117405086 Cultura Cipercilor CA Afacere Doc

7/29/2019 117405086 Cultura Cipercilor CA Afacere Doc

1/57

CULTURA CIPERCILOR CA AFACERE

INTRODUCERE

Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din

cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite

si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric

si literat roman, in lucrarea sa "istoria naturala ,,1[1]scrie si despre ciupercile bune demancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea

sa "Despre mijloacele de vindecare" si medicamente de origine vegetala obtinute din

ciuperci.

La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita

gustului si aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si laintroducerea unor speci

i in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3

763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat

din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate,

primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de

Auricularia sp. si Lentinus sp.

Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in

foarte multe carti sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa selucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai.

Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o

productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in

acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren

agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta

intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale

refolosibile, ieftine.

Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in

cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile demicroclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau

patru-cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an.

Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta

facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din

cadrul sectorul vegetal.

1


2/57

CAPITOLUL I

CULTURA CIPERCILOR CA AFACERE

1.1 Cultivarea ciupercilor

Suprafetele cultivate cu ciuperci sunt in plina crestere. In Europa, productia de ciuperci

reprezinta 58% din productia mondiala , care se ridica la peste 1.500.000 de tone anual.

Ciupercile reprezinta un valoros produs alimentar, datorita continutului bogat in substante

hranitoare, comparabil cu cel continut de paine, lapte, oua, zaharina, vitamine si saruri

minerale. Un avantaj al cultivarii ciupercilor il constitue posibilitatea folosirii unor spatii

deja existente, carora nu li s-a dat o alta intrebuintare. In aceasta categorie de spatii intra:

serele, solariile, pivnitele, soproanele, camarile de cladiri si alte asemenea spatii.

Daca sunt cultivate in spatii inchise, ciupercile au o perioada scurta de dezvoltare, cam 100-

120 zile de la insamintare la ultimul recoltat. De aceea se pot cultiva in tot cursul anului, in

orice sezon, mai ales in sezoanele reci, cind pe piata celelalte legume se gasesc in cantitati

reduse2[2].

Este un avantaj deosebit sa poti realize 2 pina la 3-4 cicluri pe an de pe aceeasi suprafata. Un

alt avantaj al cultivarii ciupercilor este acela ca sunt plante cu talie mica, iar in anumite

perioade de dezvoltare nu au nevoie sau sunt indiferente la lumina, ocupa spatii reduse in

raport cu cantitatea de productie. In acest scop, se pot cultiva pe mai multe niveluri, facind

astfel economie de spatiu.

In ciupercariile bine organizate se pot realiza culture pe 3-4 niveluri pe aceasi suprafata.

Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se

consuma toate partile componente, astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%.

Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei, se asigura o mai buna

supraveghere a activitatii si a economiei de timp.

2


3/57

Inca un avantaj consta in faptul ca, in general, materialele necesare culturii se gasesc in orice

gospodarie sub forma de productie agricola secundara (paie, pleava, tulpini si ciucalai de

porumb, tupini de sorg, vreji de mazare, fasole, soia ) sau dejectii de animale amestecate cu

asternutul care, de obicei, este alcatuit din paie, rumegus, talaj sau coji de floarea -soarelui.

1.2 Randamentul ciupercilor

Pe lnga valoarea lor alimentara ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o

productie ridicata ce se obtine pe unitate de suprafata folosita n spatii special amenajate n

acest scop. De retinut mai este si faptul ca n cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol,

ci cu preponderenta spatii dezafectate adica spatii carora nu li s-a dat alta ntrebuintare iar

pentru substratul nutritiv au fost luate n considerare materiale refolosibile ieftine.

Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat n cazul

speciei Agaricus bisporus este n functie de sistemul de cultura si de conditiile de

microclimat asigurate ntre 15 si 30 de kilograme. Daca ntr-un an se realizeaza doua sau

patru-cinci cicluri de cultura reiese un randament de 30-60 kg/mp/an.

Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza n functie de specie ntre 70-100 de zile, aceasta

facnd ca amortizarea investitiei sa se faca ntr-un timp scurt fiind cea mai activa din cadrul

sectorului vegetal.

Ciupercile care se pot cultiva n Romnia

n tara noastra se pot cultiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci:

Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus)

Ciuperca alba termofila (iubitoare de caldura) (Agaricus edulis)

Buretele vnat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus)

Buretele rosiatic (Pleurotus florida)

Buretele brun (Pleurotus sajor-caju)

Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae)

Buretele ciuciulete (Coprinus comatus)


4/57

Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata)

Aceste ultime doua specii se cultiva pe suprafete mai restrnse.

1.3 Valori de recoltare

Productia la I val este de 8-9 kg ciuperci. Daca sunt prea multi butoni, reducerea se face

prin udare cu apa n cantitate de 0,5 l/mp, cu 36 h nainte de primul val.

Productia la al II-lea val este de 8-9 kg ciuperci.

Productia la al III-lea val este de 4-6 kg ciuperci.

Productia la al IV-lea val este 2-4 kg ciuperci.

Productia la al V-lea val este de 1-2 kg ciuperci.

Din datele prezentate mai sus se observa ca productia cea mai mare de ciuperci se obtine

in primul val de aceea acestuia trebuie acordata o atentie sporita. Uneori in conditii

anormale valurile IV si V pot lipsi sau pot sa fie foarte mici din punct de vedere

1.4 Valoarea terapeutica a ciupercilor

Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor,

streptomicinelor, ntr-un cuvnt a antibioticelor, care au salvat milioane de vieti umane si

animale, cercetatorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare. Dupa ce au

fost valorificate ca aliment, ciupercile au nceput sa prezinte interes si pentru medicina,

pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome.

Traditional ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imunologice careau nceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel s-a observat ca datorita continutului lor

ridicat n anumite polizaharide au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei n

peretii celulari ciupercile produc un efect filmogen utilizat n industria cosmetica. n trecut

s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, r& 212j92c #351;covii, s.a. Astfel,

din Lactarius deliciosus (rscovi) si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a

dovedit eficace mpotriva bacilului tuberculozei.

1.5 Aspectul negative al ciupercilor


5/57

Ciupercile provoaca boli la plante ele au o arie mare de raspndire si sunt foarte

agresive. Unele produc adevarate calamitati cum ar fi ciuperca Phytophthora infestate

( mana cartofului ). Alte ciuperci produc pagube importante vitei-de-vie, lanurilor de gru si

lista poate continua.

Ciupercile contin toxine iar unele sunt otravitoare. Singura masura de aparare este de

a consuma ciuperci din cultura. Ciupercile transmit boli la om si animale. Sunt cunoscute

mai ales actiunile ciupercilor asupra pielii, mucoaselor, plamn si creier3[3].

1.6 Cresterea ciupercilor cu sprijonulSAPARD

Pna n luna august 2005 productia de ciuperci de cultura a atins o cifra record de aproape

500 de tone comparativ cu numai 60 de tone raportate anul trecut. De asemenea, pe lnga

ciupercile de cultura, au fost recoltate din flora spontana aproximativ 580 de tone de

ciuperci.

Profitul obtinut la o cantitate de peste o tona, de pe o suprafata de 100 de metri patrati, n

cinci cicluri de cultura, este de aproximativ 30.000 RON, amortizarea investitiei la fiecare

recolta.

Astfel, se poate demara o investitie de amploare n cultivarea ciupercilor cu o suma minima

de 18.000 RON. Din aceasta suma, 9.000 RON pot reprezenta fonduri nerambursabile prin

Programul SAPARD. Cu alte cuvinte, cei care solicita sprijin financiar prin SAPARD pot

realiza o astfel de investitie cu doar 9.000 RON. Aceasta suma poate fi obtinuta apelnd la

Fondul de Garantare a Creditului Rural dar si direct printr-un credit bancar garantat chiar cu

investitia.

Principalele specii cultivate n Romnia sunt Agaricus bisporus (ciuperca de balegar

denumita impropriu champignion) si Pleurotus ostreatus (cunoscut ca pastrav de fag).

Din pacate, piata interna nu se constituie ntr-o alternativa profitabila, consumul pe cap de

locuitor fiind foarte scazut (considerat irelevant chiar si din punct de vedere statistic). O alta

caracteristica o reprezinta preferinta romnilor pentru specia Agaricus, n timp ce n

strainatate este mult mai apreciata specia Pleurotus. Producatorii de ciuperci de cultura s-au

orientat, firesc, spre pietele externe, dar exigentele calitative fac ca putini sa reuseasca cu

adevarat sa exporte constant. Solutia o reprezinta culturile profesioniste la cele mai nalte

standarde europene si internationale.

Programul SAPARD ofera sprijin financiar pentru asigurarea tuturor conditiilor tehnice

necesare productiei de ciuperci si industrializarea acestei activitati cu mare potential dedezvoltare.

3


6/57

Prin Masura 3.4 (Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze

activitati multiple si venituri alternative - submasura "Alte activitati") se pot obtine fonduri

nerambursabile SAPARD pentru cultivarea, colectarea, depozitarea si procesarea

ciupercilor. Mai exact pentru construirea sau modernizarea cladirilor operationale si

utilitatilor conexe, pentru depozitarea materiilor prime si produselor, pentru dotarealaboratoarelor pentru analiza si cercetare, dar si pentru birourile administrative.

Totodata, pentru bunul mers al investitiei, pot fi achizitionate echipamente si dispozitive noi

pentru recoltarea, depozitarea, procesarea si marketingul produselor, dar si pentru

producerea compostului (patului germinativ) si achizitionarea de material biologic certificat

(micellium). Programul SAPARD finanteaza si depozitarea, procesarea si marketingul

ciupercilor din flora spontana, nu numai a ciupercilor de cultura.

