CURS 1Primal mom in care s-au creat interesele pentru restaurare.AUGUSTUSPrimul moment il putem consemna in perioada Imperiului Roman , acum 2010 ani , cand constatam pentru prima data ca exista un interes pentru ceea ce facuserea inaintea lor , grecii . Primul dintre cei care e interest de acest lucru este Augustus , apoi Adrianus care gasesc in arta greceasca modelul , exemplul , tinta pentru ceea ce ar trebui sa fie arta timpului lor . De aceea , exista si o sintagma exemplaria greca folsita de Adrianus in sensul in care ceea ce creasera grecii (Imperiul Roman a inghitit din punct de vedere politic si militar Grecia) , a preluat si o serie de bunuri artistice , considerate nu ca o prada de razboi (lucru comun in perioada aceea ) ci ca niste obiecte care aveau o cu totul alta semnificatie erau ceva exemplar , spunea despre tintele care trebuie atise. De altfel , Adrian , in vila sa de la Tripoli foloseste statui luate din Grecia pt acest motiv in opinia lui fusese si opinia lui Augustus - grecii erau cei care asezasera niste standarde artistice la un moment dat.Istoric , Imperiul Roman decade , este atacat din exterior de barbari , se divide in Imeriul Roman de Rasarit cu capital la Constantinopol si in Imperiul Roman de Apus cu capital inta la Roma si apoi la Ravenna , iar in acest proces istoric avem de a face cu 2 momente :1. Consemnat in secolul IV cand se constata un apetit pt colectia obiectelor de arta si acest apetit , considerat prima epoca a colectionarilor ni-l explicam nu pe ratiuni de ordin cultural (cum era cazul la Adrian produse exemplare ale artei ) ci e vb de o tezaurizare . In aceasta perioada economia Imperiul Roman decazuse , nu mai era economia unui schimb monetar , era o economie anclatizata , oamenii descopera pentru prima data ca arta poate sa fie si un mijloc de a tezauriza de a tine niste valori . Intr-o perioada in care banii nu mai aveau forta lor de dinainte , cand atacurile erau din ce in ce mai dese avem de a face cu o moda a colectionarii.TEODORIC2. La incep secolului al VII lea , in mod paradoxal este legat de figura unui barbar (daca prima daca era vorba de 2 imparati normali) . Acum e vb de un conducator militar si politic de extractie barbara , Teodoric ,care la inceputul secolului al VI lea conduce prin cucerire Roma, Imperiul Roman de Apus . Gasim intr-o serie de documente emise de Teodoric,lucruri foarte interesante . Spune intr-una din scrisorile trimise : ai grija ca toate ruinele din Roma sa fie reparate , Roma cea binecuvantata dintre orasele lumii , in Roma nu trebuie sa se gaseasca nimic sordid si mediocru . Dupa ce tocmai a intrat ca si cuceritor , repara constructiile,palatele si fortificatiile Romei . Mai spune ca este important atat sa pastrezi cat si sa creezi si comanda tigle pentru repararea acestor situri si spune ca vezi ca acest lucru sa se indeplineasaca , astfel incat sa meritam multumurile trecutilor regi a caror opera noi am dat o nemuritoare tinerete . In genere , cand cineva facea cuceriri , atunci continua operatiunea militara prin distrugerea a ce se gasea la fata locului ; Teodoric impunea repararea a ceea ce el gasise in Roma , nicidecum sa distruga , spune ca face acest lucru pentru a bine merita multumirile trecutilor regi , a celor impotriva carora el luptase si castigase . Teodoric si-a dat seama ca daca a putut castiga militar , era mai greu sa guverneze un teritoriu asupra caruia nu avea nici legitimitatea dinsatica , nu era descendentul unuia dintre fostii regi sau imparati , nu avea nici legimititatea a cetateanului roman , el venea din afara imperiului si nici nu avea nici legimitatea unei caste princiale . Vedem in aceasta atitudinea a lui Teodoric pentru prim data un interes foarte concret pe care unii l-au avut pentru a se raporta intr-un anumit fel fata de operele trecutului . Adrianus si Augusut care se raportau fata de staiunile grecilor aveau o perspectiva culturala , Teodiric nu avea o astfel de perspectiva ,era eminamente politica pentru a-si gasi o legitimitate , mimand , facand lucruri pe care in civilizatia romana nu le faceau decat mostenitorii . Termenul de partimoniu este un termen latin care defineste relatie juridica intre mostenitor si parintele sau , tatal sau , forta barbatilor , iar partimoniul era in esenta aceasta relatie de primire a bunurilor pe care le-a primit de la parinte , dar si a grijii lor . In legislatia romana , atunci cand preluai mostenirea , o preluai cu toate cele bune si cele rele luai si datoriile , obligatiile ; partimoniul , mostenirea este o chestie care nu poate fi refuzata , se poate vinde dar aceasta instrainare inseamna ca am intrat in posesie . Grija pt lucruri facute de altii era intotdeauna de aceasta relatie .Teodoric considera ca : aratand ca ingrijesc palatele , oamenii se vor uita ca la un mostenitor , ceea ce ii dadea o legitimitate utila .Pt prima data cand putem constata ca cineva se intereseaza de ceea ce au facut alte generaii in sesnsul protejarii acestor artefacte interes politic , interesant de remarcat . Incat sa meritam .. , termenul de nemuritoare tinerete. Daca privim cu mintea si ochii de astazi , vedem ca ceea ce noi astazi gandim si anume ca protejarea partimoniului , monumentelor istorice , capodoperelor artei este o chestie fara decadere. Noi nu ne-am propus sa pastram Venus din Milo doar pana in 2010 , sau pana la o anumita data , atunci cand clasam si protejam ca monument istoric ceva nu o facem pt 50 de ani , este pt totdeauna. Teoretic ne asteptam ca un monument istoric protejat sa se duca in timp atat cat lumea va exista . Aceasta idee o vedem pt prma data in aceasta expresie . nemuritoare ,,Ceea ce a cerut Teodoric constituie o exceptie (reconstruire). Regula evului mediu timpuriu era aceea ca lucrurile erau pastrate atat timp cat foloseau la ceva ; a folosi la ceva incadra o paleta larga : ca material de constructie - lua zidaria de piatra , la a-ti folosi ca fundatie si desigur pana la a-ti fol ca atare in scopurile, utilizarile sale proprii . *Aici imaginea Pantheonoui din Roma este una sugestiva pentru ca spre deosebire de alte temple ale Romei , ne-a parvenit relative intact , pt ca la un moment dat la inceputul secolului al VII lea a fost transformat intr-o biserica crestina . Spatiul interior a fost considerat a fi potrivit ; daca intrati acum se poate citit la intrare ca intrati in Biserica Santa Maria Martira . Asa au scapat in Roma si o serie de statui , pentru ca au fost confundate cu edificiile unor sfinti sau cu statuia imparatului Constantin care fusese sacrificat pentru ca daduse libertate bisericii si cultului crestin . In rest , constructiile pe percursul evului mediu nu erau protejate ci erau folosite material , locul lor pe care il ocupau in cetate, in oras . CAROL CEL MAREPe acest fondul al acestui tip de relatie foarte pragmatic , lipsita de scrupule avem din cand in cand niste repetari ale momentului Teodoric cu aproape aceleasi motivatii . Avem momentul Carol cel Mare care politic dorea o reconstituire a Imperiului Roman .Proiectul sau politic era sa readuca sub sceptul sau Imperiul Roman si atunci in Capela Palatina de la Athena reia un model spatial care in opinia sa il leaga cel mai bine de Imperiul Roman , reia modelul spatial de la San Vitale de la Ravenna , aduce chiar de la Ravenna o serie de piese de decoratie , sculpturi , capitele, pe care le inglobeaza in constructiile sale de la A??? . Vrea sa spuna ca eu sunt descendentul acestui imperiu care este arhitectural reprezentat la Ravenna pe care il simbolizez aici acest lucru da legitimizare proiectelor mele . Lafel ca si Teodoric,Carol cel Mare , numeste pe Decinhat , supraintendent al constructiilor publice ,este primul ministru al constructiilor publice de care avem cunoastere in Europa . Spuneam , regula este folosim ce ne poate folosi , nu avem nici o obligatie fata de trecut sau fata de obiectele trecutului . *2 exemple unde 2 amfiteatre romane sunt folosite pe intreaga perioada a Evului Mediu , poate chiar si dupa , pana spre sfarsitul secolului al VIII lea , cand se demonteaza aceste constructii . Intr-unul din cazuri , prin sec olul X , intreaga localitate era stransa in acest amfiteatru , foarte avantajos pentru protectia care o oferea , incinta fiind inconjurata .

