PR

OTE

CŢI

A Ş

I ÎM

BO

GĂ

ŢIR

EA

PA

TRIM

ON

IULU

I

Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate

pe parcursul a opt decenii de funcţionare,

constituie un fond unic, a cărui imensă

importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine

profesională şi responsabilă, mai cu seamă în

contextul perioadei actuale, când problematica

patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi

o mare încărcătură simbolică în conştiinţa

publică.

În anul 2011 a continuat procesul transformării

celei mai vechi şi mai însemnate arhive media

a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor

categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea

în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în

generarea de noi conţinuturi culturale,

porneşte de la asumarea unui obiectiv general:

asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.

În anul 2011, eforturile instituţiei s-au

concentrat pe identificarea alternativelor viabile

pentru depozitarea conformă şi legală a

patrimoniului documentar scris şi sonor, prin

elaborarea studiilor de fezabilitate şi de

structură, privitoare la depozitul

Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat

sub coordonarea Departamentului Tehnic).

A fost asigurată documentaţia specifică,

necesară unei abordări avizate a soluţiilor de

conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi

stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca

Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat

consultanţă de specialitate de la Arhivele

Statului pe aspectele funcţionale şi legale

privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca

parte a Fondului Naţional Arhivistic.

142 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

În condiţiile actuale de depozitare şi prin

mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi

limitarea procesului de degradare a

materialelor arhivistice, pentru anul 2011,

Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă

etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca

atribuţii:

stabilirea criteriilor de evaluare a

spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a

fondurilor documentare şi a periodicităţii

controalelor;

identificarea şi analiza factorilor de

degradare, mecanismele şi efectele acestora,

în vederea aplicării măsurilor de protecţie

adecvate;

elaborarea Programului de Măsuri

Preventive;

redactarea rapoartelor constatatoare;

reevaluarea regulamentelor de

organizare şi funcţionare ale unităţilor

depozitare;

pregătirea de personal calificat pentru

restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi

pentru asigurarea fluxului de digitizare a

înregistrărilor sonore.

Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile

de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv

degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,

cât şi a locaţiilor.

Respectarea Normelor de Conservare

Internaţionale constituie o obligaţie pentru

creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă

necesitatea depozitării documentelor în spaţii

caracterizate prin: salubritate, stabilitate

microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă

structurală, absenţa poluării.

Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va

continua prin oganizarea depozitelor şi prin

folosirea raţională şi integrală a spaţiului de

depozitare, achiziţionarea modulilor de

depozitare din materiale compatibile, corelaţi

cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,

benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de

evidenţă primară.

13.1.Stoparea degradării fizice a colecţiilor

de documente analogice, pe orice

suport, prin conservarea lor în condiţii

adecvate; evaluarea periodică a

nivelului de deteriorare şi identificarea

soluţiilor specifice de recondiţionare

muzică populară: 968 de instrumentişti;

1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de

compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi

grupuri;

evidenţele din discoteca radio: 345 de

instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de

dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de

orchestre şi grupuri.

Colectivul a urmărit şi completarea datelor

primare în sistemul MediArc, reuşind să

finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi

CD.

Accesul la arhivele analogice şi digitale ale

Societăţii Române de Radiodifuziune se face

printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,

urmând ca restucturarea acestora să fie

urmată de constituirea Catalogului digital al

documentelor radiofonice, astfel încât

informaţia solicitată să poată fi accesată în timp

real şi la un nivel aprofundat. Actualele

evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt

disponibile în format scriptic tradiţional în

proporţie de peste 80%.

Informaţiile privitoare la documentele sonore

se păstrează pe registre de inventar (cel mai

vechi datând de la începutul anilor 1950), ce

cuprind datele primare de identificare a unei

înregistrări audio, în baza cărora

operatorii/documentariştii colectivului Arhiva

sonoră identifică în depozite materialele fizice.

Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte

valoroasă arhivă istorică de producţie

radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se

confruntă cu pericolul degradării fizice a

documentelor şi cu dificultăţile de identificare

ale acestora. Demararea procesului de

scanare a documentelor pe suport scris,

catalogate conform standardelor adoptate,

reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare

a actualelor disfuncţii.

Dificultăţilor legate de accesul la arhivele

istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime

pentru arhivarea producţiei radiofonice

curente, generatoare de noi documente

sonore, a căror gestionare necesită adoptarea

criteriilor de conservare, precum şi

comunicarea către redacţii şi implementarea

în SRR a unui format unitar de descriere.

Pentru formatul de catalogare, SRR a

colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,

care au instruit personalul colectivului

Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii

standardizate a documentelor audio.

A fost reevaluată fişa de descriere a

înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări

interdepartamentale în urma cărora a fost

elaborată fişa electronică de descriere

standardizată, astfel încât să se realizeze

descrierea unitară a conţinutului la nivelul

instituţiei. Fişa electronică de descriere

standardizată a documentului sonor va fi

implementată în prima parte a anului 2012.

Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei

oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ

actual, descris de Legea Depozitului Legal

111/1995, în vederea acordării Societăţii

Române de Radiodifuziune a statutului de

depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră

create pe teritoriul României. Pentru acest

deziderat este necesară colaborarea cu

Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării

unei iniţiative legislative.

Prospectarea sistematică a domeniului de

valorificare on-line a conţinutului sonor,

documentarea informaţiilor privind experienţa

şi procedurile practicate de actori similari din

peisajul audiovizual internaţional a creat

premisele constituirii unui proiect de exploatare

on demand, pentru un tronson pilot, funcţional

din anul 2012.

Prezenţa serviciului public în domeniul new

media implică probleme de natura etică şi

juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie

de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.

Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului

Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate

solicitări în vederea acordării „Vizei de

Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,

cesiuni şi documentări/copieri.

Contractele de cesiune a dreptului de

producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,

privesc, cu precădere, speţe non-profit,

Obiectivul 2011 a vizat achiziţia

echipamentelor, care să asigure accelerarea

procesului de digitizare. În planul de achiziţii

pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de

echipamente, care să asigure creşterea

ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,

astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de

ingest (transformarea acesteia din cabină

pentru procesare suport DAT în cabină pentru

procesare suport benzi magnetice), să fie

create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte

identificarea furnizorilor de echipamente de

redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),

acestea nefiind prezente în ofertele curente de

echipamente profil.

Sistemul de arhivare digitală a indicat

ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi

magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de

CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se

creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,

conform ţintei propuse.

Procesul de constituire a unei arhive digitale

operative rămâne însă incomplet, câtă vreme

fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de

componenta descrierii standardizate a

documentelor ingestate, indispensabilă

utilizatorului pentru regăsirea documentului

dematerializat.

Informatizarea arhivelor presupune şi

informatizarea evidenţelor, care să permită

identificarea înregistrării digitizate. În absenţa

unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de

ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe

parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile

de selecţie a resurselor umane calificate pentru

activitatea de documentare, urmând ca în anul

2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să

se completeze cu numărul de persoane

adecvat.

Colectivul Documentare a reuşit, în

completarea atribuţiilor curente, să urmeze un

program de colectare de date, în vederea

organizării informaţiei de tip metadata,

cuprinzând:

teatru radiofonic (1951-1984): 460

piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;

corelarea cotelor înregistrărilor de teatru

radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450

de titluri;

emisiuni literare - nomenclatorul de

emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;

avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor

iniţiative culturale şi activează imaginea de

promotor cultural al instituţiei.

În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996

şi cu Regulamentele interne, au fost oferite

materiale documentare privitoare la patrimoniul

scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de

solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale

şi academice etc.) elaborate de colectivele

Arhivă Scrisă şi Documentare.

Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15

documentaţii complexe referitoare la fondurile

istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru

solicitanţi externi, 12 documentări interne pe

teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un

număr, de asemenea în continuă creştere de la

an la an, de solicitări de informaţii

administrative privind salariaţi/colaboratori ai

Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând

prospectarea a aproximativ a 20 de ani de

consemnări arhivistice.

A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor

de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,

prin alinierea la nivelul practicat de operatori

similari, coroborate cu introducerea unui

„indice de conservare”. Cele 19 contracte

încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe

referitoare la patrimoniul arhivistic au adus

încasări de 18391 lei.

