzire (∆TSI) fiind impusă se poate calcula temperatura şi entalpia agentului frigorific la ieşirea din aparat. Din ecuaţia de bilanţ termic, pe partea agentului frigorific, se determină sarcina termică a vaporizatorului (Qv) şi temperatura purtătorului de frig la ieşirea din aparat (T”f), debitul ( fm& ) şi temperatura purtătorului de frig la intrare (T’fi) fiind date de intrare în modelul vaporizatorului. Tot ca parametrii de intrare în modelul vaporizatorului avem suprafaţa de schimb de căldură (Sv) şi geometria internă a acestuia, debitul de agent frigorific( m& ), entalpia (hSR) şi temperatura agentului frigorific la intrare. În continuare, urmează calculul termic al vaporizatorului, determinându-se printr-una din metodele de calcul ale schimbătoarelor de căldură, o nouă valoare pentru sarcina termică a aparatului. Această nouă valoare se compară cu sarcina termică rezultată din bilanţul termic, modificându-se presiunea de vaporizare până la convergenţa celor două valori. În final, cunoscând geometria internă a vaporizatorului şi proprietăţile agentului frigorific, putem determina şi masa de agent frigorific conţinută (acumulată) în vaporizator (mv).

VAPORIZATOR

Sv

fm& m&

hSR T’f

∆TSI T”f

Pv Qv

mv


Algoritmul de calcul al modelului de ansamblu al instalaţiei frigorifice este prezentat în figura 23.

Fig. 23. Algoritmul de calcul al modelului instalaţiei frigorifice

COMPRESOR

CONDENSATOR

VAPORIZATOR

FINAL

pc pv ∆TSI

pv Tref

mcp Pe mSR sau ∆TSR

T’a T”a

Qc

mc TSR (hSR)

∆TSI

pv

T’f

Qv

T”f

pc = p*c NU

DA

mv NU

NU

DA

mSR sau ∆TSR DA

am&

fm&

BILANŢUL MASIC

Test de convergenţă

Test de convergenţă pv = p*v

m&

m&


Plecând de la valori iniţiale la intrarea compresorului (presiunile de condensare şi vaporizare, gradul de subrăcire, gradul de supraîncălzire, masa totală de agent frigorific introdusă în instalaţie şi caracteristicile geometrice), apelarea succesivă a modelelor de calcul ale compresorului, condensatorului şi vaporizatorului conduce la noi valori pentru presiunile de condensare şi vaporizare. Calculele se repetă până ce două valori succesive sunt diferenţiate de un ecart impus de algoritm. Pe schema de calcul precedent se suprapune o a treia iteraţie asupra gradului de subrăcire ∆TSR (sau masa de agent frigorific din zona de subrăcire a condensatorului, mSR). Convergenţa se obţine prin substituţii succesive ale acestor valori. Masa totală de agent frigorific din instalaţie (m) se calculează însumând masele conţinute în compresor, condensator, vaporizator şi canalizări (ţevile de legătură între componentele instalaţiei).

După cum se poate constata modelarea numerică se realizează plecând de la datele furnizate de fabricant şi de la corelaţii matematice generale pentru fenomenele caracteristice. Anumite valori experimentale sunt necesare pentru model, pentru a deduce, de exemplu, coeficientul politropic, coeficientul spaţiului volumului mort efectiv şi puterea termică relativă pierdută în mediul ambiant la nivelul compresorului

5. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU ABSORBŢIE

Funcţionarea instalaţiei frigorifice cu absorbţie se bazează tot pe ciclul Carnot inversat, compresia agentului frigorific realizându-se pe cale termochimică, prin utilizarea unui amestec binar, consumându-se energie termică. Amestecurile binare, utilizate ca agent de lucru în instalaţiile frigorifice cu absorbţie, sunt constituite din două componente: agentul frigorific şi absorbantul. Absorbantul trebuie să dizolve puternic agentul frigorific fără să intre cu el în reacţie şi să aibă temperatura de vaporizare, la presiune constantă, mult mai mare ca a acestuia. Procesul de absorbţie este însoţit, de obicei, de o degajare de căldură, care trebuie îndepărtată din aparat pentru a nu frâna procesul, absorbţia fiind mai intensă la temperatură coborâtă. În instalaţiile frigorifice cu absorbţie, cea mai mare răspândire o are amestecul apă-amoniac, apa fiind un puternic absorbant pentru amoniac (într-un volum de apă, la 0ºC, se poate dizolva 1148 volume amoniac). Cantitatea de căldură degajată la absorbţie este de 800 kJ/kg amoniac lichid şi de 1260 kJ/kg vapori amoniac. În tehnica condiţionării se mai utilizează şi amestecul apă-bromură de litiu, apa jucând de această dată rolul agentului frigorific iar bromura de litiu fiind solventul (absorbantul). Instalaţiile frigorifice cu absorbţie pot fi cu funcţionare continuă şi cu funcţionare periodică

5.1. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare continuă Schema de principiu a unei instalaţii frigorifice cu absorbţie cu funcţionare continuă este prezentată în figura 24.

În vaporizatorul V agentul frigorific cu debitul m& vaporizează la presiunea pv, absorbind căldura Q0, la nivel termic coborât, din incinta răcită sau de la agentul intermediar (purtător de frig). Vaporii de amoniac formaţi pătrund în absorbitorul A, unde la presiunea pv se dizolvă în soluţia săracă de amoniac în apă. cantitatea de căldură Qa degajată în absorbitor este evacuată de apa de răcire. Soluţia concentrată formată este preluată de pompa P şi trimisă la presiunea pc în generatorul de vapori G. Aici, pe baza căldurii Qg primite din afară (abur de joasă presiune) are loc încălzirea şi fierberea soluţiei bogate (cu debitul masic bm& şi concentraţia ξb), realizându-se desorbţia agentului frigorific sub formă de vapori şi diluarea soluţiei. În urma procesului din generator rezultă m& kg/s vapori de concentraţie ridicată (teoretic ξ”=1) şi mmb && − kg/s de soluţie săracă cu concentraţia ξs. Vaporii formaţi se condensează în continuare în condensatorul C, unde cedează căldura Qc. Condensatul format, după laminare, este reintrodus în vaporizatorul instalaţiei. Soluţia diluată se reîntoarce din generator în absorbitor prin ventilul de laminare VL 1, în care presiunea sa este redusă de la pc la pv. În felul acesta, în instalaţia frigorifică cu absorbţie, pe lângă circulaţia agentului frigorific, are loc şi o circulaţie a soluţiei binare între absorbitor şi generator.

Pentru mărirea economicităţii şi siguranţei în funcţionare, în schema de principiu a instalaţiei frigorifice cu absorbţie prezentată în figura 24, se mai


intercalează un schimbător de căldură (economizor), un rectificator şi un deflegmator.

Fig. 24. Schema de principiu a unei instalaţii frigorifice cu absorbţie cu funcţionare continuă: C – condensator; G – generator de vapori; VL – ventil de laminare; A – absorbitor; P – pompă; V –

vaporizator.

Schimbătorul de căldură (economizorul) se amplasează între absorbitor şi generator, realizând reîncălzirea soluţiei concentrate care intră în generator cu soluţie diluată trimisă de la absorbitor. În felul acesta, se micşorează consumul de căldură în generator şi debitul de apă de răcire necesar absorbitorului. Rectificatorul de instalează după generator pentru separarea vaporilor de absorbant de vapori de agent frigorific, în scopul evitării pătrunderii vaporilor de apă în condensator şi apoi prin ventilul de laminare VL 2 în vaporizator, unde aceştia s-ar solidifica. În coloană, rectificarea se face prin contactul vaporilor formaţi în generator cu soluţia concentrată care pătrunde în acesta. De cele mai multe ori, aceasta este înglobată în generator.

În deflegmator, prin răcirea cu apă din returul absorbitorului sau cu soluţie bogată rece, se realizează condensarea vaporilor de apă din vaporii de amoniac, astfel încât, după rectificator şi deflegmator, se poate practic considera că există numai vapori de amoniac (ξ ≅ 1).

Pp Q0

C

V

VL 2

3

v v v

^ ^

^^^

VL 1

G

A

P

Qa

Qg

4 5

2

1

6

7 7’

8 9

1’

Qc

m&bm&

mmb && −

m&

ξb

ξs

ξ”

ξ”

Instalaţii frigorifice cu absorbţie 59

Schema completă a instalaţiei frigorifice cu absorbţie este prezentată în fig. 25.

Fig. 25. Schema completă a instalaţiei frigorifice cu absorbţie: G – generator; D – deflegmator; C – condensator; VL – ventil de laminare; V – vaporizator; A –

absorbitor; E – economizor; P – pompă.

Pentru calculul instalaţiei frigorifice cu absorbţie se utilizează, de obicei, diagrama h - ξ, unde ξ, este concentraţia în agent frigorific a amestecului binar. În figura 26, este reprezentată diagrama h - ξ pentru amestecul binar apă – amoniac, exemplificându-se modul de construcţie al izotermelor în domeniul vaporilor umezi.

Pentru reprezentarea proceselor care au loc în instalaţia frigorifică cu absorbţie, este necesară cunoaşterea presiunilor în condensator, vaporizator, generator şi absorbitor, precum şi nivelul temperaturilor în aceste aparate. Pentru simplificarea calculului, uzual, se consideră presiunea din generatorul de vapori egală cu cea din condensator (pg = pc), iar presiunea din vaporizatorul V egală cu cea din absorbitor (pv = pa). Aceste presiuni se determină în funcţie de temperaturile respective, care la rândul lor sunt dictate de nivelul termic al agentului încălzitor al generatorului şi al apei de răcire a condensatorului şi absorbitorului.


Fig. 26. Diagrama h - ξ pentru amestecul binar apă – amoniac [3].

Astfel:

[ ]CTTTT arca °∆+== 1 ; (90)

[ ]CTTT aig °∆−= 2 , (91)

unde: Ta,Tc,Tg sunt temperaturile în absorbitor, condensator şi generator, în ºC; Tar, Tai – temperaturile apei de răcire şi respectiv a agentului de

încălzire, în ºC; ∆T1, ∆T2 – diferenţele de temperatură necesare pentru realizarea transferului de căldură. Aceste diferenţe de temperatură se optimizează,


ţinând seama că prin mărirea lor creşte diferenţa medie logaritmică de temperatură în aparat, scăzând suprafaţa acestuia şi costul său, în schimb creşte raportul de compresie şi consumul de energie al instalaţiei. Uzual, aceste diferenţe de temperatură au valori de 5…8ºC.

Reprezentarea ciclului instalaţiei frigorifice cu absorbţie în diagrama h - ξ

pentru amestecul binar, este prezentată în figura 27.

Fig. 23. Ciclul instalaţie frigorifice cu absorbţie în diagrama h - ξ.

În diagramă se construiesc, în primul rând izobarele pg = pc şi pa = pv, apoi izotermele Ta, Tv (impusă de cerinţele consumatorului de frig), Tc şi Tg. Se determină astfel punctele care caracterizează starea agentului frigorific în vaporizator (punctul 5), temperatura agentului frigorific la ieşirea din condensator (punctul 3), starea soluţiei la ieşirea din absorbitor (punctul 9) şi din generator (punctul 6). Vaporii de agent frigorific cu starea 2 (în echilibru cu lichidul (soluţia) cu starea 1) intră în condensatorul C unde condensează la presiune şi concentraţie constantă, ajungând la starea corespunzătoare punctului 3. Procesul de laminare realizează micşorarea, la entalpie constantă, a presiunii agentului frigorific de la pc la pv. Deoarece în cursul acestui proces nici concentraţia nu se modifică, punctul 4 se confundă cu punctul 3, el caracterizând însă un amestec vapori – lichid (punctul 4’) cu presiunea pv. Lichidul cu starea 4’ intră în vaporizator, unde se preîncălzeşte până la starea de saturaţie (punctul 5’), după care vaporizează. Deoarece vaporizarea are loc la temperatură şi concentraţie constantă, punctul 5, care caracterizează starea soluţiei după vaporizare, este determinat de intersecţia

6=7

1 7’

9 1’

3=4

5

2

pc

pv

pc

pv

h

vapori

lichid

ξs ξb ξ” 1 ξ

Tv

tc

4’ 5’

8

Tg

Ta Tv


izotermei tv în domeniul vaporilor umezi cu dreapta ξ”=const. Vaporii formaţi în vaporizator (punctul 5), împreună cu soluţia diluată din generator după răcire şi laminare (punctul 7), pătrund în absorbitor. Procesul de absorbţie presupune două faze: amestecul (7’ – 8 – 5) şi răcirea 8 – 9, până la temperatura de ieşire din absorbitor ta. Soluţia îmbogăţită cu starea 9 este preluată de pompa P şi introdusă sub presiune cu starea 1’ în generator unde are loc încălzirea 1’ – 1, închizându-se astfel circuitul.

Calculul termic al instalaţiei frigorifice cu absorbţie are drept scop stabilirea mărimilor necunoscute: debite masice, concentraţii, entalpii, etc. Acesta se bazează pe ecuaţiile de bilanţ termic pentru fiecare aparat, cunoscând sarcina frigorifică a instalaţiei Q0:

- pentru vaporizator:

( ) [ ]kWhhmqmQ 4500 −⋅=⋅= && , (92)

de unde rezultă debitul masic de agent frigorific:

[ ]skghh

QqQ

m /45

0

0

0

−==& . (93)

- pentru generatorul de vapori:

Ecuaţia de bilanţ masic are expresia:

( ) ( ) ( )ssbbsbbb mmmmmm ξξξξξξξ −⋅=−⋅⇔⋅−+⋅=⋅ "" &&&&&& , (94)

de unde rezultă factorul de circulaţie (multiplul de circulaţie):

1"

>−−

==sb

sb

mm

ξξξξ

µ&

&. (95)

În consecinţa sarcina termică a generatorului se determină cu relaţia:

( )( ) ( ) [ ]kWhhmhhm

hmhmmhmQ

b

bbg

1662

162

'

'

−⋅+−⋅=

=⋅−⋅−+⋅=

&&

&&&& (96)

sau sub forma sarcinii termice specifice:

( ) ( )

−⋅+−==

kgkJhhhh

mQ

q gg 1662 'µ

&. (97)

- pentru absorbitor:

( )

( ) ( ) [ ]kWhhmhhmhmhmmhmQ

b

bba

9775

975

−⋅+−⋅==⋅−⋅−+⋅=

&&

&&&& (98)


sau sub forma sarcinii termice specifice:

( ) ( )

−⋅+−==

kgkJhhhh

mQ

q aa 9775 µ

&. (99)

- pentru condensator:

( ) [ ]kWhhmqmQ cc 32 −⋅=⋅= && . (100)

Ecuaţia de bilanţ de energie electrică pe pompă este:

( ) [ ]kWhhmP bp 91' −⋅= & (101) sau:

[ ]kWpp

mpmP vcbbp ρρ

−⋅=

∆⋅= && , (102)

unde ρ este densitatea soluţiei, în kg/m3.

Din combinarea expresiilor (88) şi (89) se poate determina entalpia soluţiei

concentrate la intrarea în generator:

+=

kgkJ

mP

hhb

p

&91' . (103)

Rezultă în continuare şi lucrul mecanic specific al pompei:

( )

−⋅==

kgkJhh

mP

l pp 91'µ

&. (104)

Ecuaţia de bilanţ pe întreaga instalaţie este:

+=++

kgkJqqlqq capg 0 . (105)

Prin urmare, eficienţa frigorifică a instalaţiei va fi:

pgpgf lq

qPQ

Q+

=+

= 00ε . (106)


Reprezentarea proceselor în diagrama h - ξ şi întocmirea bilanţurilor termice s-a făcut pentru instalaţia ideală. Principalele deosebiri, în cazul instalaţiei reale, constau în:

- existenţa pierderilor de căldură în mediul ambiant (generator, economizor); - existenţa pierderilor de presiune între generator – condensator şi

vaporizator – absorbitor; - existenţa pierderilor datorită subrăcirii soluţiei în absorbitor.

La calculul instalaţiei, aceste pierderi se iau în consideraţie, uzual, prin introducerea unui coeficient global de pierderi, a cărui valoare este 0,8…0,9 [3].

5.2. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu funcţionare periodică La instalaţia frigorifică cu absorbţie şi funcţionare periodică (fig. 28),

acelaşi aparat 1 îndeplineşte pe rând rolul absorbitorului şi generatorului. În prima perioadă (perioada de încărcare), aparatul 1 se încălzeşte şi îndeplineşte rolul de generator. Vaporii obţinuţi, prin ventilul de laminare 2 sunt dirijaţi în condensatorul 3. Condensatul obţinut se acumulează în vaporizatorul 4, ventilul 5 fiind închis. În a doua perioadă (perioada de descărcare), aparatul 1 se răceşte şi îndeplineşte rolul de absorbitor. Soluţia săracă răcită absoarbe vaporii de agent termic din vaporizatorul 4, presiunea în sistem coborând şi vaporizarea intensificându-se, la presiune şi temperatură redusă. În această perioadă ventilul 2 este închis, iar ventilul 5 deschis. Modificarea perioadei de funcţionare se poate face manual sau automat.

Fig. 28. Schema instalaţiei frigorifice cu funcţionare periodică:

1 – generator-absorbitor; 2, 5 – ventil; 3 – condensator; 4 – vaporizator. Avantajul instalaţiei îl constituie simplitatea ei, siguranţa în funcţionare şi

preţul coborât. Pentru asigurarea unei alimentări continue cu frig, se pot cupla două astfel de instalaţii. Eficienţa frigorifică a instalaţiei este coborâtă, datorită pe de o parte, absenţei schimbului de căldură între soluţia bogată şi săracă, iar pe de altă parte necesităţii încălzirii în fiecare ciclu a masei de material din aparatul 1.


5.3. Instalaţia frigorifică cu absorbţie cu absorbţia apei de bromură de litiu

Instalaţia frigorifică cu absorbţia apei de bromură de litiu utilizează

apa ca agent frigorific şi o soluţie de bromură de litiu ca absorbant. Principiul lor de funcţionare nu se deosebeşte de cel al instalaţiilor care utilizează absorbţia amoniacului în apă. Datorită folosirii apei ca agent frigorific, cu toate că procesele au loc sub un vid destul de înaintat, în aceste instalaţii, răcirea apei nu se face sub 5…7ºC, ele fiind utilizate, în special, pentru instalaţiile de condiţionare. În figurile 29 şi 30 sunt prezentate două din cele mai răspândite scheme de instalaţii frigorifice cu absorbţia apei în soluţie de bromură de litiu.

Fig. 29. Schema instalaţiei frigorifice cu

absorbţia apei în soluţie de Br-Li, tip Carrier: 1 – generator; 2 – condensator; 3 –

vaporizator; 4 – absorbitor; 5 – economizor; 6, 7 – ventil de laminare; 8 – pompă de

circulaţie; 9 – pompă de recirculare.

Fig. 30. Schema instalaţiei frigorifice cu absorbţia apei în soluţie de Br-Li, tip Trane:

1 – generator; 2 – condensator; 3 – vaporizator; 4 – absorbitor; 5 – economizor; 6 – pompă de circulaţie;

7 – pompă de recirculare.

Soluţia săracă din absorbitor, prin economizor este trimisă în generator,

unde este încălzită cu abur sau apă fierbinte, rezultând vapori de apă. Deoarece vaporii rezultaţi sunt puri, nu mai sunt necesare rectificatorul şi deflegmatorul, vaporii fiind transmişi direct în condensator. Condensatul, după o laminare, pătrunde în vaporizator, unde vaporizează, absorbind căldura de la apa răcită. Vaporii formaţi se absorb în soluţia de bromură de litiu, închizându-se circuitul. Pentru intensificarea proceselor de absorbţie şi vaporizare, precum şi pentru a se evita modificarea condiţiilor de funcţionare datorită formării unei coloane de lichid, soluţia în absorbitor şi vaporizator este recirculată cu pompe speciale.

Multiplul de circulaţie µ al instalaţiilor se determină din ecuaţia de bilanţ material a generatorului:


( ) vbs ξξµξµ +⋅−=⋅ 1 , (107)

unde: ξs, ξb, ξv sunt concentraţiile soluţiei sărace care intră în generator, a soluţiei bogate care se întoarce în absorbitor şi a vaporilor produşi.

Deoarece în generator se produc vapori de apă puri ξv = 0, rezultă:

sb

b

ξξξ

µ−

= . (108)

5.4. Instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuzie

Instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuzie se deosebeşte de celelalte

maşini cu absorbţie prin aceea că sunt complet lipsite de piese în mişcare şi de ventile de laminare, presiunea totală fiind aceeaşi în tot circuitul. Circulaţia agentului frigorific se realizează prin echilibrarea presiunii din circuit, prin difuzia vaporilor agentului frigorific într-un gaz inert. Amestecul utilizat în aceste instalaţii este format din apă şi hidrogen ca gaz inert.

Schema unei astfel de instalaţii este prezentată în figura 31 [3].

Fig. 31. Schema instalaţiei frigorifice cu absorbţie şi difuziune: 1 – încălzitor. 2 – termosifon; 3 – generator; 4 – rectificator; 5- condensator; 6 – rezervor de hidrogen;

7 – vaporizator; 8 – dulap frigorific; 9, 12 – economizor; 10 – absorbitor; 11 – separator.

În generatorul 3, din soluţia de amoniac şi apă, se degajă, prin încălzire, vaporii de amoniac, care după ce trec prin rectificatorul 4, pătrund în condensatorul 5. Condensatorul şi rectificatorul sunt răcite cu aer. Presiunea în sistem este egală cu presiunea din condensator şi este dictată de temperatura mediului înconjurător. Condensatul rezultat intră în vaporizatorul 7, care este umplut cu hidrogen. Aici are loc o evaporare a amoniacului, ca urmare a diferenţei dintre concentraţia vaporilor


la suprafaţa stratului superficial al amoniacului lichid şi concentraţia de amoniac a gazului inert. Vaporii rezultaţi difuzează în hidrogen. Amestecul rezultat, fiind mai greu decât hidrogenul pur, coboară în vaporizator. Presiunea parţială a amoniacului în amestecul hidrogen-amoniac creşte pe măsură ce amestecul coboară în vaporizator, mărindu-se şi temperatura sa de vaporizare. Din vaporizator amestecul, prin economizorul 9, intră în absorbitorul 10, unde vine în contact cu soluţia diluată care circulă dinspre generator, fără a ocupa întreaga secţiune a conductei. Soluţia se îmbogăţeşte în amoniac, degajându-se căldura de absorbţie, care este evacuată în mediul ambiant. Hidrogenul, eliberat de vaporii de amoniac, devine mai uşor şi se reîntoarce prin economizorul 9 în vaporizator. Pentru a asigura circulaţia soluţiei slabe, nivelul soluţiei în generator trebuie să fie superior celui din absorbitor cu ∆H. Soluţia bogată din absorbitor, prin termosifonul 2, este introdusă în generator, închizându-se circuitul.

În instalaţia frigorifică cu absorbţie şi difuziune se realizează astfel trei circuite: al agentului frigorific (amoniacului), al soluţiei şi al hidrogenului. Amoniacul circulă prin toate elementele instalaţiei, soluţia între generator şi absorbitor, iar hidrogenul între absorbitor şi vaporizator.

Domeniul de utilizare al acestor instalaţii este cel al puterilor frigorifice mici (până la 60 W), respectiv al frigiderelor casnice. Avantajul lor îl constituie absenţa pieselor în mişcare, costul coborât, funcţionare sigură şi fără zgomot. În cazul în care încălzirea se face electric, economicitatea lor este însă inferioară celei a frigiderelor cu comprimare mecanică de vapori, motiv pentru care utilizarea şi fabricarea lor a fost abandonată.

5.5. Instalaţii frigorifice cu absorbţie poli-etajate Orice instalaţie frigorifică sau pompă de căldură cu absorbţie este de fapt

un cuadripol termic care are ca intrări două fluxuri termice, Q0 cu temperatura scăzută Tv şi Qg cu temperatura ridicată Tg şi ca ieşiri alte două fluxuri termice Qa şi Qc având temperaturile Ta, respectiv Tc (foarte apropiate), situate ca valori între Tv şi Tg. Acest cuadripol este reprezentat schematic în diagrama ln p - –1/T (Oldham – Clapeyron) din figura 32. În general, valorile cele mai importante ale presiunii, temperaturii şi concentraţiei pentru un amestec de fluide frigorifice sunt determinate plecând de la starea de lichid saturat în diversele puncte caracteristice ale instalaţiei. Acest lucru permite încadrarea schemelor ciclurilor cu absorbţie în diagrame ln p - –1/T ce caracterizează faza de lichid a amestecului respectiv.

Instalaţiile frigorifice cu absorbţie reprezintă o soluţie posibilă pentru înlocuirea tehnologiilor poluante existente actualmente în domeniul instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de vapori. Din nefericire, utilizarea lor este limitată din cauza eficienţelor frigorifice coborâte şi a ecartului de temperatură dintre vaporizator şi condensator care sunt reduse (comparabile cu cele realizate de instalaţiile cu compresie). Acest fapt explică interesul actual manifestat pe plan mondial pentru mărirea acestor indici de funcţionare prin utilizarea ciclurilor poli-etajate. Ele sunt realizate prin suprapunerea a două, trei, sau mai multe cicluri elementare (de acelaşi tip sau nu) şi pot fi concepute atât pentru mărirea eficienţei frigorifice (ciclu multi-efect) cât şi a ecartului de temperatură (ciclu multi-ecart).


Fig. 32. Cuadripolul termic al instalaţiei frigorifice cu absorbţie.

Gama de cicluri poli-etajate este foarte largă şi este destul de dificil de găsit o teorie structurată care să permită deducerea tuturor variantelor posibile. Există în acest sens o metodă bazată pe teoria grafurilor care prezintă un grad mare de generalitate dar este însă destul de abstractă [1].

Orice ciclu poli-etajat poate fi descompus într-o serie de cicluri mono-etajate (elementare) care vor avea o parte din aparatele lor cuplate prin procese de transfer de căldură. Aceste suprapuneri de cicluri frigorifice cu absorbţie, poartă de numirea de cascade, ca şi la instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori. Funcţie de parametrii p, T şi ξ ce caracterizează funcţionarea instalaţiilor frigorifice cu absorbţie sunt definite trei familii de cascade, fiecare familie putând funcţiona între două valori constante ale uneia din aceste mărimi.

Pentru exemplificare în figura 33 este prezentată varianta unui ciclu cu dublu efect ce funcţionează între două valori de concentraţie, împreună cu descompunerea în cicluri elementare.

Calculul acestor cicluri poli-etajate se bazează pe calculul ciclurilor elementare, urmat de aplicarea ulterioară a metodei superpoziţiei [6]. Pentru fiecare ciclu elementar ipotezele simplificatoare sunt următoarele:

- sarcina termică a condensatorului este aproximativ egală cu sarcina termică a vaporizatorului ( 0qqc ≅ );

C G

V A

VL 1

VL 2 P

pc = pg

pa = pv

Tc Ta Tv Tg -1/T

ln p Qg Qc

Q0 Qa


Fig. 33. Schema (a) şi descompunerea în cicluri elementare (b) a ciclului dublu-efect ce funcţionează între două valori de concentraţie.

Vjp

Vip

Ajp

Aip

Cip Gip

Gjp Cjp

1=ipgq ip

fipcq ε=

1=ipaq

ipf

jpgq ε=

ipf

ipq ε=0

jpf

ipf

jpq εε=0ipf

jpaq ε=

jpf

ipf

jpcq εε=

(b)

V A

pî

jpgT Ta Tv ip

gT -1/T

ln p

q0 qa

Cip Gip

ipgq

ipcq

Gjp

jpgq

pm

pj

Cjp

jpcq

ipcT

(a)


- sarcina termică a absorbitorului este aproximativ egală cu sarcina termică a generatorului de vapori ( ga qq ≅ );

- se neglijează lucrul mecanic specific al pompei lp. Dacă se utilizează relaţia pentru eficienţa frigorifică (105) şi se consideră

un flux termic unitar primit de generatorul de vapori, primele două ipoteze menţionate mai sus devin: fc qq ε== 0 şi 1== ga qq . Notând cu exponenţi „jp” şi „ip” parametrii caracteristici ciclurilor elementare de joasă respectiv înaltă presiune, valoarea eficienţei frigorifice pentru ciclu cu dublu efect din fig. 29:

( )jpf

ipf

jpf

ipf

ipf

jpf

ipf

ipf

ipg

jpipo

gf q

qqqq

εεεεεεεε

ε +=+=+

=+

== 11

00 (109)

În general, pentru o instalaţie frigorifică cu absorbţie simplu-efect pentru

climatizare, funcţionând cu amestecul NH3-H2O sau H2O-LiBr se poate estima valoarea eficienţei frigorifice a ciclului de joasă presiune 75,0=jp

fε [6]. În aceste condiţii, variaţia eficienţei frigorifice fε poate fi reprezentă în funcţie de eficienţa

ciclului de înaltă presiune ipfε (fig. 34).

