AMA IX. Nr. 2440.eMliak

In Capital& :In Districte :In Strainatate :

10 BANI EXEMPLARUL JOUI, 12 SEPTEMBRE 1885

A BON AMEN TELEPentru 1 an 30 lei ; 6 luni 15 lei ; 3 Inni 8 lei.

1 an 36 lei ; 6 lunT 18 lei ; 3 luni 10 let1 an 48 lei ; 6 luni 24 lei ; 3 lunT 12 lei.

Director : D. AUG. LAURIAN

111 A laPARE IN rr()A2TE ZIT-JULE

BEllAL

Pentru Abonamente, Anunciurl i Reclame a se adresa :

In Romania ; La administratiune, /a Tipografia Caryl Regale, Passagiul Roman, 12 si la corespondentil ziaru-lui din judge.In Paris : La Société Havas, place du Bourse, 8.In Viena : La Heinrich Schalek, I. Wollzeile, 12, Biuroul central de anunturi pentru Austro-Ungaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Cansemarkt, 58, Biuroul central de anugurT pentru Germania.

RedacOa i administra0aRominiel Libere" s'a mutat inPasagiul Roman , unde se si ti-páreste ziarul.

Pan& la definitiva instalare,or cine are afaceri cu noi binevoiasca a se adresa la tipografiaCurtei Regale, propr. F. Göbl fii.

STIRI TELEGRAFICE

ANUNCIURILE :Linia mice. pe pagina IV 30 bentReclame pe pagina II-a 5 lei. I Reclame pe pagina III-a 2 lei.

Scrisorile nefrancate se refusa.Articolii nepublicatT nu se inapoiaze.

Pentru insertii i reclame, redactiunea nu este responsabile.

aprinde pasiunile ca in anif 1876 si 1877.Pe la Varsovia se fac deja oare-carT pre-gatirl militare.

Odessa, 20 SeptembrieMinistrul de marina rus vine maine aidva inspecta fortificarile i porturile din

Sevastopol, Kertsch, Odessa, Nikolaew, Ta-ganrog, etc. S'ati dat maT multe ordine mili-tare importante. In porturT se lucreaza, ziva

noaptea.

din ziarele streine

Berna, 18 Septembre.Congresul relativ la proprietatea literaril,

artistica i stiintifica a fost inchis asta-zI.Delegatil at semnat protocolul final.Congresul a designat in unanimitate ora-

sul Berna ca sedit al viitorulul biuroil inter-national.

Berlin, 19 Septembre.Consiliul federal a aprobat propunerea

guvernulul prusian ce tinde a prelungi peun an legea relativa la mica stare de aseditin Berlin.

Discutia uneT propunerT identice, presen-tata de orasul liber Hamburg, s'a arnanat.

Stuttgard, 18 Septembre.Impèratul a sosit in acest oras la o ora

dupa amead 0 a fost obiectul uneT recep-tiuni din cele mal intusiaste.

Madrid, 18 Septembre.Vorbind despre posibilitatea und confe-

rente europene spre a resolve costiunea pro-prietatil insulelor din Oceania, zutrele libe-rale se pronunta contra acestel idel, cadaceasta conferenta ar putea recunoaste drep-turile seculare ale Spaniel asupra Carolinelor.

Epoca spera, ca Europa va recunoaste pedeplin drepturile Spaniel.

Se mantine sgonaotul, c. judecator arbi-tru va fi sat Papa, sail imp6ratul Austriel,in conflictul germano-spaniol.

Paris, 19 Septembre.Ministrul de marina a primit stirT de la

admiralul Miot din Tamadava (in Madagas-car) anuntand ca admiralul a facut o recu-noastere si a gasit pe HovasT in numèr mareintaritl in patru redute.

A urmat o incaerare, in care trupele fran-ceze at avut patru oficerT rniI, dol soldatlmortl i maT mult1

Trupele s'at tinut foarte bine ; se asteaptaamanunte.

Londra, 18 Septembre.Azi dimineata, intre douè i treI ore, stea-

merul Dolphin, ce apartine companid gene-rale de navigatie, cu pasageri i cu o incar-caturh, pentru Havre, a fost isbit de steame-rill Brenda, aproape de Deal.

Dolphin s'a cufundat ; douè-zeci si optpasagerl, dintre earl patru franceji, aù fostscapatT, sapte-spre-zece lipsesc.

Brenda a sosit la Douvres foarte sdrun-cinat.

Viena, 18 Septembre.In cercurile hotaritoare de aid procedarea

printulul Bulgariel se considero, ca arbitraraviolatoare tractatelor. Modul violent, in

care se incearch a se face Unirea Bulgarid,este condamnat st se mantine dreptul Porti1si al puterilor de a resolva cestiunea.

.Madrid, 21 Septembre.Monitorul Aragon a instalat garnizoane

spaniole in insulele Pelews, fara sà gaseascaGermani. Doue vapoare spaniole ail ocupatinsula Yap.

Suva telegrafic al Rollia1e1 Uwe"

22 Septembre Servicial de la am.Sofia 21 Septembrie. (Aceaste depe01 a plecat de

la Sofia la 21 Sept la ora 1 si 15 minute seara, sis'a trimia Agonti Havas la 22 la 10 ore de dimi-matte.)

Printul Alexandru a intrat Iii Filipopolila 10 ore. Dupd Te-Deum solemn ce se vacAnta la Catedrald, Printul se va duce laCanak pentru a primi pe guvernul proviso-riu i fnaltul der.

Viena, 21 Septembre.Intr'o Intrunire ce s'a tinutieri, partidul

stângel s'a divisat in done fractiun1 din careuna va fi desemnatd de acurn fnainte subnumele de «partidul german austriaco, iarcel-l-alt sub immele de «partid german».

22 Septembrie 1885. Servicial de seardAtena, 22 Septembrie,

Evenimentele din Rurnelia pricinuesc f nGrecia o emotiune vie. ler1 presedintele con-siliulul de ministril, D. Delyanis, respun-zAnd organisatorilor unel manifestatiunl careavea de scop sá siléscd pe guvern sd aperedrepturile elenismulul, a zis ca spera sàvaza pe puterile mentindnd uStatu-Quo»,dar cd, in casul contrariu, Grecia s'ar ve-dea silita sà se supue opiniuni1 publice ; sicá prin urmare guvernul, in prevedereacasulul cdnd echilibrul oriental ar fi distrus,a hotdrit sd amáne orl-ce reducere a arma-tel si a materialulul de resbol.

Manifestant1 numerosl percurg stradele.Londra, 22 Septembre

Times primeste o telegrama din Belgradcare spune cá regele Serbiel ar Il çlis cddacd miscarea insurectionald se va propaga,Macedonia va fi obligatd sa lucreze, numa)dacd Europa nu silestepe toate popoarele dinpeninsuld, sà stea linistite.

Ziarul cetatil sfdtueste pe Turcia sd nu in-tervie s,i sd astepte hotárfrea puterilor.

Londra, 22 Sebtembre.lutr'o a doua editiune A' Times» reCUnoaste

cd situatiunea s'a modificat in Balcanl decdnd s'a semnat tratatul de la Berlin, si a-dauga cd dacd Europa MI take sa lase sà serupa acest tratat, ea poate cel putin sd-1 po-triveascd dupd fmprejurdri.

Acelas1 4iar n'aprobl propunerea ce froface Rusia de a depune pe printul Alexan-dru, cdcl o asemenea inAsurd n'ar lace decdt sd mdreascd desordinea.

(Havas).

Paris, 21 SeptembreToate relatiunile oficiale sosite aid con-

stata surpriza, ce at produs'o evenimentelerumeliote in Berlin, Roma, Viena, etc.PIMA az1 dimineath Turcia n'a fácut Melo comunicare oficiall. De aceia pang, acumniel o putere n'a luat initiativa pentru unindispensabil schimb de ideT si nu s'a in-ceput Incà niel o actiune colectiva a pute-rilor senmatare.

Cracovia, 21 Septembre.t,ir1 din Petersburg din izvor bun anunta,

ca, actiunea diplomatica, a Rusid in privintaevenimentelor din Bulgaria a luat deja oorma, liotarita. Cabinetul rus va propuneecnvocarea uneT conferinte europene, lacare vor participa puterile semnatoare atractatuluT din Berlin. Aceasta Conferintava hotari, daca, unirea Rumeliei orientalecu Bulgaria are sa primeasca, sanctiuneaeuropeana. Poarta va fi invitata sa nu ianisur1 militare prima la hotararea Con-ferintet. Aceasta e o conditiune neaparata,Pe care o pune cabinetul din Petersburgreferindu-se la dispositiunea din Rusia. In-teadeqr aci domneste o mare iritatiunedack Tureia av ataca pe Bulgaria, ear putea

A se vedea ultime stirl pe pagina

Bucuresci, 11 Septembre

se gaseste, ca sa si-o atinteasca asupra lucrului ce vrea sa esecute.Tot-de-odath lucrul este un esercitig.Din punctul de vedere pedagogic, ne-cesitatea invataturel de lucru este darindiscutabild.

Afara de importanta din punctulde vedere pedagogic, aceasth cestiuneare importanta si din punctul de ve-dere social. Inteadevèr, lipsa de me-seriasi de care suferä tara provine dincausa eh copii nu ag educatiunea delucratort Meseriasil romani find pu-tini, copii nu sunt indrumati in spremeseril, cum sunt copii al carorrinti sunt meseriasi. Daca se intamplaca unii parinti sh vrea sa îi deacopii ca ucenici, ei nu ag unde shIi dea, pentru eh mai toti meseri-asil find in aceasta tarh streini ,

deosebirea de religiune si de obi-ceiuri pune pedech la aceasta. Childcopilul a ajuns prin clasele gimna-siale si din causa lipsel de aptitu-dini sag de mijloace este nevoit shinceteze cu studiul, el rèrnane darfara nici un rost.

Introduandu-se inMatura de lu-cru in scoalele primare, copilul ca-WA. educatiunea de lucrator care nuo poate avea astazT din familie. andcopilul a terminat scoala primark eleste deja in stare sh lucreze putin sipoate sh cAstige ceva pentru traiulsOg. Chiar daca am avea i noi me-seriasi la cari sa poata intra copilulca ucenic, invètatura luerului in scoalaeste necesara, pentru ch '1 scutescede viata abrutisâtoare de servitor inatelier la care este condanmat la in-ceput or ce ucenic.

latá dar cä invètatura de lucru inscoalele primare, pe lêngh. foloaseledin punctul de vedere pedagogic, arda marele folos de a pune capèt lip-sei de meseriast

Aceasta cestiune a lucrului in scoalaeste in streinhtate de mult la ordineazilel, si cel 2000 institutorl din dife-rite tèri intruniti in congres la Havrechnd ag aratat dorinta de a se intro-duce lucrul in toate scolile primare,nu ail facut de cat ail pus in evi-der4a tendinta ce este in aceasta pri-vinta in diferitele tert

Mijloacele de a se da invetaturalucrului sunt arätate de congres : pre-pararea institutorilor si a institutoa-relor, angajarea de lucratori bunt

Prepararea institutorilor si a institu-toarelor nu presinta prea mare greu-tate nici la, nol. In privinta angajhreide lucratori buni ne isbim hasa de ogreutate : Iipsa de parale. Am vèzutprea ad4ea, child se arata necesi-tatea vrerunei creatiuni sag inbunh-tatiri, respunzéndu-se: nu sunt parale.and se cheltuesce Insà atât de multpentru inzestrarea tarel cu drumurl defer si çu alte mari utilajuri, este ne-logic a1nu face cheltuiell pentru acestinstranent de productiune -cu multmai ipbogatitor ce trebue dat prin sco-li : aeseria. Totusi noi vom indicaun dt mijloc mal putin costisitor princar4 s'ar putea da invatatura de lu-cru, mal putin bine se intelege, darcare are un alt avantaj.