În semestrul II al anului 2011, a fost constituit

fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin

copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio

România, ce redau marile voci ale culturii

române.

Serviciul public de radio are obligaţia impunerii

unui model de consum legal a unui bun

cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare

publică: producţia radiofonică marca Radio

România. Zestrea culturală de creaţie

radiofonică este ameninţată nu numai de

pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi

de piraterie şi de alte tipuri de folosire

neautorizată, ceea ce implică lipsa

compensaţiei dreptului de producător şi

privarea de capitalul moral şi de prestigiu.

Educarea şi informarea utilizatorilor constituie

punctele de pornire în direcţia dezvoltării

atitudinii corecte şi responsabile faţă de

patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest

sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a

Regulamentelor de acces la fondurile

arhivistice ale instituţiei, începând din anul

2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor

va reprezenta un important instrument de

acces legal la colecţiile instituţiei, prin

comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,

declinarea deţinătorului legal al dreptului de

producător, precum şi al celorlalte drepturi de

autor şi conexe, înglobate într-o producţie

audio.

Memoria Radioului public, un fond arhivistic

unic, face obiectul unei valorificări sistematice,

prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute

prin editorializare şi publicarea colecţiilor de

cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura

„Casa Radio”.

Programul editărilor susţinute de Societatea

Română de Radiodifuziune sub brandul

Editura „Casa Radio“ se constituie în baza

Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului

Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.

Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri

(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de

emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie

nume de colecţii, readuse în interesul

publicului prin noile produse: „Biblioteca de

poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada

de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,

„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de

Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea

însumează un număr de 1510 minute de

înregistrări istorice recondiţionate şi

recontextualizate.

Asigurarea continuităţii programelor de

valorificare a patrimoniului – o cale de acces

alternativă a publicului la arhivele Radioului –

contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai

diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei

câştigate în peisajul editorial actual.

Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia

şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante

arhive media a ţării urmăresc crearea şi

perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,

regăsite în domeniul cultural, social şi

comercial.

Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate

pe parcursul a opt decenii de funcţionare,

constituie un fond unic, a cărui imensă

importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine

profesională şi responsabilă, mai cu seamă în

contextul perioadei actuale, când problematica

patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi

o mare încărcătură simbolică în conştiinţa

publică.

În anul 2011 a continuat procesul transformării

celei mai vechi şi mai însemnate arhive media

a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor

categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea

în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în

generarea de noi conţinuturi culturale,

porneşte de la asumarea unui obiectiv general:

asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.

În anul 2011, eforturile instituţiei s-au

concentrat pe identificarea alternativelor viabile

pentru depozitarea conformă şi legală a

patrimoniului documentar scris şi sonor, prin

elaborarea studiilor de fezabilitate şi de

structură, privitoare la depozitul

Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat

sub coordonarea Departamentului Tehnic).

A fost asigurată documentaţia specifică,

necesară unei abordări avizate a soluţiilor de

conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi

stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca

Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat

consultanţă de specialitate de la Arhivele

Statului pe aspectele funcţionale şi legale

privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca

parte a Fondului Naţional Arhivistic.

PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 143

În condiţiile actuale de depozitare şi prin

mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi

limitarea procesului de degradare a

materialelor arhivistice, pentru anul 2011,

Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă

etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca

atribuţii:

stabilirea criteriilor de evaluare a

spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a

fondurilor documentare şi a periodicităţii

controalelor;

identificarea şi analiza factorilor de

degradare, mecanismele şi efectele acestora,

în vederea aplicării măsurilor de protecţie

adecvate;

elaborarea Programului de Măsuri

Preventive;

redactarea rapoartelor constatatoare;

reevaluarea regulamentelor de

organizare şi funcţionare ale unităţilor

depozitare;

pregătirea de personal calificat pentru

restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi

pentru asigurarea fluxului de digitizare a

înregistrărilor sonore.

Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile

de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv

degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,

cât şi a locaţiilor.

Respectarea Normelor de Conservare

Internaţionale constituie o obligaţie pentru

creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă

necesitatea depozitării documentelor în spaţii

caracterizate prin: salubritate, stabilitate

microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă

structurală, absenţa poluării.

Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va

continua prin oganizarea depozitelor şi prin

folosirea raţională şi integrală a spaţiului de

depozitare, achiziţionarea modulilor de

depozitare din materiale compatibile, corelaţi

cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,

benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de

evidenţă primară.

13.2.Salvgardarea etapizată a arhivelor

prin digitizare

muzică populară: 968 de instrumentişti;

1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de

compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi

grupuri;

evidenţele din discoteca radio: 345 de

instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de

dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de

orchestre şi grupuri.

Colectivul a urmărit şi completarea datelor

primare în sistemul MediArc, reuşind să

finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi

CD.

Accesul la arhivele analogice şi digitale ale

Societăţii Române de Radiodifuziune se face

printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,

urmând ca restucturarea acestora să fie

urmată de constituirea Catalogului digital al

documentelor radiofonice, astfel încât

informaţia solicitată să poată fi accesată în timp

real şi la un nivel aprofundat. Actualele

evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt

disponibile în format scriptic tradiţional în

proporţie de peste 80%.

Informaţiile privitoare la documentele sonore

se păstrează pe registre de inventar (cel mai

vechi datând de la începutul anilor 1950), ce

cuprind datele primare de identificare a unei

înregistrări audio, în baza cărora

operatorii/documentariştii colectivului Arhiva

sonoră identifică în depozite materialele fizice.

Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte

valoroasă arhivă istorică de producţie

radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se

confruntă cu pericolul degradării fizice a

documentelor şi cu dificultăţile de identificare

ale acestora. Demararea procesului de

scanare a documentelor pe suport scris,

catalogate conform standardelor adoptate,

reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare

a actualelor disfuncţii.

Dificultăţilor legate de accesul la arhivele

istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime

pentru arhivarea producţiei radiofonice

curente, generatoare de noi documente

sonore, a căror gestionare necesită adoptarea

criteriilor de conservare, precum şi

comunicarea către redacţii şi implementarea

în SRR a unui format unitar de descriere.

Pentru formatul de catalogare, SRR a

colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,

care au instruit personalul colectivului

Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii

standardizate a documentelor audio.

A fost reevaluată fişa de descriere a

înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări

interdepartamentale în urma cărora a fost

elaborată fişa electronică de descriere

standardizată, astfel încât să se realizeze

descrierea unitară a conţinutului la nivelul

instituţiei. Fişa electronică de descriere

standardizată a documentului sonor va fi

implementată în prima parte a anului 2012.

Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei

oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ

actual, descris de Legea Depozitului Legal

111/1995, în vederea acordării Societăţii

Române de Radiodifuziune a statutului de

depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră

create pe teritoriul României. Pentru acest

deziderat este necesară colaborarea cu

Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării

unei iniţiative legislative.

Prospectarea sistematică a domeniului de

valorificare on-line a conţinutului sonor,

documentarea informaţiilor privind experienţa

şi procedurile practicate de actori similari din

peisajul audiovizual internaţional a creat

premisele constituirii unui proiect de exploatare

on demand, pentru un tronson pilot, funcţional

din anul 2012.

Prezenţa serviciului public în domeniul new

media implică probleme de natura etică şi

juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie

de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.

Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului

Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate

solicitări în vederea acordării „Vizei de

Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,

cesiuni şi documentări/copieri.

Contractele de cesiune a dreptului de

producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,

privesc, cu precădere, speţe non-profit,

Obiectivul 2011 a vizat achiziţia

echipamentelor, care să asigure accelerarea

procesului de digitizare. În planul de achiziţii

pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de

echipamente, care să asigure creşterea

ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,

astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de

ingest (transformarea acesteia din cabină

pentru procesare suport DAT în cabină pentru

procesare suport benzi magnetice), să fie

create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte

identificarea furnizorilor de echipamente de

redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),

acestea nefiind prezente în ofertele curente de

echipamente profil.

Sistemul de arhivare digitală a indicat

ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi

magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de

CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se

creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,

conform ţintei propuse.