Fig. 34. Variaţia eficienţei frigorifice a ciclului dublu-efect în funcţie de eficienţa frigorifică a ciclului de înaltă presiune.

Se constată că prin utilizarea acestui ciclu dublu-efect se obţin creşteri ale

eficienţei frigorifice de 70...80%, comparativ cu ciclul simplu-efect, funcţie de tipul amestecului utilizat în instalaţie [6].

0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 ipfε

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8 εf

H2O-LiBr

NH3 –H2O

6. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU COMPRESIE MECANICĂ DE GAZE

Instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de gaze utilizează în calitate de agent frigorific aerul sau alte gaze necondensabile (azot, hidrogen, heliu, etc.).Aerul, ca agent frigorific, a fost utilizat cu mult înaintea apariţiei instalaţiilor cu compresie de amoniac sau bioxid de carbon [3]. Utilizarea aerului are avantajul absenţei toxicităţii şi posibilităţii obţinerii sale direct din atmosferă, deci fără costuri suplimentare. Dezavantajele principale ale instalaţiilor frigorifice cu comprimarea gazelor sunt:

- valori coborâte ale eficienţei frigorifice a ciclului; - necesitatea unor debite mari de gaze, datorită căldurilor specifice coborâte; - dimensiuni mari ale aparatelor schimbătoare de căldură, datorită

coeficienţilor de convecţie coborâţi ce caracterizează gazele; - necesitatea utilizării gazelor perfect uscate, dacă nivelul de temperaturi

coboară sub 0ºC, pentru a evita formarea unor cristale de gheată în detentorul instalaţiei. Datorită acestor dezavantaje, instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică

de gaze sunt rar utilizate, fiind întâlnite în special în domeniul condiţionării, cu agent de lucru aerul, atunci când toxicitatea este un factor hotărâtor.

După tipul proceselor care se desfăşoară în aceste instalaţii se disting: - instalaţii cu procese în curgere continuă şi în regim staţionar (permanent),

bazate pe ciclul clasic Joule (Brayton) ce se desfăşoară între două adiabate şi două izobare, utilizându-se pentru compresie şi destindere turbomaşini;

- instalaţii cu procese periodice în regim nestaţionar bazate pe ciclul Stirling compus din două izoterme şi două izocore. Acest ciclu necesită un regenerator de căldură ce lucrează în regim nestaţionar. Utilizarea instalaţiilor frigorifice cu compresie mecanică de gaze în regim

nestaţionar este determinată printre altele de ameliorarea performanţelor instalaţiilor bazate pe ciclul Joule, care în condiţiile interacţiunii cu surse de căldură la temperaturi constante determină pierderi exergetice de căldură cauzate de ireversibilităţile externe (respectiv de diferenţele finite de temperatură care caracterizează transferul de căldură între agentul de lucru şi sursele de căldură).

6.1. Instalaţia frigorifice cu compresie mecanică de gaze fără regenerare cu funcţionare în regim staţionar Schema şi ciclul teoretic în diagrama T-s al instalaţiei frigorifice cu

compresie mecanică de gaze fără regenerare cu funcţionare în regim staţionar sunt prezentate în figura 35.

Procesele caracteristice acestei instalaţii sunt următoarele: (1-2) - compresie adiabată reversibilă în turbocompresor (TC) de la presiunea p1 la presiunea p2, ceea ce determină o creştere de temperatură de la T1 la T2, superioară temperaturii mediului ambiant Ta. În cadrul acestui proces se consumă lucru mecanic de compresie lc; (2-3) - răcire izobară în răcitorul de gaz (RG) cu scăderea temperaturii de la T2 la T3 = Ta (proces teoretic), cu apă de răcire;


(a)

(b)

Fig. 35. Schema de principiu şi ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de gaze fără regenerare cu funcţionare în regim staţionar:

a – schema instalaţiei; b – ciclul teoretic în diagrama T-s; CM – camera frigorifică; TC – turbocompresor; RG – răcitor de gaz; TD – turbodetentor.

TC

RG

CF

TD ~ M

1

2 3

4

lc

q0

qr

ld

1

2

3

4

p1 = p4

s3 = s4 s1 = s2

T3=Ta

T4<T0

T

s

∆s

p2 = p3

T1=T0

T2>Ta

Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de gaze 73

(3-4) - destindere adiabată – izentropă de la presiunea p2 la presiunea p1, ce determină scăderea de temperatură de la T3 = Ta la T4 < T0 (temperatura mediului rece). În cadrul acestui proces se produce lucrul mecanic de detentă ld; (4-1) - încălzirea izobară a agentului de lucru în camera frigorifică (CF) cu preluarea cantităţii de căldură q0. Agentul de lucru (agentul frigorific) consumă lucru mecanic în compresor şi produce lucru mecanic în detentor, eliminându-se astfel pierderile prin laminare de la instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de vapori. De asemenea, agentul frigorific preia căldură din camera frigorifică şi o cedează mediului ambiant prin intermediul unui răcitor de gaze. Deoarece lucrul mecanic de compresie este mai mare ca lucrul mecanic de detentă, diferenţa este furnizată din exterior de către un motor electric de antrenare. Lucrul mecanic total al ciclului rezultă în acest caz:

−=

kgkJlll dct (110)

Lucrul mecanic de compresie, sarcina termica specifică a răcitorului de

gaze, lucrul mecanic de detentă şi sarcina frigorifică specifică se pot determina cu relaţiile:

( ) ( )

−⋅=−⋅=

kgkJTTcTTcl pmpmc 0212 (111)

( ) ( )

−⋅=−⋅=

kgkJTTcTTcq apmpmr 232 (112)

( ) ( )

−⋅=−⋅=

kgkJTTcTTcl apmpmd 443 (113)

( ) ( )

−⋅=−⋅=

kgkJTTcTTcq pmpm 40410 (114)

Ecuaţia de bilanţ termic se poate scrie:

+=+

kgkJlqlq drc0 (115)

de unde rezultă lucrul mecanic specific total al instalaţiei ca fiind:


−=

kgkJqql rt 0 (116)

Eficienţa frigorifică pentru ciclul teoretic este:

( )( )

1

1

1

1

1

1

40

2

40

2

0

0

00

−−−

=−

−⋅

−⋅=

−=

−==

TTTT

TTcTTc

qqqq

qlq

a

pm

apmrrtftε (117)

Ecuaţia adiabatei pentru procesele din cadrul ciclului Joule, funcţie de coeficientul adiabatic al agentului de lucru este:

.ctvp =⋅ γ sau (118)

.1 ctvT =⋅ −γ (119)

rezultă că şi ...111

ctpTpctvctvp =⋅⇒⋅=⇒=⋅−

−−γ

γγγ , deci:

.1

ctpT =⋅−γγ

(120)

Notându-se raportul de compresie al ciclului 4

3

1

2

pp

pp

==β se poate scrie

pentru procesul 1-2:

γγ

γγ

γγ

γγ

β1

02

1

2

102

1

22

1

11

01−

−=−−

⋅=⇔

⋅=⇒⋅=⋅ TT

ppTTpTpT

TT (121)

iar pentru procesul (3-4):

γγ

γγ

γγ

γγ

β−

−=−−

⋅=⇔

⋅=⇒⋅=⋅

1

4

1

4

34

1

44

1

33

3

aa

TTTT

pp

TTpTpTa

(122)

În consecinţă, raportul temperaturilor din expresia eficienţei frigorifice

(117) rezultă:

γγ

γγ

γγ

γγ

γγ

γγ

ββ

β

β

β

β

1

0

10

0

001

0

10

01

0

1

0

40

2

11

11

1

1

1

−−

−

−

−

−

=⋅⋅=⋅=

=−−

⋅=−

−⋅=

⋅−

−⋅⋅=

⋅−

−⋅=

−−

TT

TT

TT

x

xxx

TT

x

xTT

TT

TT

TT

TT

TTTTTT

a

a

a

aa

a

aa

a

aa


(123)

deci, expresia finală a eficienţei frigorifice teoretice, funcţie de raportul de compresie β, este:

1

11

−

=−

γ

γ

β

ε ft (124)

Se constată că la creşterea raportului de compresie β eficienţa frigorifică scade. În cazul procesului real eficienţa frigorifică scade sub cea teoretică, cum se poate constata din figura 36.

Fig. 36. Ciclul real (în diagrama T-s) al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de gaze fără

regenerare cu funcţionare în regim staţionar. 6.2. Instalaţia frigorifică cu compresie mecanică de gaze cu regenerare internă în regim nestaţionar Ciclul teoretic în diagramele T-s şi p-v al instalaţiei frigorifice cu

compresie mecanică de gaze cu regenerare internă în regim nestaţionar (Ciclul Stirling) este prezentat în figura 37. În cazul acestui ciclu parametrii gazului se modifică nu numai de la un punct la altul, dar şi în cadrul aceluiaşi punct în timp (regim nestaţionar). Ciclul Stirling, după care funcţionează în regim nestaţionar instalaţia frigorifică cu regenerare, îmbunătăţeşte ireversibilităţile interne ale proceselor caracteristice ciclului Joule şi se compune din două izoterme şi două izocore.

1

2

3

4

p1 = p4

s3 = s4 s1 = s2

T3=Ta

T4<T0

T

s

∆s

p2 = p3

T1=T0

T2>Ta

2r

4r


(a)

(b)

Fig. 37. Ciclul teoretic (a - în diagrama T-s; b – în diagrama p-v) al instalaţiei frigorifice cu compresie mecanică de gaze cu regenerare cu funcţionare în regim nestaţionar

Schema de principiu, pe care se bazează funcţionare instalaţiei frigorifice cu regenerare, în regim nestaţionar este prezentată în figura 38.

1

3

2

4

p

v v2 = v3 v1 = v4

p1

p2

p3

p4 q0

ld

qr

lc

lt Ta = ct.

T0 = ct.

1

3

2

4

T

s s3

Ta

q0

v1 = v4

T0

s2 s4 s1

v2 = v3


(a) (b) (c) (d)

Fig. 38. Schema de principiu a instalaţiei frigorifice cu regenerare, în regim nestaţionar. Procesele ce caracterizează funcţionarea acestei instalaţii sunt următoarele:

- la trecerea din starea 1 în starea 2 pistonul compresorului se deplasează în cilindru de la dreapta la stânga (a-b) iar gazul este comprimat izotermic de la presiunea p1 la presiunea p2. Căldura de comprimare este evacuată cu ajutorul unei pompe de răcire la temperatura Ta în răcitorul compresorului;

- la trecerea din starea 2 în 3 (b-c) atât pistonul compresor cât şi cel detentor se deplasează spre stânga cu aceeaşi viteză astfel încât gazul trece din spaţiul de compresie în cel de destindere. Procesul este deci izocor şi prin transvazare gazul vine în contact cu umplutura rece a regeneratorului, micşorându-şi temperatura de la Ta la T0;

p2 v2

T2

p1, v1, T1

lc

qr

q0

ld Regenerator Compresor Detentor

p3 v3

T3

p4, v4, T4


- la trecerea din starea 3 în 4 (c-d) se deplasează spre stânga numai pistonul detentor astfel că gazul se destinde izoterm (T0 = ct.) de la presiunea p3 la p4. Astfel se preia de la sursa rece cantitatea de căldură q0 pentru menţinerea constantă a temperaturii T0;

- la trecerea din starea 4 în 1 (d-a) ambele pistoane se deplasează cu aceeaşi viteză spre dreapta iar gazul este transvazat izocor din spaţiul de destindere în cel de comprimare. In acest proces gazul se încălzeşte în contact cu umplutura caldă a regeneratorului pe care o răceşte. În continuare procesele se repetă.

Mişcarea pistoanelor este efectuată prin intermediul unor mecanisme bielă-manivelă iar transvazările pe ciclu se realizează cu ajutorul unor supape comandate de nişte came antrenate de mişcarea pistoanelor.

Puterea frigorifică specifică a gazului obţinută în procesul de destindere izotermic 3-4 la temperatura T0 este:

43

4

30

2

10

3

400

43

lnlnln0

ssariapp

TRVVTR

VVTRlq T

−−−=

=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅=⋅⋅⋅== ννν (125)

Lucrul mecanic în compresia izotermă 1-2 la temperatura Ta este:

212

1 21ln ssariaVV

TRql arTa−−−=⋅⋅⋅== ν (126)

Căldura cedată de gaz în procesul izocor 2-3 este preluată de umplutura

regeneratorului în procesul izocor 4-1, având expresia: ( ) 41320 4132 ssariassariaTTcq avrg −−−=−−−=−⋅= (127)

Lucrul mecanic total al ciclului rezulta în consecinţă: ( ) ( )

( ) 14321ln2

10

000

−−−−=⋅−⋅⋅=

=−=+−+=−=

ariaVV

TTR

qqqqqqlll

a

argrgaTTt a

ν (128)

În aceste condiţii, eficienţa frigorifică a ciclului Stirling este:

( )C

aaa

tS

TTTT

T

VV

TTR

VV

TR

lq

εν

νε =

−=

−=

⋅−⋅⋅

⋅⋅⋅==

1

1

ln

ln

0

0

0

2

10

2

10

0 (129)

unde: εC este eficienţa frigorifică a ciclului Carnot format din 2 adiabate şi 2 izoterme.

7. INSTALAŢII FRIGORIFICE CU EJECTIE Instalaţiile frigorifice cu ejecţie îşi bazează funcţionarea tot pe ciclul Carnot inversat, compresia vaporilor de agent frigorific realizându-se, în acest caz, cu ajutorul ejectoarelor. Principial, în aceste instalaţii se poate utiliza orice agent frigorific, în prezent însă se întâlnesc numai instalaţii care utilizează apa ca agent frigorific numite şi instalaţii frigorifice cu jet de abur. Apa ca agent frigorific are o seamă de avantaje, legate de preţul coborât, netoxicitate, absenţa pericolului de explozie, căldură de vaporizare mare (la 0ºC, r = 2500 kJ/kg). În schimb, utilizarea apei necesită presiuni de lucru foarte coborâte şi volume mari (la 0ºC corespunde o presiune de vaporizare de 0,00608 bar, volumul specific al vaporilor fiind 1211 m3/kg) şi este limitată de punctul triplu (T = 0,0098 ºC). Din aceste cauze, apa nu se utilizează ca agent frigorific în instalaţiile frigorifice cu compresie mecanică de vapori. În cazul instalaţiilor frigorifice cu ejecţie, utilizarea apei ca agent frigorific permite folosirea aburului ca agent primar în ejector, ceea ce, mai ales când acest abur este extras prin prizele unei turbine de cogenerare, poate conduce la avantaje energetice şi economice sensibile. Domeniul de utilizare cel mai indicat pentru aceste instalaţii este cel al condiţionării aerului, unde nivele de frig necesare sunt mai ridicate sau cel al producerii apei reci (8...12 ºC) necesară unor răciri industriale, în special în industria chimică şi alimentară. Posibilitatea utilizării aburului produs în regim de cogenerare în instalaţiile de condiţionare, conduce şi la mărirea puterii electrice realizate în acest regim, precum şi la aplatizarea curbei clasate a necesarului de căldură în perioada de vară, efecte favorabile pentru centrala electrică de cogenerare, care trebuie avute în vedere la alegerea tipului de instalaţie frigorifică pentru condiţionare.

Un avantaj important al acestor instalaţii este fiabilitatea ridicată datorită absenţei pieselor în mişcare, nefiind practic necesar un personal de exploatare. În acelaşi timp ele se pot realiza la capacităţi mari de răcire. Instalaţiile frigorifice cu ejecţie se construiesc, de obicei, după două scheme principale: cu condensator de suprafaţă (în circuit închis) şi cu condensator de amestec (în circuit deschis) [3]. Instalaţia în circuit închis are avantajul recuperării condensatului, gabaritului mai redus şi posibilităţii montării în imediata apropiere a consumatorului. Dezavantajele instalaţiei constau în costul mai ridicat şi în prezenţa unor echipamente suplimentare (pompe, regulatoare de nivel şi presiune, ventile). Instalaţia în circuit deschis necesită, în general, un consum mai redus de abur primar şi este mai ieftină, în schimb, nu permite returnarea condensatului, ceea ce constituie un dezavantaj important, în special, în cazul alimentării cu abur de la o centrală electrică de cogenerare. In continuare se va trata doar instalaţia în circuit închis, principiul de funcţionare al celor două variante constructive fiind acelaşi.

Schema instalaţiei frigorifice cu jet de abur în circuit închis este prezentată în figura 39. În instalaţie se realizează trei circuite: circuitul aburului primar, circuitul agentului frigorific şi circuitul purtătorului de frig. Agentul frigorific


utilizat este apa care circulă printr-o instalaţie cu vapori clasică (ciclul 1234561) cuplată cu o instalaţie frigorifică simplă (ciclul 237892).

Fig. 39. Schema instalaţiei frigorifice cu jet de abur

E – ejector; V – vaporizator; VL – ventil de laminare, C – condensator; P – pompă; CZ – cazan; PÎ – preîncălzitor, F – focar; SI – supraîncălzitor.

Reprezentarea în diagrama T-s este calitativă (fig. 40) datorită debitelor

diferite care circulă prin cele două circuite cuplate, debitul de vapori (abur primar) produs de cazan este pm& şi cel de vapori reci antrenaţi din vaporizator Vm& . Se defineşte astfel factorul de debit sau consumul specific de abur λ ca fiind raportul dintre debitul de abur produs de cazan (generatorul de abur) şi debitul de apă ce circulă prin instalaţie frigorifică:

V

p

mm&

&=λ . (130)

Inversul consumului specific de abur poartă denumirea de coeficient de

injecţie sau factor de ejecţie:

SI

F (2’+8)

8’

9’ (2+9) PÎ

P

E

C

CZ

V

VL

8

7

3

4

5

6

1

Qcz

Qc Q0

pm&

Vm&

Instalaţii frigorifice cu ejectie 81

p

V

mm

u&

&==

λ1 . (131)

Fig. 40. Ciclul teoretic al instalaţiei frigorifice cu jet de abur în diagrama T-s. Aburul primar produs în generatorul de abur (1), se destinde adiabatic în

ajutajul ejectorului E până în starea (2’) corespunzătoare presiunii din vaporizatorul instalaţiei (V) pv. In camera de amestec a ejectorului aburul primar (2’) se amestecă cu aburul produs în vaporizator (8). Amestecul (8’) este comprimat adiabatic în difuzorul ejectorului (8’-9’) până la presiunea din condensator pc. Comprimarea, respectiv creşterea presiunii aburului în difuzorul ejectorului se realizează pe baza scăderii energiei cinetice. În condensatorul C aburul condensează izobar-izoterm (9’-3), cedând căldura Qc unui agent termic de răcire. Condensatul format se împarte în două direcţii. O parte ( pm& ) este comprimat şi trimis la generatorul de abur, unde se preîncălzeşte până la temperatura de saturaţie (4-5), apoi vaporizează (5-6) şi se supraîncălzeşte (6-1). Cealaltă parte a condensatului ( Vm& ) este laminată (3-7) până la presiunea pv, apoi vaporizează în vaporizatorul V (7-8). În procesul de vaporizare se primeşte căldura Q0 de la mediul răcit prin intermediul unui purtător de frig

Pentru determinarea consumului specific de abur λ, se scrie ecuaţia de bilanţ termic a ejectorului, pentru 1 kg de abur absorbit din vaporizator:

( ) ( ) ( )'8'9'21 1 hhhh −⋅+=−⋅ λλ . (132)

1 6

T

s

C

2

2’ 8’ 8

9 9’

5 4

3

7

[1 kg]

[λ kg]

TCZ

TC

TV


Înlocuind procesul de comprimare din difuzorul ejectorului (8’-9’) cu două procese separate pentru aburul primar (2’-2) şi vaporii reci antrenaţi din vaporizator (8-9), se poate scrie:

( ) ( ) ( ) 89'22'8'91 hhhhhh −+−⋅=−⋅+ λλ , (133)

de unde se obţine:

21

89

hhhh

−−

=λ . (134)

Debitul masic de vapori reci se determină cu relaţia:

[ ]skgqQ

mV /0

0=& , (135)

unde q0 este sarcina frigorifică specifică:

[ ]kgkJhhq /780 −= . (136) Rezultă imediat debitul masic de abur primar:

[ ]skgmm Vp /&& ⋅= λ . (137) Puterea termică a condensatorului este:

( ) ( ) [ ]kWhhmmQ Vpc 3'9 −⋅+= && (138) Puterea termică a cazanului se determină, neglijând efectul pompei

( 43 hh ≅ ), cu relaţia:

( ) [ ]kWhhmQ pcz 31 −⋅= & . (139) Eficienţa frigorifică a ciclului este:

31

38

31

380

hhhh

uhhhh

mm

QQ

p

v

czf −

−⋅=

−−

⋅==&

&ε , (140)

iar eficienţa ciclului de încălzire:

fczcz

cz

cz

c

QQ

QQQ

QQCOP ε+=+=

+== 11 00 (141)

Instalaţii frigorifice cu ejectie 83

Ciclul real al instalaţiei frigorifice cu jet de abur se deosebeşte de cel

teoretic din cauza imperfecţiunilor proceselor gazodinamice şi a construcţiei ejectorului. Apar astfel pierderi în ajutaj, în camera de amestec şi în difuzor, care conduc la necesitatea măririi debitului de abur primar.

O altă deosebire a ciclului real se datorează schimbului de căldură din vaporizator şi condensator, care are loc la diferenţe finite de temperatură. In cazul utilizării aparatelor cu amestec, acest efect se poate neglija.

8. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE

Exploatarea corectă a instalaţiilor frigorifice trebuie să asigure în general [5]:

- menţinerea în spaţiile frigorifice a parametrilor aerului (temperatură, umiditate, viteză) ceruţi de procesele tehnologice;

- realizarea unor costuri de exploatare cât mai reduse (consumuri reduse de energie, apă, agent frigorific, ulei, etc.);

- o bună fiabilitate şi o lungă durată de exploatare a instalaţiei prin realizarea unei bune întreţineri a utilajelor.

Se consideră în general că instalaţia frigorifică lucrează corect atunci când se observă următoarele:

- brumarea conductelor de aspiraţie până la flanşa compresorului; aceasta arată că vaporizatorul este bine alimentat cu lichid, fapt care face ca vaporii să fie încă umezi la ieşirea din vaporizator şi saturaţi la aspiraţia în compresor;

- conducta de refulare a compresorului este fierbinte (aceasta arată că vaporii aspiraţi de compresor nu sunt nici umezi şi nici supraîncălziţi);

- nu se aud bătăi în interiorul cilindrilor (aceasta indică lipsa loviturilor de lichid provocate de aspiraţia vaporilor umezi).

Realizarea în practică a semnelor exterioare de bună funcţionare depinde în mod esenţial de deschiderea corespunzătoare a ventilului de reglaj. Cu ajutorul lui se realizează în permanenţă un echilibru între capacitatea vaporizatorului şi a compresorului instalaţiei frigorifice. Prezenţa semnelor de bună funcţionare nu coincide întotdeauna cu existenţa unei exploatări economice. Astfel, în practică, datorită unor neglijenţe de întreţinere şi exploatare se depun pe suprafeţele de schimb de căldură straturi de ulei, piatră, zăpadă, care înrăutăţesc coeficientul global de schimb de căldură şi reduc capacitatea de transfer de căldură a vaporizatoarelor şi condensatoarelor frigorifice. La micşorarea transferului de căldură în vaporizator se produce scăderea debitului de vaporizare, deoarece compresorul continuă să aspire la debitul său normal, mai mare. O dată cu scăderea temperaturii de vaporizare se produce însă, pe de o parte, o tendinţă de creştere a sarcinii termice la vaporizator, concomitent cu scăderea capacităţii compresorului (coeficientul de debit şi productivitatea volumetrică scad), ajungându-se în final la o asemenea temperatură de vaporizare care să coreleze aceste două capacităţi frigorifice. Acest fenomen poartă denumirea de autoreglarea instalaţiilor frigorifice. Ca urmare a acestei noi corelări rezultă că şi în aceste cazuri se pot obţine semne de bună funcţionare economică datorită modificării temperaturilor de vaporizare şi condensare, care conduc la consumuri mai mari de energie pentru acelaşi efect de răcire. Pentru ca instalaţia să lucreze economic se recomandă ca temperatura de condensare a agentului frigorific să fie cât mai scăzută, această situaţie conducând la o eficienţă frigorifică mai mare. La un grad de creştere a temperaturii de condensare are loc o reducere a capacităţii compresorului, ca urmare a reducerii coeficientului de debit însoţită de o creştere a consumului de putere pentru compresor. În plus, odată cu creşterea temperaturii de condensare are

Exploatarea instalaţiilor frigorifice 85

loc şi o creştere însemnată a temperaturii vaporilor comprimaţi, fapt care poate crea probleme la ungerea compresorului (cocsificarea uleiului). Temperatura de condensare la o instalaţie dată depinde de debitul şi de temperatura agentului de răcire (aer sau apă), precum şi de modul de întreţinere şi exploatare a instalaţiei. Folosirea unui debit mai mare de agent de răcire produce scăderea numai până la o anumită limită a temperaturii de condensare, după care creşterea debitului de agent de răcire reprezintă de fapt o risipă. Utilizarea pentru răcire, a unor temperaturi mai scăzute reprezintă un avantaj net pentru funcţionarea economică a instalaţiei. La valori ridicate ale temperaturii de condensare cauzele trebuie căutate în deficienţele de întreţinere a suprafeţei condensatorului şi anume: depunerea de ulei şi piatră de o parte şi de alta a suprafeţelor de schimb de căldură, precum şi existenţa aerului în condensator. Straturile de ulei şi piatră înrăutăţesc coeficientul global de transfer de căldură în condensator, iar aerul din interiorul instalaţiei produce creşterea presiunii de condensare.

Pentru realizarea unei exploatări corespunzătoare a instalaţiei frigorifice este necesar ca, pe lângă respectarea principiilor de funcţionare precum şi a regulilor de punere în funcţionare, oprire şi reglare amintite, să se asigure şi o întreţinere corectă a utilajelor din instalaţie în timpul exploatării.

În cele ce urmează se vor indica principalele măsuri necesare în timpul exploatării instalaţiilor cu amoniac. La nivelul compresoarelor, pentru asigurarea ungerii corecte este necesară folosirea unui ulei care să corespundă condiţiilor de funcţionare şi recomandărilor întreprinderilor constructoare. Se recomandă ca după 1500-2000 h de funcţionare să se facă înlocuirea uleiului după o prealabilă curăţire a carterului şi circuitului de ungere. Se recomandă menţinerea unui nivel corespunzător al uleiului din carter. Dacă este necesar se va purja uleiul şi curăţa circuitul înainte de introducerea unor noi cantităţi. Atunci când uleiul rămas în maşină este corespunzător, încărcarea se poate face şi în timpul funcţionării compresorului.

Verificarea şi reglarea ungerii se execută cu ajutorul manometrului de ulei şi al ventilului montat pe corpul presetupei. Pentru o funcţionare normală se recomandă ca presiunea uleiului să fie cu 0,5-1,5 bar mai mare decât cea de aspiraţie. Atunci când presiunea de ulei nu poate fi reglată la valoarea dorită, se verifică dacă pompa nu aspiră aer pe la garnituri, dacă nu este înfundat filtrul, conductele şi canalele de trecere a uleiului. La nevoie se înlocuiesc garniturile de clingherit ale pompei şi se spală filtrul, circuitele de ulei şi chiar carterul. Verificarea ungerii trebuie urmărită şi prin observarea modului în care se încălzesc diferitele părţi ale compresorului.

