1.2Modul de formare a pretului

Imediat dupa ce sunt preparate, produsele culinare urmeaza a fi comercializate. Eliberarea

produselor culinare in salile de comercializare in contabilitate are loc la pretul de vinzare.Cum se

determina acest pret, si care este procedura de formare a pretului este intrebarea pe care o vom

cerceta in capitolul respectiv.

În condiţiile economiei de piaţă, formarea preţului reprezintă un proces pe cît de

important , pe atît de complicat. Vorba e că graţie preţului se realizează mecanismul de functionare

al oricarei intreprinderi, scoţîndu-se in relief eficacitatea sau non-eficacitatea privind activitatea

ramurală şi socială a acesteia, vadind consolidarea poziţiei ei pe piaţă. Pe de altă parte, preţul

constitue factorul principal ce determină alegerea consumatorului. Preţul cerut trebuie sa coincida

cu asteptările consumatorilor.

În prezent rezolvarea problemei preţurilor este destul de dificila. Necesitatea de a

limpezi si argumenta sistemul de formare a preţurilor in unităţile de alimtaţie publică este şi

importantă, dar şi de o actualitate indiscutabila. Atît importanţa cît şi actualitatea problemei in

discutie e dictată de 2 scopuri fundamentale: primul e legat de micşorarea cheltelilor, iar cel de-al

doilea de majorarea rentabilităţii întrprinderii. În acelaşi context, nu trebuie trecute cu vederea

inca doua scopuri complementare:

1. stabilirea unor preţuri cît de cît accesibile consumatorilor

2. ridicarea calităţii produselor preparate si a procesului de deservire.

Întreprinderile din alimentatia publica îşi desfăşoară activitatea conform mediului sau

sortimentului producţiei, aprobat de catre patronul sau conducatorul lor, in corespundere de tipul si

categoria de preţuri a fiecaruia. Categoria de preţuri se atribuie intreprinderii, la propunerea

conducatorului ei ( patronului), conform Regulamentului cu privire la modul de trecere a

restaurantelor, cafenelelor, barurilor, si altor unitati de alimentatie publica in categoriile stabilite,

potrivit nivelului deservirii si marimii suprapreturilor.

Indiferent de faptul in ce mod se formeaza pretul de vinzare, trebuiesc luat in consideraţie

citeva criterii economice generale, care determină schimbarea nivelului preţului, fiind orientat spre

micşorarea sau majorarea de la valoarea de întrebuintare a materiei prime si marfurilor. In opinia

economistului Utchin E. criteriile general cu aspect economic sunt:

1.Criterii interne, care includ:

-reclama, care cu cît este mai reuşită,cu atit preţul este mai mare;

-modul de preparare a bucatelor, cu cît este mai mare gradul de prelucrare, originalitatea,

calitatea, cu atit este mai mare pretul;

-strategia de piaţă şi calitatea managementului practicat;

-organizarea consumului;

-prestigiu;

2.Criterii externe, care vizeaza:

-stabilitatea politica a ţării

-caracterul reglării de stat a economiei; nivelul si dinamica inflatiei;

-volumul si traăsăturile caracteristice ale cererii consumatorilor;

-existenţa si nivelul concurentei.

Din cele relatate se poate concluziona ca orice agent economic, inclusiv si unitatea de

alimentaţie publică, in procesul formarii preturilor urmareste sa atinga citeva scopuri concrete:

-obţinerea profitului planificat

-majorarea volumului vînzarilor, respectiv a profitului

-cucerirea unei parţi mai însemnate a pieţii;

-atenuarea pe cit e posibil a valului de concurenţă, formarea imaginii.

Este bine cunoscut faptul că preţul maxim la produse, in alimentatia publica, se determină

reieşind din cerere, iar pretul minim se stabileste in dependenta de nivelul cheltuelilor de preparare

si realizare a acestora. Pe piata concurentiala, unde fiecare tinde să obţină rezultate maxime,

preţurile se determina in baza raportului dintre cerere si ofertă.

Formarea preţurilor in unitaţile de alimetaţie publica din Republica Moldova este

reglementată de "Instrucţiunea privind formarea preturilor în intreprinderile de alimentaţie publică

ale tutror agentilor economici din Republica Moldova nr.12 din 26.04.1996[12](în continuare

instrucţiunea privind formarea preţurilor).