Procesul de constituire a unei arhive digitale

operative rămâne însă incomplet, câtă vreme

fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de

componenta descrierii standardizate a

documentelor ingestate, indispensabilă

utilizatorului pentru regăsirea documentului

dematerializat.

Informatizarea arhivelor presupune şi

informatizarea evidenţelor, care să permită

identificarea înregistrării digitizate. În absenţa

unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de

ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe

parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile

de selecţie a resurselor umane calificate pentru

activitatea de documentare, urmând ca în anul

2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să

se completeze cu numărul de persoane

adecvat.

Colectivul Documentare a reuşit, în

completarea atribuţiilor curente, să urmeze un

program de colectare de date, în vederea

organizării informaţiei de tip metadata,

cuprinzând:

teatru radiofonic (1951-1984): 460

piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;

corelarea cotelor înregistrărilor de teatru

radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450

de titluri;

emisiuni literare - nomenclatorul de

emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;

13.3.Urmărirea sistematică a procesului

de digitizare sub raportul încadrării

în termene şi în standarde tehnice

şi de catalogare

avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor

iniţiative culturale şi activează imaginea de

promotor cultural al instituţiei.

În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996

şi cu Regulamentele interne, au fost oferite

materiale documentare privitoare la patrimoniul

scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de

solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale

şi academice etc.) elaborate de colectivele

Arhivă Scrisă şi Documentare.

Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15

documentaţii complexe referitoare la fondurile

istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru

solicitanţi externi, 12 documentări interne pe

teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un

număr, de asemenea în continuă creştere de la

an la an, de solicitări de informaţii

administrative privind salariaţi/colaboratori ai

Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând

prospectarea a aproximativ a 20 de ani de

consemnări arhivistice.

A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor

de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,

prin alinierea la nivelul practicat de operatori

similari, coroborate cu introducerea unui

„indice de conservare”. Cele 19 contracte

încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe

referitoare la patrimoniul arhivistic au adus

încasări de 18391 lei.

În semestrul II al anului 2011, a fost constituit

fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin

copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio

România, ce redau marile voci ale culturii

române.

Serviciul public de radio are obligaţia impunerii

unui model de consum legal a unui bun

cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare

publică: producţia radiofonică marca Radio

România. Zestrea culturală de creaţie

radiofonică este ameninţată nu numai de

pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi

de piraterie şi de alte tipuri de folosire

neautorizată, ceea ce implică lipsa

compensaţiei dreptului de producător şi

privarea de capitalul moral şi de prestigiu.

Educarea şi informarea utilizatorilor constituie

punctele de pornire în direcţia dezvoltării

atitudinii corecte şi responsabile faţă de

patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest

sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a

Regulamentelor de acces la fondurile

arhivistice ale instituţiei, începând din anul

2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor

va reprezenta un important instrument de

acces legal la colecţiile instituţiei, prin

comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,

declinarea deţinătorului legal al dreptului de

producător, precum şi al celorlalte drepturi de

autor şi conexe, înglobate într-o producţie

audio.

Memoria Radioului public, un fond arhivistic

unic, face obiectul unei valorificări sistematice,

prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute

prin editorializare şi publicarea colecţiilor de

cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura

„Casa Radio”.

Programul editărilor susţinute de Societatea

Română de Radiodifuziune sub brandul

Editura „Casa Radio“ se constituie în baza

Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului

Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.

Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri

(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de

emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie

nume de colecţii, readuse în interesul

publicului prin noile produse: „Biblioteca de

poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada

de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,

„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de

Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea

însumează un număr de 1510 minute de

înregistrări istorice recondiţionate şi

recontextualizate.

Asigurarea continuităţii programelor de

valorificare a patrimoniului – o cale de acces

alternativă a publicului la arhivele Radioului –

contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai

diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei

câştigate în peisajul editorial actual.

Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia

şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante

arhive media a ţării urmăresc crearea şi

perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,

regăsite în domeniul cultural, social şi

comercial.

Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate

pe parcursul a opt decenii de funcţionare,

constituie un fond unic, a cărui imensă

importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine

profesională şi responsabilă, mai cu seamă în

contextul perioadei actuale, când problematica

patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi

o mare încărcătură simbolică în conştiinţa

publică.

În anul 2011 a continuat procesul transformării

celei mai vechi şi mai însemnate arhive media

a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor

categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea

în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în

generarea de noi conţinuturi culturale,

porneşte de la asumarea unui obiectiv general:

asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.

În anul 2011, eforturile instituţiei s-au

concentrat pe identificarea alternativelor viabile

pentru depozitarea conformă şi legală a

patrimoniului documentar scris şi sonor, prin

elaborarea studiilor de fezabilitate şi de

structură, privitoare la depozitul

Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat

sub coordonarea Departamentului Tehnic).

A fost asigurată documentaţia specifică,

necesară unei abordări avizate a soluţiilor de

conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi

stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca

Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat

consultanţă de specialitate de la Arhivele

Statului pe aspectele funcţionale şi legale

privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca

parte a Fondului Naţional Arhivistic.

144 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

În condiţiile actuale de depozitare şi prin

mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi

limitarea procesului de degradare a

materialelor arhivistice, pentru anul 2011,

Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă

etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca

atribuţii:

stabilirea criteriilor de evaluare a

spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a

fondurilor documentare şi a periodicităţii

controalelor;

identificarea şi analiza factorilor de

degradare, mecanismele şi efectele acestora,

în vederea aplicării măsurilor de protecţie

adecvate;

elaborarea Programului de Măsuri

Preventive;

redactarea rapoartelor constatatoare;

reevaluarea regulamentelor de

organizare şi funcţionare ale unităţilor

depozitare;

pregătirea de personal calificat pentru

restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi

pentru asigurarea fluxului de digitizare a

înregistrărilor sonore.

Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile

de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv

degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,

cât şi a locaţiilor.

Respectarea Normelor de Conservare

Internaţionale constituie o obligaţie pentru

creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă

necesitatea depozitării documentelor în spaţii

caracterizate prin: salubritate, stabilitate

microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă

structurală, absenţa poluării.

Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va

continua prin oganizarea depozitelor şi prin

folosirea raţională şi integrală a spaţiului de

depozitare, achiziţionarea modulilor de

depozitare din materiale compatibile, corelaţi

cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,

benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de

evidenţă primară.

muzică populară: 968 de instrumentişti;

1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de

compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi

grupuri;

evidenţele din discoteca radio: 345 de

instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de

dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de

orchestre şi grupuri.

Colectivul a urmărit şi completarea datelor

primare în sistemul MediArc, reuşind să

finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi

CD.

Accesul la arhivele analogice şi digitale ale

Societăţii Române de Radiodifuziune se face

printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,

urmând ca restucturarea acestora să fie

urmată de constituirea Catalogului digital al

documentelor radiofonice, astfel încât

informaţia solicitată să poată fi accesată în timp

real şi la un nivel aprofundat. Actualele

evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt

disponibile în format scriptic tradiţional în

proporţie de peste 80%.

Informaţiile privitoare la documentele sonore

se păstrează pe registre de inventar (cel mai

vechi datând de la începutul anilor 1950), ce

cuprind datele primare de identificare a unei

înregistrări audio, în baza cărora

operatorii/documentariştii colectivului Arhiva

sonoră identifică în depozite materialele fizice.

Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte

valoroasă arhivă istorică de producţie

radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se

confruntă cu pericolul degradării fizice a

documentelor şi cu dificultăţile de identificare

ale acestora. Demararea procesului de

scanare a documentelor pe suport scris,

catalogate conform standardelor adoptate,

reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare

a actualelor disfuncţii.

Dificultăţilor legate de accesul la arhivele

istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime

pentru arhivarea producţiei radiofonice

curente, generatoare de noi documente

sonore, a căror gestionare necesită adoptarea

criteriilor de conservare, precum şi

comunicarea către redacţii şi implementarea

în SRR a unui format unitar de descriere.

Pentru formatul de catalogare, SRR a

colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,

care au instruit personalul colectivului

Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii

standardizate a documentelor audio.