Curăţarea filtrului de aspiraţie se execută periodic mai ales la instalaţiile noi. La prima punere în funcţiune, filtrul se dublează cu pânză care are rolul de a opri pătrunderea în compresor a impurităţilor din instalaţie. Periodic se demontează filtrul, fie pentru a spăla cu petrol această pînză, fie pentru a o înlocui; prezenţa pânzei este necesară circa 2-3 ani de la punerea în funcţiune a instalaţiei după care poate rămâne numai sita filtrului. Întreţinerea condensatoarelor, indiferent de tipul de condensator comportă următoarele operaţii:

- Curăţirea suprafeţei de transfer de căldură pe partea agentului frigorific; Datorită eficacităţii limitate a separatoarelor de ulei, este antrenată în condensator


şi o anumită cantitate de ulei, care se prezintă fie ca atare, fie sub forma unei pelicule pe suprafaţa ţevii. În primul caz, volumul ocupat de ulei dezafectează realmente o parte din suprafeţele de răcire, iar în al doilea caz stratul de ulei înrăutăţeşte schimbul de căldură.

La condensatoarele multitubulare de amoniac, uleiul se adună într-o domă, de unde trebuie evacuat periodic la intervale stabilite în practica de exploatare.

La condensatoarele atmosferice de amoniac uleiul se scurge în rezervor şi trebuie evacuat periodic din doma de la partea inferioară a acestuia. Dacă instalaţia nu posedă rezervor, se montează robinete de purjare la punctele cele mai joase ale colectoarelor.

Operaţia de îndepărtare a stratului aderent de ulei este curent denumită dezuleiere: ea este în general dificilă, impune scoaterea din funcţiune a instalaţiei, dar este necesară mai ales la instalaţiile la care separarea uleiului nu a fost bine efectuată.

Dezuleierea se poate opera prin dizolvarea stratului de ulei cu petrol sau motorină, după care se face suflarea cu abur supraîncălzit şi apoi cu aer comprimat. Această lucrare se mai poate face cu atenţie deosebită, prin oprirea apei de răcire şi trimiterea da vapori calzi de agent în condensator, avîndu-se grijă să nu fie depăşită presiunea maximă de lucru.

- Curăţarea suprafeţei de transfer de căldură pe partea apei. În funcţie de duritatea apei de răcire, sărurile conţinute de aceasta se depun sub formă de piatră pe suprafaţa de contact, fapt care înrăutăţeşte transmiterea căldurii şi măreşte consumul de energie pentru acelaşi efect de răcire.

Atunci când grosimea stratului de piatră depăşeşte 0,5 mm este necesară înlăturarea lui, operaţie posibilă numai după golirea condensatorului de agent frigorific.

La condensatoarele multitubulare, înlăturarea pietrei se face cu ajutorul periilor de sârmă sau cu ajutorul unei freze speciale introduse în interiorul ţevilor de apă după demontarea capacului.

La condensatoarele atmosferice, piatra este îndepărtată prin ciocănire şi raşchetare. Este necesar ca periodic să se facă şi curăţirea pietrei de pe stropitoarele de apă, asigurându-se în acest fel o bună distribuţie a apei pe suprafaţa exterioară a aparatului.

La toate tipurile de condensatoare operaţia de curăţire a pietrei poate fi uşurată prin recircularea timp de 24 h a unei soluţii de 6-8% acid formic, care are ca efect înmuierea stratului de piatră.

- Îndepărtarea aerului (dezaerarea). Pătrunderea aerului în instalaţie are loc cu ocazia demontării diferitelor aparate sau prin neetanşeităţile circuitului de joasă presiune, atunci cînd presiunea scade sub cea atmosferică. Deoarece aerul ca atare nu poate condensa, presiunea sa se adună, conform legii lui Dalton, la cea proprie a agentului frigorific, mărind presiunea de condensare şi ca urmare, consumul de energie al instalaţiei.

Îndepărtarea aerului din instalaţie se face în general la partea superioară a rezervorului sau a condensatorului, folosind fie procedeul de dezaerare continuă, fie cel periodic. Folosind aparatele de dezaerare continuă, eliminarea aerului are loc în timpul funcţionării instalaţiei; dar întrucât în acest timp are loc în condensator o amestecare continuă a vaporilor de agent cu aerul, se recomandă ca priza pentru


dezaerare să se facă la partea superioară a rezervorului, adică acolo unde această amestecare continuă nu se mai produce.

La dezaerarea periodică trebuie oprită instalaţia, lăsîndu-se în funcţiune cel puţin 1/2 oră sistemul de răcire a condensatorului. Se racordează un capăt al unui furtun la ştuţul de dezaerare de pe condensator, celălalt capăt fiind introdus într-un vas cu apă; se deschide robinetul de dezaerare în aşa fel încât să nu se audă „trosnituri” în apă şi să se poată urmări bulele de aer ce se ridică la suprafaţa vasului cu apă. Operaţia se consideră terminată atunci când presiunea citită pe manometrul de pe condensator se apropie de presiunea corespunzătoare temperaturii apei de răcire.

Verificarea etanşeităţii este o alta operaţie importantă în verificarea funcţionarii corecte a instalaţiilor frigorifice. Pentru a nu se produce pierderea încărcăturii de agent frigorific se face periodic verificarea etanşeităţii la condensator.

La condensatoarele multitubulare pentru amoniac se efectuează verificarea lunară a conţinutului de agent în apa de răcire cu ajutorul, de exemplu, a reactivului Nessler (K2HgI4). Dacă se adaugă câteva picături din acest reactiv în proba de apă, se produoe o coloraţie galbenă atunci când conţinutul de NH3 este redus şi un precipitat roşu când conţinutul este ridicat.

La condensatoarele atmosferice cu NH3 apariţia porilor se face observată atât prin formarea de piatră la locul respectiv cât şi prin miros. Porii vor fi înlăturaţi prin sudare numai după golirea instalaţiei de amoniac.

Întreţinerea vaporizatoarelor pentru răcirea lichidelor necesită efectuarea periodică a următoarelor operaţii:

- Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea agentului frigorific; Odată cu agentul frigorific lichid pătrunde în vaporizator şi uleiul care nu a putut fi separat în separatorul de ulei sau calele de ulei. În vaporizator uleiul blochează o parte din suprafaţa de răcire şi totodată înrăutăţeşte transferul de căldură prin formarea unui strat de ulei pe suprafaţa conductelor.

Pentru a evita aceste dezavantaje, este necesar săptămânal evacuarea uleiului din vaporizator. În scopul asigurării unei separări mai bune se recomandă purjarea la câteva ore după oprirea instalaţiei, realizându-se prin încălzire şi reducerea vâscozităţii uleiului. Dacă instalaţia permite, încălzirea vaporizatorului se poate face cu ajutorul vaporilor calzi refulaţi din compresor.

În orice caz, scoaterea uleiului din vaporizator presupune ca presiunea din interiorul acestuia să fie superioară celei atmosferice.

Atunci când pe suprafaţa interioară a vaporizatorului s-a depus un strat aderent de ulei dezuleierea poate avea loc în mod asemănător cazului descris la condensator. - Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea agentului intermediar. În timpul exploatării, din agentul intermediar se depun substanţele insolubile (de obicei, cloraţi) care reduc intensitatea transferului de căldură. Acestea se vor îndepărta cel puţin o dată pe an. La vaporizatoarele multitubulare, pentru uşurarea operaţiei se poate folosi o soluţie de acid clorhidric 10%, după care se execută o spălare cu apă pentru înlăturarea excesului de acid.

Apariţia depunerilor în saramuri (purtători de frig) este micşorată prin decantare şi filtrare bună la introducerea saramurii în circuit.


- Verificarea etanşeităţii la instalaţiile cu amoniac se poate efectua cu ajutorul reactivului Nessler. - Verificarea concentraţiei şi pH-lui din saramură. În timpul exploatării poate avea loc, în special la bazinele deschise, o diluare a saramurii provocate de condensarea umidităţii din aer. Pentru a evita îngheţarea pe ţevile vaporizatorului a saramurii diluate este necesară verificarea periodică a concentraţiei. În acest scop este folosit densimetrul, după ce saramura s-a încălzit la temperatura de 15°C, corespunzătoare indicaţiilor din tabele. În lipsa densimetrului se poate recurge la cântărirea cu precizie a unui litru de saramură.

Când concentraţia saramurii este insuficientă, se va dizolva o cantitate de sare cu ajutorul unei părţi de saramură, în vasul special prevăzut în acest scop (nu se admite folosirea altei sări). Verificarea periodică a PH-ului saramurii evită în general corodarea circuitului de agent intermediar.

În general există tendinţa de scădere a pH-lui. Pentru readucerea lui la valoarea de 7,5-8, se foloseşte hidroxid de sodiu (sodă caustică) sau de calciu (apă de var), verificarea făcându-se, aşa cum s-a arătat la prepararea saramurii, cu ajutorul indicatorilor chimici. De asemenea., este necesară introducerea periodică de pasivatori pentru coroziune.

Întreţinerea vaporizatorului pentru răcirea aerului necesită efectuarea periodică a următoarelor operaţii: - Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea agentului frigorific. La instalaţiile cu amoniac, întrucât separarea completă a uleiului nu este posibilă, stratul de ulei depus la vaporizatoare se îndepărtează prin "dezuleiere". Aceasta se poate face prin suflarea cu aer a vaporizatorului, fie cu ajutorul vaporilor calzi de agent. Suflarea cu aer se execută după vacuumarea vaporizatorului, prin partea superioară a acestuia. Uleiul se adună în partea inferioară unde va fi purjat. Dezuleierea cu vapori calzi de agent se poate face numai la instalaţiile prevăzute cu posibilităţi de decongelare cu gaze calde, uleiul adunându-se în punctele de colec-tare. - Curăţarea suprafeţei de schimb de căldură pe partea aerului. În timpul exploatării se produce depunerea sub formă de zăpadă a umidităţii din aer, fapt care conduce la înrăutăţirea transferului de căldură şi la creşterea consumului de energie. Când grosimea stratului de zăpadă depăşeşte circa 5 mm este necesară îndepărtarea lui. Este recomandabilă decongelarea răcitorului de aer de la tunelele de refrigerare şi congelare după fiecare şarjă răcită. - Verificarea etanşeităţii. Se face cel puţin lunar pentru a se evita deprecierea mărfurilor depozitate în contact cu aerul viciat.

Întreţinerea suprafeţelor cu răcire directă presupune următoarele operaţii periodice: - Curăţarea suprafeţei interioare de depunerile din saramură. Operaţia se face cu vaporizatoarele pentru răcirea lichidelor, adică prin spălarea cu apă şi dacă este cazul, prin vehicularea unei soluţii de acid clorhidric 10% urmată de o bună spălare cu apă. - Curăţarea suprafeţei exterioare de stratul de zăpadă se efectuează ca şi la vaporizatoarele pentru răcirea aerului prin raşchetarea sau stropirea cu apă. Uneori se foloseşte decongelarea cu saramură de 25°C, încălzită cu ajutorul vaporilor calezi refulaţi de compresor.


- Îndepărtarea aerului provenit din neetanşeităţile de pe conductele de aspiraţie. Aerul pătruns se adună de obicei la punctele cele mai înalte ale instalaţiei, fiind evacuat periodic prin robinetele de dezaerisire special prevăzute în acele locuri (partea superioară a elementelor de răcire). Prezenţa aerului se constantă prin faptul că în acea porţiune instalaţia "debrumează". Verificarea etanşeităţii se face săptămânal în scopul evitării pierderilor de saramură. Defecte de funcţionare ale instalaţiilor frigorifice. Atunci când în practică nu sunt respectate principiile de realizare, exploatare şi întreţinere corectă a instalaţiilor frigorifice, în timpul funcţionării acestora nu Mai pot fi observate semnele care indică o exploatare corectă. Astfel, se pot produce modificări anormale ale temperaturilor şi presiunilor de refulare şi aspiraţie, brumări şi bătăi la compresoare, precum şi nerealizarea temperaturilor în spaţiile frigorifice. În tabelul 8 se prezintă câteva din semnele cele mai importante care indică funcţionarea defectuoasă a instalaţiilor frigorifice, cauzele care le-au produs şi măsurile de remediere [5].

Tabelul 8. Defecte de funcţionare la instalaţiile frigorifice [5]

Semne de funcţionare defectuoasă Cauze Măsuri de remediere

Apă de răcire insuficientă la condensator

- Se verifică debitul şi presiunea pompelor de apă; - Se măreşte debitul de apă proaspătă; - Se verifică distribuţia apei la condensator;

Blocarea suprafeţei de transmitere a condensatorului

- Îndepărtarea pietrei - Îndepărtarea uleiului - Dezuleierea

Blocarea unei cantităţii de lichid în condensator, care reduce suprafaţa de schimb de căldură

- Se verifică scurgerea lichidului din condensator (deschiderea robinetelor de pe conductele de li-chid şi de egalizare); - Scoaterea unei cantităţi de agent din instalaţii (fără rezervor de lichid)

Repartizarea neuniformă a vaporilor în diversele panouri de condensator

- Se verifică dacă încălzirea panourilor este uniformă şi se iau masuri de modificarea legăturilor pentru a asigura distribuţia corectă a vaporilor.

Suprafaţa insuficientă a condensatorului

- Se verifică dacă numărul de compresoare în funcţiune corespunde celui proiectat şi dacă este nevoie se reduce sarcina instalaţiei prin oprirea unor compresoare.

Capacitatea compresorului prea mare faţă de vaporizator

- Se reduce capacitatea compresorului; - Se măreşte suprafaţa vaporizatorului (dacă este posibil)

1. Presiune de refulare prea ridicată şi temperatura de pe manometrul de refulare mult mai mare decât, a apei de răcire folosite (în mod normal temperatura de condensare trebuie să fie cu cca 5°C mai ri-dicată decât temperatura medie a apei de răcire)

Prea puţin agent frigorific în instalaţie - Se completează cu agent

Oprirea ventilatoarelor, agregatelor sau pompelor

- Se verifică cauzele opririi şi se repun în funcţiune 2. Scăderea rapidă şi continuă a

presiunii de aspiraţie Concentraţia mai mică sau mai mare decât normală a agentului intermediar

- Sa verifică concentraţia şi se aduce la cea normală

Robinetul de reglaj prea mult deschis - Se reduce deschiderea robinetului de reglaj manual

Blocarea deschisă a flotorului - Se demontează şi se deblochează flotorul Flotorul montat prea sus - Se montează mai jos

Separator de lichid prea mic - Se pune un separator mai mare - Se dublează separatorul existent cu un altul

Nu se scurge lichidul din separator spre vaporizator

- Se scoate filtrul din conducta de alimentare - Se pune conductă cu diametru mai mare - Se montează separatorul mai sus

3. Presiunea de aspiraţie mare, cilindri de compresor brumaţi, conducta de refulare rece. Indiferent de cauze pentru protejarea compresorului se procedează astfel: - se închide robinetul de aspiraţie; - se opreşte alimentarea cu lichid şi răcirea cilindrilor; - se deschide treptat aspiraţia; - se supraveghează presiunea la ulei pentru a nu se produce deza-morsarea pompei din cauza vacuumului.

Robinetul de injecţii (şpriţ) prea mult deschis - Se reduce deschiderea ventilului

Prea mult agent în instalaţie - Se scoate agent din instalaţie 4. Creşterea bruscă a presiunii de aspiraţie şi refulare însoţită de brumarea cilindrilor, pentru o deschidere mică a robinetului de reglaj

Robinetul de reglaj prea mare faţă de vaporizator

- Se înlocuieşte robinetul de reglaj cu unul corespunzător

Robinetul cu flotor prea mare faţă de vaporizator - Se schimbă doza sau tot flotorul 5. Creşterea bruscă, periodică a

presiunii de aspiraţie, însoţită uneori de înec cu lichid Creşterea bruscă a sarcinii termice

(deschideri de uşi la tunele) - Se anunţă în prealabil mecanicul în cazul deschiderii de uşi la tunelele în funcţiune

6. Creşterea bruscă a presiunii de aspiraţie, însoţită uneori de înec cu lichid

Se introduc circuite noi calde la instalaţiile cu răcire directă Se alimentează cu agent intermediar din acelaşi răcitor, noi circuite calde, din instalaţiile cu răcire indirectă

- Se reduce reglajul la circuitul în funcţiune şi apoi se deschide treptat robinetul de aspiraţie a circuitului cald, supraveghindu-se atent compresorul

7. Presiunea de aspiraţie scade greu ca şi temperatura din spaţiile răcite, deşi reglajul este normal

Compresoare insuficiente în funcţiune

- Se măreşte numărul de compresoare şi se reface reglajul - Se verifică încărcarea în spaţiile răcite - Se verifică dacă nu sunt defecte compresoarele

Presiunea de refulare ridicată - Se remediază conform celor indicate la punctul 1 Presiunea de aspiraţie scăzută - Se remediază conform celor indicate la punctul 3 8. Temperatura de refulare ri-

dicată Raport de compresie prea mare - Se injectează lichid în conducta de aspiraţie (şpriţ) - Se trece la compresia în mai multe trepte

Uzare segmenţi - înlocuire Defectarea supapei de aspiraţie, refulare, siguranţă - Verificarea şi la nevoie înlocuirea

Filtrul de aspiraţie înfundat - Se verifică şi se curăţă filtrul 9. Scăderea capacităţii com-presorului

Presiunea de aspiraţie scăzută sau cea de refulare ridicată

- Se iau măsuri de reducere a presiunii de refulare - Se reglează corespunzător alimentarea cu agent a vaporizatorului

10. Oscilaţii mari la manometrul de aspiraţie şi bătăi la supapele de aspiraţie

Blocarea clapetelor supapelor de aspiraţie din cauza murdăriei (ulei ars)

- Verificarea supapei de aspiraţie

11. Bătăi neregulate la supapele de refulare

Blocarea clapetelor supapelor de refulare din cauza murdăriilor - Verificarea supapei de refulare

12. încălzirea excesivă a ci-lindrilor de compresor Clapete sparte la supapele de refulare - înlocuirea clapetelor sparte

13. încălzire lagăre şi cilindri Ungere defectuoasă - Se verifică presiunea pompei de ulei - Se verifică dacă uleiul nu e prea puţin vâscos

Presiunea prea mare în pompa de ulei - Reglarea presiunii de ulei 14. Consum mare de ulei, refulat din compresor în instalaţie Segmenţi uzaţi - Înlocuirea segmenţilor

15. Dezamorsarea pompei de ulei Aspiră aer la îmbinările demontabile - Se verifică îmbinările pe partea de aspiraţie a pompei

Suprafaţa de răcire mică - Se măreşte suprafaţa de răcire 16. Nu se realizează temperaturile în spaţiile răcite Nu circulă bine purtătorul de frig

(saramura) în elementele de răcire - Se verifică dacă circuitul nu este înfundat cu aer

Anexa 1. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale amoniacului (R 717)

Tabelul 9. Proprietăţile termodinamice ale amoniacului pe curba de saturaţie [17]

Formula chimică NH3 Masa moleculară: 17,03 kg/kmol Temperatura critică: 132,35 ºC Punctul normal de fierbere: -33,5 K Presiunea critică: 113,53 bar Densitatea critică: 235 kg/m3

Volum specific Densitate Entalpie Entropie Temperatura

[°C]

Presiunea absolută

[bar]

Presiunea efectivă

[bar]

Lichid [dm3/kg]

Vapori [m3/kg]

Lichid [kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]

Căldura latentă de vaporizare

[kJ/kg]

Lichid

[kJ/kg.K]

Vapori [kJ/kg.K]

-70 0,109 -0,904 1,378 9,006 0,725 0,111 189,62 1656,48 1466,86 0,6915 7,9120 -60 0,219 -0,794 1,401 4,702 0,713 0,212 232,95 1674,30 1441,35 0,8996 7,6617 -50 0,408 -0,605 1,424 2,625 0,702 0,380 276,58 1691,37 1414,79 1,0995 7,4396 -40 0,717 -0,296 1,449 1,551 0,690 0,644 320,55 1707,56 1387,01 1,2921 7,2410 -35 0,931 - 0,082 1,462 1,215 0,683 0,823 342,67 1715,27 1372,60 1,3858 7,1494 -34 0,979 -0,034 1,465 1,159 0,682 0,862 347,11 f716,78 1369,67 1,4044 7,1316 -33 1,030 +0,017 1,467 1,105 0,681 0,904 351,54 1718,28 1366,74 1,4228 7,1140 -30 1,195 +0,182 1,475 0,9625 0,677 1,038 364,88 1722,70 1357,82 1,4779 7,0622 -25 1,515 +0,502 1,489 0,7705 0,671 1,297 387,18 1729,85 1342,67 1,5685 6,9792 -20 1,901 +0,888 1,504 0,6228 0,664 1,605 409,56 1736,69 1327,13 1,6576 6,9001 -15 2,362 +1,349 1,518 0,5079 0,658 1,968 432,04 1743,21 1311,17 1,7452 6,8244 -10 2,908 +1,895 1,534 0,4177 0,651 2,394 454,60 1749,40 1294,80 1,8315 6,7519 -5 3,548 +2,535 1,549 0,3462 0,645 2,888 477,25 1755,23 1277,98 1,9164 6,6823 0 4,294 +3,281 1,566 0,2890 0,638 3,460 500,00 1760,71 1260,71 2,0000 6,6154 5 5,158 + 4,145 1,583 0,2429 0,631 4,116 522,84 1765,80 1242,96 2,0824 6,5510 10 6,150 +5,137 1,601 0,2053 0,624 4,870 545,79 1770,50 1224,71 2,1636 6,4889 15 7,285 +6,272 1,619 0,1746 0,617 5,727 568,84 1774,79 1205,95 2,2436 6,4288 20 8,574 +7,561 1,639 0,1493 0,610 6,697 592,01 1778,65 1186,64 2,3226 6,3705 25 10,03 +9,01 1,659 0,1283 0,602 7,794 615,32 1782,06 1166,74 2,4006 6,3139

Tabelul 9 (continuare)


[°C]

Presiunea absolută

[bar]

Presiunea efectivă

[bar]

Lichid [dm3/kg]

Vapori [m3/kg]

Lichid [kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


[kJ/kg]

Lichid

[kJ/kg.K]

Vapori [kJ/kg.K]

30 11,67 +10,65 1,680 0,1107 0,595 9,033 638,77 1785,01 1146,24 2,4778 6,2589 35 13,50 +12,48 1,702 0,09593 0,587 10,424 662,39 1787,47 1125,08 2,5540 6,2051 40 15,55 +14,53 1,726 0,08345 0,579 11,983 686,21 1789,40 1103,19 2,6296 6,1525 45 17,82 +16,80 1,750 0,07284 0,571 13,728 710,26 1790,78 1080,52 2,7045 6,1008 50 20,33 +19,31 1,777 0,06378 0,562 15,678 734,56 1791,58 1057,02 2,7789 6,0499 55 23,10 +22,08 1,805 0,05600 0,554 17,857 759,17 1791,74 1032,57 2,8530 5,9996 60 26,14 +25,12 1,834 0,04929 0,545 20,288 784,13 1791,22 1007,09 2,9268 5,9497 65 29,48 +28,46 1,866 0,04348 0,535 22,999 809,51 1789,95 980,44 3,0005 5,9000 70 33,12 +32,10 1,900 0,03841 0,526 26,034 835,38 1787,87 952,49 3,0745 5,8502 75 37,08 +36,06 1,937 0,03398 0,516 29,429 861,83 1784,87 923,04 3,1488 5,8001 80 41,40 +40,38 1,973 0,03009 0,506 33,233 888,96 1780,84 891,88 3,2238 5,7493 85 46,08 +45,06 2,022 0,02665 0,494 37,523 916,93 1775,64 858,71 3,2998 5,6974 90 51,14 +50,12 2,071 0,02359 0,482 42,390 945,89 1769,08 823,19 3,3772 5,6440 95 56,62 +55,60 2,125 0,02087 0,470 47,915 976,08 1760,91 784,83 3,4566 5,5884

100 62,52 +61,50 2,183 0,01842 0,458 54,288 1007,80 1750,79 742,99 3,5388 5,5299 110 75,75 +74,73 2,349 0,01418 0,425 70,521 1077,76 1722,47 644,71 3,7158 5,3984 120 91,07 +90,05 2,594 0,01050 0,385 95,238 1163,06 1675,37 512,31 3,9257 5,2288 130 108,88 +107,86 3,185 0,006589 0,313 151,768 1298,69 1563,51 264,82 4,2532 4,9101

132,3 113,53 +112,51 4,274 0,004274 0,233 233,972 1422,40 1422,40 000,00 4,5548 4,5548

Tabelul 10. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraîncălziţi) [17] Volumul specific [dm3/ kg]

SUPRAÎNCĂLZIREA [°C] Temperatura

la saturaţie [°C]

Presiunea la saturaţie

[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-70 0,11 9007,0 9235,0 9463,0 9691,0 9918,0 10140 10370 10820 11270 11720 12170 12620 13070 13520 -60 0,22 4702,0 4818,0 4933,0 5048,0 5163,0 5277,0 5391,0 5618,0 5844,0 6070,0 6295,0 6520,0 6745,0 6969,0 -50 0,41 2624,0 2688,0 2751,0 2813,0 2875,0 2937,0 2999,0 3122,0 3244,0 3366,0 3488,0 3609,0 3730,0 3851,0 -40 0,72 1551,0 1588,0 1625,0 1661,0 1696,0 1732,0 1768,0 1839,0 1909,0 1979,0 2049,0 2119,0 2188,0 2257,0 -35 0,93 1215,0 1244,0 1272,0 1300,0 1328,0 1356,0 1384,0 1439,0 1493,0 1548,0 1602,0 1655,0 1709,0 1762,0 -34 0,98 1159,0 1186,0 1213,0 1240,0 1267,0 1293,0 1320,0 1372,0 1424,0 1475,0 1527,0 1578,0 1629,0 1680,0 -33 1,03 1106,0 1132,0 1157,0 1183,0 1209,0 1234,0 1259,0 1309,0 1358,0 1407,0 1456,0 1505,0 1553,0 1602,0 -30 U9 962,6 985,3 1008,0 1030,0 1052,0 1074,0 1096,0 1139,0 1182,0 1224,0 1267,0 1309,0 1351,0 1392,0 -25 1,52 770,6 788,7 806,7 824,4 842,1 859,5 876,9 911,3 945,3 979,1 1012,0 1046,0 1079,0 1112,0 -20 1,90 622,8 637,5 652,1 666,4 680,7 694,7 708,7 736,4 763,8 790,9 817,8 844,6 871,1 897,6 -15 2,36 508,0 520,0 531,9 543,6 555,2 566,7 578,1 600,7 622,9 644,9 666,7 688,4 710,0 731,4 -10 2,91 417,7 427,7 437,6 447,3 456,8 466,3 475,7 494,2 512,5 530,5 548,4 566,1 583,7 601,3 -5 3,55 346,2 354,6 362,8 370,9 378,8 386,7 394,5 409,9 425,0 440,0 454,7 469,4 483,9 498,4 0 4,29 289,0 296,1 303,0 309,8 316,5 323,1 329,6 342,5 355,2 367,7 380,0 392,2 404,3 416,3 5 5,16 242,9 248,9 254,8 260,5 266,2 271,8 277,4 288,2 298,9 309,4 319,8 330,0 340,2 350,3 10 6,15 205,4 210,5 215,6 220,5 225,4 230,2 234,9 244,1 253,2 262,1 270,9 279,6 288,2 296,7 15 7,28 174,6 179,1 183,5 187,7 191,9 196,0 200,1 208,1 215,8 223,5 231,0 238,4 245,7 253,0 20 8,57 149,3 153,2 157,0 160,7 164,4 167,9 171,4 178,3 185,0 191,6 198,1 204,4 210,7 217,0 25 10,03 128,3 131,7 135,0 138,3 141,5 144,6 147,6 153,6 159,5 165,2 170,8 176,3 181,7 187,1 30 11,67 110,7 113,7 116,7 119,6 122,4 125,1 127,8 133,0 138,1 143,1 148,0 152,8 157,5 162,2 35 13,50 95,94 98,64 101,3 103,8 106,3 108,7 111,1 115,7 120,2 124,6 128,9 133,1 137,2 141,3 40 15,55 83,46 85,88 88,23 90,50 92,71 94,87 96,97 101,1 105,1 108,9 112,7 116,4 120,0 123,6 45 17,82 72,85 75,04 77,15 79,19 81,18 83,11 85,00 88,65 92,19 95,63 98,98 102,3 105,5 108,6 50 20,33 63,79 65,78 67,69 69,54 71,33 73,07 74,77 78,04 81,21 84,28 87,27 90,19 93,05 95,86