I Se scie cà una din principalele cau-s4 care impedica intemeerea unel in-dustril In aceasta tara este lipsa decapital. Cand se gasesce cate un me-'serias priceput , el este irnpedicat a

cath cu cunostintele ce nu le a di- da extensiune meseriei lui din lipsade capital. De si meseriasul este cu-noscut de ma cinstit, priceput si harnic,capitalistil, de oare ce n'ati experienta,se tem a 'I procura capitalul de careel are trebuinta, de si ei i-ar da bu-curos garantie eh este cinstit. El bine,

Inteunul din numerile din urmh aleacestui ziar, am aretat foloasele cear aduce in tara noastra introduce-rea invètaturel de lucru in scoalele pri-,mare. Revenim asth-zi asupra celorce am zis deja, arhtand tot-deodatamodul in care s'ar putea face a-ce as th introd ucere.

Resultatele ce astepthrn de la in-vètatura de lucru in scolile primaresunt : formarea mintil si a corpuluicopiilor, indrumarea lor in spre me-seril si un inceput de ucenicie.

Merg'end cine-va in scoalele pri-mare, nu poate sh nu constate chscolaril sunt oare-cum uluiti. Acestescoli in loc s desvolteze mintea co-pilului, o atrotiaza. Fie ca progra--mete sunt inchrcate cu materil preagrele pentru copil sag prea numeroa-se cele care trebuesc memorale, fieeh profesoril sunt incapabill sag diati prea multi elevi in clasa. faptuleste ch isi are mintea ¡near-

pärerea noastra este ca Statul ar facebine sa cumpere masinele i uneltelenecesaril pentru industriasii capabili,luand toate garantiile ca sh poataprimi indèrat banil imprumutati inacest mod. Ceia ce statul ar risca, incasuri neprevOzute, credem câ ar ficu prisos compensat pentru consu-matori din ieftinirea chiar imediath aproduselor fabricate cu masinele im-prumutate. Cu modul acesta s'ar in-temeia mici fabrici cari cu tiinpul s'ardesvolta ; un rnijloc sigur de a inte-meia o industrie in tara noastra.

Scirea ch s'a cerut ministerului in-dustriel autorisarea de a se intlintain tara zece marl fabrici ne a inbu-curat ; credem , inteadevèr , cà suntmulte fabric! cari pot inflori in tara

cari pot aduce foloase insemnate.Nu trebue insa sâ scaparn din ve-

dere un fapt ce se petrece acum inUngaria: acela eh mai multi marl in-dustriasi austriaci sunt siliti sttmute fabricile ce instalasera in Un-garia Indhrht in Austria, din causalipsel de lucratori. Sa nu ne pomenimsi noi ca cu toate cheltuelile de pre-mii din partea statului sag direct dinpartea consumatorilor prin urcareavarnei nu putem avea tot felul defabrici, din causa lipsel de lucratortInlesnind statul mid sume la indus-triasi din tara, dandu'le adica mijlo-cul de a concura sträinatatea pro-ducand mal mult si mai bine de catacurn prin ajutorul masinelor procu-rate, nu ne putem teme de a aveadesilusia sh vedem perind fabrici sta-bilite in tail. Pe cat stim, inlesnireace cerem sh faca statul industriasilordin tara s'a facut deja In Germania.

Dacä s'ar adopta aceasta idee, apolva fi lesne statului sh oblige pe in-dustriasil avantagiati sh primeaschcate-va ore pe zi copii din scolileprimare sa invete lucrul. De sigurca invetatura de lucru capatata inmodul acesta nu va fi atat de bu-nh ca cea care s'ar putea da in ate-Here atasate pe langa fie-care scoala;dar resultatele tot ar fi destul de bune.

Acest mijloc nu se poate aplicaneaphrat de cat in orase. In sate nuse poate face, in casul de a nu seangaja lucratori, de cat formand deaci inainte pe invetatori i invetatoarepentru acest scop, adica dandu-le inscolile normale o mai intinsh invè-tatura de agricultura si invetandulindustril cari se pot lucra in cash.Pentru a grabi momentul inceperellucrului si la tara, s'ar putea povetuiinveploril si invetatoarele sh meargain vacantil in capitalele districtelorunde sh poata sa se formeze pentrunoile cerinte.

In GalatT, de la I pana 7 Septembrie s'adnascut 35 copii si at murit 21 oameni. Ovrels'at nascut 9 si at murit 6.

ieri s'a gäsit o femee spanzuratain strada Mecetului.

gerat, cä el pare uluit.IntroducOndu-se lucrul in aces4

scoli, efectele rele ale invethm'entulliesclusiv de carte de Ora acum s'armai indrepta. Cand lucreaza, coplul

scoate mintea din uluirea in 1,are

CRONICA ZILEI

Curtea de apel din Bucuresci s'a ocupatieri en procesul d-lor ingmer Antonescu-Remus si Bouland, relativ la esploatarea u-nor pacluri

Acest proces se va judeca din not la 14Octombre, din causa cà eri s'a ivit divergentade opiniuni intre membril

Ieri s'a deschis a doua sesiune a Curtifcu juratl din Ilfov.

Procese sunt cam putine.

D. comandant al corpulul flotilei ne tri-mete conditiunile cè trebuesc sà insuseascatineri care vor sà intre in scoala de marina.

Vom da maine cititorilor aceste condi-

Una din noile sea primare ce comunaBucuresci va zidi tri curand, va purta numeleregretatuld Petre Poenaru.

Regele si Regina '§I-atd amanat intoarce-rea in tall. MM. LL nu vor sosi in Bucu-resci decal Vineri ditnineata.

Ieri dimineata ministrul plenipotentiar alAustro-Ungariei d. baron de Mayr a avut ointrevedere eta d ministru de esterne.

Consiliul comunal din capitala e convocatsi pentru diseara.

In Craiova se vor instala sase staliuni te-lefonice, i anume la primarie, la politie, lacazarma si la comisiile politienesti.

Gazeta oficiall de azIpublica raportul d-lu Iprefect al politiei capitalei dare d. ministrude interne in care se arata pe scurt i inordine chronologica, cele maT insemnate in-fractiuni la legea penala, petrecute in Capi-tala in cursul expiratel lunT August, cum sicele petrecute in judete i descoperite inBucuresci de catre agentii acestel

Un popa, i dof pietrari aà fost ingropatide vii zilele acestea in daramèturile uneipivnite din comuna Trifesti.4jud. Roman.

De la 19 Septembre incepênd, vaporul so-cietatii danubierie, care face curse Wire Ga-lati si Braila, va pleca din Galati la 7'12 oredimineata, la amiazi si la 3 ore d. am. DinBraila va pleca la 9 dim., la 2 si la d. a,

Se sae ca populatiunea Bulgariel, duparecensemintul din 1881, se ridica la cifra de2,008,000 locuitori (dintre earl 66,01/BulgarT, 26,26Vo Turd, 2,440/, Romani,0,706/0 Eyre, 0,62°/, 'Mari, 0,58% Greci,0,52°10 alte nationalitati).

Populatiunea Rumeliet-Orientale este de816.000 locuitorT, dintre earl' '/s sunt Bul-gari, iar restul Turd, Greci, Tigani, Armeni

Evrei.0 Bulgarie unita ar avea o intindet e teri-

toriala de 99872 kil. Wrap mi o populatiunede 2,824.000 locuitori, adica vr'o 28 locuitoripe kil. patrat.

In comparatie cu Romania, Bulgaria va fimaT mica, in intindere cu 29.075 kil. patr.,iar in populatie cu 2.752.000, adica aproa-pe pe jum6tate.

Dintre cele 26 declaratiunt de casatoriefacute in septamana trecuta la oficiul civildin Capitela, notam :

d, Dim. Mavrodin, magistrat, cu d-ra So-fia Atanasiu Lipati ;

d. Al. Chiritescu, profesor, en d-ra Za-harita Tanasescu ;

d. G. Jurascu cu d-ra Elisa Semesescu.

D. Judecator de instructie Dobriceanu, asupus alaltäerl until interogatorit pe d.Boltz-Alban Auguste Louis, ce-1 zice si Ban-dati, i apoi l'a depus la Vacaresci.

Voinça Na(ionald e informata cà numitulalsacian, care a optat nentru nationalitateafrancesti, este inculpat pentru delictul de a-lms de incredere ce a comis in calitatea sade comisionar in prejuditiul creditorilor sèi.Suma delapidatà se urea la 460,000 de lei.El pretinde cà a perdut aceasta suma labursa unde ar fi jucat in interesul clientilor

Numitul Bandat a dispärut din Francia lafinele luneT luT Martie, cu suma de 20,000lei, din cari 12,000 s'at gäsit plasati in bo-nuri funciare romane.

Afacerea se alla la d. Procuror spre a's1da rechisitoriul.

D 1 N AFARÁ

Revolupunea din RunieliaNeue Freie Presse primeste din sferele di-

plomatice vieneze urmatoarea comunicare :Unionistii bulgari at asteptat momentul

cand guvernatorul general Gavril-pasa s'aintors la postul s66 cu instructiunl inaspritedin part ea Portii pentru suprimarea tendin-telor unioniste spre a pune fara veste capätregimului de pana acum. Pe (And Gavril asi-gura pe Sultanul, ca in provincia sa lucrurilemerg de minune, emisari secreti umblat in-tre Filipopol si Sofia, far& ca ge n.ernatorul

ROMANIA LIBERA

general sa, fi stiut ceva despre agitatia lor, rebelilor, facftdu-st carierA prin felonie ?find i departe si rag informat. Se credecà firele toarse in Comitetul permanent aladunärei nationale rumeliote s'at intinspana in biuroul ministruluI presedinte D.Karawelow. Catà sd se recunoascA D-nululKarawelow meritul indoios, ca a ales mo-mentul cel mat favorabil pentru aducereala indeplinire a planulut sat. Militia bulgarae tocmal concentrata la manevre i deci instare a fi aruncata repede in Rumelia ori-

spre a se uni acolo cu militia rume-liota, care era lesne de cgoigat pentru ten-dintele unioniste. Prin urmare s'atingrijit, ca Bulgaria mAritg sa se poatt apAracu sperantä de succes contra primulut atacturcesc. Afarg d'acésta caracterul D-nululKarawelow face sa se inteleaga, cà prin.tul Alexandru a urmat bucuros invitgri dea se duce la Filipopol. Dupg cum statlucrurile in provinciele bulgare, se pare caprintului nu i-a remas alt-ceva de facut decat sau sa se supue ministrulul sag prese-dinte, sad sa abdice."