A fost reevaluată fişa de descriere a

înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări

interdepartamentale în urma cărora a fost

elaborată fişa electronică de descriere

standardizată, astfel încât să se realizeze

descrierea unitară a conţinutului la nivelul

instituţiei. Fişa electronică de descriere

standardizată a documentului sonor va fi

implementată în prima parte a anului 2012.

Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei

oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ

actual, descris de Legea Depozitului Legal

111/1995, în vederea acordării Societăţii

Române de Radiodifuziune a statutului de

depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră

create pe teritoriul României. Pentru acest

deziderat este necesară colaborarea cu

Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării

unei iniţiative legislative.

Prospectarea sistematică a domeniului de

valorificare on-line a conţinutului sonor,

documentarea informaţiilor privind experienţa

şi procedurile practicate de actori similari din

peisajul audiovizual internaţional a creat

premisele constituirii unui proiect de exploatare

on demand, pentru un tronson pilot, funcţional

din anul 2012.

Prezenţa serviciului public în domeniul new

media implică probleme de natura etică şi

juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie

de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.

Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului

Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate

solicitări în vederea acordării „Vizei de

Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,

cesiuni şi documentări/copieri.

Contractele de cesiune a dreptului de

producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,

privesc, cu precădere, speţe non-profit,

Obiectivul 2011 a vizat achiziţia

echipamentelor, care să asigure accelerarea

procesului de digitizare. În planul de achiziţii

pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de

echipamente, care să asigure creşterea

ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,

astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de

ingest (transformarea acesteia din cabină

pentru procesare suport DAT în cabină pentru

procesare suport benzi magnetice), să fie

create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte

identificarea furnizorilor de echipamente de

redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),

acestea nefiind prezente în ofertele curente de

echipamente profil.

Sistemul de arhivare digitală a indicat

ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi

magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de

CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se

creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,

conform ţintei propuse.

Procesul de constituire a unei arhive digitale

operative rămâne însă incomplet, câtă vreme

fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de

componenta descrierii standardizate a

documentelor ingestate, indispensabilă

utilizatorului pentru regăsirea documentului

dematerializat.

Informatizarea arhivelor presupune şi

informatizarea evidenţelor, care să permită

identificarea înregistrării digitizate. În absenţa

unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de

ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe

parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile

de selecţie a resurselor umane calificate pentru

activitatea de documentare, urmând ca în anul

2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să

se completeze cu numărul de persoane

adecvat.

Colectivul Documentare a reuşit, în

completarea atribuţiilor curente, să urmeze un

program de colectare de date, în vederea

organizării informaţiei de tip metadata,

cuprinzând:

teatru radiofonic (1951-1984): 460

piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;

corelarea cotelor înregistrărilor de teatru

radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450

de titluri;

emisiuni literare - nomenclatorul de

emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;

13.4.Creşterea posibilităţii de acces la

arhivele Radioului a unor categorii cât

mai diverse de beneficiari

avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor

iniţiative culturale şi activează imaginea de

promotor cultural al instituţiei.

În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996

şi cu Regulamentele interne, au fost oferite

materiale documentare privitoare la patrimoniul

scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de

solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale

şi academice etc.) elaborate de colectivele

Arhivă Scrisă şi Documentare.

Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15

documentaţii complexe referitoare la fondurile

istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru

solicitanţi externi, 12 documentări interne pe

teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un

număr, de asemenea în continuă creştere de la

an la an, de solicitări de informaţii

administrative privind salariaţi/colaboratori ai

Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând

prospectarea a aproximativ a 20 de ani de

consemnări arhivistice.

A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor

de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,

prin alinierea la nivelul practicat de operatori

similari, coroborate cu introducerea unui

„indice de conservare”. Cele 19 contracte

încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe

referitoare la patrimoniul arhivistic au adus

încasări de 18391 lei.

În semestrul II al anului 2011, a fost constituit

fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin

copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio

România, ce redau marile voci ale culturii

române.

Serviciul public de radio are obligaţia impunerii

unui model de consum legal a unui bun

cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare

publică: producţia radiofonică marca Radio

România. Zestrea culturală de creaţie

radiofonică este ameninţată nu numai de

pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi

de piraterie şi de alte tipuri de folosire

neautorizată, ceea ce implică lipsa

compensaţiei dreptului de producător şi

privarea de capitalul moral şi de prestigiu.

Educarea şi informarea utilizatorilor constituie

punctele de pornire în direcţia dezvoltării

atitudinii corecte şi responsabile faţă de

patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest

sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a

Regulamentelor de acces la fondurile

arhivistice ale instituţiei, începând din anul

2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor

va reprezenta un important instrument de

acces legal la colecţiile instituţiei, prin

comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,

declinarea deţinătorului legal al dreptului de

producător, precum şi al celorlalte drepturi de

autor şi conexe, înglobate într-o producţie

audio.

Memoria Radioului public, un fond arhivistic

unic, face obiectul unei valorificări sistematice,

prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute

prin editorializare şi publicarea colecţiilor de

cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura

„Casa Radio”.

Programul editărilor susţinute de Societatea

Română de Radiodifuziune sub brandul

Editura „Casa Radio“ se constituie în baza

Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului

Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.

Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri

(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de

emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie

nume de colecţii, readuse în interesul

publicului prin noile produse: „Biblioteca de

poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada

de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,

„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de

Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea

însumează un număr de 1510 minute de

înregistrări istorice recondiţionate şi

recontextualizate.

Asigurarea continuităţii programelor de

valorificare a patrimoniului – o cale de acces

alternativă a publicului la arhivele Radioului –

contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai

diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei

câştigate în peisajul editorial actual.

Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia

şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante

arhive media a ţării urmăresc crearea şi

perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,

regăsite în domeniul cultural, social şi

comercial.

Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate

pe parcursul a opt decenii de funcţionare,

constituie un fond unic, a cărui imensă

importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine

profesională şi responsabilă, mai cu seamă în

contextul perioadei actuale, când problematica

patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi

o mare încărcătură simbolică în conştiinţa

publică.

În anul 2011 a continuat procesul transformării

celei mai vechi şi mai însemnate arhive media

a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor

categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea

în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în

generarea de noi conţinuturi culturale,

porneşte de la asumarea unui obiectiv general:

asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.

În anul 2011, eforturile instituţiei s-au

concentrat pe identificarea alternativelor viabile

pentru depozitarea conformă şi legală a

patrimoniului documentar scris şi sonor, prin

elaborarea studiilor de fezabilitate şi de

structură, privitoare la depozitul

Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat

sub coordonarea Departamentului Tehnic).

A fost asigurată documentaţia specifică,

necesară unei abordări avizate a soluţiilor de

conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi

stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca

Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat

consultanţă de specialitate de la Arhivele

Statului pe aspectele funcţionale şi legale

privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca

parte a Fondului Naţional Arhivistic.

PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 145

În condiţiile actuale de depozitare şi prin

mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi

limitarea procesului de degradare a

materialelor arhivistice, pentru anul 2011,

Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă

etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca

atribuţii:

stabilirea criteriilor de evaluare a

spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a

fondurilor documentare şi a periodicităţii

controalelor;

identificarea şi analiza factorilor de

degradare, mecanismele şi efectele acestora,

în vederea aplicării măsurilor de protecţie

adecvate;

elaborarea Programului de Măsuri

Preventive;

redactarea rapoartelor constatatoare;

reevaluarea regulamentelor de

organizare şi funcţionare ale unităţilor

depozitare;

pregătirea de personal calificat pentru

restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi

pentru asigurarea fluxului de digitizare a

înregistrărilor sonore.

Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile

de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv

degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,

cât şi a locaţiilor.

Respectarea Normelor de Conservare

Internaţionale constituie o obligaţie pentru

creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă

necesitatea depozitării documentelor în spaţii

caracterizate prin: salubritate, stabilitate

microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă

structurală, absenţa poluării.

Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va

continua prin oganizarea depozitelor şi prin

folosirea raţională şi integrală a spaţiului de

depozitare, achiziţionarea modulilor de

depozitare din materiale compatibile, corelaţi

cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,

benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de

evidenţă primară.

muzică populară: 968 de instrumentişti;

1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de

compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi

grupuri;

evidenţele din discoteca radio: 345 de

instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de

dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de

orchestre şi grupuri.