SUPRAÎNCĂLZIREA [°C] Temperatura la saturaţie

[°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

55 23,10 56,01 57,83 59,58 61,25 62,88 64,45 65,99 68,95 71,79 74,54 77,22 79,83 82,39 84,91 60 26,14 49,30 50,97 52,57 54,11 55,59 57,03 58,42 61,11 63,67 66,16 68,57 70,92 73,21 75,47 65 29,48 43,48 45,03 46,51 47,92 49,28 50,60 51,87 54,32 56,65 58,89 61,07 63,20 65,27 67,30 70 33,12 38,42 39,86 41,24 42,54 43,80 45,00 46,17 48,41 50,54 52,58 54,56 56,49 58,36 60,20 75 37,08 33,98 35,35 36,63 37,84 39,00 40,12 41,20 43,26 45,21 47,08 48,88 50,63 52,34 54,01 80 41,40 30,09 31,38 32,58 33,72 34,80 35,84 36,84 38,74 40,54 42,26 43,90 45,50 47,06 48,58 85 46,08 26,65 27,88 29,02 30,09 31,11 32,07 33,00 34,77 36,43 38,01 39,53 40,99 42,42 43,81 90 51,14 23,60 24,78 25,87 26,88 27,84 28,75 29,62 31,26 32,81 34,27 35,67 37,02 38,33 39,60 95 56,62 20,87 22,02 23,07 24,04 24,95 25,80 26,62 28,16 29,60 30,96 32,25 33,50 34,70 35,88

100 62,52 18,42 19,56 20,58 21,50 22,37 23,18 23,95 25,40 26,74 28,01 29,22 30,38 31,48 32,57 110 75,75 14,18 15,34 16,33 17,21 18,01 18,75 19,45 20,74 21,93 23,04 24,09 25,10 26,06 26,98 120 91,07 10,50 11,85 12,86 13,72 14,48 15,18 15,82 16,99 18,06 19,04 19,97 20,85 21,69 22,50

Tabelul 11. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraîncălziţi) [17] Entalpia [kJ/kg]


la saturaţie [°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-70 0,11 1656,0 1667,0 1677,0 1687,0 1697,0 1708,0 1718,0 1738,0 1759,0 1779,0 1800,0 1821,0 1842,0 1863,0 -60 0,22 1674,0 1685,0 1695,0 1706,0 1716,0 1726,0 1737,0 1757,0 1778,0 1799,0 1820,0 1341,0 1862,0 1883,0 -50 0,41 1691,0 1702,0 1713,0 1723,0 1734,0 1745,0 1755,0 1776,0 1797,0 1818,0 1840,0 1861,0 1882,0 1904,0 -40 0,72 1708,0 1719,0 1730,0 1741,0 1751,0 1762,0 1773,0 1795,0 1816,0 1837,0 1859,0 1880,0 1902,0 1924,0 -35 0,93 1715,0 1727,0 1738,0 1749,0 1760,0 1771,0 1782,0 1803,0 1825,0 1847,0 1868,0 1890,0 1912,0 1934,0 -34 0,98 1717,0 1728,0 1739,0 1750,0 1761,0 1772,0 1783,0 1805,0 1827,0 1849,0 1870,0 1892,0 1914,0 1936,0 -33 1,03 1718,0 1730,0 1741,0 1752,0 1763,0 1774,0 1785,0 1807,0 1829,0 1850,0 1872,0 1894,0 1916,0 1938,0 -30 1,19 1723,0 1734,0 1746,0 1757,0 1768,0 1779,0 1790,0 1812,0 1834,0 1856,0 1878,0 1900,0 1922,0 1944,0 -25 1,52 1730,0 1742,0 1753,0 1765,0 1776,0 1787,0 1799,0 1821,0 1843,0 1865,0 1887,0 1909,0 1931,0 1954,0 -20 1,90 1737,0 1749,0 1760,0 1772,0 1784,0 1795,0 1807,0 1829,0 1852,0 1874,0 1896,0 1919,0 1941,0 1963,0 -15 2,36 1743,0 1755,0 1768,0 1779,0 1791,0 1803,0 1814,0 1837,0 1860,0 1883,0 1905,0 1928,0 1950,0 1973,0 -10 2,91 1749,0 1762,0 1774,0 1786,0 1798,0 1810,0 1822,0 1845,0 1868,0 1891,0 1914,0 1937,0 1960,0 1983,0 -5 3,55 1755,0 1768,0 1781,0 1793,0 1805,0 1817,0 1829,0 1853,0 1877,0 1900,0 1923,0 1946,0 1969,0 1992,0 0 4,29 1761,0 1774,0 1787,0 1799,0 1812,0 1824,0 1837,0 1861,0 1884,0 1908,0 1931,0 1955,0 1978,0 2001,0 5 5,16 1766,0 1779,0 1793,0 1806,0 1818,0 1831,0 1843,0 1868,0 1892,0 1916,0 1940,0 1963,0 1987,0 2010,0

10 6,15 1771,0 1784,0 1798,0 1811,0 1824,0 1837,0 1850,0 1875,0 1899,0 1924,0 1948,0 1972,0 1995,0 2019,0 15 7,28 1775,0 1789,0 1803,0 1817,0 1830,0 1843,0 1856,0 1882,0 1907,0 1931,0 1956,0 1980,0 2004,0 2028,0 20 8,57 1779,0 1793,0 1808,0 1822,0 1835,0 1849,0 1862,0 1888,0 1913,0 1939,0 1963,0 1988,0 2012,0 2037,0 25 10,03 1782,0 1797,0 1812,0 1826,0 1840,0 1854,0 1868,0 1894,0 1920,0 1946,0 1971,0 1996,0 2020,0 2045,0 30 11,67 1785,0 1801,0 1816,0 1831,0 1845,0 1859,0 1873,0 1900,0 1926,0 1952,0 1978,0 2003,0 2028,0 2053,0 35 13,5 1787,0 1804,0 1819,0 1834,0 1849,0 1864,0 1878,0 1906,0 1932,0 1959,0 1985,0 2010,0 2036,0 2061,0 40 15,55 1789,0 1806,0 1822,0 1838,0 1853,0 1868,0 1882,0 1911,0 1938,0 1965,0 1991,0 2018,0 2043,0 2069,0 45 17,82 1791,0 1808,0 1825,0 1841,0 1856,0 1872,0 1887,0 1916,0 1944,0 1971,0 1998,0 2024,0 2051,0 2077,0 50 20,33 1792,0 1810,0 1827,0 1843,0 1859,0 1875,0 1890,0 1920,0 1949,0 1977,0 2004,0 2031,0 2058,0 2084,0



[°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

55 23,10 1792,0 1810,0 1828,0 1845,0 1862,0 1878,0 1894,0 1924,0 1953,0 1982,0 2010,0 2037,0 2064,0 2091,0 60 26,14 1791,0 1811,0 1829,0 1847,0 1864,0 1881,0 1897,0 1928,0 1958,0 1987,0 2015,0 2043,0 2071,0 2098,0 65 29,48 1790,0 1810,0 1829,0 1848,0 1866,0 1883,0 1899,0 1931,0 1962,0 1992,0 2021,0 2049,0 2077,0 2104,0 70 33,12 1788,0 1809,0 1829,0 1848,0 1866,0 1884,0 1901,0 1934,0 1966,0 1996,0 2025,0 2054,0 2083,0 2111,0 75 37,08 1785,0 1807,0 1828,0 1848,0 1867,0 1885,0 1903,0 1937,0 1969,0 2000,0 2030,0 2060,0 2088,0 2117,0 80 41,40 1781,0 1804,0 1826,0 1847,0 1867,0 1886,0 1904,0 1939,0 1972,0 2004,0 2034,0 2064,0 2094,0 2123,0 85 46,08 1776,0 1800,0 1824,0 1845,0 1866,0 1885,0 1904,0 1940,0 1974,0 2007,0 2038,0 2069,0 2099,0 2128,0 90 51,14 1769,0 1796,0 1820,0 1843,0 1864,0 1884,0 1904,0 1941,0 1976,0 2009,0 2042,0 2073,0 2103,0 2133,0 95 56,62 1761,0 1789,0 1815,0 1839,0 1862,0 1883,0 1903,0 1941,0 1977,0 2012,0 2045,0 2077,0 2108,0 2138,0 100 62,52 1751,0 1782,0 1809,0 1835,0 1858,0 1880,0 1902,0 1941,0 1978,0 2014,0 2047,0 2080,0 2112,0 2143,0 110 75,75 1722,0 1761,0 1793,0 1822,0 1849,0 1873,0 1896,0 1939,0 1978,0 2016,0 2051,0 2085,0 2118,0 2151,0 120 91,07 1675,0 1729,0 1770,0 1804,0 1834,0 1861,0 1887,0 1933,0 1976,0 2016,0 2053,0 2089,0 2124,0 2157,0

Tabelul 12. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori supraîncălziţi) [17] Entropia [kJ/(kg.K)]


la saturaţie [°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-70 0,11 7,912 7,962 8,010 8,058 8,104 8,149 8,193 8,279 8,362 8,442 8,519 8,593 8,666 8,736 -60 0,22 7,662 7,710 7,757 7,804 7,849 7,893 7,936 8,019 8,099 8,177 8,252 8,325 8,396 8,465 -50 0,41 7,439 7,487 7,533 7,579 7,623 7,666 7,708 7,789 7,868 7,944 8,017 8,089 8,158 8,225 -40 0,72 7,241 7,288 7,334 7,378 7,421 7,464 7,505 7,585 7,663 7,737 7,809 7,879 7,947 8,013 -35 0,93 7,149 7,196 7,242 7,286 7,329 7,371 7,412 7,492 7,568 7,642 7,714 7,783 7,851 7,916 -34 0,98 7,132 7,178 7,224 7,268 7,311 7,353 7,394 7,474 7,550 7,624 7,695 7,765 7,832 7,898 -33 1,03 7,114 7,161 7,206 7,250 7,293 7,335 7,376 7,456 7,532 7,606 7,677 7,746 7,813 7,879 -30 1,19 7,062 7,109 7,154 7,198 7,241 7,283 7,324 7,403 7,479 7,553 7,624 7,692 7,759 7,825 -25 1,52 6,979 7,026 7,071 7,115 7,158 7,200 7,241 7,319 7,395 7,468 7,538 7,607 7,673 7,738 -20 1,90 6,900 6,947 6,992 7,036 7,079 7,121 7,161 7,240 7,315 7,387 7,458 7,526 7,592 7,656 -15 2,36 6,824 6,871 6,917 6,961 7,003 7,045 7,086 7,164 7,239 7,311 7,381 7,449 7,514 7,578 -10 2,91 6,752 6,799 6,845 6,889 6,931 6,973 7,014 7,092 7,167 7,239 7,308 7,376 7,441 7,505 -5 3,55 6,682 6,730 6,775 6,820 6,863 6,904 6,945 7,023 7,098 7,170 7,239 7,306 7,371 7,435 0 4,29 6,615 6,663 6,709 6,754 6,797 6,838 6,879 6,957 7,032 7,104 7,173 7,240 7,305 7,368 5 5,16 6,551 6,599 6,645 6,690 6,733 6,775 6,816 6.894 6,969 7,041 7,110 7,177 7,242 7,305 10 6,15 6,489 6,537 6,584 6,629 6,673 6,715 6,756 6,834 6,909 6,981 7,050 7,117 7,181 7,244 15 7,28 6,429 6,478 6,525 6,570 6,614 6,656 6,698 6,776 6,851 6,923 6,992 7,059 7,124 7,186 20 8,57 6,371 6,420 6,468 6,514 6,558 6,600 6,642 6,721 6,796 6,868 6,937 7,004 7,068 7,131 25 10,03 6,314 6,364 4,412 6,459 6,503 6,546 6,588 6,667 6,743 6,815 6,884 6,951 7,016 7,078 30 11,67 6,259 6,310 6,359 6,406 6,450 6,494 6,536 6,616 6,692 6,764 6,833 6,900 6,965 7,028 35 13,50 6,205 6,257 6,307 6,354 6,399 6,443 6,485 6,566 6,642 6,715 6,784 6,851 6,916 6,979 40 15,55 6,152 6,205 6,256 6,304 6,350 6,394 6,436 6,518 6,594 6,667 6,737 6,804 6,869 6,932 45 17,82 6,101 6,155 6,206 6,255 6,301 6,346 6,389 6,471 6,548 6,622 6,692 6,759 6,824 5,887 50 20,33 6,050 6,105 6,157 6,207 6,254 6,299 6,343 6,425 6,503 6,577 6,648 6,715 6,781 6,844

Tabelul 12 (continuare) SUPRAÎNCĂLZIREA [°C] Temperatura

la saturaţie [°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

55 23,10 6,000 6,056 6,109 6,159 6,207 6,253 6,298 6,381 6,460 6,534 6,605 6,673 6,738 6,802 60 26,14 5,950 6,007 6,062 6,113 6,162 6,209 6,253 6,338 6,417 6,492 6,564 6,632 6,698 6,761 65 29,48 5,900 5,959 6,015 6,067 6,117 6,165 6,210 6,296 6,376 6,452 6,523 6,592 6,658 6,722 70 33,12 5,850 5,911 5,969 6,022 6,073 6,121 6,168 6,255 6,336 6,412 6,484 6,553 6,620 6,684 75 37.08 5,800 5,863 5,922 5,977 6,029 6,079 6,126 6,214 6,296 6,373 6,446 6,515 6,582 6,646 80 41,40 5,749 5,815 5,876 5,933 5,986 6,036 6,084 6,174 6,257 6,335 6,408 6,479 6,546 6,610 85 46,08 5,697 5,766 5,829 5,888 5,942 5,994 6,043 6,134 6,218 6,297 6,372 6,442 6,510 6,575 90 51,14 5,644 5,716 5,782 5,843 5,899 5,952 6,002 6,095 6,181 6,260 6,336 6,407 6,475 6,540 95 56,62 5,588 5,665 5,734 5,797 5,855 5,910 5,961 6,056 6,143 6,224 6,300 6,372 6,441 6,507 100 62,52 5,530 5,612 5,685 5,751 5,811 5,867 5,920 6,017 6,106 6,188 6,265 6,338 6,407 6,473 110 75,75 5,398 5,498 5,581 5,654 5,720 5,780 5,836 5,939 6,031 6,116 6,195 6,270 6,341 6,408 120 91,07 5,229 5,365 5,466 5,550 . 5,624 5,690 5,750 5,859 6,956 6,044 6,126 6,203 6,275 6,344

Tabelul 13. Caracteristicile termodinamice ale amoniacului (vapori saturaţi) [17] Căldura specifică [kJ/(kg.K)]

Temperatura

[°C] cp

[kJ/kg.K] cv

[kJ/kg.K] cp / cv Temperatura

[°C] cp

[kJ/kg.K] cv

[kJ/kg.K] cp / cv

-50 2,154 1,606 1,342 35 3,287 2,179 1,509 -45 2,188 1,627 1,344 40 3,404 2,223 1,531 -40 2,226 1,651 1,348 45 3,530 2,267 1,558 -35 2,266 1,676 1,352 50 3,666 2,312 1,586 -33 2,284 1,687 1,354 55 3,815 2,357 1,619 -30 2,311 1,704 1,357 60 3,979 2,403 1,656 -25 2,360 1,732 1,362 65 4,162 2,449 1,699 -20 2,412 1,763 1,368 70 4,367 2,497 1,749 -15 2,468 1,794 1,375 75 4,600 2,544 1,808 -10 2,528 1,328 1,383 80 4,868 2,593 1,877 -5 2,592 1,863 1,391 85 5,184 2,643 1,961 0 2,661 1,399 1,401 90 5,561 2,693 2,065 5 2,734 1,936 1,412 95 6,029 2,745 2,196 10 2,812 1,975 1,424 100 6,620 2,798 2,365 15 2,895 2,014 1,437 105 7,417 2,853 2,600 20 2,984 2,054 1,453 110 8,531 2,911 2,931 25 3,078 2,095 1,469 115 10,287 2,972 3,461 30 3,179 2,137 1,488 120 13,370 3,035 4,404

Tabelul 14. Proprietăţile termofizice ale amoniacului pe curba de saturaţie [7]

Temperatura [ºC]

Vâscozitatea dinamică

lichid [µPa.s]


vapori [µPa.s]

Conductivitatea termică lichid

[W/(m.K)]

Conductivitatea termică vapori

[W/(m.K)]

Numărul Prandtl lichid

Numărul Prandtl vapori

Tensiunea superficială

[N/m]

-30 243 8,27 0,5545 0,01918 1,96 0,98 0,04352 -20 214 8,55 0,5182 0,02044 1,79 0,99 0,03988 -10 192 8,83 0,5215 0,02190 1,68 1,00 0,03634 0 174 9,11 0.5048 0,02350 1,59 1,02 0,03291

10 159 9,40 0,4885 0,02527 1,52 1,03 0,02959 20 145 9,69 0,4718 0,02708 1,45 1,06 0,02638 30 132 9,99 0,4546 0,02916 1,40 1,09 0,02328 40 121 10,3 0,4364 0,03168 1,37 1,11 0,02029 50 110 10,7 0,4174 0,03454 1,34 1,15 0,01743 60 101 11,1 0,3975 0,03767 1,33 1,20 0,01469 70 91,3 11,6 0,3766 0,04126 1,33 1,28 0,01208 80 82,3 12,1 0,3550 0,04555 1,34 1,37 0,00961 90 73,4 12,7 0,3329 0,05105 1,38 1,51 0,00730 100 64,5 13,5 0,3100 0,05831 1,45 1,73 0,00515 110 55,8 14,6 0,2857 0,06956 1,63 2,12 0,00320 120 46,8 16,6 0,2586 0,08839 2,17 3,16 0,00150

Anexa 2. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale freonului R 22

Tabelul 15. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 22 pe curba de saturaţie [17]

Formula chimică CH Cl F2 Masa moleculară: 86,48 kg/kmol Temperatura critică: 96 ºC Punctul normal de fierbere: -40,8 K Presiunea critică: 49,77 bar Densitatea critică: 537,2 kg/m3


[°C]

Presiunea absolută

[bar]

Presiunea efectivă

[bar]

Lichid [dm3/kg]

Vapori [m3/kg]

Lichid [kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


[kJ/kg]

Lichid

[kJ/kg.K]

Vapori [kJ/kg.K]

-100 0,020 -0,993 0,636 8,008 1,570 0,124 95,87 359,35 263,48 0,5310 2,0526 -90 0,048 -0,965 0,647 3,581 1,545 0,279 105,32 364,23 258,91 0,5840 1,9976 -80 0,104 -0,909 0,658 1,763 1,519 0,567 114,90 369,15 254,25 0,6349 1,9512 -70 0,205 -0,808 o!669 0,9409 1,493 1,062 124,66 374,08 249,42 0,6841 1,9118 -65 0,279 -0,734 0,675 0,7055 1,479 1,417 129,62 376,54 246,92 0,7082 1,8944 -60 0,374 -0,639 0,682 0,5372 1,466 1,861 134,63 378,98 244,35 0,7320 1,8783 -55 0,494 -0,519 0,688 0,4148 1,452 2,410 139,71 381,41 241,70 0,7555 1,8634 -50 0,643 -0,370 0,695 0,3246 1,438 3,080 144,85 383,81 238,96 0,7788 1,8496 -45 0,827 -0,186 0,702 0,2570 1,424 3,891 150,05 386,18 236,13 0,8018 1,8367 -41 1,002 -0,011 0,707 0,2149 1,412 4,653 154,27 388,05 233,78 0,8200 1,8270 -40 1,049 +0,036 0,709 0,2057 1,409 4,861 155,32 388,52 233,20 0,8245 1,8247 -35 1,317 +0,304 0,716 0,1664 1,395 6,009 160,66 390,82 230,16 0,8471 1,8135 -30 1,635 +0,622 0,724 0,1358 1,380 7,363 166,07 393,07 227,00 0,8695 1,8030 -25 2,010 -0,997 0,732 0,1119 1,365 8,936 171,55 395,27 223,72 0,8917 1,7932 -20 2,448 +1,435 0,740 0,09284 1,349 10,771 177,10 397,42 220,32 0,9137 1,7840 -15 2,957 +1,944 0,749 0,07763 1,334 12,881 182,71 399,51 216,80 0,9355 1,7753 -10 3,543 +2,530 0,758 0,06534 1,317 15,304 188,40 401,53 213,13 0,9572 1,7670 -5 4,213 +3,200 0,768 0,05534 1,301 18,070 194,16 403,48 209,32 0,9787 1,7592 0 4,976 +3,963 0,778 0,04714 1,284 21,213 200,00 405,36 205,36 1,0000 1,7518



[°C]

Presiunea absolută

[bar]

Presiunea efectivă

[bar]

Lichid [dm3/kg]

Vapori [m3/kg]

Lichid [kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


[kJ/kg]

Lichid

[kJ/kg.K]

Vapori [kJ/kg.K]

5 5,838 +4,825 0,788 0,04036 1,267 24,777 205,91 407,15 201,24 1,0212 1,7447 10 6,807 +5,794 0,800 0,03471 1,250 28,810 211,90 408,86 196,96 1,0423 1,7378 15 7,891 +6,878 0,811 0,02999 1,231 33,344 217,98 410,47 192,49 1,0632 1,7312 20 9,099 +8,086 0,824 0,02600 1,213 38,461 224,14 411,97 187,83 1,0841 1,7248 25 10,44 49,427 0,837 0,02262 1,193 44,208 230,40 413,36 182,96 1,1049 1,7185 30 11,92 +10,90 0,851 0,01974 1,173 50,658 236,75 414,62 177,87 1,1256 1,7123 35 13,55 +12,53 0,867 0,01727 1,153 57,903 243,22 415,73 172,51 1,1463 1,7061 40 15,34 +14,32 0,883 0,01514 1,131 66,050 249,81 416,69 166,88 1,1670 1,6999 45 17,29 +16,27 0,902 0,01328 1,108 75,301 256,54 417,45 160,91 1,1878 1,6935 50 19,42 +18,40 0,921 0,01167 1,084 85,689 263,43 418,01 154,58 1,2087 1,6870 55 21,74 +20,72 0,944 0,01025 1,059 97,560 270,51 418,31 147,80 1,2297 1,6801 60 24,27 +23,25 0,968 0,009001 1,032 111,098 277,81 418,30 140,49 1,2511 1,6728 65 27,00 +25,98 0,997 0,007887 1,003 126,790 285,38 I417,93 132,55 1,2728 1,6648 70 29,96 +28,94 1,030 0,006889 0,970 145,158 293,30 !417,07 I123,77 1,2952 1,6559 75 33,16 +32,14 1,069 0,005983 0,935 167,140 301,65 415,59 113,94 1,3185 1,6456 80 36,62 +35,60 1,118 0,005149 0,894 194,212 310,74 413,22 102,48 1,3432 1,6334 85 40,37 +39,35 1,183 0,004358 0,845 229,463 320,85 409,45 88,60 1,3704 1,6178 90 44,43 +43,41 1,282 0,003564 0,780 280,583 332,99 403,03 70,04 1,4027 1,5956 95 48,83 +47,81 1,521 0,002551 0,657 392,003 352,17 387,12 34,95 1,4535 1,5484 96 49,77 +48,75 1,906 0,001906 0,524 524,658 368,38 368,38 0,00 1,4970 1,4970

Tabelul 16. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraîncălziţi) [17] Volumul specific [dm3/ kg]


[°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,02 8015,0 8248,0 8481,0 8714,0 8946,0 9179,0 9411,0 9876,0 10340 10810 11270 11730 12200 12660 -90 0,05 3583,0 3682,0 3781,0 3880,0 3979,0 4078,0 4177,0 4374,0 4571,0 4769,0 4966,0 5163,0 5360,0 5556,0 -80 0,10 1764,0 1811,0 1858,0 1904,0 1951,0 1997,0 2044,0 2137,0 2229,0 2322,0 2415,0 2507,0 2600,0 2692,0 -70 0,21 941,5 965,5 989,6 1014,0 1037,0 1061,0 1085,0 1133,0 1180,0 1228,0 1275,0 1323,0 1370,0 1417,0 -65 0,28 705,8 723,6 741,4 759,1 776,7 794,4 812,0 847,1 882,1 917,0 951,9 986,7 1021,0 1056,0 -60 0,37 537,4 550,8 564,1 577,4 590,7 603,9 617,1 643,5 669,7 695,9 722,0 748,0 774,1 800,0 -55 0,49 415,0 425,2 435,4 445,6 455,7 465,8 475,9 496,0 515,9 535,9 555,7 575,5 595,3 615,0 -50 0,64 324,7 332,6 340,6 348,4 356,3 364,1 371,9 387,4 402,9 418,3 433,6 448,9 464,1 479,4 -45 0,83 257,1 263,4 269,6 275,8 282,0 288,1 294,2 306,4 318,5 330,6 342,6 354,5 366,5 378,4 -41 1,00 215,0 220,2 225,4 230,6 235,7 240,9 246,0 256,1 266,1 276,2 286,1 296,0 305,9 315,8 -40 1,05 205,8 210,8 215,8 220,7 225,7 230,6 235,4 245,1 254,7 264,3 273,8 283,3 292,7 302,2 -35 1,32 166,5 170,5 174,5 178,5 182,5 186,4 190,4 198,2 205,9 213,6 221,2 228,8 236,4 243,9 -30 1,63 135,9 139,2 142,5 145,8 149,0 152,2 155,4 161,8 168,1 174,3 180,5 186,7 192,8 198,9 -25 2,01 111,9 114,6 117,4 120,1 122,7 125,4 128,0 133,3 138,4 143,6 148,7 153,7 158,7 163,7 -20 2,45 92,87 95,17 97,45 99,71 101,9 104,2 106,4 110,7 115,0 119,3 123,5 127,7 131,8 136,0 -15 2,96 77,64 79,60 81,52 83,43 85,31 87,18 89,03 92,68 96,29 99,85 103,4 106,9 110,3 113,8 -10 3,54 65,35 67,02 68,67 70,29 71,90 73,48 75,05 78,15 81,20 84,22 87,19 90,14 93,07 95,97 5 4,21 55,35 56,79 58,21 59,60 60,98 62,34 63,69 66,34 68,95 71,51 74,05 76,56 79,04 81,50 0 4,97 47,14 48,40 49,63 50,84 52,04 53,21 54,38 56,66 58,91 61,11 63,29 65,43 67,56 69,67 5 5,84 40,36 41,46 42,54 43,60 44,65 45,67 46,69 48,67 50,62 52,53 54,41 56,27 58,10 59,91

10 6,81 34,72 35,69 36,65 37,58 38,50 39,40 40,29 42,04 43,74 45,40 47,04 48,65 50,24 51,82 15 7,89 29,99 30,87 31,71 32,54 33,36 34,16 34,94 36,48 37,98 39,44 40,87 42,29 43,68 45,05 20 9,10 26,01 26,79 27,56 28,30 29,02 29,74 30,44 31,80 33,13 34,42 35,69 36,93 38,16 39,36 25 10,44 22,63 23,34 24,03 24,71 25,35 25,99 26,62 27,84 29,03 30,18 31,30 32,40 33,49 34,55