Ultimul numar al foil » La Voix de laMcieedmne, ce apare in Sofia, este plin derelatiuni asupra pretinselor atrocitati co-mise de musulmani in Macedonia. In re-vista fog se pretinde cá situatia e nesufe-ritA, cá raialele ag ajuns la marginea es-trema a rabdari i prin urmare este neapa-ratä trebuintA, ca cel asupritt sà ia masuri

cu ajutorul Bulgarilor liberi sá imbungta-téscA sOrta Macedoniet Apot articolul ur-méztt ast-fel : Pe Rum nu putem conta,care nu numat s'a obligat la Kremsier shmérgit cu Germania 0 Austria in toatecestiunile importante exterioare, ci afla decuviintg a sta bine cu Sultanul, avand in ve-dere politica engleza din Constantinopol. Dectnu remane alt remedig, de cat sa luAm in-O'ne initiativa pentru liberare. Acest scop sepoate atinge pe doua cal prin revolutiesat pe cale politicA. Poarta trebue silita saintroduca reformele prevazute de tractatuldin Berlin. Apot asteptarn de la guvernulBulgariel libere, ca drept intä principala apoliticei el interne si externe sá tincla a a-lunge la o autonomie pentru Macedonia 0la caz de nevoe sa lucreze pentru deplinaet liberare. Cat privesce rescoala, care dupaa noastra Were ne ofera mat multe spe-rante i anse pentru scopul propus. apotort-ce Bulgar cattt sa participe la miscare,in oil-ce chip ar putea, fie el din principat,din Rumelia orientala sag din Macedonia.

Tot in privinta miscAri din peninsula bal-canica Pester Lloyd de la 7 Sep. scrie :

Revolutia din Rumelia orientala, cadereaguvernatorulut turc Gavril pa.sa: si a guver-nulut sat. in Filipopol, instituirea unul gu-vern provisoriü cu tendintä panbulgarg,unirea Rumeliet orientate cu Bulgaria, mo-bilisarea ostirei bulgare i calatoria printu-tut Bulgariei 0 a ministrului presedinte Ka-rawelow in capitala Rumeliet orientateacestea sunt tirile cele marl' surprinzttoareale zilet. Este aceasta oare numaI o furtunAin paharul de apa rumeliot, sag cA eveni-mentele de ierl din Filipopol forméza troeniIde zApada, ce se desfac din crestetul pu-ternicilor Balcani, spre a deveni in Wereo lavina teribila, rostogolindu-se in clasicavale verde a Maritei spre a nimici remasi- presupune cu drept cuvent cA in acea zi

Aceasta e oare morala politica, pe carefiul unul print german, ca regenerator alpoporulut bulgar liberat. a transplantat'o inOrient, ca sa calce cand vrea credinta devasal

Serbia i Tank).7; Din Constantinopol se scrie ca in timpuldin uranä se face uu vit schimb de co-municart intre guvernul serb i PoartAcu privire la navalirile talharesti, comise deAlbaneji pe teritoriul Serbiei. Acum de cu-rand s'a adus iaräsi la cunostinta Portii unasemenea cas de talharie, dupa care s'a datordin Valiului din Kosovo sA ia masurienergice pentru prinderea si pedepsireacelor vinovati.

Se stie, cà doI vestiti seff de bande diriSerbia, Jaja Dedici i Boghicevatz, fiindurmAriti de autoritMl, s'at refugiat pe teri-toriul turc. Mai de una-zi guvernul serb acerut de la Poarta prinderea i estrad areafugarilor.

EJEJS'a incuviintat disolvarea comitetulut permanent

al judetuluI Vaslui, chemat supleantii sA inde-plineascii functiunile de membrii.

D. Mihail Ghenoiu, actual comisar clasa II pe Iângàprefgctura poliie Capitalel, s'a numit in functiunede politaiú al oraiului Dorohoiil din judetul Dorohoiii,in lovul remas vacant prin demisionarea d-lu1 OnisiforGherghel.

Comunele rurale Dichiseni qi Gaita din judetul lab-mita, si comuna Darabani din judetul Dorohoi suntautorisate a percepe nouT taxe.

S'a primit demisiunea, pe ziva de 1 Septembre 1885,a d-lob Teodor I. VAcArescu, din postid de trimis extra-ordinar i ministru plenipotentiar la Roma

D. Mihail Mincov, licentiat in drept, fost magistrat,este numit in postul vacant de judecAtor-asesor la tri-bunalul consular roman din Constantinopol.

-441101--

LICEUL-LAURIAN

Relativ la inaugurarea nouluiBotosant, gäsim inamAnunte :

Marti, la 3 Septembre, find defipt timpulincepereI cursurilor liceale pentru anul scolar1885 -1886, 0 tot in acea zi urmand a seserba inaugurarea nouldi local pentru liceuldin Botosani, cum si a 20-a aniversare dela infiintarea vechiuluI gimnasit de Botosani i faptul cä ministrul instructiunei pu-blice trebuia sa asiste la aceastA festivitatecontribuiag ca in acea zi Botosanil sa arateo animare cu totul neobicinuitA. Se putea

licet din

strada i interiorul curtet liceuluI era pre- PARTEA ECONOMICAserata de un numèr foarte mare de cu-

Statistica comercia la a eftilor fer. rum. p. a 188464 cart fAceat circulatiunea anevoioasa. In lipsa de o statistica generala organi-

Cu multa greutate cine-va putea strAbate sata pe base rationale si respunzkoare cuin aula liceulut unde se Men sgMirea apet

un Te-Deum se oficia de cgtre protoe-reul judetulut, parintele C. LAzarescu.

D-nil G. C. Velea 0 C. Argenti erat in-sarcinati a primi cetatenit si a aranja catotul sa se mentina in buna ordine.

Dupg terminarea oficiulut divin, d. primarGh. Hasnas, arAtand importanta solemnita-tei printr'un mic discurs, arata folosul in-structiunei i recunoctiMa sa gtivernulutpentru ca s'a tnzestrat Botosanit cu un fru-mos edificit, menit a servi ca focar de lu-mina.

D-nul C. Gh. Savinescu, directorele liceu-lut, suindu-se pe catredA , citi un discurs.Nu poate fi o zi maI mare pentru scoale

orasul Botosani, adaose d-sa, decal, aceeain care o-datA eu inceperea until nog anscolar se serbatoresc incg clout mart eve-nimente in viata scoalelor, adica, stramu-tarea scoalet in un nog i frumos palat,proprietatea sa , si serbarea aniversäril a26-a de la infiintarea et ; aratA modul cums'a inflintat pentru prima oarA gimnasiulin anul 1859, greutMile prin cart a trebuit

treacApentru a se putea mentinea, jert-fele ce necontenit ag Mcut profesoriI rapo-satt i eel actuall ; reaminti meritele emi-nentulut profesor PAdure, reposat ; tam sta-tistica elevilor cart at frecuentat in acestinterval scoala i aratand cà numtrul lorvariaza intre 3-4000 ; apot emotionatcu espresie de convingere, esclamg cA in-fiintarea scoalelor in Romania se datorescenumaI i numal guvernului liberal, ca nu-mat cand la carma täret se afla un Bra-tianu, un Sturdza i un Chitu, 'se pot rea-lisa progrese pe tAremul intelectual.

Dupe d. Savinescu luá cuventul d. Sci-pione Badescu, revisor scolar.

D. G. I. VrAnceanu vorbi in numele ve-chilor elevi ai liceuluI.

D. VrAnceanu 'st termina discursul sèùprin urmatoarele cuvinte

Si acum, fie ca glasul tuturor celor esitide pe bancile acestut lycet. de la fonda-tiunea lui, sa, se rgdice in asta memorabilazi, urandu-I o prosperitate tot-d'a-una cres-canda i o lunga i glorioasa viaä intemei-torilor si sprijinitorilor

Dupg d. VrAnceanu, d. C Vasiliu, *innumele cator-va mahalagit, rosti cate-vacuvinte.

Dupa aceea d-nul ministru citi un dis-curs in care reaminti datoriile pärintilorale profesorilor. D. ministru, ascultat cu re-ligiositate de Aire asistenti, terming arA-tand meritele reposatulut profesor Laurian,care ag determinat ca pe viitor acest lyceüsA se nurneaseä Laurian.

Cu aceasta se incheia. discursurile ; d -nudirector al lyceulut conduse apot pe d. mi-nistru prin toate clasele arAtand modul Im-partiret, visita cabinetul directoruluf, biblio-teca, sala de chimie si de fisica.; aci d-nulministru i d-nul director al ministeruluIesaminat cu multa atentiune diferitele ma-sint i aparate i d-nul profesor Lupascuesplica cat se poate de bine modul cons-tructiunet si utilitatea lor.

Seara avu loc un banchet, la care se ri-dicara mat multe toasturt.

Vocea Botopnilor. aceste

tele fragede ale domniel otomane ? Cine sepoate pronunta asta-zI in mod hotarit ? !Acum stint tocinat zece ani, de cand dinprapAstiile Alpilor dinariI a patruns la notprima veste despre primele turburari inHertegovina. Cine oare ar fi crezut atturcl, caacea »bucatica de Hertegovina" va devenipunctul de plecare l mareI drame orien-tate ? Oare abucatica Rumeliet orientate" sAfie punctul, din care sa se desfasoare dinnot cestiunea orientaltt ? Dar ceia ce e matstranig so mai neinteles sunt stirile respan-dite asupra atitudineI priMului Bulgariet.Ce insemneaza vestea din Sofia, ca. printulAlexandru i ministrul sèü presedinte aüplecat la Filipopol urmand invitari guver-nulut provisorit si a ostirii rumeliote" ?Vrea oare Battenbergul sá Intinda mana

FOITA ROMANIEI LIBERE"- 10 Septembre -

ORASUL CEL 1IAI IIARE

Care este cel maI mare oras de pe supra-fata parriantulut ? Iatg o intrebare intere-santa, care meritä un sfert de orA de a-tentiune.

,'L scim, e Londra,' vor zice multi sivor cauta mai departe, sa vada, ce e mainog in gazetä, sag ce maI e not in lume.

»Dar sa avem putintica rabdare" cumzicea unul din eroil creati de autorul hazliúal Scris6r4 perdute. , SA mal stAm nit& devorba, fiind-ca nu e Londra.'

Pare ca-i vad pe savantit nostri geografi,Cum se strimba din nas i intreabaa cu un aersuperior : ,Ce o mat fi incurcand i Asta cugeografia sa?'

Londra, in adevar, e oras mare. Cine avtzut acest colos de oras, i poate zice ca'1 cunoasce, eh a vazut tot ?

una din serbatorile cele mal frumoasedatAtoare de sperantA pentru viitor avea sàse petreaca.

La orele 2 p. m.6M-tile locale si o

indreptat la gar% caDimitrie Sturdza, ministrul instructiunei pu-blice, care sosi intovgrasit de d. Sp. Haret,directorul general al ministerulul. Dupg in-deplinirea formalitatilor obicinuite ministrul,se indreptg spre locuiMa d-lui C. Gheleme,prefectul judetuluI, unde i se oferi ospitali-tate.

