C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.2 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................

Categoria I-CONTABILITATE 17

STAGIARI AN III

3. Faceţi parte din delegaţia întreprinderii BUMERANGUL S.A., numitã pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preţul produselor oferite de întreprindere este mai mic decât preţul minim admis de legea concurenţei din S.U.A., se apeleazã la un intermediar (o întreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiţiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât şi de partea israelianã. La sfârşitul anului creanţa faţã de clientul din Israel este considerate irecuperabilã. Care credeţi cã ar putea fi cauzele unei asemenea situaţii?

Rapunsul:IAS 1"Cererea si oferta de informatie contabila in cazul intreprinderilor care aplica Standardele Internatioanale de Contabilitate"(clientii).Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre partenerul israelian privind:-credibilitatea acestuia;-daca isi are asigurata continuitatea activitatii;-daca si unde isi are sediul social; -care este statutul juridic.Deasemeni trebuie sa fiti mai atenta la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului.

7. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). Raspuns:Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei.

Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000).

Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - cheltuieli cu chirii şi redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 130.000.000 mii lei.

11. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente): a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000; c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000. Rezolvare : „Total stocuri“=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 „Total activ“ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000 „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000

12. Se dau urmãtoarele informaţii: capital social 1.500.000; venituri în avans 100.000; provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000; provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 700.000; credite primite de la bãnci 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); clienţi creditori 100.000; clienţi 500.000; cheltuieli în avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri în valoare de 20.000 vor fi vândute în anul urmãtor); subvenţii pentru investiţii 300.000; casa şi conturi la bãnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mãrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului „Active circulante respectiv obligaţii curente nete“ (Fondul de Rulment) este de: a) 1.870.000; b) 2.628.000; c) 2.670.000; d) 2.570.000; e) 2.550.000. Activclienţi 500.000cheltuieli în avans 400.000titluri de participare 700.000 (<1 an)titluri de participare 20.000 (>1 an)

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.2 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................casa şi conturi la bãnci 2.000.000mãrfuri 600.000fond comercial 5.000.000.Pasivcapital social 1.500.000venituri în avans 100.000provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 700.000credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1 an)credite primite de la bãnci 200.000 (>1 an)clienţi creditori 100.000subvenţii pentru investiţii 300.000furnizori 300.000 (<1 an)furnizori 200.000 (>1 an)cifra de afaceri 1.000.000Active circulante = clienţi 500.000 + cheltuieli în avans 400.000 + titluri de participare 700.000 (<1 an) + casa şi conturi la bãnci 2.000.000 + mãrfuri 600.000 = 4.200.000Obligaţii curente nete = venituri în avans 100.000 + credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1 an) + clienţi creditori 100.000 + furnizori 300.000 (<1 an) = 2.300.000FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurtFRN = 4.200.000 – 2.300.000 = 1.900.000

18. Determinaţi costul de producţie pentru produsul finit PF dispunând de urmãtoarele informaţii: – cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei; – cheltuieli cu manopera directã: 100.000.000 lei; – cheltuieli indirecte de producţie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile; – cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei; – cheltuieli cu iluminatul şi încãlzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei. – cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei. În urma procesului de producţie se obţin 500 buc. produs finit PF. În condiţii normale, ţinând cont de pierderile generate de revizia lunarã a utilajelor, se obţin 600 buc. produs finit PF. RezolvareCostul de producţie este în valoare de 1.266.666.667 lei si cuprinde: - cheltuieli cu materialele directe 500.000.000 lei; - cheltuieli cu manopera directă 100.000.000 lei; - cheltuielile indirecte variabile 500.000.000 lei; - cheltuielile indirecte fixe sunt incluse în funcţie de gradul de utilizare a capacităţii de producţie (200.000.000 lei x 500/600) = 166.666.667 lei. Cheltuielile cu salariile personalului administrativ, încălzirea şi iluminatul magazinului de desfacere şi publicitatea nu sunt incluse în costul de producţie al produsului finit PF.