Ciupercile prezinta doua calitati majore: cea de produs agroalimentar deosebit si

randamentul ridicat obtinut pe metru patrat, ceea ce face ca amortizarea investitiei sa se fac

ntr-un timp scurt. Pentru a debuta cu o cultura de ciuperci este nevoie de spatiu bine izolat

de mediul exterior, igienizat si dotat cu instalatie de apa potabila, ventilatie, instalatie

electrica de ncalzire si racire a aerului. Pentru a asigura rentabilitatea unei ciupercarii,

investitia trebuie sa cuprinda o suprafata minima de 100 metri patrati (mp.).

n cazul speciei Agaricus randamentul este de 20 - 27 kilograme pe metru patrat. Valoarea

investitiei pentru cei 100 de mp. de cultura, fara a lua n calcul amenajarea initiala a

spatiului de productie, se ridica la aproximativ 9.500 de lei noi, iar suma obtinuta n urma

comercializarii sunt de peste 15.000 de lei noi. Pentru cinci cicluri de cultura se poate obtine

un profit de 30.000 de lei noi. n situatia n care compostul este produs la nivelul crescatoriei

profitul se poate dubla.

n cazul ciupercilor din specia Pleurotus continutul nutritiv ridicat este motivul pentru care

n strainatate sunt considerati ca nlocuitori ai carnii. Pleurotus contin 18 aminoacizi

esentiali organismelor vii si sunt recomandati n alimentatia diabeticilor, pentru combaterea

anemiilor, dar si pentru mineralizarea organismului (contin vitamina K, P, B12, minerale ca

Siliciu, Seleniu etc.). Cultura ciupercilor Pleurotus a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare

exploziva n multe tari din lume, fiind usor de cultivat, nepretentioase si utiliznd ca strat de

cultura deseuri provenite din prelucrarea hrtiei, rumegus si altele care se aseaza n saci.

Dupa proteina obtinuta industrial din soia, aceste ciuperci se situeaza pe locul doi n lume

din punct de vedere al calitatii nutritive.

Volumul de investitii pentru cultura ciupercilor Pleurotus reprezinta 50 - 60% din cel pentru

cultura ciupercilor Agaricus. Randamentul unui ciclu de cultura se poate situa ntre 20 - 35kg de ciuperci la 100 de kg de strat de cultura (substrat celulozic). Investitia pentru 35 de

saci a cte 10 kg este de aproximativ 250 de lei noi, fara a lua n calcul amenajarea initiala a


7/57

spatiului de productie. Iar profitul obtinut este de aproximativ 700 de lei noi n 60 - 80 de

zile, dar cu ct productia este mai mare cu att va creste si valoarea profitului.

Preturile ciupercilor la bursele internationale variaza, dar pentru exemplificare, n America

un kilogram de Agaricus este cotat la aproximativ 3 dolari.

Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura "Alte activitati", n care estecuprinsa si cultivarea ciupercilor, se ridica la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul

fondurilor disponibile pentru Masura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care

submasura mentionata mai sus are o pondere de 15%.

Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole, societati

comerciale cu capital privat de minim 75%, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de

euro si de maxim 100.000 de Euro. Astfel, valoarea totala a investitiei, care include

cofinantarea privata si finantarea SAPARD, trebuie sa se ncadreze ntre 5.000 si 200.000 de

euro.

Din valoarea totala eligibila a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar 50%

contributia publica. n Programul SAPARD, cofinantare publica reprezinta contributia

Uniunii Europene, 75% si a Guvernului Romniei 25%.

O solutie pentru cultivatorii romni o reprezinta culturile BIO - "organice", care prezinta

avantaje semnificative din punct de vedere al pretului de vnzare. Trebuie amintit ca

Uniunea Europeana acorda o importanta deosebita produselor certificate ca fiind "BIO -

organice". Acest tip de cultura se distinge de cel clasic prin utilizarea ngrasamintelor

naturale si prin faptul ca nu se folosesc pesticide, iar pretul de vnzare se dubleaza.

Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea

viabilitatii economico-financiare a investitiei. Prin acest lucru se ntelege obtinerea de

performante financiare si capacitatea de a opera fara a recurge la sprijin public n activitatea

sa operationala viitoare. Cu alte cuvinte, beneficiarul va trebui sa demonstreze ca si poate

plati obligatiile si datoriile n mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%.

Beneficiarul poate sa primeasca de doua ori sprijin, n perioada de implementare a Masurii,

fara ca cele doua investitii sa fie derulate n acelasi timp, iar suma lor sa nu depaseasca

valoarea maxima a ajutorului public.

Pentru a solicita un ajutor nerambursabil sunt mai multe etape de urmat, respectiv,

solicitantul trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD sau Birourilor Regionale pentru a

obtine "Ghidul solicitantului" pentru Masura care cuprinde domeniul proiectul pe care vrea

sa l dezvolte. Tot de la sediul Agentiei, Birouri Regionale sau de pe pagina de web,

www.sapard.ro, viitorul beneficiar va intra n posesia Cererii de finantare, care se vacompleta electronic.

Cererea se va completa astfel:


8/57

- Solicitantul trebuie sa completeze cererea de finantare n limba romna si sa o depuna n

trei exemplare: un original si doua copii;

- Cererea de finantare va fi completata numai electronic si va fi depusa pe suport de hrtie si

pe discheta. Cererile completate de mna sau scrise la masina nu vor fi acceptate. De

asemenea, este obligatoriu a se respecta formatul cererii de finantare (cu ncadrarea npagina) asa cum este prezentat n ghid;

- De asemenea, fiecare exemplar din Cererea de finantare (exemplarul original si cele doua

copii), nsotit de anexele tehnice si administrative va fi legat ntr-un singur dosar (chiar daca

documentatia tehnica a fost legata n prealabil) astfel nct sa nu permita detasarea si/sau

nlocuirea documentelor. Dosarul va fi paginat si opisat, numerotarea paginilor facndu-se

manual n partea dreapta sus a fiecarui document, n ordine de la 1 la n, unde n este numarul

total al paginilor din dosarul complet. Documentele justificative vor fi anexate n ordinea

opisului de la sfrsitul Cererii de finantare, indicndu-se numerele de pagina la care se afla

fiecare document. Daca cererea de finantare este declarata neconforma la depunere, n cazul

n care se ataseaza documente noi, se va dezlega dosarul si se va adauga documentul lipsa.

Paginile vor fi renumerotate manual n partea dreapta sus a fiecarui document (numerele

vechi vor fi taiate cu o linie orizontala), opisul se va reface si dosarul va fi legat din nou;

- Exemplarul original va avea nscrisa pe coperta, n partea superioara dreapta, mentiunea

"ORIGINAL" si va fi stampilat de catre solicitant si semnat de catre responsabilul legal al

solicitantului pe fiecare foaie completata. Solicitantul va stampila copiile acestora cu

mentiunea "conform cu originalul" si responsabilul legal al solicitantului va semna.

Conformitatea acestor documente cu originalele ramase la solicitant se va verifica cu ocazia

verificarii pe teren. Daca cel putin un document aflat n copie n exemplarele COPIE 1 sau

COPIE 2 a cererii de finantare nu este conform cu originalul aflat la solicitant, cererea de

finantare va fi declarata neeligibila;

- Cele doua exemplare copie vor avea nscrisa pe coperta, n partea superioara dreapta,

mentiunea "COPIE Nr. 1" si respectiv "COPIE Nr. 2". Cele doua exemplare copie vor fi

stampilate de catre solicitant si semnate de catre responsabilul legal al solicitantului. Fiecare

foaie completata va avea mentiunea "Conform cu originalul";

- Fiecare exemplar al cererii de finantare (inclusiv anexele aferente), trebuie introdus n cte

un plic care trebuie sa aiba nscrise numarul de referinta al sesiunii cererii de proiecte,

numele complet al solicitantului, adresa completa a acestuia si denumirea proiectului

(identice cu cele nscrise n cererea de finantare). Pe fiecare plic se va nscrie cuvntul

"original" sau "copie", dupa cum este cazul. Toate aceste mentiuni se vor nscrie pe plic,citet, cu caractere majuscule si diacritice;

- Solicitantul trebuie sa si completeze cererea de finantare avnd la baza explicatiile oferite


9/57

n instructiunile ce nsotesc cererea de finantare;

- Nu se vor accepta cereri de finantare cu stersaturi sau completari facute manual sau cu

masina de scris;

- Solicitantul se va asigura ca ramne n posesia unui exemplar complet al cererii de

finantare n afara celor trei exemplare pe care le depune.n functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finantare

trebuie depusa direct, personal, de catre unul din cei doi responsabili de proiect, la una dintre

adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS).

Proiectul care contine cererea de finantare si toate anexele necesare - studiul de fezabilitate,

avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, verificat si analizat, Curriculum

Vitae, ultimul bilant contabil - este declarat conform de catre specialistii Biroului Regional.

Daca toata documentatia este completa si corecta apoi dosarul este trimis la sediul central al

Agentiei unde este declarat eligibil pentru a fi finantat. Beneficiarul va fi nstiintat n scris

despre eligibilitatea proiectului sau.

Ultima etapa este semnarea contractului de finantare dintre beneficiar si Agentia SAPARD,

dupa care se poate demara investitia propusa.4[4]

4


10/57

CAPITOLUL II

TEHNOLOGIA CRESTERII CIUPERCILOR

2.1 Introducere

Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna

cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare

ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine.

Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in

400 I.C. despre valoare medicinala a ciupercilor.

In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea

ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi

ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate.

Ciupercariile pot fi considerate recicloatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc

pe post de "hrana" deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat.

Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se

bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu

bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie.

Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume.

Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de

ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactiepentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de

acest mediu.

2.2 Ciupercile Agricus

Descrierea ciupercii albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis

(Cook) Lange - ciuperca de balegar, de strat sau champinion este ciuperca de cultura cea mai

raspndita n tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentnd un numar mare

de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte n

substrat (ngropata) si o parte aeriana. Partea ngropata este reprezentata printr-un postament


11/57

micelian ce rezulta din mpletitura rufelor crescute din miceliul nsamntat. Din aceste hife,

n amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butonii de fructificare.