COLUMNA LUI TRAIANIn 1162 la Roma , senatul Romei (senatul azi consiliul local al cetatii Roma) decide ca sa protejeze Columna lui Traian de orice posibila distrugere , degradare si sa pedepseasca cu o pedepsa aspra , cu moartea si confiscarea averii orice atac la adresa acestui edificiu . Explicatia : in conflictul intre imparat si papa in care imparatul la vremea respective era Frederic al II-lea de Barbarosa , Roma , oras romanic a obtinut partea imparatului pentru ca doreau sa obtina lafel ca si comunele din Flandra statutul de oras liber , supus numai autoritatii imparatului . Roma tine parte imparatului , care castiga . In 1143 , urmare a acestui deznodamant , Roma devine cetate libera , nu mai depindea de ierarhia nobiliara si politic era doar supusa imparatului , era o comuna libera . Aceasta noua realitate ii face pe cei din senatul Romei , sa gaseasca si o modalitate de a o si reprezenta . Au inceput sa se gandeasca cum pot arata concetatenilor ca sunt un oras liber . In opinia lor , aceasta situatie politica era foarte asemanatoare cu ceea ce pt ei parea sa fi fost perioada Impriului Roman , in care Roma era cetatea princeps a lumii . Se indreapta catre ceva ce poate sa le lege existenta din 1143 si ceea ce se intamplase cu 1000 de ani inainte ; dintre toate constructiile care ramasesera in picioare la acel moment, una din cele 2 columne din Roma lui Marc Aurelius si Traian ( foarte mult folosite de pelerine care urcau si priveau Roma si locurile de pelerinaj ) . Gasesc ca aceasta columna asezata in cel mai important ansamblu civic al antichitatii romane-Forul lui Traian , cel mai amplu ansamblu de piete civice , ei considera ca spre deosebire de Columna lui Marc Aurelius , Columna lui Traian este mai bine folosita ca simbol al realitatii politice de libertate , de autonomie pe care o cucerisera , vorbeste despre aceleasi libertati pe care romanii de acum 1000 de ani le aveau . In decretul pe care il aproba in 1162: astfel incat sa nu fie nicicand distrusa sau mutilita si pastrata pt onoarea poporului roman , atat timp cat lumea va exsita . Se preia ideea de protectie , idea care ramane valabila pana astazi . (aminteste de Teodoric nemuritoare tinerete) . !!!!!!!!!!!!Aceasta nu consemneaza o schimbare generala de atitudini . Este un interes foarte precis pe un element constructiv . In rest Forul lui Augustus, are logia Cavalerilor de Malta ridicata peste constructia antica , in Rimini Arcul lui Traian e folosit pt intarirea unei porti , Orasul Luca pe intreg amfiteatrul a fost construita , generata , o piata ovala pt simplul motiv ca toate locuintele erau construite pe gradenele amfiteatrului . Colloseumul a folosit pentrut materialul de constructie , travertinul starea este datorata imprumutarii materialului de constructie din acest edificiu pentru toate constructiile Romei.Pe acest fond ajungem in perioada renasterii unde lucrurile incep sa se schimbe intr-un mod semnificativ . Spre deosebire de evul mediu se observa o generalizare a interesului fata de constructiile si operele de arta ale trecultului , nu mai era doar interesul unei personae sau numai interesul exprimarii unui statut politic. Artistii renasterii impartasesc idea lui Adrian ca in operele de arta ale antichitatii (grecesti si romane) se gaseste secretul unor opera , cercetand ceea ce se gaseste pastrat in ceea ce facusera inaintasii pot scurta drumul spre gasirea retetelor de atingere a perfectiunii obiectelor de arta . Odata obiectele masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu mai prezentau vreun interes. Avem aceasta scizofrenie intre un interes foarte intens pentru a descoperi , pt a gasi noi inscriptii , noi obiecte , pt a cerceta si masura constructiile , pentru a intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de interes pt protejarea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o clipa inainte . Asa incat in renastere constatam o imporanta pierdere de patrimoniu antic prin folosirea intensiva a locului , materialelor din care erau facute acestea . Poate ca cel mai bun exemplu este felul in care a fost tratata Basilica Paleocrestina Sfantul Petru care a fost demolata pentru ca pe locul ei sa fie ridicata Catedrala Sfantul Petru . Nici chiar elemente care tin de cultul relicvelor nu impiedicau o distrugere , inlocuire a constructiilor vechi cu altele noi . In aceasta perioada unul din artistii renasterii , Rafael Sanchez este insarcinat de papalitate sa se ocupe de bunul mers al lucrarilor la catedrala Sfantu Petru , in acelas timp , sa aibe grija de statuile antice existente in Roma . Intr-un raport pe care Rafael il scrie in 1525 Papei Leon al X lea descrie activitatea sa si insista papei sa ia masurile cuvenite pentru a impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul antichitatii Romei . Materialul de constructie era foarte la indemana , era o perioada de boom al constrictiilor , structurile , marmura din care erau facute erau un bun material pt a fi ars si de a obtine varul si pe acest fond, distrugerile erau foarte importante . Prin aceasta scrisoare , Rafael Santzio aduce o serie de argumente care apar pentru prima data in aceasta incercare de a vedea cum a evoluat relatia dintre civilizatia europeana si lucrurile facute de inaintasi . El vine si arata ca respectful pt operele de arhitectura ale inaintasilor are ceva din spiritual crestin si respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe pt parinti , pt relicvele sfintilor , pt tara si locul in care traiesc . Este pentru prima data cand nu mai exista un interes pragmatic , de legitimizare politica , de interes de simbolizare ci apare ceva cu adevarat cultural . Este pentru prima data cand cineva incearca ca motiveze de ce era important sa pastram ceea ce au facut altii nu prin prisma unor interese meschine , ci din perspectiva unor valori culturale ingemanate de aceste obiecte . In acest text vedem cumva , din nou, aceasta idee a protejarii pentru todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce natura si timpul nu a fost in stare sa distruga , o fac cu mare succes oamenii in cazul Romei si spune ca reusesc sa distruga o cetate ce in contra legilor naturii parea a fi extrasa mortii si promisa eternitatii . In aceasta epistola , dincolo de aceste aspecte morale de etica crestina , ce se bazau pe un cult al relicvelor ce fusese bine dezv In timp , Rafael mai aduce niste argumente . El spune ca nu a putut invata mai mult si mai bine despre lucruri care pare imposibile astazi de facut decat din cercetarea lucrurilor facute de inaintasi . Spune ca ceea ce lor le parea foarte simplu , noua , astazi ne pare imposibil . Lafel , adduce acest spirit al renastesii care cauta secretul proceselor , frumusetii . mai spune ceva f important pt ca a ramas in filozofia europeana . Astazi spunem legat de un monument in stare precare de conservare : asa ceva nu mai poate fi facut (decoratii , tehnici , oamenii cababili sa le reia) . Aceasta idee a unor lucruri stapanite de trecut , dar care astazi noi nu mai stim cum sa le facem apare in acest moment si este marturisit de Rafael in scrisoarea sa catre Leon al X lea: si cand examinez ratiunea. lor le erau facile , noua ni se par imposibile . Deci vine cu o serie de argumente bazate pe etica crestina , argumente care pleaca de la rolul educativ si formativ al studierii monentelor pentru ca la un moment dat sa evoce si aceasta apropiere pe care el o vede intre grija si dragostea pentru ceea ce au facut inaintasii si pentru grija si dragostea pe care biserica o propavaduia pentru familia si pentru patria crestinatatii.Aceasta interventie a lui Rafael face ca Papa Leon al Xlea si apoi si altii sa emita o serie de decrete papale prin care pedepseau distrugerea monumentelor si a statuilor antichitatii . Sunt vreo 40 de decrete papale care pedepsesc . Perioada renasterii este cea care incearca lafel ca si perioada anterioara sa foloseasca locurile monumentelor antice sau monumentele in masura in care acestea permiteau . Exemple : Templul Athenei si Faustinei , sunt constr care sunt fol in fel si chip : Teatrul lui Marcelius - resedinta nobiliara ; transformari ale unor constructii in spatii de productie : Coloseumul- tesatorie , alte spatii ale forurilor imperial abatoare , macelarii . Relatia cu constructiile trecutului este si teoretizata . Alberti in Zece carti despre arhitectura observa ca exista 2 tipuri de greseli care pot fi observate la constructiile vechi , aceste greseli justificand interventia arhitectului contemporan ; corectarea greselilor era un lucru firesc de acceptat . Sunt greseli manuale sau sunt greseli mentale , de conceptie care justifica o interventie mai aplecata a arhitectului . In randul acestor greseli mintale este si compozitia specific medievala care nu corespundea principiilor renasterii . Ex de interventii pe strucruri medievaleale lui Alberti : *Templul din Rimini , in care el vine cu o intreaga camasa de arhitectura in spiritual renasterii cu arcade , iar in spetele ei se vede structura veche , medievala de caramida a unei biserici medievale*Santa Maria Novella , Florentza , structura medievala pe care Alberti o placheaza cu aceasta fatada de piatra , realizata in principiile renasterii Alte interventii la Pantheon , Templul Agripa ; Palladio Basilica din Vicetza , imbraca cu un vesmand pe care poate practica principiile stilistice ale renasterii ; Santa Maria de Angeli , Roma , Michelangelo , nu intervine asupra interiorului decat cu cateva decoratii ; Teatrul lui Marcelius suprainaetajare ; cea mai clara inlocuirea basilicii a Sfantului Petru cu catedrala de astazi .

CURS 2Privinta generala asupra lucrului facut de altii in trecut . Totusi , exista si limite intyre ce renasterea nu considera important decat antichitatea clasica romana si greceasca , iar pe de alta parte nu considera importanta cunoasterea ca si protejarea lucrurilor produse in epoca antichitatii , ba, mai degraba , dupa cunoastere , protejarea nu intervine niciodata. Rolul apropierii de monumentele antice este de a cunoaste secretele dupa care artistii , arhitectii , sculptorii ar putea sa atinga perfectiuneaDar in fond, este pt prima data cand la o scara vasta exista o const a unei leg intre prez si creatiile trecultului aspect din scrisoarea lui Rafal pt prima data dim interesului nu mai este una de interes pol si un interes etic , moral (se ref la imp bunurilor relicvele par, ingrijirii relicvelor ).Momentul din jumatatea sec 16 cand in Franta avem pentru prima data apare idea pe care azi am numi-o zona de protecti e aunui mom . Francis 1 mergand sa viz .. ajunge in orasul sic ere guvernatorului orasului . sa faca astfel incat templul roman Maison Caree sa fie protejat ai constructiile sa nu se alipeasca , sa nu ii stirbeasca perceperea realizeaza zonele de prot ale mon . Acesta in memoriu vb despre acest mom si consecintele sale .Ceea ce incepuse renasterea sa faca , sa trimita in interesul pub o preocupare pt lucrurile trecutului , incepe pe masura mai curand a extinderii lumii cunoscute prin marile descoperiri geografice , sa avem de a face in sec 17 , cu precadere sec 18 , cu ceea ce am putea sa spune o noua moda a colectiei de arta si o spargere a monopolului pe care il exercita anta antichitatii in interesul pub. Lumea devine mai mare prin desc geo , nu mai consta doar in lumea si in arta europeana . In sec 17 avem de-a face cu constituirea unui muzeu in sensul in care noi astazi consideram muzeu ca institutie - .. Museum in Oxford , o institutie care aduna , conserva si cerceteaza bunurile artistice . Pe fondul acestui interes pentru lucruri exotice din locuri indepartate , din locuri in care exploratorii ajungeau din ce in ce mai departe , avem de-a face si cu un eveniment foarte important descoperirea in Peninsula Italica in 1738, apoi 1748 a doua orase atunci acoperite de lava Veziuvului in eputia din 79 , era noastra , Este vorba de orasele Herculanum si Pompei . Ele sunt descoperite si soarta face ca sa poata fi studiate de un important om de stiinta al perioadei , angajat , secretar al unui puternic cardinal , mai apoi devenit papa , Johan care in baza descoperirilor , cercetarilor pe care le face ,a noilor descoperiri de opera de arta , realizeaza o serie de lucrari punand bazele unei discipline stint , el fiind cons de at , parintele ist artei antice . aceste desc vin intr-un mom in care artefactele ant fusesera epuizate ca cercetare , unele chiar pierdute din lipsa interesului de cercetare si momentul 1738/1748 aduce o noua energie in aceasta aplecare a interesului europeanului pentru arta trecutului . Ramanem in continuare intr-o sfera a cercetarii , nu neaparat si a protejarii .Interesul stiintific , academic creste si prin aportul enciclopedistilor . Sec 18,sec luminilor este si sec enciclopedistilor , un grup de oameni care considerau ca lumea poate sa fie cunoscuta si explicata stiintific in toate domeniile sale . Opera enciclopedistilor urmareste sa defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii cunoscute . Avem in acest spectru al activitatii enciclopedistilor si definirea termenului cu care noi incepem sa lucam