126462677-Teza-Uccm-Stic.doc

M O L D C O O P

UNIVERSITATEA COOPERATIST- COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Catedra”Finanţe şi bănci”Se admite pentru susţinere

Şeful catedrei conf., doctor______________ E. Fuior

„____” __________ 201__

TEZĂ ANUALĂ

la tema: Cheltuieli publice: tendinţa în evoluţie şi căi de eficientizare a utilizării lor

Efectuată de studentul(a) R. Grădinaru facultăţii________________specialităţii______________grupa _________________ ______________ (semnătura)

Conducător ştiinţific_________________________________ _______________ /N.P., titlul ştiinţific/ (semnătura)

CHIŞINĂU2013

SUMAR

ÎNTRODUCERE...................................................................................................3

CAPITOLUL I. Abordări teoretico-conceptuale aferente cheltuielilor publice....6

1.1.Aspecte teoretice privind cheltuielile publice..................................................6

1.2. Implimentarea strategiei statului privind cheltuelile publice..........

1.3. Distribuirea cheltuielilor publice...................................................................

CAPITOLUL II. Aspecte practice privind evoluţia şi analiza cheltuelilor publice.......

2.1. Evoluţia cheltuielilor publice în Republica Moldova ...............................

2.2. Analiza cheltuelilor publice ...............................................................................

CAPITOLUL III. Direcţii de eficientizare a cheltuielilor publice în R. M.

3.1. Optimizarea metodelor de finanţare a cheltuielilor publice în R. M. ...............

3.2. Îmbunătăţirea administrării cheltuielilor publice.........................................

CONCLUZII ŞI PROPUNERI...........................................................................

BIBLIOGRAFIA ...............................................................................................

ANEXE ..............................................................................................................

2

ÎNTRODUCERE

”finanţele publice studiază raporturile dintre

cheltuielile publice, sistemul de impozite şi

comportamentul agenţilor economici, care sunt

indivizii, familiile şi firmele”

M.L.Brown şi P.M.Jakson

Actualitatea temei de cercetare: Cheltuielile publice în Republica Moldova

sunt în continuă creștere de aceia se impune o soluționare, cît mai stringentă, cu

ajutorul politicilor în domeniu care stabilesc mărimea, destinația și stuctura optimă .

Este ştiut faptul că în Republica Moldova cheltuielile specifice (normative) garantate

de stat pentru finanţarea acţiunilor şi obiectivelor constituţionale, conform

clasificaţiei funcţionale, economice şi organizatorice a cheltuielilor bugetare, sunt

mult sub limita necesităţilor.

Dimensionarea cheltuielilor depinde de resursele financiare proprii disponibile şi

trebuie să se bazeze pe principiul: ”Nici o societate nu trebuie să consume mai mult

decît produce”.

Tema de cercetare : ”Cheltuielile publice: tendinţa în evoluţie şi căi de

eficientizare a utilizării lor” se referă la un spectru larg de probleme privind

cheltuielile publice. Tema investigaţiei este foarte actuală şi cere o rezolvare urgentă.

Suportul informaţional al tezei îl constituie acte legislative şi normative ale

Repulblicii Moldova; date furnizate de Ministerul Finanţelor; Biroul Naţional de

Statistică ş.a.

Scopul tezei - constă în abordarea cheltuielilor publice, evoluţia în timp în

decursul cîtorva ani consecutivi, repartiţia lor în direcţiile bugetare din Republica

Moldova, analiza cheltuielilor publice şi direcţiile de eficientizare şi utilizare a lor;

compararea cheltuielile publice din Republica Moldova cu cheltuielile publice a altor

state.

Cheltuielile publice au un rol important în viaţa publică.

3

Obiectivele cercetării avînd în vedere scopul urmărit sunt: analiza

concepţiilor fundamentale privind cheltuielile publice; analiza surselor de constituire

a cheltuielilor publice; direcţiile de repartizare a cheltuielilor publice ș.a.

Necesitatea studiului dat este de a prezenta într-o formă succintă şi clară

caracteristica cheltuielilor publice începănd cu apariţia, noţiuni conceptuale, politici

ce se reflectă asupra cheltuielilor publice ș.a.

Teza a fost structurată în trei capitole, incluzînd şi alte elemente structurale,

cum ar fi întroducerea, concluzii şi propuneri, bibliografia şi anexele.

Capitolul I. Abordări teoretico-conceptuale aferente cheltuielilor publice -

prezintă o sinteză asupra conceptului privind apariţia cheltuielilor publice, noţiuni

privind cheltuielile publice, implimentarea strategiilor statului privind cheltuielile

publice ş.a.

Capitolul II. Aspecte practice privind evoluţia şi analiza cheltuelilor publice -

este prezentată evoluţia cheltuielilor publice în perioada cîtorva ani consecutivi. Sunt

evidenţiate şi analizate direcţiile de repartizare a cheltuielilor.

Capitolul III. Direcţii de eficientizare a cheltuielilor publice în Republica

Moldova - sunt examinate direcţiile de eficientizare a cheltuielilor publice în

Republica Moldova, optimizarea metodelor de finanţare a cheltuielilor publice. Ca

expresie a manifestării finantelor, conținutul cheltuielilor constă în procesele și

relațiile economice în formă bănească prin care are loc distribuirea și utilizarea

efectivă a fondurilor financiare publice.

4

CAPITOLUL I. Abordări teoretico-conceptuale aferente cheltuielilor

publice

1.1. Aspecte teoretice privind cheltuielile publice

Prezenţa statului în economie este puternic legată de importanţa intervenţiei

bugetare. În epoca liberalismului economic (sec. al XIX – lea şi începutul sec. al XX

- lea) principiul „lasă să se facă lasă să se petreacă” era stăpîn şi economiştii nu se

preocupau de incidenţele economice ale bugetului. Timp de mai bine de două secole,

una din problemele cele mai contraversate ale teoriei economice a fost şi rămîne a fi

problema rolului economic al statului.

Astfel, în concepția economiștilor clasici, cheltuiala publică reprezinta o

consumațiune de valori cu caracter definitiv, nerecuperabil.

T. Raţiu şi colaboratorii, susţin că aceste cheltuieli sunt “expresia valorică a

consumului de mijloace materiale şi băneşti pentru a satisface necesarul de consum

productiv ale procesului de producţie”

(Sursa: 1. Ebbeken K., şi colab., (2000), Calculaţia şi managementul costurilor,

Ed. Teora, Bucureşti, pag. 15.)

Peggy B. şi Musgrave R. privesc cheltuielile publice ca "utilizarea direcţionată

a resurselor sectorului public pentru satisfacerea necesităţilor în utilităţi publice şi

realizarea măsurilor de redistribuire justificate de pe poziţiile echităţii sociale"

(Sursa: 7. Ebbeken K., şi colab., (2000), Calculaţia şi managementul

costurilor, Ed. Teora, Bucureşti, pag. 26.)

După Văcărel I., "cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă

bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe

de altă parte, cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale statului, în

scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia".

(Sursa: 2. Stratulat O. ” Caracteristica generala a cheltuielilor publice”, ASEM,

Chişinău, 1997, pag. 127)

5

Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în formă bănească, care

se manifestă între stat, pe de o parte, şi persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu

ocazia utilizării şi repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii

funcţiilor acestuia. Aceste cheltuieli vizează diverse plăţi pentru atingerea

obiectivelor conforme politicii statului (servicii publice generale, acţiuni socio-

culturale etc.). În funcţie de destinaţia lor, se poate vorbi despre cheltuieli publice

(cheltuielile publice) care consumă definitiv o fracţiune a PIB (plăti curente ale

instituţiilor publice) şi despre cheltuieli publice care reprezintă o avansare de PIB

(exprimă contribuţia statului la producerea brută de capitol de natură materială sau

nematerială).

Cheltuielile publice au destinaţii diverse. Unele cheltuieli ajută la finanţarea de

către stat a instituţiilor publice, pentru funcţionarea lor. De asemenea, cheltuielile

publice influenţează direct mediul economic şi social. Cheltuielile publice pot fi

considerate şi instrumente de intervenţie asupra mediului economico – social. De

aceia, ele trebuie analizate nu doar din punct de vedere al importanţei domeniului

unde sunt efectuate, ci şi din punct de vedere al impactului pe care îl au asupra

domeniului respectiv şi al celorlalte domenii complementare.

Prin cheltuieli publice statul acoperă necesitățile publice de bunuri și servicii

considerate prioritare în fiecare perioadă. Cheltuielile publice exprimă relații

economico - sociale în formă bănească care se manifesă între stat, pe de o parte, și

persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia repartizării și utilizării

resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia. Conținutul

economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinația lor, unele

cheltuieli publice exprimând un consum definitiv de produs intern brut, iar altele o

avansare de produs intern brut. Conținutul cheltuielilor publice s-a diversificat

continuu, corespunzător mutațiilor survenite în planul activității instituțiilor și al

rolului statului, ajungându-se ca sistemul acestora să înglobeze și unele cheltuieli

specifice, menite să servească drept instrumente de influențare asupra evoluției

societății. În raport cu modul de finanțare al cheltuielilor de interes public la care se

6

referă, sistemul cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore:

cheltuieli bugetare; cheltuieli extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale

întreprinderilor (entităților economice) cu capital de stat.

Cheltuielile bugetare sunt înscrise în bugetul public și se finanțează din fondul

bugetar, adică din resursele bănești administrate de autoritățile publice centrale sau

locale (de stat), în cadrul bugetului public național.

Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizează din resursele

(veniturile) acumulate și utilizate direct de către instituții publice în cadrul propriei

activități, fără a mai fi înscrise și vehiculate prin intermediul bugetului de stat.

Cheltuielile speciale vizează realizarea anumitor obiective sau acțiuni de

interes public și sunt finanțate din resurse publice ce se constituie în fonduri speciale,

distincte, administrate direct de către anumite ministere sau alte organe de stat.

Cheltuielile întreprinderilor (entităților economico-financiare) cu capital de

stat fac parte, de asemenea, din sistemul cheltuielilor publice, dar, în principiu, nu se

reflectă în bugetul de stat și deci nu sunt cheltuieli bugetare.

Dacă avem în vedere autoritățile publice care pot angaja diferitele cheltuieli

publice, acestea se compun din:

- cheltuieli ale administrațiilor centrale de stat, finanțate din fondurile

bugetare, extrabugetare și speciale, inclusiv din fondul asigurărilor sociale de stat;

- cheltuieli ale administrațiilor locale, regionale etc., finanțate din fondurile

bugetare ale entităților administrativ - teritoriale;

- cheltuieli ale întreprinderilor și altor entități economico-financiare cu

capital de stat.

La aceste categorii se mai pot adăuga și cheltuielile cu caracter public ale

organizațiilor internaționale, finanțate din resursele mobilizate de la membrii

acestora, respectiv de la statele membre ale acestor organizatii. Conceptul de

cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic

si cel economic.

7

În sens juridic, noțiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de

funcționarea instituțiilor publice și, în general, de înfăptuirea activităților cu caracter

public, inclusiv a întreprinderilor cu capital de stat. În această primă accepțiune, apare

în prim plan faptul că cheltuielile publice se realizează printr-un complex de organe și

entități publice (instituții, întreprinderi etc.), cu competențe în avizarea și efectuarea

operațiunilor de plăti pe seama resurselor financiare publice, respectiv în cheltuirea

banului public, potrivit normelor legale.

În sens economic, noțiunea de cheltuială publică exprimă procesele economice

de repartiție a PIB, concretizate prin alocarea și utilizarea resurselor bănești

(financiare), pentru realizarea de acțiuni considerate de interes public, la nivel

național sau al colectivităților locale etc. Aceasta a doua accepțiune include în sine și

conținutul de procese economice de consum public de resurse, ce se efectuează în

legatură directă cu satisfacerea nevoilor de utilități sociale publice.

Cheltuiala publică afectează în sens negativ mărimea produsului național și

duce la o diminuare a avuției naționale, având și un impact nefavorabil asupra

reproducerii capitalului și prosperității națiunii. Această interpretare corespunde

viziunii clasice asupra activității neproductive a statului, care era considerat doar un

consumator de resurse pentru realizarea acțiunilor cu caracter public finanțate din

resursele publice. Prevalează acum ideea că prin rolul ce-i revine ca stat al bunăstării,

acesta realizează în bună măsură o redistribuire a produsului creat și prin urmare,

cheltuielile publice nu mai reprezinta doar consumuri definitive de resurse, ci și

procese de alocare a resurselor, în scopul folosirii mai raționale a acestora, respectiv

ale asigurării unei dezvoltări echilibrate a economiei și a stabilității sociale. În noile

condiții, conform teoriei regulaţioniste, statul este prezentat ca partener social, având

ca preocupare pastrarea echilibrului întregului sistem și implicit satisfacerea mai

deplină a nevoilor întregii colectivitati.

Astfel, cheltuielile specifice instituțiilor de stat care funcșionează în sfera

activităților nemateriale, pot avea, unele efecte pozitive față de produsul creat și

avuția națională. În contrast cu interpretarea clasică, se admite acum ca instituțiile de

8

stat tradiționale și, mai ales, unele nou create pot exercita o acțiune favorabilă

dezvoltării societății și creșterii avuției naționale. Caracteristic, pentru concepția

modernă asupra cheltuielilor publice, apare faptul că ele sunt privite și ca procese de

realocare a resurselor, deoarece o bună parte a acestora concretizează preocupările

statului pentru orientare a utilizării lor în concordanță cu anumite criterii de optim

social-economic. Realocarea resurselor financiare ca procese de redistribuire prin

cheltuieli publice, (fără a reprezenta un consum public), poate fi invocată ca

argument în favoarea asimilării acestora la cele private, considerate, în principiu,

recuperabile pe seama rezultatului global al activităților în care sunt angajate.

Prin urmare, considerate global, cheltuielile publice vizează atât sfera

activităților nemateriale, cât și pe cea a activităților materiale. Ele se concretizează

prin finanțarea de acțiuni de interes public cu un conținut preponderent social-cultural

și de servicii generale, inclusiv de apărare națională, dar și unul economic. Prin

efectuarea lor, se crează condiții necesare functionării organelor și instituțiilor de stat,

care, principial, desfășoară activități nemateriale, sau realizării unor procese

economice (materiale), de producere de bunuri și servicii, ce se reflectă în produsul

național. Aceasta implică plăți efectuate pe seama resurselor financiare publice pentru

achizitionarea sau crearea de bunuri si echipamente, atât de natura investițiilor

(terenuri, cladiri, instalatii etc.), cât și de funcționare curentă a instituțiilor și

întreprinderilor din sectorul public (materiale, energie electrica, salarii etc.).