Partea aeriana sau ciuperca propriu-zisa se numeste basidiofruct (de la familia din care

face parte) sau carpofor. Acesta este format din: picior (stipes) si palarie (pileus). n tara

noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna. Sunt

pretabile att la cultura clasica (n sistem gospodaresc), ct st la cea intensiva (n ciupercarii

industriale). Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte

activitati sau spatii special construite n vederea nfiintarii unei microciupercarii.

2.3 Conditii impuse spatiilor de crestere

Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri

vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi,

umbrare. Spatiu de cultura trebuie sa corespunda urmatoarele conditii

-izolare termica ridicata fara variatii de doua - trei grade de la zi - noapte;

-posibilitate de aerisire fie prin ventilatie libera (pentru 1mp suprafata de cultura este

necesar un spatiu de acces de 100cmp) sau prin ventilatie dirijata;

-sursa de apa curata n interiorul spatiului sau n apropiere

-canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultata dupa spalare, udare

-sursa de curent electric de 220 V pentru un ventilator si de 24 V pentru iluminat, n conditii

de umiditate excesiva (cu lampa portabila);

-sursa de caldura si instalatie de ncalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald;

-amenajarea unei camere-tampon n fata intrarii, cu dimensiunea de 2x2 m din folie de

polietilena sau din zid, cu scop de paravan;

-instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. Se poate folosi un filtru din doua straturi

de tifon ntre care se adauga un strat de vata. Acest filtru se schimba n cazul uzarii sau

murdaririi lui;

-sa prezinte drumuri de acces

-sa fie ferite de inundatii


12/57

-ncaperile sa fie amplasate n linie dreapta

-constructia sa nu cuprinda lemn

Izolarea termica se realizeaza cu ajutorul unei perne de aer ntre plafon si acoperis.

- camera tampon la intrare

-taluzarea peretilor laterali

-dispunerea la exterior pe peretii laterali a unor straturi izolatoare de paie

Constructiile moderne se pot executa din beton celular cu spatii de aer ntre cele doua

rnduri de zidarie. n spatiile libere se vor introduce vata minerala, aer, pamnt si rumegus.

n spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin

deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. De aceea se va recurge la o aerisire

dirijata n care scop sunt necesare urmatoarele amenajari: instalarea unui ventilator cu filtru

special sau un filtru improvizat pentru absorbtia si curatirea aerului introdus n ciupercarie si

eliminarea dioxidului de carbon.

Pentru incalzire va sfatuim sa folositi un sistem bazat pe aburi. In functie de marimeaciupercariei se executa un proiect si se alege varianta optima. Producatorii de utilaje din

domeniu va vor cere cubajul incaperilor ca date initiale pentru dimensionarea instalatiei de

incalzire cu abur. Exista mai multi agenti economici care produc astfel de instalatii.

De obicei incalzirea se realizeaza cu ajutorul unei tubulaturi prin care trece agentul

termic. Fabrica din Alexandria a realizat un astfel de sistem pentru ciupercarii bazat pe

baterii.

Un viitor cultivator de ciuperci care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate

anterior si poate construi unul de dimensiunile dorite.

Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adncime,

adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, n apropierea cailor de

acces. Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii

ngropate sau semi-ngropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferente mici de

temperatura de la un anotimp la altul si ntre zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste

diferente nu trebuie sa depaseasca 3-4 oC.


13/57

Pregatirea spatiilor de cultura consta n spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu soda

calcinata 5% (50 g soda la 1 litru de apa).

Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugndu-se n zeama de var si 20 - 30 grame de piatra

vnata (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este

obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura.Cnd spatiul este suficient de mare cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardoseala.

Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata, nct sa permita executarea lucrarilor n

conditii optime (1,40 x 1,60 m), grosimea sa fiind de 25 - 30 cm, astfel ca pe un metru patrat

sa se repartizeze 80 - 100 kg compost, lungimea stratului fiind n functie de spatiul de

cultura.

n spatii mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje

suprapuse pe doua sau trei nivele.

2.4 Etapele de dezvaltare ale ciupercilor

De la aparitie si pna la maturitatea unei ciuperci au loc mai multe etape.

Primordiile de fructificare

Butonii de fructificare

Aparitia palariei si piciorului

Aparitia velumului ce indica momentul optim de cultivare

Ruperea velumului indica trecerea momentului optim de recoltare a ciupercilor. Acestea

devin ciuperci de categoria a doua

In momentul in care palaria este complet desfacuta ciupercile nu se mai valorifica

Azotul este foarte important pentru ciuperca de cultura. Astfel exista o legatura directa

ntre azotul din compost, cresterea ciupercilor, productia de ciuperci si cantitatea de

proteine. Azotul amoniacal din substrat nu trebuie sa depaseasca 0,1 % deoarece opreste

cresterea miceliului.

Cresterea miceliului are loc ntre limite de pH cuprinse ntre 5,5 si 9 cu valori nsa

optime n jur de 7. Substratul cu un pH acid reduce productia sau chiar o compromite.


14/57

Caldura are un rol important n cresterea miceliului ea variind n functie de dezvoltarea

ciupercii. Ea va fi detaliata n documentatie pentru fiecare faza n parte si se va explica rolul

ei n cresterea ciupercilor.

Pentru cresterea miceliului sunt mai periculoase temperaturile ridicate dect cele scazute.

Acesta ramne viabil la temperaturi de aproape 0 grade C dar este distrus la temperaturi de

30 grade C.

Temperaturile din interiorul substratului sunt mai ridicate cu 2 - 4 grade C dect cele din

aer. Existenta unei variatii de temperatura mai mari de trei grade de la zi la noapte

influenteaza negativ productia de ciuperci.

La cresterea ciupercilor este foarte importanta umiditatea substratului nutritiv ct si

umiditatea aerului.

Ciuperca este o planta care contine foarte multa apa si de aceea apa joaca un rol foarte

important n viata acesteia. Substratul trebuie sa aiba o umiditate de 60 - 70 %, valoarea

optima fiind 62 - 67 %. Excesul de umiditatea n substrat creeaza conditii favorabile pentru

dezvoltarea mucegaiului precum si a bacteriilor.

ncaperea de cultura trebuie sa aiba o umiditate relativa de 80 - 95 %. Umiditatea relativaa aerului se pune n evidenta cu higrometrul sau se nregistreaza cu higrograful.

Se va ncerca sa se realizeze un raport de 1,5 mc aer la aerisirea libera pentru un metru

suprafata de cultura. n ciupercariile intensive prin folosirea ventilatiei dirijate un metru cub

volum util al ncaperii va corespunde unei suprafete de cultura de un mp de cultura. Viteza

de circulatie a curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0,3 m/s.

Aerisirea libera se face numai la o suprafata mica de cultura. n cadrul aerisirii libereaccesul se face prin ferestre sau prin tuburi de ventilatie.

Aerisirea dirijata se asigura prin schimburi de aer care au rolul sa elimine dioxidul de

carbon. n cazul n care exista o ventilatie prea mare se va usca suprafata straturilor si va

scadea mult productia.

Lumina nu influenteaza cresterea ciupercilor Agaricus.

2.5 Sisteme de cultura si conditii de aplicare


15/57

Pentru realizarea unui randament ct mai mare cresterea ciupercilor a nceput sa se

diferentieze n mai multe sisteme de cultura. Exista trei sisteme de cultura

sistemul clasic

sistemul semiintensiv

sistemul intensiv

Sistemul clasic are cea mai veche traditie fiind pe suprafete ce variaza ntre 50 si 200 mp

( daca se doreste poate fi mai mare ) n care sunt create minimum de conditii

aerisire directa

suprafetele interioare ( beton, caramida, piatra ) sa fie dezinfectate pe cale chimica dupa

fiecare ciclu

intrarea sa fie prin intrare tampon

sa existe diferente mici de temperatura zi - noapte

n cadrul sistemului clasic se obtin doua cicluri de cultura pe an primavara - vara si

toamna - iarna.

Sistemul intensiv are productia cea mai mare, randament economic ridicat, amortizare

rapida a cheltuielilor. Acestea sunt destul de mari deoarece pe lnga constructie trebuie

realizate conditii speciale de crestere a miceliului si a ciupercilor ( ncalzire - racire ) cu

ajutorul ventilatiei, aerisire, mentinerea umiditatii etc.

Sistemul semiintensiv este o varianta de mijloc ntre cele doua sisteme .

2.6 Compostul, modul de pregatire, retete folosite la prepararea compostului

Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor.

Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.

Materiale folosite la prepararea compostului

Acestea sunt de doua feluri:

Materiale prime de baza:


16/57

- paie de gru (orz sau orez);

- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna), nefermentat, de culoare

galbena, continnd 25-30% fecale;

- gunoi de pasari pe suport solid, format din unul din urmatoarele materiale: paie, rumegus

sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;

- gunoi de porc (uscat).

Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de gru, deoarece au o

elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paile, nainte

de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.

La materiile de baza prezentate mai sus, n functie de reteta de compost utilizata, se mai

adauga urmatoarele materii auxiliare:

- ipsos (pentru constructii);

- ngrasaminte chimice (superfosfat suflat de amoniu) sau ngrasaminte complexe cu N si P;

- colti de malt (de la fabricile de bere);

- sulfat de cupru (piatra vnata)

Compostul se pregateste pe o suprafata betonata cu nclinare usoara sau cu posibilitate

colectarii apei ce rezulta de la udari si a se refolosi. Se prefera spatii acoperite pentru a feri

compostul de ploaie si soare. Prima faza a pregatirii este o faza fara aer, ea dureaza 10 - 12

zile si consta din udare, tasari si recirculari ale apei. n functie de reteta compostului se

ntind paiele ( de gru de exemplu ) si se strivesc cu ajutorul unui utilaj, apoi se uda timpde trei zile cu apa. n a patra zi se asterne peste paie gunoi de pasare sau de cal, n functie de

reteta dupa care se uda cu recirculare. n ziua urmatoare aceste materiale se amesteca si se

fac gramezi nalte de doi metri. Se uda n continuare alte cinci zile pna cnd compostul nu

mai primeste apa.

PRIMA REET compost clasic pe baza de gunoi de cal.