Pe la orele 3 tott se indreptat la licet,unde era o imensä multime de lume. Toata

corpul didactic, auto-multime de curiosi sesA faca primirea d-lut

Dupà catagrafia din urmg träesc in Lon-dra 4.764.312 locuitori pe un teren de 360kilometri pAtrati, ceea ce va s zica popula-tiunea Romaniei intregi pe o intindere, incare uncap 4 Parisurt sad 5 Berlinuri!

De la Est la Vest are o lungime de 27kilometri, satt aproape cat e linia directa dela marginile Bucurescilor pang aproape dePloe§ti, 0 de la Nord la Sud o lAtime de 23kilometri, sat aceeas1 linie, luatà dincolo deChiti la.

e vechig oras Londra.Are un turn zidit de Legionarit lul

Juliu Cesar, 0 istoriograful latin Tacitus neIncredinteazä, ca. »Londinium" a fost un ora§

foarte vestit prin multimea negustorilorprin comerciul sta..

Britanit modificara mat pe urmA numelein ,Llondeyn", pang. cand venira Saxonilcu invasiunea lor in Anglia, si botezará o-rasul »London', facandu-1 i capitalg.

Totusl stam pe ganduri, cand intalnimpe acest ,London' in anul i377 numat cu35.000 locuitorI, adica ceva mat mare decAtPloestii 0 mat putin populat de cat suntastazi Botosanit nostri In anul 1702 s'a ri-dicat pang la inttia jumatate de milion, 0 lainceputul secolului in care traim, nu-I lipseatdecal locuitoriI Galatilor, ca sä implineascaun milion intreg

In aceste 8 decenit din uring ale secolu-tui nostru dar populatiunea Londret a cres-cut mat bine de cinei ori pe cat era, incM atmbuit sa traga toate satele orasele deprin prejur in raza sa.

multiplele interese ale activitatil noastre na-tionale, vedem cu deosebita placere publi-candu-se anual statistice speciale care in-fatiseazà toate conditiunile de esactitate po-sibilg. Intre acestea se poate prenumtraStatistica comerciulul roman publicat regu-lat in fie-care an de cAtre Ministerul Fi-nancelor. 1e astA data publicatiunile noas-tre statistice s'ag inavutit cu o lucrare foartepretioasa datoritg Directiunit generale a cai-lor ferate, aceasta este Statisttea eomercialda cdilor ferate romdne pentru anul 1884.

Cgile ferate fiind astäzi unul din principalelemijloace de transport, atat pentru comer-cig, cat i pentru pPrsoane, activitatea lorne intereseazA foarte mutt din punctul devedere al Economiet noastre nationale, pre-cum 0 din punctul de vedere financiar, deoare ce produsul lor face parte din veni-turile Statulut. Din acest punct de vederecredem a face placerea cetitorilor infatisan-du-le un resumat al Statisticel comercialepublicata de DirecOunea cailor ferate.

Pentru intaia oarA la 1 Noembre 1869s'a deschis prima linie de cale feratA ro-mana BucurescI-Giurgiu pe o lungime de70 de kilometri. Am asistat la inaugurarealiniet si nu vom uita nicI o data entusias-mul publiculul asistent. TrecuserA 44 deani de la infiintarea celet d'antaig linil dedrum de fer in Europa (1) ; ea acoperisecontinentul cu o imensa retea de cal ferate

vitregimea timpurilor nu permisese Ro-maniei sa aiba barem un crampeiast dedrum de fer. Era prin urmare &eased. bu-curia Romanilor cand primailocomotivä stra-batu spatiul titre Capitala i Dunäre ; eracu atat mai fireascA cu cat erat de muttconvinsi ca drumul de fer este unul dinprincipaliI factorI aï civilisatiunel.

Dupa unspre-zece ani (1869-1884). Ro-mania poseda deja 1603 chilometri de drumde fer. In curand tara va fi inzestrata Mcàcu aproape 900 chilometri de cat feratecare sunt in constructiune si din care partese vor da in circulatiune in anul viitor.

Carta sa recunoascem ea, pentru o tarAramasä Inapot ca Romania , al caria creditnu era inca stabilit pe pietele europene; cumijloacele de care am dispus s'a facut multin scurtul spatia de cinci-spre-zece antEste adevèrat cä tara impus sacrificitcolosale pentru ca sA duca la sfersit acea-st importantA intreprindere ; nu este insàmaI putin adevtrat cd cheltuelile facute atcontribuit mult Ia desvoltarea noastra eco-nomicA. and se va termina reteaoa in con-structiune va fi timpul sa ne oprim, cactvom poseda principalele liniI reclamate deproductiune i comerciul Orel. Cand vomcauta negresit eä mat sunt i alte liniI tre-buincioase, insä mai avem i alte nevoIapoI nu trebue sa pretindem a face tot deo data.

Cele 1603 chilornetre de drum de fer inactivitate la stèr§itul anulut. 1884 se corn-pun din 1379 de chilometri esploatate as-tazi de directiunea generala a cailor ferateromane si din 224 chilometri linia careface parte din reteaoa Lemberg-Cernauti-Iasi' (Untie romane). Ne vom ocupa numaIde activitatea celor 1379 chilometre cunos-cute sub numirea de Carle Ferate Romane,astazi toate in posesiunea Statulut Roman.

In anul 1884 chile ferate romane at pro-dus un venit de 22,169,927 lel repartit inmodul urmator (2) :

ColAtoril 8,225,460 lei.Bagage 290,508TrAsuri gi cab 17,451Marfuri de mare iutealA . 496,373Magasinaglii, camionagiti. 15,021MArfuri de mica iuteaalA. 11,452,201

TrAsuri i animale id . . . . 188,573Magasinagiti, camionagiti hi . 390,800Venituri diverse ..... . 1.093,535

Fatg, cu aceste venituri cheltuelele s'a ur-cat la 14,221, 312 lei ; r6mane un esce-dent de 7,948,615 lel. Calculandu-se veni-turile i cheltnelele pe chilornetru (luandu-sa1,351 chilometri ca mijkicire pentru totnul), resulta un venit de 16,410 lel yen tde chilometru si 10,526 let cheltuell

; prinurmare escedentul pentru un chilometru (lelungirne mijlocie este de 5,883 lei.

Pentru ca cititorul poata face o i-dee despre cum at variat veniturile i chef..tuelele cäilor noastre ferate dam urmatoa-rele cifre :

Export tnt aAn__ ul Veniturl Cheltnell Excedent ehelt. ei veil.__

1874 . . 11,250,408 7,284,562: 3,965,845 64,75 '',,1875. . . 13,025,275 10,117,713 2,847,561 78,14

ii1876. .. 12,790,761 9.998,375 2,792,386 78,471877. . . 36,693,609 13,912,146 22,781,262 37,911878... 28,272.721 17,098,224 11,174,497 60,481879.. . 17,567,287 13,424,419 4,142,868 76,421880... 16,170,403 12,755,147 4,415,255 72,69

,,1881... 16,398.624 11,353,526 5,045,115 69,231882... 20,111,590 11,852,591 8,258,999 58,931883. . . 22,671,188 12,495,721 10,175,466 55,111884.. . 22,116,927 14,221,312 7,948,615 62,58 ,

Un asnmenea precedent mi, s'a pomenitniel cu vestilul Babilon niel cu Carthago, careabia in tret saptamani de zilq a isprAvita arde, i cat despre Roma scill i bäeii nostridin gimnazit, cA nu s'a Mcut inteo zi.

Cu toatA intinderea sa colosalg cu toatapopulatiunea sa imensA i cu toatä cres-cerea sa giganticA, nu e LondrA cel maImare oras de pe glob.

Care e dar?' intreaba eel ce nu '0 potstapani rabdarea. Spune--I numele ca sa-1scim i not V

Nintica rAbdare, vine numat ;« sagmai bine sA-1 cAutam impreuna ca sti nuperdem timpul.

Cu batrgna Europa am isprävit'o,1 cactn'are oras maft mare de cat Londra pardonuitasem Budapesta, dar aceasta stA scris nu-mal in geografiile ungurescI, si din pAcatf, nucunosc limba melodioasg, pe care zic a impiru-mutat'o Attila sag Bendeguz de la carelerele rele, cA lor hodorogite.

Oceania si Africa sunt slabA nAdejdeLumea cea nouä de dincolo de Ocean

falesce cu New-Yorkul ei, ca primul oratcomercial din lume dupd Londra. i n'aretde cat un milion de locuitort un sfert.

Am ramas cu Asia. Daca niel in Asia nugasim un oras mat mare si mat populat decatLondra. atunct a patit'o calfa.

,Ei, cum sA '1 cautam ?'»Cele de pe harta, oil: cat de mart ar fi,

sunt toate mai miei decal Londra i Parisul.daca ar fi unul mat mare decat ele, cum

sa nu stea in carte, si mai ales cum ar putea

(I) IntAia linie de drum de fer cu care s'a transpor-tat ciatorii este aceea care unese minele de cArbunde la Darlington cu portul Stockton din Anglia.

[2) S'a negles centimele.

Veniturile esceptionale din 1877 si 78,se datoresc in parte resbelulut care a oca-sionat o insemnatA miscare de persoane side mArfuri.

Este de observat cä de la 1881 cheltu-elele scad inteun mod simtitor in rapottcu veniturile ; aceasta scgdere coincidegzacu luerarea in adrninistratie a cailor feralede cAtre stat. Ori-ce s'ar zice dar, nol eelinteresati esploatam cu mat multa econo-mie de cat compania streina

Veniturile sunt produse mat cu seamg decatre calCtort i märfuri Cu privire la ca.-latori s'a constatat cg, in 1884 ail calkorit1,354,286 persoane dintre care 80,662 inclasa I, 333,551 in clasa It 0 940,073 inclasa III.

Distanta strabgtuta de eel 1,354,286 ea-latori a fost 109,060,878 chilometri, dincare 9,399,771 pentru clasa 1, 28,047,885pentru clasa II, 58,351,241 pentru clasa Ill,si 14 milioane 261,981 chilometri dupa ta-riful redus.

Cu privire, la märfurt se constata ea, in1884, s'a transportat peste tot 1,194,514tone ; i pentru ca sa dam o idee desprecum s'a desvoltat traficul de marfuri de la1875 pang la 1884, reproducem cifrele ur-matoare :

Asa dar in zece ant s'a indoit catatimeade marfuri espediate ; veniturile ag crescutmaI in aceiast proportiune.

Cea mal mare catatime de tone este re-presintata prin cereale ; de la 187ò- i884s'a transportat catatimele urmatoare :

CantitateaAnil diet&espe-

in tar&1875 542,3911876 570,4571877 808,8451878 850,9091879 810,2341880 783,0571881 962,0601882 1,121,7081883 , 1,267,5531884 1,192,514

Anil TöneProcentul din

trafieul total demieS

1875 258,699 47,70 din 0/01876 276,430 48,46 ,1877 138,641 17,14 ,1878 235,506 27,68 ,1879 . 378,660 46,73 ,1880 401,155 51,25 ,1881 517,306 53,77 ,1882 545,628 48,64 ,1883 487,926 38,46 ,1984 416,516 34,90

In ant' 1877 0 1878 catätiinea trans-portata este cu mutt mal mica de cat inalti anI ; la aceasta reducere a contribuit

sa scape din vederea atAtor dascAli iscusitlde geografie, ce-I avem, decand cu bifurcareastudiuluI istoriet si al geografiel.?