In unitatile de alimentatie publica materiile prime si produsele pot fi contabilizate la pret

de achizitie, medii ponderate, deduse cu amanuntul.

Diversitatea preturilor la materia prima, componenta sofisticata a bucatelor si produselor

culinare, precum si posibilitatea inlocuirii reciproce a unor produse creaza dificultati la calcularea

pretului.

Daca pe parcursul lunii sa achizitionat materie prima la diferite preturi, pentru decontarea

valorii acestora poate fi aplicata una din metodele :

a) la costul primelor marfuri procurate (FIFO)

b) la costul ultimelor marfuri procurate (LIFO)

c) la costul mediu ponderat.

Calculul costului produselor si materiilor prime utilizate in productie se intocmeste de

obicei la finele perioadei de raportare. Dar in alimentatia publica contabilizarea marfurilor aflate in

productie si la intocmirea calculatiei pentru stabilirea pretului de vinzare, costul trebuie sa se

calculeze nu pentru o perioada anumita, ci la o data anumita. Prin urmare si pretul materiilor prime

trebuie calculat la o data anumita. In cazul dat la utilizarea metodelor :FIFO,LIFO si CMP, calculu

pretului materiilor prime trebuie sa se faca de la inceputul lunii pina la data la care se calculeaza

noul pret. Teoretic acest lucru este posibil, insa practic necesita mult timp si resurse, de aceea

optim pentru unitatile de alimentatie publica ar fi stabilirea pretului mediu ponderat si a pretului

dedus.

Pretul mediu ponderat se aplica pentru reglementarea determinarii preturilor cu amanuntul

la produsele finite, unificarea acestora, perfectionarea contabilitatii materiilor prime , produselor

finite, marfurilor, reducerea volumului de lucrari privind calcularea acestora, intensificarea

controlului asupra acestora.

Se calculeaza preturile medii ponderate pentru marfurile identice dar de diferite sorturi,

conditii si ambalaje, conditii si ambalaje, precum si marfuri asemanatoare dupa utilizarea lor

culinara, indiferent de denumire, sort si sursa de intrare. De exeplu pretul mediu ponderat se

stabileste la crupe, carne de diferit sort, paste fainoase etc.

Pentru produsele la care cantitatea de deseuri este diferita in urma prelucrarii, in functie de

sort si sezon, pretul mediu ponderat se determina tinind cont de coeficientul de ajustare a

conditiilor acestor produse.

Aplicarea coeficientului de ajustare permite sa se echivaleze cantitatea semifabricatului

produs din materii prime de orice conditie cu conditia de baza care serveste drept temei la

calculare.

Coeficientul de ajustare se aplica de exemplu pentru sfecla, morcovi, cartofi timpurii si

tirzii , fara a se preciza perioada de achizitionare, pentru pasari in dependenta de modalitatea de

prelucrare.

Pentru calcularea pretului cu amanuntul la produsele de fabricatie proprie ale unitatilor de

alimentatie publica, materiile prime pentru produsele culinare se

includ conform normelor prevazute de Retetarul bucatelor pentru conditia de baza. Daca

se folosesc materii prime de conditii secundare la preturi medii ponderate, norma gramajului

fiecarei portii nu trebuie sa fie incalcata. In acest caz pentru ajustarea conditiilor materiilor prime se

utilizeaza coeficientul corespunzator care se determina ca raportul dintre norma gramajuluimateriei

prime nete a semifabricatului de conditie secundara si normele gra,ajului materiei prime nete luata

ca conditie de baza. Normele gramajului net se stabilesc in procente fata de masa bruta a fiecarei

conditii.

Exemplu : Conform (anexa..........). pentru carnea de vita de categoria II normele

gramajului in bucati mari dupa prelucrare rece constitue 70,8 %, iar pentru carnea de categoria a I –

a 73,4% fiind luata ca una din conditiile de baza. Coeficientul de ajustare a carnei de categoria a II-

a va fi de 0,9646 (70,8% : 73,4%).

Pretul mediu ponderat pe fiecare grup de produse care au diverse conditii si diferite norme

de deseuri la prelucrarea culinara mecanica se determina prin impartirea valorii totale a produselor

utilizate la preturi cu amanuntul la cantitatea totala a materiilor prime tinind cont de ajustarea

conditiilor.

Calcularea pretului mediu ponderat se efectueaza dupa cantitatea produselor intrate pe

sorturi si conditii in cursul unei perioade determinate , indiferent de sursele de intrare.