[°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

30 11,92 19,74 20,40 21,03 21,64 22,2 22,81 23,37 24,47 25,53 26,56 27,56 28,55 29,51 30,46 35 13,55 17,27 17,88 18,46 19,02 19,56 20,08 20,59 21,58 22,54 23,47 24,37 25,25 26,11 26,96 40 15.33 15,14 15,70 16,24 16,75 17,25 17,73 18,20 19,10 19,97 20,81 21,62 22,41 23,19 23,95 45 17,29 13,29 13,82 14,32 14,80 15,26 15,70 16,13 16,95 17,74 18,51 19,25 19,96 20,67 21,35 50 19,42 11,67 12,17 12,65 13,09 13,52 13,94 14,33 15,10 15,81 16,51 17,18 17,84 18,47 19,10 55 21,74 10,25 10,74 11,19 11,61 12,01 12,40 12,77 13,47 14,13 14,77 15,39 15,98 16,57 17,13 60 24,26 9,002 9,471 9,902 10,30 10,68 11,04 11,39 12,05 12,66 13,25 13,82 14,36 14,89 15,41 65 27,00 7,888 8,351 8,769 9,155 9,516 9,857 10,18 10,80 11,37 11,91 12,43 12,94 13,43 13,90 70 29,96 6,890 7,355 7,765 8,138 8,483 8,808 9,116 9,692 10,23 10,73 11,21 11,68 12,13 12,57 75 33,16 5,984 6,461 6,870 7,234 7,568 7,878 8,171 8,715 9,218 9,691 10,13 10,57 10,98 11,39 80 36,62 5,151 5,658 6,070 6,429 6.752 7,051 7,330 7,846 8,319 8,762 9,172 9,576 9,963 10,34

Tabelul 17. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraîncălziţi) [17]

Entalpia [kJ/kg] SUPRAÎNCĂLZIREA [°C] Temperatura

la saturaţie [°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,02 359,3 361,8 364,4 366,9 369,5 372,1 374,8 380,2 385,7 391,3 397,1 403,0 409,0 415,1 -90 0,05 364,2 366,8 369,4 372,0 374,7 377,3 380,1 385,6 391,3 397,0 402,9 409,0 415,1 421,4 -80 0,10 369,1 371,8 374,5 377,2 379,9 382,6 385,4 391,1 396,9 402,8 408,8 415,0 421,3 427,7 -70 0,21 374,1 376,8 379,5 382,3 385,1 388,0 390,8 396,7 402,6 408,6 414,8 421,1 427,5 434,0 -65 0,28 376,5 379,3 382,1 384,9 387,8 390,6 393,5 399,4 405,4 411,6 417,8 424,2 430,6 437,2 -60 0,37 379,0 381,8 384,6 387,5 390,4 393,3 396,2 402,2 408,3 414,5 420,8 427,2 433,8 440,4 -55 0,49 381,4 384,3 387,1 390,1 393,0 396,0 398,9 405,0 411,2 417,4 423,8 430,3 436,9 443,7 -50 0,64 383,8 386,7 389,6 392,6 395,6 398,6 401,6 407,8 414,0 420,4 426,8 433,4 440,1 446,9 -45 0,83 386,2 389,1 392,1 395,1 398,2 401,2 404,3 410,5 416,9 423,3 429,8 436,5 443,2 450,1 -41 1,00 388,1 391,1 394,1 397,1 400,2 403,3 406,4 412,7 419,1 425,6 432,2 439,0 445,8 452,7 -40 1,05 388,5 391,5 394,6 397,6 400,7 403,8 406,9 413,3 419,7 426,2 432,8 439,6 446,4 453,3 -35 1,32 390,8 393,9 397,0 400,1 403,2 406,4 409,6 416,0 422,5 429,1 435,8 442,6 449,6 456,6 -30 1,63 393,1 396,2 399,4 402,5 405,7 408,9 412,2 418,7 425,3 432,0 438,8 445,7 452,7 459,8 -25 2,01 395,3 398,5 401,7 404,9 408,2 411,5 414,7 421,4 428,1 434,9 441,8 448,7 455,8 463,0 -20 2,45 397,4 400,7 404,0 407,3 410,6 413,9 417,3 424,0 430,8 437,7 444,7 451,8 458,9 466,2 -15 2,96 399,5 402,9 406,2 409,6 413,0 416,4 419,8 426,6 433,6 440,6 447,6 454,8 462,0 469,4 -10 3,54 401,5 405,0 408,4 411,9 415,3 418,8 422,2 429,2 436,3 443,4 450,5 457,8 465,1 472,5 5 4,21 403,5 407,0 410,5 414,1 417,6 421,1 424,7 431,8 438,9 446,1 453,4 460,8 468,2 475,7 0 4,97 405,4 409,0 412,6 416,2 419,8 423,4 427,0 434,3 441,5 448,9 456,2 463,7 471,2 478,8 5 5,84 407,1 410,9 414,6 418,3 422,0 425,6 429,3 436,7 444,1 451,6 459,1 466,6 474,2 481,9

10 6,81 408,9 412,7 416,5 420,3 424,1 427,8 431,6 439,1 446,7 454,2 461,8 469,5 477,2 485,0 15 7,89 410,5 414,4 418,3 422,2 426,1 429,9 433,8 441,5 449,2 456,8 464,6 472,3 480,2 488,0



[°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

20 9,10 412,0 416,0 420,1 424,1 428,0 432,0 435,9 443,8 451,6 459,4 467,3 475,2 483,1 491,0 25 10,44 413,4 417,6 421,7 425,8 429,9 434,0 438,0 446,0 454,0 462,0 469,9 477,9 486,0 494,0 30 11,92 414,6 419,0 423,3 427,5 431,7 435,9 440,0 448,2 456,3 464,4 472,5 480,7 488,8 497,0 35 13,55 415,7 420,3 424,7 429,1 433,4 437,7 441,9 450,3 458,6 466,9 475,1 483,3 491,6 499,9 40 15,33 416,7 421,4 426,0 430,6 435,0 439,4 443,8 452,3 460,8 469,2 477,6 486,0 494,4 502,8 45 17,29 417,5 422,4 427,2 431,9 436,5 441,0 445,5 454,3 462,9 471,5 480,1 488,6 497,1 505,6 50 19,42 418,0 423,2 428,2 433,1 437,9 442,5 447,1 456,2 465,0 473,8 482,5 491,1 499,7 508,4 55 21,74 418,3 423,8 429,1 434,2 439,1 443,9 448,7 458,0 467,0 475,9 484,8 493,6 502,4 511,1 60 24,26 418,3 424,2 429,7 435,1 440,2 445,2 450,1 459,6 468,9 478,0 487,1 496,0 504,9 513,8 65 27,00 417,9 424,3 430,2 435,8 441,1 446,3 451,4 461,2 470,8 480,1 489,3 498,4 507,4 516,4 70 29,96 417,1 424,0 430,3 436,3 441,9 447,3 452,6 462,7 472,5 482,0 491,4 500,7 509,9 519,0 75 33,16 415,6 423,3 430,2 436,5 442,4 448,1 453,6 464,0 474,1 483,9 493,4 502,9 512,2 521,5 80 36,62 413,2 422,2 429,7 436,5 442,8 448,7 454,4 465,3 475,6 485,6 495,4 505,0 514,5 524,0

Tabelul 18. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori supraîncălziţi) [17] Entropia [kJ/(kg.K)]


la saturaţie [°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,02 2,503 2,067 2,081 2,095 2,108 2,121 2,135 2,161 2,186 2,211 2,235 2,259 2,282 2,305 -90 0,05 1,998 2,011 2,025 2,038 2,052 2,065 2,078 2,103 2,128 2,152 2,176 2,199 2,222 2,245 -80 0,10 1,951 1,965 1,978 1,991 2,004 2,017 2,030 2,054 2,079 2,103 2,126 2,149 2,171 2,194 -70 0,21 1,912 1,925 1,938 1,951 1,964 1,976 1,989 2,013 2,037 2,061 2,084 2,106 2,128 2,150 -65 0,28 1,895 1,908 1,921 1,933 1,946 1,958 1,971 1,995 2,019 2,042 2,065 2,087 2,109 2,131 -60 0,37 1,878 1,891 1,904 1,917 1,930 1,942 1,954 1,978 2,002 2,025 2,048 2,070 2,092 2,113 -55 0,49 1,863 1,876 1,889 1,902 1,914 1,927 1,939 1,963 1,986 2,009 2,032 2,054 2,076 2,097 -50 0,64 1,850 1,863 1,875 1,888 1,900 1,912 1,925 1,948 1,972 1,994 2,017 2,039 2,061 2,082 -45 0,83 1,837 1,850 1,862 1,875 1,887 1,899 1,911 1,935 1,958 1,981 2,003 2,025 2,047 2,068 -41 1,00 1,827 1,840 1,853 1,865 1,877 1,889 1,901 1,925 1,948 1,971 1,993 2,015 2,036 2,058 -40 1,05 1,825 1,838 1,850 1,863 1,875 1,887 1,899 1,923 1,946 1,968 1,991 2,012 2,034 2,055 -35 1,32 1,814 1,826 1,839 1,851 1,864 1,876 1,888 1,911 1,934 1,957 1,979 2,001 2,022 2,043 -30 1,63 1,803 1,816 1,828 1,841 1,853 1,865 1,877 1,901 1,924 1,946 1,968 1,990 2,011 2,032 -25 2,01 1,793 1,806 1,819 1,831 1,843 1,855 1,867 1,891 1,914 1,936 1,958 1,980 2,001 2,022 -20 2,45 1,784 1,797 1,809 1,822 1,834 1,846 1,858 1,882 1,904 1,927 1,949 1,970 1,991 2,012 -15 2,96 1,775 1,788 1,801 1,813 1,826 1,838 1,850 1,873 1,896 1,918 1,940 1,962 1,983 2,003 -10 3,54 1,767 1,780 1,793 1,805 1,818 1,830 1,842 1,865 1,888 1,910 1,932 1,954 1,975 1,995 5 4,21 1,759 1,772 1,785 1,798 1,810 1,822 1,834 1,858 1,880 1,903 1,925 1,946 1,967 1,988 0 4,97 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,815 1,827 1,851 1,873 1,896 1,918 1,939 1,960 1,981 5 5,84 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,820 1,844 1,867 1,889 1,911 1,933 1,953 1,974

10 6,81 1,738 1,751 1,764 1,777 1,790 1,802 1,814 1,838 1,861 1,883 1,905 1,926 1,947 1,968


la saturaţie [°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

15 7,89 1,731 1,745 1,758 1,771 1,784 1,796 1,808 1,832 1,855 1,878 1,899 1,921 1,942 1,962 20 9,10 1,725 1,739 1,752 1,765 1,778 1,790 1,803 1,827 1,850 1,872 1,894 1,916 1,936 1,957 25 10,44 1,719 1,733 1,746 1,759 1,772 1,785 1,797 1,821 1,845 1,867 1,889 1,911 1,932 1,952 30 11,92 1,712 1,727 1,740 1,754 1,767 1,780 1,792 1,816 1,840 1,862 1,906 1,885 1,927 1,947 35 13,55 1,706 1,721 1,735 1,749 1,762 1,775 1,787 1,812 1,835 1,858 1,902 1,880 1,923 1,943 40 15,33 1,700 1,715 1,729 1,743 1,757 1,770 1,783 1,807 1,831 1,854 1,897 1,876 1,919 1,939 45 17,29 1,694 1,709 1,724 1,738 1,752 1,765 1,778 1,803 1,827 1,850 1,894 1,872 1,915 1,935 50 19,42 1,687 1,703 1,718 1,733 1,747 1,760 1,773 1,799 1,823 1,846 1,890 1,868 1,911 1,93? 55 21,74 1,680 1,697 1,713 1,727 1,742 1,756 1,769 1,794 1,819 1,842 1,886 1,865 1,908 1,928 60 24,26 1,673 1,690 1,707 1,722 1,737 1,751 1,764 1,790 1,815 1,838 1,883 1,861 1,904 1,925 65 27,00 1,665 1,683 1,701 1,717 1,732 1,746 1,760 1,786 1,811 1,835 1,880 1,858 1,901 1,922 70 29,96 1,656 1,676 1,694 1,711 1,726 1,741 1,755 1,782 1,807 1,831 1,876 1,854 1,898 1,919 75 33,16 1,646 1,668 1,687 1,705 1,721 1,736 1,751 1,778 1,804 1,828 1,873 1,851 1,895 1,916 80 36,62 1,634 1,659 1,680 1,698 1,715 1,731 1,746 1,774 1,800 1,824 1,870 1,848 1,892 1,913

Tabelul 19. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 22 (vapori saturaţi) [17] Căldura specifică [kJ/(kg.K)]

Temperatura

[°C] cp

[kJ/kg.K] cv


[°C] cp

[kJ/kg.K] cv

[kJ/kg.K] cp / cv

-70 0,541 0,440 1,231 5 0,746 0,572 1,304 -65 0,550 0,447 1,230 10 0,768 0,584 1,316 -60 0,559 0,455 1,230 15 0,792 0,594 1,333 -55 0,569 0,462 1,231 20 0,819 0,606 1,351 -50 0,579 0,470 1,232 25 0,848 0,618 1,372 -45 0,590 0,478 1,234 30 0,881 0,630 1,398 -41 0,600 0,485 1,237 35 0,917 0,643 1,426 -40 0,602 0,486 1,237 40 0,959 0,655 1,464 -35 0,613 0,495 1,238 45 1,006 0,667 1,509 -30 0,627 0,504 1,244 50 1,062 0,681 1,56 -25 0,640 0,512 1,250 55 1,129 0,694 1,627 -20 0,655 0,522 1,255 60 1,212 0,708 1,713 -15 0,671 0,531 1,263 65 1,320 0,727 1,816 -10 0,688 0,541 1,270 70 1,464 0,737 1,986 -5 0,705 0,551 1,279 75 1,673 0,752 2,225 0 0,725 0,562 1,290 80 2,001 0,769 2,602

Tabelul 20. Proprietăţile termofizice ale freonului R 22 pe curba de saturaţie [7]

Temperatura [ºC]


lichid [µPa.s]


vapori [µPa.s]


[W/(m.K)]


[W/(m.K)]




[N/m]

-100 1160 6,51 0,1549 0,00339 7,86 1,03 0,02812 -90 890 7,20 0,1457 0,00404 6,47 0,99 0,02636 -80 702 7,85 0,1375 0,00469 5,46 0,96 0,02463 -70 570 8,46 0,1304 0,00533 4,76 0,94 0,02292 -60 475 9,01 0,1241 0,00594 4,21 0,93 0,02124 -50 404 9,53 0,1185 0,00654 3,82 0,93 0,01958 -40 348 9,95 0,1134 0,00714 3,47 0,92 0,01794 -30 304 10,4 0,1086 0,00772 3,22 0,93 0,01634 -20 267 10,9 0,1042 0,00833 3,00 0,94 0,01476 -10 236 11,5 0,0998 0,00896 2,81 0,97 0,01321 0 210 12,0 0,0957 0,00963 2,66 0,99 0,01170

10 187 12,6 0,0915 0,01034 2,51 1,03 0,01022 20 166 13,3 0,0874 0,01112 2,39 1,07 0,00878 30 148 14,0 0,0832 0,01197 2,33 1,12 0,00738 40 132 14,9 0,0790 0,01292 2,27 1,20 0,00604 50 117 15,9 0,0746 0,01400 2,27 1,31 0,00474 60 103 17,0 0,0699 0,01529 2,34 1,47 0,00351 70 89,4 18,6 0,0647 0,01688 2,51 1,77 0,00236 80 76,1 20,7 0,0586 0,01902 2,99 2,44 0,00130 90 61,0 24,6 0,0503 0,02261 4,85 5,33 0,00040

Anexa 3. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale freonului R 134a

Tabelul 21. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 134a pe curba de saturaţie [17]

Formula chimică C2 H2 F4 Masa moleculară: 102,03 kg/kmol Temperatura critică: 101,06 ºC Punctul normal de fierbere: -26,07 K Presiunea critică: 40,59 bar Densitatea critică: 511,9 kg/m3


[°C]

Presiunea absolută

[bar]

Presiunea efectivă

[bar]

Lichid [dm3/kg]

Vapori [m3/kg]

Lichid [kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


[kJ/kg]

Lichid

[kJ/kg.K]

Vapori [kJ/kg.K]

-100 0,006 -1,007 0,633 21,9456 1,578 0,04557 86,49 335,60 249,11 0,4900 1,9287 -90 0,017 -0,996 0,644 8,88679 1,553 0,11253 96,15 341,58 245,43 0,5443 1,8843 -80 0,039 -0,974 0,654 4,00491 1,527 0,24969 106,16 347,71 241,55 0,5974 1,8480 -70 0,083 -0,930 0,666 1,97450 1,500 0,50646 116,53 353,94 237,41 0,6498 1,8184 -65 0,117 -0,895 0,672 1,42751 1,487 0,70052 121,86 357,08 235,22 0,6757 1,8057 -60 0,163 -0,850 0,678 1,05020 1,473 0,95220 127,29 360,23 232,95 0,7014 1,7943 -55 0,223 -0,790 0,685 0,78512 1,460 1,27370 132,81 363,40 230,58 0,7270 1,7840 -50 0,299 -0,714 0,691 0,55570 1,445 1,67869 138,44 366,56 228,12 0,7525 1,7748 -45 0,396 -0,617 0,698 0,45820 1,432 2,18243 144,14 369,72 225,56 0,7778 1,7665 -40 0,516 -0,497 0,705 0,35692 1,417 2,80175 149,99 372,87 222,88 0,8030 1,7590 -35 0,665 -0,347 0,712 0,28129 1,403 3,55510 155,91 376,01 220,10 0,8281 1,7523 -30 0,847 -0,166 0,720 0,22408 1,388 4,46264 161,92 379,13 217,20 0,8531 1,7464 -27 0,974 -0,039 0,725 0,19645 1,379 5,09023 165,58 380,99 215,41 0,8680 1,7431 -26 1,020 +0,007 0,726 0,18817 1,377 5,31437 166,81 381,61 214,80 0,8729 1,7421 -25 1,067 +0,054 0,728 0,18030 1,374 5,54631 168,04 382,22 214,19 0,8779 1,7410 -20 1,330 +0,317 0,736 0,14641 1,358 6,82991 174,25 385,30 211,05 0,9026 1,7363 -15 1,641 +0,628 0,744 0,11991 1,343 8,33928 180,55 388,33 207,79 0,9271 1,7321 -10 2,007 +0,994 0,753 0,098986 1,327 10,1025 186,94 391,34 204,40 0,9516 1,7283 -5 2,424 +1,421 0,762 0,082304 1,311 12,1500 193,43 395,30 200,88 0,9758 1,7250



[°C]

Presiunea absolută

[bar]

Presiunea efectivă

[bar]

Lichid [dm3/kg]

Vapori [m3/kg]

Lichid [kg/dm3]

Vapori

[kg/m3]

Lichid

[kJ/kg]

Vapori

[kJ/kg]


[kJ/kg]

Lichid

[kJ/kg.K]

Vapori [kJ/kg.K]

0 2,929 +1,915 0,772 0,068893 1,295 14,5153 200,00 397,22 197,22 1,0000 1,7220 5 3,496 +2,483 0,782 0,058021 1,278 17,2350 206,67 400,09 193,42 1,0240 1,7194

10 4,145 +3,132 0,792 0,049141 1,261 20,3496 213,43 402,91 189,48 1,0479 1,7171 15 4,883 +3,370 0,803 0,041834 1,1244 23,9041 220,28 405,66 185,38 1,0717 1,7151 20 5,716 +4,703 0,815 0,035779 1,226 27,9495 227,23 408,35 181,12 1,0954 1,7132 25 6,653 +5,540 0,828 0,030728 1,207 32,5432 234,28 410,96 176,68 1,1190 1,7116 30 7,701 +6,688 0,841 0,026489 1,188 37,7515 241,44 413,49 172,05 1,1425 1,7101 35 8,868 +7,855 0,856 0,022909 1,168 43,6516 248,72 415,92 167,21 1,1660 1,7086 40 10,164 +9,151 0,871 0,019867 1,147 50,3345 256,11 418,25 162,14 1,1894 1,7072 45 11,597 +10,583 0,888 0,017268 1,126 57,9093 263,64 420,45 156,81 1,2129 1,7058 50 13,176 +12,163 0,906 0,015036 1,103 66,5089 271,31 422,50 151,19 1,2364 1,7042 55 14,912 +13,899 0,926 0,013106 1,079 76,2986 279,15 424,38 145,23 1,2600 1,7025 60 16,813 +15,800 0,948 0,011430 1,054 87,4876 287,17 426,06 138,89 1,2839 1,7006 65 18,893 +17,880 0,974 0,009965 1,027 100,347 295,40 427,49 132,09 1,3076 1,6982 70 21,162 +20,149 1,002 0,008678 0,927 115,237 303,88 428,63 124,74 1,3318 1,6954 75 23,634 +22,621 1,036 0,007539 0,965 132,647 312,65 429,39 116,74 1,3565 1,6918 80 26,324 +25,311 1,076 0,006525 0,929 153,262 321,76 429,69 107,93 1,3816 1,6873 85 29,250 +28,237 1,127 0,005617 0,887 178,042 331,29 429,40 98,12 1,4075 1,6815 90 32,435 +31,422 1,194 0,004801 0,837 208,279 341,36 428,40 87,05 1,4344 1,6741

Tabelul 22. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraîncălziţi) [17] Volumul specific [dm3/ kg]


la saturaţie [°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,01 21945 22582 23219 23855 24491 25127 25763 27034 28305 29575 30846 32116 33386 24655 -90 0,02 8886 9132 9376 9621 9866 10110 10354 10843 11331 11818 12306 12793 13281 13768 -80 0,04 4005 4111 4216 4321 4427 4532 4637 4847 5057 5266 5475 5684 5893 6102 -70 0,08 1975 2025 2075 2125 2175 2225 2274 2374 2373 2572 2671 2769 2868 2966 -65 0,12 1428 1463 1499 1535 1570 1605 1641 1711 1782 1852 1922 1992 2062 2132 -60 0,16 1050 1076 1102 1128 1153 1179 1205 1256 1307 1357 1408 1458 1509 1559 -55 0,22 785 804 824 843 862 881 899 937 975 1012 1049 1086 1123 11690 -50 0,30 596 610 625 639 653 668 682 710 738 766 794 822 849 877 -45 0,40 458 469 480 491 502 513 524 545 567 588 609 630 651 672 -40 0,52 357 366 374 383 391 399 408 424 441 457 474 490 506 522 -35 0,66 281 288 295 302 308 315 321 334 347 360 373 385 398 411 -30 0,85 224 230 235 240 246 251 256 266 277 287 297 307 317 327 -27 0,97 196 201 206 211 215 220 225 234 243 251 260 269 278 286 -26 1,02 188 193 197 202 206 211 215 224 323 241 249 257 266 274 -25 1,07 180 185 189 193 198 202 206 214 223 231 239 247 255 263 -20 1,33 146 150 154 157 161 164 167 174 181 187 194 200 207 213 -15 1,64 120 123 126 129 132 134 137 143 148 154 159 164 170 175 -10 2,01 99,0 102 104 106 109 111 114 118 123 127 132 136 140 145 -5 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 120 0 2,43 82,3 84,4 86,5 88,6 90,6 92,6 94,6 98,4 102 106 110 113 117 120 5 3,50 58,0 59,6 61,1 62,6 64,1 65,6 66,9 69,8 72,5 75,2 77,8 80,4 82,9 85,5

10 4,14 49,1 50,5 51,9 53,2 54,4 55,7 56,9 59,3 61,7 63,9 66,2 68,4 70,6 72,8 15 4,88 41,8 43,0 44,2 45,4 46,5 47,6 48,6 50,7 52,7 54,7 56,6 58,6 60,4 62,3



[°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

20 5,72 35,8 36,9 37,9 38,9 39,9 40,8 41,8 43,6 45,4 47,1 48,8 50,4 52,0 53,7 25 6,65 30,7 31,7 32,6 33,5 34,4 35,2 36,0 37,6 39,2 40,7 42,2 43,6 45,0 46,4 30 7,70 26,5 27,4 28,2 29,0 29,8 30,5 31,3 32,7 34,1 35,4 36,7 37,9 39,2 40,4 35 8,67 22,9 23,7 24,4 25,1 25,8 26,5 27,2 28,5 29,7 30,9 32,0 33,1 34,2 35,3 40 10,16 19,9 20,6 21,3 21,9 22,6 23,2 23,8 24,9 26,0 27,1 28,1 29,1 30,1 31,0 45 11,60 17,3 17,9 18,6 19,2 19,8 20,3 20,8 21,8 22,8 23,8 24,7 25,6 26,5 27,3 50 13,18 15,0 15,7 16,2 16,8 17,3 17,8 18,3 19,3 20,2 21,0 21,8 22,6 23,4 24,2 55 14,91 13,1 13,7 14,2 14,7 15,2 15,7 16,2 17,0 17,8 18,6 19,3 20,1 20,7 21,5 60 16,81 11,4 12,0 12,5 13,0 13,5 13,8 14,3 15,1 15,8 16,5 17,2 17,9 18,5 19m1 65 18,90 9,9 10,5 11,0 11,4 11,8 12,3 12,7 13,4 14,1 14,7 15,3 15,9 16,5 17,1 70 21,16 8,68 9,21 9,68 10,1 10,5 10,9 11,3 11,9 12,6 13,1 13,7 14,3 14,8 15,3 75 23,63 7,54 8,06 8,52 8,94 9,32 9,67 10,0 10,6 11,2 11,7 12,3 12,8 13,3 13,7 80 26,32 6,53 7,05 7,50 7,90 8,26 8,60 8,92 9,50 10,1 10,6 11,0 11,5 11,9 12,4 85 29,25 5,62 6,16 6,60 6,98 7,34 7,66 7,95 8,51 9,01 9,48 9,92 10,3 10,7 11,1 90 32,43 4,80 5,36 5,80 6,18 6,51 6,82 7,10 7,62 8,09 8,53 8,94 9,34 9,71 10,1

Tabelul 23. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraîncălziţi) [17]

Entalpia [kJ/kg] SUPRAÎNCĂLZIREA [°C] Temperatura

la saturaţie [°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,01 335,6 338,6 341,7 344,8 347,9 351,2 354,5 361,2 368,1 375,2 382,5 390,0 397,8 405,7 -90 0,02 341,6 347,9 344,7 351,1 354,4 357,7 361,1 368,0 375,0 382,5 390,0 397,7 405,7 413,8 -80 0,04 347,7 350,9 354,2 357,6 360,9 364,4 367,9 375,0 382,3 389,9 397,6 405,6 413,7 422,1 -70 0,08 353,9 357,3 360,7 364,2 367,7 371,2 374,8 382,2 389,8 397,5 405,5 413,6 422,0 430,5 -65 0,12 357,1 360,5 364,0 367,5 371,1 374,7 378,6 385,8 393,5 401,4 409,4 417,7 426,2 434,8 -60 0,16 360,2 363,7 367,3 370,9 374,5 378,2 381,9 389,5 397,3 405,3 413,4 421,8 430,4 439,1 -55 0,22 363,4 367,0 370,6 374,2 377,9 381,7 385,4 393,2 401,1 409,2 417,5 425,9 434,6 443,4 -50 0,30 366,6 370,2 373,9 377,6 381,4 385,2 389,0 396,9 404,9 413,1 421,5 430,1 438,9 447,8 -45 0,40 369,7 373,4 377,2 381,0 384,8 388,7 392,6 400,6 408,7 417,1 425,6 434,3 443,2 452,2 -40 0,52 372,9 376,7 380,5 384,4 388,3 392,2 396,2 404,3 412,6 421,1 429,7 438,5 447,5 456,6 -35 0,66 376,0 379,9 383,8 387,7 391,7 395,7 399,8 408,1 416,5 425,0 433,8 442,7 451,8 461,1 -30 0,85 379,1 383,1 387,1 391,1 395,2 399,3 403,4 411,8 420,3 429,0 437,9 446,9 456,1 465,5 -27 0,97 381,0 385,0 389,1 393,1 397,2 401,4 405,6 414,0 422,7 431,5 440,4 449,5 458,8 468,2 -26 1,02 381,6 385,6 389,7 393,8 397,9 402,1 406,3 414,8 423,4 432,3 441,2 450,3 459,6 469,1 -25 1,07 382,2 386,3 390,4 394,5 398,6 402,8 407,0 415,5 424,2 433,1 442,0 451,2 460,5 470,0 -20 1,33 385,3 389,4 393,6 397,8 402,1 406,3 410,6 419,3 428,1 437,1 446,2 455,5 464,9 474,5 -15 1,64 388,3 392,6 396,9 401,2 405,5 409,8 414,2 423,0 432,0 441,1 ă450,3 459,7 469,3 479,0 -10 2,01 391,3 395,7 400,1 404,5 408,9 413,3 417,8 426,7 435,9 445,1 454,5 464,0 473,7 483,5 -5 2,43 394,3 398,8 403,3 407,7 412,2 416,8 421,3 430,5 439,7 449,1 458,6 468,3 478,1 488,0 0 2,93 397,2 401,8 406,4 411,0 415,6 420,2 424,8 434,2 443,6 453,1 462,8 472,5 482,4 492,5 5 3,50 400,1 404,8 409,5 414,2 418,9 423,6 428,4 437,9 447,4 457,1 466,9 476,8 486,8 497,0