monument .. considera ca un monumentul este o constructive care are o scara ampla , este ceva maiestuos , mon este legat in definirea data de deimensiune , de prestanta si etimologie ei cons ca termenul provine de un cuvant latim momen , cuvant care inseamna a aminti ,a avertiza. De altfel , avem chiar o placa pe Colloseum in care este folosit acest termen pt a a aminti jertfa martirilor crestini in spatial interior al Colloseumului . Deci , in per sec 18 , termenul era asociat unei constructii de dimensiuni importante , cu multa enfaza , si unui gest de amintire , de rememorare , de avertizare . Sec 18 se termina cu cateva lucruri importante pe care le aduce Revolutia Franceza.Din perspectiva a ce studiem noi trebuie sa amintim ca Revolutia Franceza a insemnat pt part art al Fra un atac si o distrugere cum nici o alta per nu a consemnat.Avem in perioada 1789-1794 , perioada principala a revolutie o serie de distrugeri ale palatelor , constructiilor ,distugeri care erau generate de asimilarea constr regalitatii , nobilimii sau a clerului cu nobilimea , regale si cu clerul . Revolutia incepe ca o miscare a celei de-a 3 a stari (oameni care nu erau nici cleri , nici nobilime- burghezia in ascensiune) pt detronareaprivilegiilor nobilimii si a clerului . La scurt tp dupa izbucnirea rev , unul dintre revolutionari , Camil spune intr-un discurs pol ca 40 000 de castele au constituit prada bogata revolutiei . Cu alte cuvinte , 40 000 de const de mari dim (resedinte nobiliare , abatii , manastiri , bis) au intrat in patrimonial statului , rev , urmare a nationalizarii , bunurilor impotriva careia starea a 3a , revolutia se aruncase. In aceasta prima parte a rev fr , constr nobilimii , clerului sufera o imp distr pt ca sunt cons ca simboluri ale starilor respective *o machete a abatiei de la .. pe care am invatat-o ca un model al abatiilor romanicului burgun francez din care au ramas un singur turn ; la Notre Dame imaginea frontului de vest cu galeria regilor , in care statuile au fost mutilate deoarece s-a considerat ca acestea reprezentau figurile regilor Frantei si l-au decapitate (regii erau din vechiul testament defapt), tot aici , la Notre Dame au dat jos plesa pe care mai apoi Viollet le Duc a reconstruit-o , deoarece aceasta avea in varf era un care in opinia rev era simbolul regalitatii prin floarea de crin ; lafel la Saint Denis (necropola regilor Frantei ) au scos acoperisul , au distrus plesa catedralei din aceleai motive si au lasat constructia sa se distruga prin expunerea la intemperii .Acesta a fost primul impuls , primele efecte asupra part pe care le-a generat Revolutia Franceza dupa principiul ca aceste monumente, dupa si sensul pe care il dadea enciclopedia , aduceau aminte de aristocratie , de starile care le apartinusera , aduceau aminte de epoca despotismului . Cu toate acestea , presiunile generate de evoutia evenimentelor , revolutia se afla la un momnet dat in fata unui atac venit de afara , trebuie sa apere armat teritoriul fr , criza ec face ca totusi , relative repede , chiar si revolutionarii sa realiz ca nu pot sa inlocuiasca constructiile trecutului cu noi constructii ale libertatii , ale rev asa cum isi doreau sic a vor trebui totusi sa foloseasca din pct de vedere economic era nevoie de prefecturi , primarii , spitale , puscarii .In a a doua parte avem o sch de capcare pleaca de la concretizarea aceste valori ec a part . De altfel , cineva spunea ca nici cea mai bogata din societate nu este capabila sa inlocuiasca pe parcursul unei generatii in mod semnificativ constructiile pe care le-a mostenit sic a desi noua ni se pare ca ritmul sch eate rapid , totusi numar mare de constructiilor existente face ca raportul dintre ceea ce putem construi , demoland sa fie totusi mic in raport cu ceea ce mostenim din trecut . In fata acestei realitati schimba putin deciziile si actiunile si pe fondul existentei unor voci care spuneau totusi , dand la o parte simbolurile , sunt niste piese de arta impotante care ne pot arata evolutia istoriei de astazi , ritmul distrugerilor scade . Una dintre aceste voci care constientizeaza spectrul politic pentru ca se adreseaza in fata adunarii constituante cerand o decizie favorabila pt inventarierea monumentelor este care pledeaza in fata adunarii pt ca piesele ramase dupa distrugerea abatiilor , constr in ca in picioare , biserici , abatii , resedinte sa fie, de vreme ce erau nationalizare intrasera in part public , inventariate . El vine in fata politicienilor cu un astfel de catalog pe care el il intitulase Antichi National , adica Antichitatile Nationale sau Culegere de Mon , El fiind anticar , a considerat ca termenul de antichitati este cel potrivit.Este pt prima data cand intr-un doc public este fol termenul de mon si de mon ist pt a define aceasta categ a unor bunuri de sorginte ist , consistenta artistica , fie ele constructii sau bucati de constructie . Ce este important este ca pana la urma adunarea constituanta decide in favoarea acestui inventor si acesta este primul inventor cunoscutr al mon ist . Acest an 1790 cu aceasta initiatica de inventariere este defapt mom de nastere a unei idei , categorii , concept care se cheama patrimoniu national . Astfel , cu ajutorul Revolutiei Franceze se identifica bogatia culturala ce piate fi vazuta prin opera de arta cu conceptul de natiuni . Intr-un fel se petrece ceea ce am vazut la Teudoric at cand e vb de o fractura intre ceea ce era un system si ceea ce rev considera cat b sa fie un nou system de guvernare . de at pana astazi , fr considera ca part nat si natiunea sunt 2 concepte in stransa legatura . natiunea- impartaseste , se bucura , este mostenitoare si garantul unui part cultural nat => dorinta de a fi in primul plan al culturii . Dupa Franta , toate tarile europene , printer care si Romania , cand s-au cosituit ca natiuni (Germania , italia , Romania ) au adoptat acelas concept al natiunii care este definit prin partimoniu cultural national . Tot perioada Revolutiei Franceze este si cea in care se consemneaza primele mari muzee publice dupa modelul .. de la Oxford avem insituirea Muzeul Luvru constructia acestui palat a fost muzeul revolutiei prima data . Aceasta constientizare a dimensiunei economice , a patrimoniului ,a importantei monumentelor ca locuri in care se pot intampla activitati umane , face ca o serie de biserici sa scape distrugerilor care erau caracteristice primei etape , Un ex este Saint V care erse astazi Pantheonul Frantei pt ca acolo sunt depusi marii oamnei ai politicii si culturii Frantei , ridicata de Ludovic al 16lea , pt a multumi ca a scapat de o boala grava . Constructia este salvata pt ca foloseste unor utilizari de care avea nevoie rev . Un alt exemplu este de la Stralzburg unde Palatul Episcopal este transformat in prefectura . Un at ex , Versailles unde palatal a scapat pentru ca intre timp ideea ca arta este calea pe care poporul poate ajunge la libertate , cucerise destui adepti . Aceste idei pe care le-a generat Revolutia Franceza incep sa se gaseasca si in evolutia altor tari din Europa Prusia , nucleul viitoarei Germanii unde avem de-a face cu opera si gandurile unui arh Frederick S , lucrari cuplate astazi in centrul Berlinului , Insula Muzeelor .Arhitectul este insarcinat de regale Prusiei sa se ocupe de mon publice . S se apleaca aspupra aceste pb , si emite cateva principia inca valabile : idea ca a pastra monumentele nu este treaba unui singur om ci trebuie sa se bazeze pe existent unei institutii ; si asa cum facuze in Fra Mi existent unui inventor al mon sip e de alta parte Sh .. este primul care de vremece aceasta ingrijire este de interes general , aceasta trebuie finantata de , print axe si impozite . Nu in ultimul rand vorbeste de felul in care tb sa se intervina asupra monumentelor , are o opinie oarecum inedita in contextual epocii : pledeaza pentru interventia minima , nu pt interventii ample . Plecand de la aceasta idea a lui Sh , ex a 2 arh angajati de statul papal si care asupra catorva mon ale antichitatii la incep sec al 19 lea au niste interventii pe care astazi constatam ca sunt exemplare, corecte din persp pe care noi o avem *arh Rafal Stern arcul lui Constantin consolideaza si restaureaza , apoi la Colloseum *arh Giusepe Vladie Colloseumul ,Arcul lui TitusIncepand cu Stern si interventia la Arcul lui Constantin avem pentru prima data situatia in care cineva intervine aducand terenul la starea din momentul in care a fost ridicat monumentul , constructia, Stern eliminand constructiile si degajand terenul pana la pavimentul roman in jurul mon , sip t prima data realizand cu elemente de metal o consolidare a constr si mai ales o ancorare a elemenelor ornamentale . La Colloseum , problema pe care o are e a consolidarii si stabilizarii acestei constr ce din cauza secolelor in care a fost fol ca si cariera isi pierduse integralitatea . E o constructie care rezista foarte bine atat timp cat inelele sale structural sunt intregi . Numai ca , asa cum vedem , din cauza carierei de travertine ,arcele care erau echibrate unele de altele , din cauza ruperii incepusera sa se descarce , crea un pericol de prabusire . Rafael vine si aplica un sistem care era oarecum cun , cel al contrafortului . Interesant este ca stern allege sa faca acest contrafort dintrun mat contemporan caramida pe care il arata ca atare ,a I vedem unde este mat antic si unde este interventia .In partea opus ape circumverinta exterioara , Giusepe Valadier . Ca principiu fol tot contrafortul , doar ca el nu face unul plin ci face un nr descrescator de arcade de pa parter la ultimul nivel astfel incat acest contrafort sa fie aratata de o serie de deschideri . La randul sau si Valadier face acest lucru folosind caramida , cu exceptia locurilor unde se realiza ornamentatia , profilatura . Interventia lui Stern si Valadier este surprinzator de corecta din perspectiva noastra de astazi cand si noi consideram ca daca intervii asupra unui mon este normal sa fie usor de observant ce este mat ist , si ce este intervenia noastra A doua lucrare a lui Valadier , cea mai interesanta , fina , este restaurarea Arcului lui Titus , care in perioada evului mediu fusese inglobat intr-o incinta de fortificatii. Valadier recoinstituie geometria generala a arcului , dar se abtine acolo unde a reconsituit arcul sa reconstituie si decoratia sau elementele de modelatura si oprindu-se la forme stilizate , elemente care nu merg pana in ultimul detaliu . De la departare citim coinstr asa cum trebuie , cand ne apropiem desc care sunt locurile care au fost pastrate in timp prin decoratie , parina , degrader , si zone cu coloane fara caneluri , profile mult simplificate pe care Valadier le-a marcat ca si interventie . In Franta 1830 - scrisoare pe care min de interne , Francoi Guizot , istoric , pe care acesta o adreseaza regelui pt a-I cere sa fie de accord cu instituirea unei inalte demnitati publice pe care el o den ca fiind Inspector gen al mon istorice . In scrioasere se sugereaza ca monumentele istorice pe care Franta le are provoaca invidia Europei ; spre deosebire de orice alta tara din Europa , Franta poate fi prin monumentele sale sa fie un adevarat manual al istoriei , ca aceste monumente istorice sunt perla coroanei Frantei . Cere ca pentru aceasta perla a coroanei monumentele istorice sa fie pastrate si sa se instituie la mininsterul de interne aceasta functie de inspector general al monumentelor istorice . Ce ar face acest inspector inspectorul va trebui inainte de toate sa stabileasca o lista a monumentelor care vor trebui sa fie restaurate , sa faca obiectul unei atentii serioase din pargea guvernului si ca aceasta lista va trebui sa fie transmisa mininsterului de interne unde ea sa faca obiectul unei alocari de fonduri . De altfel , inca din 1820 , ministerul de interne fusese insarcinat sa aloce niste bani pt reparatii la o serie de resedinte regale . Monarhia doreste ca prin ingrijirea resedintelor regale sa obtina ceea ce am vazut ca de la Teodoric dorea sa obtina in astfel de situatii o legitimitate pe care publicul sa o faca intre trecut , intre dinastiile si monarhia din perioadele respective . Regele nu rezista la aceste argumente si este de accord cu infiintarea postului de inspector general al monumentelor , asa ca din 1830 in Franta se creaza aceasta pozitie care va genera prin diverse etape desprinderea acestei activitati de ingrijire a monumentelor de la ministerul interne si constituirea ministerului responsabil de cultura in Franta . la 1830 nu exista un ministru al culturii , ministerul de interne se ocupa de constructii si de aceea acest functionar a fost infiintat la min de interne . in 1837 , alaturi de inspector general al monumentelor se creaza o comisie superioara a monumentelor care ajuta ispectorul prin redactarea acestei liste de mon ist si in stabilirea prioritatilor in conservarea si interventia la constr respective . Practic , din 1837 aceasta institutie devine germenul a ceea ce mai tarziu va fi ministerul culturii . Astazi , tarile care au un sistem de protectie a monumente istorice au o astfel de comisie , un for stiinfific care ajuta min culturii.