»Asa e", rtspund ea. »Dar nu s'ar puteaoare sa fi patit dascAlt D-tale ca omul dinpoveste, care nu putea vedea padurea, fi-ind-cg-1 impedicat copacit s'o vazd ? SA '1cautam!

Un oras mare nu poate sá stea inteo tar%mica, pentru simpla causa, ca n'ar incgpea.Tot, atat de adevarat e, cà o targ mare, darcu putini locuitorI, n'are trebuinta de un orasasa de mare.

Ne indreptam cu tott MIA voie ochit spreChina. China ?"

»Bravo ! Ai ghicit ! Avem tara, ne matlipsesce orasul."

Ce nostimä tara. e China. Auziti 405 mili-oane de locuitorl (de patru ort i jumAtatecat Rusia si de 10 ori cat toatA Germania),

numal 3607 streini ! Pacat ca nu se in-vatä aproape nitnic in scoalä despre Chinezl.

»Te incurci &ate,' aud soptindu-mi inureche Geografii. Nu snit ca Pekingul n'arenici un milion, i doar Peking e CapitalaImperdriel Cerep., cum botezat Chinezittara ; de unde se vede cA la (transit e cerulae paniênt.

Iatg-ne ajunO la tintä. Nu e Peking ora-ol cel mai mare in lume, dar am gasit in

un oras maI mare de cAt Londra.Sittgurul lucru ce m supara pe mine, dardeoc pe Chinezi, este ea nu cunose nu-

orasului, Met nu scig cati locuitort are.Dar 1 existä :

Este o regiune ce ocupg o delta in Intin-dere de mat bine de 700 (scrie seapte sute)kilometri d'a lungul i d'a curmezipl unefretele de fluviI, nun ii canalurt, formata deIang-tse-Kiang (fluviul albastru), de canalulImperial, de lint Ho-ei-ho 0 de Marea Gal-binä.

Aproape toatA aceasta tntindere este aco-perita de case, una lîngä alta, intrerupte nu-mai de mid. gradinl, ape si strade. De fapt,este un sistem intreg de orase, cart curgunul in altul, si se presinta ea un singur orq.

.Acesta este orasul nostru. El e situat in atreia din cele 20 provincit ale Imperiulut chi-nez, numita Kiang-su, cu Nanking ca cen-tru ocupg i hränesce pe o intindere cat Olte-nia intreaga. o populatiune de 5 oil mai mareca a Londrel.

Acest oras -provincie are administratiuneasa proprie, armata i financele sale, si se

sub-imparte in orase de 3 ranguri, deosebiteunul de altul numat prin ziduri, santuriape, 0 apropiindu-se de forma until' patrat.

Sub-divisiun le cele mat mart, numite Fu,ag in dependentA pärti mal micI, numite

aceste allí in fine orasele de rangul al 3-leanumite Then.

E lesne de iMeles, ca un asa polop de mi-Roane de oament, grämtiditi unul lingá altul,nu se poate indestula nict de solul cel matgras, mal roditor ii mat bine cultivat. Pe

linga avutiile enorme ale Chinezilor bogatl,traiesce un proletariat. cum nu-1 are nictLondra, Parisul sag New-York. Foainea,care bantuie acel proletariat, face pe ,oa-

fit gtesit resboiul cand s'a intrebuintat pen-transportul trupelor i materialelor de

cele mai multe trenuri. De alta parteconsumaOunea armatei ruse a intrebuintatcatatimi insemnate de cereale din tara.

Importanta transportului de cereale es-plica cat interes are agricultura noastra catarifele sa fie cat mai scazute. In aceastaprivinta Direetiunea generala a fault Mles-niri insernnate atat agricullurei cat si co-merciului cu cereale ; ea a redus in moisirntitor tarifele.

Dupa cereale vine imediat lemnele deconstructiune acel articol represinta a-proape 1 la °J, din tariful total de 'hie:Ainteald ; apol lemnele de foe cu 8.22 la (7,marfuri-colete 6.84, petre 5.03°/o, sare4,72fo, ciment, var, ipsos, caramizi 4,000/ O,fer i terdrie diferite 3,58°/o, vin 3,44Vo.

Transportul lemnelor de constructiunesporesce pe an ce trece MLA situatiuneade la 1875-1884 :

1875 2,56 la 0/2 din traficul total.1876 1,76

1877 2,62

1878 2,91

1879 5,551880 4,401881 3,391882 5,591883 7,611884 10,94

Ne am bucura daca toate lemnele trans-portate ar li de proveninta romana ; dinnefericire nu este asa ; se transporta foartemulte lemne din Ungaria si Bucovina.

Cand se va tipari statistica calei ferateLemberg-CernautI-Iasi vom cauta a da sémacititorilor ; de o 'cam data, ne marginim ale comunica ca aceasta retea de 224 chilo-metri a produs in anul 1883 suma de lei3,,513,554, iar cheltueltle s'ad urcat2,929,187 lei , cu un eseedent de 583,367lei, adicrt un venit net de 2604 lei de chilo-metru, iar cheltuelile s'aii ureat la 13,078lei de chilornetru.

Ca comparatiune in eel din urma anTiata veniturile si cheltuelile aceite retele.

Anul Veniturile Cheltuelile Eseedent

1879 . . 3.071.7601880 . . 3.685.2741881 . . 3.168 9501882 . . 3 278.2001883 . . 3 512,554

2.930.6003 207.8893.082.5002 889.3112 929.187

141.160477.38586.449

388.8805.585.367

Vom cauta a da seama cu alte ocasiunidespre causele care tin in hie atat venitu-rile cat i spesele acestei retele.

A. de la Mnru.

ECOUR1 STRE1NE

ROMANIA LIBERA

de seama pericolul, ad sarit intee bard, sis'ad indreptat spre Genua.

C nouti locomotiva

Compania drumurilor de fer Paris-Or-leans a adoptat pentru trenurile sale acce-lerate, un nod model de locomotivä, carereunesce perfectiuni considerabile asupratutulor modelelor in us llama astä-zi.

Inventatorul acestei locomotive, care, dupacorespondentul ziarului le Gaulois, va fi-gura printre cele mai frumoase descopeririale seeolului, este d. Lencauchez.

Manifestnl electoral al d-lul Gladstoneli-nu Gladstone a adresat alegétorilor sèi

din Midlothian un manifest care ocupa patrucoloane In ziarele engleze.

Ex. ministru invita pe alegatorii sélcompare lucrarea facuta de ultimul Parla-ment cu aceia a parlamentelor precedente

declar c asteapta cu incredere judecataconcetatenilor s6I, aminteste tratatul dinBerlin, mésurile luate de lordul Ripon pen-tru a concilia pe indigenii Indiilor, i aran-geamentul incheiat de acesta cu Afganis-tanul.

D-nu Gladstone marturiseste c s'a co-mis erori in ceia ce prive§te politica urmatain Egipt, dar el o atribue politicei de in-tervenire a lordulul Salisbury. Asta-zi ele favorabil idei retragerel wmplecte a tru-pelor britanice din Egipt si este convins caEnglitera Ii aproba ca a refusat s zdro-beasca libertatea Transvaalului.

Ex. ministru zice ca. e favorabil unei re-forme a Camerilor lorzil or si comunelor,stabilirei unor no): legi agrarii i aboblitiu-nei drepturilor de primogenitura.

Teripinand, bétranul liberal declara, ca; eldoreste ca sa se dea Irlandel dreptateadeplina i sa. se apere unitatea Regatului-Unit.

D-nu Gladstone face apel, pentru rein-noirea Camerel, la increderea ce i s'a ex-primat in 1880. Spune ca este evident im-posibil s ia in Parlament o parte de lu-crari" tot asa de considerabia ca aceia carea avut'o in ultimul Parlament, dar nu poateiarasT sa se furiseze de la judecata ce taraare sa pronunte.

Naufraginl corabiei ,Ville de Malaga'Ziarul Caffaro din Genua scriind asupra

naufragiului corabiei Ville-de-Malaga" zicecapitania portului insdrcinase douè va-

poare err explorarea apelor unde se intim-plase naufragiul, dar cä cercetarile facuteall rémas infructuoase.

N'tt fost posibil de a 'se descoperi vic-timile teribilulul sinistru. S'a gasit numalcadavre de boi i niste scandurl care plu-tead. Prin urmare, cele patru7zeci i cincipersoane disparute aü perit.

Jurnalele din Savona zic ca, capitanul va-sului naufragiat, Penchi, a denuntat ca de-sertoil pe cei noué marinari carT bagand

Diseursul cancelaruld Eliehiernlui din AngliaSir Hicks-Beach, cancelarul Esichierului,

inteun discurs pronuntat de curend inteoadunare electorala a declarat lipsita de fun-dament aserpunea liberalilor c efii couser-vatori ar fi cazut de acord err d. Parnellpentru a da Mandel independenta ei. Adeclarat e guvernul va trata cestiunea ir-landesa cu tarie si dreptate.

Cabinetu, a mai adaogat d. Hicks-Beach,favoriseaza sistemul largit al unui guverné-mânt local pentru cele trei regate. Guyer-nul este decis s urmeze o politica term&inauntru i afartt.

Congresul de drept comercialLa 27 luna curenta s. n. se va deschide

la Anvers, sub presidentia secretarului ge-neral al ministerului afacerilor stréine bel-gian, d. baron Lamberment, congresul dedrept comercial.

Congresul va fi imparpt in douè comi-siuni : una se va ocupa cu cestiunile debursa, iar cea-l-alta cu cestiunile de dreptmaritim.

merit' sà se deprinza a se hräni Para scarbacu carne de caini i pisici, de chitcani i soa-reel, de maimute i erpI i aceasta intimpuri normale, sag cum le-am zice noI, invreinuri bune.

Vremurile rele sunt epoeele de foamete,earl se repeta in intervaluri periodice. Inaceste tinupuri, o parte din locuitori îì cautascäparea in moarte de buna voie ; alta parteemigreaza, i alta se constitue in bande dehop.

Uciderea, inecarea i lepadarea de eopil,maI ales de sexul femeiesc, e in multe partiun obiceit tot at'at de constant, ca i emi-grarea.

Stalul ispravesce GU acesti oamenilucrarl,cum e vestitul zid chinez, care contine maimulta cartimida, de cat toate casele i fabri-cele din Anglia si Scotia impreuna, si carear da un zid tras de douè ori imprejurulglobului intreg, sag cum e canalul imperial,care leaga fluviul albastru cu cel galben informa de diguri. Nu mai putin se servescde el si particularii bogap, cari scig a traibine, cum dovedesc frunzele de ceaid cu-lese in Marte, pe cari le opresc pentru din-

numai restul î.l exporteaza. in 95 mili-oane kgr.

Aspectul acestui complex de erase, pe catse poate patrate, e interesant din mai multepuncte de privire.