Colectivul a urmărit şi completarea datelor

primare în sistemul MediArc, reuşind să

finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi

CD.

Accesul la arhivele analogice şi digitale ale

Societăţii Române de Radiodifuziune se face

printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,

urmând ca restucturarea acestora să fie

urmată de constituirea Catalogului digital al

documentelor radiofonice, astfel încât

informaţia solicitată să poată fi accesată în timp

real şi la un nivel aprofundat. Actualele

evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt

disponibile în format scriptic tradiţional în

proporţie de peste 80%.

Informaţiile privitoare la documentele sonore

se păstrează pe registre de inventar (cel mai

vechi datând de la începutul anilor 1950), ce

cuprind datele primare de identificare a unei

înregistrări audio, în baza cărora

operatorii/documentariştii colectivului Arhiva

sonoră identifică în depozite materialele fizice.

Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte

valoroasă arhivă istorică de producţie

radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se

confruntă cu pericolul degradării fizice a

documentelor şi cu dificultăţile de identificare

ale acestora. Demararea procesului de

scanare a documentelor pe suport scris,

catalogate conform standardelor adoptate,

reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare

a actualelor disfuncţii.

Dificultăţilor legate de accesul la arhivele

istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime

pentru arhivarea producţiei radiofonice

curente, generatoare de noi documente

sonore, a căror gestionare necesită adoptarea

criteriilor de conservare, precum şi

comunicarea către redacţii şi implementarea

în SRR a unui format unitar de descriere.

Pentru formatul de catalogare, SRR a

colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,

care au instruit personalul colectivului

Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii

standardizate a documentelor audio.

A fost reevaluată fişa de descriere a

înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări

interdepartamentale în urma cărora a fost

elaborată fişa electronică de descriere

standardizată, astfel încât să se realizeze

descrierea unitară a conţinutului la nivelul

instituţiei. Fişa electronică de descriere

standardizată a documentului sonor va fi

implementată în prima parte a anului 2012.

Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei

oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ

actual, descris de Legea Depozitului Legal

111/1995, în vederea acordării Societăţii

Române de Radiodifuziune a statutului de

depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră

create pe teritoriul României. Pentru acest

deziderat este necesară colaborarea cu

Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării

unei iniţiative legislative.

Prospectarea sistematică a domeniului de

valorificare on-line a conţinutului sonor,

documentarea informaţiilor privind experienţa

şi procedurile practicate de actori similari din

peisajul audiovizual internaţional a creat

premisele constituirii unui proiect de exploatare

on demand, pentru un tronson pilot, funcţional

din anul 2012.

Prezenţa serviciului public în domeniul new

media implică probleme de natura etică şi

juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie

de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.

Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului

Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate

solicitări în vederea acordării „Vizei de

Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,

cesiuni şi documentări/copieri.

Contractele de cesiune a dreptului de

producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,

privesc, cu precădere, speţe non-profit,

Obiectivul 2011 a vizat achiziţia

echipamentelor, care să asigure accelerarea

procesului de digitizare. În planul de achiziţii

pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de

echipamente, care să asigure creşterea

ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,

astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de

ingest (transformarea acesteia din cabină

pentru procesare suport DAT în cabină pentru

procesare suport benzi magnetice), să fie

create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte

identificarea furnizorilor de echipamente de

redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),

acestea nefiind prezente în ofertele curente de

echipamente profil.

Sistemul de arhivare digitală a indicat

ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi

magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de

CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se

creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,

conform ţintei propuse.

Procesul de constituire a unei arhive digitale

operative rămâne însă incomplet, câtă vreme

fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de

componenta descrierii standardizate a

documentelor ingestate, indispensabilă

utilizatorului pentru regăsirea documentului

dematerializat.

Informatizarea arhivelor presupune şi

informatizarea evidenţelor, care să permită

identificarea înregistrării digitizate. În absenţa

unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de

ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe

parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile

de selecţie a resurselor umane calificate pentru

activitatea de documentare, urmând ca în anul

2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să

se completeze cu numărul de persoane

adecvat.

Colectivul Documentare a reuşit, în

completarea atribuţiilor curente, să urmeze un

program de colectare de date, în vederea

organizării informaţiei de tip metadata,

cuprinzând:

teatru radiofonic (1951-1984): 460

piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;

corelarea cotelor înregistrărilor de teatru

radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450

de titluri;

emisiuni literare - nomenclatorul de

emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;

13.5.Lărgirea cadrului juridic referitor la

patrimoniul audiovizual şi

armonizarea cu legislaţia UE,

recomandările EBU/UER

13.6.Elaborarea unei strategii de exploatare

on-line

13.7.Adoptarea unei politici de exploatare a

arhivelor în raporturile cu terţi în strictă

conformitate cu valorile şi principiile

instituţiei

avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor

iniţiative culturale şi activează imaginea de

promotor cultural al instituţiei.

În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996

şi cu Regulamentele interne, au fost oferite

materiale documentare privitoare la patrimoniul

scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de

solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale

şi academice etc.) elaborate de colectivele

Arhivă Scrisă şi Documentare.

Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15

documentaţii complexe referitoare la fondurile

istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru

solicitanţi externi, 12 documentări interne pe

teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un

număr, de asemenea în continuă creştere de la

an la an, de solicitări de informaţii

administrative privind salariaţi/colaboratori ai

Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând

prospectarea a aproximativ a 20 de ani de

consemnări arhivistice.

A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor

de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,

prin alinierea la nivelul practicat de operatori

similari, coroborate cu introducerea unui

„indice de conservare”. Cele 19 contracte

încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe

referitoare la patrimoniul arhivistic au adus

încasări de 18391 lei.

În semestrul II al anului 2011, a fost constituit

fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin

copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio

România, ce redau marile voci ale culturii

române.

Serviciul public de radio are obligaţia impunerii

unui model de consum legal a unui bun

cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare

publică: producţia radiofonică marca Radio

România. Zestrea culturală de creaţie

radiofonică este ameninţată nu numai de

pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi

de piraterie şi de alte tipuri de folosire

neautorizată, ceea ce implică lipsa

compensaţiei dreptului de producător şi

privarea de capitalul moral şi de prestigiu.

Educarea şi informarea utilizatorilor constituie

punctele de pornire în direcţia dezvoltării

atitudinii corecte şi responsabile faţă de

patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest

sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a

Regulamentelor de acces la fondurile

arhivistice ale instituţiei, începând din anul

2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor

va reprezenta un important instrument de

acces legal la colecţiile instituţiei, prin

comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,

declinarea deţinătorului legal al dreptului de

producător, precum şi al celorlalte drepturi de

autor şi conexe, înglobate într-o producţie

audio.

Memoria Radioului public, un fond arhivistic

unic, face obiectul unei valorificări sistematice,

prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute

prin editorializare şi publicarea colecţiilor de

cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura

„Casa Radio”.

Programul editărilor susţinute de Societatea

Română de Radiodifuziune sub brandul

Editura „Casa Radio“ se constituie în baza

Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului

Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.

Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri

(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de

emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie

nume de colecţii, readuse în interesul

publicului prin noile produse: „Biblioteca de

poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada

de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,

„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de

Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea

însumează un număr de 1510 minute de

înregistrări istorice recondiţionate şi

recontextualizate.

Asigurarea continuităţii programelor de

valorificare a patrimoniului – o cale de acces

alternativă a publicului la arhivele Radioului –

contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai

diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei

câştigate în peisajul editorial actual.

Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia

şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante

arhive media a ţării urmăresc crearea şi

perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,

regăsite în domeniul cultural, social şi

comercial.

Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate

pe parcursul a opt decenii de funcţionare,

constituie un fond unic, a cărui imensă

importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine

profesională şi responsabilă, mai cu seamă în

contextul perioadei actuale, când problematica

patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi

o mare încărcătură simbolică în conştiinţa

publică.

În anul 2011 a continuat procesul transformării

celei mai vechi şi mai însemnate arhive media

a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor

categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea

în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în

generarea de noi conţinuturi culturale,

porneşte de la asumarea unui obiectiv general:

asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.