Una dintre definiţiile date cheltuielilor care merită reţinută, întrucât introduce o

nouă viziune, este cea prezentată în “Cadrul pentru elaborarea şi prezentarea

situaţiei financiare.”Conform acestei definiţii, cheltuielile se constituie

drept“diminuări ale beneficiilor economice pe perioada exerciţiului financiar, sub

forma ieşirilor, a scăderilor de active sau a creşterii de pasive, care se concretizează

în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea

acestora către proprietari”Parcurgând aceste definiţii date cheltuielilor se pot

sublinia următoarele aspecte:

- cheltuielile au o exprimare monetară;

9

- definirea lor se face de regulă prin prisma consumurilor care presupun o utilizare de

resurse materiale, umane sau monetar-financiare, achiziţionate sau nu ;

- sunt nişte sume plătite, de plată sau nişte sume calculatorii fără contraprestaţie.

1.2. Implimentarea strategiei statului privind cheltuielile publice

Guvernul R. Moldova trebuie să devină mai eficient în distribuirea finanţelor

publice, în condiţiile unor resurse fiscale limitate, şi să aibă o viziune strategică în

alegerile pe care trebuie să le facă pentru a realiza o creştere economică durabilă şi o

reducere a sărăciei. Cheltuielile publice preconizate depăşesc cu mult resursele

interne disponibile. Sprijinul bugetar suplimentar din exterior poate ajuta în

remedierea unor asemenea constrângeri de resurse. De asemenea, finanţări ar putea

veni şi prin privatizarea activelor de stat sau accelerarea reducerii datoriei publice în

vederea diminuării sumei cheltuielilor destinate pentru plata dobânzii.

Analiza eficienţei cheltuielilor publice se face raportînd eforturile financiare la

efectele măsurabile (prezente sau estimate) ale finanţarii de către stat a unor obiective

de interes public.

Evaluarea eficientei cheltuielilor publice este responsabilitatea factorilor de

decizie ai aparatului politic, fiind realizată prin utilizarea indicatorilor conţinuţi în

bugetul anual şi în programele pe termen mediu şi lung. Se poate obţine o eficienţă a

cheltuielilor care să ducă, implicit, la bunăstarea socială, daca se întîlnesc

urmatoarele condiţii:

există posibilitatea alegerii, dintre mai multe alternative, a variantei celei mai

ieftine în raport cu efectul final obţinut asupra serviciului (ce se dorea

îmbunătaţit);

are loc o modernizare în producerea serviciului, care maximizează utilitatea

resimţită de consumator;

preţul plătit pe acest serviciu cît şi costul în utilizare să fie minime;

10

contextul economico-social să fie predictibil pe perioade de timp îndeajuns de

mari.

Eficienţa cheltuielilor publice trebuie să ia în considerare faptul că resursele

financiare publice sunt limitate si deci ele trebuie sa fie optimizate maximal. Sunt

importante în evaluarea acesteia doua variabile:

* eficienta alocativa a resurselor;

* X eficienta resurselor.

Analiza eficientei alocative a resurselor se întemeiaza pe conceptul de optimitate al

lui Pareto, care poate fi operationalizat în trei dimensiuni:

- eficienta schimbului (permite adaptarea structurilor de consum ale

indivizilor la preturile relative; conditia esentiala este ca rata marginala a

substitutiei între doua bunuri sa fie egala pentru toti consumatorii);

- eficienta tehnica (combaterea n mod optim a factorilor de productie,

astfel nct rata marginala de substitutie ntre oricare doi factori sa fie egala

pentru toate bunurile produse);

- eficienta omniprezenta (presupune ca rata marginala a transformarii

factorilor sa fie egala cu rata marginala comuna a substitutiei).

În privinta celui de-al doilea factor X-eficienta resurselor, putem afirma ca acesta se

realizeaza atunci cînd se obtine un cost mic în comparatie cu costurile inputurilor

absolut necesare producerii unor anumite outputuri. Studiile moderne asupra

eficientei cheltuielilor publice recomanda ca: serviciile publice sa nu fie oferite

neaparat gratuit iar, acolo unde exista posibilitatea, serviciile publice furnizate de stat

sa fie înlocuite de cele private; de asemenea, introducerea de mecanisme cvasipiață

(bonuri, cupoane). Ca metode evaluative a eficientei cheltuielilor publice, din prisma

eforturilor si efectelor acestora, putem enumera și analiza de tip cost-beneficiu (în

centru se afla avantajul rezultat din furnizarea unor servicii publice; iar criteriul de

apreciere a eficientei acesteia îl reprezinta valoarea minima a raportului cost /

beneficiu si maxima a raportului inversat beneficiu / cost). Metoda cost beneficiu are

ca specific, în sectorul public, obiectivul maximizarii.

11

Statul elaborareză strategii, Guvernul Republicii Moldova demonstrează

angajamentul său în vederea îmbunătățirii gestionării finanțelor publice și promovării

proceselor și sistemelor care garantează responsabilitatea, transparența și echitatea în

conformitate cu standardele și practicile europene. La elaborarea strategiilor,

contribuie toate entitățile guvernamentale relevante în special direcțiile cheie din

cadrul Ministerului Finanțelor, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal, Agenția

Achiziții Publice.

Graficul derulării strategiei va corespunde cu perioada prevăzută în Strategia

Națională de Dezvoltare Moldova 2020. Cu toate acestea, în scopul de a asigura o

abordare practică și realistă, perioada de implementare a măsurilor pe termen scurt se

referă la 2013-2015, după care va avea loc un proces de revizuire și analiză pentru a

face bilanțul implementării şi redefinirea ţintelor.

Strategia urmează în linii mari configurația tematică a cadrului metodologic al

Cheltuielilor Publice și Responsabilității Financiare (CPRF), stimulată, de asemenea,

de constatările ultimei evaluări din 2011, dar depăşeşte cadrul şi acoperă alte aspecte

importante relevante pentru MFP. De exemplu, există o referinţă la aspectele politicii

macroeconomice și administrării fiscale în încercarea de a sublinia relația esenţială a

MFP cu gestiunea economică.

Este important de reținut că strategia de îmbunătățire nu trebuie privită în mod

izolat, ci trebuie văzută ca o sinteză a efortului de reformă, care este în curs de

desfășurare, exprimată printr-o multitudine de strategii specifice în toate

componentele și zonele tematice acoperite de Strategie. Strategia cuprinde, prin

urmare, conceptele esențiale și principiile, politicile și obiectivele tematice, precum și

sistemele consolidate din domeniul finanțelor publice.

Procesul preconizat pune accentul pe difuzarea informațiilor, precum și pe

consultarea cu publicul larg. O atenție specială va fi orientată spre asigurarea

accesului liber al cetățenilor la informații.

12

1.3. Distribuirea cheltuielilor publice în Republica Moldova

Alături de nevoile indivizilor cu caracter individual care sunt satisfăcute pe

seama bunurilor private procurate prin mecanismul pieţei, există o serie de nevoi

sociale a căror satisfacere reclamă organizarea de către autorităţile publice centrale şi

locale a unor acţiuni prin intermediul instituţiilor publice.

Echitatea distribuirii cheltuielilor publice în societate a preocupat dintotdeauna

omenirea, aducîndu-se argumente pro şi şi contra pentru redistribuirea cheltuielilor în

vederea micşorării inegalităţilor economice. Cheltuielile publice se materializează în

plăţi efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite căi pentru achiziţii de bunuri

sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii

statului: domeniul economic, domeniul cercetării, domeniul apărării şi siguranţei

naţionale, domeniul administrativ public, central şi local.

Cheltuielile publice cuprind:

- Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice;

Bugetul administrațiilor centrale de stat

Bugetul asigurărilor sociale

Bugetele locale

- Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare publice;

- Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinație specială;

- Cheltuieli ale întreprinderilor, instituțiilor financiar-bancare cu capital de stat;

- Cheltuielile cu caracter public ale organizațiilor internaționale, finanțate din

resursele mobilizate de la membrii acestora, şi statele membre ale acestor organizații.

Intre cheltuielile publice si bugetare exista deosebiri: Cheltuielile publice se

referă la totalitatea cheltuielilor efectuate in sectorul public prin intermediul

institutiilor publice (aparat de stat, institutii social-culturale, armata, intreprinderi

autonome), care se acopera fie de la bugetul statului (central sau local), fie din

bugetele proprii, pe seama veniturilor obtinute. Cheltuielile bugetare se refera numai

13

la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul administratiei de stat, din bugetele

locale sau din bugetul asigurarilor sociale de stat. Deci cheltuielile bugetare au o sfera

mai restransa decat cheltuielile publice in cadrul carora sunt cuprinse.

Statul sprijină şi sectorul privat, acordînd întreprinderilor particulare ajutoare

financiare pentru depăşirea perioadelor de criză. Unele dintre ele reprezinta cheltuieli

curente sau de functionare asigurand desfasurarea activitatilor economice, altele

constituie cheltuieli de capital asigurand finantarea obiectivelor de investitii.

Clasificația cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:

* clasificatia administrativa pe criteriul institutiilor prin intermediul carora se

efectueaza cheltuieli publice (ministere, institutii publice autonome, unitati

administrativ teritoriale etc.).

* clasificatia economica pe doua criterii: al scopului în care sunt efectuate

platile (cheltuieli publice curente sau de functionare si cheltuieli publice de capital

sau de investitii); al existentei sau nu a unei contraprestatii (cheltuieli publice ale

serviciilor publice, numite si administrative si cheltuieli publice de transfer).

* clasificatia functionala pe criteriul sectoarelor de activitate către care sunt

repartizate resursele financiare publice

a) în domeniul socio-cultural: învatamnt, ocrotire a sănătății etc.;

b) în domeniul economic (investitii, acordarea de subventii si facilitati);

c) în domeniul cercetarii;

d) în domeniul apararii si sigurantei nationale;

e) în domeniul administrativ public central si local.

Aciastă clasificare organizează activităţile guvernului după scopurile lor. Ea este

independentă de structura organizatorică a guvernului. Clasificarea funcţională este

importantă pentru analiza alocării resurselor între sectoare. Pentru a realiza rapoarte

şi analize cronologice ale cheltuielilor făcute de guvern şi pentru a compara date din

diverşi ani fiscali.

14

CAPITOLUL II. Analiza cheltuielilor publice

2.1. Evoluţia cheltuielilor publice în Republica Moldova

Prin cheltuiele publice statul acoperă necesităţile publice de bunuri si servicii

considerate prioritare în fiecare perioadă.Componenţa funcţiei de repartiţie a

finanţelor publice, cheltuielile publice reprezintă etapa următoare constituirii

fondurilor publice şi se referă la distribuirea acestor resurse băneşti către diferite

obiective sociale sau economice (reglementate de către programe guvernamentale).

Evoluţia cheltuielilor publice generale este influenţată de:

creşterea absolută a populaţiei:

creşterea deficitului bugetar:

creşterea gradului de urbanizare:

creşterea produsului intern brut:

devalorizarea valutei naţionale:

Creşterea continuă a cheltuielilor publice ridică urmatoarele probleme: probleme

de ordin politic; probleme de ordin financiar; probleme de ordin ştiinţific; probleme

de integrare socială.

Cheltuielile BPN pe anul 2012 se estimează la circa 36,0 miliarde lei, cu o

depăşire de 6,7 miliarde lei faţă de rezultatele anului 2010 şi cu 3,4 miliarde lei mai

mult decît pe anul 2011. În perioada 2009-2012, raportul cheltuielilor publice în

PIB s-a redus de la 45,3% în anul 2009 pînă la 39,4% în proiect pe anul 2012.

Aceasta evoluţie reflectă politica de comprimare a sectorului public pe piaţa

serviciilor, oferind un spaţiu mai larg sectorului privat. Evoluţia cheltuileilor

bugetului public naţional în anii 2009-2012 se prezintă în diagrama ce urmează:

15

27354,329326,4

32611,936058,8

45,3

40,8

39,7 39,4

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2009 executat 2010 executat 2011 aprobat 2012 proiect

% în PIBmil. lei

Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţonal în anii 2009-2012

Cheltuielile BPN Ponderea în PIB (%)

Diagrama 1. Evoluția cheltuielilor BPN

(Sursa: Min.Fin. CCTM 2009-2012)

Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional pe componente (incluzînd

transferurile între componente), pe anii 2009-2012, se prezintă în Anexa nr.1.

Evoluţia cheltuielilor publice pe categorii economice în anii 2009-2012 se

prezintă în diagrama ce urmează:

36,0

37,0

38,0

39,0

40,0

41,0

42,0

43,0

44,0

45,0

46,0

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0


Evoluția cheltuielilor publice ca pondere în PIB (%)

Serviciul datoriei de stat Cheltuieli de personalMărfuri si servicii Transferuri în scopuri de productieTransferuri catre populatie Cheltuieli capitaleCheltuieli total

Diagrama 2. Evoluţia cheltuielilor publice pe categorii economice


16

Ritmurile de creştere a cheltuielilor componentelor bugetului public naţional în

anul 2012, comparativ cu anul 2011 atestă o tendinţă relativ identică, respectiv:

bugetul de stat – cu 9,0 la sută, bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 4,9 la sută,

fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – cu 7,3 la sută.

Pe bugetele UAT, comparativ cu ceea ce a fost luat în calcul la stabilirea

raporturilor între bugetul de stat şi bugetele UAT pe anul 2011, cheltuielile urmează

să fie în creştere cu cel puţin 8,9 la sută.

Structura cheltuielilor bugetului public naţional pe componente pe anii 2009-

2012 este prezentată detaliat în diagrama ce urmează:

37,2 33,3 36,7 38,9

27,8 29,4 28,6 27,2

11,2 11,5 11,3 10,9

23,8 25,7 23,4 23,0

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Structura cheltuielilor bugetului public national pe componente pe anii 2009-2012

Bugetul de stat BASS FAOAM BUAT

Diagrama 3. Structura cheltuielilor BPN


Cu toate că volumul preponderent al resurselor publice disponibile pe anul 2012

se direcţionează către domeniul social – 67,4 la sută din totalul cheltuielilor publice,

comparativ cu rezultatele executării bugetului în anul 2010, volumul de resurse

incluse în proiect pentru blocul de cheltuieli sociale, ca pondere în PIB se reduce de

la 29,8% pînă la 26,5% şi ca pondere în totalul cheltueililor – de la 73,0 la sută pînă

la 67,4 la sută. Structura cheltuielilor bugetului public naţional pe principalele grupe

funcţionale pe anii 2009-2012 se prezintă în Anexa nr.2.

17

Finanţarea deficitului bugetului public naţional se va efectua din surse interne

şi externe, inclusiv prin emisiuni şi răscumpărări de valori mobiliare de stat pe piaţa

internă, atragerea din împrumuturi deja contractate în vederea finanţării proiectelor

din surse externe, atragerea de noi împrumuturi pentru susţinerea bugetului şi

mijloace din vînzarea şi privatizarea proprietăţii publice.