27. La începutul lunii martie N, societatea comercialã ALFA S.A. prezintã urmãtoarea situaţie privind stocurile de mãrfuri: Stoc iniţial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg. În cursul lunii au loc operaţiile: – 03.03.N: achiziţie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.; – 05.03.N: vânzare de 250 kg.; – 10.03.N: achiziţie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.; – 25.03.N: vânzare de 500 kg. La cât evaluaţi ieşirile (E) şi stocul final (Sf) dacã societatea practicã procedeul CMP calculat dupã fiecare intrare în stoc? a) E = 850.000; Sf = 20.000; b) E = 1.072.500; Sf = 32.500; c) E = 1.060.000; Sf = 20.000; d) E = 1.060.000; Sf = 32.500; e) E = 1.062.750; Sf = 29.640; Rezolvare: CMP calculat la 03.03.N:= ((200kg*1.000u.m/kg.)+(270kg*1.500u.m./kg))/ 470kg = 1287u.m/kg

CMP calculat la 10.03.N:= ((200kg+270kg-250kg)*1287u.m.) + (300kg*1625u.m./kg)) / ((200kg+270kg-250kg) + 300kg) = (283.140 u.m. + 487.500u.m.)/520 = 770.640/520 = 1.482u.m.

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.2 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................

Data Intrari Iesiri Stoc

Q Cost u Cost t Q Cost u Cost t Q Cost u Cost tSi 200 1.000 200.000

03.03. 270 1500 405.000 470 1287 605.000

05.03 250 1287 321.750 220 1287 283.140

10.03 300 1625 487.500 520 1482 770.640

25.03 500 1287 741.000 20 1482 29.640

Valoarea iesirilor = 321.750 u.m.+ 741.000u.m. = 1.062.750 u.m.

31. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã; b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale; c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ; d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei; e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

34. Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc: – preţul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei; – cheltuielile de transport: 500.000 lei; – dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie: 20.000.000 lei; – cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; – cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rãspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. Rezolvare:Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5000000)+cheltuieli de trasport (500000) + cheltuieli cu punerea in functiune (700000) = 6200000

55. Care din urmãtoarele situaţii constituie un indiciu al existenţei deprecierii unui activ? a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari decât cele previzionate; b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; d) utilizarea mai slabã a activului în realizarea altui tip de produs care genereazã fluxuri de trezorerie superioare celor obţinute potrivit vechii utilizãri; e) creşterea ratelor dobânzilor pe termen scurt în condiţiile în care activul are o duratã de viaţã utilã rãmasã semnificativ mai mare;Baza legala: deprecierea activelor, active necurente detinute pentru vanzare si activitati intrerupte (IAS 36 si IFRS 5)La inchiderea exercitiului financiar, o intreprindere trebuie sa determine valoarea recuperabila a activelor pentru care exista indicii ca ar putea fi depreciate. Mai exact, o entitate verifica daca exista indicii ale deprecierii activelor, luand in calcul atat surse externe de informatii, cat si surse interne. Sursele externe de informatii se refera la: declinul valorii de piata, modificarile negative in climatul legal sau de afaceri care au un efect advers asupra intreprinderii, modificari in mediul tehnologic, care afecteaza valorile activelor aflate in uz, ratele de piata ale dobanzilor se majoreaza, ceea ce face ca valoare de utilizare a activului sa fie poate mai mica decat valoarea neta contabila1, valoarea contabila a activelor este mai mare decat capitalizarea bursiera a companiei. Sursele interne aduc dovezi referitoare la invechire sau deteriorare fizica a activelor, modificari privind durata sau modul de utilizare a activelor, modificari care includ planuri de intrerupere sau restructurare a activitatii careia ii apartine un activ, precum si dovezi care indica faptul ca un activ are rezultate mai slabe decat cele asteptate sau implica depasiri semnificative ale costurilor.

1

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.2 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................