În anul 2011, eforturile instituţiei s-au

concentrat pe identificarea alternativelor viabile

pentru depozitarea conformă şi legală a

patrimoniului documentar scris şi sonor, prin

elaborarea studiilor de fezabilitate şi de

structură, privitoare la depozitul

Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat

sub coordonarea Departamentului Tehnic).

A fost asigurată documentaţia specifică,

necesară unei abordări avizate a soluţiilor de

conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi

stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca

Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat

consultanţă de specialitate de la Arhivele

Statului pe aspectele funcţionale şi legale

privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca

parte a Fondului Naţional Arhivistic.

În condiţiile actuale de depozitare şi prin

mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi

limitarea procesului de degradare a

materialelor arhivistice, pentru anul 2011,

Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă

etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca

atribuţii:

stabilirea criteriilor de evaluare a

spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a

fondurilor documentare şi a periodicităţii

controalelor;

identificarea şi analiza factorilor de

degradare, mecanismele şi efectele acestora,

în vederea aplicării măsurilor de protecţie

adecvate;

elaborarea Programului de Măsuri

Preventive;

redactarea rapoartelor constatatoare;

reevaluarea regulamentelor de

organizare şi funcţionare ale unităţilor

depozitare;

pregătirea de personal calificat pentru

restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi

pentru asigurarea fluxului de digitizare a

înregistrărilor sonore.

Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile

de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv

degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,

cât şi a locaţiilor.

Respectarea Normelor de Conservare

Internaţionale constituie o obligaţie pentru

creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă

necesitatea depozitării documentelor în spaţii

caracterizate prin: salubritate, stabilitate

microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă

structurală, absenţa poluării.

Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va

continua prin oganizarea depozitelor şi prin

folosirea raţională şi integrală a spaţiului de

depozitare, achiziţionarea modulilor de

depozitare din materiale compatibile, corelaţi

cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,

benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de

evidenţă primară.

muzică populară: 968 de instrumentişti;

1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de

compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi

grupuri;

evidenţele din discoteca radio: 345 de

instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de

dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de

orchestre şi grupuri.

Colectivul a urmărit şi completarea datelor

primare în sistemul MediArc, reuşind să

finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi

CD.

Accesul la arhivele analogice şi digitale ale

Societăţii Române de Radiodifuziune se face

printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,

urmând ca restucturarea acestora să fie

urmată de constituirea Catalogului digital al

documentelor radiofonice, astfel încât

informaţia solicitată să poată fi accesată în timp

real şi la un nivel aprofundat. Actualele

evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt

disponibile în format scriptic tradiţional în

proporţie de peste 80%.

Informaţiile privitoare la documentele sonore

se păstrează pe registre de inventar (cel mai

vechi datând de la începutul anilor 1950), ce

cuprind datele primare de identificare a unei

înregistrări audio, în baza cărora

operatorii/documentariştii colectivului Arhiva

sonoră identifică în depozite materialele fizice.

Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte

valoroasă arhivă istorică de producţie

radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se

confruntă cu pericolul degradării fizice a

documentelor şi cu dificultăţile de identificare

ale acestora. Demararea procesului de

scanare a documentelor pe suport scris,

catalogate conform standardelor adoptate,

reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare

a actualelor disfuncţii.

Dificultăţilor legate de accesul la arhivele

istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime

pentru arhivarea producţiei radiofonice

curente, generatoare de noi documente

sonore, a căror gestionare necesită adoptarea

criteriilor de conservare, precum şi

comunicarea către redacţii şi implementarea

în SRR a unui format unitar de descriere.

Pentru formatul de catalogare, SRR a

colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,

care au instruit personalul colectivului

Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii

standardizate a documentelor audio.

A fost reevaluată fişa de descriere a

înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări

interdepartamentale în urma cărora a fost

elaborată fişa electronică de descriere

standardizată, astfel încât să se realizeze

descrierea unitară a conţinutului la nivelul

instituţiei. Fişa electronică de descriere

standardizată a documentului sonor va fi

implementată în prima parte a anului 2012.

Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei

oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ

actual, descris de Legea Depozitului Legal

111/1995, în vederea acordării Societăţii

Române de Radiodifuziune a statutului de

depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră

create pe teritoriul României. Pentru acest

deziderat este necesară colaborarea cu

Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării

unei iniţiative legislative.

Prospectarea sistematică a domeniului de

valorificare on-line a conţinutului sonor,

documentarea informaţiilor privind experienţa

şi procedurile practicate de actori similari din

peisajul audiovizual internaţional a creat

premisele constituirii unui proiect de exploatare

on demand, pentru un tronson pilot, funcţional

din anul 2012.

Prezenţa serviciului public în domeniul new

media implică probleme de natura etică şi

juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie

de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.

Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului

Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate

solicitări în vederea acordării „Vizei de

Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,

cesiuni şi documentări/copieri.

Contractele de cesiune a dreptului de

producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,

privesc, cu precădere, speţe non-profit,

Obiectivul 2011 a vizat achiziţia

echipamentelor, care să asigure accelerarea

procesului de digitizare. În planul de achiziţii

pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de

echipamente, care să asigure creşterea

ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,

astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de

ingest (transformarea acesteia din cabină

pentru procesare suport DAT în cabină pentru

procesare suport benzi magnetice), să fie

create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte

identificarea furnizorilor de echipamente de

redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),

acestea nefiind prezente în ofertele curente de

echipamente profil.

Sistemul de arhivare digitală a indicat

ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi

magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de

CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se

creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,

conform ţintei propuse.

Procesul de constituire a unei arhive digitale

operative rămâne însă incomplet, câtă vreme

fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de

componenta descrierii standardizate a

documentelor ingestate, indispensabilă

utilizatorului pentru regăsirea documentului

dematerializat.

Informatizarea arhivelor presupune şi

informatizarea evidenţelor, care să permită

identificarea înregistrării digitizate. În absenţa

unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de

ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe

parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile

de selecţie a resurselor umane calificate pentru

activitatea de documentare, urmând ca în anul

2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să

se completeze cu numărul de persoane

adecvat.

Colectivul Documentare a reuşit, în

completarea atribuţiilor curente, să urmeze un

program de colectare de date, în vederea

organizării informaţiei de tip metadata,

cuprinzând:

teatru radiofonic (1951-1984): 460

piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;

corelarea cotelor înregistrărilor de teatru

radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450

de titluri;

emisiuni literare - nomenclatorul de

emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;

13.8.Stimularea exploatării licite a arhivelor

Societăţii Române de Radiodifuziune

avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor

iniţiative culturale şi activează imaginea de

promotor cultural al instituţiei.

În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996

şi cu Regulamentele interne, au fost oferite

materiale documentare privitoare la patrimoniul

scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de

solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale

şi academice etc.) elaborate de colectivele

Arhivă Scrisă şi Documentare.

Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15

documentaţii complexe referitoare la fondurile

istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru

solicitanţi externi, 12 documentări interne pe

teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un

număr, de asemenea în continuă creştere de la

an la an, de solicitări de informaţii

administrative privind salariaţi/colaboratori ai

Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând

prospectarea a aproximativ a 20 de ani de

consemnări arhivistice.

A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor

de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,

prin alinierea la nivelul practicat de operatori

similari, coroborate cu introducerea unui

„indice de conservare”. Cele 19 contracte

încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe

referitoare la patrimoniul arhivistic au adus

încasări de 18391 lei.

În semestrul II al anului 2011, a fost constituit

fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin

copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio

România, ce redau marile voci ale culturii

române.

Serviciul public de radio are obligaţia impunerii

unui model de consum legal a unui bun

cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare

publică: producţia radiofonică marca Radio

România. Zestrea culturală de creaţie

radiofonică este ameninţată nu numai de

pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi

de piraterie şi de alte tipuri de folosire

neautorizată, ceea ce implică lipsa

compensaţiei dreptului de producător şi

privarea de capitalul moral şi de prestigiu.