Evoluţia surselor de finanţare ale bugetului public naţional pe anii 2009-2012

se prezintă în următorul grafic.

Graficul 1. Evoluţia surselor de finanţare ale BPN

Prognoza surselor de finanţare a deficitului bugetar pentru anul 2012 are următoarele asumări:

- finanţarea internă netă (emisiunea şi răscumpărarea VMS) în anul 2012 a fost

negativă ca urmare a răscumpărării VMS aflate în portofoliile BNM şi Băncii de

Economii şi micşorării soldurilor la conturile proiectelor finanţate din surse externe

odată cu implimentarea acestora.

18

- finanţarea externă netă va fi pozitivă ca urmare a faptului că intrările vor

depăşi rambursările împrumuturilor;

- obţinerea mijloacelor de la vînzarea şi privatizarea patrimoniului public.

La general, ca şi în anii precedenţi, estimările de cheltuieli incluse în proiectul

bugetului de stat pe anul 2012 au fost ghidate de:

a) priorităţile strategice ale Programului de activitate a Guvernului şi altor

documente strategice de nivel naţional;

b) angajamentele de cheltuieli asumate în anii precedenţi cu impact financiar

asupra anilor ulteriori (impactul majorării salariilor în anii precedenţi,

menţinerea programelor iniţiate în anii precedenţi, etc.);

c) progresul în colaborarea cu donatorii externi, atît pentru suport bugetar, cît

şi în cadrul proiectelor finanţate din surse externe; etc.

Astfel, pentru anul 2012, cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele se

estimează în sumă totală de 22183,0 mil.lei. În raport cu anul 2011, acestea sînt în

creştere cu 1828,9 mil.lei sau cu 9,0 la sută.

Cheltuielile bugetului de stat prevăzute pentru finanţare în anul 2012 nemijlocit

prin intermediul autorităţilor publice centrale însumează 14008,9 mil.lei sau 63,2 la

sută, celelalte 8174,1 mil.lei sau 36,8 la sută constituind transferurile spre finanţare

prin intermediul altor bugete, anume:

-2104,1 mil.lei – transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv

1578,7 mil.lei – pentru prestaţii sociale şi pensii achitate din bugetul de stat,

-524,9 mil.lei – pentru acoperirea deficitului BASS şi 0,5 mil.lei – transferuri

pentru compensarea contribuţiilor deţinătorilor de terenuri situate lîngă traseul

Rîbniţa-Tiraspol;

-2058,2 mil.lei - transferuri către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă

medicală, dintre care 0,7 mil.lei – pentru compensarea primelor deţinătorilor de

terenuri situate lîngă traseul Rîbniţa-Tiraspol;

19

- 4011,8 mil.lei - transferuri către bugetele UAT, inclusiv 3806,3 mil.lei - pentru

nivelare bugetară; 131,5 mil.lei - cu destinaţie specială, dintre care 106,0 mil.lei –

pentru cheltuieli capitale; 74,0 mil.lei – pentru fondurile locale de susţinere socială a

populaţiei.

Sub aspectul categoriilor economice, cheltuielile bugetului de stat se

caracterizează precum urmează:

Cheltuielile curente ce însumează 17161,4 mil.lei, cu o majorare de 612,7 mil.lei

sau cu 3,7% comparativ cu cele aprobate pe anul 2011.

Cheltuieli de personal care constituie 4169,8 mil.lei şi sînt în creştere cu 15,1 %

faţă de cele aprobate pe anul 2011. Aceste cheltuieli sunt influenţate de

implementarea etapelor următoare de majorare a salariilor în baza Legii nr.355-XVI

din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar,

precum şi implementarea Legii noi privind salarizarea funcţionarilor publici pentru

aplicare, începînd cu 1 octombrie 2011.

Cheltuielile capitale în sumă de 5114,9 mil.lei (23,1% din suma totala de

cheltuieli), cu 1259,6 mil.lei sau 32,7% mai mult decît aprobat pe anul 2011.

( Sursa: CCTM 2009-20011)

2.2. Analiza cheltuielilor publice în perioada 2009 - 2012

Analiza cheltuielilor publice (ACP) se axează asupra domeniilor principale de

reformă care sunt necesare pentru îmbunătăţirea funcţionării şi eficienţei cheltuielilor

publice, precum şi crearea spaţiului fiscal pentru cheltuielile publice care ar favoriza

creşterea economică. Fiind folosite din ce în ce mai mult ca instrumente de

intervenţie, cheltuielile publice trebuie analizate nu numai prin prisma domeniului în

care sunt efectuate ci şi din punct de vedere al influenţei pe care o pot avea asupra

procesului general al reproducţiei sociale. O analiză profundă a cheltuielilor publice

serveşte la caracterizarea politicii financiare şi bugetare a fiecărui stat în diferite

perioade de timp. Greutatea specifică a fiecărei cheltuieli publice este de asemenea

20

diferită de la ţară la ţară, de la zonă la zonă şi în funcţie de gradul de dezvoltare al

acestora.

Aprecierea efectelor intervenţiei statului în viaţa socială şi în economie

presupune cunoasterea mai întîi a volumului cheltuielilor publice efectuate de

organele centrale şi locale de stat din fondurile publice de resurse financiare.

Cheltuielile publice sunt caracterizate de un şir de indicatori absoluţi şi relativi care

descriu nivelul, structura şi dinamica cheltuelilor publice.

Nivelul cheltuielilor publice poate fi privit din perspectiva statică sau

dinamică şi poate fi analizat urmărind anumiți indicatori: volumul cheltuielilor

publice, ponderea cheltuielilor publice în PIB, volumul cheltuielilor publice ce revine

în medie pe un cap de locuitor.

Structura cheltuielilor publice este studiată conform clasificărilor folosite de

fiecare stat în parte. Stabilirea structurii cheltuielilor publice ajută la determinarea

diferenţelor de politică financiară dintre ţările dezvoltate, în curs de dezvoltare şi cele

în tranziţie, precum şi evoluţia în timp a ponderilor acordate diverselor categorii de

cheltuieli publice în acelaşi stat.

Dinamica cheltuelilor publice reprezintă creşterea nominală şi creşterea reală a

cheltuielilor publice pentru mai multe petioade luate în dinamică.

Politica promovată în domeniul cheltuelilor publice trebuie să stabilească mărimea,

destinaţia şi structura optimă a acestora. Este necesar să se definească obiectivele care

trebuiesc atinse prin efectuarea diferitor categorii de cheltuieli.

Experienţa arată că între gradul de dezvoltare economică a unei ţări şi mărimea

cheltuielilor publice ale acesteia, există o anumită corespondentă - pe măsura

dezvoltării economice a ţării, creşte şi partea din PIB aferentă cheltuielilor publice.

Pe plan financiar această cerinţă presupune menţinerea cheltuielilor publice în

limitele resurselor ce pot fi mobilizate, în condiţii normale pe plan intern fără să se

recurgă la emisiunea de monedă fără acoperire sau la credite care contribuie la

creşterea datoriei publice, scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale,

21

scăderea nivelului de trai al populaţiei. Prin finanţarea anumitor acţiuni cu caracter

social-cultural se urmăreşte satisfacerea nevoilor publice sociale.

Cheltuielile publice destinate actiunilor social-culturale își au originea

recentă în ideologia politico-economica intervenționista, aparută în America dupa cel

de-al doilea război mondial, așa numita doctrină a statului bunăstării.

În țările dezvoltate, pentru asigurarea acestor facilitati se cheltuieste pînă la

50% din venitul national. Cheltuielile publice destinate actiunilor de natura socio-

culturala cuprind de obicei: sanatate, învatamînt, cultura si sport, actiuni dedicate

tineretului, securitate sau protectie socială.

În ceea ce priveste Republica moldova, cheltuielile publice socio-culturale

vizeaza domeniile urmatoare:

Figura 1. Cheltueli publice pentru acţiunile socio – culturale

(Sursa: elaborat de autor în baza literaturii de specialitate)

Aceste cheltuieli sunt alcătite din:

surse publice şi private;

surse interne şi externe (fondul bugetului, fond de finanţare cu destinaţie specială,

fonduri proprii ale instituţiilor publice);

22

Învăţămînt

Sănătate Cultură, Artă, Sport

Asistenţă socială

Cheltueli publice pentru acţiunile

socio - culturale

ajutor financiar extern.

În majoritatea ţărilor dezvoltate, aceste cheltuieli sunt acoperite din fonduri

bugetare. În Republica Moldova cheltieli pentru acţiunile socio – culturale sunt

acoperite în mare parte din fondurile speciale ale instituţiilor publice, din contribuţia

populaţiei şi din ajutor extern de la instituţii specializate.

Factorii ce

influienţiază

creşterea

cheltuielilor

publice

Demografic - creşterea populaţiei duce la sporirea

cheltuielilor

Economic – dezvoltarea, modernizarea economiei

atrage cheltuieli considerabile

Social – susţinerea financiară din partea statului

Istoric – cheltuieli curente pentru perioada din

trecut

Militar – pregătirea / participarea la acţiuni militare

Urbanizarea – tendinţa concentrării în oraşe

Politic – cheltuieli majore pentru electorale,

programe guvernamentale, greve

Figura 2. Factorii ce influienţiază creşterea cheltuielilor publice

(Sursa: elaborat de autor în bazasuportului informaţional)

Cheltuielile publice pentru învăţămînt trebuie să urmărească o dezvoltare a

educatiei publice în concordanţă cu cerintele contextului economico-social pentru a

contribui în cît mai mare masura la progresul societatii. Factorii care determina

politica financiaraîn învatamnt sunt:

demografici (structura specifica a populatiei),

economici (cererea pentru forta de munca calificata si adaptarea inovatiilor

tehnologice de ultima ora si nu numai),

politici (principiile ideologice pe care se bazeaza stabilirea politicii scolare).

23

Structura sistemului de învatamînt difera de la o tara la alta, conform traditiei

statelor respective însă aici va fi preluată împărțirea realizată de UNESCO în

învățămînt: prescolar, primar, secundar, superior.

Cheltuielile publice bugetare pentru învățămînt sunt canalizate în cea mai mare

parte către Ministerul Educației al Republicii Moldova dar și către alte ministere care

urmăresc să instruiască în domeniul specific lor cadre competente (Ministerul

Apărării, Ministerul de Interne etc.). Beneficiari ai învăţămîntului şi pregătirii

profesionale sînt: statul, patronii şi persoanele instruite. Statul poate soluţiona, prin

intermediul învăţămîntului şi pregătirii profesionale, unele probleme sociale.

Beneficiul patronilor constă în creşterea ofertei de abilităţi şi competenţe profesionale

pe piaţa muncii, sporirea productivităţii muncii. Persoanele instruite obţin o calificare

profesională şi, respectiv, şanse mai mari de angajare, mobilitate profesională,

asigurare materială etc.

(Sursa: HG922 din 13.08.07, MO127-130/17.08.07 rt.958)

Finanţarea instituţiilor de învăţămînt precum şi a tuturor instituţiilor bugetare se

efectuiază conform devizului de cheltuieli, în baza indicelui de activitate şi a

normelor de consum. Statul garantează alocarea anuală de mijloace bugetare pentru

învăţămînt în proporţie de cel puţin 7 % din PIB, inclusiv mijloacele valutare, şi

asigură protecţia articolelor de cheltuieli de la buget.

(Sursa :www.edu.md.)

Indicatorii de activitate a instituţiei de învăţămînt diferă în dependenţă de tipul

instituţiei şi anume:

a) pentru instituţiile de învăţămînt preşcolare indicatorii de activitate sunt:

numărul copiilor, numărul grupelor, numărul instituţiilor;

b)pentru instituţiile de învăţămînt mediu, general, indicatorii de activitate sunt:

numărul de elevi, numărul claselor, numărul şcolilor;

c) pentru instituţiile de învăţămînt superior indicatorii de activitate sunt: numărul

de studenţi, numărul de grupe, numărul de instituţii de învăţămînt.

24

Cheltuielile pentru întreţinerea curentă a instituţiilor se clasifică în şase direcţii:

remunerarea muncii personajului instituţiei conform clasificării economice a

cheltuielilor publice;

contribuţiile asigurărilor sociale;

contribuţiile asigurărilor medicale;

plata mărfurilor şi serviciilor;

deplasări de serviciu;

alimente (pensie alimentară).

Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţămînt pe anul 2012 au fost prevăzute

cu o creştere de 312,5 mil. lei sau cu 15,7 la sută faţă de cele executate în anul 2010

şi cu 196,6 mil. lei sau cu 9,3 la sută faţă de bugetul aprobat pe anul 2011.( tabela 1.)

Sub aspectul componentelor, comparativ cu anul 2011, alocaţiile prevăzute în proiect

sînt în creştere: la componenta de bază - cu 141,1 mil.lei sau cu 9,8 la sută, la

mijloace speciale - cu 50,1 mil.lei sau cu 8,1 la sută, la fondul special pentru manuale

- cu 4,2 mil.lei sau cu 16,0 la sută şi din proiectele finanţate din surse externe - cu

1,5 mil. lei sau cu 6,6 la sută.

Tabelul 1.

Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţămînt

Executat

2009Executat

2010Aprobat

2011Proiect 2012

Proiect 2012 faţă de

executat 2010 aprobat 2011

+,- % +,- %

Cheltuieli, total 1761,4 1992,1 2108 2304,6 312,5 115,7 196,6 109,3

inclusiv pe componente:

componenta de bază 1241 1388 1438,9 1580 192,0 113,8 141,1 109,8

dintre care transferuri la fondul special pentru manuale 1,5 0,9 1,2 -0,3 80 0,3 133,3

mijloace speciale 468,2 534,1 621 671,1 137,0 125,7 50,1 108,1

fonduri speciale 3,3 31,2 26,2 30,4 -0,8 97,4 4,2 116,0

proiecte finanţate din surse externe 48,9 40,3 22,8 24,3 -16,0 60,3 1,5 106,6

25

Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se reflectă în diagrama ce urmează:

Diagrama 4. Cheltuielile bugetului de stat pentru învăţămînt . (Sursa:www.min.fin.md )

Cheltuieli publice pentru asistenţă medicală. Sănătatea reprezintă unul din cei

mai importanţi factori care asigură desfăşurarea veţii şi a activităţii.

Cheltuielile pentru sănătate au o dendinţă de creştere, datorită următorilor

factori: creşterea nevoilor de ocrotire a sănătăţii populaţiei, creşterea numărului

factorilor de risc (poluarea apei, aierului), creşterea costului prestărilor medicale ş.a.

Cheltuielile pentru sănătate sunt destinate: întrţinerii şi funcţionării instituţiilor

sanitare; finanţarea unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor.