Pentru pregatirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit

din balegar de cal si paie de gru din asternut, 70-75%. La o tona de compost se mai adauga


17/57

urmatoarele materiale: ipsos-25 kg, superfosfat (simplu concentrat) -7 kg, sulfat de amoniu -

7-8 kg sau ngrasamnt complex cu N si P, cantitatea fiind n functie de concentratie.

Prenmuierea. Gunoiul de cal (balegar + paie) se aseaza pe platforma betonata sub

forma de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, dupa care se taseaza. Udarea se executa pna

n momentul n care apa ncepe sa se scurga de sub gramada. Fiecare strat se va tasa pna

cnd grosimea lui va scadea la jumatate, pentru a se crea conditiile necesare pregatirii

materialului pentru compostarea aeroba. Operatia dureaza 5 zile.

Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la nceperea

pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, se aseaza n gramada si se uda,

de asemenea zilnic, timp de nca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din

compostarea anaeroba (fara aer), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansariifenomenului de compostare.

Asezarea la compostarea aeroba (cu aer) - afnat. Compostul se ia cu furca din gramada si se

aseaza afnat ntr-o "platforma" cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, naltimea 1,7-

1,8 m, iar lungimea-n functie de cantitatea de compost. n aceasta faza nu se mai uda (cu

mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care ncep ntoarcerile.

Tot la asezare se pun si 5-6 kg ipsos.

ntoarcerea compostului din platforma ncepe din a 15-a zi de la momentul declansarii

pregatirii compostului. Se fac 4-5ntoarceri, la intervale de 3-4 zile. La primul ntors se

administreaza 5-6 kg ipsos/t compost, la ntorsul al II-lea si al III-lea se adauga, de

asemenea, ipsos si ngrasaminte, cte 3-4 Kg. ntorsul IV se executa atunci cnd paiele nu s-

au nnegrit si nu se rup usor (deci) compostul are o compostare insuficienta). ntorsul se

executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi,

pastrndu-i dimensiunile n asa fel nct gunoiul de pe margini si de la capete sa se aseze n

interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente preventive, cu

substante dezinfectante sau cu pesticide. La ntorsul al III-lea se recomanda aplicarea prin

mprastiere a unui kg de CuSO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost.

Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie n concentratie de 2-3%, cu care

se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton, nainte de asezare. Ca pesticidese pot utiliza Benlate 0,2%, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene)


18/57

precum si Dimilin 0,2% ca insecticid Cu aceste substante se stropeste platforma la ntorsul

al IV-lea.

Pasteurizarea naturala

Dupa ultimul ntors, n platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul

de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului ncalzit din interior. Platforma n

ntregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la

gurile burlanelor. Se controleaza temperatura n interior (trebuie sa ajunga la 65-72 grade

C).

A DOUA REET compost mixt pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari.

Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:

-gunoi de porc-250 kg;

-gunoi de pasari - 100 kg;

-paie de gru, ciocalai de porumb -150kg.

La acestea se vor mai adauga 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors.

Prenmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.

Omogenizarea (amestecarea) la prenmuiere se face n cea de-a 6-a zi de la primul udat.

Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se aseaza si se taseaza. Se uda n continuare nca 6

zile.

Asezarea la compostarea aeroba se face n cea de-a 13-a zi si consta n afnarea materialului.

Executarea ntoarcerilor se face la intervale de 3-4 zile, ntr-un numar tot de 3-4. Se adauga

ipsos la fiecare ntors.

Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1

A TREIA REET compost sintetic pe baza de paie si gunoi de pasari

Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare

- paie de gru, orz, secara - 350 kg


19/57

- gunoi de pasari- 150 kg

La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: fn de

lucerna, ciocalai de porumb, vrejuri de fasole, colti de malt -50 kg. faina de soia, faina de

seminte de bumbac, faina de carne - 7 kg si ipsos -20 kg.

A PATRA REET compost sintetic pe baza de paie de gru tocate si uscate si rumegus

uscat.

1000 kg rumegus uscat

1000 kg paie de gru tocate si uscate

120 kg carbonat de calciu

30 kg zgura lui Thomas ( 18 % P2O5 )

150 kg malt ncoltit

46 % azot

Acest compost se prepara printr-o compostare care necesita cinci sase ntoarceri la

intervale de trei zile

A CINCEA REET compost sintetic pe baza de gru, tarte.

paie de gru macinate 25 kg

tarte de gru 20 kg

faina de samnta de bumbac 5 kg

faina de soia 5 kg

carbonat de calciu 15 kg

apa 170 l

Va rezulta un pH de 6,7 iar valoarea azotului de 2,5. Primele ciuperci apar la 15 - 17 zile

de la acoperire.

Asezarea substratului nutritiv


20/57

n spatiul de cultura substratul nutritiv se aseaza sub diferite forme

Bilonul de forma trapezoidala ( care nu se executa din lemn )

Asezarea n saci

Asezarea substratului n strat orizontal

Asezarea straturilor pe stelaje (pentru a mari suprafata cultivata)

Asezarea substratului n lazi din PVC

Bilonul se foloseste deoarece fiind trapezoidal n sectiune ocupa o suprafata mai mica n

raport cu suprafata cultivata. Dimensiunile acestora se aleg n functie de marimea camerei,

ele pot fi cu fund sau fara fund.

Asezarea n saci reprezinta o alta metoda de asezare a materialului nutritiv cu latimea de

70 cm iar grosimea stratului nutritiv n saci n jur de 30 - 40 cm, avnd o cantitate n jur de

25 - 30 kg pe sac.

Asezarea substratului n strat orizontal este cea mai simpla cale de urmat, el va avea o

grosime de 18 - 20 cm latime n functie de dimensiunile camerelor si va fi ct mai bine tasat.

Asezarea substratului pe stelaje are drept scop marirea suprafetei de cultivare, n rest se

respecta aceleasi reguli.

Asezarea substratului n lazi de PVC mareste de asemenea mult suprafata productiva.

Grosimea stratului nutritiv asezat ct mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12 - 15cm dar

nici mai mare de 30 cm.

2.7 Insamantarea miceliului

naintea nsamntarii are loc operatia de pasteurizare, ce reprezinta actiunea de distrugere

a germenilor vii cu ajutorul caldurii. Temperaturile de pasteurizare sunt apropiate de 60 de

grade C, fiind absolut obligatorii n special pentru culturile intensive si semiintensive

nsamntarea miceliului se executa numai dupa ce substratul nutritiv s-a racit. Va

reamintim ca la temperatura de 30 de grade C miceliul moare, de aceea se recomanda otemperatura de 24 - 25 grade C. Cantitatea de miceliu este de 0,5 pna la 1 kg de miceliu de


21/57

mp de compost. nsamntarea se face prin amestecare uniforma, tasare, iar pe deasupra se

mprastie 0,1 kg miceliu numit miceliu de control ( adica pentru orice eventualitate ).

Straturile, sacii, lazile din PVC se acopera apoi cu hrtie absorbanta de tip ziar sau folie

de polietilena. Se aplica un tratament cu formaldehida 0,5 %.

Dupa cteva zile de la nsamntare miceliul se deplaseaza formnd o retea alb -

albastruie. Pentru favorizare este necesar sa se realizeze conditii optime de temperatura si

umiditate, iar suprafata de cultura se va acoperi cu hrtie sau cu folie de polietilena. Acest

fenomen dureaza in jur de 20 zile.

2.8 Prepararea amestecului de acoperire si retete pentru acesta

Pentru prepararea amestecului de acoperire exista mai multe retete. Deocamdata ne

ocupam de anumite caracteristici de baza ale amestecului de acoperire.

granulatie 2 - 3 mm, maxim 5 - 6 mm. Se foloseste turba nefibroasa, pamntul ntelenit din

lucerniere, piatra calcaroasa, nisipul cu bobul mai mare

pH usor alcalin 7,2 - 7,8. Pe un amestec acid se vor forma foarte putine ciuperci

calciu 2,5 - 3 %

sa permita accesul aerului n interiorul stratului

azotul organic 0,07 - 0,018 %o

umiditatea amestecului de acoperire trebuie sa fie de 70 %. El trebuie sa fie n stare jilava

amestecul nu trebuie sa contina germenii unor boli, alte ciuperci, daunatori etc. Amestecul

se dezinfecteaza pe cale chimica sau termica, prin tratare cu aburi.

Componente folosite

turba este folosita la culturile intensive, se foloseste turba neagra ( joasa ) cu pH ntre 5,5 si

8. Ea se foloseste singura sau cu carbonat de calciu n functie de 4 - 6 %. Amestecul format

din 75 % turba neagra, 25 % nisip, 4 - 6 % carbonat de calciu reprezinta una dintre retete


22/57

cele mai bune. n cazul folosirii pamntului de telina acesta trebuie luat de la o adncime

mai mare de 30 de cm.

pamntul de telina este provenit din lucerniere de 2 - 3 ani. Este mult mai putin folosit n

retete

piatra calcaroasa este folosita n special n culturile executate n cariere de piatra. Un avantaj

important l reprezinta ca valurile de recoltare 2, 3 si 4 sunt mult mai curate dect la

functionarea turbei

nisipul este larg folosit n cultura ciupercilor ( cultura clasica si semiintensiva ) se foloseste

nisipul cu graunti mai mari. Nisipul se foloseste n proportie de 50 - 60 % alaturi de

pamntul de telina si turba.

Exemple de retete pentru amestecul de acoperire n functie de sistemul de cultura.