Educarea şi informarea utilizatorilor constituie

punctele de pornire în direcţia dezvoltării

atitudinii corecte şi responsabile faţă de

patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest

sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a

Regulamentelor de acces la fondurile

arhivistice ale instituţiei, începând din anul

2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor

va reprezenta un important instrument de

acces legal la colecţiile instituţiei, prin

comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,

declinarea deţinătorului legal al dreptului de

producător, precum şi al celorlalte drepturi de

autor şi conexe, înglobate într-o producţie

audio.

Memoria Radioului public, un fond arhivistic

unic, face obiectul unei valorificări sistematice,

prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute

prin editorializare şi publicarea colecţiilor de

13.9.Susţinerea unor programe de

valorificare exemplară a patrimoniului,

sub brandul propriu, prin repunerea în

circulaţie a creaţiilor radiofonice

emblematice, pe noi suporturi

146 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual

cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura

„Casa Radio”.

Programul editărilor susţinute de Societatea

Română de Radiodifuziune sub brandul

Editura „Casa Radio“ se constituie în baza

Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului

Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.

Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri

(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de

emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie

nume de colecţii, readuse în interesul

publicului prin noile produse: „Biblioteca de

poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada

de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,

„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de

Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea

însumează un număr de 1510 minute de

înregistrări istorice recondiţionate şi

recontextualizate.

Asigurarea continuităţii programelor de

valorificare a patrimoniului – o cale de acces

alternativă a publicului la arhivele Radioului –

contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai

diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei

câştigate în peisajul editorial actual.

Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia

şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante

arhive media a ţării urmăresc crearea şi

perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,

regăsite în domeniul cultural, social şi

comercial.

Arhivele Radioului public, create şi tezaurizate

pe parcursul a opt decenii de funcţionare,

constituie un fond unic, a cărui imensă

importanţă şi vulnerabilitate impun o atitudine

profesională şi responsabilă, mai cu seamă în

contextul perioadei actuale, când problematica

patrimoniului a dobândit o maximă rezonanţă şi

o mare încărcătură simbolică în conştiinţa

publică.

În anul 2011 a continuat procesul transformării

celei mai vechi şi mai însemnate arhive media

a ţării într-un patrimoniu viu, deschis unor

categorii cât mai diverse de utilizatori. Punerea

în circulaţie a acestor valori de inspiraţie în

generarea de noi conţinuturi culturale,

porneşte de la asumarea unui obiectiv general:

asigurarea condiţiilor de conservare, valorificare şi îmbogăţire a patrimoniului de creaţie radiofonică, conform prevederilor legale, principiilor şi valorilor instituţiei.

În anul 2011, eforturile instituţiei s-au

concentrat pe identificarea alternativelor viabile

pentru depozitarea conformă şi legală a

patrimoniului documentar scris şi sonor, prin

elaborarea studiilor de fezabilitate şi de

structură, privitoare la depozitul

Popeşti-Leordeni (obiect al proiectului derulat

sub coordonarea Departamentului Tehnic).

A fost asigurată documentaţia specifică,

necesară unei abordări avizate a soluţiilor de

conservare. Totodată, Societatea a iniţiat şi

stabilit parteneriate de lucru cu Biblioteca

Naţională şi Arhivele Statului şi a solicitat

consultanţă de specialitate de la Arhivele

Statului pe aspectele funcţionale şi legale

privitoare la gestionarea arhivelor proprii, ca

parte a Fondului Naţional Arhivistic.

În condiţiile actuale de depozitare şi prin

mijloacele de care dispune pentru prevenirea şi

limitarea procesului de degradare a

materialelor arhivistice, pentru anul 2011,

Serviciului Patrimoniu şi-a propus, ca primă

etapă, constituirea unui Grup de monitorizare şi control a conservării documentelor, având ca

atribuţii:

stabilirea criteriilor de evaluare a

spaţiilor şi a condiţiilor de depozitare a

fondurilor documentare şi a periodicităţii

controalelor;

identificarea şi analiza factorilor de

degradare, mecanismele şi efectele acestora,

în vederea aplicării măsurilor de protecţie

adecvate;

elaborarea Programului de Măsuri

Preventive;

redactarea rapoartelor constatatoare;

reevaluarea regulamentelor de

organizare şi funcţionare ale unităţilor

depozitare;

pregătirea de personal calificat pentru

restaurarea documentelor din Arhiva Scrisă şi

pentru asigurarea fluxului de digitizare a

înregistrărilor sonore.

Din cauza creşterii continue a arhivelor, spaţiile

de depozitare au devenit insuficiente şi improprii, având în vedere inclusiv

degradarea fizică, în timp, atât a suporturilor,

cât şi a locaţiilor.

Respectarea Normelor de Conservare

Internaţionale constituie o obligaţie pentru

creatorii şi deţinătorii de arhive, care înseamnă

necesitatea depozitării documentelor în spaţii

caracterizate prin: salubritate, stabilitate

microclimatică, instalaţii fiabile, rezistenţă

structurală, absenţa poluării.

Programul de ocrotire a fondurilor arhivistice va

continua prin oganizarea depozitelor şi prin

folosirea raţională şi integrală a spaţiului de

depozitare, achiziţionarea modulilor de

depozitare din materiale compatibile, corelaţi

cu dimensiunile bunurilor depozitate (dosare,

benzi, CD- uri etc.) şi instituirea sistemelor de

evidenţă primară.

muzică populară: 968 de instrumentişti;

1379 de interpreţi vocali; 399 de dirijori; 209 de

compozitori; 62 de textieri; 622 de orchestre şi

grupuri;

evidenţele din discoteca radio: 345 de

instrumentişti; 608 de interpreţi vocali; 161 de

dirijori; 95 de compozitori; 62 de textieri; 284 de

orchestre şi grupuri.

Colectivul a urmărit şi completarea datelor

primare în sistemul MediArc, reuşind să

finalizeze precatalogarea a 9000 de suporturi

CD.

Accesul la arhivele analogice şi digitale ale

Societăţii Române de Radiodifuziune se face

printr-un sistem de evidenţe fiabil şi operativ,

urmând ca restucturarea acestora să fie

urmată de constituirea Catalogului digital al

documentelor radiofonice, astfel încât

informaţia solicitată să poată fi accesată în timp

real şi la un nivel aprofundat. Actualele

evidenţe ale arhivelor Societăţii sunt

disponibile în format scriptic tradiţional în

proporţie de peste 80%.

Informaţiile privitoare la documentele sonore

se păstrează pe registre de inventar (cel mai

vechi datând de la începutul anilor 1950), ce

cuprind datele primare de identificare a unei

înregistrări audio, în baza cărora

operatorii/documentariştii colectivului Arhiva

sonoră identifică în depozite materialele fizice.

Arhiva Scrisă, care conservă atât o foarte

valoroasă arhivă istorică de producţie

radiofonică, dar şi arhiva administrativă, se

confruntă cu pericolul degradării fizice a

documentelor şi cu dificultăţile de identificare

ale acestora. Demararea procesului de

scanare a documentelor pe suport scris,

catalogate conform standardelor adoptate,

reprezintă singura soluţie posibilă de rezolvare

a actualelor disfuncţii.

Dificultăţilor legate de accesul la arhivele

istorice li se adaugă găsirea soluţiilor optime

pentru arhivarea producţiei radiofonice

curente, generatoare de noi documente

sonore, a căror gestionare necesită adoptarea

criteriilor de conservare, precum şi

comunicarea către redacţii şi implementarea

în SRR a unui format unitar de descriere.

Pentru formatul de catalogare, SRR a

colaborat cu specialişti ai Bibliotecii Naţionale,

care au instruit personalul colectivului

Documentare Patrimoniu, în vederea descrierii

standardizate a documentelor audio.

A fost reevaluată fişa de descriere a

înregistrărilor sonore şi s-au derulat consultări

interdepartamentale în urma cărora a fost

elaborată fişa electronică de descriere

standardizată, astfel încât să se realizeze

descrierea unitară a conţinutului la nivelul

instituţiei. Fişa electronică de descriere

standardizată a documentului sonor va fi

implementată în prima parte a anului 2012.