Sursele de finanţare sunt: bugetul de stat; cotizaţiile de asigurări medicale;

resursele populaţiei cheltuite în calitate de pacienţi, ajutorul extern. Cheltuielile

destinate ocrotirii sănătăţii, incluse în proiectul bugetului de stat pe anul 2012

depăşesc cu 252,0 mil.lei sau cu 10,3 la sută cheltuielile executate în anul 2010 şi cu

138,0 mil.lei sau cu 5,4 la sută - cele aprobate pe anul 2011.

26

Tabelul 2.

Cheltuielile destinate ocrotirii sănătăţii

mil.lei

Executat 2009

Executat 2010

Aprobat 2011

Proiect 2012



+,- % +,- %

Cheltuieli, total 2159,0 2440,6 2554,6 2692,6 252,0 110,3 138,0 105,4inclusiv pe componente:

componenta de bază 1911,8 2256,0 2315,8 2432,4 176,4 107,8 116,6 105,0

mijloace speciale 104,0 86,0 78,9 86,4 0,4 100,5 7,5 109,5proiecte finanţate din surse externe 143,2 98,6 159,9 173,8 75,2 176,3 13,9 108,7

Comparativ cu aprobat pe anul 2011, cheltuielile se vor majora din contul

componentei de bază cu 116,6 mil.lei sau cu 5,0 la sută, din mijloace speciale - cu 7,5

mil.lei sau cu 9,5 la sută, din proiecte finanţate din surse externe – cu 13,9 mil.lei sau

cu 8,7 la sută. Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar se expun în

continuare.în anexa 5.

Pentru anul 2012 au fost prevăzute alocaţii în sumă de 137,6 mil.lei pentru

Programele naţionale de ocrotire a sănătăţii, cu 8,4 mil.lei sau cu 6,5 la sută mai mult

faţă de aprobat 2011.

Ponderea majoră în totalul alocaţiilor destinate programelor naţionale

constituie serviciile de hemodializă şi de transplant renal - 36,1 mil.lei (25,3 la sută,

Programul Naţional MoldDiab privind profilaxia şi combaterea diabetului zaharat -

25,1 mil.lei (18,2 la sută), securitatea transfuzională şi asigurarea cu produse

sangvine - 38,6 mil.lei (28,1 la sută), imunoprofilaxia şi măsurile antiepidemice -12,7

mil.lei (9,2 la sută). În scopul asigurării accesului populaţiei la medicamente în

proiect se prevăd cheltuieli pentru achiziţionarea medicamentelor destinate

implementării programelor naţionale de sănătate în sumă de 95,7 mil.lei, care s-au

majorat cu 4,9 mil.lei comparativ cu cele aprobate pe anul 2011.

27

Diagrama 5. Cheltuielile destinate ocrotirii sănătăţii

(Sursa:www.min.fin.md )

Totodată au fost identificate noi acţiuni ce reprezintă priorităţi pentru dezvoltarea

ramurii şi anume:

- fortificarea Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice;

- eficientizarea şi sporirea calităţii serviciilor de sănătate prestate;

- asigurarea accesului populaţiei la serviciile de transplant prin consolidarea

capacităţilor Agenţiei de Transplant.

În anul 2012, din mijloacele speciale se prognozează a fi finanţate cheltuieli în

sumă de 86,4 mil.lei, cu 7,5 mil.lei sau cu 9,5 la sută mai mult faţă de cele aprobate

pe anul 2011.

Cheltuieli publice pentru cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret

Cultura şi arta definesc un popor, îl face diferit de vecinii săi, îi creează

identitatea, îl face cunoscut în lume. Puţini ştiu unde se află Moldova, mult mai mulţi

28

cunosc aşa notorietăţi precum Maria Bieşu, Eugen Doga, Gheorghe Mustea, etc.

O naţiune fără o generaţie în creştere bine pregătită şi instruită nu are viitor.

Concluzionând cele expuse mai sus se poate de constat că activităţile din

domeniul culturii şi artelor, a sportului şi activităţi pentru tineret sunt importante

pentru prosperarea şi afirmarea unui stat. Cu toate că activităţile date implică

cheltuieli care deseori nu pot fi recuperate sau mai corect spus sunt cheltuieli pe

termen lung, efectul cărora se resimte peste mai mulţi ani din momentul efectuării

acestora, neglijarea lor poate duce la sărăcirea spirituală şi mentală a unui popor.

O parte din resursele finanţelor publice sunt îndreptate spre finanţarea serviciilor

culturale, artistice şi pentru întreţinerea instituţiilor specializate.

Ponderea cheltuielilor social- culturale în totalul cheltuielilor publice în

Republica Moldova constituie de la 2 – 8 %. Instituţiile care sunt finanţate din aceste

resurse sunt: muzee, teatre, biblioteci, case de cultură, editurile de stat, presa. Sursa

principală de finanţare este bugetul de stat, mai sunt şi donaţii şi ajutoare externe.

Ponderea cheltuielilor pentru cultură, artă şi acţiuni cu activitatea sportivă şi de

tineret în totalul cheltuielilor social-culturale şi n totalul cheltuielilor bugetare nu este

deosebit de mare ( ex: în Franţa reprezentau 10% în totalul cheltuielilor social-

culturale şi 6,4% din totalul cheltuielilor bugetare, în SUA reprezentau 5,1% în

totalul cheltuielilor social-culturale şi 3,1% din totalul cheltuielilor bugetare în

Romînia cheltuielile pentru cultură, artă şi acţiuni cu activitatea sportivă şi de tineret

au înregistrat o pondere de aproximativ 7% din volumul cheltuielilor social- culturale

şi de 1% - 2% din totalul cheltuielilor bugetare).

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa dată sunt prevăzute cu o

creştere de 91,3 mil.lei sau 39,3 la sută faţă de cele executate în anul 2010 şi cu o

majorare de 40,8 mil.lei sau 14,4 la sută faţă de cheltuielile aprobate pe anul 2011.

Comparativ cu aprobat pe anul 2011, alocaţiile prevăzute în proiect sunt în

creştere la componenta de bază cu 41,3 mil.lei sau 15,1 la sută şi în diminuare de 0,5

mil.lei sau 5,4 la sută la componenta mijloace speciale.

29

Tabelul 3.

Cheltuieli social- culturale în totalul cheltuielilor publice în Republica Moldova

mil.lei

Executat 2009

Executat 2010

Aprobat 2011

Proiect 2012


executat 2010

aprobat 2011

+,- % +,- %


componenta de bază 267,7 222,5 273,8 315,1 92,6 141,6 41,3 115,1inclusiv transferuri 17,0

mijloace speciale 19,8 9,4 9,3 8,8 -0,6 93,6 -0,5 94,6proiecte finanţate din surse externe 4,5 0,7 -0,7

Pentru finanţarea investiţiilor capitale din componenta de bază sunt prevăzute

11,3 mil.lei, ceea ce este cu 8,3 mil. lei mai mult faţă de aprobat 2011.

Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar sunt prezentate în

anexa 5. Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru

menţinerea măsurilor de politică curentă în domeniu (linia de bază) vor consuma

296,8 mil.lei sau 91,6 la sută, iar pentru implementarea măsurilor de politică nouă –

27,1 mil.lei sau 8,4 la sută din resursele grupei.

Întru realizarea politicii statului în domeniul protejării şi valorificării

patrimoniului arheologic, în baza prevederilor Legii nr.218 din 17 septembrie 2010,

în bugetul Ministerului Culturii sunt prevăzute 0,8 mil.lei pentru asigurarea

funcţionării Agenţiei Naţionale Arheologice.

În conformitate cu prevederile Strategiei sectoriale de cheltuieli în domeniul

culturii pe anii 2012-2014, s-au direcţionat mijloacele pentru editarea/achiziţionarea

cărţilor pentru asigurarea centralizată a bibliotecilor publice cu fonduri de carte sub

egida Ministerului Culturii – 10 mil.lei.

30

Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se reflectă în

diagrama ce urmează.

Diagrama 5. Finanţarea investiţiilor capitale din componenta de bază (Sursa:www.min.fin.md )

Principalele măsuri prevăzute pentru finanţare de la componenta de bază sunt:

- asigurarea activităţii instituţiilor teatral-concertistice din subordinea

Ministerului Culturii – 77,9 mil.lei;

- susţinerea proiectelor şi programelor culturale ale asociaţiilor obşteşti – 2,1

mil.lei;

- achiziţionări de carte pentru instituţiile bibliotecare din subordinea

Ministerului Culturii – 0,4 mil.lei;

- desfăşurarea acţiunilor cultural-artistice centralizate – 4,0 mil.lei; susţinerea

editării cărţii naţionale – 11,1 mil.lei;

- susţinerea revistelor periodice „Moldova”, „Alunelul”, „Noi” şi „Florile

dalbe”– 1,4 mil.lei ș.a.

Principalele politici în domeniul culturii, tineretului şi sportului se axează pe:

31

- dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi afirmare a culturii

naţionale, atît pe plan intern, cît şi plan internaţional, precum şi promovarea culturii

ca factor primordial al păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale;

- crearea condiţiilor pentru realizarea plenară a potenţialului tinerilor în viaţa

politică, socială, economică şi culturală a ţării;

- promovarea prioritară a modului sănătos de viaţă şi a sporturilor naţionale.

La mijloace speciale, factorul care a generat diminuări de resurse faţă de bugetul

aprobat pe anul 2011, constituie reducerea cu 0,5 mil.lei a veniturilor obţinute din

sponsorizări. ( Sursa:CCTM 2010-2011 )

Cheltuieli publice pentru asigurarea asistenţei sociale. Formele de ocrotire a

cetăţenilor prin asigurările sociale sunt pensiile, îndemnizaţiile, ajutoare şi alte forme

de protecţie socială. Pensiile sunt plătite lunar persoanelor care îşi încetează

activitatea datorită atingerii unei anumite limite de vîrstă, invalizilor, copiilor urmaşi

pînă la o anumită vîrstă etc.

În prezent în republica Moldova sunt recunoscute următoarele tipuri de pensii şi

îndemnizaţii:

pensia pentru limita de vărstă; pensia pentru invaliditate;

pensia de urmaş; pensia pentru vechimea în muncă;

îndemnizaţia pentru concediul de maternitate şi concediul medical pentru

îngrijirea copilului bolnav;

îndemnizaţia unică la naşterea copilului;

îndemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la 1,5 ani(3 ani);

îndemnizaţia lunară de la 3 la 16 ani;

îndemnizaţia lunară pentru mamele solitare; îndemnizaţia pentru perderea

temporară a capacităţii de muncă.

Necesitatea asigurărilor sociale reese din faptul că participarea cetăţenilor la

desfăşurarea procesului de producţie şi a oricărei altei activităşi utile societăţii, poate

să pună salariaţii în anumite împrejurări, care ar împedica desfăşurarea normală a

32

muncii. Sub aspect financiar asigurările sociale participă la repartiţia unei părţi ai

PIB-ului constituind un mijloc de control asupra formării şi repartizării fondurilor

sociale. Tabelul 4.

Cheltuielile bugetului de stat pentru asigurare şi asistenţa socială

Executat 2009

Executat 2010

Aprobat 2011

Proiect 2012


executat 2010 aprobat

2011+,- % +,- %

Cheltuieli, total 3048,4 3628,1 3660,1 3525,0-

103,1 97,2-

135,1 96,3inclusiv pe componente:

componenta de bază 2954,5 3522,8 3537,4 3385,0-

137,8 96,1-

152,4 95,7

mijloace speciale 8,7 13,8 10,7 11,3 -2,5 81,9 0,6 105,6

fonduri speciale 75,4 87,9 81,0 83,4 -4,5 94,9 2,4 103,0proiecte finanţate din surse externe 9,8 3,6 31,0 45,3 41,7 1258,3 14,3 146,1

Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa dată, la general, sunt în

descreştere cu 103,1 mil.lei sau 2,8 la sută faţă de cheltuielile executate în anul 2010

şi cu 135,1 mil.lei sau cu 3,7 la sută faţă de cele aprobate pe anul 2011, în special din

contul reducerii cheltuielilor la componenta de bază.

Comparativ cu aprobat pe anul 2011, cheltuielile componentei de bază se reduc

cu 152,4 mil.lei sau cu 4,3 la sută, pe cînd la celelalte componente se atestă creştere,

la mijloacele speciale - cu 0,6 mil.lei sau cu 5,6 la sută, la fondul republican de

susţinere socială a populaţiei – cu 2,4 mil.lei sau cu 3,0 la sută şi la proiectele

finanţate din surse externe - cu 14,3 mil.lei sau cu 46,1 la sută.

Factorii care au determinat modificări cu impact financiar se expun în continuare în anexa 6.Estimările denotă, că costul programelor de cheltuieli în baza politicilor existente se

va majora cu 41,8 mil.lei, dar costul măsurilor de politici noi va fi în descreştere cu

176,9 mil.lei. Astfel, pentru anul 2012 cheltuielile din domeniul protecţiei sociale

erau preconizate spre reduce cu 135,1 mil.lei faţă de aprobat 2011. Această

33

descreştere se datorează implementării noilor reforme în sectorul protecţiei sociale cu

scopul redirecţionării asistenţei sociale către cele mai vulnerabile pături ale

populaţiei.

Sub aspect funcţional, cheltuielile grupei date pe anul 2012 se prezintă în diagrama ce urmează.

Diagrama 6. Cheltuielile bugetului de stat pentru asigurare şi asistenţa socială

( Sursa:CCTM 2010-2011 )

Pornind de la Programul de activitate al Guvernului 2011 - 2014, care prevede

crearea unui mecanism de finanţare a sistemului de asistenţă socială, conform căruia

resursele să fie direcţionate în funcţie de configurarea nevoilor, sporind gradul de

34

protecţie a persoanelor cu nevoi, în anul 2012 s-a prevăzut finanţarea programelor

speciale următoare:

- crearea premiselor pentru oferirea echitabilă şi eficientă a mijloacelor de

protecţie socială persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv pentru acordarea asistenţei

protetico-ortopedice invalizilor şi participanţilor la război, în vederea antrenării

acestora în viaţa socială şi economică a societăţii - 30,1 mil.lei;

- îndeplinirea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.870 din 28 iulie 2004 „Despre

aprobarea Normelor provizorii de cheltuieli în bani pentru elevii (studenţii) orfani şi

cei aflaţi sub tutelă/curatelă din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de

învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii”

- 38,4 mil.lei;

- finanţarea măsurilor de protecţie socială a şomerilor - 22,5 mil.lei sau cu 4,7

mil.lei mai mult faţă de aprobat pe anul 2011 ș.a.

(Sursa: Min.fin. CCTM 2010-2011)

Transferurile de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru

anul 2012 au însumat 2104,1 mil.lei, ce constituie mai puţin, comparativ cu suma

aprobată pentru anul 2011 cu 221,0 mil.lei sau cu 9,5 la sută şi faţă de executat în

anul 2010 - cu 321,6 mil.lei sau cu 13,2 la sută.

