Prof.ing. Popa Mariana

No iuni generale despre bolile țplantelor

Boala- reprezintă orice tulburare ce apare în structura i func iile unui organism, sub ș ținfluen a unui agent patogen sau de altă țnatură, urmată de modificări biochimice, fiziologice, citologice, anatomice sau morfologice.

a. După cauză bolilele pot fi:- neinfec ioaseț - datorate ac iunii nefavorabile ț

a factorilor de mediu sau tehnologiei de cultură necorespunzătoare

- infec ioaseț - provocate de agen i patogeniț

Bolile infec ioase ț pot fi clasificate după mai multe criterii:A. După natura agentului patogen:- viroze- boli produse de virusuri- Bacterioze- boli produse de bacterii- Micoze- boli produse de ciuperci- Antofitoze- produse de antofite semiparazite i holoparaziteșB. După evolu ia i durata procesului patologic:ț ș- Boli acute- cu ritm de dezvoltare rapid- Boli cronice- cu ritm de dezvoltare lentC. După caracterul infec ieiț :- Boli localizate- majoritatea bolilor- Boli generalizate- viroze, micoplasmoze, traheobacterioze,

traheomicoze.D. După aria de răspândire:- Boli epidemice- se răspândesc cu viteză mare, provoacă

adevărate invazii însă apar periodic- Boli endemice- sunt cantonate într-o anumită regiune, se

manifestă an de an cu intensitate variabilă.

Modificări anatomo-morfolgice induse de agen ii f itopatogeni în procesul de ț

patogeneză Simptomele prin care se manifestă

bolile plantelor pot fi grupate astfel:

a. PĂTAREA-este cel mai frecvent simptom, fiind întâlnit la viroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze.

Petele care apar pot fi albicioase, galbene, ro iatice, negre, cu forme și mărimi diferite. ș

Apar pe frunze dar se întâlnesc i șpe fructe sau ramuri.

Petele galbene sunt provocate de ciuperci care produc mană- mana vi ei de vie, virusuri sau țmicoplasme.

La multe boli virotice, petele de decolorare alternează cu por iuni țde limb de culoare verde, ce dă aspect de mozaic.

Mozaicul frunzelor de măr

Pe frunzele de grâu atacate apar dungi gălbui, paralel cu nervurile.

La cartof apar pete de culoare brună.

Petele pot avea i culoare șneagră- pe frunzele de trandafir

Rugina galbenă la grâu

Alternarioza cartofului

Pătarea neagră a trandafirului

b. Necroza sau arsura Este un stadiu avansat al pătării i apare ca modificare a ș

esuturilor.ț

Arsura comună a fasolei

Arsura ramurilor de măr

c. CIURUIREA FRUNZELOR- se datore te apari iei unui ș țstrat de sciziune între zona sănătoasă i cea necrozată. șEste un simptom întâlnit frecvent la frunzele pomilor.

Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburo i ș

d. HIPERTROFIILE- apar datorită ac iunii unor țenzime care determină înmul irea exagerată a țcelulelor .

Cancerul pomilor fructiferi

E. ATROFIILE- sunt modificări contrare hipertrofiilor i se manifestă șprin incompleta dezvoltare a unor organe.

Uneori hipertrofiile apar asociate cu atrofiile, ca în cazul hurlupilor la prun, unde mezocarpul este hipertrofiat iar endocarpul i șsămân a sunt atrofiate.ț

Hurlupii la prun Boala frunzelor de ferigă la castrave i ț

f. PUTREGAIURILE- apar datorită distrugerii lamelei pectice din pere ii țcelulari sub ac iunea unor ciuperci sau bacterii. Putregaiurile pot fi: ț

- umede- se dezvoltă pe por iunile cărnoase în condi ii de umidittae ț țridicată – putregaiul umed al cartofului

- Uscate- se manifestă pe organele mai pu in suculente în condi ii de ț țumiditate scăzută- putregaiul uscat al cartofului sau putregaiul uscta la porumbului.

Putregaiul uscat al cartofului

Putregaiul umed al cartofului

g. NANISMUL SAU PITICIREA- este determinat de numărul redus de dezvoltare al plantelor în compara ie cu ritmul de dezvoltare al țplantelor sănătoase.

În culturile de floarea soarelui infectate cu mană, apar plante pitice cu tulpini sub iri, internodii scurte, frunze incre ite i apropiate. ț ț ș

Plantele atacate dau productii scăzute sau ramân sterile.

Mălura pitică a grâului Mana florii soarelui

h. DISTRUGEREA ORGANELOR- agen ii țpatogeni distrug par ial organele atacate.ț

Tăciunele zburător al grâului

Tăciunele comun al porumbului

i. DEFORMAREA ORGANELOR- este o modificare produsă de virusuri, bacterii i ciuperci.ș

Răsucirea frunzelor de cartof

Rapănul la păr

j. OFILIREA SAU VE TEJIREA – este o modificare foarte Șgravă determinată de insuficien a apei, survenită la un țmoment dat în plantă.

Ofilirea poate fi fiziologică sau parazitară.

Oflirea parazitară poate fi par ială sau totală.ț

Monilioza prunoidelor

k. Căderea frunzelor, florilor i fructelor- datorită șatacului de parazi i.ț

Monilioza fructigena

Bă icarea frunzelor de piersic ș

l. PRODUCEREA DE EXUDAT I ȘGOME

- Exudatul este un lichid eliminat sub formă de picături incolore de către plantele infectate de bacterii.

- Goma sau cleiul este o substan ă țmucilaginoasă care apare în vasele conducătoare ale plantelor ca urmare a infec iei cu ciuperci.ț

Putregaiul negru la varză- exudat

m. DISTRUGEREA ORGANELOR PLANTEI I ÎNLOCUIREA ȘLOR CU ORGANE PROPRII PARAZITULUI- sclero iiț

Atac de sclero i ț

n. ASIMETRIA ORGANELOR ATACATE- apare la plantele virozate, frunzele au jumătă ile inegale- țPlum vox virus

Plum vox virus

Bibliografie

1. Baicu T., Tatiana Eugenia Seşan - Fitopatologie agricolă. Ed. CERES,

Bucureşti, 1996. 2. Docea E., Severin V. - Ghid pentru

recunoaşterea şi combaterea bolilor plantelor agricole. Ed. CERES, Bucureşti, 1991.

3. Hatman M., Bobeş I., Lazăr AL, Gheorghieş C, Glodeanu C, Severin V., Tuşa C, Popescu I., Vonica I. - Fitopatologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989.