68,Societatea ALFA deţine un utilaj ce urmeazã a fi abandonat şi un grup de active deţinut în vederea vânzãrii care conţine un echipament, o clãdire, un stoc de marfã şi un activ de impozit amânat. Care din afirmaţiile de mai jos este adevãratã? a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; c) utilajul abandonat are valoare contabilã nulã şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii, clãdirea şi echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante; e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii, clãdirea şi echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante.

O intreprindere nu va clasifica ca detinut pentru vanzare un activ imobilizat (sau un grup de active) care va fi abandonat. Aceasta din cauza ca valoarea sa contabila va fi acoperita in principal ca urmare a utilizarii continue a acestuia. Totusi, daca grupul de active ce va fi abandonat indeplineste criteriile de la par. 32 (a) – (c), intreprinderea va prezenta rezultatele si fluxurile de numerar aferente grupului de active ca activitate intrerupte in conformitate cu paragrafele 33 si 34, la data la care inceteaza sa utilizeze aceste active. Activele pe termen lung (sau grupurile) care se vor abandona includ activele pe termen lung care vor fi utilizate pana la sfarsitul duratei de viata economica si activele pe termen lung care mai degraba vor fi inchise (de la functionare) decat vandute.In unele cazuri, o entitate cedeaza un grup de active, impreuna cu anumite datorii asociate in mod direct acestui grup, in cadrul unei tranzactii unice. O astfel de cedare a unui grup de active poate fi un grup de unitati generatoare de numerar, o singura unitate generatoare de numerar, sau parte dintr-o unitate generatoare de numerar 2. Grupul poate include orice active si orice datorii ale intreprinderii, inclusiv active curente, datorii curente si active excluse de la regulile de evaluare din prezentul IFRS, in baza paragrafului 5. Daca un activ imobilizat care intra in aria de aplicabilitate a cerintelor de evaluare din acest IFRS constituie o parte dintr-un grup destinat vanzarii, atunci cerintele de evaluare din acest IFRS se aplica grupului de active ca un tot unitar, astfel ca grupul respectiv este evaluat la cea mai mica valoarea dintre valoarea sa contabila si valoarea justa mai putin costurile de vanzare.

Prevederile de evaluare din acest IFRS3 nu se aplica urmatoarelor active, care sunt acoperite prin standardele indicate, indiferent ca sunt active individuale, sau ca fac parte dintrun grup destinat cedarii:

(a) activele reprezentand impozite amanate (IAS 12 „Impozitul pe profit”) (b) activele rezultand din beneficiile acordate angajatilor (IAS 19 „Beneficiile angajatilor”) (c) activele financiare care intra in aria de aplicabilitate a IAS 39 „Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”; (d) active pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa mai putin costurile estimate de vanzare, in conformitate cu IAS

41 „Agricultura”; (e) activele pe termen lung care sunt contabilizate in conformitate cu modelul valorii juste din IAS 40 „Investitii imobiliare” (f) drepturi contractuale aferente contractelor de asigurare asa cum sunt definite in IFRS 4 „Contractele de asigurare”.

84. La 10.09.N se încaseazã o subvenţie pentru investiţii în sumã de 1.000.000 u.m. pentru finanţarea achiziţiei unei instalaţii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârşitul exerciţiului N+4 instalaţia este vândutã la preţul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenţa asupra contului de profit şi pierdere şi înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoaşterii subvenţiei drept venit în avans.Rezolvare:Primirea subventiei:4451=131 1.000.0005121=4451 1.000.000

Achizitionarea instalatiei: = 404 2.975.0002131 2.500.0004426 475.000

Plata instalatiei:404 = 5121 2.975.000

Amortizare N: (50% * 2.500.000)/12*3 = 3125006811=2813 312500Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N: (50%*1000000)/12*3 = 125000131=7584 125000

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N: - 187500

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.2 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................