În cadrul acestor transferuri, pentru prestaţii de asistenţă socială şi alte plăţi

conform legislaţiei sînt prevăzute mijloace în sumă de 1579,2 mil.lei, cu 133,8 mil.

lei mai puţin faţă de aprobat pe anul 2011, iar pentru acoperirea deficitului bugetului

asigurărilor sociale de stat în legătură cu insuficienţa de resurse proprii – 524,9

mil.lei, cu 87,2 mil. lei mai puţin decît în aprobat pe anul 2011.

La modificarea transferurilor de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale

au influenţat factorii următori:

- majorarea nivelului venitului minim garantat de stat de la 575 lei pînă la 640

lei şi creşterea numărului de beneficiari de ajutor social, care se stabileşte şi se achită

potrivit Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social. În acest scop

35

în proiectul bugetului pentru anul 2012 s-au prevăzut cheltuieli în sumă de 442,2

mil.lei;

- majorarea cu 300 lei a cuantumului indemnizaţiilor unice la naşterea copilului,

persoanelor neasigurate - 9,0 mil.lei;

- indexarea pensiilor şi unor prestaţii de asistenţă socială achitate din contul

bugetului de stat conform indicatorilor macroeconomici, modificarea numărului de

beneficiari şi a mărimii medii a prestaţiilor sociale – 49,6 mil. lei;

- plata pensiilor unor categorii de angajaţi din domeniul culturii potrivit

prevederilor Legii nr.56 din 9 iunie 2011 – 1,6 mil.lei;

- modificarea modalităţii de plată a ajutoarelor pentru perioada rece a anului de

la principiul categorial la principiul bazat pe evaluarea necesităţilor individuale ale

familiilor cu venituri mici conform prevederilor Legii nr.133-XVI din 13 iunie 2008

cu privire la ajutorul social – -146,3 mil.lei. Pentru plata ajutoarelor în perioada rece

familiilor cu venituri mici sunt prevăzute alocaţii în sumă de 72,3 mil.lei;

- reformarea sistemului de compensaţii nominative prin substituirea treptată a

acestuia cu sistemul de asistenţă socială bazat pe testarea veniturilor reale şi

evaluarea necesităţilor solicitanţilor – -128,5 mil.lei. Costul programului de

compensaţii nominative pentru anul 2012 va însuma 161,8 mil.lei;

- majorarea treptată a vîrstei de pensionare cu 6 luni pentru funcţionarii publici,

procurori/judecători în baza Legii nr.56 din 9 iunie 2011 – -1,4 mil.lei;

- reducerea cheltuielilor pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor

sociale de stat – -87,2 mil.lei.

În anul 2012, din mijloacele speciale s-au prognozat a fi finanţate cheltuieli în

sumă de 11,3 mil. lei, ce este cu 0,6 mil.lei sau cu 5,6 la sută mai mult faţă de cele

aprobate pe anul 2011.

Cheltueli publice privind obiectivele şi acţiuni economice.În cadrul acestei

categorii sunt incluse cheltuielile care se referă la finanţarea obiectivelor şi acţiunilor

cu caracter economic din întreprinderile sectorului public-privat ori mixte.

36

Din punct de vedere al conţinutului economic, aceste cheltuieli au caracter

complex; unele din ele reprezintă cheltuieli curente, altele cheltuieli de capital.

În ţările dezvoltate cheltuielile pentru obiective şi acţiuni economice au o

pondere mică în bugetul de stat de aproximativ 10- 12 % dar faţă de ţările slab

dezvoltate sau în curs de dezvoltare, aciastă pondere este semnificativă.

În republica Moldova ponderea acestor cheltuieli în bugetul de stat variază

între 1,5 – 3 %. Cheltuielile publice pentru acţiuni economice reflectă funcţia statului

de reglare a proceselor economice şi se realizează prin intervenţia acestuia, utilizând

forme şi instrumente specifice.

Principalele surse de finanţare a cheltuielilor publice pentru obiective economice

sunt:

resursele întreprinderilor la care se adaugă împrumuturi bancare;

bugetul de stat;

resurse externe;

Tendinţele recente în structura economică a cheltuielilor publice în ultimii ani

reflectă rezultatele realizării obiectivelor politicii în domeniul cheltuielilor.

Cheltuieli în industrie. Volumul producţiei industriale în 2011 a înregistrat o

descreştere de 22,2 % faţă de anul 2010 şi o valoare nominală de 23,3 mlrd. lei.

Factorul principal în diminuarea producţiei industriale este vizat de reducerea

exportului producţiei unor ramuri industriale autohtone, precum şi reducerea cererii la

produse industriale. De notat că în ianuarie 2011, volumul producţiei industriale în

Moldova a scăzut cu 25%. În special, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte s–a

redus cu 16,9%, a încălţămintei cu 40,2%, a textilelor – cu 9,7%.

Potrivit Programului de dezvoltare a industriei uşoare până în 2015, aprobat la

4 martie 2009 de Guvern, dezvoltarea industriei uşoare v-a costa 97 mil. 478 mii lei,

cheltuieli ce vor trebui suportate în proporţie de 95,7 % de agenţii economici

autohtoni şi donatorii internaţionali. Contribuţia statului va fi de doar 4,3%.

(Sursa: Min.Fin. CCTM-2008-2010)

37

Obiectivul Programului este asigurarea dezvoltării durabile a industriei uşoare,

astfel încât aceasta să devină către anul 2015 una din ramurile-cheie ale economiei

naţionale, atât în termeni de cotă în PIB, exporturi, producţie industrială, număr de

angajaţi, cât şi în termeni de inovare a producţiei, de integrare economică

internaţională şi de poziţionare pe piaţa de consum locală şi mondială.

Pentru atingerea acestui obiectiv Programul stabileşte mecanismele de susţinere

a dezvoltării industriei uşoare. Printre acţiunile prioritare sunt menţionate: asigurarea

industriei cu forţă de muncă, atragerea în ramură a lucrătorilor migranţi moldoveni

care vor reveni în ţară, reutilarea întreprinderilor, utilizarea pe larg a sistemelor

informaţionale, creşterea valorii adăugate, atragerea investiţiilor şi extinderea

cooperării cu proprietarii brednurilor cunoscute (Zara, H&M, Benetton, C&A,

Marks&Spencer, Next, Maxmara, Pik&Kloppenburg, Kaufhoff, Mango, Esprit, Nike

etc), suportul în promovarea pe piaţă a produselor proprii, acordarea suportului pentru

crearea Centrului de Competenţă şi Marketing, stimularea producţiei proprii şi

substituirea importurilor etc.

Programul va fi implementat în două etape: anii 2009-2010 şi anii 2011-2015. În

rezultatul implementării Programului se preconizează obţinerea creşterii volumului

producţiei cu 11-12% anual; a exportului producţiei – cu 11 – 13%; a productivităţii

muncii - cu10 – 11%; a volumului investiţiilor capitale – cu 10 – 12%; a numărului

de angajaţi - cu 0,8 – 1%.

Cheltuieli în domeniul transporturilor. Aplicarea de către autoritatea publică a

instrumentelor în vederea ajutării şi a susţinerii din punct de vedere financiar a

industriei, transporturilor şi altor ramuri a fost însoţită întotdeauna de preluarea de

către stat a unei mari părţi din costul social al măsurilor de disponibilizare a

salariaţiilor.

Au fost folosite diferite tipuri de ajutoare, dar au predominat subvenţiile alături

de fondurile pentru investiţii, credite cu dobînzi subvenţionate, facilităţi fiscale.

Transporturile au beneficiat şi beneficiază de ajutoare financiare din partea

autorităţilor publice. Asistenţa financiară acordată de stat nu acoperă necesităţile de

dezvoltare a infrastructurii transporturilor, de modernizare a miljoacelor de transport,

38

de subvenţionare a diferenţelor de tarif. Fonduri importante sunt destinate

transportului rutier şi urban, în mare măsură subvenţionat în toate şările dezvoltate.

Pe parcursul perioadei de tranziţie la economia de piaţă, în Republica Moldova

scade ameninţător ponderea industriei în PIB. Dacă în anii 2005-2008 ponderea

industriei în PIB constituia, respectiv 37% şi 30% , fiind mai înaltă decît cea a

agriculturii (respectiv 29% şi 26%) începînd cu 2009 situaţia s-a schimbat, astfel încît

ponderea agriculturii în PIB o depăşea pe cea a industriei cu 4%, iar în 2010 – în

medie cu 8% .

Analizînd manifestarea acestei tendinţe negative, nu este înţeleasă politica

promovată de stat în domeniul industriei, în special în ceia ce priveşte repartizarea

cheltuielilor publice pentru acest sector. Se impune gestionarea raţională a sistemului

de cheltuieli publice, aplicîndu-se cele mai eficiente mecanisme financiare de

stimulare a dezvoltării sectorului industrial.

(Sursa: www.”Economica. md”)

Cheltuielile în agricultură. Cheltuielile în agricultură reprezintă un instrument

important pentru Guvern în vederea promovării creşterii şi reducerii sărăciei în

sectorul agrar, şi în ansamblu pe economie. Este necesar de a asigura o utilizare

eficientă a resurselor publice în cadrul bugetului limitat pentru sectorul agrar.

Rezultatele sectorului agricol au fost negative. Volumul producţiei agricole în toate

categoriile de gospodării, anul, 2011, a constituit 90,1% (în preţuri comparabile) din

volumul înregistrat în anul 2010. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de

scăderea producţiei vegetale cu 17,4 %. Producţia animală a crescut cu 11,8 %.

În ultimii ani, Guvernul a anulat datorii semnificative întreprinderilor agricole

mari, micşorând astfel resursele disponibile pentru susţinerea ramurii agrare şi

micşorând stimulentele pentru petrecerea reformei.

Finanţarea trebuie realiniată pentru crearea unor condiţii egale şi pentru investiţii

viitoare, pentru înlăturarea subvenţiilor risipitoare în scopul creării spaţiului bugetar-

fiscal pentru investiţii şi servicii ce măresc creşterea. Asigurarea unui mediu de

politici stabile şi previzibile este cheia creşterii viitoare a sectorului. Prestarea

39

serviciilor trebuie raţionalizată şi adaptată la necesităţile producătorilor agricoli

privaţi: reformarea serviciilor veterinare urmează să pună accentul pe aspectele

bunurilor publice, asigurarea durabilităţii finanţării irigaţiei, restructurarea educaţiei

în domeniul agrar şi a cercetărilor pentru mărirea eficienţei.

a) cheltuielile totale pentru agricultură sunt mici (2 - 4% din PIB în

comparaţie cu 6 – 8 % în alte ţări în curs de dezvoltare).

b) cheltuielile curente pentru agricultură încurajează producerea acolo unde

productivitatea este mai scăzută(crearea unui mediu de politici neutru, care să permită

celor mai eficiente gospodării să reuşească, indiferent de mărimea acestora);

c) necesitatea re-alocării cheltuielilor(investiţii ce susţin creşterea şi

serviciile în loc de subvenţii);

Importanţa sectorului agrar:

I – 30% din PIB, inclusiv prelucrarea producţiei agricole;

II – 59% din exporturi;

III – 43% din locurile de muncă;

IV – 69 % din populaţia săracă locuieşte în zonele rurale.

Creşterea mai rapidă a sectorului agrar este un factor esenţial pentru creşterea

durabilă şi accelerată a economiei şi reducerea sărăciei în zonele rurale.

(Sursa: Seminarul ”Politica agrară în Moldova”)

Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuielile bugetului de stat pe

anul 2012 pentru sfera ştiinţei şi inovării au fost prevăzute cu o majorare de 14,2

mil.lei sau 4,0 la sută faţă de executat în anul 2010 şi cu 43,0 mil.lei sau 13,1 la sută

faţă de aprobat pe anul 2011.

Comparativ cu aprobat pe anul 2011, alocaţiile sunt majorate la componenta de

bază cu 41,0 mil.lei sau cu 14,4 la sută, la mijloace special - cu 2,0 mil.lei sau cu 4,6

la sută.

Datele prezentate în tabelul 5, denotă că cheltuielile prevăzute pe anul 2012

pentru grupa dată vor fi utilizate integral pentru menţinerea măsurilor de politică

existentă în domeniu. Cea mai mare pondere din cheltuielile destinate nemijlocit

40

pentru cercetări ştiinţifice constituie cercetările ştiinţifice instituţionale - 219,9 mil.lei

sau 85,7 la sută, dintre care 68,2 mil.lei sunt destinate pentru cercetări ştiinţifice

fundamentale şi 151,7 mil. lei – pentru cercetări ştiinţifice aplicate.



Cercetări ştiinţif ice fundamentale 85.5

mil. lei, 23.0%

Cercetări ştiinţif ice aplicate, 205.3 mil.

lei, 55.3%

Pregatirea cadrelor ştiinţif ice 21.3 mil.

lei, 5.7%

Instituţii şi activităţi din sfera ştiinţei şi inovării neatribuite altor grupuri 43.5

mil. lei, 11.7%

Organe administrative 15.6

mil. lei, 4.2%

Diagrama 7. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare

(Sursa: min.fin.CCTM2008-2012)

Repartizarea cheltuielilor se realizează conform Hotărîrii Guvernului nr.27 din

22 ianuarie 2009 „Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi

Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anii 2009-2012”.

Tabela 5.

Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare

mil. lei

Denumirea TotalComponenta

de bazăMijloace speciale

Aprobat 2011 328,2 284,9 43,31. Cheltuieli pentru linia de bază 43,0 41,0 2,0

inclusiv1.1 Alocări suplimentare 43,0 41,0 2,0Majorarea salariilor 27,3 26,8 0,5Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 3,7 4,2 -0,5Investiţii capitale 10,0 10,0Mijloace speciale 2,0 2,0Proiect 2012 371,2 325,9 45,3

41

Volumul mijloacelor financiare bugetare preconizate pentru cercetări ştiinţifice

(fundamentale şi aplicate) vor constitui 256,7 mil.lei (ceea ce este cu 18,6 mil.lei mai

mult comparativ cu aprobat pe anul 2011), dintre care cercetări fundamentale – 78,6

mil.lei, cercetări ştiinţifice aplicate – 178,1 mil.lei.

Pentru finanţarea programelor de stat sunt preconizate 5,5 mil.lei, cu 0,2 mil.lei

mai mult faţă de anul precedent, dintre care pentru cercetări fundamentale sunt

prevăzute 0,6 mil.lei, iar pentru cercetări aplicate – 4,9 mil.lei.

Pentru realizarea proiectelor de transfer tehnologic se prognozează 10,0 mil.lei,

proiecte, care vor fi axate spre implementarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în

domeniul agriculturii, industriei, energeticii, utilizării resurselor naturale,

tehnologiilor informaţionale şi telecomunicaţiilor, medicinii, tehnologiei de

valorificare a surselor energetice regenerabile, de producere a strugurilor de poamă şi

fructe ecologic pure, etc., fapt care va spori aportul ştiinţă la dezvoltarea economică.