a fost primul inspector general . Prospere Merime.. ? a fost al doile insp general al mon a facut ceea ce se cerea ,cel care scoate la iveala frumusetea , bogatia si valoarea romanicului . Pana la el se accepta ca este valoroasa creatia antichitatii , se accepta ca goticul are o oarecare valoare pt ca este un spirit national in franta , dar romanicul era cons a fo o per in care mesterii nu reuseau sa construiasca constructii perfecte baza premergatoare goticului . P.M aduce in vizor valoarea , bogatia arhitecturii romanice . Este cel care incearca sa normeze relatia pe care o aveau arhitectii cu monumentele si nu era o perioada bogata in specialisti , constata acest lucru si considera ca principalul principiu este acela de a nu face rau , a nu inova . El constata ca e nevoie de specializare atunci cand un arhitect se apleaca asupra unui monument istoric si in nici un caz a nu considera ca stii mai bine cum se restaureaza o constructie . Al treile inspector general este Eugene Emanuel Viollet le Duc theoretician al arh . Este un apropiat al lui Vitet (primul inspector general ) si este fiul unui asa zis arhitectului viocezean , care se ocupa de constructia unei vioceze , lucru care il face sa cunoasca mai bine , de tanar , constructiile medievale. Are curajul ca la 26 de ani , atunci cand nici unul dintre arhitecti nu si-a luat raspunderea sa intervina asupra bazilicii Madelaine de la Vezelay (Vezlei) , toti considerand ca aceasta nu mai putea fi salvata , in 1840 Viollet le Duc spune ca el crede ca poate sa consolideze sis a intervina asupra acesteia si in contra tuturor parerilor , el chiar reuseste sa faca acest lucru . Este cel care pt prima data def termenul de restaurare si da o def restaurarii intr-un articol la restauration=asupra restaurarii , intr-o lucrare pt care a devenit cunoscut dictionaire . Aici da o serie de definitii diferitelor categorii cu care opera in arhitectura . In aceasta definire a restaurarrii el spune ca atat termenul cat si activitatea pe care termenul o defineste sunt amandoua moderne , aratand ca pana in sec 19 practic nu exista o activitate care sa poata fi denumita ca restaurare ( pe parcursul evului mediu , a renasterii se reparau , se consolidau sau chiar se demolau constructii) si da aceasta definitie : a restaura o cladire nu inseana a o conserva , a o repara sau a o reconstrui . Este a o restabili intr-o integralitatei in care poatesa nu fi existat niciodata . Socanta pt noi ,a stazi nu acest lucru este cel pe care il luam in calcul cand vb despre restaurare , dart b sa constientizam ca in mom in care restaurarea este teoretizata . O spune nu dintr-o perspectiva teoretica , ci dupa ani de preactica in care a plecat de la ideea ca orice interv a arh asupra unei const ist trebuie sa ii dea acesteia o noua speranta de viata , mai mare , interv sale pleaca de la ideea ca mai ales in const gotica medieval orice element ar exista are o ratiune de a fi nimic nu este in plus in arh medieval . defineste stilul ca fiind acea ratiune care guverneaza existenta partiolor . Viollet le Duc spune at cand intyervenim , tb sa ne punem in sit acestei logici pe care mesterul , arh constr a stapanit-o sau a stapanit-o partial . tb sa ducem aceasta perfectiune a stilului ca logica a lucrurilor sis a ducem constr la o perfectiune , perfomanta ai sa ii dam aceasta s[eranta de viata . Arata ca pt prima data sec 19 prin acumularile in stiinta istorica , este primul moment al evolutiei europeanului in care se poate face restaurare . Spune doar acum cand stim atatea despre trecut putem intradevar sa gasim logica si sa urmarim logica trecutului at cand intervenim pe un mon . da ex printer stiintele natural care aj la diverse concluzii , puteau spune cum arata animalul resp . Constientizam pe de-o parte ca Viollet le Duc era nu un paseist ci unul din arh poate cel mai puternic orientat catre viitor din rationalismul pe care il propavaduia , sis a connst ca la mom la care si-a inceput act nu existau repere care s ail contrazica f mult . O buna parte din constr care au trecut prin santierele sale pb nu ar mai fi existat azi daca el nu ar fi intervenit . Interv lui si a scolii pe care o genereaza in Fr si exterior , urmaresc atingerea acestei perf a stilului si de aceea sc si doctrina se cheama doctrina unitatii de stil . 2 lucrari : . Care arata aceasta idee ca nu se urmareste aducerea constructiei la o stare care a avut-o candva ci aducerea la o perfectiune a stilului care in opinia arh constr ii apartine . *.. si .. aratau poate aftfe pt ca at cand au fost luate erau degradate total .Viollet le Duc este in multe din scrierile sale suprinzator pentru ca deseori una spune si alta face. Cand se refera la rest Notre Dame , el spune ca cel care se apropie de Notre Dame trebuie sa isi suspende orice urma de subiectivism , orice gand si sa se supuna monumentului . Sensul supunerii la care el se refera nu este supunerea fata de isoria edificiului ci fata de ratiunile interne ale edificiului , e altfel , linia lui directoare . Exista un citat in care vedem ca defapt restaurarea este o expresie a gandurilor despre calea pe care arhitectura trebuie sa o urmeze ca pe un demers intellectual : daca europeanul a atins aceasta faza , a cun , si e interest de mon , el o face pt ca deplasandu-se din ce in ce mai repede spre viitor , europeanul are nevoie din ce in ce mai multa nevoie de repere ale trecutului . El impreuna cu alt arh este implicat in rest de la notre dame , in tp rev cat a supferit o serie de distrugeri (decapitarea regilor ) , la 3 dintre statui este portretul lui v l d , e vb de o interventie spectaculoasa de a reconstrui o piesa remarcabila din plesa gotica , unul din cei 12 apostoli in loc sa fie orientat in jos , este orientat catre plesa (autoportret a lui v l d ) , adduce os erie de sculpture pe care le astzeaza in locurile in care cons ca art b sa fie , modifica o serie de goluri de ferestre val stilistica superioara celei pe care o avea , o himera proiectata de v l d sau piese de decoratie , unuri dintre portaluri erte marcat cu culoare inchisa acolo unde a fost restaurat O alta restaurare este unul dintre arh scolii lui v l d constantin .. la sf laurentziu extrage fatada renascentista si face o presupunere de fatada gotica . la cat din Angouleme care realizeaza o rest in maniera scolii lui v l d punand in partea de sus o compozitie al lui paul abadie care considera ca asa stilul cat este implinitLa noi in tara andre lencompte , pus la dispozitia principelui pt a restura cateva din bis , mon principatelor . Serie de interventii f libere , subiective .Aceeasi trasatura a int care urmaresc o unitate a stilului indifferent de imperfectiunile pe care etapele ist : George din Anglia : chichester , wesminster abbey.

CURS 3Critici ale timpului , ramanem in sec 19 , jum sec 20 , pt a vedea ce se int in parallel cu dez acestora din pct de vdr institutional , de la 1830 in fr avem un insp gen al mon , la 1837 acesta este ajutat de o comisie superioara a mon ist care exista si astazi in toate tarile europene , vom vedea cum se dezv opiniile despre ingrijirea part . Este o perioada in care exista o preocupare pentru patrimoniu in Franta . Aratam data trecuta ca grija pt aspectul institutional la care se facea referire in scrisoarea trimisa de catre Guizot , provenea din faptul ca in acel an , in Franta , se revine la monarhie care incearca sa se lege de istoria monarhiei fr prin recuperarea rel pe care monarhia a avut-o intotdeauna cu resedintele regale si nobiliare.mon are iteres in a ingriji si a arata ca se ingrijeste de mon si incepund cu anii 20 ai secolului 19 incep santiere de restaurare . de la aceste operatiuni in care lucr erau cuprinse in dosare si dosarele clasate , ne vine termenul de clasare a mon . lucrurile sunt intr-un process . nimeni nu era posesorul unei practice sau unei teorii care sa spuna lucr correct asa se fac . Acest lucru stimuleaza o debatere despre patrimoniu si despre felul in cum trebuie acesta tratat , si vedem 2 opinii ale unor personalitati ale tipului : .. si Victor Hugo , pers care nu sunt arh , nu au fost restauratori , sunt oameni de cultura , implicate politic si care isi expun niste pareri legate de tratamentul ln care era supus patrimoniul fr in per resp . La jum sec al 19 avem o puternica , native transf a parisului , planul prefectului de sena Osman , care traseaza bulevardele , traversari ale tesutului istoric , dar distruguri ale part . Impotriva miscarilor de stardaa, revolutionare (1830 , 1848-rev care se petrec in sp urban al parisului ) prefectul de sena Osman considera ca degajarea pietelor , degajarea prin trasarea bulevardelor are si un astfel de benefiuciu o mai buna stapanire a miscarilor populare din paris . exista si o serie de considerente legate de conceptiile urb ale perioadei in felul in care a fost trasat parisul acelei per .Sunt oameni care remarca ca o data cu aceasta modernizare a Parisului se petrec lucruri care sunt mai importante in perceptia part , spune ca de ce tb sa facem goluri in jurul catedralelor de vreme ce ele au fost construite pentru a fi vazute de la mica apropiere , sa te domine prin supriza pe care ti-o da perceperea lor din apropierea lor . * Notre Dame astazi vedem trasate cu un marcaj din piatra alba limitele constr si a strazilor care avansau pana in apropiata proximitate a catedralei . *la strazburg relatia dintre tesutul urban si biserica , ti se deschide catedrala de la o distanta f mica , efectul este cy totul altul .