Amotizare N+1: (50% * 2.500.000)/12*9 + ((1250000/5)/12)*3 = 937500+62500 = 10000006811=2813 1000000Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+1: (50% * 1000000)/12*9 + ((500000/5)/12)*3 = 375000+2500 = 400000131=7584 400000

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1: - 600000

Amotizare N+2, N+3, N+4:1250000/5 = 2500006811=2813 250000Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+2, N+3, N+4: 500000/5 = 100000131=7584 100000

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+2, N+3, N+4: - 150000

Valoare contabila neta (ramasa) N+4 = (2500000-312500-1000000-250000-250000-250000) = 437500

Vanzarea instalatiei:461= 357000 7583 300000 4427 57000

Incasarea facturii:5121 = 461 357000

Scoaterea din evidenta a instalatiei:2813 20625006583 437500 = 2131 2500000

Trecerea pe venituri a restului din subventie: 1000000 -(125000+400000+100000+100000+100000) = 175000131 = 7584 175000

126. Nu este excepţie de la aplicarea retrospectivã: a) recunoaşterea activelor şi datoriilor financiare derecunoscute înainte de data trecerii la IFRS; b) desemnarea relaţiilor de acoperie; c) corecţia estimãrilor efectuate potrivit IFRS în funcţie de evoluţia ulterioarã a evenimentelor; d) aplicarea retrospectivã a prevederilor IAS 17; e) aplicarea retrospectivã a prevererilor IFRS 5. Raspuns: c

127. Despre întreprinderea ALFA se cunosc urmãtoarele informaţii: – creanţe-clienţi la începutul anului 100.000 u.m. (valoare netã); – cifrã de afaceri 500.000 u.m.; – creanţe-clienţi la sfârşitul anului 270.000 u.m. (valoare netã); – deprecierea creanţelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfârşitul anului, de 30.000 u.m. Încasãrile de la clienţi sunt de: (a) 425.000 u.m.; (b) 415.000 u.m.; (c) 775.000 u.m.; (d) 765.000 u.m.; (e) 500.000 u.m

Rezolvare:

Si 411 = 100.000 um.(Valoare neta)+ deprecierea creanţelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m = 120.000u.m.Creante clienti de incasat = 500.000 u.m. *1.19(tva) = 595.000u.m.Sf 411 = 270.000 u.m. (valoare netã)+ deprecierea creanţelor la sfârşitul anului, de 30.000 u.m = 300.000u.m.Incasarile de la clienti = 120.000u.m. + 595.000u.m. – 300.000u.m. = 415.000u.m.

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.2 – sistem colectiv –Experti contabili......................................................................................................................................................................................... 129.Se cunosc urmãtoarele informaţii: – datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 200 u.m.; – datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 500 u.m.; – cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m. Sã se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit plãtit.Raspuns: Impozit pe profit platit: 200+400-500=100

130. Ridicarea de numerar de la bancã şi depunerea acestuia în casieria întreprinderii afecteazã: (a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „+”; (b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „–”; (c) lichiditãţile şi echivalentele de lichiditãţi de la începutul perioadei; (d) lichiditãţile şi echivalentele de lichiditãţi de la sfârşitul perioadei; (e) nu afecteazã variaţia trezoreriei

143. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al întreprinderii; (b) capitalurile proprii ale întreprinderii; (c) capacitatea de producţie a întreprinderii; (d) capacitatea de platã a întreprinderii; (e) activele imobilizate ale întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, acesta reprezinta "capacitatea de productie aintreprinderii, exprimata, de exemplu, in unitati de productie pe zi". Conceptul financiar al capitalului defineste capitalul ca fiind "banii investiti sau puterea de cumparare investita", fiind sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii. 144. Conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste” poziţia monetarã se calculeazã astfel: (a) Active monetare – Datorii monetare; (b) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii; (c) Datorii nemonetare + Active nemonetare; (d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii; (e) Active monetare + Datorii monetare.Raspunsul corect este: (a) Active monetare – Datorii monetareBaza legala: “Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta poate deriva ca diferenta rezultata din retratarea elementelor nemonetare, a capitalului propriu si a elementelor contului de profit si pierdere”(IAS 29)