Irredent a.Din Roma se scrie ca. la 1 c. s'a inaugu-

rat In Bergamo monumentul lui Garibaldi.Intre oaspep ad fost i deputatii Cairoli,Zanardelli si Francesco Cuchi. Tustrei adluat cuvintul i maI ales cel din urma a pro-dus intusiasm, atingênd coarda irredentista,amintind de Italienii carl asteapta spera "§i Benedetto Cairoli, fost ministru presedinte,a tinut un discurs cam irredentist. Cel pu-tin asa spune ziarul genovez Epoca.

Exploratorii portugesi din AfricaExploratorii Africani Capelo si Ivens in-

torc6ndu-se in Portugalia ag fost primip lasosirea lor in Lisabona de regele, ministri

membrii societatei geografice.Primirea ce ail avut a fost din cele mal

intusiaste : mulpmea le-a facut ovatiunidiferite petreceri publice ag avut loc in o-noarea lor.

Din Tripolitana.Ziarul arab El Alclabar primesce din Tri-

poli scirea ca sultanul din Kand, din Sudan,se silesce sä ajunga la o intelegere eu topcei-Palp sultani sudanezi, mai cu seama cuvecinii séi, pentru a'i aduce sa se apropiemal mult de sultanii din Maroc si Constan-tinopole, .cu cari pana acum nu se gaseadInd chiar in relatiuni diplomatice.

Ziarul arab face observatia cà daca pro-iectul acesta va reusi, reapropierea proiec-tata va stabili din Tripoli la Maroc, prinSudan, o barierd solida contra navalirilorFranciei in Africa.

Casatoria printului WaldemarDupa Gazeta national4 din Copenhaga,

casiitoria printului Waldemar cu printesaMaria de Orleans se va face in Francia, la22 Octombre viitor.

Osservatore romano", organul oficial alVaticanului, desminte stirea publicata deunele ziare c dispensa acordata de Papapentru aceasta casatorie s'ar fi obtinut inurma vèrsarei in tesaurul pontifical a su-mei de una-suta mii de fraud.

Conferinta telegrafica internationalrt.

Conferinta telegrafica din Berlin s'a inchisIn ziva de 6 Septembre.

Ziarul Le Temps" da aménuntele urma-toare asupra ultimei sedinte a conferintei

Dupd, citirea procesului verbal al sedinteiprecedente, delegatii Turciei României, Ser-biel i Bulgariei ail schimbat declaratiunilelor in privinta liniilor limitrofe ale acelortérI. Conierinta a ascultat i discutat in urnaaraportul al cincelea al comisiunel tarifelor,care contine declarapunile finale asupra ta-xelor pe cablurile australiane Conferinta adecis cu o mare majoritate ca ea se vastringe la Paris, in 1890 ; delegatii fran-cezi air declarat ca primesc aceasta decisiuneIn numele Franciei. Apoi s'a semnat celetrei-zeci i patru exemplare ale protocolului

presedintele, d. Stephan, a pronuntat dis-cursul de inchidere.

Decisiunile conferintei vor intra in vigoarela 1-id Iulie 1886.-

Un accident pe lacul Leman.Un accident gray s'a Intimplat pe lacul

Leman. In urma unei maneveari gresite ba-telul cu abur la Ville-de-Vevey s'a inomolitIn nisipurile de la Imbucatura Rhonului.

Silintele echipagiului acestui batel si ace-lea ale batelului Winlcelried, care veniseIn ajutor pentru a'l scoate din nisipuri, rè-manênd fará resultat, pasagerii in numér deo suta sease-zed ad trebuit sa fie transbor-dati ; dar una din micele imbarcatiuni, lo-vindu-se de scara batelului Winkelried, s'aresturnat, si din seapte pasageri ce contineanurnal cindl ad putut fi scapati. Comptabilulbatelului Ville-de-Vevey i o fata, d-soaraDelapraz, s'ad inecat.

Batelul a putut fi scos in urma din nisi-purl fara s fi suferit stricaciuni serioase.

3.111111=111111

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI

Ruletin atmosferic pe ziva de 10 (22) Sept. 1885

MAI NO UD. P. Carp a sosit azi dimineata

in capitald i va pleca diseard.

Mil ui i fara ferestre, afará daca, suntpravalil.

Stradele sunt Inguste, mai ales cele late-rale, dar gem de oameni ce circtileaza, cumnu ne putem bine inchipui : destul e sa zi-cern ea circulapunea pe strade e eu multinai vie, de cat pe stradele din Paris sagdin Londra.

Gradinile bogatiilor ad si copaci Saraciinu-si perd timpul cu copacii, earl nu rodesc,de eat odata pe an, ci seamana guno-iesc bine, el in cat store din pamenturile,3- 4 recolte pe an.

De oare-ce nu incap toti Chinezii pe pa-m'ent uscat, multi din eI profita de beneficiul,ca, in toata China nu existä imposit pe pes-earit, fac case de lemn pe ape. De acelecase se tin legate gradini plutitoare, in caricultiva plante pentru hrana i cresc mascurisi paséri, mal ales rate. Un 'card de aseminecase plutitoare, in earl traese Chinezii toataviata lor, formeaza un sat, si toate fluviile,riurile íi canalurile sunt pline de aseminesate plutitoare pe apa.

Une-ori vin Msä uragane furtuni, cartcufunda sub unde sate intregi.

latà dar orasul cel mai mare de pe pa-m'ent,-fard. un nume proprig, fanà marginibine determinate si fara a i se fi numératlocuitorii si nu scim, claca acestui fenornende oras sa-i zicem provincie, sat provinciei

I (Ras.Casele sum numai cu done rinduri, acute ' AIta data poate vom vorbi ma mull des-din leinn i acoperite cu carsmidii. Spre pre acest colosal oras chinez. M.strada presinta monotonia unor pure ziduri,

STAT1LINI

Observatinnl de az1 dimineati 8 oreBarometru

Obser.I Variet.

Temperature 1 ,4 Vêntul StareObeerv. Variat. Direct. Cerului

In 24 de ora Obser. de erl sérá la 8 orePl6eBattzip.

Tem. ex*

Mat Min.

o

Et,"

Vantul Stareanireq cerul.

BucuresclT.-SeverinBalotaSlatinaGiurgiuConstants.SulinaGalatiBrailaCraiova

766 7766.0766.5766.6765.3766.7766.6765 9764 8765.2

+0.9+1.3+0 8+0.8+1.2+1.5+1 4+0.3+0.4+1_1

17.0t 6.617.016.916 820.218.417.818.015.6

-0.5 89I0.8 98

- 0.0 87+0.3 -+1.3 --1.0 74-0.8+2.3+1.0+0.4

75827895

-ENENNWENE-SSENE

senin.

21

- noros11 p. nor4 noros3 acoper

- senin.

7

1

27, 1527, 1525; 1327 14242325222627

151814151114

764 1763 7765.1765.9764.3765 7765.9765.3764 8763.2

19.221.620.019.921.318 418.017.117.021.4

ESE 1 f. sen.NNE 1SE 2ESE 3

SE 1E 1E 2S 2-

noros

f. sen.p. norf. sen.noros

acoper.

Se zice cd in urma rapoartelor fa-vorabile ale comisiunilor instituite inIunia de minister, spre a face exame-nul anual la liceul St. George si la in-stitutul Educatiunea Bomând , se vaacorda scolarilor si scoldritelor dinceste scoli private, earl aù depus unbun examen , certificate de promo-tiune , valabile pentru scoalele sta-tuluI.

Observatiuni Starea maxi : la Constanta, Sulina linitita, Ploaie la GalatI i Slatina. Bu-curescl seara uragan, ploaie ; barometrul se urea. continu. Directorul Observ. St. Hepites.

NOTA,- Indicarile barometruluI sunt reduse la 0 zero grade si la nivelul marit Temperatureeste data In grade centigrade. Variatiunea barometric i temperatica se socotesce pe intervalulde 24 ore la 8 ore dimineata. Umezeala relativa este data in procente. Taria ventulul se socotestede la 0 pana la 9. Apa adunata din ploae saa zapada se socotesce in milimetri de grosime.

va inzestra gara de Nord cu un nuogatelier pentru reparatiuni de masinivagoane, destinat d'a fabrica cu tim-timpul i treptat chiar din noti mate-rialul rulant.

Noul atelier va fi construit in locullargit al deposituluI de masinI si amagasinelor de mArfuri de as-M-4va fi legat cu depositul de masint Iarmagasinul de mdrfuri va fi instalat pelocul unde se afid acum atelierul cen-tral.

In acest cas publicul va castiga in-douit, cdcI de o parte vecindtatea ate-lierultli actual va scapa de fum si desgomot, iar publicul comercial vaavea gara de märfuri cu mult maI a-própe i un acces mult maI indemênat.

Planurile, puse in studitl, Inca deastd-iarnä, sunt aprópe gata,

Suntem rugati a propune onor. di-rectiuni a Tramwayului, sä stationeze2 din omnibusurile ei pe piata Tea-trulul, i sa le pund in circulatie intreTeatru-Opler-Scoala Milliard si'nddrät.

In acea directiune destul de fre-quentatd, birjile circuleazà, rar, i ar fisi in interesul directiuneI Tramwayu-lui, sà facà publiculuI aceastä in-lesnire.

In Cracovia s'a trimis inaintea ju-ratilor pentru a 3-a oard Moise Bittercu sotia sa Ghitla, ovrel, precumcomplicele lor Marcel Stoclinski, ca

Cate-s1 trel acusatiI sunt prevenitihied de la anul 1882, si aù fost dejade 2 oil osanditi la moarte prin spân-zurdtoare, dar in amandolfe casurileCurtea de casátie a casat sentinta Cur-tilor cu juratl.

Faptul pentru cari sunt inculpaleste urmätorul :

Moise Ritter, in etate de 40 de anIavu relatiunI cu servitoarea sa Luceacare rèmase insarcinata. Pentru a in-piedica nascerea until copil de tatdovreid si de mumä crestin, MoiseGhitla, ajutorati de Stochlinski ati thiatgâtul fete! i i-a scos pruncul.

Inculpatli motiveazd faptul prin in-\TM:Muffle din Talmud.

Pentru a face plAcerea unuI contra-te din capitald, am cdutat cu i fardochelari Fabrica rontind de sobe nem-tescI a d-lui Appel, dar n'am gasitlänga postd decdt fum i mirosurl, cevin_dinteun mic atelier de reparatie,

infecteaza aerul, aduand pe vecinipe treckori la disperare.Ceea ce am gäsit îns e o noue re-

clamd i maI hasardatd in R6sboiul, afalmoaselor sobe române, reclamd pro-babil scrisd numaI din convingere...

Regele George al Greciel a sosit laViena Insotit de ajutorul sn ColonelSutzu, i s'a coborit la Hotel Imperial,incognito, sub numele unuI conte deAcharnon.

Aflam cd directiunea generala aGailor Ferate Române van& in 2 ani

Pentru directiunea Postelor :

Redactia ziaruluI Cântarul din Cra-iova ne spune cä primeste RomâniaLiberd in mod intermitent.

Care sd. fie cauza ?

Servicitil tolegra

-411031-

c al Rolliiel Like

Calatta, 22 SeptembreIerl trupa a trebuit sa imprastie adunarea

care voia sA se opue la intrarea trenului Ingard. Dona persoane aú fost emerge.