10 4,14 402,9 407,8 412,6 417,4 422,2 427,0 431,8 441,5 451,3 461,1 471,0 481,1 491,2 501,5



[°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

15 4,88 405,6 410,6 415,6 420,5 425,5 430,4 435,3 445,2 455,1 465,1 475,2 485,3 495,6 506,0 20 5,72 408,4 413,5 418,6 423,6 428,7 433,7 438,7 448,8 458,9 469,0 479,3 489,6 500,0 510,5 25 6,65 411,0 416,3 421,5 426,7 431,9 437,0 442,1 452,4 462,7 473,0 483,3 493,8 504,3 515,0 30 7,70 413,5 419,0 424,3 429,7 435,0 440,2 445,5 456,0 466,4 476,9 487,4 498,0 508,7 519,4 35 8,67 415,9 421,6 427,1 432,6 438,0 443,4 448,8 459,5 470,1 480,8 491,5 502,2 513,0 523,9 40 10,16 418,3 424,1 429,8 435,5 441,1 446,6 452,1 463,0 473,8 484,6 495,5 506,4 517,3 528,3 45 11,60 420,4 426,5 432,5 438,3 444,0 449,7 455,3 466,4 477,4 488,5 499,5 510,5 521,6 532,7 50 13,18 422,5 428,8 435,0 441,1 446,9 452,7 458,4 469,8 481,0 492,2 503,4 514,6 525,8 537,1 55 14,91 424,4 431,0 437,4 443,6 449,6 455,6 461,5 473,1 484,6 496,0 507,3 518,7 530,1 541,5 60 16,81 426,1 433,0 439,6 446,1 452,3 458,5 464,5 476,4 488,1 499,7 511,2 522,7 534,3 545,8 65 18,90 427,5 434,8 441,8 448,4 454,9 461,2 467,4 479,6 491,5 503,3 515,1 526,7 538,4 550,1 70 21,16 428,6 436,4 443,7 450,7 457,4 463,9 470,3 482,7 494,3 506,9 518,9 530,7 542,6 554,4 75 23,63 429,4 437,8 445,5 452,7 459,7 466,5 473,0 485,8 498,3 510,5 522,6 534,6 546,6 558,6 80 26,32 429,7 438,8 447,0 454,6 461,9 468,9 475,7 488,8 501,5 514,0 526,3 538,5 550,7 562,8 85 29,25 429,4 439,5 448,3 456,4 463,9 471,2 478,2 491,6 504,7 517,4 529,9 542,3 554,6 566,9 90 32,43 428,4 439,8 449,3 457,8 465,8 473,3 480,6 494,4 507,7 520,7 535,5 546,1 558,6 571,0

Tabelul 24. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori supraîncălziţi) [17] Entropia [kJ/(kg.K)]


la saturaţie [°C]


[bar] 0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

-100 0,01 1,929 1,946 1,963 1,980 1,996 2,013 2,029 2,061 2,093 2,124 2,155 1,185 2,215 2,245 -90 0,02 1,884 1,901 1,918 1,934 1,951 1,967 1,983 2,015 2,046 2,077 2,107 2,137 2,166 2,196 -80 0,04 1,848 1,865 1,881 1,897 1,913 1,929 1,945 1,976 2,007 2,038 2,068 2,097 2,126 2,155 -70 0,08 1,818 1,835 1,851 1,867 1,883 1,899 1,914 1,945 1,976 2,006 2,035 2,065 2,094 2,122 -65 0,12 1,806 1,822 1,838 1,854 1,870 1,886 1,901 1,932 1,962 1,992 2,022 2,051 2,080 2,108 -60 0,16 1,794 1,810 1,827 1,842 1,858 1,874 1,889 1,920 1,950 1,980 2,009 2,038 2,067 2,095 -55 0,22 1,784 1,800 1,816 1,832 1,848 1,863 1,879 1,909 1,939 1,969 1,998 2,027 2,056 2,084 -50 0,30 1,775 1,791 1,807 1,823 1,838 1,854 1,869 1,900 1,930 1,959 1,998 2,017 2,045 2,074 -45 0,40 1,766 1,783 1,798 1,814 1,830 1,845 1,861 1,891 1,921 1,950 1,979 2,008 2,036 2,064 -40 0,52 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,838 1,853 1,883 1,913 1,942 1,971 2,000 2,028 2,056 -35 0,66 1,752 1,768 1,784 1,800 1,816 1,831 1,846 1,877 1,906 1,936 1,964 1,993 2,021 2,049 -30 0,85 1,746 1,762 1,778 1,794 1,810 1,825 1,840 1,871 1,900 1,929 1,958 1,987 2,015 2,042 -27 0,97 1,743 1,759 1,775 1,791 1,807 1,822 1,837 1,867 1,897 1,926 1,955 1,983 2,011 2,039 -26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038 -26 1,02 1,742 1,758 1,774 1,790 1,806 1,821 1,836 1,866 1,896 1,925 1,954 1,982 2,010 2,038 -25 1,07 1,741 1,757 1,773 1,789 1,805 1,820 1,835 1,865 1,895 1,924 1,953 1,981 2,009 2,037 -20 1,33 1,736 1,753 1,769 1,784 1,800 1,815 1,831 1,861 1,890 1,920 1,948 1,976 2,004 2,032 -15 1,64 1,732 1,748 1,764 1,780 1,796 1,811 1,827 1,857 1,886 1,916 1,944 1,972 2,000 2,028 -10 2,01 1,728 1,745 1,761 1,777 1,792 1,808 1,823 1,853 1,883 1,912 1,941 1,969 1,997 2,024 -5 2,43 1,725 1,741 1,758 1,774 1,789 1,805 1,820 1,851 1,880 1,909 1,938 1,966 1,994 2,021 0 2,93 1,722 1,739 1,755 1,771 1,787 1,803 1,818 1,848 1,878 1,907 1,935 1,963 1,991 2,018 5 3,50 1,719 1,736 1,753 1,769 1,785 1,800 1,816 1,846 1,876 1,905 1,933 1,962 1,989 2,016


la saturaţie [°C]

Presiunea la

saturaţie [bar]

0 5 10 15 20 25 30 40 50 60 70 80 90 100

10 4,14 1,717 1,734 1,751 1,767 1,783 1,799 1,814 1,845 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,015 15 4,88 1,715 1,732 1,749 1,765 1,782 1,797 1,813 1,843 1,873 1,902 1,931 1,959 1,986 2,014 20 5,72 1,713 1,731 1,748 1,764 1,780 1,796 1,812 1,843 1,872 1,902 1,930 1,958 1,986 2,013 25 6,65 1,712 1,729 1,746 1,763 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012 30 7,70 1,710 1,728 1,745 1,762 1,779 1,795 1,811 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012 35 8,67 1,709 1,727 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,985 2,012 40 10,16 1,707 1,726 1,744 1,761 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,901 1,930 1,958 1,986 2,013 45 11,60 1,706 1,725 1,743 1,760 1,778 1,794 1,810 1,842 1,872 1,902 1,931 1,959 1,986 2,013 50 13,18 1,705 1,724 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,842 1,873 1,903 1,931 1,959 1,987 2,014 55 14,91 1,703 1,723 1,742 1,760 1,777 1,794 1,811 1,843 1,874 1,903 1,932 1,960 1,988 2,015 60 16,81 1,701 1,721 1,741 1,759 1,777 1,794 1,811 1,844 1,874 1,904 1,933 1,961 1,989 2,016 65 18,90 1,698 1,720 1,740 1,759 1,777 1,795 1,812 1,844 1,875 1,905 1,934 1,963 1,990 2,017 70 21,16 1,695 1,718 1,739 1,758 1,777 1,795 1,812 1,945 1,876 1,906 1,935 1,963 1,991 2,018 75 23,63 1,692 1,716 1,737 1,757 1,777 1,795 1,812 1,846 1,877 1,908 1,937 1,965 1,993 1,999 80 26,32 1,687 1,713 1,736 1,757 1,776 1,795 1,812 1,846 1,878 1,908 1,938 1,966 1,994 2,021 85 29,25 1,681 1,710 1,734 1,755 1,755 1,794 1,813 1,847 1,879 1,910 1,940 1,968 1,996 2,023 90 32,43 1,674 1,705 1,731 1,754 1,775 1,794 1,813 1,847 1,880 1,911 1,940 1,969 1,997 2,024

Tabelul 25. Caracteristicile termodinamice ale freonului R 134a (vapori saturaţi) [17] Căldura specifică [kJ/(kg.K)]

Temperatura

[°C] cp

[kJ/kg.K] cv


[°C] cp

[kJ/kg.K] cv

[kJ/kg.K] cp / cv

-55 0,708 0,618 1,146 15 1,000 0,826 1,210 -50 0,723 0,630 1,147 20 1,031 0,844 1,222 -45 0,738 0,643 1,148 25 1,065 0,862 1,236 -40 0,754 0,656 1,149 30 1,101 0,880 1,252 -35 0,771 0,670 1,151 35 1,140 0,898 1,270 -30 0,789 0,684 1,154 40 1,184 0,917 1,291 -26 0,804 0,695 1,156 45 1,232 0,936 1,317 -25 0,808 0,698 1,157 50 1,287 0,955 1,347 -20 0,828 0,713 1,161 55 1,350 0,974 1,385 -15 0,848 0,728 1,165 60 1,424 0,994 1,432 -10 0,l870 0,744 1,170 65 1,513 1,015 1,491 -5 0,893 0,760 1,176 70 1,625 1,036 1,568 0 0,918 0,776 1,183 75 1,769 1,058 1,672 5 0,944 0,792 1,191 80 1,962 1,081 1,816 10 0,971 0,809 1,200 85 2,234 1,105 2,022

Tabelul 26. Proprietăţile termofizice ale freonului R 134a pe curba de saturaţie [19]

Temperatura [ºC]


lichid [µPa.s]


vapori [µPa.s]


[W/(m.K)]


[W/(m.K)]




[N/m]

-40 472,2 9,122 0,11060 0,00817 5,36 0,84 0,01760 -30 406,4 9,525 0,10580 0,00899 4,89 0,83 0,01604 -20 353,0 9,925 0,10110 0,00982 4,51 0,82 0,01451 -10 308,6 10,33 0,09649 0,01066 4,21 0,83 0,01302 0 271,1 10,73 0,09201 0,01151 3,95 0,84 0,01156

10 238,8 11,15 0,08761 0,01240 3,73 0,85 0,01014 20 210,7 11,58 0,08328 0,01333 3,55 0,87 0,00876 30 185,8 12,04 0,07899 0,01433 3,40 0,89 0,00742 40 163,4 12,55 0,07471 0,01544 3,28 0,93 0,00613 50 143,1 13,12 0,07042 0,01672 3,18 0,98 0,00489 60 124,2 13,79 0,06609 0,01831 3,12 1,04 0,00372 70 106,4 14,65 0,06167 0,02045 3,11 1,15 0,00261 80 89,02 15,84 0,05717 0,02372 3,22 1,34 0,00160

Anexa 4. Tabele cu proprietăţile termodinamice ale freonului R 407C

Tabelul 27. Proprietăţile termodinamice ale freonului R 407C la saturaţie [18] Compoziţia masică: R 32/R 125/R 134a (23/25/52 %) Masa moleculară: 86,2 kg/kmol

Presiune bar

Temperatura vaporilor

°C

Temperatura lichidului

°C

Densitateaa lichidului

kg/m3

Densitateaa

vaporilor kg/m3

Entalpia lichidului

kJ/kg

Entalpia vaporilor

kJ/kg

Entropia vaporilor kJ/(kg.K)

0,70 -44,10 -51,41 1403,291 3,23789 28,770 285,947 1,85453 0,80 -41,54 -48,79 1395,459 3,66826 32,393 287,591 1,84908 0,90 -39,22 -46,43 1388,318 4,09541 35,666 289,076 1,84438 1,00 -37,10 -44,26 1381,737 4,51977 38,656 290,433 1,84027 1,10 -35,13 -42,26 1375,617 4,94170 41,414 291,684 1,83663 1,20 -33,30 -40,39 1369,887 5,36151 43,979 292,846 1,83336 1,30 -31,59 -38,65 1364,491 5,77946 46,379 293,931 1,83041 1,40 -29,97 -37,01 1359,382 6,19575 48,637 294,949 1,82771 1,50 -28,45 -35,45 1354,526 6,61056 50,772 295,908 1,82524 1,60 -27,00 -33,98 1349,894 7,02406 52,797 296,817 1,82296 1,70 -25,62 -32,57 1345,460 7,43638 54,726 297,679 1,82085 1,80 -24,30 -31,23 1341,204 7,84765 56,568 298,499 1,81889 1,90 -23,04 -29,94 1337,109 8,25796 58,333 299,283 1,81705 2,00 -21,83 -28,71 1333,161 8,66741 60,027 300,032 1,81532 2,10 -20,67 -27,52 1329,346 9,07609 61,658 300,750 1,81370 2,20 -19,54 -26,38 1325,653 9,48408 63,230 301,440 1,81217 2,30 -18,46 -25,27 1322,072 9,89145 64,748 302,104 1,81071 2,40 -17,41 -24,21 1318,595 10,29825 66,217 302,743 1,80934 2,50 -16,40 -23,17 1315,215 10,70455 67,640 303,360 1,80803 2,60 -15,41 -22,17 1311,924 11,11040 69,021 303,956 1,80678

2,70 -14,46 -21,20 1308,716 11,51586 70,363 304,532 1,80559 2,80 -13,53 -20,25 1305,587 11,92096 71,668 305,090 1,80445 2,90 -12,63 -19,33 1302,530 12,32575 72,938 305,631 1,80335


Presiune bar


°C


°C


kg/m3

Densitateaa

vaporilor kg/m3

Entalpia lichidului

kJ/kg

Entalpia vaporilor

kJ/kg

Entropía vaporilor kJ/(kg.K)

3,00 -11,75 -18,43 1299,542 12,73027 74,176 306,155 1,80231 3,20 -10,05 -16,71 1293,756 13,53864 76,564 307,160 1,80033 3,40 -8,44 -15,06 1288,200 14,34634 78,844 308,109 1,79849 3,60 -6,90 -13,49 1282,851 15,15360 81,027 309,010 1,79677 3,80 -5,42 -11,98 1277,688 15,96064 83,125 309,866 1,79516 4,00 -4,00 -10,54 1272,694 16,76764 85,143 310,681 1,79365 4,20 -2,64 -9,14 1267,854 17,57477 87,091 311,460 1,79221 4,40 -1,32 -7,80 1263,155 18,38220 88,973 312,204 1,79086 4,60 -0,05 -6,50 1258,586 19,19006 90,796 312,917 1,78956 4,80 1,18 -5,25 1254,136 19,99847 92,563 313,601 1,78833 5,00 2,37 -4,03 1249,798 20,80757 94,280 314,258 1,78716 5,20 3,52 -2,85 1245,562 21,61746 95,949 314,889 1,78603 5,40 4,64 -1,70 1241,421 22,42825 97,575 315,497 1,78494 5,60 5,73 -0,59 1237,370 23,24004 99,159 316,083 1,78390 5,80 6,79 0,49 1233,403 24,05291 100,705 316,648 1,78289 6,00 7,82 1,55 1229,513 24,86695 102,216 317,193 1,78192 6,20 8,83 2,58 1225,697 25,68224 103,692 317,719 1,78098 6,40 9,81 3,59 1221,950 26,49887 105,137 318,228 1,78007 6,60 10,77 4,57 1218,269 27,31690 106,553 318,721 1,77918 6,80 11,70 5,53 1214,648 28,13640 107,939 319,197 1,77832

7,00 12,62 6,47 1211,086 28,95745 109,300 319,659 1,77749 7,20 13,52 7,38 1207,579 29,78010 110,635 320,106 1,77667 7,40 14,39 8,28 1204,124 30,60443 111,946 320,539 1,77587 7,60 15,25 9,16 1200,718 31,43048 113,234 320,960 1,77509 7,80 16,09 10,03 1197,359 32,25831 114,500 321,367 1,77433


Presiune bar


°C


°C


kg/m3

Densitateaa vaporilor

kg/m3

Entalpia lichidului

kJ/kg

Entalpia vaporilor

kJ/kg


8,00 16,92 10,87 1194,045 33,08799 115,746 321,763 1,77358 8,20 17,73 11,71 1190,773 33,91957 116,972 322,147 1,77285 8,40 18,52 12,52 1187,542 34,75310 118,180 322,520 1,77213 8,60 19,30 13,32 1184,349 35,58863 119,369 322,883 1,77142 8,80 20,07 14,11 1181,193 36,42621 120,541 323,235 1,77073 9,00 20,82 14,89 1178,072 37,26589 121,697 323,577 1,77005 9,20 21,56 15,65 1174,984 38,10772 122,837 323,910 1,76937 9,40 22,29 16,40 1171,929 38,95175 123,962 324,233 1,76871 9,60 23,00 17,13 1168,904 39,79803 125,072 324,548 1,76806 9,80 23,71 17,86 1165,909 40,64660 126,169 324,854 1,76741

10,00 24,40 18,58 1162,941 41,49750 127,252 325,151 1,76677 10,50 26,09 20,32 1155,637 43,63527 129,905 325,860 1,76521 11,00 27,72 22,00 1148,484 45,78861 132,484 326,522 1,76369 11,50 29,29 23,62 1141,466 47,95818 134,997 327,141 1,76220 12,00 30,81 25,19 1134,570 50,14467 137,448 327,718 1,76074 12,50 32,28 26,72 1127,784 52,34871 139,843 328,256 1,75931 13,00 33,71 28,19 1121,095 54,57099 142,186 328,758 1,75789 13,50 35,10 29,63 1114,496 56,81214 144,481 329,226 1,75649 14,00 36,44 31,03 1107,974 59,07284 146,732 329,661 1,75511

14,50 37,75 32,39 1101,523 61,35376 148,942 330,065 1,75373 15,00 39,03 33,71 1095,134 63,65558 151,114 330,439 1,75237 15,50 40,27 35,01 1088,798 65,97900 153,250 330,785 1,75100 16,00 41,48 36,27 1082,510 68,32472 155,354 331,103 1,74965 16,50 42,67 37,50 1076,260 70,69348 157,427 331,395 1,74829 17,00 43,82 38,71 1070,044 73,08601 159,471 331,661 1,74693


Presiune bar


°C


°C


kg/m3

Densitateaa vaporilor

kg/m3

Entalpia lichidului

kJ/kg

Entalpia vaporilor

kJ/kg


17,50 44,95 39,89 1063,853 75,50310 161,489 331,903 1,74558 18,00 46,05 41,04 1057,682 77,94552 163,483 332,121 1,74421 18,50 47,13 42,18 1051,524 80,41410 165,453 332,316 1,74285 19,00 48,19 43,28 1045,373 82,90970 167,401 332,488 1,74148 19,50 49,23 44,37 1039,221 85,43318 169,330 332,638 1,74010 20,00 50,24 45,44 1033,062 87,98547 171,240 332,766 1,73871 20,50 51,24 46,49 1026,890 90,56725 173,133 332,874 1,73731 21,00 52,21 47,52 1020,695 93,18033 175,009 332,960 1,73590 21,50 53,17 48,53 1014,472 95,82493 176,871 333,026 1,73448 22,00 54,11 49,52 1008,211 98,50242 178,720 333,072 1,73305 22,50 55,03 50,50 1001,904 101,21392 180,556 333,098 1,73160 23,00 55,94 51,46 995,540 103,96065 182,380 333,104 1,73013 23,50 56,83 52,40 989,109 106,74386 184,194 333,090 1,72865 24,00 57,71 53,34 982,599 109,56487 185,998 333,057 1,72715 24,50 58,57 54,25 975,995 112,42508 187,795 333,005 1,72563 25,00 59,42 55,16 969,281 115,32597 189,583 332,933 1,72409 25,50 60,25 56,05 962,439 118,26909 191,365 332,842 1,72253 26,00 61,08 56,92 955,446 121,25610 193,141 332,731 1,72095 26,50 61,89 57,79 948,274 124,28875 194,913 332,601 1,71935

27,00 62,68 58,64 940,889 127,36892 196,681 332,451 1,71771 27,50 63,47 59,49 933,247 130,49858 198,446 332,281 1,71606 28,00 64,24 60,32 925,291 133,67987 200,209 332,092 1,71437 28,50 65,00 61,14 916,942 136,91504 201,971 331,882 1,71266 29,00 65,75 61,95 908,087 140,20652 203,733 331,652 1,71091 29,50 66,49 62,75 898,558 143,55693 205,495 331,402 1,70913 30,00 67,22 63,54 888,074 146,96905 207,260 331,134 1,70733

Tabelul 28. Proprietăţile vaporilor supraîncălziţi ale freonului R 407C [18]

1 bar 1,5 bar 2,0 bar Saturaţie vapori -37.10 °C Saturaţie vapori -28,45 °C Saturaţie vapori -21,83 °C

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) -36,00 4,49716 291,23 1,8437 - - - - - - - - -34,00 4,45649 292,70 1,8498 - - - - - - - - -32,00 4,41659 294,17 1,8559 - - - - - - - - -30,00 4,37744 295,64 1,8620 - - - - - - - - -28,00 4,33902 297,13 1,8681 -28.00 6,59702 296,25 1,8266 - - - - -26,00 4,30130 298,62 1,8741 -26,00 6,53745 297,75 1,8327 - - - - -24,00 4,26426 300,11 1,8802 -24,00 6,47904 299,25 1,8388 - - - - -22,00 4,22789 301,61 1,8862 -22,00 6,42174 300,77 1,8448 - - - - -20,00 4,19217 303,12 1,8922 -20,00 6,36553 302,29 1,8509 -20,00 8,59535 301,44 1,8209 -18,00 4,15707 304,64 1,8981 -18,00 6,31036 303,82 1,8569 -18,00 8,51813 302,97 1,8269 -16,00 4,12258 306,16 1,9041 -16,00 6,25621 305,35 1,8629 -16,00 8,44243 304,52 1,8330 -14,00 4,08869 307,69 1,9100 -14,00 6,20305 306,89 1,8688 -14,00 8,36819 306,07 1,8390 -12,00 4,05538 309,22 1,9159 -12,00 6,15084 308,43 1,8748 -12,00 8,29537 307,62 1,8450 -10,00 4,02263 310,76 1,9218 -10,00 6,09957 309,98 1,8807 -10,00 8,22392 309,19 1,8509 -8,00 3,99043 312,31 1,9276 -8,00 6,04921 311,54 1,8866 -8,00 8,15380 310,75 1,8568

-6,00 3,95876 313,87 1,9335 -6,00 5,99972 313,10 1,8925 -6,00 8,08498 312,33 1,8628 -4,00 3,92762 315,43 1,9393 -4,00 5,95109 314,68 1,8983 -4,00 8,01740 313,91 1,8687 -2,00 3,89697 316,99 1,9451 -2,00 5,90328 316,25 1,9041 -2,00 7,95104 315,50 1,8745 0,00 3,86683 318,57 1,9509 0,00 5,85629 317,83 1,9100 0,00 7,88587 317,09 1,8804 2,00 3,83716 320,15 1,9566 2,00 5,81009 319,42 1,9158 2,00 7,82183 318,69 1,8862 4,00 3,80797 321,74 1,9624 4,00 5,76465 321,02 1,9215 4,00 7,75892 320,29 1,8920 6,00 3,77923 323,33 1,9681 6,00 5,71996 322,62 1,9273 6,00 7,69708 321,90 1,8978 8,00 3,75094 324,93 1,9738 8,00 5,67600 324,23 1,9330 8,00 7,63630 323,52 1,9036 10,00 3,72308 326,54 1,9795 10,00 5,63274 325,84 1,9388 10,00 7,57655 325,14 1,9093

Tabelul 28 (continuare) 1 bar 1,5 bar 2,0 bar

Saturaţie vapori -37.10 °C Saturaţie vapori -28,45 °C Saturaţie vapori -21,83 °C Temperatur

a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 12,00 3,69565 328,15 1,9852 12,00 5,59018 327,47 1,9445 12,00 7,51779 326,77 1,9151 14,00 3,66864 329,77 1,9908 14,00 5,54829 329,09 1,9502 14,00 7,46000 328,41 1,9208 16,00 3,64203 331,38 1,9965 16,00 5,50705 330,73 1,9558 16,00 7,40315 330,05 1,9265 18,00 3,61582 333,03 2,0021 18,00 5,46646 332,37 1,9615 18,00 7,34723 331,70 1,9322 20,00 3,59000 334,67 2,0077 20,00 5,42649 334,01 1,9671 20,00 7,29220 333,35 1,9378 22,00 3,56456 336,31 2,0133 22,00 5,38713 335,67 1,9727 22,00 7,23805 335,01 1,9435 24,00 3,53948 337,96 2,0189 24,00 5,34836 337,32 1,9783 24,00 7,18475 336,68 1,9491 26,00 3,51477 339,62 2,0245 26,00 5,31018 338,99 1,9839 26,00 7,13227 338,35 1,9547 28,00 3,49041 341,29 2,0300 28,00 5,27256 340,66 1,9895 28,00 7,08061 340,03 1,9603 30,00 3,46639 342,96 2,0355 30,00 5,23550 342,34 1,9950 30,00 7,02974 341,71 1,9659 32,00 3,44272 344,64 2,0411 32,00 5,19898 344,02 2,0006 32,00 6,97964 343,40 1,9714 34,00 3,41937 346,32 2,0466 34,00 5,16298 345,71 2,0061 34,00 6,93029 345,10 1,9770 36,00 3,39635 348,01 2,0520 36,00 5,12751 347,41 2,0116 36,00 6,88167 346,81 1,9825 38,00 3,37365 349,71 2,0575 38,00 5,09254 349,11 2,0171 38,00 6,83378 348,52 1,9880

40,00 3,35126 351,41 2,0630 40,00 5,05806 350,82 2,0226 40,00 6,78658 350,23 1,9935 42,00 3,32917 353,12 2,0684 42,00 5,02407 352,54 2,0280 42,00 6,74007 351,95 1,9990 44,00 3,30737 354,84 2,0738 44,00 4,99055 354,26 2,0335 44,00 6,69422 353,68 2,0045 46,00 3,28587 356,56 2,0793 46,00 4,95750 355,99 2,0389 46,00 6,64903 355,42 2,0099 48,00 3,26466 358,29 2,0847 48,00 4,92489 357,73 2,0443 48,00 6,60448 357,16 2,0154 50,00 3,24372 360,03 2,0900 50,00 4,89273 359,47 2,0497 50,00 6,56055 358,90 2,0208 52,00 3,22306 361,77 2,0954 52,00 4,86100 361,21 2,0551 52,00 6,51723 360,66 2,0262 54,00 3,20266 363,52 2,1008 54,00 4,82970 362,97 2,0605 54,00 6,47452 362,42 2,0316 56,00 3,18253 365,27 2,1061 56,00 4,79881 364,73 2,0659 56,00 6,43238 364,18 2,0370 58,00 3,16266 367,03 2,1115 58,00 4,76833 366,49 2,0712 58,00 6,39082 365,95 2,0423 60,00 3,14304 368,80 2,1168 60,00 4,73825 368,27 2,0766 60,00 6,34982 367,73 2,0477