Sub aspectul clasificaţiei economice, cheltuielile destinate sferei ştiinţei şi

inovării sunt repartizate: cheltuieli de personal - 215,2 mil.lei sau 68,1 la sută; plata

mărfurilor şi serviciilor – 67,0 mil.lei sau 21,2 la sută; transferuri către populaţie -

10,0 mil.lei sau 3,2 la sută; transferuri peste hotare - 6,5 mil. lei şi cheltuieli capitale -

23,2 mil.lei sau 7,1 la sută, dintre care investiţii capitale - 13,0 mil.lei; reparaţii

capitale - 3,0 mil.lei şi procurarea mijloacelor fixe – 7,2 mil.lei.

Cheltuieli privind servicii de stat cu destinaţie generală,menţinerea ordinii

interne şi apărare naţională sunt cheltuieli neproductive care consumă definitiv o

parte dinPIB, şi au ca destinaţie menţinerea şi dotarea forţelor armate al căror

principal scop este apărarea naţională. O caracteristică a cheltuielilor pentru apărare o

reprezintă faptul că ele sunt finanţate din bugetele guvernamentale ale statelor, uneori

la acestea se adăugîndu-se resurse financiare provenite de la anumite grupări sau

alianţe militare şi credite externe.

Cheltuielile de apărare sunt de două feluri :

cheltuieli directe – cuprind cheltuieli cu întreţinerea forţelor armate în ţară

sau în cadrul bazelor militare din alte ţări şi se concretizează în procurarea de bunuri

42

şi servicii pentru întreţinere, dotarea cu echipament, tehnică de luptă.Aceste cheltuieli

sunt înregistrate în bugetul Ministerului Apărării.

cheltuieli indirecte – sunt cele legate de lichidarea urmărilor războaielor

sau pentru pregătirea unor viitoare acţiuni armate: plăţi din contul datoriei publice

contractate pentru înzestrarea armatei sau pentru ducerea războaielor, plăţi de pensii

cuvenite orfanilor, invalizilor sau văduvelor de război ş.a.

Domeniul militar din Republica Moldova se confruntă cu numeroase probleme,

din acestea,cele mai complexe sunt: apărarea naţională, servicii publice generale,

ordine publică, siguranţă naţională şi apărare.

Tabela 6.

Cheltuielilor pentru apărarea naţională

mil.lei

Executat 2009

Executat 2010

Aprobat 2011

Proiect 2012



+,- % +,- %



mijloace speciale 19,4 23,2 20,8 21,8 -1,4 94,0 1,0 104,8

Alocaţiile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa dată se prevăd cu o

majorare de 41,8 mil.lei sau cu 18,3 la sută faţă de cele executate în anul 2010 şi cu

25,6 mil.lei sau 10,5 la sută faţă de cele aprobate pe anul 2011.

Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar în cadrul grupei date

se expun în continuare în anexa 7. Cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru grupa

dată vor fi utilizate pentru menţinerea măsurilor de politică curentă în domeniu (linia

de bază) – 248,1 mil.lei sau 91,8 la sută şi implementarea măsurilor de politică nouă

– 22,2 mil.lei sau 8,2 la sută din resursele grupei.

Cheltuieli publice privind securitatea socială. Cheltuielile bugetului de stat pe

anul 2012 pentru grupa dată sînt în creştere cu 49,7 mil.lei sau cu 14,9 la sută faţă de

43

cele executate în anul 2010 şi cu 1,4 mil.lei sau cu 0,4 la sută faţă de cele aprobate pe

anul 2011.

Tabela 7.

Cheltuielile bugetare de stat pentru Justiţie

mil.lei

Executat 2009

Executat 2010

Aprobat 2011

Proiect 2012

Proiect 2012 faţă de executat

2010 aprobat

2011+,- % +,- %

Cheltuieli, total 303,5 333,0 381,3 382,7 49,7114,

9 1,4 100,4inclusiv pe componente:

componenta de bază 232,3 246,3 280,7 304,7 58,4123,

7 24,0 108,6

mijloace speciale 87,9 95,9 110,6 78,0-

17,9 81,3-

32,6 70,5inclusiv transferuri 19,0 10,0 10,0

proiecte finanţate din surse externe 2,3 0,8 -0,8



La componenta de bază cheltuielile pe anul 2012 sînt în creştere, faţă de cele

executate în anul 2010 cu 58,4 mil.lei sau cu 23,7 la sută şi cu 24,0 mil.lei sau cu 8,6

44

la sută faţă de cele aprobate pe anul 2011. Totodată, cheltuielile din contul

mijloacelor speciale sînt în descreştere, faţă de cele executate în anul 2010 cu 17,9

mil. lei sau cu 18,7 la sută şi cu 32,6 mil. lei sau cu 29,5 la sută faţă de cele aprobate

pe anul 2011.

Pentru anul 2012 se prevede asigurarea implementării prevederilor Legii nr.198-

XVI din 26 iulie 2011 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, în partea ce

ţine de acordarea asistenţei juridice pe cauze civile şi administrative.

Tabela 8. Cheltuieli de menţinere a ordinii publice şi securitate naţională

mil.lei

Executat 2009

Executat 2010

Aprobat 2011

Proiect 2012



+,- % +,- %



mijloace speciale 219,4 70,5 96,4 67,3 -3,2 95,5 -29,1 69,8

proiecte finanţate din surse externe 29,6 18,0 18,0 >200 -11,6 60,8

Alocaţiile bugetului de stat pe anul 2012 pentru grupa respectivă sunt prevăzute

cu o majorare cu 344,3 mil.lei sau cu 32,9 la sută faţă de executat în anul 2010 şi cu

109,8 mil.lei sau cu 8,6 la sută faţă de aprobat pe anul 2011. Sub aspect funcţional,

cheltuielile grupei date pe anul 2012 se prezintă în diagrama ce urmează:

45

Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar se expun în

continuare în anexa 8. Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul

2012 pentru menţinerea măsurilor de politică existente în domeniu (linia de bază) vor

consuma 1217,8 mil.lei sau 87,6 la sută, iar pentru implementarea măsurilor de

politică nouă – 172,3 mil.lei sau 12,4 la sută din resursele grupei.

Agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor.

Cheltuielile incluse în proiect la grupa dată însumează 941,0 mil.lei, ceea ce

constituie o majorare cu 98,0 mil.lei sau cu 11,6 la sută faţă de executat în anul 2010

şi cu 121,1 mil.lei sau cu 14,8 la sută faţă de aprobat pe anul 2011. Comparativ cu

aprobat pe anul 2011, cheltuielile sunt majorate la componenta de bază - cu 28,7

mil.lei sau cu 6,0 la sută şi la proiectele cu finanţare externă – cu 99,3 mil.lei sau cu

34,0 la sută, iar la mijloacele speciale cheltuielile sunt în diminuare cu 6,9 mil.lei sau

cu 4,6 la sută. Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012

pentru menţinerea măsurilor de politică curentă în domeniu (linia de bază) consumă



Protecţia mediului şi hidrometeorologia. Cheltuielile bugetului de stat pe anul

2012 pentru grupa dată, comparativ cu executat în anul 2010 sunt prevăzute în

creştere cu 155,4 mil.lei sau de circa 2 ori şi cu 100,9 mil.lei sau cu 41,5 la sută faţă

de aprobat pe anul 2011. Comparativ cu aprobat pe anul 2011, cheltuielile sunt

majorate: la componenta de bază - cu 14,3 mil.lei sau cu 21,0 la sută, la mijloace

speciale – cu 0,4 mil.lei sau cu 8,3 la sută, la fondurile ecologice – cu 50,0 mil.lei sau

cu 31,8 la sută şi la proiectele cu finanţare externă – cu 36,2 mil.lei sau de circa 4 ori.

Industria şi construcţiile. Cheltuielile incluse în proiect pe anul 2012 la grupa

dată sînt în creştere cu 12,2 mil.lei sau cu 67,0 la sută faţă de cele executate în anul

2010 şi depăşesc cu 9,0 mil.lei sau cu 42,1 la sută nivelul aprobat pe anul 2011.

Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru

menţinerea măsurilor de politică existentă în domeniu (linia de bază) vor consuma

46



O creştere majoră la grupa dată - 6,0 mil.lei se referă la alocaţiile Fondului

naţional pentru dezvoltare regională, în legătură cu redestribuirea acestora între

ramurile „Gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe” şi

„Industrie şi construcţii”.

Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica. Cheltuielile

incluse în proiect pe anul 2012 la grupa dată sînt majorate cu 1603,3 mil.lei sau de

circa 3 ori faţă de cele executate în anul 2010 şi cu 1056,4 mil.lei sau cu 75,9 la sută

faţă de cheltuielile aprobate pe anul 2011. O creştere majoră a alocaţiilor în 2012 faţă

de aprobat pe 2011 se atestă la proiectele finanţate din surse externe – cu 772,7

mil.lei sau de 2,7 ori şi la componenta de bază – cu 283,5 mil.lei sau cu 30,5 la sută.

Datele menţionate denotă, că cheltuielile prevăzute pe anul 2012 pentru

menţinerea măsurilor de politică existentă în domeniu (linia de bază) vor consuma

practic integral (99,97 la sută) resursele prevăzute pentru ramura dată. Micşorarea cu

50,9 mil.lei a alocaţiilor pentru proiectele finanţate din Fondul naţional pentru

dezvoltare regională rezultă din redistribuirea pe grupe şi nu influenţează la volumul

total al acestui fond pentru anul 2012 -175,9 mil.lei.

Analizând evoluţiile negative care persistă în domeniul cheltuielilor publice,

Guvernul Republicii Moldova a elaborat Direcţiile principale ale politicii bugetar-

fiscale și cadrul cheltuielilor pe termen mediu (2008-2011),care stabilesc obiectivele

principale pe care le vor avea de respectat autorităţile publice în domeniul vizat, şi

anume - identificarea şi valorificarea metodelor de eficientizare a managementului

resurselor în instituţiile publice, în scopul utilizării raţionale a mijloacelor financiare

şi asigurării satisfăcătoare a funcţiilor publice; punerea în corespundere a cheltuielilor

bugetare pentru funcţionarea instituţiilor publice cu evoluţia nivelului inflaţiei

prognozate pentru perioada 2008-2011, în funcţie de disponibilităţile de resurse pe

anii respectivi ș.a. În condiţiile actuale, cheltuielile publice nu sunt numai resurse de

47

acoperire a necesităţilor statului, mai mult, ele sunt decizii bugetare de esenţă

politică.

Consecinţe ale cheltuielilor publice. Creşterea continuă a cheltuielilor publice ridică

probleme de ordin politic, de ordin financiar şi de ordin ştiinţific.

Problemele de ordin politic se referă la influienţa creşterii cheltuielilor publice

asupra structurii politice.

Problemele de ordin financiar se referă la corelaţiile dintre tendinţele de creştere

a cheltuielilor publice şi celor ale creşterii avuţiei naţionale şi ale PIB. Punctul optim

al acestui raport este definit pe de o parte, de limita maximă a proporţiei impozitelor

in PIB (presiune fiscala), care nu poate fi atinsă , iar pe de alta parte de avantajele

sociale ale creşterii cheltuielilor publice.

Problemele de ordin ştiinţific privesc dimensionarea corectă a cheltuielilor

publice, necesare pentru satisfacerea nevoilor sociale şi se referă la instituţiile

financiare publice, modul de abordare a cercetării domeniului şi de apreciere a

rezultatelor, de aplicare a soluţiilor descoperite în cercetarea ştiinţifică-financiară.

Factorii de influenţă asupra creşterii cheltuielilor publice sunt de natură:

demografică (modificări ce au loc în numărul şi structura populaţiei ce ar trebui

să determine adaptări corespunzătoare în ponderea cheltuielilor publice);

economică (ce vizează în mod special funcţia statului de redistribuire

aresurselor financiare publice după criteriul eficienţei şi echilibrului);

socială (se referă la funcţia de armonizare a veniturilor medii individuale

aparţinând diferitelor categorii sociale);

militară (cresc cheltuielile publice în eventualitatea unor conflicte armate);

istorică (perpetuarea în timp a unor probleme ca datoriile publice moştenite

dela un regim politic la altul sau ca inflaţia);

politică (se referă la complexitatea funcţiilor statului).

Conform legii bugetului de stat pe anul 2012 nr. 282 din 27 decembrie 2011 ,

pentru anul 2012, veniturile şi cheltuielile bugetului de stat se prevăd în sumă de

48

21367,3 mil. lei şi 22164,3 mil. lei respectiv, deficitul bugetar constituind 797,0 mil.

lei.

Cheltuielile bugetului de stat aprobate pentru anul 2012, faţă de executat în anul

2011, sînt în creştere cu 2164,3 mil.lei sau cu 10,8 la sută. Structura cheltuielilor

bugetului de stat, în dinamică, pe anii 2009-2012 pe domenii principale, se prezintă

în anexa 9. Bugetul de stat pe anul 2011 se aprobă la venituri în sumă de

19.087.181,7 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 20.354.074,1 mii lei, cu un deficit în

sumă de 1.266.892,4 mii lei.

Analizînd evoluţiile care persistă în domeniul cheltuielilor publice, Guvernul

Republicii Moldova a elaborat Direcţiile principale ale politicii-fiscale şi cadrul de

acheltuieli pe termen mediu, care stabilesc obiectivele principale cara rămîn a fi

respectate de către autorităţile publice în domeniul vizat.

Există următoarele forme de realizare a cheltuielilor publice:

finanţarea cheltuielilor de exploatare ale organizaţiilor sectorului public ;

achiziţionarea de bunuri şi servicii;

subvenţionarea întreprinderilor şi a organizaţiilor care livrează producţie

pe piaţă;

plăţi şi ajutoare în formă naturală persoanelor cuprinse în programe de

ajutor social şi asigurare.

Pentru a decide care din formele enunţate urmează să fie utilizate, trebuie cercetate şi

acţiunile denaturate ale cheltuielilor publice.

O caracteristică a fenomenului creşterii cheltuielilor publice în cadrul PIB o

reprezintă dependenţa acestora de nivelul de dezvoltare economico-socială a fiecărui

stat.

49

Capitolul III. Direcţii de eficientizare a cheltuielilor publice în R.M.

3.1. Optimizarea metodelor de finanţare a cheltuielilor publice în

Repiblica Moldova.

O atenţie deosebită se oferă modului de formare şi gestionare a bugetului

autorităţii/instituţiei bugetare. Astfel, resursele autorităţii /instituţiei bugetare urmează

a fi formate din: venituri generale şi surse de finanţare ale bugetului (actualmente

componenta de bază); venituri colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare

(actualmente mijloacele speciale, fondurile speciale) şi resurse pentru proiecte

finanţate din surse externe.