Benevent, 22 SeptembreSguduiturl tarI provenind din cutremure

de parant saü simtit ieri i azi. Orasul edistrus pentru a 7-a oara. de doué secole. Lo-cuitoril stail in mijlocul campillor,

Sofia, 22 SeptembreUn ucaz princiar amanä deschiderea Came-

rilor pen tru 24, de oare-ce cea mai mareparte din deputati nu a venit Inca la Sofia.

Viena, 22 SeptembreSe depeseaza din Belgrad coresponden(el 130-

lake, CS consiliul de ministri a Punt subpresedinta regelui o lunga sedinta in urmacareia a aparut un ucaz regal ordonand mo-bilisarea trupelor tsi convocand scupcina laNis pen tru I Octornbre.

Roma, 22 SeptembreBuletinul sanitar de la 21 : provincia Pa-

lermo 216 casurl, 117 morti.

23 Septembre- 9 ore dimineata

Munich 22 SeptembreRegele i Regina Romaniel vor sta la Mu-

nich pana maine seara si nu vor sosi de catjoi dimineata la Viena .

Viena, 21 SeptembreSe anuntä din Sofia Corespondentei Politice eS

Printul Alexandru a adresat puterilor;setn-natare a tratatului de la Berlin o comunicaretelegrafica pentru a explica purtarea sa.

Acelasi ziar a primit din Filipopoli, din-tr'o sorginte bulgara acredidata, stirea eaPrintul a declarat ca uniud cele doué Bulga-riI, dare de loc intentiunea sá altereze stareade atärnare a celer doué teri fats cu Turcia;i ea dä cea ma) mare valoare la departareade la actele sale ulterioare or ce caracter vras-mas

Paris, 22 SeptembreCabinetele schimba vederile lor in privinta

revolutumii diu Rurnelia. Miscarea bulgarae in genere defAirnatk dar marele puteri vorcauta sa incheie un aranjament en Poarta

Idea unel conferinte castiga teren.

Do- INSTITLEIL PiNESOR(L011 ASOUATIse aft instalat in cele mat bune conditiunI pe Ca-lea Victoriei No. 162 aproape de liceuI St. Savasi gunnaziul Cantemir-Vodd undeelevil institutululurmeaza. cursurile.

DIRECTIUNEA.401.11017MINIMM.JIMMISMS.w.

Oasa de SohimbI. M. PI M 12) M 0

27, Strada Lipscani, 27Cumpera I vinde efecte publice i achita

cupoane cu condipuni foarte avantagioase.

22 Septembre 1885.- Mime:, oret.

Sofia, 22 SeptembreGuvernul ungar a oprit intrarea in Un-

garia, palià la un nob ordin , a vitel devie, a florilor, a fructelor i a ierhurilor pro-venind din România. Numal plantele medi-cale scapà de aceastà probibitiune.

Roma, 22 SeptembreStampa aflA eft 9 batalioaue aü debarcat la

Messina, pentru a mentine ordinea ;i li-bertatea comunicatiunilor in Sicilia. Ora;tie mai lini,tit ea in zilele trreute. Trenurilecari vin din Palermo sun t eseortate de :4-datl pentro ea gloata sà 11 LI le imped ice sñnitre Mesina.

....,1111

"FIN NEGRUde Orevita si tiolu-Drancea

Vechia de 4 ani, calitate superioan tu-tulor altor vinuri. 15 fr. vadra i

ALB DE DRAGASIAN1din recolta anului 1881. 15 fr, vadra la

PAUN POPESCU&CesinP.is, Strada

Doctoru STEFANESCUMedicul primer al Spitalului Xenocrat.

Anunta clientela sa eà s'a intors in capi-tala. Orele de consultatie de la 9-10 a. m.si de la 4 -5 p. m. Strada Popa-Fierea, 11.

MEDIC SI CHIRURGDR SALTFR

de la facultatea din -Rena.Special boale de femef si Syphilis

trateaza radical or1-ce boat& sifilitica, Blenoragie,alba, rani de or1-ce natura, boale de piele,

polutiunT, spermatorhee. Discretiune acea mal mare.Consultafiuni in toate zilele de la 1-4

Strada Pesciria-veche 8, (vis-A-vis de HotelLondra, calea Mosilor)

CASA DE SCHI1113

Cu STERIU & C MP.AO. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIPe ziva de 11 Septembrie 1885, ora 10.

50/0 Imprumutul Comunalebolo Scrisuri Funciare Urbane5°,10 ,

C

Rurale5°', Renta Romana perpetua.5°/2 amortisabilá60;2 ScrisurI Funciare Urbane. .

60/o Oblig de Stet (cony. Rurale) .

7°/2 Cade Ferate Rom.70/2 Scrisur1 Funciare Urbane .72/0 , Rurale70/2 Imprurnutul Stern8°/2 Oppenheim .

Oblig. Casel Pensiun. (Nom. 300)Impr. cu prime orasul BucurescI .

Actiuni Credit Mobiliaro Constructiun1o Nationaleo Dacia-Romania

Banca NationaliFiorini Valuta AustriaciiMarci GermaneBilete Francese

EngleseRuble RusestiAur contra Argint i Bilete 12'/213 h/o

M11111111Cump. Van d.

76811/$86881/2931/29188h/2

98h/2101

79838789949289

9911,

102

202 203124 12599°R 10025 251/s250 251

12 '/9 1311,

NB. Cursul de mal sus este in moneda de aur so-cotit dupä cursul fiscului. Cupoane se aquila färäscazatnént.

Adresa pentru telegrame : STERIU

4

Administratiunea :PARIS, 8, bouleri. Montmartre.

PASTILLE DIGESTIV fabri-cate In Vichy cu Mime estrasedin aorginti. Ele at nn gust pliicut

produc un efect sicur contraacrimelor ai a grelelor mistuirt.SARURI de VICHY pentru BAI

Un sul pentru n baie, pentra eelearl nu pot merge la Vichy.

Spre a mite contrafacerile 0ctirel pc tote produsele marca.

Oontrolulal Statulnl franoese.Deposited in Bucnresci la dd.

Wgrtaiovit i Rertog.girairadisaa WRENS

PAIRMERIE MIN55, Rue Sainte-Anne, Paris

Dd. Felix PROT si Comp. sue,eesorii lul LUBIN, invild pe cli-entiT lor sd se fereascd de nume-roasele contra-facerl a produselorlor, mal cu searnd LAVANDEROYALE e llx FLEURS, acumrdspfinditd in Orient.--ET IT sfAtuescdard sd nu se adreseze pentru cum-ptrdrI de cat la casele cu o cinstebine cunoscutd.

histituttil MIRAStrilmolat In Bucurescl

Strada Romaná No. 11 bis.Preturt : esternil primarl eï 100;

Internil 600 lei. EsterniT gimnasiall200 leT ; Internil 800 leI.

DirectorD. R. CORDESCU

(cofetar)Thata,

tuinill tollstalltm 8f. Ant"'No. 16.

frail' T. Gologail) u Co

co

mdea

nclAmagasinulno-

niale i Delicatese din Calea Vic-tomel No. 90, cdt ei cel din StradaLipscanl No. 53, pe Idngui acesteaposeddm un mare depot de cas-caval ei brdrizeturl de Brasov. Seprimesc orT-ce comenzl de la D-ni1comerciantl. se gdseste i o adevt-ratd tined ,bdtrand cu preturtconvenabile.

ItiMART1NOVECIs'a mutat

Strada Carol I No. 2

DE ARENDAT0 moarui. cu clout petre de M-

elt, pe apa Teleorman, pe mosiaCioroaica liIngd Alexandria, distr.Teleorman, este de arendat chiarde acurn, doritoriI se vor adresala proprietard, Strada Sculpture,la D-na Zmaranda Furculescu.

_USIA LOLOE1,SCdin districtui Prahova, plasa Cdm-put, land. gara Albestl, ca la 1500pogoane intindere, e de arendatde la Sf. Glieolghe vittor. A seadresa la D-na Sofia F'ulga, StradaGrivitel 25.

aztawarROMANIA LIBERA

...,q-mvorrVW1-7,Mtte,tk,1110-;e,Mtt 1,1 ;.4..tw-r-4K,XTKAt"PrUSLMItis4

4t4

TAPETURI,

PERVARSURI POLEITEsi

PLAFUNURI IN RELIEF,Vergele d .1aia pen,tr,u, scani, aticla pontru, ai

(GARD-PORT)din cele rnal renumite fabrice, cit preturt foarte moderate,

recornandd Onorabibului Public sub.semnatul

fr. TiOTNIcraT

'Tr

'474

Vi

11,4121fA

Tapiter si decorator -41No. 0.71, Strnda th-hey-Vodii, No. 03

LJKEINE4MKAKiitlaW4LeirEaraiM4M4

rn"ragIV-7

4 4. Emnotrairtmogol

HOTEL [-IMP 'BUCURESCI

SITUAT IN CENTRUL OBASULUI7, Strada ari, 7.

Se gasesce apartaMente pentru familii cu anul s,i eu lunaCu preturi forte moderate. Camere de la fr. 1-5 pe zi.

La etagiul HI-lea odhi frumúse en fr. 25 pe

Salon de (kilt pentru baluri, nunti siFor«4,wigortv,oyawwww,x0rwwwww,

Premiati la Expositiunea din Anvers

MARELE BAZAR DE ROMANIAAnuntá pe onor. Pa-blic si distinsa sa clientert din Capitali'i i provincie,

ert pentru Sesonul de Toamuit a primit deja primul transport de Hainepentru BgrhatY i RiletI din propria sa fahriatiune, premiatil la Expositin-nea din AnVers cu.

Mgr MAREA MEDALIA DE ARGINT i I)$pentru eleganta confect ilium s,d distinsele stofe incoronate on deplin succes

IMMINIIIIIIMMINOMI110101011MIIMINS.0.110111M11.11M.a se tassaumsawOrteMM.P.

twer DE REMARCAT 'WVPardesiuri en i fr Tag it la Lesseps." ,Costume Exposition

Anvers." Wiantile Pelerin §i Impermeabile. Redingote & gibedernière mode. Eleganfii colectiune de pantaloni carro si rayé,

Gilete Brosche, SacourI de vênnoare, etc., etc..1111111Ma414114.9WWINasSpaan.UEIV IMINN

NB. Rugain a nota Numërul 7 spre a evita confusiunl regretabile.

Primul biurou de informatiuni3

CONCESIONAT DE GITVERNpentru guvernante, profesorl, bone si cameriste superioare, casit de locuinth pentru guver-nantele neangajate.

Biuroul este in positiune de a'si procura guvernante si direct din str6nOtate.A delheid riandan, Profesoare diplomatd.-Strada Luterand, 5.

,1,¡ ",4' .CS.4...14. an' .A. ._.ad

4 " "12, Passagiul

GMEDALIE

Passagiul Român, 12.

ColT(c-c)

de la )lx.positlinnea din nuenremei PROPRIETARI

0:k

Kfectuéda cu acurate-p orI-ce lutcrárI atingAtóre de arta typographicd.