* abatia Saint Denis e foarte sugestiva pt efectul diferit de percepere a catedralei . Vocea care probabil a generat cel mai puternic efect a fost cea a lui Victor Hugo . el era poet , un om implicat polititc , un revolutionar , ca urmare a actiunilor sale si a opiniilor sale , el a fost exilat . Victor Hugo scrie in jurul anilor 30 o serie de articole publicate sub suptaritulul Razboi Demolatorilor . Se ridica in aceste articole pub in ziare , adresate publicului mare , se ridica importiva atacului impotriva patrimoniului Frantei , atac exercitat de dezv indistriala si urbanistica a fr sub aceasta perioada a monahriei . El spune la moment dat ca este timp pentru tot felul de legi si de reglementari care mai de care mai caudate pt a adduce o hartie de la un minister la altul este nevoie de o lege , nu este timp , spune el , pt ca o lege necesare pt salvarea patrimoniu , o lege a mon sa fie elaborate si promulgate . Este pentru prima data cand cineva ( ne gandim ca suntem la ultima treime a sec 19 ) , nimeni pana in acel mom nu se pronuntase pt o lege a ptr , pt o lege care sa protejeze mon ist . Unul din arg pe care le adduce in fac acestei idei : sunt 2 lucruri intr-un edificiu :folosinta si frumusetea. Folosinta apartine prorietarului , frumusetea apartine tuturor. Arata ca dreptul de prorietate in virtutea caruia un proprietar poate sa dispuna si de desftiintarea imobilului , nu trebuie sa se exercite atunci cand este vorba de monumente ., de constr care sunt puternic evocatoare pt ist fr . Intrucat aceste monumente nu apartin decat prin folosinta proprietarului ci si prin frumusete (val culturale) ele tb sa fie protejate printr-o lege care sa interzica in virturtutea acestui interes public . aceasta idee este defapt fundamentul din pct de veder juridic al legilor de protectie a mon ist in Europa . si in legea romaneasca de astazi este invocate interesul public general care face ca asupra proprietatilor particulare care sunt mon ist sa se exercite prin lege un anumit control referitor la exercitiul dreptului de roprietate , fara sa se nege dreptul de proprietate pe care orice proprietar il are . Constitutia romana spune ca dreptul de proprietate se exercita conform legii . Legea romaneasca priveste valoarea culturala a unui imobil ca o valoare de interes general . In virtutea interesului general se stabileste o forma de servitute , o anumita limitare a exercitiului dr de propr.Aceasta idee este adusa pt prima data in despatere publica intr-unul dintre articole Razboiul de Victor Hugo : a distruge inseamna o depasire a drepturilor . De la mom in care incepe sa lucreze asupra mon ist , practicand o restaurare in consens cu teoria sa referitoare la ce inseamna restaurarea , V l Duc devin tinta unor critici f acide . Cea mai imp si cea mai productive vine de peste Canalul Manecii , din Anglia si apatine lui John Ruskin alaturi de Viollet le Duc este considerat unul dintre teoreticienii arhitecturii . Se naste in 1819 , moare in 1900 si este o figura emblematica a perioadei victoriene . Influenta sa asupra publicului britanic in chiar per vietii sale se dat si apropierii de regina Victoria si intr-un fel faptului ca ideila sale filozofice sunt caracteristice per marcate de regina victoria . El nu este un arh , nu este un constructor , el este un filozof , estetician. Pornim de la perisajul perioadei respective , marcat de pe de-o parte de victoria Angliei asupra lui Napoleon ,lucru care deschide publicului dupa mai mult de 30 de ani din nou continentul (de la incep rev fr 1789 pana in 1915 fr si Anglia au fost intr-o cintinua disputa care a agenerat o blocada a fr de catre Anglia) . Acest lucru genereaza un iteres deosebit , e si perioada in care apare pt prima data cumva organizata activitatea turistica . Aceste interes pentru valorile culturale ale continentului se combina cu un ineters dintr-o persp pol care este Acela de a da , de genera o preocupare si o ocupare tuturor celor care au fost sub arme , in armata import lui napoleon care dupa 1815 se intorc acasa . Ideea care apare este aceea a unui program de constr a bisericilor . Se aloca o suma important apt mom resp 2 mil de lire pt constr a peste 200 de bis in localitatile mai mici , in loc mai degraba rurale . Desigur , apare pb in ce timp , care pb sa fie forma pe care sa o ia aceste bis ele tb sa fie proiectate , in maniera gotica ; goticul era cons stilul nat britanic . Era evident ca nus e putea aplica un stil care sa se apropiete de ceea ce se putea considera specific fr(classicism , renascentist) . dupa infrangerea fr , in nici un caz nici un stil apropiat fr nu trebuia acceptat .Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a cerceta felul in care intercut constuiau britanicii bis in stilul gotic , ceea ce genereaza o apropiere de conbstr trecutului , o cercetare a acestora si o practica in consecinta . in 1840 , parlamentul britanic , a lui , este un foarte bun exemplu de perfectiunea la care a a juns cercetarea modalitatii de const gotica pt a fi fol in aceasta per . aceasta apropiere de trecut , cercetarea constr trecutului ii va servi alaturi de curiozitatea britanicilor pt ceea ce era redescoperirea continentului pt exemplificarea teoriilor sale . despre Ruskin trebuie sa vorbim de 2 princ lucrari : cele 7 lampi ale arhitecturii din 1848 , The severn lamps of architecture si o luctare din 1849 pietrele venetiei , The stone of Venice , scrisa ca urmare a unui turneu in Europa , in care a gasit venetia ca un symbol , exemplu al cresterii de decadentei unei civilizatii , dand exemplu venetiei pt a vb de fenomenele din soc si arta brit . Aceasta prima lucrare din 1848 ,cele 7 lampi ale arhitecturii care il face pe Ruskin sa fie considerat ca theoretician al arhitecturii , are 7 capitole , principii si in aceste principia avem principiul al 6lea , lampa memoriei , in acest capito avem princ opinii despre monument si restaurare . Incepe orin o afirmatie foarte puternica , clara , care se retine usor : putem trai fara arhitectura , putem sa adoram pe Dumnezeu fara ea , dar fara arhitectura nu ne putem adduce aminte una din trasaturile pe care el o vede arhitecturii , este ca una din functiile arhitecturii este aceea de a ne aduce aminte . Vorbim despre rolul arhitectului in societate , el arata ca sunt 2 lucruri pe care o societate tb sa le ia in considerare referitor la arh : 1. Sa ingrijeasca constructiile trecutului pentru ca ele ne aduc aminte 2. Rolul arhitectului este sa construiasca avand constiinta faptului ca ceea ce el proiecteaza , rizica astazi vor fi monumentele epocilor viitoare sic a in ceea ce constr noi astazi trebuie sa existe acele nuclee de valori de rememorare pe care urmasii nostril vor tb sa le descopere si pretuiasca .Spune ca nu cladirea care este puternic decorate cu cine stie ce pretiozitati , ci cladirea care contine cea mai puternica evocare reprezinta constructiilr valoroase . Ruskin este cu mult in inaintea perioadei , pt ca pt prima data cineva defineste valoarea unor constructii care la prima vedere par modeste , defineste importanta partimoniului urban minor pt ca acest partimoniu vorbeste despre felul in care au trait niste oameni la un moment dat . Rupe acea def a mon care lega termenul de scarea impozanta , de marimea , de enfaza conteaza ceea ce este dincole de aceste lucruri . Gloria sa sta in varsta si puterea evocatoare, in contrastul lor tacut cu caracterul tranzitoriu al celorlalte lucruri . Arata ca exista case care in care noi vedem diferenta dintre present si obiecte care sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca simtitm in raport cu anumite constr ale trecutului , nevoie ca acele constr sa ramana . Plecand de la aceasta idee el analizeaza arh si spune in subtext ca vb de o opera de creatie , opera de creatia oarecum pusa in comparative cu op creatiei divine . Ceaa ce ne-au lasta cei din trecut este o opera de creatie duce la concluzie ca asa cum nu ne propunem niciodata sa modificam creatia unui pictor , a carui opera o cons definitive incheiata , nu avem nici un dret ca sa intervenim asupra creatiilor trecutului pt care noi suntem doar un mijlocitor intre trecut si generatiile viitoare . In aceasta consecinta sta defapt critica majora pe care Ruskin o face restaurarii asa cum era ea vazuta de Viollet le Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa intervina asupra unei constructii si la capatul lucrarii sa fie lasata intr-o forma in care ea sa nu fii existat niciodata . El spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care facem parte e sa ingrijeasca mon , sa faca astfel incat distrugerea , caderea , dregadarea sa sa fie incetinita , dar pe undeva spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul lumii lucrurile au un inceput si un sfarsit , tb sa acceptam si acest fenomen in cazul part construit pt ca restaurarea este o minciuna absoluta . felul in care se restaura scoala lui Viollet le Duc, ceea ce se obtinea, este calificat ca o minciuna absoluta , pt ca spune se ia ceva ce este adevarat si se inlocuieste cu altceva care nici macar nu este afisat ca fiind altceva ca opera a trecutului . Restaurarea este distrugerea totala pe care o constructie o poate suporta , o distrugere in urmare a careia nu pot fi gasite nici un fel de urma , o distrugere acompaniata cu o falsa descriere a monumentului . E o pozitie polemica , foarte transanta care duce lucrurile la cealalta limita : cel mult putem intretine monumentele , cel mult putem sa ingrijim daca avem nevoie de spatii mai mari decat cele din cladirea primita din partea trecutului , nu avem decat sa facem o alta casa , nu avem voie din punct de vedere moral sa ne apropiem de cladirile trecutului . Ce este de subliniat in textul lui Ruskin ca ori de cate ori in text se vb de restaurare este vb de restaurarea conceputa in maniera scolii lui v l d si nu putem sa contrapunem textul lui Ruskin termenului de restaurare pe care il avem astazi . Opiniile lui Ruskin au avut o mare forta de patrundere . el nu numai ca a scris , a tinut numeroase conferinte prin care a propovaduit ideile sale . Si nu in ult rand gaseste in activitatea unuia din prietenii sai , William Morris , o sustinere , lucru care se vede in manifestul unei societati din acele societati britanice traditionale , este vorba de Societatea pt protectia constr ist , constituita in 1877 si in care se spune ca pledam pt conservare in contra restaurarii edificiilor , orice edificiu apartinand trecutului este demna de a fi intretinuta si ingrijita , facandu-se apel la aceste mijloace mai putin spectaculoase dar care pastreaza mai mult din autenticitatea materialelor , conceptiei originala . William Morris spune sa ingrijim zilnic , sa proptim zidul ce se inclina , sa se repare acoperisul , sa se curate burlanele astfel incat defapt lucrurile care conduc la degradari sa fie evitate . [] sa trateze constructiile ca monumente ale unei arte trecute , create de mesteri disparuti pe care arta moderna nu poate intervene far a distuge.Definire aceea ce noi astazi spunem ca este dezvoltare durabila , lumea in genere plaseaza aceasta definitie in 1984 , cand el este folosit intr-un raport care spune dezvoltarea durabila priveste nevoile prezentului , fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisfice nevoile lor. In lucrarea sa din 1848 , Ruskin are un pasaj spunand ca Dumnezeu ne-a imprumutat Pamantul pe durata vietii noastre , este o mare oportunitate care apartine noua si celor care vor veni dupa noi a caror nume sunt deja scrise in cartea creatiei [] nu avem nici un drept prin ceea ce face sau neglijam sa- I penalizam sau privam de un drept pe care ei l-ar fi putut avea din partea noastra mostenire. Ruskin face o comparative intre aceasta relatie dintr-o generatie si cele care urmeaza si recolta activitatilor noastre : cu cat vom plasa mai departe rezultatul muncii noastre , cu atat va fi mai durabil.In Italia , sf sec 19 , unde pe de-o parte avem de-a face cu un fenomen care tb remarcat-inbterventii asupra mon ist , generate de constituirea statului national si de nevoia de a arata natiunii prin interventiile de restaurare a mon istoria , forta poprului it. In per dec 7-8-8 a sec 19 , o serie de interventii la mari mon in orase semnificative . Toate interv se caract intr-o grija de a recupera integralitatea constr , de a o arata in splendoarea ei , de obt un mon perfect . Acest lucru se face in Florenta , prin concursuri nationale si internationale pt incheierea fatadei catedrelei Santa Maria del Fiore , a fatadei de vest , fatada este realizata in 1870 in tp ce machetaria de piatra de jur