Modul de calculare a pretului mediu ponderat pentru 1 kg de carne de vita este prezentat in

tabelul urmator:

Calculul preţului mediu ponderat pentru 1 kg de carne de vita

Denumirea(categ

oria)

Produselor

Cantit

atea

produselor la

intrare

P

retul 1

kg

S

uma

Coefici

entul de

ajustare

Cantit

atea

produselor

dupa

ajustare

Carne de

categoria I

1600 7

0,00

11

2000

1,0000 1600

Carne de

categoria II

800 6

0,00

48

000

0,9646 771,6

8

Total 2400 16

0000

2371,

68

Conform tabelului de sus , pretul mediu ponderat al uni kg de carne de vita va constitui

67,46 lei (160000 : 2371,68).

Daca corelatia dintre carnea intrata de la furnizor pe sorturi si conditii se schimba, atunci

se formeaza abateri in valoarea produselor la preturi cu amanuntul si preturi medii ponderate. In

cazul in care abaterile sunt semnificative, atunci pretul mediu ponderat va fi revizuit.

In mod analogic se calculeaza preturile medii ponderate si pentru alte tipuri de carne si

legume.

In alimentatia publica pentru inlaturarea deosebirilor in deseuri la prelucrarea materiilor

prime de conditie secundara si casarea corecta a materiilor prime utilizate din gestiunea sefului de

productie, prevenirea formarii lipsurilor sau plusurilor se aplica preturile deduse. Acestea se

determina in baza pretului mediu ponderat al materiilor prime care se inmulteste cu coeficientul de

ajustare a conditiilor. Aplicarea acestor preturi la materiile prime de conditii secundare simplifica

contabilitatea si calculele, intrucit nu mai este necesar sistemul de reduceri, se asigura identitatea in

estimarea valorica a materiilor prime.

Modul de determinare a pretului de decontare a 1 kg de carne de vita de diferite categorii

este prezentata in urmatorul tabel:

Calculul pretului dedus la 1 kg de carne de vita

Denumirea

materiei prime

Pretul mediu

ponderat (lei,bani)

Coeficientul de

ajustare a conditiilor

Pretul dedus

(lei,bani)

Carne de vita

de categoria I

67,46 1,0000 67,46

Carne de vita

de categoria II

67,46 0,9646 65,07

Din calculele efectuate in tabel putem usor observa ca pretul dedus pentru carne de vita de

categoria I coincide cu pretul mediu ponderat al acestia, intrucit aceasta s-a luat ca o conditie de

baza, iar pretul dedus pentru carnea de vita de categoria a II-a constitue 65,07 lei, diferenta fiin de

2,39 lei (67,46 – 65,07).

Pentru legume si cartofi norma deseurilor este determinata in dependenta de sezon.

Articolul 1.4 al Instrucţiunii privind formarea preţurilor, stipulează că unitaţile de

alimentaţie publică "formează preţuri libere cu amănuntul, ca şi unităţile de comerţ cu

amanuntul". Totodată, preturile unităţii de alimentaţie publică se deosebesc de preţurile de

vînzare cu amanuntul ale unitatilor comerciale prin marimea adaosului aplicat la preţ în

alimentaţia publică.

Necesitatea acestuia este determinată de :

-particularitaţile specifice ale ramurii

-îmbinarea procesului de producţie cu cel de comercializare, ceea ce presupune cheltueli

mai mari in comparatie cu unitatile comerciale;

-organizarea consumului, in incinta unitatilor de alimentatie publica necesita anumite

conditii de dotare si confort, ceea ce determina majorarea cheltuelilor, care sunt acoperite dintr-un

adaos comercial ce depaseste marimea acestuia in unitatile comerciale.

Elementul primar - preţul liber cu amănuntul - conform Hotaririi Guvernului Republicii

Moldova " Cu privire la măsurile de coordonare si de reglementare de către stat a

preturilor(tarifelor)" nr.547 din 04.08.1995, include preţul de achiziţie si adaosul comercial, care

este nelimitat, cu excepţia mărfurilor de importanta sociala, marimea căuruia constitue 20%.