PolTALN,

b

de la F2oLpositinnea din Iameay

F. GOBL FITcuresci. Passagiul Roman, 12.

INSTIT[T11 IEMCALBIICURESI

6, STRADA VESTEI, 6

3. Orthopedie, 4 Gindicald, 5. Inhalatil. 6. Masajiatematic, 7. Serviciul

rnedical1. Hydrotherapia. 2 Electrizare

Sectia

8. Consultatil medicate.

Sectia HigiE niciBae abur . . .

1 Bae de putind cudusemedicarnente .

1 duse rece sistematie

BAI DE ASI DE

BUR

T.T 111Nota. 1 Pdile de abur stint des-

sd, bdile de

chise toate zilele la 7 ore di-mineata pdrid. la 7

2. Pentru Dame in

pand la 2

e seara.

abur, odatd pe stptdmde la 7 ore dimineat

edicald con-form prospectuluT.

popstremtuerriliedialan.

sectia n:

TER

Dii

TIN TEDoresee a

tiune pentrugitnnasiale.

administratia

gasiclaseA seacest

o medita-le primareadresa la

uT ziar.

DE INCHIRIATCamere i apartamente mo-

bilate in Strada81 cu luna anu in cea matbuna. curateniepreturl scazute de la 20 leicamera pe lunà i panä la 50lei plätiti inainte pe 15 zile.

P.,A

D11_1J

Casele din Strada StirbeT-Voda. No. 128, compuse din4 camere de stapän, doua cull-nil §i grädinä cu pomi rodi-tori. Doritoril sä se adresezeCalea Rahovel No. 146.

DE INCH1 RIATOd61 mobilate, Strada P ie

Ainzi No. 3, 01 i un aparta-ment compus dinleun salon§i dime octal.

AND [1.Padui ea de cer dupe ino§ia

Letea nouti din plasa Neajlovu,judetul Vla§ca, s'a pus in tä-ere de la 1 Septembre viitor.

he de case peRoselor 19,arS. si cheiuld-na M.V.

De yenzareOstrpaedreacaprópe de scoala Mil:Ddrnbovitel. Adresa ii

ECONOMIEUn tinèr, austriac, cunoscend limba franceza, dintr'o familie

foarte buna, doreste a gasi un post ca practicant intr'o econo-Mie foarte mare. Pentru alte informatiuni se poate priimi adreSasub euventul " Austriac » de la Expeditia de anunciuri HeinrichSchalek, Viena, (Austria).MINIMMINIM1 aMfrallSOar mew, re

De vindare un of

pe pret de 200 lei. A se adresa ealea Griv4eI, No. 98.

in strada Popa-Rusu No. '2 (lingk

Case de itichirtat sir. ItalianA) Salon, intrare, 2 odaibucàtarie, pivnita, magasie de lem

ne, bolta de vita, curte separatä. Pretul 900 lei not pe an

C 44E1 s;46A I. A GlICAINF.

riatZ1SIgUS,V0

E ES1 Reeommeadéo

par 18I

Poudre de Biz Simon ?Merida

SAVON à la CREME SIMON waddue ender.

koptes ear les Dames les plus élégantes de PARIS, WIEN, LONDRES, BERLIN

Ces produits, d'une finesse et d'un parfam blan-chissent l'épiderme du visage et des mains, donneot 1 lapeau un velouté incomparable et font disparaitre toutes lesalterations produites sur le derme par le frold, le soleil ou'air de la mer.

SIMON, 36, Rue de Provence, 36, PARISlearrelaciies, Parftxxxxeries, Bazars. eft,

lit 41; st,

VERITABILUL ELIXIR A DR GUILLIgTCNIG ANTI-I/ISMS-6' SI ANTI-BILIOSU

Preparatii de cdtre Paul GAGE, Farm. sifigurul proprietar.9, Rue de Grenelle -Saint- Germain , PARIS

Eliteirul de Guillid, preparat de ciltre PAUL GAGE, este unul dinmedicamentele cele mai eficace, cele mai utile, cede mai economiceca Purgatif i ca Depuratif.Eld este Mai cuseamii utild medicilori delark, familitort depArtate de ajutorile medicate i classei lucrktore,careia el economiseste cheltueli considerabile de medicamente.ActiuneaELIXIRULUI DE GUIL- si dk fortk organelori. Eli', pole fiLIE est tot d'auna bine-fictitora. adrmnrstrit cu un succes egal ca-

Ca purgatif el este tonic to ace pillori celori ma; frageli si liAlasti timp ca si rkcorTtorti. Elu trkniloricelort mai extremf, flirk&jut& si corrige tote secrettumJe térna de or ce fol de accident.

experienta de mai mutt d SESt-DECI ANI a demonstrat queEliairul do Guillié preparat mIe ci ro PAUL GAGE est do lid efteacitateincontestabilii contra : FRIGURILORI PALUDEANE. ROLEREIDYSSENTRIEL AFECTIUNELORI DII PODAGRA, st RHUMATIS-MALE in BOLELE FEMEILORI, COPIILORI. STOMACULULFICATULUI si in tote BOLELE CONGESTIVE.

Ua brovra, caro este un veritabd tractat de medic inAi usualà, esteinsolita la fie care ion Heil _de veritabil Elixir Guillie.

DEPOSITU IN BUCURESCL Farmacie J. OVESSA.1013CXXXXXXICCWM:100009(30C.XXXXX30130001...

De vénzare bilete de inehiriat de lipit la casela Tipogratia Curtel Regale.

.4./.4-41iN1.0.:04,04i<9.roli-$.4-*.ei;etiee#441,414 g ""4 49.4>4.11-4-4,"4-EMI III I=gi gliff& kiii

LIMIT ALEGSA RI"(fost institutul Heliade)

No. 1, Strada Armeand, Bucuresci.-^INTERNAT SI EXTERNAT

Cursuri primare i lieeale. Preparatiuni pentru bacalaoreat §11 scoff speciale.Local anunie chidit pentru institut.

Dormitoare i sull de studit, spatioase i bine acrisite; toate conditiunile igien;ce de aproapeserios observate.- BAT in institut calde i reel. Aparat de sudatie, dusT, etc. Gimnasticd de ca-

mera.- Gimnasticg de vard.-Infirrnerie.- Refectorid organisat dupá sistemul cel maT nod. Bi-bliotecd.-Mustit cu obiecte de studid Bolanicd.

Cursurile se fac comform programelor oficiale.-Limbele francese i germand sunt obligatorie.cele-alte facultative. --Liceul posedd un bogat material pentru cercurile de intuitiune ei profesorida0 cunoscintelor maternatice si naturale o intindere reclamatd. de progresul stiintelor positive.

Studiile Institutulut, coprind ormdtoarele sectiuni1) Cursul primar complet cu limbele francesá germand obhgatorie; 2). Cursul liceal;

3) Preparatiunl pentru esamenele ecoalel militare, comerciale i bacatioreat.Pentru informatiunT a se adresa de la 8-10 a. m. si 4-6 p. in la cancelaria liceuluT.

Director-proprietar. ST. VELESCU

Witifitl X40,4441440044,60iFebIli--44nIAK-4,e4-1,etii.LA., 44404-414-tbet

NM

ii

irt0-04.44.0.04,444404304044 A3-6419.4-0 444.41 to.104-6... 4; 4-4 4444 4-411.004,934-44-0 6404; 1,40044)0MN IIII MIME NI MN A A Mal IE MIEN MA le

Erezii L. LEMAITRE Succesoril

TLRNATORI _J ALM APIABUCURESCI

R EGAN1r,

ESIECUT1UNE REPE113ElSe InsAreineazd ci constructi uni de vagonete i raileurl pentru terasemente, asemenl si

constructinut de turbine si work' pentru preturl mul tmal scAzute de cdt cele de Viena ei Pe-sin j earl sunt fixate pernru 0 moard cii

1 Piatrii de la 36 la 1,500 lei1 42 1,8002 pietre 30 3.5002 42 3,800

InstalatinnI de moil cu turbine foarte rvu -0 Ill oarit co torbicc pentril pere instalatdde TURNATOR1A LBMAITRE rie I Sakti; eostat 55000 let si ptoduce 3000 pe-Un mare asortiment de pet re de moerd. Lefert.

I 1111 111 WON Mat MOM II olco II BMW Al Wm to ININ iffilit also

Avis morerilor si proprielarder de mosil.ErriNA TATE.- FUNCTIONARE DEGULATA.- FOLOS

I N-SrlarTITIlITI., E3 0 R/K"136 Calea Victoriel 136

Directiunea are onoare a face cunoscut d-lor pdrintimar cdt cel secundar vor incepe la 3 Septembre. Curs(lag dupd programa Statulul.

cursul pri-unite se pre-

i.laiirbtlonOt~titPOVtGinlmttiOlVatet07t

186.A 49-a TRAGERE OFICIALA LA 1 DEC. 1

Credem trebue st atragem atentia lectorilor nosobligatninilor cu lozurl ale principeluI Windischgritttitlurl meritd sub tóte raporturile favoarea capitalistiearl doresc, fdc5nd o plasare absolut sigurd, sd aibe tloz mare co o probabilitate enormA. In adevtr oliprintulul Windischgrätz sunt perfect garantate prin cSPeciald si mutt ca. suficientA, ele oferd o sansdnard de cdstig, cdcl din 60,000 numere [nu iiunt cerOIn mink 3700 vor fi trase la tragerea vittoare. Dec1 ele ode 1 la 16 de a cdetiga un loz. Vor mal fi 9 tragerlmare la fie ce tragere de

191IFFLORIAI 20,000 SAU 50,000 FRANC

Gel mai »tic eu cars ocI-ce oblifatie catti netset 'MO este de 36 florint.

Noi ceddin aceste obligapunl cu pretul de 110 leisat 125 le plgtibill In cind vtrsdminte lunare de eftIn acelas timp cu primul vtrsdinint de 25 le cumptrprimi o obligatiune interimard cu care va participatragerI si la totalitatea

Ultima tragere va ti la I Decembre I

885.

tri asupra.z. Acestelor serioeTansa unulligapu nilehipoteedextraordi-existente

ferA sansacu un loz

refit

numerarte 25 lei.Mond vasingur la

893

Tragerile se fac oficial i inteun chip neldsand nimic de dorit.NoT plAtim cdstigurile 24 ore dupá fie ce tragere la domiciliul cgs-tigdtorulul si co cea mid mare discretie.

Cererile Insotite de suma cuvenitd In bilete de band, mandat

postal sat timbre postale pentru mid surne trebuesc adresate clit

lcurAunsiadtrl)a administratia M oenitortilut nset' uni .7ervale irnnUnit capitalistl si i ucdtorl despretuesc de ordinar aceslemicl valoa pentru cd ele nu sunt dotate decat cu Ionia

relativ neinsemnate. Cii toate astea in genere cu aceste titluri se

obtio resultate satisfacttoare, find foarte litnitat numgrul total al

obligatiunilor.

IreatOmieste4t44,4144)41.11144-61. vd) I 4,4440.4 #0,460.4c44-44~4414.0.4424.44444104414414***** g angeolNient140M41%420.0111.15.0342111.01sara0Q4.0004a_

Tipogratia Curtil Regale, propietarl F. Giibl Fit, Passagiul Romän, 12.