-sistem clasic - nisip 3 parti + pamnt de telina 1 parte + turba 1 parte

nisip 3 parti + pamnt de telina 1 parte + piatra calcaroasa 2 parti

-sistem semiintensiv- nisip 2 parti + turba 1 parte nisip 1 parte + turba 1 parte + piatra

calcaroasa 1 parte

-sistem intensiv - turba 3 parti + nisip 1 parte turba 3 parti + pamnt de telina 1 parte

Astfel pentru acoperirea unei suprafete de 100 mp sunt necesari 3 mc de amestec. Pentru

sistemul intensiv se folosesc 0,6 mc pamnt de telina, 0,6 mc turba si 1,8 mc nisip. Daca se

foloseste sistemul clasic cu piatra calcaroasa avem urmatoarea reteta: 0,5 mc pamnt de

telina, 1 mc piatra calcaroasa si 1 mc nisip. Daca se foloseste sistemul semiintensiv avem:

1,4 mc turba, 1,4 mc nisip si 0,2 mc piatra calcaroasa. n cazul sistemului intensiv putem

avea retetele: 2, 7 mc pamnt de telina sau 2,7 mc turba si 0,3 mc piatra calcaroasa.

Dupa nsamntare temperatura n ciupercarie trebuie sa fie mentinuta ntre 20-24 grade

C. Diferentele de temperatura ntre zi si noapte sa nu fie, n spatiul de cultura, mai mari de

3-4 grade C.

Important in aceasta etapa este tinerea procentului de dioxid de carbon in limite normale

de 0,03 - 0,1 %. Acest procent se poate mentine cu ajutorul unei ventilatii corecte a spatiului

de cultura.


23/57

Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 65%. Hrtia cu

care sunt acoperite straturile se mentine n permanenta umeda, prin pulverizarea fina a apei.

Se mentine de asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. La udare se foloseste udarea

de tip ceata care asigura o distributie continua fara picaturi a apei.

Dupa acoperire temperatura n spatiul de cultura se scade la 18-20C, umiditatea relativa

a aerului trebuie sa fie de 65%.

In aceasta perioada se mentine starea de umiditate a amestecului de acoperire si a pardoselii.

prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede.

Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine n limitele de 50 - 60 cm / mp de

cultura. In termen de aprox. 12 zile miceliul se raspandeste si apar primele fructificatii.

Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18-20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30-

34 zile de la nsamntare.

Dupa 10-12 zile de la acoperire temperatura se scade la 16-18 grade C. Daca aceasta

conditie nu este ndeplinita cultura se compromite. De la acoperire si pna la aparitia

primelor fructificatii se fac tratamente chimice preventive.

cantitativ.

2.9 Ciupercile pleurotus

Ciupercile Pleurotus sunt ciuperci comestibile de cultura numite si bureti. Ele au un

picior excentric, iar lamelele bisidiale coboara pe toata lungimea piciorului de la marginea

palariei.

Palaria este situata asimetric fata de picior, avnd latimea de 5-15cm. Pulpa ei este

compacta si consistenta. Culoarea palariei este foarte diferita, neagra-violacee, galben-

bruna, bruna, cenusie, verde, sau rosiatica, albicioasa, crem. Piciorul este scurt, puternic.

Exista mai multe specii de Pleurotus , dinte care mentionam:

pleurotus ostreatus;

pleurotus florida;


24/57

pleurotus cornucopiae;

pleurotus drynius;

pleurotus eryngii;

pleurotus sajor-caju;

2.9.1 Avantajele cresterii ciupercilor pleurotus

Prezinta o siguranta mai mare data de ciupercile Agaricus fiind mult mai rezistente fata de

variatiile de temperatura, boli, daunatori

Are o productivitate buna, putnd fi facute culturi sezoniere (doua cicluri pe an) sau

intensive (3-6 cicluri pe an)

Nu necesita conditii deosebite, crescnd n pivnite, soproane, padure, balcoane

Materialul folosit pentru substrat provine din deseuri agricole, industria lemnului, a

celulozei, deci este ieftin si se poate gasi usor

Cresterea lor se face cu consumuri minime de energie, fata de ciupercile champignon

(Agaricus)

Substratul celulozic folosit, poate fi dat pentru furajarea animalelor (paie, ciocalai), iar

rumegusul, coaja de copac, pot fi folosite drept combustibil

n concluzie investitia pentru cultivarea ciupercilor Pletorius este mult mai mica decat in

cazul ciupercilor Agaricus .

2.9.2 Continutul nutritiv

Ciupercile constituie o mare sursa de proteine. Ele contin:

- proteine 2,7 - 4%, ce contin 18 aminoacizi;

- hidrati de carbon 3,5 -5%;

- saruri minerale 0,1 - 1%, cum ar fi potasiul, fosfor, siliciu, seleniu;


25/57

- vitamine cum ar fi, acidul pantotenic, acid folic, vitamina B12, acid ascorbic;

2.9.3 Retete de substraturi

rumegus 93% + uruiala orz 5% + 2% ipsos

rumegus 48% + coceni de porumb 48% + orz fiert 2% +ipsos 2%

talas 30% + rumegus 30% + scoarta de copaci 20% + frunze 10% + 8% orz fiert + 2% ipsos

talas sau rumegus 28% + coji floarea soarelui 30 % + frunze 30% + malai 10% + 2% ipsos

2.9.4 Pregatirea substratului celulozic

Materiile prime (paie de cereale, ciocalai de porumb, rumegus de foioase), trebuie tinute

ntr-o camera speciala (depozit) amplasat la distanta mare de ciupercarie (pericol mare de

infectii). nainte de omogenizare materia prima ferita de intemperii (scoasa din depozit) se

va marunti.

Omogenizarea componentelor pentru substratul celulozic consta n amestecarea lor

nainte de umezire, ce se executa prin introducerea ntr-un bazin cu apa timp de 12-24 ore,

iar n perioada rece a anului perioada de mbibare este mai mare dar nu poate depasi 48 ore.

Se recomanda recircularea apei dinspre fundul bazinului spre suprafata sa.

IMPORTANT! n timpul iernii, temperatura nu poate fi mai mica de 5 - 6 grade C.

Dezinfectarea substratului are drept scop eliminarea daunatorilor ce duc la distrugerea

miceliului. Dezinfectarea se face pe cale termica si poarta numele de pasteurizareasubstratului. Intre temperatura de incalzire si timpul de mentinere exista o relatie directa.

Daca nu putem obtine o temperatura ridicata atunci trebuie sa marim perioada de timp in

care substratul este dezinfectat. Astfel la temperatura de 80 grade C timpul este de doar 4 - 5

ore iar la o temperatura de 60 grade C timpul poate ajunge la aprox. 48 ore. In cazul in care

incalzirea se realizeaza pe abur dezinfectarea se va face cu ajutorul acestuia introdus direct

in substrat fara a se depasi temperatura de 80 grade C. Dupa dezinfectare substratul se

raceste pana la temperatura optima de insamantare.

Introducerea amendamentului se face dupa scurgerea si racirea materialului. Folosirea

laptelui de var sau a carbonatului de calciu solid se face cu ajutorul unei lopeti de lemn. Se


26/57

adauga var n proportie de 3-4% sau carbonat de calciu n proportie de 5-6%. n alte

publicatii de specialitate cantitatea de amendament este mai mica (3 - 4%).

nsamntarea miceliului se face prin repartizarea miceliului la suprafata n proportie de 2-

3% cu amestecul celulozic iar dupa alte tehnologii la 100 kg substrat umed se adauga 1,5-

3,5kg. De asemenea se pastreaza 10% din ntreaga cantitate de miceliu care se va presara pe

suprafata substratului numit miceliu de siguranta sau control.

Dupa nsamntare substratul se introduce n lazi de diferite dimensiuni sau saci perforati

de polietilena. Acestia nu trebuie sa se atinga ntre ei deoarece suprapunerea ar produce

temperaturi ridicate ce ar duce la distrugerea miceliului nsamntat. Din aceasta cauza, sacii

nu trebuie sa aiba dimensiuni mari. Miceliul se introduce n saci de 10 - 12 kg pe timp

calduros. Folosirea sacilor mai mari 18 - 20 kg se face numai n timpul rece. Miceliul seintroduce numai dupa ce substratul de crestere s-a racit, stiindu-se ca la o temperatura de 30

grade C, miceliul moare. Umiditatea substratului nu trebuie sa depaseasca 68% umiditate

relativa . Stratul se aseaza n saci perforati asezati pe pardoseala, n lazi din lemn sau

material plastic acoperite cu folie de polietilena, n biloane sau ghivece de flori, ce vor avea

la suprafata folie perforata de polietilena. Stratul nutritiv trebuie sa aiba dimensiuni ntre 10

- 20 cm el dispunndu-se ct mai tasat. Indiferent de modul de asezare a substratului nutritiv

un metru patrat cu umiditatea de 70%, are greutatea de 55-60 kg.

Noi va propunem din experienta, repartizarea amestecului nsamntat n saci, deoarece

prezinta avantaje att de natura productiva ct si economica:

se renunta la confectionarea de ladite si dezinfectia acestora dupa fiecare ciclu de cultura;

introducerea amestecului n saci se face uniform, fara spatii libere, la o densitate de 0,3 - 0,4

kg/l;

alegnd o anumita densitate putem calcula volumul sacului si apoi greutatea de substrat ce

poate fi depus;

2.9.5 Dezvoltarea miceliului

Incubarea se realizeaza la o temperatura de 22-24 grade C si atmosfera saturata de

umiditate, fara a se depasi temperatura de 30 grade C. Perioada de incubare este de 14 zile

iar substratul va deveni de culoare alba. ncalzirea camerei de incubare nu se face cu ajutorul


27/57

surselor ce degaja dioxid de carbon. Culturile nu se uda n timpul incubarii. Daca umiditatea

este prea mica se pot uda peretii si podeaua.

Dupa 15 zile pentru accelerarea declansarii recoltarii se scade temperatura cu 5 grade C

mentinndu-se astfel timp de 10 zile. Taierea foliei se poate face dupa 5 pna la 10 zile de la

aplicarea socului termic sau dupa 25 pna la 30 zile dupa incubare.

n aceasta etapa au loc stropiri fine n mod repetat. Brichetele din lazi se scot cnd

umiditatea este 80%, ridicandu-se n ziduri de brichete pna la 1,6 m. Zidul este format

din doua rnduri, la o distanta de 60 -80 cm, prevazute cu tuburi de neon de 40 W sau becuri

fluorescente.