Saturaţie vapori -37,10 °C Saturaţie vapori -28,45 °C Saturaţie vapori -21,83 °C Temperatur

a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 62,00 3,12366 370,57 2,1221 62,00 4,70856 370,04 2,0819 62,00 6,30936 369,51 2,0530 64,00 3,10453 372,35 2,1274 64,00 4,67926 371,83 2,0872 64,00 6,26945 371,30 2,0583 66,00 3,08564 374,14 2,1327 66,00 4,65032 373,62 2,0925 66,00 6,23005 373,10 2,0636 68,00 3,06698 375,93 2,1379 68,00 4,62176 375,42 2,0978 68,00 6,19118 374,90 2,0689 70,00 3,04855 377,73 2,1432 70,00 4,59356 377,22 2,1030 70,00 6,15280 376,71 2,0742 72,00 3,03035 379,53 2,1484 72,00 4,56571 379,03 2,1083 72,00 6,11493 378,53 2,0795 74,00 3,01237 381,34 2,1537 74,00 4,53821 380,85 2,1135 74,00 6,07753 380,35 2,0848

Tabelul 28 (continuare) 2,5 bar 3,0 bar 3,5 bar


a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

-16,00 10,68502 303,67 1,8092 - - - - - - - - -14,00 10,58767 305,23 1,8153 - - - - - - - - -12,00 10,49228 306,80 1,8213 - - - - - - - - -10,00 10,39880 308,37 1,8273 -10,00 12,62768 307,54 1,8076 - - - - -8,00 10,30716 309,95 1,8333 -8,00 12,51252 309,13 1,8136 - - - - -6,00 10,21730 311,54 1,8392 -6,00 12,39973 310,73 1,8196 -6,00 14,63567 309,90 1,8026 -4,00 10,12916 313,13 1,8452 -4,00 12,28922 312,33 1,8256 -4,00 14,50076 311,52 1,8087 -2,00 10,04269 314,73 1,8511 -2,00 12,18092 313,94 1,8315 -2,00 14,36869 313,14 1,8147 0,00 9,95784 316,33 1,8570 0,00 12,07475 315,55 1,8375 0,00 14,23936 314,76 1,8206 2,00 9,87456 317,94 1,8628 2,00 11,97064 317,17 1,8434 2,00 14,11268 316,39 1,8266

4,00 9,79280 319,55 1,8687 4,00 11,86853 318,80 1,8493 4,00 13,98856 318,03 1,8325 6,00 9,71252 321,17 1,8745 6,00 11,76836 320,43 1,8551 6,00 13,86691 319,67 1,8384 8,00 9,63366 322,80 1,8803 8,00 11,67006 322,06 1,8610 8,00 13,74764 321,31 1,8443 10,00 9,55620 324,43 1,8861 10,00 11,57358 323,70 1,8668 10,00 13,63068 322,97 1,8501 12,00 9,48010 326,07 1,8919 12,00 11,47885 325,35 1,8726 12,00 13,51596 324,62 1,8560 14,00 9,40530 327,71 1,8976 14,00 11,38584 327,00 1,8783 14,00 13,40341 326,29 1,8618 16,00 9,33178 329,36 1,9033 16,00 11,29448 328,66 1,8841 16,00 13,29285 327,95 1,8675 18,00 9,25950 331,02 1,9090 18,00 11,20474 330,33 1,8898 18,00 13,18452 329,63 1,8733 20,00 9,18843 332,68 1,9147 20,00 11,11655 332,00 1,8956 20,00 13,07806 331,31 1,8791 22,00 9,11854 334,35 1,9204 22,00 11,02989 333,67 1,9013 22,00 12,97351 332,99 1,8848 24,00 9,04978 336,02 1,9261 24,00 10,94470 335,36 1,9069 24,00 12,87082 334,68 1,8905 26,00 8,98214 337,70 1,9317 26,00 10,86095 337,04 1,9126 26,00 12,76993 336,38 1,8962 28,00 8,91559 339,39 1,9373 28,00 10,77859 338,74 1,9182 28,00 12,67079 338,08 1,9019



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 30,00 8,85009 341,08 1,9429 30,00 10,69759 340,44 1,9239 30,00 12,57334 339,79 1,9075 32,00 8,78562 342,78 1,9485 32,00 10,61791 342,14 1,9295 32,00 12,47754 341,50 1,9131 34,00 8,72216 344,48 1,9541 34,00 10,53952 343,86 1,9351 34,00 12,38336 343,22 1,9188 36,00 8,65967 346,19 1,9596 36,00 10,46238 345,57 1,9406 36,00 12,29073 344,94 1,9244 38,00 8,59814 347,91 1,9652 38,00 10,38646 347,30 1,9462 38,00 12,19962 346,68 1,9299 40,00 8,53754 349,63 1,9707 40,00 10,l3173 349,03 1,9517 40,00 12,10998 348,41 1,9355 42,00 8,47785 351,36 1,9762 42,00 10,23816 350,76 1,9573 42,00 12,02179 350,15 1,9410 44,00 8,41905 353,09 1,9817 44,00 10,16573 352,50 1,9628 44,00 11,93500 351,90 1,9466 48,00 8,30401 356,58 1,9926 48,00 10,02413 356,00 1,9737 48,00 11,76548 355,41 1,9576 50,00 8,24775 358,33 1,9980 50,00 9,95491 357,76 1,9792 50,00 11,68268 357,18 1,9631

52,00 8,19229 360,09 2,0035 52,00 9,88673 359,53 1,9846 52,00 11,60114 358,95 1,9685 54,00 8,13762 361,86 2,0089 54,00 9,81954 361,30 1,9901 54,00 11,52084 360,73 1,9740 56,00 8,08372 363,63 2,0143 56,00 9,75333 363,07 1,9955 56,00 11,44174 362,51 1,9794 58,00 8,03057 365,41 2,0196 58,00 9,68807 364,86 2,0009 58,00 11,36381 364,30 1,9848 60,00 7,97816 367,19 2,0250 60,00 9,62374 366,64 2,0063 60,00 11,28703 366,09 1,9902 62,00 7,92647 368,98 2,0304 62,00 9,56033 368,44 2,0116 62,00 11,21137 367,89 1,9956 64,00 7,87549 370,77 2,0357 64,00 9,49780 370,24 2,0170 64,00 11,13680 369,70 2,0010 66.00 7,82520 372,57 2,0410 66,00 9,43614 372,05 2,0223 66,00 11,06329 371,51 2,0063 68,00 7,77558 374,38 2,0463 68,00 9,37534 373,86 2,0277 68,00 10,99083 373,33 2,0117 70,00 7,72663 376,20 2,0516 70,00 9,31537 375,68 2,0330 70,00 10,91939 375,15 2,0170 72,00 7,67832 378,02 2,0569 72,00 9,25621 377,50 2,0383 72,00 10,84895 376,98 2,0223 74,00 7,63065 379,84 2,0622 74,00 9,19785 379,33 2,0436 74,00 10,77948 378,82 2,0276 76,00 7,58359 381,67 2,0675 76,00 9,14928 381,17 2,0488 76,00 10,71097 380,66 2,0329 78,00 7,53715 383,51 2,0727 78,00 9,08346 383,01 2,0541 78,00 10,64338 382,51 2,0382 80,00 7,49130 385,36 2,0780 80,00 9,02740 384,86 2,0594 80,00 10,57672 384,37 2,0435



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 82,00 7,44604 387,21 2,0832 82,00 8,97207 386,72 2,0646 82,00 10,51094 386,23 2,0487 84,00 7,40136 389,06 2,0884 84,00 8,91746 388,58 2,0698 84,00 10,44605 388,09 2,0540 86,00 7,35724 390,93 2,0936 86,00 8,86355 390,45 2,0751 86,00 10,38201 389,97 2,0592 88,00 7,31366 392,80 2,0988 88,00 8,81033 392,32 2,0803 88,00 10,31881 391,85 2,0644 90,00 7,27063 394,67 2,1040 90,00 8,75779 394,20 2,0854 90,00 10,25644 393,73 2,0696 92,00 7,22813 396,55 2,1091 92,00 8,70592 396,09 2,0906 92,00 10,19847 395,62 2,0748 94,00 7,18615 398,44 2,1143 94,00 8,65469 397,98 2,0958 94,00 10,13409 397,52 2,0800



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) -4,00 16,76732 310,69 1,7937 - - - - - - - - -2,00 16,60931 312,32 1,7997 - - - - - - - - 0,00 16,45477 313,95 1,8057 0,00 18,72441 313,13 1,7923 - - - - 2,00 16,30357 315,60 1,8117 2,00 18,54649 314,78 1,7983 - - - - 4,00 16,15557 317,24 1,8177 4,00 18,37255 316,44 1,8043 4,00 20,64279 315,62 1,7921 6,00 16,01067 318,89 1,8236 6,00 18,20244 318,11 1,8103 6,00 20,44528 317,30 1,7981 8,00 15,86876 320,55 1,8295 8,00 18,03602 319,77 1,8162 8,00 20,25227 318,98 1,8041

10,00 15,72973 322,21 1,8354 10,00 17,87315 321,45 1,8222 10,00 20,06359 320,67 1,8101 12,00 15,59349 323,88 1,8413 12,00 17,71370 323,13 1,8281 12,00 19,87908 321,36 1,8160 14,00 15,45994 325,55 1,8471 14,00 17,55755 324,81 1,8340 14,00 19,69857 324,05 1,8220 16,00 15,32899 327,23 1,8529 16,00 17,40459 326,50 1,8398 16,00 19,52191 325,75 1,8279 18,00 15,20055 328,92 1,8587 18,00 17,25470 328,19 1,8457 18,00 19,34897 327,45 1,8337 20,00 15,07456 330,60 1,8645 20,00 17,10778 329,89 1,8515 20,00 19,17961 329,16 1,8396 22,00 14,95092 332,30 1,8703 22,00 16,96373 331,59 1,8573 22,00 19,01371 330,88 1,8454 24,00 14,82956 334,00 1,8760 24,00 16,82245 333,30 1,8630 24,00 18,85114 332,60 1,8512 26,00 14,71042 335,70 1,8817 26,00 16,68386 335,02 1,8688 26,00 18,69180 334,32 1,8570 28,00 14,59343 337,41 1,8874 28,00 16,54788 336,74 1,8745 28,00 18,53557 336,05 1,8628 30,00 14,47852 339,13 1,8931 30,00 16,41441 338,46 1,8802 30,00 18,38235 337,78 1,8685 32,00 14,36564 340,85 1,8988 32,00 16,28338 340,19 1,8859 32,00 18,23204 339,52 1,8742 34,00 14,25471 342,58 1,9044 34,00 16,15471 341,92 1,8916 34,00 18,08455 341,26 1,8799 36,00 14,14570 344,31 1,9100 36,00 16,02835 343,66 1,8972 36,00 17,93980 343,01 1,8856 38,00 14,03853 346,05 1,9156 38,00 15,90421 345,41 1,9029 38,00 17,79768 344,77 1,8912 40,00 13,93317 347,79 1,9212 40,00 15,78222 347,16 1,9085 40,00 17,65814 346,53 1,8969 42,00 13,82956 349,54 1,9268 42,00 15,66234 348,92 1,9141 42,00 17,52108 348,29 1,9025


4,0 bar 4,5 bar 5,0 bar Saturaţie vapori -4,00 °C Saturaţie vapori -0,68 °C Saturaţie vapori -2,37 °C

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 44,00 13,72765 351,29 1,9324 44,00 15,54450 350,68 1,9196 44,00 17,38643 350,06 1,9081 46,00 13,62740 353,06 1,9379 46,00 15,42864 352,45 1,9252 46,00 17,25413 351,83 1,9137 48,00 13,52876 354,82 1,9434 48,00 15,31470 354,22 1,9307 48,00 17,12409 353,62 1,9192 50,00 13,43169 356,59 1,9489 50,00 15,20264 356,00 1,9362 50,00 16,99627 355,40 1,9248 52,00 13,33615 358,37 1,9544 52,00 15,09240 357,78 1,9418 52,00 16,87059 357,19 1,9303

54,00 13,24210 360,15 1,9599 54,00 14,98394 359,57 1,9472 54,00 16,74700 358,99 1,9358 56,00 13,14950 361,94 1,9653 56,00 14,87720 361,37 1,9527 56,00 16,62544 360,79 1,9413 58,00 13,05832 363,74 1,9707 58,00 14,77214 363,17 1,9582 58,00 16,50585 362,60 1,9468 60,00 12,96852 365,54 1,9762 60,00 14,66872 364,98 1,9636 60,00 16,38819 364,41 1,9522 62,00 12,88006 367,34 1,9816 62,00 14,56690 366,79 1,9690 62,00 16,27239 366,23 1,9577 64,00 12,79292 369,16 1,9870 64,00 14,46663 368,61 1,9744 64,00 16,15841 368,05 1,9631 66,00 12,70706 370,97 1,9923 66,00 14,36788 370,43 1,9798 66,00 16,04621 369,88 1,9685 68,00 12,62245 372,80 1,9977 68,00 14,27061 372,26 1,9852 68,00 15,93574 371,72 1,9739 70,00 12,53907 374,63 2,0030 70,00 14,17479 374,10 1,9906 70,00 15,82695 373,56 1,9793 72,00 12,45688 376,46 2,0084 72,00 14,08037 375,94 1,9959 72,00 15,71981 375,41 1,9847 74,00 12,37586 378,30 2,0137 74,00 13,98734 377,78 2,0013 74,00 15,61428 377,26 1,9900 76,00 12,29598 380,15 2,0190 76,00 13,89565 379,64 2,0066 76,00 15,51031 379,12 1,9953 78,00 12,21722 382,01 2,0243 78,00 13,80527 381,50 2,0119 78,00 15,40787 380,98 2,0007 80,00 12,13955 383,87 2,0296 80,00 13,71618 383,36 2,0172 80,00 15,30693 382,85 2,0060 82,00 12,06295 385,73 2,0349 82,00 13,62835 385,23 2,0225 82,00 15,20744 384,73 2,0113 84.00 11,98739 387,60 2,0401 84,00 13,54175 387,11 2,0277 84,00 15,10939 386,62 2,0166 86,00 11,91286 389,48 2,0454 86,00 13,45635 388,99 2,0330 86,00 15,01273 388,50 2,0218 88,00 11,83933 391,37 2,,0506 88,00 13,37212 390,88 2,0382 88,00 14,91743 390,40 2,0271 90,00 11,76678 393,26 2,0558 90,00 13,28905 392,78 2,0435 90,00 14,82346 392,30 2,0323 92,00 11,69519 395,15 2,0610 92,00 13,20710 394,68 2,0487 92,00 14,73079 394,20 2,0376



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 94,00 11,62454 397,05 2,0662 94,00 13,12624 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,0480 96,00 11,55480 398,96 2,0714 96,00 13,04646 398,50 2,0591 96,00 14,54925 398,03 2,0480 98,00 11,48597 400,87 2,0765 98,00 12,96774 400,41 2,0643 98,00 14,46031 399,95 2,0532

100,00 11,41801 402,79 2,0817 100,00 12,89004 402,33 2,0694 100,00 14,37256 401,88 2,0584 102,00 11,35092 404,71 2,0868 102,00 12,81335 404,26 2,0746 102,00 14,28598 403,81 2,0635 104,00 11,28468 406,65 2,0920 104,00 12,73765 406,20 2,0797 104,00 14,20054 405,76 2,0687 106,00 11,21927 408,58 2,0971 106,00 12,66293 408,14 2,0849 106,00 14,11622 407,70 2,0739


Saturaţie vapori 5,19 °C Saturaţie vapori 7,82 °C Saturaţie vapori 12,62 °C Temperatur

a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 6,00 22,74259 316,48 1,7869 - - - - - - - - 8,00 22,52068 318,17 1,7929 8,00 24,84475 317,34 1,7825 - - - -

10,00 22,30400 319,87 1,7989 10,00 24,59762 319,06 1,7885 - - - - 12,00 22,09234 321,57 1,8049 12,00 24,35652 320,77 1,7946 - - - - 14,00 21,88551 323,28 1,8109 14,00 24,12119 322,49 1,8006 14,00 28,75142 320,86 1,7817 16,00 21,68332 324,99 1,8168 16,00 23,89140 324,21 1,8066 16,00 28,45931 322,62 1,7878 18,00 21,48557 326,71 1,8227 18,00 23,66691 325,94 1,8125 18,00 28,17465 324,37 1,7938 20,00 21,29211 328,42 1,8286 20,00 23,44752 327,67 1,8184 20,00 27,89709 326,13 1,7998 22,00 21,10278 330,15 1,8345 22,00 23,23302 329,41 1,8243 22,00 27,62633 327,89 1,8058 24,00 20,91742 331,88 1,8403 24,00 23,02323 331,15 1,8302 24,00 27,36208 329,65 1,8118 26,00 20,73590 333,61 1,8461 26,00 22,81797 332,89 1,8361 26,00 27,10405 331,42 1,8177 28,00 20,55807 335,35 1,8519 28,00 22,61706 334,64 1,8419 28,00 26,85200 333,19 1,8236 30,00 20,38381 337,09 1,8577 30,00 22,42036 336,39 1,8477 30,00 26,60568 334,96 1,8295 32,00 20,21299 338,84 1,8634 32,00 22,22770 338,15 1,8535 32,00 26,36487 336,74 1,8353 34,00 20,04551 340,59 1,8692 34,00 22,03896 339,91 1,8592 34,00 26,12935 338,52 1,8411 36,00 19,88125 342,35 1,8749 36,00 21,85398 341,68 1,8650 36,00 25,89892 340,31 1,8469 38,00 19,72010 344,11 1,8806 38,00 21,67264 343,45 1,8707 38,00 25,67338 342,10 1,8527 40,00 19,56196 345,88 1,8862 40,00 21,49483 345,23 1,8764 40,00 25,45257 343,89 1,8585 42,00 19,40675 347,65 1,8919 42,00 21,32042 347,01 1,8820 42,00 25,23630 345,69 1,8642 44,00 19,25437 349,43 1,8975 44,00 21,14930 348,79 1,8877 44,00 25,02442 347,50 1,8699 46,00 19,10473 351,21 1,9031 46,00 20,98137 350,59 1,8933 46,00 24,81678 349,30 1,8756 48,00 18,95774 353,00 1,9087 48,00 20,81653 352,38 1,8989 48,00 24,61322 351,12 1,8812



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

50,00 18,81334 354,80 1,9142 50,00 20,65467 354,18 1,9045 50,00 24,41361 352,93 1,8869 52,00 18,67144 356,59 1,9198 52,00 20,49572 355,99 1,9101 52,00 24,21782 354,76 1,8925 54,00 18,53198 358,40 1,9253 54,00 20,33958 357,80 1,9156 54,00 24,02573 356,58 1,8981 56,00 18,39487 360,21 1,9308 56,00 20,18616 359,61 1,9212 56,00 23,83721 358,41 1,9037 58,00 18,26006 362,02 1,9363 58,00 20,03540 361,44 1,9267 58,00 23,65215 360,25 1,9092 60,00 18,12748 363,84 1,9418 60,00 19,88720 363,26 1,9332 60,00 23,47045 362,09 1,9148 62,00 17,l99707 365,66 1,9473 62,00 19,74150 365,09 1,9377 62,00 23,29199 363,94 1,9203

164,00 17,l86877 367,49 1,9527 64,00 19,59823 366,93 1,9431 64,00 23,11669 365,79 1,9258 66,00 17,l74252 369,33 1,9581 66,00 19,45732 368,77 1,9486 66,00 22,94445 367,64 1,9313 68,00 17,61828 371,17 1,9636 68,00 19,31870 370,62 1,9540 68,00 22,77517 369,50 1,9368 70,00 17,49599 373,02 1,9690 70,00 19,18233 372,48 1,9594 70,00 22,60879 371,37 1,9422 72,00 17,37559 374,87 1,9743 72,00 19,04813 374,33 1,9648 72,00 22,44521 373,24 1,9477 74,00 17,25705 376,73 1,9797 74,00 18,91605 376,20 1,9702 74,00 22,28436 375,12 1,9531 76,00 17,14032 378,60 1,9851 76,00 18,78604 378,07 1,9756 76,00 22,12616 377,00 1,9585 78,00 17,02534 380,47 1,9904 78,00 18,65804 379,94 1,9809 78,00 21,97054 378,89 1,9639 80,00 16,91209 382,34 1,9957 80,00 18,53200 381,83 1,9863 80,00 21,81743 380,79 1,9693 82,00 16,80052 384,23 2,0011 82,00 18,40788 383,72 1,9916 82,00 21,66677 382,69 1,9746 84,00 16,69059 386,12 2,0064 84,00 18,28564 385,61 1,9969 84,00 21,51850 384,59 1,9800 86,00 16,58226 388,01 2,0116 86,00 18,16522 387,51 2,0022 86,00 21,37256 386,50 1,9853 88,00 16,47550 389,91 2,0169 88,00 18,04658 389,42 2,0075 88,00 21,22888 388,42 1,9906 90,00 16,37026 391,81 2,0222 90,00 17,92968 391,33 2,0128 90,00 21,08741 390,34 1,9959 92,00 16,26651 393,72 2,0274 92,00 17,81447 393,24 2,0181 92,00 20,94809 392,27 2,0012 94,00 16,16422 395,64 2,0327 94,00 17,70092 395,16 2,0233 94,00 20,81085 394,20 2,0065 96,00 16,06335 397,56 2,0379 96,00 17,58898 397,09 2,0285 96,00 20,67566 396,14 2,0118 98,00 15,96387 399,49 2,0431 98,00 17,47862 399,02 2,0338 98,00 20,54247 398,08 2,0170


Saturaţie vapori 5,19 °C Saturaţie vapori 7,82 °C Saturaţie vapori 12,62 °C Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia Temperatur Densitate Entalpi Entropia

a °C

a kg/m3

a kJ/kg

kJ/(kg.K)

a °C

a kg/m3

a kJ/kg

kJ/(kg.K)

a °C

a kg/m3

a kJ/kg

kJ/(kg.K)

100,00 15,86576 401,42 2,0483 100,00 17,36980 400,96 2,0390 100,00 20,41121 400,03 2,0223 102,00 15,76897 403,36 2,0535 102,00 17,16249 402,90 2,0442 102,00 20,28185 401,98 2,0275 104,00 15,67349 405,31 2,0586 104,00 17,15666 404,86 2,0494 104,00 20,15436 403,95 2,0327 106,00 15,57929 407,26 2,0638 106,00 17,05228 406,81 2,0545 106,00 20,02869 405,92 2,0379 108,00 15,48634 409,22 2,0690 108,00 16,94932 408,78 2,0597 108,00 19,90480 407,89 2,0431 110,00 15,39462 411,18 2,0741 110,00 16,84774 410,75 2,0649 110,00 19,78264 409,87 2,0483 112,00 15,30410 413,15 2,0792 112,00 16,74752 412,72 2,0700 112,00 19,66219 411,85 2,0534 114,00 15,21475 415,13 2,0843 114,00 16,64863 414,70 2,0751 114,00 19,54339 413,84 2,0586


Saturaţie vapori 16,92 °C Saturaţie vapori 24,40 °C Saturaţie vapori 30,81 °C

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 18,00 32,89681 322,73 1,7769 - - - - - - - - 20,00 32,55104 324,51 1,7830 - - - - - - - - 22,00 32,21460 326,3 1,7891 - - - - - - - - 24,00 31,88706 328,09 1,7951 - - - - - - - - 26,00 31,56798 329,89 1,8011 26,00 41,12012 326,63 1,7717 - - - - 28,00 31,25698 331,68 1,8071 28,00 40,66043 328,49 1,7779 - - - - 30,00 30,95371 333,48 1,8131 30,00 40,21451 330,35 1,7841 - - - - 32,00 30,65782 335,28 1,8190 32,00 39,78163 332,20 1,7902 32,00 49,77870 328,86 1,7645 34,00 30,36899 337,09 1,8249 34,00 39,36110 334,06 1,7952 34,00 49,17923 330,79 1,7708 36,00 30,08693 338,89 1,8308 36,00 38,95227 335,92 1,8023 36,00 38,95227 335,92 1,8023 38,00 29,81137 340,71 1,8366 38,00 38,55457 337,78 1,8083 38,00 48,03966 334,64 1,7833 40,00 29,54203 342,52 1,8424 40,00 38,16745 339,65 1,8142 40,00 47,49718 336,56 1,7894 42,00 29,27867 344,34 1,8482 42,00 37,79041 341,51 1,8202 42,00 46,97149 338,49 1,7956 44,00 29,02107 346,16 1,8540 44,00 37,42299 343,38 1,8261 44,00 46,46164 340,41 1,8016 46,00 28,76899 347,99 1,8597 46,00 37,06473 345,25 1,8320 46,00 45,96677 342,33 1,8077 48,00 28,52225 349,82 1,8654 48,00 36,71524 347,12 1,8378 48,00 45,48608 344,26 1,8137 50,00 28,28063 351,66 1,8711 50,00 36,37414 349,00 1,8436 50,00 45,01883 346,18 1,8196 52,00 28,04395 353,49 1,8768 52,00 36,04107 350,87 1,8494 52,00 44,56435 348,11 1,8256 54,00 27,81205 355,34 1,8825 54,00 35,71569 352,76 1,8552 54,00 44,12200 350,03 1,8315 56,00 27,58475 357,19 1,8881 56,00 35,39770 354,64 1,8609 56,00 43,69121 351,96 1,8374 58,00 27,36189 359,04 1,8937 58,00 35,08679 356,53 1,8667 58,00 43,27144 353,89 1,8432 60,00 27,14333 360,89 1,8993 60,00 34,78268 358,42 1,8724 60,00 42,86217 355,82 1,8490 62,00 26,92893 362,75 1,9049 62,00 34,48513 360,31 1,8780 62,00 42,46294 357,76 1,8548 64,00 26,71854 364,62 1,9104 64,00 34,19387 362,21 1,8837 64,00 42,07332 359,69 1,8606


8 bar 10,0 bar 12,0 bar Saturaţie vapori 16,92 °C Saturaţie vapori 24,40 °C Saturaţie vapori 30,81 °C

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 66,00 26,51204 366,49 1,9159 66,00 33,90869 364,11 1,8893 66,00 41,69288 361,63 1,8663 68,00 26,30931 368,37 1,9215 68,00 33,62935 366,02 1,8949 68,00 41,32126 363,58 1,8720 70,00 26,11025 370,25 1,9270 70,00 33,35567 367,93 1,9005 70,00 40,95812 365,52 1,8777 72,00 25,91473 372,13 1,9324 72,00 33,08746 369,85 1,9061 72,00 40,60311 367,47 1,8834 74,00 25,72265 374,02 1,9379 74,00 32,82451 371,77 1,9116 74,00 40,25591 369,43 1,8890 76,00 25,53391 375,92 1,9433 76,00 32,56665 373,69 1,9171 76,00 39,91622 371,38 1,8946 78,00 25,34841 377,82 1,9488 78,00 32,31371 375,62 1,9226 78,00 39,58375 373,34 1,9002 80,00 25,16606 379,73 1,9542 80,00 32,06554 377,56 1,9281 80,00 39,25825 375,31 1,9058 82,00 24,98679 381,64 1,9596 82,00 31,82200 379,50 1,9336 82,00 38,93951 377,29 1,9114 84,00 24,81051 383,56 1,9650 84,00 31,58296 381,45 1,9391 84,00 38.62727 379,26 1,9170 86,00 24,63712 385,48 1,9704 86,00 31,34826 383,40 1,9445 86,00 38,32130 381,24 1,9225 88,00 24,46656 387,41 1,9757 88,00 31,11777 385,35 1,9500 88,00 38,02139 383,23 1,9280 90,00 24,29875 389,35 1,9810 90,00 30,89136 387,31 1,9554 90,00 37,72732 385,21 1,9335 92,00 24,13360 391,28 1,9864 92,00 30,66890 389,27 1,9608 92,00 37,43890 387,20 1,9389 94,00 23,97106 393,23 1,9917 94,00 30,45027 391,24 1,9661 94,00 37,15593 389,20 1,9444 96,00 23,81104 395,18 1,9970 96,00 30,23537 393,21 1,9715 96,00 36,87823 391,20 1,9498 98,00 23,65348 397,13 2,0022 98,00 30,02409 395,19 1,9768 98,00 36,60564 393,20 1,9552