Articolul nr. 3 al hotarirei sus mentionate stipulează că, pentru întreprinderile

de alimentaţie publică de categoria III mărimea adaosului comercial nu trebuie să depăşească 30 la

sută, iar pentru întreprinderile de categoria II – 70 la sută, faţă de preţul liber cu amănuntul sau faţă

de costul setului de materie primă la calcularea preţurilor pentru bucate şi produse.

Mărimea adaosului comercial şi de alimetatie publica este nelimitată şi se stabileşte, de

regulă, pentru fiecare fel de preparate culinare şi mărfuri destinate vânzării prin ordinul

administraţiei unităţii de alimentaţie publică, cu excepţia unităţilor de categoria II şi III, de

asemenea exceptând şi mărfurile de importanţă socială.

La unităţile de alimentaţie publică, preţul unuia şi aceluiaş preparat culinar se modifica

adesea din cauza existentei diverelor preţuri libere cu amanuntul la materiil prime procurate, ca

rezultat al aprovizionarii de la mai multi furnizori. Modificarea a cel putin unui element al

produsului culinar necesita stabilirea unui nou pret de vinzare. În afara de existenta diferitelor

nivele de preturi libere cu amanuntul,componenta complexa a bucatelor si produselor culinare

preparate, care includ o varietate de materii prime si produse, de asemenea, posibilitatea inlocuirii

unor produse substituibile in timpul prepararii, complica considerabil calculul pretului de vînzare,

facînd, practic,imposibil controlul permanent al acestora.

Toate procesele tehnologice produc transformări considerabile ale materiilor prime

prelucrate. În timpul acestor transformari se înregistreaza pierderi cantitative din eliminarea părtilor

necomestibile prin operaţii preliminare, procese fizice de deshidratare, rehidratare, evaporare,

schimbari de stari fizice, transformari chimice.

Toate schimbările rezultate din procesele tehnologice presupun nişte

pierderi,scazaminte,fireste care trebuie fixate, adică contabilizate. Conform art.3.8 al Instructiunii

privind formarea preţurilor, semifabricatele din carne, carne de pasare, peste si din alte produse se

includ in calcul conform normelor de utilizare "neto".

Preturile bucatelor si produselor preparate in unităţile de alimentatie publică se stabilesc

reieşind din raportul dintre cerere si ofertă de către conducatorul unităţii prin emiterea unui ordin,

ne stipulează articolul 1.5 al Instructiunii privind formarea preturilor, calculul efectuindu-se in

fisele de calcul. Fisa de calcul se intocmeste separat pentru fiecare preparat.

Conform punctului 21 al SNC 2 "Stocuri de mărfuri şi materiale" metoda vînzării cu

amanuntul se aplica, de regulă, in comerţ pentru evaluare unei cantităţi mari de mărfuri, care au

profit relativ egal in pretul vinzarilor in cazul unui sortiment ce variaza rapid. Unităţile alimentatiei

publice cu amanuntul de toate categoriile, formeaza pretul cu amanuntul liber, la materia prima in

mod similar ca si unitatile de comerţ cu amănuntul.

Preţurile de vînzare libere la produsele comercializate in unitatile alimentatiei publice se

deosebesc de preturile de comerţ cu amănuntulliber, utilizarea la intreprinderile de comert, dupa

marimea adaosului la preţ aplicat.Prin urmare, unitatile alimentatiei publice primesc nu numai

adaosul comercial, dar si adaosul la pret. Aceasta se explică prin prezenţa în unitaţile alimentatiei

publice a functiilor de producere, necaracteristice comerţului cu amănuntul si cu ridicata. Se stie ca

marimea adaosului comercial si a preţului de vînzare in alimentatia publica, de regula se determina

la pret liber, cu excepţia produselor de necesitate sociala la care adaosul la preţ este limitat pina la

20% conform Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr.547 din 4 august 1995 " Cu privire la

masurile de coordonare si de reglementare de catre stat a preturilor(tarifelor).

Conform instructiunii privind formarea preţurilor la întreprinderile de alimentaţie publică

ale tuturor agentilor economici din Republica Moldova nr.12 din 16 aprilie 1996, aprobat de

Departamentul Comertului la intreprinderile de alimentatie publica, indiferent de tipul de

proprietate si forma juridică, procurarea marfurilor (materiei prime) pentru prelucrarea ulterioară se

efectuează la preţurile libere de livrare sau la preturile cu amanuntul si preturi de achiziţie.