Cnd umiditatea este mai scazuta zidurile se fac prin asezarea lazilor pe verticala, armate

pe diagonala cu cabluri de srma. Zidul nu trebuie sa aiba o grosime mai mare de 40-50 cm.

n cazul sacilor, se vor forma rnduri de 6 - 7. Sacii la care substratul este sub forma

cilindrica este asezat pe pardoseala, sub forma verticala, unul cte unul sau sub forma de

stive cu naltimea de 1,5 m si cu interval de circulatie ntre ele.

Coacerea brichetelor dureaza 2 - 3 saptamni si se desfasoara la temperatura de 20 - 22

grade C. n spatiul de cultura trebuie mentinuta o umiditate relativa de 80 - 85%, realizata

prin stropiri zilnice ale brichetelor si a spatiilor de circulatie.

n cazul coacerii brichetelor se asigura o iluminare timp de 8 - 12 h/zi, realizata cu un tub

fluorescent de 45 W, amplasat la fiecare 2m. Perioada de coacere a brichetelor este ntre 15

pna la 35 zile n functie de tipul de ciuperca. Pentru ca concentratia de dioxid de carbon sa

fie sub 0,06 %, este necesara o ventilatie continua.

2.9.6 Recoltarea ciupercilor pleurotus

Primele ciuperci apar la 35 pna la 55 de zile de la nsamntare. Ciupercile apartinnd

unui val se culeg timp de 3- 4 zile, dupa care se asteapta valul urmator fiind luata o pauza de

10 - 20 zile, n care se asigura conditiile speciale contra uscarii straturilor. Cuipercile

Pleurotus sunt recoltate dupa o usoara stropire, cnd palaria este ntinsa, evitndu-se

ntarirea pulpei. Ventilatia trebuie sa fie asigurata n mod continuu.

Lumina este absolut indispensabila pentru recoltare asigurata timp de 8 - 12 ore/zi, prin

amplasarea pe peretii laterali sau deasupra aleilor a unui tub fluorescent de 45 W, la fiecare

2 - 3 m.


28/57

Temperatura de recoltare este de 10 - 16 grade C pentru Pleurotus ostreatus si de 19 - 25

grade C pentru Pleurotus florida si Pleurotus cornucopiae.

Umiditatea relativa trebuie sa fie de 80 - 85 %. Se vor aplica zilnic stropiri pentru a se

compensa pierderile de apa.

Necesarul de aer este foarte important deoarece lipsa lui duce la pierderi de recolta.

Primul val de recoltare reprezinta peste 50 - 60% din ntreaga productie5[5].

IMPORTANT! Deoarece cea mai mare productie se obtine n primul val, crescatorii de

ciuperci, acorda cea mai mare importanta acestuia.

Se pot culege 100 - 200 kg ciuperci la o tona de substrat nutritiv n patru valuri de recoltaresi a unei perioade de recoltare de 8 pna la 10 saptamni.

Brichetele sunt dispuse pe stelaje cu 2 pna la 4 nivele ce vor avea o latime de 30 - 50 cm.

Pentru stelaje se folosesc materiale metalice, ce pot fi nlocuite cu doua bare nguste pe care

sa se sprijine sacii, sub forma de araci sau tepuse. Fiecare sac este sustinut de doua bare n

forma de X. Ciupercile se recolteaza prin smulgerea buchetului cu mna, purtndu-se

MASC DE PROTECIE LA NAS sI LA GUR. La sfrsitul recoltarii se aduna de pe

brichete ciupercile moi, nedezvoltate, uscate sau patate si resturile de cotoare

si se distrug prin ardere sau ngropare ct mai departe de ciupercarie.

Cnd n compozitie stratului este peste 40% rumegus, se prelungeste recoltarea la peste 120

zile.

Daca nu se mai formeaza ciuperci pe suprafata brichetelor, acestea se fragmenteaza si se

reaseaza n saci sau lazi si sunt udate moderat, astfel ca n 5 - 10 zile ncep sa apara noile

fructificatii.

Pentru reluarea unui nou ciclu de cultura, dupa desfasurarea a 2, 3, 4 valuri, amestecul

celulozic trebuie schimbat. Evacuarea acestuia se face cu multa atentie, pentru a nu infecta

ciupercaria. El poate fi folosit ca ngrasamnt natural, dar ct mai departe de locul de

crestere a ciupercilor.

2.10 Determinarea pH-ului solului

5


29/57

Determinarea pH-ului solului se poate executa cu pH-metrul si pe cale colorimetrica

I. Determinarea pH-ului pe cale potentiometrica

Pentru determinarea pH-ului solului se pot pregati suspensii apoase de sol, paste de saturatie

sau suspensii saline.

1. Determinarea pH-ului n suspensie apoasa de sol

Aceasta se pregateste n raport sol:apa de 1:2,5 masa/volum pentru toate solurile cu

exceptia :

solurilor din sere destinate culturilor legumicole pentru care suspensia de sol se pregateste n

raport sol: apa de 1:5 masa/volum

solurilor din sere destinate culturilor de flori, diferite composturi, amestecuri nutritive, turbe

ce au un continut de peste 20% pierdere prin calcinare la 600 grade C, precum si tipurilor de

sol cu un continut de peste 30% materie organica (humus), pentru care suspensia de sol se

pregateste n raport sol:apa de 1:10 masa/volum

Aceasta suspensie se obtine prin cntarirea a 10 g sol ce se trec ntr-un pahar de 50, 100

sau 150 ml, peste care se adauga 25, 50 sau 100 ml apa distilata n functie de raportul

sol:apa, masurati cu cilindrul gradat. Suspensia se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta

de sticla. Determinarea pH-ului se executa dupa 24 h de la pregatirea suspensiei , timp n

care aceasta este agitata intermitent.

2. Determinarea pH-ului n paste de saturatie

Pasta de saturatie se pregateste astfel: ntr-un pahar se introduce solul pna ocupa 70% din

volumul paharului. Se umecteaza solul cu apa distilata n portiuni mici (apa sa nu fie n

exces la suprafata solului) pna se umezeste tot solul din aparat. Dupa umezirea ntregului

volum de sol se continua adaugarea de apa distilata, agitnd totul cu o bagheta de sticla,

pna se obtine o pasta cu urmatoarele caracteristici:

suprafata pastei nu trebuie sa luceasca

timp de 5 minute dupa ntreruperea omogenizarii nu trebuie sa se colecteze lichid la

suprafata pastei


30/57

facnd o adncitura cu bagheta n pasta, aceasta trebuie sa curga ncet n depresiunea

formata, fara sa se strnga lichid n aceasta depresiune

Daca pasta obtinuta este prea vscoasa se mai adauga cteva picaturi de apa distilata, iar

daca este prea fluida se mai adauga putin sol. n ambele cazuri se omogenizeaza ntregul

volum de pasta de sol.

Pasta de sol la saturatie este tinuta n repaus de echilibrare timp de 1 h, dupa care se masoara

pH-ul.

3. Determinarea pH-ului la suspensia salina de sol cu clorura de potasiu 0,1normal

Pentru toate solutiile se pregateste suspensia n raport sol: KCl 0,1n de 1:25 masa/volum.

Modul de lucru este acelasi de la suspensia apoasa. Cu mentiunea ca n loc de apa adauga 25

ml solutie KCl 0,1 n . Suspensia salina se poate prepara si cu KCl 0,02 n, ntr-un raport mola

sol: KCl 0,02 n de 1:5 masa /volum.

Solutia se agita timp de 30 minute. Determinarea pH-ului se executa imediat dupa agitarea

suspensiei. Suspensiile se mentin pna la masurare la aceeasi temperatura n ncaperi fara

emisii de gaze sau vapori.

Determinarea se bazeaza pe masurarea activitatii ionilor de hidrogen (pH) n functie de

valoarea diferentei de potential dintre doi electrozi introdusi n suspensia sau pasta de sol

(electrodul indicator cu membrana de sticla cu potential a carui marime este n functie de

activitatea ionilor de hidrogen si un electrod de referinta de calomel saturat cu potential

constant n raport cu care se masoara potentialul electrodului indicator). Se foloseste pH-

metrul de laborator care trebuie sa aiba scala de la 0 la 14 unitati pH si sa permita citirea cu

o precizie de 0,5 unitati de pH. naintea fiecarei serii de determinari se verifica starea de

functionare a aparatului, a electrozilor.

II. Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica

Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica se poate face folosind solutii de indicatori

universali sau hrtie indicatoare Merck.

n primul caz principiul consta n punerea n contact a extractului de apa din sol cu

indicatori organici. Acestia n functie de concentratia ionilor de hidrogen existenti n

extractul de apa coloreaza solutia diferit.


31/57

n acest scop se foloseste extractul de apa din sol, indicator universal, eprubeta.

Extractul de sol se obtine astfel: se cntaresc la balanta tehnica 50 g din proba si se trece

printr-o plnie metalica sau de sticla ntr-un vas conic de laborator sau ntr-un bidon de

material plastic cu capacitatea de 500 sau 700 ml. De adauga 250 ml apa distilata, agitnd

amestecul sol/apa timp de 15 min. fie manual fie folosind un agitator mecanic rotativ

(mixer). Se filtreaza amestecul sol/apa printr-o plnie de sticla folosind hrtie de filtru cu

porozitate mica peste care se pune o hrtie de filtru calitativ cutata. Amestecul se agita

nainte de filtrare. Filtrul se prinde ntr-un vas de sticla cu capacitatea de 200-250 ml.

Primele portiuni de filtrat se arunca. Plnia pe care se face filtrarea se acopera cu o sticla de

ceas. Dupa filtrare vasul cu extractul apos se acopera cu un dop de cauciuc si se agita pentru

omogenizare.

ntr-o eprubeta se introduc apoi 10 ml extract apos peste care se adauga 3-4 picaturi

indicator universal. Culoarea obtinuta se compara cu o scara etalon preparata cu acelasi

indicatori n solutii tampon.