100,00 23,49833 399,09 2,0075 100,00 29,81631 397,17 1,9822 100,00 36,33800 395,20 1,9606 102,00 23,34551 401,05 2,0128 102,00 29,61195 399,16 1,9875 102,00 36,07514 397,22 1,9660 104,00 23,19500 403,03 2,0180 104,00 29,41094 401,16 1,9928 104,00 35,81698 399,24 1,9714 106,00 23,04673 405,01 2,0232 106,00 29,21319 403,16 1,9981 106,00 35,56337 401,27 1,9767 108,00 22,90064 406,99 2,0285 108,00 29,01861 405,17 2,0034 108,00 35,31418 403,30 1,9821 110,00 22,75670 408,98 2,0337 110,00 28,82711 407,18 2,0086 110,00 35,06926 405,34 1,9874 112,00 22,61483 410,97 2,0389 112,00 28,63862 409,19 2,0139 112,00 34,82851 407,38 1,9927

114,00 22,47500 412,97 2,0440 114,00 28,45304 411,21 2,0191 114,00 34,59178 409,42 1,9980 Tabelul 28 (continuare)

8 bar 10,0 bar 12,0 bar Saturaţie vapori 16,92 °C Saturaţie vapori 24,40 °C Saturaţie vapori 30,81 °C

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 116,00 22,33715 414,98 2,0492 116,00 28,27031 413,24 2,0243 116,00 34,35989 411,47 2,0033 118,00 22,20124 416,99 2,0543 118,00 28,09035 415,27 2,0295 118,00 34,12997 413,52 2,0086 120,00 22,06721 419,00 2,0595 120,00 27,91309 417,30 2,0347 120,00 33,90467 415,58 2,0138 122,00 21,93504 421,02 2,0646 122,00 27,73845 419,34 2,0399 122,00 33,68296 417,64 2,0190 124,00 21,80467 423,04 2,0697 124,00 27,56638 421,39 2,0450 124,00 33,46474 419,70 2,0242 126,00 21,67606 425,07 2,0748 126,00 27,39681 423,44 2,0502 126,00 33,24993 421,77 2,0294



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 38,00 58,46486 331,22 1,7601 - - - - - - - - 40,00 57,71037 333,22 1,7666 - - - - - - - - 42,00 56,98419 335,22 1,7729 42,00 68,06829 331,64 1,7514 - - - - 44,00 56,28436 337,21 1,7792 44,00 67,10492 333,73 1,7580 - - - - 46,00 55,60911 339,20 1,7855 46,00 66,18297 335,81 1,7645 - - - - 48,00 54,95685 341,19 1,7917 48,00 65,29909 337,88 1,7710 48,00 76,76709 334,25 1,7508 50,00 54,32615 343,18 1,7978 50,00 64,45037 339,94 1,7774 50,00 75,61573 336,41 1,7576 52,00 53,71569 345,16 1,8040 52,00 63,63420 342,00 1,7837 52,00 74,51837 338,57 1,7642 54,00 53,12429 347,14 1,8100 54,00 62,84827 344,05 1,7900 54,00 73,47027 340,71 1,7708 56,00 52,55086 349,12 1,8161 56,00 62,09049 346,10 1,7962 56,00 72,45729 342,84 1,7773 58,00 51,99440 351,10 1,8221 58,00 61,35901 348,14 1,8024 58,00 71,50578 344,96 1,7837 60,00 51,45401 353,09 1,8280 60,00 60,65214 350,18 1,8086 60,00 70,58256 347,08 1,7901 62,00 50,92884 355,07 1,8340 61,00 59,96836 352,22 1,8147 61,00 69,69478 349,19 1,7964 64,00 50,41811 357,05 1,8399 64,00 59,30629 354,26 1,8207 64,00 68,83991 351,29 1,8026 66,00 49,92111 359,03 1,8457 66,00 58,88466 356,29 1,8267 66,00 68,01571 353,39 1,8089 68,00 49,43718 361,02 1,8516 68,00 58,04236 358,33 1,8327 68,00 67,22016 355,49 1,8150 70,00 48,96575 363,01 1,8574 70,00 57,43835 360,37 1,8387 70,00 66,45151 357,58 1,8211 72,00 48,50624 365,00 1,8632 72,00 56,85168 362,40 1,8446 72,00 65,70808 359,67 1,8272 74,00 48,05810 366,99 1,8689 74,00 56,28142 364,44 1,8505 74,00 64,98835 361,76 1,8333 76,00 47,62082 368,98 1,8746 76,00 55,72675 366,48 1,8563 76,00 64,29094 363,85 1,8393 78,00 47,19395 370,98 1,8803 78,00 55,18691 368,51 1,8622 78,00 63,61457 365,94 1,8452

80,00 46,77706 372,98 1,8860 80,00 54,66120 370,56 1,8680 80,00 62,95816 368,03 1,8512 82,00 46,36980 374,99 1,8917 82,00 54,14906 372,61 1,8738 82,00 62,32073 370,13 1,8571 84,00 45,97176 377,00 1,8974 84,00 53,64984 374,66 1,8795 84,00 61,70128 372,22 1,8630


14,0 bar 16,0 bar 18,0 bar Saturaţie vapori 36,44 °C Saturaţie vapori 41,48 °C Saturaţie vapori 46,05 °C

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 86,00 45,58259 379,02 1,9030 86,00 53,16295 376,71 1,8852 86,00 61,09891 374,31 1,8688 88,00 45,20192 381,03 1,9086 88,00 52,68786 378,76 1,8909 88,00 60,51274 376,41 1,8746 90,00 44,82943 383,05 1,9141 90,00 52,22406 380,82 1,8966 90,00 59,94200 378,50 1,8804 92,00 44,46481 385,07 1,9197 92,00 51,77105 382,87 1,9023 92,00 59,38595 380,59 1,8861 94,00 44,10776 387,09 1,9252 94,00 51,32839 384,93 1,9079 94,00 58,84391 382,69 1,8919 96,00 43,75801 389,12 1,9307 96,00 50,89566 386,99 1,9135 96,00 58,31524 384,78 1,8976 98,00 43,41529 391,15 1,9362 98,00 50,47247 389,05 1,9190 98,00 57,79935 386,88 1,9032

100,00 43,07936 39319 1,9417 100,00 50,l05844 391,11 1,9246 100,00 57,29569 388,98 1,9089 102,00 42,74999 395,23 1,9471 102,00 49,65323 393,18 1,9301 102,00 56,80375 391,08 1,9145 104,00 42.42702 397,28 1,9526 104,00 49,25660 395,27 1,9357 104,00 56,32318 393,20 1,9201 106,00 42,11024 399,33 1,9580 106,00 48,86825 397,35 1,9412 106,00 55,85353 395,31 1,9257 108,00 41,79945 401,39 1,9634 108,00 48,48786 399,44 1,9467 108,00 55,39434 397,43 1,9313 110,00 41,49445 403,45 1,9688 110,00 48,11516 401,53 1,9521 110,00 54,94522 399,55 1,9368 112,00 41,19506 405,52 1,9742 112,00 47,74987 403,62 1,9576 112,00 54,50575 401,68 1,9423 114,00 40,90108 407,59 1,9796 114,00 47,39173 405,71 1,9630 114,00 54,07559 403,80 1,9479 116,00 40,61235 409,66 1,9849 116,00 47,04048 407,81 1,9684 116,00 53,65437 405,93 1,9533 118,00 40,32871 411,73 1,9902 118,00 46,69591 409,91 1,9738 118,00 53,24176 408,05 1,9588 120,00 40,05000 413,81 1,9955 120,00 46,35778 412,02 1,9792 120,00 52,83746 410,19 1,9642 122,00 39,77606 415,90 2,0008 122,00 46,02588 414,13 1,9845 122,00 52,44116 412,32 1,9696

124,00 39,50677 417,98 2,0061 124,00 45,70001 416,24 1,9898 124,00 52,05259 414,45 1,9750 126,00 39,24198 420,07 2,0113 126,00 45,37999 418,35 1,9951 126,00 51,67149 416,59 1,9804 128,00 38,98156 422,17 2,0166 128,00 45,06562 420,47 2,0004 128,00 51,29759 418,73 1,9857 130,00 38,72539 424,27 2,0218 130,00 44,75673 422,59 2,0057 130,00 50,93066 420,88 1,9911 132,00 38,47335 426,37 2,0270 132,00 44,45316 424,71 2,0110 132,00 50,57047 423,03 1,9964 134,00 38,22532 428,48 2,0322 134,00 44,15474 426,84 2,0162 134,00 50,21680 425,18 2,0017



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 136,00 37,98119 430,59 2,0373 136,00 43,86133 428,97 2,0214 136,00 49,86945 427,33 2,0070 138,00 37,74086 432,70 2,0425 138,00 43,57277 431,10 2,0266 138,00 49,52822 429,49 2,0122 140,00 37,50422 434,82 2,0476 140,00 43,28894 433,24 2,0318 140,00 49,19291 431,65 2,0175 142,00 37,27118 436,94 2,0528 142,00 43,00968 435,39 2,0370 142,00 48,86335 433,81 2,0227 144,00 37,04164 439,07 2,0579 144,00 42,73488 437,53 2,0421 144,00 48,53937 435,97 2,0279 146,00 36,81551 441,20 2,0630 146,00 42,46441 439,68 2,0473 146,00 48,22080 438,14 2,0331



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 52,00 86,66882 334,78 1,7449 - - - - - - - - 54,00 85,25123 337,04 1,7519 - - - - - - - - 56,00 83,90890 339,29 1,7587 56,00 96,76726 335,34 1,7400 - - - - 58,00 82,63429 341,51 1,7654 58,00 95,04474 337,71 1,7471 58,00 109,22701 333,43 1,7283 60,00 81,42096 343,73 1,7721 60,00 93,42521 340,06 1,7542 60,00 107,00140 335,96 1,7359 62,00 80,26337 345,92 1,7787 62,00 91,89701 342,37 1,7611 62,00 104,93574 338,45 1,7433 64,00 79,15673 348,11 1,7852 64,00 90,45039 344,67 1,7680 64,00 103,00822 340,89 1,7506 66,00 78,09682 350,29 1,7916 66,00 89,07714 346,95 1,7747 66,00 101,20130 343,31 1,7577 68,00 77,08003 352,46 1,7980 68,00 87,77033 349,22 1,7814 68,00 99,50081 345,70 1,7648 70,00 76,10319 354,63 1,8043 70,00 86,52406 351,47 1,7880 70,00 97,89508 348,07 1,7717 72,00 75,16337 356,79 1,8106 72,00 85,33308 353,72 1,7945 72,00 96,37417 350,42 1,7785 74,00 74,25797 358,94 1,8168 74,00 84,19279 355,95 1,8009 74,00 94,92964 352,75 1,7853 76,00 73,38467 361,09 1,8230 76,00 83,09918 358,17 1,8073 76,00 93,55429 355,06 1,7919 78,00 72,54136 363,23 1,8291 78,00 82,04868 360,38 1,8136 78,00 92,24191 357,36 1,7985 80,00 71,72622 365,38 1,8352 80,00 81,03826 362,60 1,8199 80,00 90,98726 359,65 1,8050

82,00 70,93767 367,53 1,8413 82,00 80,06527 364,81 1,8262 82,00 89,78587 361,94 1,8114 84,00 70,17413 369,68 1,8473 84,00 79,12715 367,01 1,8324 84,00 88,63352 364,21 1,8178 86,00 69,43413 371,82 1,8533 86,00 78,22160 369,21 1,8385 86,00 87,52651 366,48 1,8242 88,00 68,72635 373,96 1,8593 88,00 77,34653 371,41 1,8446 88,00 86,46152 368,74 1,8304 90,00 68,01958 376,10 1,8652 90,00 76,50006 373,60 1,8506 90,00 85,43561 370,99 1,8366 92,00 67,34269 378,24 1,8710 92,00 75,68047 375,79 1,8566 92,00 84,44613 373,23 1,8428 94,00 66,68466 380,37 1,8769 94,00 74,88620 377,97 1,8626 94,00 83,49069 375,47 1,8489 96,00 66,04452 382,51 1,8827 96,00 74,11582 380,15 1,8685 96,00 82,56714 377,70 1,8550 98,00 65,42140 384,64 1,8884 98,00 73,36802 382,33 1,8744 98,00 81,67352 379,93 1,8610


20,0 bar 22,0 bar 24,0 bar Saturaţie vapori 50,24 °C Saturaţie vapori 54,11 °C Saturaţie vapori 57,71 °C

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 100,00 64,81447 386,78 1,8942 100,00 72,64159 384,50 1,8803 100,00 80,80806 382,15 1,8770 102,00 64,22301 388,92 1,8999 102,00 71,93545 386,69 1,8861 102,00 79,96917 384,38 1,8729 104,00 63,64647 391,07 1,9056 104,00 71,24880 388,88 1,8919 104,00 79,15556 386,62 1,8789 106,00 63,08420 393,22 1,9113 106,00 70,58069 391,07 1,8977 106,00 78,36614 388,86 1,8848 108,00 62,53556 395,38 1,9170 108,00 69,93021 393,26 1,9035 108,00 77,59934 391,09 1,8907 110,00 61,99996 397,53 1,9226 110,00 69,29653 395,45 1,9092 110,00 76,85408 393,32 1,8965 112,00 61,47685 399,68 1,9282 112,00 68,67887 397,64 1,9149 112,00 76,12926 395,55 1,9023 114,00 60,96571 401,84 1,9338 114,00 68,07648 399,83 1,9206 114,00 75,42386 397,77 1,9081 116,00 60,46603 404,00 1,9394 116,00 67,48870 402,02 1,9262 116,00 74,73693 400,00 1,9138 118,00 59,97737 406,15 1,9449 118,00 66,91489 404,21 1,9318 118,00 74,06761 402,22 1,9195 120,00 59,49929 408,31 1,9504 120,00 66,35445 406,40 1,9374 120,00 73,41509 404,45 1,9252 122,00 59,03139 410,48 1,9559 122,00 65,80682 408,59 1,9430 122,00 72,77859 406,67 1,9308 124,00 58,57327 412,64 1,9613 124,00 65,27148 410,79 1,9485 124,00 72,15742 408,90 1,9364

126,00 58,12457 414,80 1,9668 126,00 64,74793 412,98 1,9540 126,00 71,55090 411,12 1,9420 128,00 57,68496 416,97 1,9722 128,00 64,23572 415,18 1,9595 128,00 70,95843 413,35 1,9476 130,00 57,25410 419,14 1,9776 130,00 63,73440 417,37 1,9650 130,00 70,37941 415,57 1,9531 132,00 56,83168 421,31 1,9830 132,00 63,24356 419,57 1,9704 132,00 69,81331 417,80 1,l9586 134,00 56,41741 423,49 1,9883 134,00 62,76281 421,77 1,9758 134,00 69,25959 420,02 1,9641 136,00 56,01102 425,66 1,9936 136,00 62,29178 423,97 1,9812 136,00 68,71779 422,25 1,9696 138,00 55,61224 427,84 1,9990 138,00 61,83013 426,17 1,9866 138,00 68,18744 424,48 1,9750 140,00 55,22081 430,02 2,0042 140,00 61,37751 428,38 1,9920 140,00 67,66811 426,71 1,9804 142,00 54,83651 432,21 1,0095 142,00 60,93363 430,59 1,9973 142,00 67,15939 428,94 1,9858 144,00 54,45909 434,40 2,0141 144,00 60,49818 432,80 2,0026 144,00 66,66090 431,18 1,9912 146,00 54,08835 436,59 2,0200 146,00 60,07087 435,01 2,0079 146,00 66,17228 433,41 1,9965 148,00 53,72407 438,78 2,0252 148,00 59,65144 437,22 2,0132 148,00 65,69316 435,65 2,0018



a °C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea

kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

)

Temperatura

°C

Densitatea kg/m3

Entalpia

kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K

) 150,00 53,36607 440,98 2,0304 150,00 59,23963 439,44 2,0184 150,00 65,22324 437,89 2,0071 152,00 53,01414 443,18 2,0356 152,00 58,83520 441,66 2,0236 152,00 64,76219 440,13 2,0124 154,00 52,66811 445,38 2,0408 154,00 58,43791 443,88 2,0289 154,00 64,30972 442,37 2,0177 156,00 52,32781 447,58 2,0459 156,00 58,04755 446,11 2,0341 156,00 63,86554 444,62 2,0229 158,00 51,99307 449,79 2,0511 158,00 57,66390 448,34 2,0392 158,00 63,42939 446,87 1,0282 160,00 51,66373 452,01 2,0562 160,00 57,28675 450,57 2,0444 160,00 63,01102 449,12 2,0334



a °C

Densitatea kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura

°C

Densitatea kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura

°C

Densitatea kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

62,00 119,94607 333,99 1,7247 - - - - - - - - 64,00 117,28954 336,65 1,7326 - - - - - - - - 66,00 114,84662 339,26 1,7403 66,00 130,65158 334,64 1,7219 - - - - 68,00 112,58489 341,83 1,7479 68,00 127,52877 337,46 1,7302 68,00 145,25159 332,37 1,7110 70,00 110,47914 344,35 1,7553 70,00 124,68415 340,20 1,7382 70,00 141,20613 335,46 1,7200 72,00 108,50903 346,83 1,7625 72,00 122,07089 342,88 1,7460 72,00 137,59974 338,42 1,7286 74,00 106,65805 349,29 1,7696 74,00 119,65343 345,51 1,7536 74,00 134,34304 341,29 1,7369 76,00 104,91260 351,71 1,7765 76,00 117,40406 348,08 1,7610 76,00 131,37223 344,08 1,7449 78,00 103,26136 354,12 1,7834 78,00 115,30071 350,62 1,7682 78,00 128,64005 346,80 1,7527 80,00 101,69497 356,51 1,7902 80,00 113,32579 353,14 1,7754 80,00 126,11074 349,48 1,7603 82,00 100,20560 358,89 1,7969 82,00 111,46499 355,64 1,7824 82,00 123,75656 352,13 1,7677

84,00 98,78617 361,25 1,8036 84,00 109,70596 358,10 1,7894 84,00 121,54474 354,72 1,7750 86,00 97,43056 363,60 1,8101 86,00 108,03827 360,55 1,7962 86,00 119,48678 357,29 1,7822 88,00 96,13341 365,93 1,8166 88,00 106,45304 362,97 1,8029 88,00 117,35742 359,82 1,7892 90,00 94,89004 368,25 1,8230 90,00 104,94267 365,37 1,8095 90,00 115,69393 362,33 1,7962 94,00 92,54855 372,86 1,8356 94,00 102,12097 370,13 1,8226 94,00 112,28315 367,27 1,8097 96,00 91,44349 375,125 1,8418 96,00 100,79870 372,49 1,8290 96,00 110,69883 369,71 1,8163 98,00 90,37818 377,44 1,8480 98,00 99,52982 374,84 1,l8353 98,00 109,18577 372,13 1,8229

100,00 89,35000 379,71 1,8541 100,00 98,30988 377,18 1,8416 100,00 107,73802 374,54 1,8293 102,00 88,35662 382,00 1,8602 102,00 97,13560 379,52 1,8479 102,00 106,35046 376,95 1,8358 104,00 87,39624 384,28 1,8663 104,00 96,00429 381,87 1,8541 104,00 105,01899 379,36 1,8422 106,00 86,46689 386,57 1,8723 106,00 94,91312 384,20 1,8603 106,00 103,73953 381,76 1,8485 108,00 85,56675 388,85 1,8783 108,00 93,85946 386,54 1,8664 108,00 102,50833 384,14 1,8548 110,00 84,69414 391,12 1,8843 110,l00 92,84097 388,86 1,8725 110,00 101,32206 386,52 1,8610


Saturaţie vapori 61,08 °C Saturaţie vapori 64,24 °C Saturaţie vapori 67,22 °C Temperatura

°C Densitatea

kg/m3 Entalpia

kJ/kg Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura °C

Densitatea kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura °C

Densitatea kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

112,00 83,84753 393,39 1,8902 112,00 91,85550 391,18 1,8785 112,00 100,17770 388,89 1,8672 114,00 83,02550 395,66 1,8961 114,00 90,90108 393,49 1,8845 114,00 99,07253 391,26 1,8733 116,00 82,22677 397,93 1,9019 116,00 89,97594 395,80 1,8905 116,00 98,00412 393,61 1,8794 118,00 81,45012 400,19 1,9077 118,00 89,10784 398,10 1,8964 118,00 96,97021 395,96 1,8854 120,00 80,69447 402,45 1,9135 120,00 88,20709 400,40 1,9022 120,00 95,96879 398,31 1,8914 122,00 79,95877 404,71 1,9192 122,00 87,36049 402,70 1,9081 122,00 94,99799 400,64 1,8973 124,00 79,24208 406,97 1,9249 124,00 86,53736 405,00 1,9139 124,00 94,05610 402,98 1,9032 126,00 78,54351 409,22 1,9306 126,00 85,73654 407,29 1,9196 126,00 93,14156 405,31 1,9091 128,00 77,86224 411,48 1,9362 128,00 84,95693 409,58 1,9253 128,00 92,25294 407,64 1,9149 130,00 77,19749 413,74 1,9418 130,00 84,19751 411,87 1,9310 130,00 91,38890 409,96 1,9207

132,00 76,54854 415,99 1,9474 132,00 83,45733 414,15 1,9367 132,00 90,54820 412,28 1,9264 134,00 75,91472 418,25 1,9530 134,00 82,73553 416,44 1,9423 134,00 89,72972 414,60 1,9321 136,00 75,29540 420,50 1,9585 136,00 82,03127 418,73 1,9479 136,00 88,93238 416,92 1,9378 140,00 74,09790 425,02 1,9695 140,00 80,67239 423,30 1,9590 140,00 87,39728 421,55 1,9491 142,00 73,51864 427,27 1,9749 142,00 80,012636 425,58 1,9646 142,00 86,65774 423,86 1,9546 144,00 72,95169 429,53 1,9803 144,00 79,37510 427,87 1,9701 144,00 85,93579 426,17 1,9602 146,00 72,39661 431,79 1,9858 146,00 78,74800 430,15 1,9755 146,00 85,23066 428,49 1,9657 148,00 71,85293 434,05 1,9911 148,00 78,13450 432,44 1,9810 148,00 84,54167 430,80 1,9712 150,00 71,32025 436,31 1,9965 150,00 77,53407 434,72 1,9864 150,00 83,86815 433,11 1,9767 152,00 70,79817 438,58 2,0018 152,00 76,94623 437,01 1,9918 152,00 83,20948 435,42 1,9892 154,00 70,28631 440,84 2,0071 154,00 76,37049 439,30 1,9971 154,00 82,56507 437,74 1,9876 156,00 69,78432 443,11 2,0124 156,00 75,80642 441,59 2,0025 156,00 81,93436 440,05 1,9330 158,00 69,29186 445,38 2,0177 158,00 75,25359 443,88 2,0078 158,00 81,31685 442,36 1,9984 160,00 68,80861 447,65 2,0230 160,00 74,71161 446,17 2,0131 160,00 80,71204 444,68 2,0037 162,00 68,33427 449,92 2,0282 162,00 74,18009 448,46 2,0184 162,00 80,11946 446,99 2,0090


Saturaţie vapori 61,08 °C Saturaţie vapori 64,24 °C Saturaţie vapori 67,22 °C Temperatura

°C Densitatea

kg/m3 Entalpia

kJ/kg Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura °C

Densitatea kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

Temperatura °C

Densitatea kg/m3

Entalpia kJ/kg

Entropia kJ/(kg.K)

164,00 67,86854 452,20 2,0334 164,00 73,65868 450,76 2,0237 164,00 79,53867 449,31 2,0144 166,00 67,41115 454,48 2,0386 166,00 73,14704 453,06 2,0289 166,00 78,96925 451,63 2,0197 168,00 66,96184 456,76 2,0438 168,00 72,64485 455,36 2,0341 168,00 78,41082 4532,94 2,0249 170,00 66,52035 459,04 2,0490 170,00 72,15179 457,66 2,0393 170,00 867299 456,27 2,0302

Tabelul 29. Proprietăţile termofizice ale freonului R 407C pe curba de saturaţie [19]

Temperatura

[ºC]

Presiune vapori [bar]

Presiune lichid [bar]


lichid [µPa.s]

Vascozitatea

dinamică vapori [µPa.s]


[W/(m.K)]

Conductivitatea

termică vapori

[W/(m.K)]

Numarul Prandtl lichid

Numarul Prandtl vapori


[N/m]

-60 0,4362 0,2791 475,0 8,836 0,13330 0,00709 4,53 0,88 0,02075 -50 0,7463 0,5054 406,5 9,253 0,12770 0,00771 4,09 0,88 0,01898 -40 1,212 0,8609 351,6 9,670 0,12210 0,00836 3,76 0,89 0,01724 -30 1,881 1,392 306,6 10,09 0,11670 0,00903 3,48 0,90 0,01554 -20 2,807 2,152 268,9 10,52 0,11140 0,00972 3,25 0,92 0,01388

-10 4,052 3,203 236,8 10,97 0,10610 0,01046 3,07 0,94 0,01225 0 5,678 4,610 209,1 11,42 0,10090 0,01125 2,92 0,96 0,01068

10 7,756 6,449 184,6 11,90 0,09564 0,01211 2,80 0,99 0,00914 20 10,36 8,798 162,9 12,41 0,09042 0,01309 2,70 1,03 0,00766 30 13,56 11,75 143,2 12,98 0,08515 0,01424 2,63 1,07 0,00623 40 17,45 15,39 125,2 13,63 0,07980 0,01570 2,59 1,12 0,00487 50 22,10 19,85 108,3 14,39 0,07433 0,01769 2,59 1,19 0,00358 60 27,63 25,24 92,13 15,38 0,06868 0,02066 2,67 1,29 0,00239

Bibliografie [1] Alefeld, G., Radermacher, R. Heat Conversion Systems. CRC Press Inc.,

Boca Raton, Florida, 1994. [2] Brodianschii, V. M. Exergheticeschii metod termodinamicescovo.

Energhia. Moskva, 1973. [3] Carabogdan, I., Gh., Badea, A., Ionescu, L., Leca, A., Ghia, V., Nistor, I.,

Cserveny, I. Instalaţii termice industriale. Editura Tehnică, Bucureşti, 1978.

[4] Cavallini A. Workings fluids for mechanical refrigeration. 19th International Congress of Refrigeration, Proc. IVa, La Haye, Pays Bas, 1995a, p 25-42.

[5] Chiriac, F., Bivol, G., Hera, D. Instalaţii frigorifice. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.

[6] Ciucaşu, C. Système à absorption à triple-effet pour la climatisation. Thèse de doctorat, Ecole Nationale Supérieure des Mines de Paris, Centre d’Energétique, Paris, 1998.

[7] Leca, A. Prisecaru, I. Proprietăţi termofizice şi termodinamice solide, lichide, gaze – volumul II. Editura Tehnică, Bucureşti, 1994.

[8] Maake, W., Eckert, H-J., Cauchepin, J-L. Le Pohlmann. Manuel technique du froid. Deuxième édition. Thome 1. PYC Edition, Paris, 1993.

[9] Martînovskii, V. S. Analiz deistvitelinnîh termodinamiceschih ţiclov. Energhia. Moskva, 1972.

[10] Necula, H. Modélisation d’une machine frigorifique à compression utilisant le mélange zéotropique R407C. Thèse de doctorat, Institut National des Sciences Appliquées de Lyon, Lyon, 1999.

[11] Nerescu I., Radcenco, V. Analiza exergetică a proceselor termice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1970.

[12] Popa, B., ş.a. Manualul inginerului termoenergetician. Vol. 1, 3. Bucureşti, Editura Tehnică, 1961.

[13] Radcenco, V., Florescu, Al., ş.a. Instalaţii de pompe de căldură. Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.

[14] Rapin, P. J., Jacquard, P. Installations frigorifiques. Tome 2. PYC Edition, Paris, 1992.

[15] Stamatescu, C. Tehnica frigului. Vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 1972. [16] Steimle F. Tendencies in CFC - development. Proc. Int. Conf. “CFCs, The

day after”, Padova, Italie, 1994, p 3-19. [17] *** Forane, Elf Atochem. Paris, 1992. [18] *** ICI Klea - Thermodynamic Property Data for KLEA 66, Gazechim

Froid, Mitry-Mory, 1994. [19] Refprop – NIST Thermodynamic properties of refrigerant and refrigerant

mixtures database. Ver 4.0, Logiciel développé par Gallagher J., McLinden M. O., Morisson G., Huber M., Thermophysics Institute of Standards and Technology, Gaithersburg, 1994.

HORIA NECULA -...

Documents

Transcript of HORIA NECULA -...