Totodată, se preconizează schimbarea modului de gestionare a resurselor

colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare, acestea urmînd să fie direcţionate

pentru finanţarea cheltuielilor totale aprobate autorităţilor/instituţiilor respective, fără

a fi condiţionate pentru anumite cheltuieli concrete. Astfel, cheltuielile

autorităţilor/instituţiilor bugetare se vor aproba, executa şi raporta ca un tot întreg,

fără divizare pe surse de finanţare.

Întroducerea regulilor bugetar-fiscale şi stabilirea unor limite macrobugetare pe

termen mediu cu privire la nivelul deficitului bugetar, cheltuielilor totale şi a

cheltuielilor de personal ale bugetului public naţional, va spori disciplina fiscal-

bugetară la nivel agregat şi va asigura durabilitatea finanţelor publice pe termen

mediu şi lung. Totodată, noile abordări în ce priveşte gestionarea veniturilor colectate

de către autorităţilor/instituţiilor bugetare vor conduce la eficientizarea utilizării

resurselor bugetare.

Implementarea dată,va prezenta noi provocări pentru toţi participanţii implicaţi în

gestionarea finanţelor publice. Astfel, Parlamentul, în special comisia de specialitate,

trebuie să-şi consolideze capacităţile de analiză a bugetului în procesul examinării

limitelor macrobugetare pe termen mediu şi a legilor bugetare anuale. Guvernul va

avea nevoie de capacităţi mai bune pentru stabilirea priorităţilor de politici pentru

alocarea resurselor. Ministerul Finanţelor va avea nevoie de capacităţi îmbunătăţite

pentru stabilirea unui cadru macrofinanciar realist, implementarea şi utilizarea noului

50

sistem informaţional de management financiar integrat. Ministerele şi alte organe ale

administraţiei publice vor necesita capacităţi îmbunătăţite pentru analiza şi

planificarea strategică, formularea unor propuneri de buget realiste în cadrul unor

limite bugetare stricte, precum şi pentru formularea, implementarea şi raportarea

programelor bugetare în bază de performanţă.

Ca metode de finanțare a cheltuielilor publice în Republica Moldova

1. finantarea cheltuielilor din venituri proprii;

2. finantarea prin procurarea fondurilor pe piata capitalurilor;

3. finantare prin emisiunea de obligatiuni si alte hartii de valoare;

4. finantarea prin alocatii bugetare;

5. finantarea prin subventionarea nemijlocita, pentru acoperirea unor pierderi

(subventii sub forma acoperirii diferentelor de prea la unele produse agricole pentru

sustinerea preturilor la productia agricola a fermierilor;

6. inlesniri fiscale pe plan intern si taxe vamale pe plan extern

Impozitarea poate fi percepută ca exercitarea unei constrângeri asupra chel-

tuielilor guvernamentale. Dacă economia şi veniturile cresc, venitul din impozite, la o

rată de impozitare constantă, trebuie să crească, permiţând astfel cheltuielilor publice

să crească proporţional cu PIB.

Prin urmare, în perioade normale cheltuielile publice vor cunoaşte o tendinţă de

creştere, chiar dacă în cadrul economiei vor exista - în opinia cetăţenilor - divergenţe

între un nivel acceptabil al cheltuielilor publice şi un nivel acceptabil al impozitării.

În perioada mişcărilor sociale (război, sau anumite dezastre sociale), această tendinţă

graduală de creştere a cheltuielilor publice va fi tulburată, determinând o creştere

rapidă a lor. Pentru a finanţa creşterea cheltuielilor publice în accste condiţii,

guvernul va forţa creşterea nivelurilor de impozitare.

Cu toate acestea, creşterea nivelurilor de impozitare va fi acceptată de către

electorat pe perioadele de criză. Acest fenomen numit efect de deplasare, este generat

de acţiunea următoarelor trei elemente:

51

• criza solicită un efort deosebit al statului, concretizat în creşterea cheltuielilor

publice;

• populaţia acceptă, mult mai uşor decât în condiţii normale, creşterea sarcinii

fiscale pentru a susţine aceste cheltuieli;

• revenirea la normalitate nu abrogă decât parţial sarcina fiscală suplimentară,

populaţia obişnuindu-se, având în vedere ameliorarea situaţiei şi depăşirea crizei.

In aceste condiţii statul va dispune de resurse suplimentare pentru a-şi asuma noi

sarcini, producându-se efectul de deplasare, care stă la originea creşterii durabile a

cheltuielilor publice, această creştere provenind nu numai din extinderea cererii de

prestaţii sociale, dar şi din disponibilizarea resurselor financiare.

3.2. Îmbunătăţitrea administrării cheltuielilor publice.

Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei (SCERS) a Guvernului

Republicii Moldova include un plan ambiţios pentru menţinerea creşterii economice

şi reducerea sărăciei, precum şi pentru restructurarea guvernului în vederea

satisfacerii necesităţilor economiei de piaţă. Însă cheltuielile publice preconizate în

acest plan ambiţios depăşesc cu mult resursele interne disponibile. Sprijinul bugetar

suplimentar din exterior poate ajuta în remedierea unor asemenea constrângeri de

resurse. Recunoscând că proporţia veniturilor fiscale şi a cheltuielilor raportate la PIB

în Moldova depăşeşte deja cu mult nivelurile internaţionale comparabile, generarea

unor resurse fiscale interne suplimentare poate substitui treptat sectorul privat şi

submina perspectivele creşterii economice, fapt ce sugerează că pentru finanţarea

celor mai strîngente priorităţi ale cheltuielilor publice guvernul trebuie să creeze

spaţiul fiscal în contextul cadrului de resurse existent.

Finanţări ar putea veni şi prin privatizarea activelor de stat sau accelerarea

reducerii datoriei publice în vederea diminuării sumei cheltuielilor destinate pentru

plata dobânzii. Totodată, utilizarea eficientă a resurselor publice pentru ameliorarea

capitalului uman şi fizic va stimula productivitatea şi veniturile sporite, prin urmare,

52

va extinde pe viitor domeniul de acţiune pentru oportunităţile de consum privat şi

public. Aceasta va necesita realocarea inter- şi intra-sectorială a cheltuielilor, precum

şi sporirea eficienţei cheltuielilor publice, în loc de creşterea mărimii relative a

guvernului.

La capitolul cheltuieli, spaţiul fiscal poate fi creat prin realocarea resurselor

spre o utilizare cât mai eficientă. În ceea ce priveşte finanţarea, spaţiul fiscal poate fi

creat prin mobilizarea resurselor sub formă de granturi, privatizarea activelor de stat

sau accelerarea reducerii datoriei publice în vederea diminuării sumei cheltuielilor

destinate pentru plata dobânzii.

Pentru scenariul de bază a evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare se

identifică două grupuri de riscuri, care pot influenţa negativ asupraasupra cadrului

global de resurse şi anume: riscuri macroeconomice, şi riscuri fiscale. Diminuarea

riscurilor se poate efectua prin promovarea politicilor macroeconomice adecvate şi

bugetar fiscale austere, care ar diminua efectele negative asupra economiei naţionale

integral, şi asuprabugetului în particular, micşorînd astfel pierderile posibile.

Gestiunea economică a fost complicată şi de şocurile externe asupra preţurilor -

costurile energiei și preţurile la gazele naturale au crescut rapid. Suplimentar

impactului negativ asupra creşterii economice şi al balanţei de plăţi, şocurile au

generat presiuni asupra conturilor fiscale. Acestea au sporit direct costul energiei

electrice, al gazelor naturale şi produselor petroliere procurate de guvern la toate

nivelurile. Mai mult, pentru a preveni reapariţia deficitelor quasi-fiscale mari din anii

1990, preţurile majorate la energie au fost în mare parte transferate către consumatorii

finali. Aceasta a creat presiuni substanţiale pentru subvenţii şi transferuri

suplimentare care complică gestiunea politicilor fiscale.

Potrivit experţilor BM, sprijinul politicilor fiscale va fi necesar pentru a preveni

o povară excesivă din partea politicilor monetare şi valutare în realizarea ajustărilor

macroeconomice necesare.

53

Concluzii:

Cercetarea temei a permis realizarea obiectivelor puse la începutul studiului,

concluziile pe marginea temei sunt expuse mai jos.

1. În Republica Moldova, ţară cu venituri publice comparativ mici, se atestă o

insuficienţă de mijloace financiare pentru realizarea, în măsura necesară, a funcţiilor

statului atât la nivel central, cât şi la cel local.

2. Ca urmare gradul descentralizării fiscale fluctuează, ceea ce este cauzat de

circumstanţe obiective. Ca exemplu poate fi adus faptul că atît povara datoriei externe

cît şi datoriile istorice au impus necesitatea concentrării resurselor financiare publice

într-o perioadă limitată de timp pentru onorarea obligaţiunilor naţionale şi

internaţionale.

3. Povara fiscală necesară în vederea susţinerii nivelurilor înalte ale

cheltuielilor pentru consumul public afectează negativ economiile private şi deciziile

investiţionale şi pot limita perspectivele creşterii în Moldova.

4. Nivelurile extrem de reduse ale contribuţiilor sectorului public pentru

investiţii. Atât cât cheltuielile publice vor creşte la o rată mai mică decât PIB,

mărimea şi povara guvernului se vor diminua treptat.

Propuneri:

1. Guvernul R. Moldova trebuie să devină mai eficient în distribuirea finanţelor

publice, în condiţiile unor resurse fiscale limitate.

2. Să aibă o viziune strategică în alegerile pe care trebuie să le facă pentru a

realiza o creştere economică durabilă şi o reducere a sărăciei

Deşi creşterea economică în RM a fost solidă pe parcursul ultimilor ani, fapt ce

a condus la majorarea cheltuielilor publice, această a fost generată în special de

consum şi n-ar putea să fie durabilă pe parcursul următorilor ani.

3. Prin reducerea costurilor administrative se va reuşi majorarea investiţiilor

publice pentru necesităţile critice, în special în domenii de bază cum sunt

infrastructura, ocrotirea sănătăţii şi educaţie. Moldova trebuie să înfrunte realitatea,

că mărimea guvernului a ajuns să fie prea mare.

54

4. Îmbunătăţirea direcţionării asistenţei sociale va permite programelor să

protejeze mai eficient grupurile vulnerabile prin eliberarea acestor resurse utilizate

inadecvat.

5. Finalizarea reformelor în cadrul sistemului de pensii va reduce acumularea

arieratelor ulterioare nefinanţate şi va plasa finanţele publice într-un context mai

solid.

6. Reforma gestiunii finanţelor publice, care este în desfăşurare, oferă

oportunităţi pentru consolidarea legăturilor dintre prioritizarea cheltuielilor şi

gestiunea bugetului. Acest proces de ajustări fiscale este esenţial pentru transpunerea

creşterii economice pe un fundament solid.

Economistul de ţară al BM pentru Moldova, Lawrence Bouton a precizat

că ,,Banca Mondială este îngrijorată de nivelul cheltuielilor publice din Republica

Moldova, pentru că, în comparaţie cu ţările cu acelaşi nivel de venituri, Moldova se

plasează pe o treaptă mai înaltă, iar supracheltuielile în domeniul public constituie un

motiv de îngrijorare pentru că ar putea avea impact major asupra economiei.

55

BIBLIOGRAFIE:

Legi:

1.Legea bugetului de stat pe anul 2012, nr. 282 din 27 decembrie 2011; 2. Legea învăţămîntului nr.547 din 21 iulie 1995;3. Legea privind organizarea administrativ- teritorială a Republicii Moldova nr 764-XV, 27 decembrie 2001;4. Legea privind administraţia publică locală, nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006;5. Legea privind descentralizarea administrativă, nr.435-XVI din 28 decembrie 2006;6. Legea privind finanţele publice locale, nr.397-XV din 16 octombrie 2003;7. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, nr.847-XIII din 24 mai 1996;8. Nota explicativă la proiectul bugetului pe anul 2008; pe anul 2009; pe anul 2010.

Hotărîri:

1. Hotărîrea Guvernului cu privire la Strategia Naţională de Dezvoltare pe anii 2008-2011 nr.295 din 21.12.20072. Hotărîrea Guvernului cu privirea la Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova nr. 337 din 15.12.1994;3. Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea studiilor superioare de masterat, ciclul II, nr.1455 din 24.12.2007;

Literatura de specialitate:

1. Botnari N.”Finanţele întreprinderii. Chişinău 2006”2. Stratulat O. ” Caracteristica generala a cheltuielilor publice”, ASEM, Chişinău, 19973. Secrieru A. ”Finanţele publice.Chişinău, epigraf, 2004”4.Văcărel I.” Fin. Pub. Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2001”5.Văcărel I. ”Politici economice şi financiare de ieri şi de azi”, Editura Economică, Bucureşti, 1996;6. Evaluarea cheltuielilor publice şi responsabilităţi financiare, raport asupra Performanţei Managementului Financiar Public, iunie 20067. Ebbeken, K., şi colab., (2000), Calculaţia şi managementul costurilor, Ed. Teora, Bucureşti;8. Toma Mihai “Finanţe şi gestiune financiară”, Bucureşti 1994;9.Felicia Alexandru, Mihai Toma “Finanţe şi gestiune financiară”,ed.2-a, Bucureşti ” 10. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 201011. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 201112 Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 199411. Carta Europeană a Autonomiei Locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985 (în vigoare pentru RM de la 1 februarie 2008).12. Clasificaţia bugetară, ed. a II-a, modificată şi completată, Chişinău (S.N.),2005.

56

13. Direcţiile principale ale politicii bugetar-fiscale şi cadrul de cheltuieli pe termen mediu(2006-2008).14. Indicaţii metodologice privind elaborarea bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale pe anul 2008 şi estimările pentru 2007-2010, Ministerul Finanţelor al RM.15.Vîlceanu G., Robu V., Georgescu N.”Analiză economico-financiară”ed. Economică, 200516.I. Văcărel, T. Moşteanu, F. Georgescu, F. Bercea “Finanţe publice”, ediţia IV-a editură Didactică şi Pedagogică,2004.

Webografie:

1.www.m.f.gov.md. 5.www.transparency.md2. www. info-prim neo 6. www.economica.md.3. www. edu. md. 7.www. imf.md.4. www. statistica.md. 8. www. bnm.md.