imprejur apartine per medieval . Inchiderea este datorata acestei lucrari din 1870.Alte interventii la Milano , Castelul S .. in partile care isi pierdusera o serie de elemente arhitecturale , avem de a face cu reintregiri , in genere interventiile urmaresc aceste reintregire pt a le arata ca simboluri ale trecutului in fata unei natiuni proaspat constituitePe findul aceste activitati oarecum intense , intalnim opera teoretica si fascica a lui Camilo Boito care este arh , are si cateva lucrari de rastaurare in regiunea venetiei . In acest context , Boito este preocupat de felul in care se intervenea asupra mon , e o per in care se intervine destul de mult In Conservare sau restaurare pe o maniera destul de usor de parcurs , e vb de un dialog dintre 2 persoane , el exploreaza teoriile despre resturare ale epocii v l d si Ruskin, in incercarea de a desprinde ce este obiectiv , ce este fundamental intre aceste pozitii . Camilo Boito gaseste o cale de mijloc si este prin acest demers care urmareste stabilirea unor piloni obiectivi considerat ca fiind fondatorul restauarii ca intervenite , ca o disciplina stiintifica printr-o abordare obiectiva si nu polemica .Pleaca de la ideea ca desi restaurarea asa cum fusese definite de Viollet le Duc nu este ceea ce trebuie , nici respingerea interventiei asupra monumentului istoric cum o vedea Ruskin , nu este de acceptat si vine cu acest argument ca atunci cand vedem ca ceva piere in ochii nostrii totusi avem si datoria , respinsabilitatea sa intervenim . In argumentatia sa pt dreptul interventiei el adduce arg din trecut intotdeauna fiecare generatie a intervenit , a fost o legitimitate a interventiei .Il consideram ca cel care fundamenteaza restaurarea ca stiinta , aceasta din cauza ca el planteaza ca factor obiectiv al rest un lucru pe care noi il numim azi autenticitate si in jurul acestui concept de autenticitate el analizeaza atat rest cum fusese def de v l d cat si opinia contrara a lui r . e primul care def niste principia ale rest care defapt , pornesc de la evaluarea interventiei in raport cu acest element central , autenticitatea . La Camilo Boito , un mom este vazut compus din diverse straturi . O constructie istorica ne ajunge in prezentul generatiei de azi ca un nucleu realizat la momoentul initial dar care este inglobat in straturi adaugate in timp . In mod paradoxal ,si C B este cel care descopera acest lucru , chiar in cazul unor monumente la care noi credem ca nu s-a intervenit , avem acest invelis al unui strat care s-a adaugat in timp . Camilo Boito este cel care descopera si valorizeaza astest strat si anume , patina , adica uzura semnificativa , uzura care o da trecerea tp , si e primul care spune ca acest invelis este parte a ist edificiului si este unur dintre aceste component ale autenticitatii pe care rest tb sa o pastreze . El dezvolta un principiu de actiune de o maniera catren , mon istorice trebuie sa iti pastreze aspectul lor venerabil si pitoresc , daca completari ori reconstruiri se dovedesc a fi indispensabile , le-as face astfel incat sa se vada ca aceste lucrari sunt opera contemporaneitatii .este de preferat sa consolideze decat sa repar si este de preferat sa repair decat sa restaurezi . el realizeaza ca interventia de rest este ceva ce ataca pana la urma materialul authentic al monumentului , pt ca tb sa ajunga trecand de acele straturi vb in nucleul mon si atunci spune cu cat interventia va fi mai putin profunda , este de preferat sa te opresti acolo unde ai obtinut strictul necesar . Este de preferat sa consolidezi decat sa faci mai mult sis a repair . este de preferat sa repair decat sa restaurezi adica sa intervii cu ceva mai amplu .El este cel care instituie pentru prima data in discrusul theoretic despre restaurare principii care art b sa fie urmarite : pastrarea patinei , pastrerea tuturor interventiilor , refuzul unei restaurari pe tipologie stilistica care in opinia lui Camilo Boito nu are nici o baza pt ca nu se duce catre ceva care a existrat vreodata ci doar pe ceva ce exista doar pur teortic , dezvolta ideea a legitimitatii prezentului care tb sa aiba dreptul de a intervene asupra mon chiar si pt a le folosi si mai remarca ca intr-o interventie asupra monumentelor istorice vor exista locuri in care vom intervene conservand , restaurand , consolidand sau intretinuand ; nu exista o singura cale sau o sg forma de int. Pentru interventiile contemporane , Camilo Boito insista si dezvolta un intreg aparat pt marcarea interventiei . El pleaca de la ideea ca int contempt b sa fie distinct marcata , aratata in int de restaurare. O caracteristica a unui lucru care poate fi definit ca o abordare stiintifica exprima importanta descrierii int si a cercetarii mon in vederea int . C B este cel acre incearca si da o prima reteta asupra ce tip de int si cum art b int in fc de vechimea mon . Realizeaza o clasificare a restaurarilor dupa vechimea mon carora interv de rest tb sa fie adresate . Pt mon antichitatii este potrivit o int de conservare in care cea mai spectaculoasa forma de interventie nu poate fi decat anastiloza (=asezarea in pozitie vertical a unor elemente care au compus un zid.coloana,elem care sunt gasite la fata locului , asa cum la faza locului vedem tamburii , capitelurile prabusite ) . Pt mon evului mediu el cere o rest discrete cu un min de completari si asemanarea pe care o face acestui tip de rest o face raportand-o cu int pe o picture . Asa cum dupa cum nu vom dori sa fie evidenta si majora int de rest a unui tablou , lafel tb sa procedam si in rest mon evului mediu .Pt renastere , baroc si per contemp restauro architectonico in care interventiiloe vor fi mai ample , dar marcate . Da si 8 sugestii despre cum pot fi aceste int marcate la un edificiu mon ist :1.poate fi o diferentiere a stilului , in raport cu cel al constr ist 2. poate fi fol o dif de mat3. pot fi anumite stilizari ale ornamenticii sau eliminari de figure orn 4.piesele care pot fi eliminate , expuse in aporpierea mon Venetia , capitele vechi ale col Palatului Dogilor5.marcata prin incriptionarea elem inlocuit6.poate fi realiz printr-o epigrafie , explicatie 7.descrieri 8. marcarea prin notorietatea cazului ,*fatada Santa Maria del Fiore , unde concursul a facut notoriu faptul ca fatada a fost o internenvit contemporana la per resp ALDOIS RIEGELOdata cu C B intram intr-o zina in care discutiiile despre rest ajung sa fie niste dezbateri cu instrumente si metode stiintifice , progresul este adus de un domn Alois Riegel in Viena anului 1903 care realizeaza o lucrare C.. modern al mon , lucrare care sintetizeaza studiile sale personale facute ca urmare a insarcinarii primate de elabora o lege pt protejarea part din imperiul austoungar. Riegel era la momentul la care a primit aceasta insarcinare curatorul unei sectii a muzeului de arta decorativa din viena si de aceea gaseste util ca inainte de a face o propunere cu privire la mecanismul de protejare a monumentelor istorice sa studieze din punct de vedere theoretic pb ce este un monument , ce semnificatii are un monument istoric si in fond din ceval este monument compus . Sarcina de a alcatui un mecanism care sa protejeze part arh era cu atat mai dificila cu cat imperiul cuprindea jumatate din Europa , cu o multutudine de civilizatii si traditii constructive , nu era deloc simplu de raspuns la ce e de facut cand tb sa protejezi un mon fie ca el se afla in Transilvania , Croatia , Galitia etc . Rigel scrie aceasta carte . ??? care este astazi cons una din lucrarile de capatai pt definirea monumentului istoric , astzi o consideram foarte valabila . In primul rand descopera faptul ca exista o diferenta nu numia de cuvinte ci si semnatica intre monument si monument istoric . El arata ca in timp ce monumentul se refera la ceva ce este din start incarcat cu o valoare de rememorare , e vorba de acea valoare pe are o descoperise si Ruskin Columna lui Traian care a fost ridicata cu ocazia victoriei lui Traian , in cazul monumentului istoric suntem in situatia unei structuri arhitecturale care a fost ridicata pentru a folosi drept resedinta/locuinta/biserica/fortificatie s.a. si care printr-un proces ce s-a desfasurat in timp s-a incarcat cu valori de rememorare , lucru care o diferentiaza de monumentul pur . Deci exista monumentul care a fost cladit pentru a spune un anumit lucru , pt a se referi la un animit mom , personalitate si mon ist care este o str arhitecturala care nu are aceasta ambitie la mom creeri sale , nu proiectam monumete istorice , dar care in timp au ajuns la noi cu niste val de rememorare care nu au stat in intentia proiectantului , beneficiarului , finantatorului . Asadar , existe monumente intentionale si monumente neintentionale . El descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si mon intentionale pt ca dincolo de ceea ce a dorit de la bun inceput sa fie spus prin ridicarea de exemplu , Columnei lui Traian , in tp s-a incarcat si cu alte senificatii decat cea dorita initiala prima str care este protejata ca un mom ist . Daca trebuie sa ne preocupam cu ingrijirea mon , at putem observa ca atat tp cat vor exista cei carora semnificatia din monument li se adreseaza , ei se vor ocupa de ingrijirea acestor structure * mon funerare , ne ingrijim de monumentele funere ale familiei , la momentul la care nu mai exista descendenti , at incep sa se vada faptul ca aceste monumente nu mai sunt ingrijite . Spre deosebire de aceasta situatie particulara a monumentelor , monumentul istoric nu creeaza o particulara relatie cu un anumit grup astfel incat sa se poata vb despre responsabilitatea lui pt conservarea si starea mon ist . R spune ca , de aceea legea pe care tb sa o propunem , sist pe care tb sa il imaginam trebuie sa se adreseze mon ist si nu mon . Pt cam on ist sunt prin natura semnificatiilor lor , comnuica cu intreaga populatie , colectivitate si rolul unei legi este sa reglementeze relatia dintre aceaste comunitate si mon ist . R este cel care descopera aceasta diferenta monument incarcat cu semnificatie aprioric, mon ist o str a carei semnificare se realizeaza a posterioric .Mai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu privire la ce si cum tb intervenit asupra unui mon ist , essential este de a privi mon ist nu numai ca o entitate tehnica , nu e doar o constructive , un partiu cu o existent fizica , el arata ca societatea isi defineste mon ist . Depinde de momentul , de generatie , de val pe care noi le impartasim daca vedem intr-o casa doar o constr frumoasa sau daca vedem in ea un mon ist . Rigel descopera ca defapt exista o corespondenta intre ceea ce noi consideram valoros si valorile care sunt existe cuprinse in str fizica a mon ist . Sunt perioade in care, lucruri care noua astazi ni se par valoroase , au fost considerate respingatoare ; barocul la un moment dat fost considerat ceva oribil . Aceasta situatie arata ca exista o relativitate in sensul relatiei care trebuie sa existe intre ceea ce consideram valoris si ceea ce vedem in jurul nostrum.Pentru ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa analizam aceste valori pt ca a restaura inseamna , defapt , a intervene , a salva , a conserva , sau a reface intr-oforma valori ascunse sau pierdute . Esenta pb este valoarea . El incepe sa analizeze si sa defineasca valorile monumentale din ce familii , ce tipuri de valori sunt constituite mon . *zidul berlinului = monument astazi , in 1961 era un zid pe care trebuia sa il aseze intre socialismul victorios si capitalismul decadent , iar pt cei l-au sarit a fost un bluestem , pt noi astazi si ramasitele sale este un monument .R incearca sa descopera care sunt aceste valori . El descopera ca elemental central , fundamental pt a vb de mon il constituie o val oarecare de rememorare fara ea nu se poate vb de un monument . Constr tb sa ne spuna ceva despre trecut , daca nu , nu pot spune ca este monument . O constr a lui Frank Ghery nu poate fi considerate monument istoric numai pentru ca este o realizare , pt c nu contine aceasta val de rememorare Al doile lucru pe care il constata este ca aceasta categorie a val de rememorare poate fi compusa din cateva tipuri de valori . Prima pe care o descopera , cel dintai care ii arata impotanta , este valoarea de vechime , se constituie la un mon ist prin acele semen material care vb in fata privitorului despre existent in timp a constr . sunt semnele care il disting de constr modern sau contemporane . ne asteptam at cand ne apropiem fata de un mon ist sa sesizam prin anumite trasaturi ca este o constr nemoderna , const care a fost realizata cu ceva tp inaine- imperfectiuni , uz\ura , patina.O a doua val de rememorare este cea pe care R pe care o numeste val ist , cea care repr rememorarea catre privitor a unor fapte , a unor date , informatii legate de ist edificiului . A treie val de rememorare este cea pe care o def ca fiind val de rememorare intentionala , acea incarcatura de mesaj care a fost pusa de la inceput , care vb despre un lucru prcis si care este intotdeauna de gasit in monument (nu mon ist )Fata de aceste 3 val , exista insa si anumite val pe care le def ca val de contemporaneitate , cele prin care mon ist exista pt noi si care defapt au fost garantul in timp a existentei si pastrarii mon . fara val de contempraneitate pe care generatiile sa le fi perceput , mon trecutului ar fi fost demolate . aceste val sunt cele de utilizare si val de arta . Val de arta care in opinia lui R se imparte in val de noutate si val arta relative , cele 2 aspecte prin care desi nu neaparat repr ceea ce noi preferam din pt de vdr artictic . avem intelegere si placer sa admriram si creatii arh ale trecutului pe care nu neaparat le-m gasi de refacut, acceptam ca val artistica si ceea ce a creat goticul , barocul etc .Daca ar fi numia descoperirea acestor val , lucr lui R ar fi fost doar teoretica , numai ca R arata ca pt a interveni correct asupra unui mon ist tb sa faci acele operatiuni care se adreseaza in mod correct fiecareia dintre aceste valori (rememorane / contemporaneitate) pt ca valorile sunte cele care fac diferenta dintre o lucrare de restaurare si una de reparare . Spune ca nu putem spune de la inceput cum tb sa intervenim asupra unui mon fara a-l analiza si a vedea de exemplu ca zidul de incinta este imp pt valoarea de vechime (arata uzura timpului , semnul obuzelor de atac etc ) , nu putem spune cum intervenim inainte de a vedea in galleria oglinzilor de la Versailles ca acolo este esenta valoarii de arta . El remarca ca dificultatea in restaurare este in faptul ca deseori interventiile cele mai corecte asupra uneia dintre valorile monumentale pot sa nu fie neaparat interventia care tb sa fie facuta in raport cu alta valoare monumentala . Din pct de vedere al val de vechime tb sa lasam sa se vada patina , e cea care comunica cu noi vechimea edificiului , din ptc de vedere al valorii de arta nu ne-ar placea sa vedem in galleria oglinzilor fumul lumanarilor asezat pe picturile plafoanelor . Tb sa evaluam ce este mai important intr-un anumit edificiu . La Versailles , este mai importanta val de arta .

CURS 4Dupa Riegel , Europa trece prin primul Razboi Mondial , lucru care este important din perspectiva faptului ca este pt prima data cand avem o importanta distrugere a part arh a continentului europ .a mai existat razb de 20 de ani , jum sec 17 care a cuprins Europa , dar at nu exista constiinta faptului ca exista patrimoniu cultural . de data aceasta avem un razb care se poarta in inima construita a europei si efectul distrugerilor mai ales cele de pe frontal de vest ( s-a concretizat in 4 ani de lupte pe teritoriul N Frantei , Belgiei si Ger ) , a produs f mari distrugeri . distrugeri f imp pt orasele flandrei incat dupa terminarea razb , decizia a fost una fara precedent pana in acel moment : de a reconstrui . multe orase au trait distrugerile unor razboaie , dar in genere dupa trecerea razb , constructiile noi inlocuiau constr distruse . de data aceasta avem o sit cu totul nou , avem orase ca .. in belgia sau ca in franta sau.. in flandra care sunt distruse in marea majoritate a constr , centrelor lor istorice . asazi daca mergem la Insbruc vom vedea o imensa constr palat de tesaturi a orasului , primaria orasului , constr care la prima vedere credem ca dateaza inca din evul mediu , ei bine ele sunt reconstruite . distrugerea oraselor aflata pe linia acestui front a fost atat de mare incat oamenii dupa mom pacii au cons ca viata lor nu mai poate sa se deruleze fara reperele care le erau cunoscute si care le dadeau identitate , mai ales in zona flandrei , cea a primei zone cu orase libere din Europa .Aceasta experienta la o scara atat de vasta , combinata cu faptul ca razboiul a generat si structuri politice care avea ca scop sa faca imposibilia reizbucnirea unui nou razboi . O astfel de structura a fost Liga Natiunilor , precursoarea ONU , org care si-a creat o ramura care se chema Organizatia de Cooperare Intelectuala , mai apoi Institutul de Cooperare Intelectuala , cu sediul la Paris , precursorul a UNESCO de astazi (pt educatie , stiinta si cultura) . Aceasta org organizeaza in 1931 la Athena , la invitatia guvernului , o mare conferinta pe tema protejarii mon ist . Aceasta conferinta e realizata la mom si locul acela pt ca era mom la care aproape ca se incheiase lucrarile de consolidare si restaurare de pe acropola Athenei . Ansamblul de pe acropola Athenei a fost distrus in mare masura datorita unei explozii a prafului de pusca ce fusese depozitat in interiorul Parthenonului de catre turci si un tir a aprins aceasta materie explozibila . Existau si o serie de distrugeri generate de timp , existau problem legate de stabilitatea stancilor . Guv grec dupa primul razb mond prganizeaza o campanie de consolidare si restaurare condusa de Nicholaus . acesta realizeaza consolidariile si restaurarile de pe Acropola Athenei folosind metalul si noul material , care parea a fi rezolvarea tuturor problemelor , anume betonul armat si cimentul Portland . in 1931 guv grec invita aceasta organizatie sa sustina aceasta conferinta pt a le si arata ce au reusit sa faca . Produsul acestei conf este o declarative ramasa de atunci in parohia ideilor despre restaurare drept Carta de la Athena a rest din 1931. La 2 ani dupa acest moment , in 1933 , Congresul International de Arhitectura Moderna , miscarea care a fost condusa de Le Corbusier , tine tot la Athena o Conferinta , care se lasa si acesta cu o Carta , dar care nu are nimic de a face cu doc despre care bvb noi , ba dimpotriva , din perspectiva urbanismului ai arh modern , Carta de la Athena din 1933 este chiar opusul a ceea ce spunea Carta restaurarilor din 1931 . Este de remarcat cap pt prima data , in mod coherent , avem opinii despre mon si despre interventia asupra lor , nu ca idei a unei pers , nu ca mesaj al unei scoli de restaurari , ci un mesaj tehnc , profesional care are aspectul unui consens in lumea specialistilor in restaurare . Este prima incercare de a da un instrument stiintific valabil peste tot in ceea ce priveste restaurarea monumentelor istorice . Principalele puncte : o serie de lucruri care le recunoastrem a proven din gandirea celor care s-au aplecat peste aceste aspect ( Camilo Boito , Alois Riegel ) . Vedem insa si impactul pe care in acel moment nu era departe de razb care a traumatizat spirirul European si vedem o serie de aplecari catre sensul social al mon si scopul social al protearii acestora . Carta de la Athena este un document care propavaduieste , asa cum Camilo Boito arata , o continuitate , o situati in care protejarea monumentelor este vazuta ca o combinatie intre conservare , consolidare si restaurare . Pt prima data vb despre nevoia ingrijirii permanente a part cultural , idee preluata de la Ruskin , dar care de data asta este exprimata si din pct de vdr operational aratat ca statele sunt datoare sa prevada mijloacele administrative si financiare pt ca aceasta intretinere sa se poata realiza . Este doc in care pt prima data se accepta la niv mondial iodeea ca etapele din existent unui edificiu au drept de existent si dupa restaurare , ca este un lucru f important pt ca la acel moment reflexele gandirii lui Viollet le Duc si a scolii sale erau puternice . Etapele trebuie sa fie pastrate at cand e vb despre o interventie . Se vb pt prima data e rolul social al monumentelor , de utilizarea lor , de posibilitatea impunerii unor restrictii proprietarului de monument istoric in virtutea faptului cam on este imp nu numia pt proprietar dar sip t colectivitate . este un doc in care se face o mare propaganda folosirii tehnicilor modern de consolidare (mai ales ca oamenilor li se aratase la Athena de catre Nicholaus capacitatile , virtutile consolidarilor cu metal si beton armat ) sip area ca pb de aceasta factura au fost indepartate odata cu folosirea celor 2 materiale . Este pt prima data cand se vorbeste de cooperarea internationala in protejarea monumentelor . *Efetul trecerii tp asupra restaurarii de la Athena dezasrtuos , ceea cela 1931 s-a dovedit a fi un cosmar , metalul folosit a produs fisuri si crapaturi ale pietrei prin ruginirea sa si maririi volumului . betonul a fact ca din cauza diferentei de temperature si de umiditate , piatra sa aiba f mult de suferit . Astazi se lucreaza cu alte metale , de tip titanOptimismul din 1931 cu privire la succesul pe care o putea avea tehnica moderna in consolidare nu a fost pana la urma confirmat de realitate . Nu pt ca tehincile moderne nu ar fi capabile sa rezolve anumite problem ci pt faptul ca at cand fol o metoda moderna tb sa o fac dup ace am testat tehnica , nu testam pe oameni medicamente , o facem intai pe animale . In 1931 nimeni nu stia cum se va comporta in tp betonul armat sau cimentul portland . E o confuzie frecventa intre 1931, 1933 . Un exemplu in ceea ce proveste part , misc mod privea orasul dintr-o persp sociala si igienista . avem ideile lui Le Corbusier materializate in planul B pt paris din 1926 in care orasul era vazuta ca o vasta campie pe care se ridicau constructii de 30 de etaje , asezate spatial pe un fel de campie cu gazon , intre care mergeau sosele , autostrazi si ici-colo cateva din mon parisului pastrate doar in virtutea caracterului de capodopera si de exemplu exceptional . Miscarea moderna nu recunostea in patrimonial construit decat , cel mult , proba de maiestriei a constr . Acest part tb pastrat , luate si tinute doar acele capete de serie , cel mai bun rezultat al unui anumit program , al unei anumite tehnici de constr :trebuie alese cu grija ceea ce trebuie pastrat .Promotorul acestei idei , Le Corbusier , indragostit de perspectiva pe care o dadea urbanismu , existent automibilului , in 1943 in Parisul ocupat isi schimba total aceasta perspectiva , urmare a faptului ca in 1943 , in plin razboi , nu exista benzina in Paris . Toata benzina era fol de armata germana si foarte putine masini existau care mergeau cu un fel de gaz . Atunci , intr-una din zile le Corbusier face o plimbare pe care o descrie intr-unul din ziarele epocii , si remarca bucuria pe care i-o da o astfel de plimbare in admiratia constructiilor . *forul imperial al lui TRaian din RomaAnii 30 in Italia sunt marcati in pct de vdr pol de figura lui Musolini . Incepe o campanie de cercetare arheologica a centrului Romei si de de.. a constructiilor imperial ale antichitatii pt ca visul lui pol se scala pe aceasta idee a recuperarii maretiei imperiului roman . Profitand de aceasta ocazie , apare si un interes professional pt zona asta patrimoniala sip t prob legate de restaurare si de punere in valoare a mon . apar Gustavo Gi .. fauritorul faculatii de arh din Roma si Cezare Brandi , primul director al unei structure - institutul central de restaurare , exista si astazi cu aceeasi denumire .Cezare Brandi a generat o serie de norme , medote , aportari asupra restaurarii pe care le-a sintetoizat intr-o lurare Theoria restaurarii . Se gaseste tradusa in limba romana . Este cumva ultimul par pe care un specialist il face si care ramane inaintea unui moment in care normele , deontologia restaurarii se vor concretiza intr-o carte numita Carta de la Venetia . Per linia celor care au gandit ce este , c ear trebui sa fie restaurarea , Brandi este ultumul din aceasta linie care adduce o contributie importanta teoriei rest .Viollet le Duc spunea ca termenul , ca si continutul, sunt amandoua moderne , este o modalitate care poate sa conduca la realizarea unui obiect care poate sa fi fi existat niciodata . Brandi spune ca a vorbi despre restaurare inseamna a ne referi la o modalitate de intevrentie umana specifica actiunii noastre asupra operelor de arta . El arata distinctia care exista intre reabilitare , reparare si restaurare . Asa dupa cum Riegel incepea prin a arata care este distinctia dintre monument si monument istoric , Brandi spune in jurul nostru sunt o sumedenie de obiecte care au diverse utilizari , cu diverse scopuri ; atunci cand unele sau altele dintre ele nu mai pot servi scopului pt care au fost create , le reparam , le reabilitam , dar restauram exclusiv ceea ce pt noi nu este doar un obiect , ci doar ce face parte din lumea artei . El arata ca sunt constructii sau obiecte pe care desi le folosim in mod curent in buna masura datorita calitatilor lor , pe care noi le plasma in zona artei printr-un mechanism constient , subiectiv . El spuen ca atunci cand vorbim depsre restaurare inseamna1. Recunoastem ca interventia noastra se face asupra unui obiect aflat in lumea artei ; in clipa in care restauram o casa , ii dam o calitate si alta de a fi resedinta cuiva , o privim dintr-o persp artistica2. Daca ne referim la interventia de restaurare inseamna ca sesizm ca exista un menaj intre materiale (zidarie , decoratie , mortar ) din perspectiva substantei ; actionam pe de-o pasrte asupra materialului , dar o facem pt ca suntem constienti de faptul ca obiectul nu este doar material , el are o dimensiune estetica , are niste mesaje si semnificatii 3. Aceasta actiune asupra acestui obiect pe care il consideram de arta e deoarece pt ca aceste mesaje si semnificatii de care suntem constienti sa le putem transmite mai departe . De aceea el intr-o formula mai academica spune ca este momentul metodologic al recunoasterii operei de arta , recunoastem ca nu avem o casa ci din pct de vrd esthetic exista niste valori ; dubla sa polaritate estetica si istorica el spune ca e un ob de arat dar care nu este produs acum , nu vom restaura o opera de arta proaspat produsa ; o facem pt ca aceste val sa se poata transmite catre viitorDin aceasta definitie academica , el extrage cateva principii:1.In restaurare noi ne adresam exclusiv materiei , substantei . ne adresam partii material , intervenim asupra zidariei , nu intervenim asupra ideii , nu restauram mesajul cu care a fost inzestrata constructia sau monumental 2. rest vizeaza obtinerea la finalul rest a unei unitati potentiale a operei de arta de arh . at cand ne propunem sa rest un edificiu vom proiecta o interventia care va realiza o reunificare a partilor acestor edificii . In ceea ce inseamna unitatea potentiala a operei de arta , Brandi pleaca de la ideea ca at cand avem de-a face cu o opera de arta , constructii , biserici , noi percepem fiecare din bucatile care alcatuies fizic constructia ca bucati ale unui intreg . Fiecare dintre partile operei de arata contine in ea si samburele intregului observatia pe care o face Brandi => nu putem sa restauram decat ceea ce are consistenta unei opera de arta pt ca in esenta a restaura inseamna a avea mai putine piese decat in trecut , inseamna ca din 60% putem ajunge la 100% . Acest lucru este posibil doar daca acei 60 % comunica cum arata constructia atunci cand era intreaga . Daca cei 60 % nu ar putea vb despre cei 40 % , daca nu am sti sa vedem , nu am putea face niciodata nici o restaurare . Atrage atentia asupra faptului artistic si istoric in aceasta operatiune pt ca avand 60 % este f usor ca ceea ce noi spunem despre diferenta de 40 % fie sa nu fie din punct de vedere artistic ceea ce era , fie din pct de vdr istoric sa nu arate cum a evoluat in tp constructia . el pastreaza aceasta idee pe care o arata pt prima data Camilo Bonito , si anume ca trecere in timp , patina este parte de ist a edificului , chiar daca pare ca mananca din material edificiului .*o coloana din templul lui zeus care a cazut, mosaic idendificare a operei de arta . daca astazi am gasi doar baza si capitelul am putea sa restauram coloana in intregime pt ca baza si capitelul contin toata informatia de care am nevoie . exista o logica a frumusetii coloanei , dezvoltata in ordinal grecesc de arhitecturaCeea ce remarca brandi este ca in restaurare trebuie definitiv respinsa analogia pt ca ,spune el, atata tp cat acceptam ca ceea ce rest este o opera de arta , acceptam ca genereaza ob unice , nu putem sa tragem concluzii dintr-o piesa oarecare pt a o muta la rest . putem sa avem rept a lui venus cu maini , dar nu putem trage nici o concluzie pt venus din milo ; numeni nu isi va propune vreodata sa restaureze venus din milo . sunt sit in care putem sa restauram un edificiu pornind de la date luate de la un alt edificiu , dar in genere , analogia , ca daca o bis din sec 15 are o turla de anumita dimensiune , nu la toate se intampla asa => fals estetic .I .Brandi ,si dupa Brandi toti cei care restaureaza ,folosesc termenul de integrare pt a vb despre ceva ce noi arh spunem reintregire . E vb de sit in care avem o parte din opera de arta pierduta , nu mai eista . B spune ca rest urmareste restabilirea unei unitati potentiale , formale , o reintregire a formei , nu e vb de unitatea stilistica de care vb V l D ci de inchiderea formei . Brandi spune tb ca interventia de integrare sa foloseasca sugestiile gasite in fragmentele existente . Ceea ce Cb spunea marcarea interventiilor prin o simplificare a modelaturii , decoratiei , C B aratand ca aceasta marcare a interventiei in integrare , reintregirilor , tb sa fie f greu sesizabila de la departare in tp ce din apropiere sa poata fi obs . *arcul lui titus , restaurarea lui valadie , in care f correct , v asta face . de la departare , piesa este vazuta ca o piesa arh completa : are cele 2 baze , arcul si arhitrava . cand ne aporpiem constatam lucrarea de reintregire a lui Vladier materialul nou , modelatura .II . B sesizeaza ca exista 2 straturi : stratul vizibil si substratul aflat dedesupt , cel care ofera consistenta obiectului . Daca exercita un principiu f clar in ceea ce poriveste reintegrarea acestui strat , exista o mai mare libertate in a propune diverse rezolvari la substrat , atunci cand reintregim o constructive putem sa avem o mai mare libertate in a stabili ceea ce este invizibil , deasupra careia va sta o forma oarecare de decoratie . III. Prudenta , gandirea in perspectiva at cand faci o rest . Orice interventie de rest nu trebuie sa impiedice ci dimpotriva , sa inlesneasca viitoare interventii . o rest reversibila ca tehnica este preferabila iunei rest care nu erste reversibila . E posibil ca informatia care a stat la baza restaurarii , in timp , sa fie completata de alte inf , sau sa se dovedeasca falsa . Brandi spune in conceperea modalitatii de interventie tb sa intotdeauna ca daca tu esti in situatia in care trebuie sa restaurezi , cu siguranta nu vei fi ultimul . Ceva ce a avut un process de degradare , in tp va fi preluat . Tb gandit ca ceea ce faci sa poata fi la un mom dat desfacut . Pb restaurarii ruinelor avem de-a face in anii 30 cu mari santiere arheologice si desigur ca din pct de vdr politic , Musolini si cei care il sustineau din persp actiunii administrative in domeniul part , erau tentati sa mearga pe calea unei reconstituiri plecand de la ruinele descoperite ,sa ajunga la reconstituirea constructiilor pt ca politic era f avantajoc . In acest climat , Brandi arata ca rest ruinelor tb sa se limiteze la actiuni de conservare sau de anastiloza . Ruinele contin foarte putine informatii , material al operei de arata a.i. sa outem ajunge la o unitate formala a obiectului prin restaurare . acea zona nedocumentata , necunoscuta , dintre ruina si ceea ce a fost candva constr , ne duce in zona falsului istoric sau esthetic . Opera de arta ne spune cu fiecare particica despre intreg , dar exista si o limita de la care daca am mult prea putin din opera , nu mai pot sa reconstitui un intreg . Adaugirile daca pastrarea adaugirilor este un lucru mai degraba firesc intr-o rest , eliminarea adaugirilor pe care constr le-a capatat tb intotdeauna foarte fundamentata . exista etape care au produs adaugiri , at cand spun ca o parte din ele tb sa le demolez pt a lasa nucleul , acest lucru tb ff bine fundamentat pt ca in fond adaugirile sunt parti ale existentei istorice a edificiului . A pastra adaugirile este preferabil , daca nu am motiv f intemeiate sa nu .

CURS 5 bis de la dealul frumos ?????-tema de atelier , explicatii Biserica , incinta turnuri si bastioane si ziduri de incinte si un camin cultural. In afara de cetate , sunt 2 alte cladiri in dir rel cu cetatea - casa parohiala (mon ist , constr a barocului rural) si sc saseasca . loc a fost fondata de colonistii sas