Un interes prioritar îl reprezintă crearea unei

oportunităţi de lărgire a cadrului legislativ

actual, descris de Legea Depozitului Legal

111/1995, în vederea acordării Societăţii

Române de Radiodifuziune a statutului de

depozitar legal al fondurilor de arhivă sonoră

create pe teritoriul României. Pentru acest

deziderat este necesară colaborarea cu

Biblioteca Naţională şi cu Ministerul Culturii şi

Patrimoniului Naţional, în vederea declanşării

unei iniţiative legislative.

Prospectarea sistematică a domeniului de

valorificare on-line a conţinutului sonor,

documentarea informaţiilor privind experienţa

şi procedurile practicate de actori similari din

peisajul audiovizual internaţional a creat

premisele constituirii unui proiect de exploatare

on demand, pentru un tronson pilot, funcţional

din anul 2012.

Prezenţa serviciului public în domeniul new

media implică probleme de natura etică şi

juridică, ce trebuie abordate printr-o strategie

de exploatarea on-line a patrimoniului propriu.

Prin „Oficiul de licenţieri” (funcţie a colectivului

Valorificarea Patrimoniului), au fost expertizate

solicitări în vederea acordării „Vizei de

Patrimoniu“, încheiate contracte de licenţieri,

cesiuni şi documentări/copieri.

Contractele de cesiune a dreptului de

producător al înregistrărilor, încheiate în 2011,

privesc, cu precădere, speţe non-profit,

Obiectivul 2011 a vizat achiziţia

echipamentelor, care să asigure accelerarea

procesului de digitizare. În planul de achiziţii

pentru anul 2012 au fost prevăzute achiziţii de

echipamente, care să asigure creşterea

ritmului de digitizare a înregistrărilor analogice,

astfel că, prin retehnologizarea unei cabine de

ingest (transformarea acesteia din cabină

pentru procesare suport DAT în cabină pentru

procesare suport benzi magnetice), să fie

create condiţiile de digitizare. Se urmăreşte

identificarea furnizorilor de echipamente de

redare a discurilor pe suport ebonită (shellac),

acestea nefiind prezente în ofertele curente de

echipamente profil.

Sistemul de arhivare digitală a indicat

ingestarea a peste 20.000 unităţi de benzi

magnetice, 2800 de discuri vinil, 1150 de

CD-uri, 700 de casete DAT, reuşindu-se

creşterea de la 1500 la 2500 de unităţi/lună,

conform ţintei propuse.

Procesul de constituire a unei arhive digitale

operative rămâne însă incomplet, câtă vreme

fluxul tehnic de digitizare nu este întregit şi de

componenta descrierii standardizate a

documentelor ingestate, indispensabilă

utilizatorului pentru regăsirea documentului

dematerializat.

Informatizarea arhivelor presupune şi

informatizarea evidenţelor, care să permită

identificarea înregistrării digitizate. În absenţa

unui sistem de evidenţă, creşterea ritmului de

ingest nu ne apropie de obiectivul propus. Pe

parcursul anului 2011 au fost analizate soluţiile

de selecţie a resurselor umane calificate pentru

activitatea de documentare, urmând ca în anul

2012, Colectivul Documentare Patrimoniu să

se completeze cu numărul de persoane

adecvat.

Colectivul Documentare a reuşit, în

completarea atribuţiilor curente, să urmeze un

program de colectare de date, în vederea

organizării informaţiei de tip metadata,

cuprinzând:

teatru radiofonic (1951-1984): 460

piese; 6126 roluri; 1344 actori; 74 regizori;

corelarea cotelor înregistrărilor de teatru

radiofonic cu Arhiva Jilava (1960-1984): 1450

de titluri;

emisiuni literare - nomenclatorul de

emisiuni culturale (1951-1966): 750 de emisiuni;

avizarea lor echivalând cu sprijinirea unor

iniţiative culturale şi activează imaginea de

promotor cultural al instituţiei.

În conformitate cu Legea Arhivelor nr.16/1996

şi cu Regulamentele interne, au fost oferite

materiale documentare privitoare la patrimoniul

scris şi sonor al Societăţii, unui număr de 45 de

solicitanţi externi (cercetători, instituţii culturale

şi academice etc.) elaborate de colectivele

Arhivă Scrisă şi Documentare.

Colectivul Arhivă Scrisă a elaborat 15

documentaţii complexe referitoare la fondurile

istorice, pe teme de o mare diversitate, pentru

solicitanţi externi, 12 documentări interne pe

teme de istorie a instituţiei, şi a rezolvat un

număr, de asemenea în continuă creştere de la

an la an, de solicitări de informaţii

administrative privind salariaţi/colaboratori ai

Societăţii, fiecare asemenea speţă însemnând

prospectarea a aproximativ a 20 de ani de

consemnări arhivistice.

A fost demarat un proiect de revizuire a tarifelor

de prestări de servicii pentru solicitanţii externi,

prin alinierea la nivelul practicat de operatori

similari, coroborate cu introducerea unui

„indice de conservare”. Cele 19 contracte

încheiate în 2011 cu terţi privind diverse speţe

referitoare la patrimoniul arhivistic au adus

încasări de 18391 lei.

În semestrul II al anului 2011, a fost constituit

fondul istoric al arhivei Radio Chişinău, prin

copierea a 33 înregistrări din patrimoniul Radio

România, ce redau marile voci ale culturii

române.

Serviciul public de radio are obligaţia impunerii

unui model de consum legal a unui bun

cultural, creat în spaţiu public şi prin finanţare

publică: producţia radiofonică marca Radio

România. Zestrea culturală de creaţie

radiofonică este ameninţată nu numai de

pericolul degradării fizice a suporturilor, dar şi

de piraterie şi de alte tipuri de folosire

neautorizată, ceea ce implică lipsa

compensaţiei dreptului de producător şi

privarea de capitalul moral şi de prestigiu.

Educarea şi informarea utilizatorilor constituie

punctele de pornire în direcţia dezvoltării

atitudinii corecte şi responsabile faţă de

patrimoniul cultural. O primă măsură, în acest

sens, va fi postarea pe site-ul Radio România a

Regulamentelor de acces la fondurile

arhivistice ale instituţiei, începând din anul

2012. Catalogul informatizat al înregistrărilor

va reprezenta un important instrument de

acces legal la colecţiile instituţiei, prin

comunicarea publică a evidenţelor şi, implicit,

declinarea deţinătorului legal al dreptului de

producător, precum şi al celorlalte drepturi de

autor şi conexe, înglobate într-o producţie

audio.

Memoria Radioului public, un fond arhivistic

unic, face obiectul unei valorificări sistematice,

prin producţia de noi bunuri culturale, obţinute

prin editorializare şi publicarea colecţiilor de

PROTECȚIA ȘI ÎMBOGĂȚIREA PATRIMONIULUI | 147

cărţi, CD-uri, audiobook-uri, de către Editura

„Casa Radio”.

Programul editărilor susţinute de Societatea

Română de Radiodifuziune sub brandul

Editura „Casa Radio“ se constituie în baza

Principiilor de valorificare a patrimoniului arhivistic, plan strategic al Serviciului

Patrimoniu, derivat al documentului „Misiune, Viziune, Valori şi Principii“.

Planul editorial 2011, prin publicarea a 30 titluri

(10 carte+CD; 20 CD), a valorificat 25 de

emisiuni de arhivă, dintre care 10 constituie

nume de colecţii, readuse în interesul

publicului prin noile produse: „Biblioteca de

poezie românească”, „Radio-Prichindel”, „Lada

de zestre”, „Ora veselă”, „Noapte bună, copii”,

„Maestro”, „Profil interpretativ”, „Fonoteca de

Aur”, „Vocile memoriei” etc. Acestea

însumează un număr de 1510 minute de

înregistrări istorice recondiţionate şi

recontextualizate.

Asigurarea continuităţii programelor de

valorificare a patrimoniului – o cale de acces

alternativă a publicului la arhivele Radioului –

contribuie la fidelizarea unor categorii tot mai

diverse de public şi pentru menţinerea poziţiei

câştigate în peisajul editorial actual.

Direcţiile strategice de acţiune pentru protecţia

şi îmbogăţirea celei mai vechi şi mai importante

arhive media a ţării urmăresc crearea şi

perpetuarea valorilor generate de patrimoniu,

regăsite în domeniul cultural, social şi

comercial.