Produsele agricole si alte marfuri achizitionate pe pietile alimentare, din gospodăriile agricole si de

la populatie se receptionează de intreprinderi la preturi de achizitie prin aplicarea adaosului

comercial.Preturile la productia proprie se determina prin intocmirea calculatiei respective.

Pentru recuperarea cheltuelilor întreprinderii de alimentaţie publică legate de fabricare si

realizarea producţiei şi asigurarea culturii adecvate de servire, precum si pentru formarea

beneficiului, conform punctului 1.5 al Instrucţiunii privind formarea preţurilor se aplică un adaos

nelimitat la preţurile libere cu amanuntul la materia primă si produse.

Calculatia pretului bucatelor are la baza reteta de fabricatie a fiecarui produs, care poate fi

preluata din Retetar si fise tehnologice. Retetarul contine sortiment de materie prima normat de

regula pentru 10 kg sau 100 de portii.

Retetarul stabileste normele gramajului produselor in masa burta, normele in masa neta,

precum si normele cantitative ale unor bucate si a bucatelor in ansamblu.(anexa......)

Normele cantitatii de bucate ce urmeaza a fi obtinute sunt prezentate in Recetar tinind

cont de pierderele inevitabile in procesul de curatire, preparare, racire, portionare. De exemplu in

normele deseurilor si pierderilor obtinute la prepararea carnii de pasare sunt prevazute pierderi la

taierea carnii crude pe portii, precum si la portionarea carnii dupa prelucrare termica.

Consumul de sare, verdeata si diferite condimente in Retetar nu este prevazut pentru

fiecare fel de mincare, insa in partea introductiva a fiecarui capitol sunt prezentate normele de

consumpentru o portie.

Daca pentru prepararea bucatelor este necesara folosirea materiei prime de diferite

conditii atuci este necesar de retinut ca normele gramajului in masa bruta de majoreaza sau se

micsoreaza. Aceasta cerinta reiese din punctul 3.5 al Instructiunii privind formarea pretului in

institutiile de alimentatie publica, potrivit careia valoarea materiei prime se include in calculul

pretului de vinzare la bucate si la alte produse de fabricatie proprie la pretul liber cu amanuntul si

conform normelor de materie prima in vigoare prevazute in Retetar pentru conditiile respective ale

materiei prime.

Normele prevazute de Retetarul de bucate si preparate de culinarie nu pot fi modificate,

acestea fiind obligatorii, insa in cazul modificarii in structura sortimentului, tipurile de materie

prima pot fi schimbate. In Retetar sunt prezentate produsele care se pot inlocui reciproc, si normele

de interschimbalitate.(anexa....).

Luind in consideratie numarul mare de unitati de alimentati publica existente, si a

concurentei care apare intre acestea fiecare tinde sa se evidentieze, oferind consumatorilor un

sortiment cit mai sofisticat si preparat dupa tehnologii si retete proprii, unice. In majoritatea

cazurilor reteta de preparare a acestor bucate nu se intilneste in Retetar, de aceea se intocmesc fise

tehnologice si alte materiale informationale privind procesele tehnologice care vor fi utilizate in

bucatarie la utilizarea bucatelor.

La calcularea pretului de vinzare a bucatelor preparate in unitatile de alimentatie publica

se utilizeaza fisa tehnologica.

În fişa de calculatie se indică:

a) denumirea întreprinderii;

b) numărul curent al fişei;

c) denumirea felului de bucate (gustării, băuturii, articolului);

d) numărul recepturii, coloanei şi denumirea Reţetarului sau altui document normativ din

care s-a luat receptura;

e) denumirea produselor (materiei prime);

f) cantitatea de produse conform normei pentru 100 porţii sau 10 kg (sosuri, garnituri,

tocatură etc.);

g) preţul liber cu amănuntul la 1 kg de produse, calculat  în conformitate cu documentele

normative  în vigoare privind formarea preţurilor cu amănuntul;

h) valoarea totală a setului de materie primă pentru 100 porţii sau 10 kg;

i) preţul de vînzare a unei porţii;

j) gramajul unei porţii în grame.

Exemplu de fisa de calculatie este prezentata in Tabelul.....in baza fisei tehnologice

folosite la I.M.”Piata centrala”(anexa...).