Folosirea hrtiei indicatoare pentru determinarea pH-ului consta n punerea n contact a

acesteia cu extractul apos. Culoarea obtinuta se compara cu culorile existente pe capacul

cutiei. Es citeste pH-ul din dreptul culorii corespunzatoare si se noteaza n caiet.

n functie de valoarea ph-ul solului,putem determina natura acestuia

Valoare pH Natura solului4,0 Foarte puternic acid4,5 Puternic acid5,0 Acid5,5 Moderat acid6,0 Slab acid6,5 Foarte slab acid7,0 Neutru7,5 Alcalin

Se mai poate determina pH-ul solului facnd urmatorul experiment: ntr-un flacon conic de

300 ml se pun 9 ml extract sol la care se adauga 0,8 g amestec de clorura de bariu si sulfura

de zinc si 100 ml apa ionizata. Amestecul se fierbe1 minut, dupa care se acopera gura

flaconului cu o bucata de hrtie de filtru impregnata cu acetat de plumb. Daca solul este acid

apare o pata neagra de sulfura de plumb, iar gradul de nnegrire este proportionala cu

aciditatea solului. Se mai poate stabili rapid daca un sol este acid sau neutru astfel: se

scutura un anumit volum de solutie de rodanura de potasiu 4% n etalon de 95% cu un

volum egal de sol ntr-o eprubeta. Daca solul este acid apare o coloratie roz n cel mult 10


32/57

minute, intensitatea culorii depinznd de aciditatea solului. Solurile ce sunt neutre sau

alcaline nu coloreaza solutia.

2.11 Determinarea umiditatii solului si aerului

Proba de sol se recolteaza si se aduce pentru analiza ntr-o punga de hrtie parafinata. Se

aduce la greutate constanta o fiola de cntarire cu capac, greutatea se noteaza. Se cntaresc

10 g sol cu umiditatea naturala. Greutatea se noteaza. Precizia de cntarire trebuie sa fie de

0,1 g. Fiola cu sol se descopera si se introduce n etuva. Capacul fiolei se aseaza n etuva

alaturi de fiola. Aici se tine 8 ore la temperatura de 105 grade C, dupa care fiola cu sol se

scoate si se acopera imediat cu capacul ( altfel solul cald absoarbe imediat umezeala din

aer ). Se cntareste la interval de 1 h pna cnd greutatea la doua cntariri succesive este

constanta. Se cntareste din nou dupa 24 h. Greutatea se noteaza. Umiditatea solului secalculeaza n procente, fiind exprimata la sol uscat.

U% = B- C / B - A * 100

n care: U% - umiditatea solului exprimata n % la 105 grade C

B- greutatea fiolei + solul umed, n g

C- greutatea fiolei + solul uscat, n g

greutatea fiolei, n g

100- factor pentru raportare procentuala6[6]

DETERMINAREA UMIDITII AERULUI

stiinta denumita higrometrie se ocupa cu determinarea cantitatii de vapori din atmosfera.Aceasta se poate face prim masurarea masei vaporilor de apa continuti ntr-un volum de aer

atmosferic sau prin masurarea presiunii actuale a vaporilor de apa din atmosfera.

Aparatele folosite pentru aceasta se mpart n:

higrometre cu fir de par ce se bazeaza pe proprietatea acestuia de a se lungi n momentul

cnd absoarbe apa

6


33/57

higrometre chimice ce se bazeaza pe absorbtia unui volum cunoscut de aer cu ajutorul

anumitor substante chimice

psihometre ce se bazeaza pe viteza pe viteza de evaporare a apei

higrometre de condensare ce se bazeaza pe determinarea punctului de roua. Astfel racind un

corp n atmosfera el se va aburi n momentul ncare presiunea vaporilor saturati este egala cu

presiunea actuala vaporilor de apa

Determinarea practica se poate efectua cu ajutorul higrometrului Aluard care poate fi

achizitionat dintr-un laborator sau din comert.

Dozarea volumetrica

Metoda consta n barbotarea probei de analizat ntr-o solutie absorbanta de concentratie

cunoscuta. Instalatia de absorbtie este formata dintr-un vas de absorbtie, un vas de aspiratie,

un cilindru gradat, robineti si furtunuri de legatura.

n vasul de absorbtie se introduc 25 ml solutie de hidroxid de bariu 0,05 n ce va retine

dioxidul de carbon din proba de aer barbotat. Se titreaza excesul de hidroxid de bariu cu o

solutie de HCl sau acid oxalic 0,05 n, n prezenta de fenolftaleina. stiind ca 1 ml solutie 0,05

n hidroxid de bariu corespunde la 0,56 ml dioxid de carbon, se determina continutul

procentual.

2.12 Reglementari legislative in domeniu,privind miceliul

O importanta deosebita n calitatea si productivitatea obtinuta n fermele de crestere a

ciupercilor o reprezinta miceliul. El este "samnta" viitoarei ciuperci. De calitatea lui

depinde ntreaga productie obtinuta. Miceliul se poate obtine att din tara ct si din

strainatate. Printre crescatorii de ciuperci exista o polemica veche privind calitatea

miceliului. Unii sustin ca miceliul importat din tari cum ar fi Ungaria, Italia, Franta, Polonia

este mult mai bun dect cel produs n Romnia. Altii sustin ca au obtinut productii mari

folosind miceliul de provenienta autohtona. n cele ce urmeaza nu dorim sa va influentam

sub nici o forma n privinta achizitionarii miceliului. Decizia va apartine n totalitate. Pentru

a va ajuta va vom prezenta adrese de producatori autohtoni de miceliu, importatori, ct si

principalele firme din Ungaria, Polonia, Italia si Franta care produc miceliu si cu care puteti

lua legatura.


34/57

De asemenea va atragem atentia ca miceliul este supus unor norme stricte privind

productia acestuia, pe care trebuie sa le cunoasteti.

Materialul initial pastrat n conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii

(varietatii) asa cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul

amelioratorului. Cultura mama este provenita n descendenta directa din materialul initial al

amelioratorului si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Cultura pura

provine direct din cultura mama, ntr-o singura generatie vegetativa, pe mediu nutritiv

proaspat, realizat n conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice

tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga n producerea industriala a miceliului (ca

material de nsamntare). Cultura pura se livreaza nsotita de acte de provenienta si calitate

n care se mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietatii si

caracterele tipului de miceliu, conditii de pastrare. Inoculul (miceliul intermediar) se

obtine din cultura pura si este destinat obtinerii miceliului pentru nsamntare ntr-o singura

generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Se livreaza nsotit

de documente de provenienta: documentele de calitate ale culturii pure, contractul de

multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii n cazul cnd aceasta este

protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii, puritatea

biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie sa depaseasca

45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus si 60 de zile pentru AgaricusMiceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut n conditii sterile de

laborator si este destinat, n urma cresterii n substratul de cultura productiei de ciuperci

comestibile si care pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii nsamntate. Se

realizeaza de regula pe suportul de crestere din boabe de cereale (gru, orz, secara, mei ). Se

livreaza n pungi de 1-10 kg pastrate, de regula la temperatura de 2 - 40 C.

CONDIII DE CALITATE ALE MATERIALULUI DE NMULIRE

Aspect - culoare: suportul de crestere e format din boabe de gru, orz, secara, mei, sorg,

cu suprafata pericarpului boabelor mpnzita (acoperita) cu miceliul ciupercii, de culoare si

aspect specific speciei si tulpinii;

Miros: caracteristic de ciuperca n functie de specie;

Gradul de mpnzire/acoperire a boabelor cu miceliu admis pentru comercializare este

minimum 80 % n perioada de incubare.


35/57

Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata, fara prezenta unor

microorganisme contaminate (bacterii, fungi - mucegaiuri) 100 %.

Miceliul se livreaza sub responsabilitatea furnizorului n ambalaje transparente, cu

capacitate de 1-10 kg, nchise cu buson de vata sau alte materiale izolatoare sterile, asezate

n cutii de carton. Transferul miceliului din recipiente ntr-un alt ambalaj se efectueaza

numai n conditii sterile care sa evite posibilitatea de infectie secundara.

Eticheta aplicata pe ambalaje va fi imprimata cu datele de identificare ale producatorului,

specia, tulpina de ciuperci, numarul lotului si al fractiunii de lot, calitatea, data ambalarii,

durata si conditii de valabilitate.

Transportul se efectueaza cu mijloace acoperite, adecvate, termoizolate, cu posibilitati de

mentinere a temperaturii optime de 2 - 40C, specificndu-se conditiile de transport n actul

de preluare a marfii.

CERTIFICAT DE CALITATE

Miceliu comercial din tulpini selectionate de ciuperci comestibile

Specia de ciuperci: ____________________________

Tulpina __________________ Cantitatea __________ kg

Lot sau fractiune de lot nr.:

Aspectul miceliului: - culoare: alba, verde, galbui, verzui

- mpnzire: buna (80-90%), foarte buna (90-100%)

- acoperirea bobului in %:

Puritate biologica: - fara mucegaiuri 100 %

Mirosul: specific de ciuperca

Data inocularii:

Data ambalarii:

Ambalaj: pungi de polietilena busonate, capacitate __________ kg


36/57

Valabilitate miceliu de la data ambalarii: __zile pastrat la temperatura de 2 - 40C

Verificat (numele persoanei responsabile): ___________________ Semnatura:

Emitentul, nr. si data Certificatului oficial de calitate/Buletinului de analiza oficiala partiala:

_______________________________________________________________________

Beneficiar: ___________________________________________________________

Delegat: _____________________________ C.I. seria _______ nr. ______________

Mijloc transport adecvat (izoterm)/ temperatura__; /neadecvat

FURNIZOR, BENEFICIAR,

CAPITOLUL 3

PLAN DE AFACERE

3.1 Descrierea afacerii

3.1.1 Date generale despre afacere

Denumirea/Numele societatii: S.C. Ciupercuta S.R.L. Alesd

Str.Trandafir, nr.234, Alesd, jud.Bihor

Obiectul de activitate: Cultura ciupercilor

Forma juridica a societatiii si un scurt istoric al acesteia : Societatea a fost nfiintata n

01.10.2006, avnd activitatea de comert.