57

Anexa 6. Factorii ce au determinat modificări cu impact financiarmil.lei

Total Componenta de bază

Fonduri speciale

Mijloace speciale

Proiecte finanţate din surse externe

Aprobat 2011 3660,1 3537,4 81,0 10,7 31,0

1.Cheltuieli pentru linia de bază 41,8 24,5 2,4 0,6 14,3

inclusiv

1.1.Alocări suplimentare 106,0 88,7 2,4 0,6 14,3

Prestaţii de asistenţă socială militarilor 62,2 62,2

Majorarea salariilor 5,7 5,6 0,1

Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 8,3 8,3

Măsuri de protecţie socială a şomerilor neasiguraţi

4,7 4,7

Întreţinerea instituţiilor de asistenţă socială şi din domeniul ocupării forţei de muncă

3,9 3,2 0,1 0,6

Protecţia tinerilor specialişti 0,6 0,6

Acordarea ajutoarelor materiale din contul fondului republican şi transferurile către fondurile locale de susţinere socială a populaţiei

2,2 2,2

Acordarea compensaţiilor pentru călătoria în transportul urban, suburban şi interurban

0,4 0,4

Implementarea Sistemului Informaţional Automatizat ”Asistenţa Socială”

3,7 3,7

Proiectul ”Servicii de sănătate şi asistenţa socială” 2,3 2,3

Proiectul ”Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”

12,0 12,0

1.2.Economii, cheltuieli de o singură dată, alte rezerve interne

-64,2 -64,2

Transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat , inclusiv -34,3 -34,3

pentru plata prestaţiilor de asistenţă socială şi alte plăţi conform legislaţiei

-17,5 -17,5

pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat

-16,8 -16,8

58


Fonduri speciale

Mijloace speciale


Acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni

-5,0 -5,0

Subvenţionarea dobînzii şi rambursarea creditelor bancare preferenţiale acordate populaţiei

-21,5 -21,5

Subvenţionarea dobînzii aferente creditelor preferenţiale acordate cooperativelor de construcţii a locuinţelor

-2,4 -2,4

Acordarea indemnizaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale unor categorii de populaţie din mediul rural

-1,0 -1,0

2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi -176,9 -176,9

2.1.Alocări suplimentare 9,8 9,8

Majorarea salariilor 9,8 9,8

2.2.Reduceri de alocaţii

Transferurile de la bugetul de stat bugetului asigurărilor sociale de stat , inclusiv -186,7 -186,7

pentru plata prestaţiilor de asistenţă socială şi alte plăţi conform legislaţiei -116,3 - 116,3

pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat -70,4 -70,4

Proiect 2012 3525,0 3385,0 83,4 11,3 45,3

59

Anexa 1. Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional pe componente

mil.lei

ExecutatAprobat

2011Proiect 2012

Proiect 2012 către

2009 2010executat 2010

aprobat 2011

+,- % +,- %Bugetul public naţional, total 27354,3 29326,4 32611,9 36058,8 6732,4 123,0 3446,9 110,6

inclusiv:

Bugetul de stat, total 17203,0 18797,8 20354,1 22183,0 3385,2 118,0 1828,9 109,0

dintre care transferuri către alte bugete 7041,1 9023,7 8391,0 8174,1 -849,6 90,6 -216,9 97,4

Bugetul asigurărilor sociale de 7607,2 8629,3 9343,2 9798,6 1169,3 113,6 455,4 104,9

60

statFondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 3071,4 3367,8 3673,0 3940,8 573,0 117,0 267,8 107,3Bugetele UAT 6530,9 7609,1 7633,2 8311,1 702,0 109,2 677,9 108,9

dintre care transferuri către alte bugete 20,9 58,6 0,6 0,6 -58,0 1,0 100,0

Anexa 2. Structura cheltuielilor bugetului public naţional pe principalele grupe funcţionale pe anii 2009-2012

2010 executat 2011 aprobat 2012 proiect

mil.leiponderea

în PIB (%)

ponderea în suma totală (%)

mil.leiponderea

în PIB (%)


mil.leiponderea

în PIB (%)


Servicii de stat cu destinaţie generală 1361,6 1,9 4,6 1484,8 1,8 4,6 1673,1 1,8 4,6

Menţinerea ordinii publice, apărarea şi securitatea statului 1540,8 2,1 5,3 1805,3 2,2 5,5 1985,3 2,2 5,5

Cheltuieli de ordin social 21407,0 29,8 73,0 22981,8 28,0 70,5 24304,8 26,5 67,4

Invatamintul 6574,5 9,2 22,4 6930,0 8,4 21,2 7280,4 7,9 20,2

Cutura, arta, sportul si activitati pentru tineret 589,9 0,8 2,0 733,2 0,9 2,2 789,3 0,9 2,2

61

Octotirea sanatatii 3996,6 5,6 13,6 4295,3 5,2 13,2 4620,6 5,0 12,8

Asigurare si asistenta sociala 10246,0 14,3 34,9 11023,3 13,4 33,8 11614,5 12,7 32,2

Cheltuieli de ordin economic 3197,2 4,4 10,9 3952,0 4,8 12,1 5183,8 5,7 14,4

Agricultura, gospodaria silvica si gospodaria apelor 857,8 1,2 2,9 838,2 1,0 2,6 961,9 1,1 2,7

Industria si constructiile 30,8 0,0 0,1 37,1 0,0 0,1 48,5 0,1 0,1

Transporturi, gospodaria drumurilor, comunicatiile si informatica 1104,3 1,5 3,8 1547,2 1,9 4,7 2639,4 2,9 7,3

Gospodaria comunala si de exploatare a fondului de locuinte 829,0 1,2 2,8 1130,6 1,4 3,5 1031,7 1,1 2,9

Complexul pentru energie si combustibil 184,7 0,3 0,6 107,8 0,1 0,3 258,2 0,3 0,7

Alte servicii legate de activitatea economica 190,6 0,3 0,6 291,1 0,4 0,9 244,1 0,3 0,7

Deservirea datoriei 547,6 0,8 1,9 676,3 0,8 2,1 762,7 0,8 2,1

Ştiinţa şi inovare 357,1 0,5 1,2 328,1 0,4 1,0 371,2 0,4 1,0

Alte domenii 915,1 1,3 3,1 1383,6 1,7 4,2 1777,9 1,9 4,9

Total 29326,4 40,8 100,0 32611,9 39,7 100,0 36058,8 39,4 100,0

Anexa 4. Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar mil.lei


Fonduri speciale

Mijloace speciale


Aprobat 2011 2554,6 2315,8 78,9 159,9

1.Cheltuieli pentru linia de bază 119,5 98,1 7,5 13,9

inclusiv

1.1.Alocări suplimentare 163,9 98,1 7,5 58,3

Majorarea salariilor, impactul majorărilor anului 2011

9,2 5,2 4,0

Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii

8,6 8,6

Dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a 8,5 6,0 2,5

62

Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice

Reparaţia capitală a Centrelor ftiziopneumologice de reabilitare pentru copii

1,0 1,0

Transferuri de la bugetul de stat către fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală

73,9 73,9

Proiecte în curs de execuţie (investiţii capitale)

4,4 3,4 1,0

Proiectul ”Reconstrucţia Spitalului Clinic Republican” (investiţii capitale)

42,3 42,3

Proiectul ”Servicii de sănătate şi asistenţa socială”

16,0 16,0

1.2.Economii, cheltuieli de o singură dată, finalizarea unor proiecte, alte rezerve interne

-44,4 -44,4

Proiectul ” Programul de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi TB”

-44,4 -44,4

2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi 18,5 18,5


Majorarea salariilor, începînd cu anul 2012

18,5 18,5

Proiect 2012 2692,6 2432,4 86,4 173,8

Anexa 7. Alocațiile bugetului de stat pentru cheltuieli în apărarea naţională

mil.lei Total Componenta


63

Aprobat 2011 244,7 223,9 20,8

1.Cheltuieli pentru linia de bază 3,4 24,6 1,0

inclusiv

1.1.Alocări suplimentare 14,6 13,6 1,0

Majorarea salariilor, impactul majorărilor anului 2011 4,0 3,8 0,2

Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 3,6 3,6

Alimentaţia militarilor în termen 3,0 3,0

Diurna militarilor delegaţi în scopuri de serviciu 1,2 1,2

Energia termică 1,0 1,0

Investiţii capitale 1,0 1,0

Mijloace speciale 0,8 0,8

1.2. Economii, cheltuieli de o singură dată, alte rezerve interne

-11,2 -11,2

Indemnizaţia bănească pentru fortificarea sănătăţii -6,6 -6,6

Compensaţia bănească pentru închirierea (subînchirierea) spaţiului locativ

-2,0 -2,0

Cheltuieli de personal -2,6 -2,6

2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi 22,2 22,2


Majorarea salariilor, începînd cu anul 2012 22,2 22,2

Proiect 2012 270,3 248,5 21,8

Anexa 8. Cheltuieli de menţinere a ordinii publice şi securitate naţională

64




Aprobat 2011 1280,3 1154,3 96,4 29,61.Cheltuieli pentru linia de bază -62,5 -3,1 -29,8 -29,6

inclusiv

1.1.Alocaţii suplimentare 72,6 71,6 1,0 0,0

Majorarea salariilor, impactul majorărilor anului 2011

15,9 15,4 0,5

Indexarea cheltuielilor pentru mărfuri şi servicii 14,1 14,1Asigurarea ordinii de drept si apărării drepturilor cetăţenilor de către carabinieri

1,5 1,5

Trecerea la serviciul militar prin contract cu reducerea treptata a militarilor în termen (profesionalizare)

6,0 6,0

Servicii de întreţinere a penitenciarilor 12,8 12,8Investiţii capitale 19,3 19,3 Servicii de menţinere a ordinii publice 0,9 0,5 0,4Asigurarea activităţii organelor securităţii statului 1,9 1,9Asigurarea activităţii organelor administrative ale securităţii statului

0,1 0,1

Servicii de protecţie civila 0,1 0,11.2.Reduceri de alocaţii -135,1 -74,7 -30,8 -29,6

Indemnizaţia bănească pentru fortificarea sănătăţii militarilor

-38,7 -38,7

Compensaţia bănească pentru închirierea (subînchirierea) spaţiului locativ

-1,1 -1,1

Cheltuieli de personal -11,3 -11,3Compensaţia bănească pentru echipament -7,0 -7,0Pregătirea si desfăşurarea exerciţiului internaţional de management al consecinţelor situaţiilor excepţionale de proporţii "Codri - 2011"

-4,8 -4,8

Modernizarea mijloacelor tehnice si a utilajului special

-7,8 -7,8

Arendarea circuitelor -1,8 -1,8Indemnizaţia băneasca generata de traumele primite în timpul exercitării funcţiei

-0,4 -0,4

Efectuarea reparaţiei capitale (a construcţiilor auxiliare) sau a mijloacelor de transport

-0,2 -0,2

Asigurarea ordinii de drept si apărării drepturilor cetăţenilor de către carabinieri

-0,4 -0,4

Servicii de întreţinere a penitenciarilor -0,3 -0,3Investiţii capitale -0,4 -0,4

65




Activităţi de ocrotire a normelor de drept specializate in contracararea infracţiunilor economico-financiare si fiscale, precum si a corupţiei

-0,7 -0,7

Mijloace speciale -29,7 -29,7Contribuţia Guvernului la proiecte finanţate din surse externe

-0,9 -0,9

Proiectul ,,Îmbunătăţirea serviciilor mobile terestre şi avia - de intervenţie de urgenţă, descărcare şi reanimare acordate în consecinţa dezastrelor majore în zona transfrontalieră – SMURD”

-25,8 -25,8

Proiectul ,, Management al calamităţilor şi riscurilor climaterice”

-3,8 -3,8

2.Cheltuieli pentru măsuri de politici noi 172,3 153,6 0,7 18,0

1.1.Alocaţii suplimentare 172,3 153,6 0,7 18,0

Reforma Ministerului Afacerilor Interne 30,0 30,0Majorarea salariilor, începînd cu anul 2012 124,3 123,6 0,7Proiectul ,, Crearea unei infrastructuri globale şi consolidate de frontieră - factor al unei dezvoltări social-economice durabile şi planificării spaţiale complexe”

18,0 18,0

Proiect 2012 1390,1 1304,8 67,3 18,0

66

Anexa 9. Structura cheltuielilor bugetului de stat, în dinamică

2009 executat 2010 executat2011 executat (preliminar)

2012 aprobat

mil.lei

ponderea în suma totala (%)

mil.lei


mil.lei


mil.lei


Servicii de stat cu destinatie generala 968,6 5,6 908,4 4,8 945,8 4,7 1168,4 5,3

Mentinerea ordinii publice, apararea si securitatea statului 1522,7 8,9 1274,3 6,8 1526,0 7,6 1665,8 7,5

Cheltuieli de ordin social 7243,9 42,1 8293,4 44,1 8759,2 43,8 9323,8 42,1

Cheltuieli de ordin economic 1790,9 10,4 2236,8 11,9 2619,7 13,1 3718,2 16,8

Serviciul datoriei de stat 834,2 4,8 547,6 2,9 662,4 3,3 781,9 3,5

Stiinta si inovare 353,8 2,1 357,1 1,9 336,7 1,7 360,4 1,6

Alte domenii 4488,9 26,1 5180,2 27,6 5150,2 25,8 5145,8 23,2

dintre care:

Transferuri la 3615,8 21,0 4670,8 24,8 4348,5 21,7 4070,9 18,4

67

bugetele UAT

Total 17203,0 100,0 18797,8 100,0 20000,0 100,0 22164,3 100,0

Anexa 5. Factorii care au determinat modificări cu caracter financiar

Denumirea TotalComponenta de bază

Mijloace speciale

Aprobat 2011 283,1 273,8 9,3

1. Cheltuieli pentru linia de bază 13,6 14,1 -0,5inclusiv

1.1 Alocări suplimentare 14,1 14,1 Indexarea tarifelor la mărfuri şi servicii 3,1 3,1

Majorarea cheltuielilor salariale (impactul majorărilor din anul 2011) 2,7 2,7

Investiţii capitale pentru finalizarea obiectelor în curs de execuţie 8,3 8,3 1.2 Economii, cheltuieli de o singură dată, alte rezerve interne -0,5 -0,5Reducerea veniturilor din sponsorizări -0,5 -0,52. Cheltuieli pentru măsuri de politică noi 27,1 27,1

inclusiv 2.1 Alocării suplimentare 27,1 27,1

Asigurarea majorării cheltuielilor salariale (în condiţii stabilite pentru anul 2012) 4,3 4,3

Funcţionarea Agenţiei Naţionale Arheologice (inclusiv cheltuieli salariale) 0,8 0,8

Completarea centralizată a fondului de carte al instituţiilor bibliotecare din ţară 10,0 10,0 Preluarea de la bugetul UAT la bugetul de stat a finanţării activităţii Școlii Sportive Specializate de Rezerve Olimpice la Lupte Libere din or.Călăraşi 1,6 1,6

68

Edificarea Centrului de Tineret si Sport or. Căuşeni, r. Căuşeni 10,3 10,3

Proiect 2012 323,9 315,1 8,8

69

126462677-Teza-Uccm-Stic.doc

Documents

Transcript of 126462677-Teza-Uccm-Stic.doc