FISA DE CALCULATIE

Denumirea bucatelor : “Bors cu varza”

Denumirea produselor, materiei

prime

Norma,kg Pretul

cu amanuntul

Suma,

lei

Sare 0,25 3,952 0,99

Cartofi 2,675 5,2 13,91

Ceapa 1,2 5,2 6,24

Sfecla 5,0 5,057 25,29

Morcov 1,25 5,772 7,22

Varza 2,5 3,9 9,75

Otet 0,4 5,2 2,08

Ulei 0,5 23,804 11,90

Tomat 0,3 31,993 9,60

Zahar 0,25 16,50 4,13

Valoarea totala a setului de

materie prima pentru 100 de portii

91,11

Pretul de vinzare unitar 0.911

Gramajul unei portii 1/250

In fisa dat de calculatie, pretul este calculat pentru produsele comercializate in cantinele de

categoria a III-a.

Metoda data de calcul este foarte simpla, insa foarte voluminoasa, ceea ce duce la

executarea uni volum mare de lucrari. Necesitatea intocmirii acestor fise rezulta din existenta unui

sortiment foarte mare de materii prime si marfuri, dar si de fluctuatia si instabilitatea preturilor

acestora, de unde si apare necesitatea permanenta de a recalcula pretul de vinzare.

Mărimea suprapretului in procente fata de preţul liber cu amănuntul sau fata de costu

setului de materie prima, il stabileste conducatorul intreprinderii, prin emiterea unui ordin.

Conform punctului 1.6 al instructiunii, mărfurile cumparate asupra carora se extind

marimea limitata a adaosului comercial(pîine si produse de panificatie, faina, zahar, brinzeturi, unt,

ulei vegetal, produse lactate, conserve din carne, fructe si legume pentru alimentatia copiilor si

amestecuri uscate pentru copii) care nu sunt supuse prelucrarii termice sau tegnologice, la toate

unitatile alimentatiei public se comercializeaza la preturi libere cu amanuntul fara adaos la pret.

La intreprinderile de alimentatie publica de categoria a III-a painea si produsele de

panificatie servite la masa sau folosite pentru prepararea productiei proprii se comercializeaza fara

adaos la pret.

Produsele agricole si alte marfuri achizitionate de unitatile alimentatiei publice din

gospodariile agricole, precum si de la populatie se inregistreaza la intrari la preţul de achizitie cu

aplicarea adaosului comercial.

Mărfurile si materia prima receptionate la depozit (magazie) se contabilizează la preţ liber

cu amănuntul, folosind numai adaosul comercial, iar adaosul la preţ se va aplica, in alimentatia

publică, numai la calcularea preţului de vînzare, adaugînd procentul acestui adaos la valoarea totală

a setului de materie prima la calcularea preţului bucatelor.

Din cele expuse mai sus rezulta ca formare pretului la preparatele culinare din alimentatia

publica, adaosul la pretul de procurare consta din doua elemente componente :

- adaosul comercila pentru formarea preturilor cu amanuntul la marfurile si materia

prima procurate pentru acoperirea cheltuelilor comerciale

- adaosul la pret aplicat in alimentatia publica, pentru acoperira cheltuelilor de

producere a preparatelor culinare si de deservire a consumatorilor.

Asadar pretul de vinzare a bucatelor poate fi determinat prin diferite metode :

-valoarea setului materiei prime se evalueaza la pretul de procurare sau la preturi medii

ponderate, iar valoarea de vinzare se determinaprin adaugarea la valoarea totala a setului de materii

prime a adaosului unic al alimentatiei publice

-in valoarea setului produselor se includ la valoarea totala( pretul de procurare + adaosul

comercial), iar valoarea de vinzare se determina prin adaugarea la valoarea totala indicata a setului

de materii prime a adaosului alimentatie publice si TVA;

-produsele incluse in valoarea setului se evalueaza la pretul de vinzare : pretul de

procurare + adaosul unic al alimetatiei publice sau pretul de procurare + adaos comercial + adaosul

alimentatiei publice si TVA;

Cea de intii metoda se recomanda a fi aplicata in unitatile de alimentatie publica in care

bucatele se vind la preturi diferite, diverselor tipuri de consumatori.

Cea de a doua metoda se aplica in unitatile de alimentatie publica in care adaosul

comercial este limitat prin acte normative.

A treia metoda ramine la alegerea unitatilor.

Alegerea oricarei din metodele propuse, trebuie facuta astfel incit sa faciliteze organizarea

contabilitatii, sa o simplifice si sa fie excule orice tip de abuzuri.