37/57

3.1.2 Structura capitalului social

Structura actionariatSTRUCTURA ACIONARIAT S.C CIUPERCUTA S.R.L.

Nr.

Crt.

Denumire actionar

Nr. de parti

sociale

detinute

(Buc)

Valoare

nominala

a partii

sociale

(RON)

Valoare totala

(RON)

Participare

la capital

(%)

1

KO AGESA

15

10

150 75%

2POPESCU FLORIN

510

5025%

TOTAL 20 10

200100%

3.1.3Datele de identificare ale actionarilor:

Nr.

Crt.

Denumire asociat

BI/CI/PP

(Persoane fizice

autorizate)

Cod Unic de

Inregistrare

(Societati)

CNP

(Persoane

fizice

autorizate)

Adresa

1 KO AGN2 POPFLORIN

3.1.4 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii societatii

Puncte de lucruNr. Tip: Activitate Localizare Adresa


38/57

crt. Sediul social, punct de

lucru, sucursala, filiala

1

Punct de lucru

Cultivarea ciupercilor Alesd

Str. Trandafir, Nr.

234 Alesd, jud.

Bihor

3.2 Prezentarea proiectului

3.2.1Obiectivele proiectului

Obiectivele proiectului sunt amenajarea unei hale de ciupercarie cu doua celule prin

transformarea, modernizarea si extinderea unei constructii care a avut destinatia initiala de

grajd, dotarea cu utilaje specifice, asigurarea de utilitati. Se vor cultiva ciuperci champignon

prin ngrasarea compostului cu miceliu ntr-un microclimat optim, ntregul sistem fiind

controlat si reglat automat prin senzori.

Se vor recolta lunar minim 7.104 kg ciuperci.

3.2.2 Descrierea tehnica a proiectului

Din punct de vedere constructiv, hala are o suprafata de 550 mp, n cadrul careia exista douaspatii de productie independente numite celule de cultura, ambele egale ca dimensiuni si

suprafete.

Utilajele necesare desfasurarii procesului tehnologic, respectiv sistemul electronic pentru

controlul procesului, schimbatorul de caldura, cazanul de ncalzire pe celula, sistemul de

racire a aerului admis n celula (chiller) sunt amplasate n camera tehnica. Spatiul mai

cuprinde o camera de ambalare destinata stocarii productiei recoltate n ambalaje din

material plastic si o camera frigorifica de volum mediu. Centrala termica adaposteste


39/57

cazanul termic necesar ncalzirii spatiilor, sistemul pentru racirea apei, rezervorul tampon

pentru apa, precum si tabloul principal pentru distribuirea energiei electrice.

Compostul suport biologic utilizat pentru producerea ciupercilor de tip champignon este

achizitionat deja nsamntat cu miceliu, incubat si ambalat n saci de polietilena. n prima

faza societatea nu va produce compost, dar avnd n vedere spatiul de care dispune, n

viitorul apropiat va trece si la realizarea materialului biologic.

3.2.3 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al societatii

Deoarece cei doi asociati ai firmei detin unele mijloace fixe si terenuri utile desfasurarii

activitatii firmei nou-infiintate, acestia le vor pune in folosul firmei, fiind un mare avantaj

pentru societate de a valorifica un un spatiu deja existent care nu avea alta intrebuintare.

Nr.

Crt.

Denumire mijloc fixData

achizitieiBuc

1 Autoturism 2003 12 Grajd 1995 2TOTAL 3

Terenuri

Nr.C

rt.

LOCALIT

ATE

SUPRAFAA

TOTALA

(MP)

INDIVIZ

A/

EXCLUS

IVA

(MP)

VALOAR

EA

CONTAB

ILA (LEI)

SERIE

CERTIFI

CAT

NR

CERTIFI

CAT

DATA

EMITE

RII

1 Alesd 9.000 9.000 55.000 SB 238742

17.06.1

995

Din punct de vedere al locului de amplasare, ciupercaria functioneaza n incinta unui grajdtransformat n spatiu pentru cultura ciupercilor. Din punct de vedere constructiv, grajdul are

suprafata de 550 mp, fiind divizat n 2 spatii de productie independente, numite celule de

cultura, ambele fiind egale ca dimensiuni si suprafata.

Ca amenajare finala, ciupercaria este alcatuita din urmatoarele compartimente functionale:

2 celule de cultura;

un hol de acces la celulele de cultura nr 1 si 2;


40/57

camera tehnica ce deserveste celulele de cultura 1 si 2;

sala de ambalare;

spatiu destinat centralei termice;

vestiar;

cabina dus;

cabina grup sanitar;

put de apa;

post electric de transformare;

cutie electrica de bransament la reteaua de tensiune trifazata.

3.2.4 Descrierea tehnologiilor aplicate.

Cultura ciupercilor de tip champignon, apartinnd rasei agaricus bisporus are loc ntr-un

spatiu caruia i s-a schimbat destinatia initiala, fiind alcatuit din 2 celule de cultura.

Suportul biologic utilizat este compostul n faza a treia, ngrasamnt cu miceliu, incubat si

ambalat n saci de polietilena.

Controlul procesului tehnologic este controlat printr-un sistem tehnologic care permite

asigurarea temperaturii, a umiditatii si a concentratiei de CO2 optime n celulele de cultura.

ntr-o prima faza are loc ncarcarea compostului pe rafturile de cultura, dupa care are loc

acoperirea compostului cu un strat de turba, pentru a favoriza distribuirea uniforma a

miceliului. Dupa patrunderea miceliului n turba, urmeaza o faza de asteptare de 10-15 zile.

Urmatoarea faza tehnologica este aceea de fructificare ce dureaza 4-8 zile. Recoltarea se

ntinde pe 3 sau 4 valuri de recoltare, urmnd faza de descarcare a rafturilor de compostul

uzat, curatarea spatiului de cultura si pregatirea pentru un nou ciclu de prductie.

n cazul n care recoltarea valului trei nu se efectueaza, se va obtine minim o cantitate de

14.208 kg ciuperci, dupa cum urmeaza:

Numar

celule

Suprafata

celula (mp)

Cantitate

recoltata de

Cantitate

recoltata pe

Cantitate

totala


41/57

pe 1mp celula (kg) recoltata

(kg)Valul 1 de

recoltare

2 192 12 2.304 4.608

Valul 2 de

recoltare

2 192 16 3.072 6.144

Valul 3 de

recoltare

2 192 9 1.728 3.456

TOTAL 576 39 7.104 14.208

3.3 Planul de marketing

Pe piata interna oferta se situeaza mult sub cererea reala la aceasta categorie de produs.Acum, consumul anual pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g de ciuperci.

Consumul normal ar fi de cca 2 kg/locuitor. Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai

multe persoane sunt vegetariene in Romania si produsele fara carne care sa ofere un aport

proteic asemanator sunt insuficiente. In plus, ciupercile intra in componenta multor

preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie.

Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, indeosebi pentru produsele

derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci)

Principalul avantaj din activitatea de cultivarea ciupercilor consta in perioadele scurte ale

ciclurilor de cultura, astfel putandu-se recupera rapid investitiile derulate.

3.3.1 Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

Valoareaprox.

EURMii

leiCompost faza aIII-a nsamntat

1S.C. AGRACOMP

S.R.L.intern

Str. sureanu, Nr. 5,

Sibiu30,72 t 6144 22,4

93,44%PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII

AUXILIARE

Valoare

aprox.


42/57

EURMii

lei

Material dezinfectant

1

Reteaua fito-

sanitara Intern

Str. Fabricii, Nr. 5,

Oradea 1 kg 30 0,109 0,46%Valoare aprox.

EURMii

lei

Electricitate

1

S.C.

ELECTRICA

S.A.

InternStr. Garii, Nr. 3,

Alesd90 KWH/zi 313,2 1,143

4,76%Gaz metan

1S.C. DISTRIGAZ

NORD S.A.Intern

Str. Unirii, Nr 1,

Oradea400 mc/luna 88 3.212

1,34%

Materia prima utilizata pentru cultura ciupercilor tip champignon este compostul aflat n

faza a III-a, nsamntat, incubat si ambalat n saci de polietilena. Furnizorul livreaza

materialul substrat - pachet integral compost+turba.

Pentru o celula de o suprafata de 192 mp este necesara cantitatea de 15.360 kg compost. Se

cultiva 2 celule pentru care cantitatea de compost necesara este de 30.720 kg. Ciupercile se

recolteaza n 4 valuri, productivitatea maxima obtinndu-se n al doilea val.

Pentru a avea productie continua, ncarcarea cu compost a celulelor se face la un interval de

20 de zile. Ca urmare, livrarea compostului se face cte 15,36 t la un interval de 15-20 zile,

pe baza de grafic.

Plata se efectueaza astfel: un avans de 50% nainte cu 35 de zile de data livrarii si restul n

termen de 7 zile de la livrarea produsului. Pretul unitar/tona este de 200 EUR.

Aprovizionarea cu materie prima nu implica riscuri nici pe timp friguros.

3.3.2 Politica de desfacere. Canale de distributie

Mii lei


43/57

Principalii clienti ai societatii

Nr.

crt.

Client

(Nume si adresa)

Valoare

(lei)

Pondere %

1

S.C Arfungo Comimpex SRL Auseu

Sat. Luncsoara, Nr. 416, Bihor 497.280 100%TOTAL 497.280 100%

S.C. Arfungo Comimpex S.R.L. si desfasoara activitatea din anul 1994 n domeniul

achizitiei prelucrarii si comercializarii pe piata interna si externa a ciupercilor din flora

spontana, capsunilor, a fructelor de padure si a nucilor. Deoarece aceasta societate nu are in

gama de ciuperci prelucrate si comercializate champignoane, firma noasta a semnat un acord

de colaborare, prin car

117405086 Cultura Cipercilor CA Afacere Doc

Documents

Transcript of 117405086 Cultura Cipercilor CA Afacere Doc